115
Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor la instituțiile publice Primăria Orașului Siret Coordonator, Student, Conf. dr. Sebastian Lazăr

Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

referat

Citation preview

Page 1: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor la instituțiile publice

Primăria Orașului Siret

Coordonator, Student,Conf. dr. Sebastian Lazăr

Grupa 13

Page 2: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Cuprins

ContentsCapitolul 1 Organizare și funcționalitate la Primăria Orașului Siret..................................................................3

1.1 Scurt istoric.............................................................................................................................................3

1.2 Obiectiv/domeniu de activitate................................................................................................................3

1.3 Organizare internă(organigrama comentată)............................................................................................5

1.4 Funcționalitate (relații interne cu accent pe latura financiară)...............................................................22

1.5 Structura de personal.............................................................................................................................23

1.6 Relațiile externe ale Primăriei Orașului Siret.........................................................................................23

1.7 Structura și evoluția principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primăria orașului Siret în..................28

perioada 2009-2011 – tabel comentat cu identificarea factorilor de influență.............................................28

Capitolul 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare..........................................................................................32

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.............................................................32

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare.........................................................................33

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare............................................53

Capitolul 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare..................................................................................................57

3.1. Surse de finanţare.................................................................................................................................57

3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor publice..............................................................59

3.2.1 Deschiderea și repartizarea de credite bugetare-pentru bugetul de stat...........................................60

3.2.2 Alimentare cu fonduri - pentru bugetele locale...............................................................................63

3.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate. Plăți pentru cheltuieli.........................66

3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare.....................................................68

Bibliografie.....................................................................................................................................................71

2

Page 3: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Capitolul 1 Organizare și funcționalitate la Primăria Orașului Siret

1.1 Scurt istoric Teritoriul în care este așezat orașul Siret, valea râului Siret, cu condiții favorabile

practicării agriculturii, existența materialelor de construcții, precum și situarea pe traseul unui important drum transcontinental care pleacă de la Dunărea maritimă spre Liov și în final până la țărmurile baltice, a oferit condiții prielnice de locuire încă din cele mai vechi timpuri.

Vestigiile arheologice descoperite în zonă atestă existența unor așezări umane din vremuri neolitice, din perioada de tranziție spre epoca bronzului, apoi din antichitate, secolul III î.Ch. până în secolul IV d.Ch. și din evul mediu, secolul XII- secolul XVIII. Menționat ca localitate într-o cronică din secolul al XII-lea, Siretul este atestat ca oraș-cetate încă înainte de întemeierea statului Moldova, în anul 1340, când era considerat un însemnat centru economic, cu o activitate comercială intensă.

Orașul Siret se află situat în partea de nord a județului Suceava, pe malul drept al râului Siret, în apropierea graniței cu Ucraina. Siret este un punct de tranzit, motiv pentru care s-a dezvoltat de timpuriu ca centru economic și comercial pe culoarul Siretului, pe drumul comercial care unea orașele dunărene de Liov. După ce Marea Neagră s-a transformat la propriu într-un „lac turcesc”, vechile legături comerciale cu nordul Europei se sting, iar importanța Siretului scade semnificativ, lucru care duce la o decădere a acestuia.

În afară de magistrala rutieră E85, Siretul mai este accesibil și pe următoarele rute: Suceava – Calafindești (DJ 209D), dinspre Rădăuți prin Dornești (DN 17A), dinspre Dorohoi prin Dersca (DJ 291B) sau Vârfu Câmpului (DN 29A/DN 29C). În localitate se poate ajunge cu trenul, pe linia Dornești – Siret dată în folosință în anul 1976.

Siret se învecinează cu Ucraina (la nord), cu comuna Mihăileni din județul Botoșani (la est) și comuna Grămești din județul Suceava. Suprafața teritoriului localității este de 4337,96 hectare. Orașul Siret administrează două sate: Mănăstioara și Pădureni.

Așezarea în teritoriu și condițiile cadrului natural au imprimat orașului un profil industrial-agrar, dezvoltarea în viitor a localității fiind în strânsă corelație cu legăturile economice și comerțul interstatal din zona de graniță cu Ucraina.

1.2 Obiectiv/domeniu de activitate

Primăria orașului Siret, autoritate a Administraţiei publice locale, în îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215 / 2001, cu modificările şi completările ulterioare, este o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimari, secretarul unităţii administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului. Ea duce la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, exercită prerogativele conferite prin Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215 / 2001 şi alte acte normative speciale şi soluţionează, în condiţiile legii, probleme curente ale colectivităţii locale. Întreaga activitate a Primăriei este organizată şi condusă de către primar. Funcţia de primar este o funcţie tradiţională în administraţia locală. Primarul este autoritatea executivă aleasă potrivit legii pe o perioadă de 4 ani care poate fi prelungit în condiţii de război sau de catastrofă prin lege organică.

Structura organizatorică şi numărul de posturi se stabileşte prin hotărâri ale consiliului Local, cu respectarea prevederilor legale. Aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, este organizat în servicii, birouri și compartimente. Conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii curente şi a personalului din cadrul compartimentelor funcţionale structurate ca servicii, birouri şi

3

Page 4: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

compartimente este asigurată de către funcţionari publici de conducere, numiţi în condiţiile legii . În cadrul subdiviziunilor aparatului de specialitate se realizează atribuţiile consiliului local şi ale primarului, prin acte şi operaţiuni tehnice, economice şi juridice; ele nu au capacitate juridică, administrativă distinctă de cea a autorităţii în numele căreia acţionează.  Primaria oraşului Siret coordonează direct activitatea a 2 birouri , 4 servicii şi 20 compartimente constituind aparatul de specialitate al primarului oraşului Siret. Între compartimentele din cadrul primăriei există relaţii de colaborare în vederea soluţionării problemelor curente ale colectivităţii.

Autorităţile administraţiei publice locale au iniţiativă şi hotărăsc, cu respectarea legii în probleme de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice.

În acest sens, autorităţile locale au responsabilităţi în următoarele domenii de activitate: Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; Organizarea şi dezvoltarea localităţii: economico-socială, urbanistică şi de amenajare a

teritoriului, protecţia mediului; Gestiunea financiară şi patrimonială în baza principiilor de autonomie locală conform

legii; Servicii publice locale; Asistenţă, ajutor social şi protecţie a drepturilor copilului; Liberă iniţiativă şi concurenţă loială asigurând libertatea comerţului; Funcţionarea instituţiilor de învaţământ, sănătate, cultură, tineret şi sport potrivit legii; Organizarea internă a Primăriei; Asigurarea ordinii publice prin colaborarea cu personalul Ministerului de Interne

conform noii organizări a Ministerului Administraţiei Publice; Asigurarea desfaşurării activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de

agrement; Prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor

sau epizootiilor;Alte domenii de activitate în care autorităţile administraţiei publice locale au competente, în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Primăria oraşului Siret coordonează şi activitatea următoarelor instituţii şi servicii publice din subordinea Consiliului Local:

1. Casa de cultură2. Biblioteca3. Piaţa agroalimentară4. Serviciul public de asistenţă socială5. Serviciul public de administrare a domeniului public şi privat6. Serviciul public de salubrizare7. Serviciul public de termoficare

În concluzie, serviciile, birourile și departamentele sunt subordonate direct primarului, viceprimarului sau secretarului care asigură şi răspund de realizarea atribuţiilor ce revin acestora în condiţii de legalitate şi eficienţă. Serviciile şi birourile nu au capacitate juridică administrativă distinctă de cea a autorităţilor în numele cărora acţionează fiind subordonate primarului care le organizează, conduce şi controlează.

4

Page 5: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

1.3 Organizare internă(organigrama comentată)

Atributiile primarului: asigură respectarea prevederilor Constituției, precum şi punerea în aplicare a legilor, a

decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune de măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu

caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului județean; asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

întocmeşte proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;

raspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public şi domeniului privat al comunei;

ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituții publice din comună pentru a aplica măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

asigură ordinea publică și liniștea cetățenilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;

îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, în situația în care considera că hotărârea este ilegala, în trei zile de la adoptare, sesizează prefectura;

propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultații în condițiile legii.

Atribuții ale viceprimarului- exercită atribuțiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu excepția celor ce nu pot fi

delegate; - asigură elaborarea Regulamentului local de urbanism și a documentațiilor de urbanism și

amenajarea teritoriului, le prezintă spre aprobare Consiliului Local, potrivit prevederilor legale, iar după aprobare urmărește realizarea acestora;

- soluționează operativ, în spiritul legii, constatările Corpului de control a disciplinei în construcții, cât și eliberarea autorizațiilor de construcții, în conformitate cu planul urbanistic și amenajarea teritoriului;

- veghează la respectarea normelor de protecție a mediului și a ecosistemului din teritoriul administrat de municipiu, conform legii si specificului local;

5

Page 6: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

- urmărește ținerea la zi a băncii de date privind amenajarea teritoriului și lucrărilor de cadastru imobiliar;

- îndeplinește funcția de Ofițer de stare civilă; - controlează activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizărilor și cererilor cetățenilor în domeniul

său de activitate; Viceprimarul coordonează și controlează activitatea direcțiilor, serviciilor și birourilor de

specialitate care i-au fost încredințate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului și anume – Direcția Tehnică, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu si Dezvoltare Regională, Direcţia de Investiții, Direcția Servicii Publice, Direcția de Administrare a Patrimoniului.

Îndeplinește și alte atribuții delegate de Primar în condițiile legii;

Secretarul, în calitate de funcționar public de conducere, are următoarele atribuții principale conform Legii nr. 215/2001 a Administrației Publice Locale:

Comunică în scris consilierilor invitația la ședință asigurând convocarea consiliului local, în termenul stabilit de lege;

Pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local; Aduce la cunoștința publică ordinea de zi a ședinței consiliului local; Participă în mod obligatoriu la ședințele consiliului local și efectuează lucrările de

secretariat; Întocmește procesul verbal al ședinței consiliului local; Întocmește pontajul prezenței consilierilor la ședință; Semnează împreună cu președintele de ședință procesul verbal; Pune la dispoziție consilierilor în timp util procesul verbal al ședinței anterioare, pe care

ulterior îl va supune spre prezentare consiliului local; Întocmește un dosar special pentru fiecare ședința de consiliu care va fi numerotat, semnat si

sigilat, împreună cu consilierul care conduce ședința; Colaborează la redactarea proiectelor de hotărâri și le avizează pentru legalitate; Contrasemnează pentru legalitate hotărârile consiliului local; Comunică hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu

de 3 zile de la data adoptării; Înregistrează comunicările efectuate într-un registru special destinat acestui scop. Aduce la

cunoștința publică hotărârile cu caracter normativ în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale de către prefect;

Pune la dispoziția consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului de către primari;

Aduce la cunoștința publică rapoartele de activitate ale consilierilor și viceprimarului; Avizează pentru legalitate dispozițiile primarului; Urmărește rezolvarea corespondenței în termen legal; Asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de

consiliul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

6

Page 7: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Rezolvă problemele curente ale orașului, potrivit competențelor si atribuțiilor ce le revin potrivit legii, până la constituirea noului consiliu local, în caz de dizolvare, în absența primarului si viceprimarului;

Îndeplinește atribuții de ofițer de stare civilă dacă acestea s-au delegat de către primar; Eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu

caracter secret, stabilit legii; Legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă autenticitatea

copiilor cu acte originale, în condițiile legii; Coordonează și alte servicii ale aparatului propriu de specialitate, stabilite de primar.

A. Compartiment protecţie civilă, situţii de urgenţă, P.S.I. şi protecţia munciiCompartimentul protecţie civilă şi situaţii de urgenţă, înfiinţat şi organizat în baza O.U.G. nr.

21/2004, are propriul Regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin H.C.L. nr. 22/2006.Compartimentul asigură aplicarea măsurilor legale de protecţia muncii şi PSI pentru locurile

de muncă şi personalul primăriei şi ale serviciilor publice de subordonare locală fără personalitate juridica, prin îndeplinirea următoarelor atribuţii:

1. Coordonează, îndrumă, supraveghează şi verifică activităţile pe linie de protecţia municii, P.S.I. şi I.S.C.I.R.;

2. Asigura instruirea personalului în probleme de protecţie a muncii şi P.S.I;3. Controlează pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, în scopul

prevenirii accidentelor de munca şi îmbolnăvirilor profesionale;4. Asigura evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesionala la locul de muncă,

precum şi reevaluarea riscurilor ori de câte ori sunt modificate condiţiile de munca;5. Organizează propaganda de protecţia muncii şi P.S.I. prin afişare la sediul primăriei şi Ia

cele ale serviciilor publice locale si, după caz, prin informarea prin mijloacele de publicare în masa;6. Elaborează lista cu dotarea personalului cu echipamente individuale de protecţie şi de

lucru;7. Participă la cercetarea accidentelor de munca, PSI.., I.S.C.I.R.., şi tine evidenta acestora;8. Analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de munca şi a

îmbolnăvirilor profesionale precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;9. Îndeplineşte orice alte atribuţii transmise pe cale ierarhica ce vizează domeniul de

activitate.B. Serviciul buget-prognoze financiar-contabil, resurse umane, salarizare, impozite şi

taxe localeAcest serviciu are în structura sa următoarele birouri şi compartimente funcţionale care-i

asigură realizarea obiectivelor specifice de activitate:a) Compartiment buget-prognozeb) Compartiment financiar-contabilc) Compartiment resurse umane, evidenţa funcţiei publice şi salarizared) Biroul impozite şi taxe locale cu compartimentele:d1) Compartiment impunere-constatare persoane juridice şi persoane fiziced2) Comartiment contabilitatea veniturilor, evidenţa datoriei publiced3) Compartiment urmărire, încasare, executare silită

a) Compartiment buget-prognoze:1. verifică lunar balanţele analitice şi situaţiile lunare aferente tuturor conturilor din balanţa

sintetică2. verifică lunar totate conturile de execuţie a veniturilor şi cheltuiellor bugetului

7

Page 8: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

local3. verifică angajarea cheltuielilor materiale, de investiţii şi de personal, inclusiv transferuri,

subvenţii, ajutoare.4. verifică plata cheltuielilor materiale,de investiţii şi de personal, inclusiv transferuri,

subvenţii, ajutoare.5. ţine contabilitatea cheltuielilor şi a plăţilor realizate de orice fel, a angajamentelor

bugetare şi a angajamentelor legale, creditelor bugetare, cheltuielilor efective pentru toate sursele de finanţare.

6. cumulează şi centralizează dările de seamă de la instituţiile de învăţământ şi de la serviciul de termoficare cu darea de seamă centralizată cu toate anexele şi le depune la DGFP Suceava.

7. întocmeşte bugetul local şi bugetele rectificative8. întocmeşte bugetul activităţilor autofinanţate, bugetul format din venituri proprii şi

subvenţii, bugetul finanţărilor externe nerambursabil, bugetul creditelor interne şi externe, bugetul activităţilor evidenţiate în afara bugetului local

9. ţine evidenţa contabilă a domeniului public şi privat, inclusiv a terenurilor.10. ţine evidenţa disponibilităţilor băneşti aflate în Trezorerie şi la bănci.11. ţine evidenţa bunurilor materiale şi a obiectelor de inventar, alimentelor la cantina socială

şi azilul pentru bătrâni.12. ţine evidenţa furnizorilor, cheltuielilor, debitelor şi a veniturilor activităţilor

autofinanţate, a drepturilor salariale şi a viramentelor aferente.13. păstrează documentele justificative şi situaţiile financiare întocmite14. repartizează pe trimestre prevederile anuale din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat15. avizează rapoartele ce însoţesc proiectele de hotărâre specifice serviciului16. verifică lunar corelaţiile dintre conturile de acitv şi pasiv din balanţa de verificare17. întocmeşte trimestrial darea de seamă contabilă şi situaţiile financiare anexe prin

centralizare şi a situaţiilor prezentate de CEB, spital şi serviciile de interes local şi o depune la DGFP Suceava

b) Compartimentul financiar-contabil:1. Ţine evidenţa cheltuielilor efective la toate obiectivele potrivit clasificaţiei bugetare

şiurmăreşte ca sumele să corespundă cu cele din balanţa analitică2. Ţine evidenţa conturilor bugetului local, operează încasările şi plăţile care se derulează

prin aceste conturi, iar la sfârşitul fiecărei luni emite note contabile astfel ca soldurile din balanţa sintetică să corespundă cu cele înscris în extrasele de cont şi cu soldurile conturilor corespondente din balanţa sintetică

3. Întocmeşte contul de execuţie a plăţilor nete pe structura clasificaţiei bugetare prin operarea zilnică a acestora.

4. Operează creditele bugetare aprobate pe fiecare trimestru, le confruntă cu soldul, transmite în contabilitate din ALOP creditele bugetare angajate. La sfârşitul fiecărei luni confruntă datele din contul de execuţie cu cele transmise de Trezorerie şi le prezintă spre verificare.

5. Întocmeşte note contabile cu respectarea tuturor normelor şi regulilor contabile de înregistrare a documentelor primare în contuile contabile pe care le conduce şi pe care le utilizează în corespondenţă

6. Gestionează mijloacele băneşti aparţinând bugetului local, a bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii, a bugetului activităţilor autofinanţate parţial din venituri proprii şi din subvenţii, a bugetului fondurilor cu destinaţie specială ale Primăriei oraşului Siret

7. Efectuează încasări în numerar, în baza documentelor vizate CFP (borderouri, centralizatoare, etc), emite chitanţe pentru toate sumele încasate

8

Page 9: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

8. Efectuează depuneri de sume în conturile instituţiei deschise la trezoreria Siret, întocmeţte în acest sens borderouri (anexe la registrul de casă) în care sunt defalcte sumele încasate pe feluri d venituri

9. Ridică de la trezorerie sume de bani înscrise în filele CEC pentru plata ajutoarelor sociale, avansurilor spre decontare etc.

10. Efectuează plăţi în numerar pe baza statelor de plată ordonanţate şi a altor documente justificative, ordonanţate, vizate CFP şi aprobate de ordonatorul principal de credite, cu respectarea destinaţiei pentru care au fost aprobate şi ridicate sumeşe respective şi a termenelor prevăzute de lege

11. Întocmeşte zilnic registrul de casă prin înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi în baza documentelor primare justificative aprobate şi vizate pe care le anexează la acesteaşi îl depune la contabilitate zinic

12. În baza situaţiei lunare privind eliberarea formularelor cu regim special verifică dacă toate facturile au fost înregistrate în evidenţa contabilă

13. Colaborează cu compartimentul juridic pentru recuperarea debitelor restante şi clarificarea situaţiilor băneşti conflictuale rezultate din angajamentele/contractele la care Primăria este parte

c)   Compartimentul resurse umane, evidenţa funcţiei publice şi salarizare Organizează şi realizează gestiunea resurselor umane în sensul definit de Statutul

funcţionarilor publici şi de legislaţia muncii, distinct pentru demnitari, funcţionarii publici şi personalul contractual, având următoarele atribuţii:

1. Întocmeşte şi actualizează evidenta funcţiilor şi funcţionarilor publici potrivit Statutului funcţionarilor publici;

2. Elaborează anual, potrivit Statutului funcţionarilor publici, în colaborare cu conducerea compartimentelor funcţionale din structurile în care se regăsesc funcţii publice, Planul de ocuparea a funcţiilor publice;

3. Urmăreşte încadrarea în numărul de personal stabilit potrivit organigramelor şi statelor de funcţii aprobate; asigura întocmirea şi actualizarea situaţiilor nominale de personal;

4. Organizează şi realizează împreună cu membrii comisiilor de concurs sau de examinare, după caz, desfăşurarea, conform legii, a concursurilor şi examenelor privind recrutarea personalului;

5. Întocmeşte lucrările necesare pentru: numirea, transferarea, detaşarea, delegarea, delegarea de atribuţii, trecerea/mutarea temporara sau definitivă în cadrul altui compartiment şi încetarea contractului individual de munca sau a raportului de serviciu, după caz, pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului şi serviciile publice fără personalitate juridică;

6. Întocmeşte, completează şi ţine evidenta dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi a dosarelor de personal pentru personalul contractual;

7. Asigură primirea şi publicarea declaraţiilor de interese şi a declaraţiilor de avere8. Operează înregistrările în Registrul general de evidenta a salariaţilor;9. Organizeaza şi coordonează activitatea de formare şi perfecţionare profesionala10. Coordonează şi monitorizează procesul de evaluare a performantelor profesionale

individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual în scopul aplicării corecte a procedurilor de evaluare;

11. Ţine evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate funcţionarilor publici şi personalului contractual;

12. Asigura eliberarea, evidenta precum şi vizarea semestriala a legitimaţiilor de serviciu;13. Ţine evidenţa planificărilor şi efectuării concediilor de odihnă şi efectuează lucrări

privind efectuarea de concedii în situaţii speciale;

9

Page 10: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

14. Urmăreşte şi realizează corecta aplicare a prevederilor legale privind: stabilirea salariilor de bază, acordarea sporurilor salariale pe categorii şi potrivit condiţiilor de muncă, acordarea şi calcularea indemnizaţiilor pentru demnitari, promovarea şi avansarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual, acordarea salariilor de merit şi a indemnizaţiilor de conducere, aplicarea creşterilor salariale stabilite prin acte normative speciale precum şi a altor drepturi salariale;

15. Întocmeşte state de salarii pentru aparatul propriu al primăriei, a unităţilor subordonate şi alte lucrări delegate de acestea.

d) Biroul impozite şi taxe localeAcest birou se organizează în subordinea Serviciului buget-contabilitate şi este condus de un

şef de birou, care organizează şi controlează activitatea biroului.d1) Compartiment impunere-constatare persoane juridice persoane fizice1. Introduce în baza de de actele de impunre, de modificare a masei impozabile şi de scoatere

din evidenţă a bunurilor impozabile sau taxabile2. Întocmeşte borderouri de debite şi urmăreşte oprarea lor3. Urmăreşte întocmirea şi depunerea în termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de

impunere4. Asigură gestionarea documentelor referitoare la impunerea fiecărui contribuabil5. Aplică sancţiunile prevăzute de actele normative tuturor contribuabililor care încalcă

legislaţia fiscal şi ia măsurile ce se impugn pentru înlăturarea deficienţelor constatate6. Analizează şi sancşionează cerrile contribuabililor privind restituirea sau compensarea

unor sume nedatorate, plătite în plus sau eronat la bugetul local7. Stabileşte în sarcina contribuabililor diferenţe de impozite şi taxe pentru nerespectarea

obligaţiilor faţă de bugetul local şicalculează, potrivit legii, majorări de întârziere pentru neplata în termenele legale ale impozitelor datorate

8. Efectuează acţiuni de control şi inspecţie fiscală învederea verificării modului de declarare,stabilire,constatare, impunere şi achitare a obligaţiilor de plată către bugetul local, a identificării şi impunerii cazurilor de evaziune fiscal

9. Înregistrează şi ţine evidenţa tuturor proceselor verbale de amendă aparţinând persoanelor fizice primate prin registratură destinate instituţiei în vederea urmăririi şi încasării acestora

10. Verifică corectitudinea întocmirii proceselor verbale de amendă primite de către instituţie în conformitate cu legislaţia în vigoare

11. Înregistrează biletele prezentate de organizatorii de spectacole, vizează şi semnează carnetele şi urmăreşte încasarea de la organizatorii de spectacole de orice tip a impozitelor datorate

12. Asigură arhivarea actelor pe care le instrumenteazăd2) Compartiment contabilitatea veniturilor, evidenţa datoriei publice1. Completează registrul şi subregistrul datoriei publice2. Operează extrasele de cont pentru veniturile fiscal şi veniturile nefiscale3. Întocmeşte contul de execuţie a bugetului local pentru veniturile fiscal şi cele nefiscale4. Întovmeşte Anexa nr.12 la Darea de Seamă pentru partea de impozite şi taxe locale

gestionate de biroud3) Compartiment urmărire, încasare, executarea silită1. Organizează şi asigură activitatea de urmărire şi încasare la bugetul local a veniturilor

fiscal şi nefiscale neplătite în termen2. Organizează desfăşoară şi asigură conform competenţei legale activitatea de executare

silită a bunurilor şi veniturilor persoanelor juridice şifizice pentru neachitarea în termen a creanţelor bugetului local

10

Page 11: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

3. Întocmeşte şi asigură respectarea condiţiilor de înfiinţare a popririlor pe veniturile şi disponibilităţile băneşti realizate de debitorii bugetului local, urmăreşte respectarea popririlor înfiinţate şi stabilite, după caz, măsurile legale pentru executarea acestora

4. Urmăreşte încasarea veniturilor fiscal şi nefiscale în termenul de prescripţie5. Întocmeşte şi verifică documentaţiile şi propunerile privind debitorii insolvabili şi

dispăruţi6. Întocmeşte listele de rămăşiţe şi suprasolviri şi centralizatorul acestora pe feluri de

impozite şi taxe7. Repartizează sumelor repartizate din valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit ordinii

prevăzute de lege, în cazul în care la urmărirea silită participă mai mulţi creditori8. Colaborează cu compartimentul juridic la întocmirea documentaţiilor ce stau la baza

acţiunilor înaintate în instanţă conform legislaţiei în materie9. Întocmeşte documentaţia privind acordarea fondului de stimulente în cotele prevăzute de

actele normative în vigoare10. Participă la fundamentarea bugetului pentru partea de venituri11. Eliberează certificate fiscal privind impozitele şi taxele locale12. Eliberează adeverinţe de venit13. Verifică cererile depuse de contribuabilii personae fizice şi juridice, prin care solicit

acordarea unor înlesniri la plata impozitelor şi taxelor locale şi întocmeţte raportul de specialitate pe care îl înaintează spre aprobare Consiliului Local

14. Încasează impozitele şi taxele stabilite atât pentru personae fizice cât şi pentru personae juridice

D.   Compartimentul audit intern .Este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în subordinea directa a primarului, potrivit

normelor metodologice proprii avizate de UCAAPI Suceava, prevederilor Legii nr.672/2002 privind auditul public intern cu completările şi modificările ulterioare, Normelor generale privind Exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin O.M.F. nr.38/2003, cu completările şi modificările ulterioare şi O.M.F. nr. 1702/2005 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorul intern din cadrul entităţilor publice.

1. Atribuţiile Compartimentului audit public intern sunt:1. Elaborează norme metodologice specifice Primăriei oraşului Siret, cu avizul UCAAPI

Suceava;2. Elaborează proiectul planului anual de audit public intern. Selectarea misiunilor de audit

public intern cuprinse în proiectul planului de audit public intern se face în funcţie de următoarele elemente de fundamentare:

3. a) evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni;

4. b) criterii semnal/sugestiile ordonatorului principal de credite;5. c) temele defalcate din planul anual al UCAAPI;6. d) numărul entităţilor publice subordonate;7. e) respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o data la 3 ani;8. f) tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;9. g) recomandările Curţii de Conturi.10. Efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de

management financiar şi control ale Primăriei oraşului Siret sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta şi eficacitate.

11

Page 12: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

11. Auditul public intern se Exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul Primărie oraşului Siret, inclusiv din entităţile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fonduri publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

12. Sfera auditului public intern cuprinde:13. a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publica din

momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali;14. b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,

precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;15. c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau

închirierea de bunuri din domeniul privat /public al statului sau al Primăriei oraşului Siret;16. d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele

informatice aferente.17. Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o data la 3 ani, fără a se limita

la acestea, următoarele: angajamentele bugetare şi legale din care deriva direct sau indirect obligaţii de plata, inclusiv din fondurile comunitare; plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al Primăriei oraşului Siret; concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al Primăriei oraşului Siret; constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; alocarea creditelor bugetare; sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; sistemul de luare a deciziilor; sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; sistemele informatice.

18. Informează UCAAPI Suceava despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

19. Raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

20. Elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;21. În cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat

conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;22. Verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică

în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare sau subautoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice.

23. Auditorul intern desfăşoară şi auditări ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern.

24. Conform O.M.F. nr. 1702/2005 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi exercitărea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorul intern din cadrul entităţilor publice, consilierea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorul intern, menita sa aducă plusvaloare şi să îmbunătăţească administrarea entităţii publice, gestiunea riscului şi controlul intern. Activităţile de consiliere se efectuează potrivit programului anual, alături de activităţile de asigurare, precum şi la cererea expresă a conducerii entităţii publice.

14. Compartimentul audit public intern colaborează cu toate compartimentele şi serviciile publice locale din cadrul Primăriei oraşului Siret şi cu entităţile publice subordonate.

15. Auditorii publici interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format electronic, personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată având obligaţia sa ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite.

E. Compartiment Juridic

12

Page 13: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

1. Întocmeşte acţiuni, întâmpinări, apeluri, recursuri şi reprezintă interesele instituţiei în instanţele de judecată şi alte organe jurisdicţionale în litigiile în care Primăria este parte;

2. Întocmeşte proiecte de contracte privind activităţile Primăriei şi le avizează, răspunzând de legalitatea acestora;

3. Redactează, în baza referatelor şefilor de compartimente, răspunsuri la adresele cu conţinut juridic adresate instanţelor judecătoreşti, Parchetului, Poliţiei;

4. Primeşte, ţine evidenţa şi îndosariază Monitorul Oficial al României, partea I şi asigură operativ aducerea la cunoştinţa executivului şi a şefilor de compartimente a conţinutului actelor normative publicate;

5. Întocmeşte trimestrial programe de acţiuni privind popularizarea şi cunoaşterea legislaţiei;

6. Ţine evidenţa pe bază de registru a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, sentinţelor judecătoreşti şi asigură arhivarea anuală a dosarelor;

7. Participă la şedinţele Comisiei de fond funciar, verifică împreună cu funcţionarul public responsabil temeinicia actelor, participă la punerea în posesie a proprietarilor, participă la soluţionarea problemelor de natură litigioasă împreună cu funcţionarul public responsabil şi responsabilul de cartier, având în vedere încheierea unui proces verbal de constatare în urma deplasării la faţa locului, potrivit dispoziţiei Primarului;

8. Primeşte cererile, ţine evidenţa şi verifică documentaţiile la Legea nr. 10/2001, face propuneri Comisiei asupra modului de soluţionare, comunică hotărârile comisiei persoanelor interesate sau institiuţiilor abilitate;

9. Rezolvă orice alte lucrări cu caracter juridicF. Birou administrativ gospodărescPersonalul angajat în cadrul Compartimentului administrativ-gospodăresc desfăşoară

activităţi administrative, de protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii, de deservire şi pază, conform fişelor postului.

G.Cabinetul primarului1.urmărește soluționarea și prezentarea documentelor la termen de către compartimentele din

cadrul Primariei;2.prezintă responsabilului de buget necesarul de cheltuieli, fundamentat, pentru activitatea

proprie, la termenele prevăzute de lege, în vederea întocmirii bugetului; avizează necesarul de cheltuieli al Compartimentului Programe Finanțare Europeană;

3.asigură recuzita necesară întâlnirilor de protocol (materiale de prezentare/informare printate sau pe suport electronic etc.)

4.întocmește agenda pentru primar, la solicitarea acestuia;5.pregătește materialele necesare ce urmează a fi prezentate în comunicate/declarații de presă

la cererea primarului;6.prezintă primarului solicitările privind organizarea de acțiuni publice;7.coordonează activitățile cultural sportive organizate de Primărie;8.coordonează activitatea de atragere de fonduri din diverse surse pentru finanțarea

activităților cultural sportive, pentru finanțarea reabilitării obiectivelor istorice și culturale ale orașului Siret și pentru dezvoltarea turismului în zonă;

9.întocmește note, referate și sinteze, răspunsuri către diverse instituții, ministere, Instituția Prefectului, etc., la cererea primarului, cu consultarea Compartimentului Programe Finanțare Europeană;

10.asigură desfășurarea corespunzătoare a acțiunilor Primăriei Siret pe plan extern, în cadrul organismelor internaționale și a asociațiilor internaționale, cooperarea cu primăriile orașelor din străinătate;

13

Page 14: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

11.organizează acțiunile de cooperare cu administrațiile publice locale din străinătate, cu organismele și instituțiile interne și externe de interes pentru administrația publică locală;

12.desfășoară operațiunile necesare atragerii investitorilor străini în vederea realizării obiectivelor prioritare în domenii de interes local, respectiv urbanism, construcții, infrastructura rutieră, canalizare, salubritate, termoficare, transport urban și alte servicii publice de interes local;

13.promovează imaginea orașului Siret pe plan extern prin diverse activități și programe care se desfașoară în țară și în străinătate;

14.realizează  materiale și documentații de promovare a proiectelor de cooperare și asociere în domenii de interes local;

15.întocmește documentația aferentă și acordurile de cooperare și colaborare propriu-zise;16.întocmește documentația necesară înfrățirii între orașul Siret și alte orase din lume,

precum și protocolul propriu-zis;17.asigură și realizează materiale de prezentare în vederea promovării imaginii Primăriei

orașului pe plan extern;18.asigură logistica necesară delegațiilor străine ce vizitează sau colaborează cu autoritățile

administrației publice;19.asigură  activitățile legate de documentarea și pregătirea organizării vizitelor externe

pentru autoritățile administrației publice locale, având responsabilitatea asupra oportunității deplasărilor externe;

20.primește și centralizează rapoartele de activitate ale delegațiilor externe la întoarcerea în țară;

21.întocmește informări directe sau prin corespondență  cu partenerii externi;22.urmărește derularea contractelor externe;Secţiunea 2. –  Servicii şi compartimente în subordinea directă a Viceprimarului

I   Compartiment control comercial În domeniul autorizării persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi

economice în mod independent, conform prevederilor Legii nr. 300/2004, serviciul realizează următoarele atribuţii:

1. Asigură consilierea persoanelor interesate cu privire la documentaţia necesara, la completarea formularelor şi la procedura de autorizare, conform legislaţiei în materie;

2. Verifică documentaţia şi îndeplinirea condiţiilor de autorizare;3. Întocmeşte borderourile privind eliberarea, completarea, modificarea, suspendarea şi

anularea autorizaţiilor pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi economice în mod independent, precum şi pentru înfiinţarea şi funcţionarea de asociaţii familiale;

4. Realizează demersurile necesare în vederea validării dosarului şi anunţarea solicitantului cu privire la validare sau nevalidarea acestuia;

5. Întocmirea autorizaţiilor în termen de 5 zile de la validarea dosarelor şi eliberarea acestora către solicitanţi;

6. Soluţionează cererile de completare, modificare, suspendare, revocare a autorizaţiilor în termenul legal; revocă autorizaţii în alte cazuri prevăzute de lege, decât la cererea titularului;

7. Verifica documentaţia care sta la baza eliberării şi vizării următoarelor tipuri de autorizaţii: de funcţionare a spațiilor comerciale şi de prestări servicii precum şi de vânzare ambulantă.

8. Întocmeşte şi eliberează autorizaţii pentru activităţile menţionate mai sus, acorduri pentru desfăşurarea unor activităţi temporare (expoziţii, manifestări cultural-artistice) şi a avizelor de oportunitate.

14

Page 15: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

9. In domeniul autorizării transportului în regim de taxi, în conformitate cu prevederile legale în materie, eliberează autorizaţii pentru executarea serviciului public de transport persoane/bunuri în regim de taxi şi autorizaţii taxi.

10.Realizează controlul activităţilor comerciale desfăşurate de agenţii economici.11.Efectuează periodic controale în pieţele agro-alimentare din oraşul Siret în vederea

asiguram unui comerţ civilizat şi a respectării prevederilor legale referitoare la acest sector de activitate.

II Serviciul urbanism, amenajarea teritoriuluiII.1 Serviciul urbanism, amenajarea teritoriuluiAcest serviciu are în structura sa următoarele compartimente funcţionale care-i asigură

realizarea obiectivelor specifice de activitate:a)Compartiment urbanism, investiţii şi amenajarea teritoriuluib)Compartiment protecţia mediuluic)Compartiment pentru ineţierea şi implementarea proiectelor cu finanţare

din banii publici şi fonduri internaţionaled)Compartiment integrare europeană, programe, informatizaree) Compartiment achiziţii publice

Şeful de serviciu îndeplineşte funcţia de arhitect şef al oraşului Siret şi are următoarele atribuţii principale:

1. Coordonează activitatea compartimentelor funcţionale din cadrul direcţiei;2. Iniţiază elaborarea şi propune spre avizarea structurilor de specialitate documentaţii

de urbanism: Planul Urbanistic General (PUG), Planuri Urbanistice Zonale (P.U.Z.), Planuri Urbanistice de Detaliu (P.U.D.), cu regulamentele de urbanism aferente în scopul materializării strategiilor de amenajare şi dezvoltare urbanistică a oraşului;

3. Răspunde de respectarea şi încadrarea în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) a solicitărilor persoanelor fizice sau juridice cu privire la execuţia lucrărilor de construire;

4. Urmăreşte completarea şi actualizarea Planului Urbanistic General concomitent cu aprobarea unor noi documentaţii de urbanism, cu modificările legislative în domeniu, cu execuţia lucrărilor de construire sau a altor intervenţii urbanistice avizate şi autorizate, cu operaţiunile imobi1iare;

5. Urmăreşte derularea proiectelor pe faze de elaborare-predare-recepţie, asigură întocmirea şi promovarea rapoartelor de specialitate în domeniu;

6. Urmăreşte completarea sistematică a registrelor unice de evidenta a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;

7. Asigura evidenta terenurilor proprietate a oraşului, concesionate sau închiriate;8. Controlează activităţile specifice cadastrului imobiliar şi edilitar, conform legislaţiei

specifice;9. Coordonează şi participa la activitatea Comisiei de Acorduri Unice (CAU) în vederea

emiterii Acordului unic;10. Semnează rapoartele de specialitate ale serviciului înaintate spre discuţie, avizare şi

aprobare comisiilor de specialitate şi Consiliului Local, semnează documentele serviciului conform prevederilor legale;

În realizarea sarcinilor de serviciu specifice colaborează cu:- Serviciul administraţie publică şi contencios pentru consultanţă juridic privind legislaţia în

domeniu, obţinerea vizelor de control a legalităţii pe contractele de închiriere/concesionare, ducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti investite cu titlu definitiv sau formula executorie, respectarea obligaţiilor părţilor izvorâte din contractele de închiriere; ş.a.;

15

Page 16: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

- Serviciul buget-contabilitate pentru transmiterea contractelor de închiriere, concesionare, ş.a. în vederea îndeplinirii obligaţiilor financiare;

- Serviciul Public de Salubrizare pentru punerea în practică a programelor de protecţie şi refacere a mediului înconjurător, protejarea şi conservarea monumentelor şi siturilor istorice, de arhitectură, a parcurilor şi zonelor de agrement, ş.a.

a . Compartimentul urbanism investiţii şi amenajarea teritoriuluiEste responsabil de toate activităţile specifice urbanismului şi amenajării teritoriului

conform legislaţiei specifice în vigoare astfel:1. Întocmeşte şi emite conform legislaţiei în vigoare, certificate de urbanism, autorizaţii de

construire, şi autorizaţii de desfiinţare a construcţiilor;2. Calculează taxele de autorizare şi de certificat de urbanism datorate bugetului local de

către solicitanţii autorizaţiilor de construire/ desfiinţare şi a certificatelor de urbanism;3. Analizează şi supune spre avizare Comisiei de urbanism şi amenajarea teritoriului şi spre

aprobare Consiliului Local documentaţiile de urbanism şi regulamentele aferente (P.U.D., P.U.Z.);4. Instituie şi completează registrele certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de

construire/desfiinţare, operând în acest sens menţiuni referitoare la solicitările de prelungire, declaraţii de începere a lucrărilor, etc.;

5. Verifică şi înregistrează documentaţiile tehnice şi documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului ce stau la baza emiterii autorizaţiilor de construire/demolare;

6. Verifică pe teren documentaţiile prezentate de petenţi în vederea emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare;

7. Informează solicitanţii cu privire la modalităţile de modificare şi completare a documentaţiilor pentru avize, în conformitate cu condiţiile impuse prin avize/acorduri;

8. Redactează Acordul unic;9. Face convocări pentru şedinţele Comisiei de Acorduri Unice (CAU) şi întocmeşte

procesele-verbale ale şedinţelor desfăşurate de către C.A.U.10. Arhivează documentele pentru avizare şi fisele tehnice aferente.11. Are competenţe privind urmărirea respectării disciplinei în domeniul autorizării şi

executării lucrărilor de construcţii în cadrul teritoriului administrativ a oraşului Siret, stabilite în baza prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale O.M.T.C.T nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991;

12. Reprezintă autorităţile administraţiei publice locale în problemele privind contractarea şi realizarea lucrărilor în domeniul investiţiilor publice.

13. Întocmeşte programe şi prognoze de dezvoltare corelând propunerile din P.U.G. cu necesităţile efective din teren; promovează şi recepţionează studiile de fezabilitate aferente obiectivelor de investiţii;

14. Propune amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;15. Asigură întocmirea documentaţiilor tehnico-economice în vederea promovării de noi

investiţii;16. Pentru unităţile din învăţământul preuniversitar asigură întocmirea documentaţiilor

tehnico-economice şi urmăreşte execuţia lucrărilor de investiţii, precum şi a celor de reparaţii;17. Întocmeşte şi actualizează lista obiectivelor de investiţii;18. Urmăreşte respectarea graficelor de eşalonare a execuţiei lucrărilor de investiţii,

respectarea soluţiilor tehnice şi constructive întocmite, pentru care ordonatorul principal de credite este primarul oraşului Siret; participa la recepţia preliminară şi finală a acestora;

19. Verifică documentaţiile şi asigură asistenta tehnica la lucrări de investiţii pun: recepţionarea parţială a lucrărilor executate, semnarea situaţiilor de lucrări şi a proceselor verbale de

16

Page 17: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

recepţie. În acest scop colaborează cu compartimentul patrimoniu - căruia îi prezintă procesele-verbale de adjudecare a licitaţiilor pentru executarea investiţiilor publice, pentru însuşirea şi semnarea lor, precum şi situaţiile de lucrări, specifice activităţii de investiţii pentru verificare şi avizare din punct de vedere a încadrării preţurilor practicate de prestatorii contractanţi în ofertele adjudecate - şi cu Serviciul buget-contabilitate pentru acceptarea la plata a facturilor privind lucrările de investiţii efectuate, însoţite de documente justificative (situaţii de lucrări şi procese-verbale de recepţie cantitativa şi calitativa, etc.);

20. Asigura urmărirea comportării în timp a construcţiilor aflate pe domeniul public şi privat a oraşului Siret, realizarea de intervenţii la construcţii impuse de reglementările legale.

b . Compartimentul protecţia mediuluiExercită în principal atribuţii de evidenta şi administrare a patrimoniului public şi privat al

oraşului Siret potrivit actelor normative în vigoare.1.Întocmeşte, eliberează şi ţine evidenta contractelor de închiriere pentru terenuri aparţinând

domeniului public şi privat al oraşului ocupate de chioşcuri, garaje, terase sezoniere, curţi şi alte tipuri de construcţii şi pentru spaţii cu alta destinaţie decât cea de locuinţă situate în intravilanul oraşului Siret, stabilind la încheierea contractelor obligaţiile bugetare datorate.

2. Urmăreşte derularea contractelor de închiriere, termenele de expirare a contractelor propunând, după caz, prelungirea acestora sau scoaterea la licitaţie a terenurilor şi a spaţiilor respective notificând chiriaşilor orice intenţie de modificare a prevederilor contractuale;

3. Iniţiază procedurile de licitaţii pentru concesionarea sau închirierea de terenuri, spaţii comerciale sau de prestări servicii, asigură secretariatul comisiilor de licitaţii şi întocmeşte contracte; primeşte de Ia compartimentul de specialitate certificatele de urbanism pentru amplasamentele care fac obiectul licitaţiilor şi transmite acestuia precum cate un exemplar din procesul-verbal de adjudecare;

4. Întocmeşte, eliberează şi tine evidenta contractelor de concesiune precum şi a contractelor de vânzare-cumpărare a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi a terenurilor;

5. Întocmeşte, eliberează şi ţine evidenta contractelor de atribuire a dreptului de folosinţă asupra terenurilor proprietate a oraşului ocupate de construcţii proprietate a persoanelor fizice sau juridice;

6. Realizează împreună cu inspectorii de specialitate din cadrul compartimentului cadastru şi cu reprezentanţi ai altor compartimente de specialitate inventarierea elementelor de patrimoniu din oraş;

7. Face propuneri Consiliului Local cu privire la administrarea patrimoniului şi identifică noi surso de venit;

8. Tine evidenţa contractelor de administrare a cabinetelor medicale şi urmăreşte vânzarea acestora potrivit prevederilor legale;

9. Tine evidenta cererilor formulate de către tinerii cu vârsta până la 35 de ani în vederea dobândirii de teren în baza Legii nr. 15/2003 pentru construirea unei locuinţe personale;

10. Administrează fondul locativ şi întocmeşte evidenta tuturor spatiilor cu destinaţie de locuinţă aparţinând fondului locativ al unităţii administrativ teritoriale. Inventariază anual fondul locativ de stat şi predă locuinţele închiriate titularilor de contracte.

11. Întocmeşte formele legale privind constatarea contravenţiilor şi pune în aplicare sancţiunile referitoare la folosirea şi întreţinerea necorespunzătoare a fondului locativ de către titularii contractelor de închiriere.

11. Primeşte, înregistrează şi stabileşte punctajul dosarelor de locuinţă în vederea repartizării delocuinţe construite prin ANL, a locuinţelor sociale, sau a locuinţelor rezultate din mansardarea blocurilor. Participă la recepţionarea şi predarea locuinţelor realizate prin Programul ANL sau la predarea locuinţelor realizate prin alte proiecte de finanţare a construcţiilor de locuinţe.

17

Page 18: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

12. Întocmeşte documentaţia în prima faza primară, care sa cuprindă: releveu, fisa tehnica de date cadastrale şi apoi perfectează contractul de vânzare-cumpărare cu respectarea prevederilor Decretului-Lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, cu completările şi modificările ulterioare.

13.Rezolva sesizările cetăţenilor privind apartamentele libere,14.Efectueaza calcule referitoare la întocmirea anexelor la contractele de rate,c. Compartiment pentru iniţierea şi implementarea proiectelor cu finanţare din banii

publici şi fonduri internaţionaleIniţiază şi implementează proiecte cu finanţare din bani publici şi fonduri

internaţionale, utilizând strategiile managementului de proiect.d. Compartiment integrare europeană, programe, informatizareActivitatea compartimentului consta în menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor instituţiei cu alte

instituiţii publice, O.N.G.—uri, alte organizaţii ale societăţii civile din ţară şi din străinătate,Atribuţiile Serviciul integrare europeana sunt:1. Întreprinde măsuri privind sensibilizarea opiniei publice asupra procesului de integrare

europeană;2. Realizează activităţi ce au ca scop mediatizarea programelor, organizarea de trainning-uri,

întâlniri, seminarii pe tema integrării;3. Pregăteşte şi redactează documentaţia în vederea cooperării sau asocierii cu alte autorităţi

ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii internaţionale a autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

4. Realizează materiale documentare cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană şiinformări cu privire la programele internaţionale derulate în România;

5. Efectuează traducerea materialelor primite din străinătate şi a celor trimise;6. Efectuează demersurile necesare pentru deplasările în străinătate, traducerea şi

multiplicarea materialelor care urmează a fi prezentate la diverse conferinţe, seminarii, întâlniri de lucru, etc;

7. Asigura desfăşurarea în bune condiţii a convorbirilor cu delegaţiile oficiale străine, efectuând traducerea obiectiva, corecta a discuţiilor şi asigura confidenţialitatea acestora;

8.Îndeplineşte alte sarcini stabilite de conducere.9. Se ocupă de achiziţionarea, întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a sistemelor IT din

cadrul Primăriei oraşului Siret şi elaborează prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a oraşului, colaborând în acest sens cu instituţii care finanţează astfel de programe. De asemenea, se ocupă cu accesarea surselor de finanţare puse la dispoziţie de Uniunea Europeana sau de alte instituţii financiare internaţionale prin programele de pre/postaderare şi se implică activ în acele activităţi ale instituţiei a căror desfăşurare s-ar putea concretiza prin proiecte sau programe europene.

e. Compartiment achiziţii publiceAsigură organizarea procedurilor de achiziţie publică pentru bunuri, servicii şi lucrări

conform OUG nr. 34/2006. Aceasta consta în:1. Întocmeşte documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertei la procedurile de achiziţii

publice organizate, pe baza documentaţiei primite de la compartimentele din cadrul Primăriei care solicită demararea acestora;

2. Asigura întocmirea formalităţilor de publicitate/comunicare pentru procedurile organizate şi vînzarea/transmiterea documentaţiei de elaborare şi prezentare a ofertei;

3. Organizează şi desfăşoară activităţi privind primirea, înregistrarea şi păstrarea ofertelor Ia procedurile organizate;

18

Page 19: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

4. Întocmeşte procesele verbale de deschidere a ofertelor, analiza şi atribuire a contractelor de achiziţie publica;

5. Comunică ofertanţilor participanţi rezultatele procedurilor de achiziţie publica;6. Înregistrează contestaţiile şi asigura comunicarea rezultatului analizei contestaţiilor tuturor

factorilor în drept;7. Asigură restituirea garanţiilor de participare la procedurile de achiziţie publică;8. Încheie contractele de achiziţie publică şi le transmite pentru urmărire compartimentelor

de specialitate şi compartimentelor beneficiare (solicitante);9. Întocmeşte rapoarte de achiziţii publice la termenele stabilite prin acte normative şi le

transmite spre publicare;10. Gestionează baza de date cu privire la procedurile de achiziţie publica organizate;11. Exercită şi alte atribuţii stabilite de către conducerea Primăriei;III. Serviciul Poliţie Comunitară Poliţia Comunitară a oraşului Siret - serviciu public specializat, parte componenta a

aparatului de specialitate al primarului, înfiinţat şi organizat în baza Legii nr.371/2004, are propriul Regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin H.C.L. nr. 9/2005.

Secţiunea 3. – Servicii şi compartimente în subordinea directă a Secretarului oraşului Siret

3.I. Serviciul administraţie publică localăAcest serviciu are în structura sa următoarele compartimente funcţionale care-i asigură

realizarea obiectivelor specifice de activitate: A. Serviciul administraţie publică locală cu compartimentele:a) Compartiment administraţie publică, pregătirea şi evidenţa actelor administrativeb) Compartiment relaţii cu publicul, circulaţia şi păstrarea documentelorc) Compartiment registru agricold) Compartiment cadastrue) Compartiment evidenţă fond funciarB.Compartimentul comunitar de evidenţă a persoanelor

Şeful de serviciu1. Ţine locul secretarul oraşului Siret, păstrează ştampila Primăriei oraşului Siret nr. 1 pe

care o aplică pe actele, adeverinţele, certificatele eliberate de Primărie în lipsa secretarului şi răspunde de realitatea, veridicitatea şi legalitatea actelor emise;

2. Întocmeşte lucrările tehnice în vederea desfăşurării alegerilor generale şi locale;3. Întocmeşte lucrările tehnice în vederea desfăşurării recensământului populaţiei şi

locuinţelor;4. Colaborează cu celelalte compartimente ale aparatului propriu în vederea elaborării

dispoziţiilor primarului şi a proiectelor de hotărâre ale Consiliului local;5. Întocmeşte şi transmite în termen a situaţiilor statistice solicitate.6. Coordonează şi întocmeşte lucrări cu caracter juridic ce îi sunt repartizate de primar sau

secretar7. Ţine registrul de intrare ieşire a corespondenţei cu regim special;8. Efectuează lucrări privind întocmirea unor documente cu caracter special;

A.r Compartimentul administraţie publică, pregătirea şi evidenţa actelor administrative

1. Întocmeşte lucrări tehnice în vederea desfăşurării alegerilor locale şi generale;2. Întocmeşte lucrările tehnice în vederea desfăşurării recensământului populaţiei şi

locuinţelor;3. Participă la întocmirea proiectelor de dispoziţii emise de primar;

19

Page 20: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

4. Ţine registrul de evidenţă a dispoziţiilor emise de primar;5. Comunică dispoziţiile primarului către compartimentele însărcinate cu aducerea lor la

îndeplinire, către instituţiile şi persoanele interesate;6. Ţine registrul de evidenţă a actelor administrative comunicate Instituţiei Prefectului în

vederea exercitării controlului de legalitate;7. Participă la întocmirea proiectelor de hotărâri ale Consiliului Local;8. Asigură primirea, evidența, păstrarea, conservarea şi selecţia documentelor din arhiva

instituţiei şi creează condiţii de consultare a documentelor arhivate;9. Eliberează, la cerere, copii, adeverinţe după documentele existente în arhiva instituţiei;10.Asigură păstrarea unui exemplar din listele permanente de alegatori şi operează în acestea

modificările intervenite;11.Realizează evidența persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr.44/l994,

republicată şi ale Legii nr.42/1990, transmite trimestrial la Consiliul Judeţean şi Prefectura situaţii privind drepturile de care au beneficiat persoanele care se încadrează în prevederile Legii nr.44/1994, republicată şi ale Legii nr.341/2004, republicată;

12.Întocmeşte rapoarte de specialitate la proiectele de hotărâre care sunt iniţiate.B. Compartimentul relaţii cu publicul, circulaţia şi păstrarea documentelor

Acest serviciu îşi desfăşoară activitatea în subordinea secretarului oraşului; activitatea de primire, înregistrare, predare şi expediere a corespondenţei cu respectarea termenelor stabilite în actele normative.

Pentru realizarea acestor activităţi funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul acestui serviciu realizează următoarele atribuţii:

1. Răspunde de aducerea la cunoştinţă publica a hotărârilor Consiliului Local al oraşului Siret, a dispoziţiilor Primarului şi a altor acte administrative cu caracter normativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 prin:

a) afişare la sediul instituţiei , prin publicare în mijloacele de informare în masa precum şi în pagina proprie de Internet;

b) consultare la sediul instituţiei;2. Se preocupă de aducerea la cunoştinţă locuitorilor a ordinii de zi prin mass-media şi prin

orice mijloace de publicitate;3. Urmăreşte modul de soluţionare şi comunicarea în termen a răspunsurilor către petiţionari,

lucrări care se evidenţiază în registre speciale;4. Asigură respectarea procedurii şi a modalităţilor de aducere la cunoştinţă publică a

proiectelor de acte administrative cu caracter normativ care cad sub incidenţa prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică;

5. Înregistrează cetăţenii în registrele de audienţă la Primar, Viceprimar şi Secretar, ţine evidenţa răspunsurilor comunicate de Primar, Viceprimar şi Secretar în urma audienţelor;

6. Colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei şi cu serviciile publice din subordine la motivarea răspunsurilor, redactează şi comunică în termenele legale răspunsurile motivate la cererile înregistrate sau documentele solicitate;

7. Întocmeşte statistici cu privire la audientele desfăşurate de către Primar, Viceprimar şi Secretar;

8. Primeşte şi înregistrează în registrul special cererile privind informaţiile de interes public, conform Legii nr.544/2001, le evaluează sumar stabilind dacă informaţiile solicitate sunt din categoria celor comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces; afişează la sediul Primăriei informaţiile de interes public ce se comunica din oficiu şi oferă informaţii de interes public din oficiu, zilnic, în cadrul programului de lucru;

20

Page 21: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

9. Răspunde de afişierul relaţii cu publicul, colaborează cu toate compartimentele funcţionale şi serviciile publice la întocmirea, constituirea şi actualizarea fondului de informaţii publice ce se comunică din oficiu;

10.Ţine registrul de intrare-ieşire a corespondenţei;11.Urmăreşte transmiterea şi rezolvarea în termen a corespondentei adresate Primăriei şi

Consiliului Local;12.Răspunde de desfăşurarea în condiţii optime, prin registratura Primăriei, a activităţii de

primire, înregistrare, predare şi expediere a actelor, cu respectarea dispoziţiilor legale privind păstrarea confidenţialităţii informaţiilor, datelor şi documentelor deţinute care nu sunt destinate publicului;

13.Asigură distribuirea operativa a corespondentei repartizate formata din: cereri, reclamaţii şi sesizări adresate de petenţi;

14.Asigură numerotarea, sigilarea şi păstrarea registrelor de evidenţă a corespondenţei;15.Efectuează lucrările de secretariat şi de răspunde de protocol;16.Asigură legăturile telefonice în interiorul şi exteriorul organizaţiei;

C. Compartimentul registrul agricol1. Ţine evidenţa registrului agricol şi centralizatorului;2. Efectuează lucrări privind întocmirea şi conducerea registrului agricol;3. Întocmeşte referate, informări, note statistice privind organizarea şi desfăşurarea

recensământul animalelor domestice;4. Ţine evidenţa condicii de bilete pentru adeverirea proprietăţii animalelor;5. Întocmeşte referate, note, avize, diverse lucrări privind activitatea registrului agricol.

D. Compartimentul agriculturăEste responsabil de toate activităţile specifice fondului funciar conform legislaţiei specifice

în vigoare.1. Eliberează certificate producător agricol;2. Efectuează lucrări privind aplicarea Legii fondului funciar;a) cereri, contestaţii şi adeverinţe;b) hotărâri ale Comisiei judeţene;c) ordine ale Prefectului judeţului Suceava;d) sentinţe judecătoreşti;e) adrese către Prefectura judeţului Suceava;f) adrese către instanţele judecătoreşti;g) copii, adeverinţe, adrese către notariat.

E. Compartimentul cadastru1. Întocmeşte documentaţia avizării parcelelor de teren pentru construcţii, a înstrăinării de

construcţii şi terenuri şi le supune aprobării Consiliului local al oraşului;2. Ţine evidenţa cadastrală a terenurilor şi construcţiilor din cadrul oraşului (terenuri libere

de construcţii, parcele virane, terenuri proprietate publică, terenuri destinate construcţiilor de locuinţe pentru tineri conf. Legii nr. 15/2003);

3. Păstrează şi asigură folosirea corespunzătoare a hărţilor cadastrale, a schiţelor şi amplasamentelor pentru construcţii de orice fel;

4. Întocmeşte şi perfectează documentaţia necesară închirierii de terenuri sau spaţii pentru organizarea unor activităţi comerciale sau de prestări servicii;

5. Întocmeşte planuri de lotizare a terenurilor aparţinând Primăriei (intravilan şi extravilan) în vederea realizării de construcţii;

6. Verifică încadrarea planurilor generale ale unor agenţi economici şi planurile de amplasament prevăzute de terţi, în cadrul documentaţiilor de urbanism aprobate;

21

Page 22: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

1.4 Funcționalitate (relații interne cu accent pe latura financiară)

Sistemul bugetar al României este definit ca fiind un sistem unitar de bugete care cuprinde: bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituțiilor publice autonome; bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale, după caz; bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral din venituri proprii;bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile.1

Resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.45/2003 privind finanţele publice locale, în baza unor prevederi legale, poartă denumirea de venituri bugetare, iar sumele aprobate prin bugetele respective reprezintă cheltuieli bugetare.

Veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel național, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, evidențiază dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.2

Documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale poartă denumirea de buget local. Proiectul bugetului local al orașului Siret se aprobă de către Consiliul Local.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin buget local, în cadrul căruia se anagajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, se numesc credite bugetare. Acestea sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobândă și reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite.3

Creditele bugatare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice, programelor, acțiunilor, obiectivelor și sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi și în alte reglementări. Angajarea și folosirea creditelor bugetare se face în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare aveniturilor bugetare. Dreptul de a angaja și de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor instituțiilor publice care, în această calitate, poartă denumirea de ordonatori de credite.

Între compartimentele Primăriei Orașului Siret există raporturi de colaborare ce conduc la buna funcţionare a activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor cetăţenilor în condiţiile prevăzute de lege. Ţinând cont şi de structura organizatorică în continuare vor fi evidenţiate cele mai reprezentative relaţii interne, axându-ne pe cele cu conţinut financiar.

Astfel, în cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice locale prin Serviciul de contabilitate se asigură întocmirea la timp a balanţei de verificare pe total instituţie în colaborare cu Serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor-buget care va fi înaintată serviciului buget pentru întocmirea bilanţului.

Alte relații : Relațiile dintre agentul agricol și compartimentul impozite si taxe, ca urmare a datelor care se

furnizează din registrul agricol despre fiecare contribuabil și despre averea acestuia (clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor și taxelor ;

1 Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004; 2 Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.20023 Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004

22

Page 23: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Relațiile dintre compartimentul impozite și taxe și compartimentul cheltuieli, ca urmare a datelor furnizate de primii, necesare în fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli;

Relațiile dintre compartimentul asistență socială și compartimentul cheltuieli, ca urmare a datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru susținerea persoanelor cu handicap și protecție a copilului ;

Relațiile dintre compartimentul urbanism și compartimentul impozite si taxe.

1.5 Structura de personal

Tabel nr. 1 Structura de personal a primăriei orașului Siret Personal de conducere Număr persoanePrimar 1Viceprimari 1Secretari 1

Număr total de personae din aparatul propriu al Primăriei Orașului SiretFuncții cu demnitate publică 2Funcții publice 59Total personal 61

1.6 Relațiile externe ale Primăriei Orașului Siret Relațiile dintre autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale sunt extrem de variate si

complexe, ele manifestându-se ca relații de autoritate ierarhică cu instituțiile superioare.Expresia acestui tip de relații de autoritate este dreptul de control al legalității pe care îl are

prefectul, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, precum și dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autorități locale. Autoritatea guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitată strict în limitele legii și cu respectarea autonomiei funcționale a acestora, principiul autonomiei administrative și al descentralizării serviciilor publice fiind înscrise în Constituție.

Primăria orașului Siret prezintă relații externe cu următoarele instituții :- cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului din care face parte instituția respectivă, cu

privire la dările de seama contabile (trimestriale si anuale), a contului de executie;- cu Consiliul Județean, în legătură cu transferul și subvențiile de credite bugetare de la aceasta

instituție către administrațiile publice locale;- cu Trezoreria Finanțelor Publice referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de credite

bugetate conform bugetului de venituri și cheltuieli, a efectuării de plăți conform deschiderii făcute, a efectuării de încasări în contul instituției publice locale de la diferite instituții publice și de la contribuabili;

- cu alte instituții publice (Direcția de Sănătate Publică, Casa Județeană de Pensii, bugetul de stat) în calitate de contribuabil;

- cu contribuabilii (agenți economici, instituții publice și persoane fizice) cu privire la încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor la bugetul local;

- cu furnizorii de bunur și servicii.De asemenea, primăria are relații externe și cu contribuabilii. Aceste relații pot fi :

23

Page 24: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

- relații de cooperare (colaborare), relații de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de către administrație pentru cetățeni), relații de subordonare a cetățenilor față de organele administrației publice locale.

Relațiile de colaborare dintre autoritățile administrației publice locale și cetățeni trebuie sa ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât și al valorii conținutului. Relațiile de colaborare a administrației publice locale cu cetățenii sunt o expresie al accesului participativ al populației la realizarea treburilor publice. Aceste relații subliniază sprijinul acordat de către cetățeni administrației publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia. Aceste relații pot fi : relații de colaborare directă sau indirectă și relații de prestări servicii.

Relațiile de colaborare directă vizează acțiunile cetățenilor, care participă la realizarea unui interes general al comunității locale împreună cu structurile administrației publice locale.

Relațiile de colaborare indirectă apar în cazul în care cetățenii sprijină acțiunea autorităților publice locale fără să participe direct.

Relațiile de prestări servicii vizează organizarea de către autoritățile publice locale a unor servicii publice care să presteze activități în beneficiul cetățenilor. Acest aspect al serviciilor de servire a cetățenilor este mai evident la administrația publică locală, dar și la serviciile descentralizate ale administrației publice locale. Aceste servicii aduse cetățenilor au o specializare diferențiată, ceea ce determină o pregătire corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestațiilor oferite de către administrațiile locale cetățenilor lezează interesele acestora precum și ale statului.

Din punct de vedere juridic, relațiile dintre administrația publică locală și cetățeni pot fi: relații care au la bază normele de drept administrativ și relațiile care au la bază normele de drept civil.

Relațiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care stabilește competențele autorităților administrației publice locale. În această situație cetățeanul are dretul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administrației publice locale pentru a-și rezolva probleme personale. Primăria va rezolva problema cetățeanului numai dacă solicitarea acestuia indeplinește anumite condiții prevăzute de actul normativ.

Relațiile de tip civil au la bază normele de drept civil, și apare în situația în care cetățeanul utilizează servicii publice precum transport în comun, telefon etc., în baza unor contracte încheiate între prestatorii acestor servicii și beneficiarii lor.

Relațiile de autoritate, de subordonare a cetățenilor față de primărie vizează hotărâri luate în mod unilateral de către autorități, pe care cetățeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere juridic relațiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative.

1.Primarul împreună cu compartimentul buget-contabilitate întocmește dările de seamă contabile (trimestriale și anuale) și le depune la D.G.F.P.C.F.S. unde sunt verificate și centralizate la nivelul întregului județ pentru a fi transmise Ministerului Finanțelor Publice la termene stabilite de acesta.

2.Compartimentul impozite și taxe efectuează controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, după care se efectuează confruntul cu compartimentul buget-contabilitate pentru a se întocmi contul de execuție al bugetului de venituri și cheltuieli și pentru a-l depune la D.G.F.P.C.F.S.

La nivelul D.G.F.P.C.F.S. se efectuează verificarea și controlul contului de execuție al bugetelor locale pe ansamblul orașului Siret pentru a fi depus la M.F.P. La nivelul M.F.P. se elaborează lucrările

24

Primăria orașului Siret

D.G.F.P.C.F.S. M.F.P

Page 25: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

privind contul general anual de execuție a bugetului de stat și al bugetelor locale pentru a fi înaintat Guvernului, care analizează execuția bugetară și prezintă contul general de execuție al bugetului de stat Parlamentului, până la 1 iunie. La nivelul Parlamentului se aprobă contul general de execuție al bugetului de stat.

Figura nr.1

3.Primăria orașului Siret înaintează trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat. Creditele se deschid pe capitole și destinații. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează încasări și plăți în funcție de deschiderea făcută și disponibilul în cont, și se transmite serviciului buget-contabilitate situația conturilor la fiecare operațiune, adică credite utilizate și disponibil.

Figura nr.2

4.Primăria încasează prin caseria proprie venituri provenind de la persoane juridice și persoane fizice sub forma de impozite și taxe locale. Casieria depune la trezorerie încasările în limita plafonului de casă stabilit și ridică cu cec numerar pentru efectuarea plăților.

Figura nr.3

5. Repartizarea creditelor bugetare între instituțiile publice.

25

Compartiment impozite si taxe

Compartiment buget contabilitate

D.G.F.P.C.F.S.

M.F.P.

Guvern

Parlament

Autoritățile administrației publice

locale

Serviciul buget contabilitate

Trezoreria

Persoane fizice

Persoane juridice

Casierie Trezorerie

Page 26: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

La nivelul ordonatorilor terțiari de credite se întocmesc pe baza de calcule și fundamentări, bugete proprii de venituri și cheltuieli.

La nivelul instituțiilor ierarhic superioare, adică ordonatori secundari de credite, se compară calculele proprii cu cele ale instituțiilor subordonate și se decide asupra datelor de înscris în bugetul centralizator de venituri și cheltuieli.

La nivelul ordonatorilor principali de credite se întocmesc bugete centralizatoare de venituri și cheltuieli prin compararea calculelor proprii cu cele ale ordonatorilor secundari și terțiari.

La nivel de județe se iau în calcul în bugetele centralizatoare sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale.

La nivelul consiliului județean se întocmește bugetul centralizator care va fi înaintat Ministerului Finanțelor.

Pe baza acestor informații, Ministerul Finanțelor se implică astfel: -întocmește lucrări pregătitoare privind bugetul de stat; -avizează metodologic lucrările privind proiectele de buget pentru asigurările sociale, asigurările de

sănătate și fondurile speciale; -întocmește lucrări pregătitoare privind contul de încheiere a exercițiului bugetar; -întocmește proiectele de buget care sunt înaintate guvernului.

Figura nr.4

6.Direcțiile de transmitere a informațiilor pe baza cărora se derulează operațiile de încasare a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor bugetare

Ministerul Finanțelor preia în sarcină executarea prevederilor legii bugetare anuale; Deschiderea de credite bugetare și transmiterea repartizărilor pe categorii de ordonatori de

credite până la instituțiile publice; Încasarea veniturilor proprii de către instituțiile publice; Păstrarea disponibilităților bănești ale trazoreriei în contul corespondent la Banca Națională a

României (BNR) și utilizarea acestora; Raporturile de corespondență între Trezoreria Centrală, Trezoreriile Județene și Trezoreriile

Operative;

26

Ministerul Finanțelor Publice

Trezorerie

Consiliul județean

O.P.C

O.S.C.

O.T.C.

Page 27: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Circuitul documentelor privind încasarea veniturilor la buget de la agenți economici prin intermediul contului corespondent la B.N.R către trezorerie;

Încasarea impozitelor și taxelor de la persoanele fizice.Figura nr.5

1.7 Structura și evoluția principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primăria orașului Siret în

perioada 2009-2011 – tabel comentat cu identificarea factorilor de influență

Structurarea veniturilor în cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice

27

MINISTERUL FINANȚELOR

DIRECȚIA GENERALĂ A TREZORERIEI

SEDIILE GENERALE ALE FINANȚELOR PUBLICE ȘI

CONTROLUL FINANCIAR DE STAT

DIRECȚII JUDEȚENE DE TREZORERIE

ADMINISTRAȚII FINANCIARE ALE

MUNICIPIILOR TREZORERII MUNICIPALE

CIRCUMSCRIPȚII FINANCIARE ALE ORAȘELOR

SERVICII DE TREZORERIE

PERCEPȚII FISCALE RURALE COMUNALE

BIROURI DE TREZORERIE

Page 28: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele sunt redate atât prin denumire corespunzătoare sursei, cât şi prin codificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea prelucrării automatizate a informaţiilor de felul acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

În cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, veniturile sunt grupate în opt părţi, şi anume:

VENITURI CURENTE (I); VENITURI DIN CAPITAL (II); PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT (III); SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (IV); SUBVENŢII (V); DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI (VI); ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (VII); SUME DE LA FONDUL DE REDISTRIBUIRE (VIII).

Partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, în subcapitole potrivit felului venitului bugetar.

Situaţia încasărilor la data de 31.12.2009, 31.12.2010, 31.12.2011 comparativ cu prevederile bugetului pe anii 2009,2010, 2011 la Primăria Orașului Siret se poate observa în anexe.

Tabel nr.2 Lei

Nr. crt. Denumire

venituri

2009 2010 2011

Mărimi absolute

%Mărimi absolute

%Mărimi absolute

%

1

Ven

itur

i pro

prii

VenituriCurente

14.055.438 62,14 14.139.579 66,9 12.250.714 95,33

2 Venituri deCapital 7.049.955

31,17 6.023.661 28,5240.000

0,311

3Venituri cudestinaţiespecial

0 0 0 0 0 0

4 Prelevări din bugetul de stat

1.501.305 6,63 839.900 3,97560.000

4,35

5 Subvenţii 0 0 0 0 0 0

6 Donaţii şi sponsorizări

10.000 0,044 20.000 0 0 0

7

Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

0 0 0 0 0 0

8 Împrumuturi 0 0 0 0 0 0

9 Venituri - total 22.606.698 100 21.114.540 100 12.850.714 100

Sursa:prelucrare proprie după bugetul de venituri al Primăriei Orașului Siret

28

Page 29: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Interpretarea rezultatelor: Gradul de autofinanţare, la nivelul orașului Siret, în perioada

analizată (2009-2011), calculat ca un raport între veniturile proprii şi veniturile totale, a fost destul

de ridicat. Se observă că ponderile veniturilor proprii în total venituri au un trend ascendent pe toţi

cei 3 ani şi că ele acoperă într-un procent destul de mare cheltuielile bugetului orașului Siret, în

timp ce prelevările de la bugetul de stat au un procent mai scăzut.

Gruparea cheltuielilor reglementată prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice

Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice prezintă cheltuielile în funcţie de destinaţia

acestora şi de felul (natura) lor. Tocmai de aceea putem vorbi de clasificaţia funcţională a

cheltuielilor publice şi de clasificaţia economică a cheltuielilor publice.

Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice

Această clasificaţie are în vedere gruparea cheltuielilor după profilul activităţilor desfăşurate de

multitudinea serviciilor publice prin intermediul cărora se îndeplinesc funcţiile statului. O asemenea

clasificaţie grupează cheltuielile tot în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare parte este reprezentată

printr-o denumire menită să precizeze destinaţia categoriilor de cheltuieli publice. Capitolele indică

împărţirea diferenţiată a categoriilor de cheltuieli publice din părţile de cheltuieli, iar subcapitolele

evidenţiază cum este divizat pe cheltuieli respectivul capitol. Atât capitolele, cât şi subcapitolele de

cheltuieli redate prin codificare cifrică şi prin denumire. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat

fiecare capitol, iar subcapitolele de cheltuieli sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate în 12 părţi, şi anume:

SERVICII PUBLICE GENERALE (I); APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ (II); CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (III); SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ, LOCUINŢE, MEDIU ŞI APE (IV); ACŢIUNI ECONOMICE (V); ALTE ACŢIUNI (VI); FONDURI DE GARANTARE ŞI REDISTRIBUIRE (VII); TRANSFERURI (VIII); ÎMPRUMUTURl ACORDATE (IX); PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI ALTE CHELTUIELI (X); RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURl (XI); FONDURI DE REZERVĂ (XII).

Partea de cheltuieli cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în subcapitole

potrivit destinaţiei cheltuielii publice.

29

Page 30: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Clasificaţia economică a cheltuielilor publice

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura (felul) lor, adică: salarii,

contribuţii pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţii pentru asigurările

sociale de sănătate, deplasări, detaşări, transferări, hrană, medicamente şi materiale sanitare, reparaţii curente etc.

Gruparea cheltuielilor şi după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit

pentru fiecare dintre destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare, ordine publică şi securitate naţională,

învaţământ, sănătate, cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret, asistenţă socială, alocaţii, pensii,

ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni economice etc.). Este necesar să se ştie şi care a fost structura cheltuielilor (natura

acestora) pentru fiecare acţiune din cele menţionate. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificaţiei economice a

cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor şi

alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele

publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii

economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări

de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea cheltuielilor

cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul fiecărui buget, pe de o

parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii pentru asigurările sociale de stat, hrană, burse,

medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă

parte.

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni financiare

(C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se

desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de

importanţa lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este divizat în

unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt reprezentate prin

denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Orașului Siret pe anii 2009-2011 se poate observa în anexe.

Tabel nr.3

Denumire cheltuieli 2009 2010 2011

30

Page 31: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Mărimi absolute

%Mărimi absolute

% Mărimi absolute %

AUTORITĂŢI PUBLICE 2.793.276 15.62 2.962.865 16,64 2.708.221 16,69ÎNVATAMÂNT 8.874.100 49,62 8.452.120 47,47 6.010.400 37,05SĂNĂTATE 180.000 1 296.171 1,66 2.512.621 15,49

CULTURĂ 260.326 1,45 589.372 3,31 244.644 1,5 ASISTENŢĂ SOCIALĂ 1.620.570 9,06 1.759.514 9,88 350.700 2,16 SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ 107.380 0,60 110.000 0,61 2.541.232 15,66 PROTECȚIA MEDIULUI 1.815.090 10,15 1.350.953 7,58 228.000 1,4 TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 2.230.841 12,47 2.282.175 12,8 1.622.414 10CHELTUIELI - TOTAL 17.881.583 100 17.803.170 100 16.218.323 100

Sursa:prelucrare proprie după bugetul de cheltuieli al Primăriei Orașului Siret

Interpretarea rezultatelor: În perioada analizată ponderea cea mai mare în total cheltuieli a avut-o învăţământul cu o pondere de 46% şi autoritățile publice.

Capitolul 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elementele de calcul

prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea

proiectelor de bugete publice.

31

Page 32: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori

de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează

în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile

stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu

posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este

susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:

- acte normative institutoare sau de bază;

- acte normative completatoare ( complementare).

Actele normative institutoare de bază mai pot fi denumite şi principale, ele referindu-se la

legile fiscale specifice. Tot aici se încadrează şi codul fiscal de referinţă şi susţinere juridică pentru

mai multe categorii de venituri.

Actele normative completatoare sau susţinătoare se referă la normele metodologice sau la

instrucţiunile de aplicare a celor dintâi, elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. La acestea se

mai pot adăuga şi soluţiile procedurale emise de acelaşi Minister, pe parcursul execuţiei bugetare,

pentru care nu sunt prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative

enunţate.

În principal, în prima categorie de acte normative şi apoi, metodologic sau procedural,

în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni sau elemente care definesc, ceea ce înseamnă aşezarea şi

perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale, cât şi în execuţie.

Implicarea în procesul bugetar, cu responsabilităţi de informaţii, calcule şi

fundamentări, are dimensiuni determinate de poziţia părţilor din relaţiile specifice, potrivit cu

apartenenţa şi încadrarea în: instituţii specializate şi direct angajate în administrarea bugetelor

publice(pe plan central şi în profil teritorial) şi instituţii și unităţi consumatoare de fonduri

publice(potrivit cu o structură ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare ).

La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toţi cei implicaţi în

acţiune, se află fundamentarea proiectelor de bugete publice. La intervenţia Ministerului

Finanţelor Publice, potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se

adaugă alte prezenţe procedurale după cum urmează:

32

Page 33: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor publice în

care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe financiare, în

sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;

instrucțiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare ( miniştri şi

conducători ai celorlalte instituţii centrale) din care rezultă specificul ramurilor şi domeniilor

de activitate pe care le reprezintă ( la nivel de capitole şi subcapitole);

precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare ( cu unele detalii tehnice, inclusiv de

calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice de

cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole I alineate de cheltuieli ( potrivit cu

încadrarea în clasificaţia economică a acestora).

La baza piramidei sistemului informaţional şi lucrativ, care are ca obiectiv proiectarea

cheltuielilor în bugetele publice, se găsesc mai întâi instituţiile publice ai căror conducători sunt

ordonatori terţiari de credite bugetare. Acestora li se solicită întocmirea bugetelor proprii de

venituri şi cheltuieli prin includerea tuturor destinaţiilor, mai întâi la nivel de alineate, apoi la nivel

de articole I chiar titluri de cheltuieli.

Relaţia de calcul principală în cuantificarea previzională a unei cheltuieli (Ch1)

presupune înmulţirea numărului de indicatori specifici prevăzuţi în anul de plan (Is1) cu cheltuiala

medie pe indicator din anul de bază (Chm 0).

Ch1 = Is1 x Chm0

Respectiva relaţie de calcul se poate folosi atât la nivel macroeconomic şi social

(capitole şi subcapitole de cheltuieli ), cât şi la nivel micro ( articole şi alineate de cheltuieli ),

numai că indicatorii specifici rezultă din destinaţia generală sau concretă a cheltuielii potrivit cu

subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se încadrează.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetareDin punct de vedere metodologic şi ca bază legală, fundamentarea cheltuielilor are ca punct

de pornire Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.

Cheltuielile din bugetele locale reflectă resursele financiare utilizate de organele

administraţiei publice locale pentru satisfacerea cerinţelor social-culturale, economice, serviciilor de

dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din comune, oraşe şi municipii.

Carta Europeană pentru autonomie locală cuprinde anumite principii în efectuarea

cheltuielilor din bugetele locale:

33

Page 34: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

a) în măsura posibilităţilor, subvenţiile acordate unităţilor administrativ-teritoriale nu trebuie

să fie destinate finanţării de proiecte specifice. Acordarea de subvenţii nu trebuie să aducă atingere

libertaţii fundamentale a autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul de competenţă;

b) pentru a finanţa cheltuielile de investiţii, colectivităţile locale trebuie să aibă acces la piaţa

naţională de capitaluri;

c) colectivităţile locale trebuie să fie încurajate la asociere între ele, la cooperarea cu sectorul

privat pentru realizarea şi exploatarea anumitor servicii publice locale ce necesită investiţii

importante;

d) colectivităţile locale să fie sprijinite în realizarea unor investiţii publice care vizează o

dezvoltare durabilă.

Din punct de vedere al relaţiei autonomie locală şi responsabilitate în efectuarea cheltuielilor

din bugetele locate se pot desprinde următoarele:

consiliile locale au o putere mai mare de decizie asupra modului de cheltuire a fondurilor;

autorităţile publice locale răspund de gestionarea eficientă şi corectă a cheltuielilor din sfera

lor de competenţă;

consiliile locale stabilesc şi supraveghează modul de prestare a serviciilor publice pentru

asigurarea calităţii acestora;

consiliile locale sunt competente să aprobe documentaţiile tehnico-economice în limite mai

mari faţă de perioadele trecute.

După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli curente,

cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.

În sfera cheltuielilor curente se încadrează:

cheltuielile de personal;

cheltuielile materiale şi servicii;

subvenţii;

transferuri;

dobânzi;

rezerve.

Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor

colectivităţilor locale. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale are în componenţă

şi sume destinate cheltuielilor de capital. Din această categorie fac parte cheltuielile care se

materializează în: lucrări de investiţii începute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent;

34

Page 35: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

obiective a căror execuţie începe în anul de plan; activităţi de proiectare; consolidări de imobile;

dotări independente efectuate pentru sediile instituţiilor publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de

irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale

naţionale şi de mobilizare; achiziţii de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri

administrative, şcoli, spitale, baze militare etc.

Operaţiunile financiare cuprind împrumuturile acordate şi rambursările de credite, plăţile de

dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.

Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de

referinţă:

la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome şi

societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se

întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;

instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;

Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările pregătitoare privind

documentaţia bugetară.

Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse de finanţare: bugetul

central, bugetele local și alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:

baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi

cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

executia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de

timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale influenţe;

analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în dinamică;

preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au repercursiuni directe

asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic

în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

Pentru fiecare instituţie publică sau serviciu public descentralizat finanţat din bugetul local

se preconizează, aprobă şi execută cheltuielile necesare în această structură

35

Page 36: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum

ale persoanelor ce desfăşoară activităţi pe bază de puncte, programe sau obiective a obligaţiilor

aferente fată de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, asigurările de

sănătate, fondul de şomaj. De asemenea se adaugă drepturile de delegare, detaşare şi transfer în

interesul serviciului.

Cheltuielile de personal se vor stabili ţinând seama de dimensionarea la strictul necesar al

personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget în concordanţă cu

programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional.

Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor de personal se regăseşte în:

Legea nr.500/2002 privind finanţele publice;

Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a

indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii cu demnitate publică;

Principalele etape în activiatea de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:

descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei performanţelor

profesionale individuale în timp.

Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:

gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;

asumarea responsabilităţii;

adaptarea la complexitatea muncii;

iniţiativa şi creativitatea.

Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se realizează

pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de măsurare a performanţelor

profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori de câte ori este necesar, nivelul

salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii. Procedura se aplică fiecărui angajat în raport

cu cerinţele postului ocupat.

Evaluarea performanţelor profesionale individuale la perioadele stabilite de către ordonatorul

de credite bugetare se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a resurselor umane, care

are şi sarcina de a urmări şi de a controla rezultatele obţinute.

36

Page 37: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la

resursele umane din instituţie. Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare salariat, cu

prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru

întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza

pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de

conducere. Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.

Lista de indemnizaţii de concediu de odihnă serveşte ca:

document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor pe

timpul efectuării concediului de odihnă;

dispoziţie pentru casier pentru plata indemnizaţiilor cuvenite;

document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmeşte în două exemplare pe măsura plecării personalului în concediu de către biroul

secretariat. Acest document circulă la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii, la compartimentul

contabilitate pentru înregistrarea în evidenţele contabile şi pentru întocmirea statelor de plată. Plăţile

făcute în cursul lunii se cuprind în statele de plată pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a

retribuţiilor calculate:

prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut;

a doua parte cuprinde reţineri;

în final, rezultă totalul de plată, nominal, pentru fiecare salariat.

Totalul de plata reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor.

Statul de plata serveşte ca:

document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale plătite în contul

asigurărilor sociale de stat;

document pentru calculul contribuţiei unităţii la formarea fondului pentru asigurări sociale de

stat;

document pentru efectuarea diverselor reţineri legale din retribuţii;

dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;

document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

Lista de avans chenzinal serveşte ca:

document justificativ pentru calculul şi plata avansurilor chenzinale;

dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;

document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

37

Page 38: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Se întocmeşte în două exemplare pe baza documentelor de pontaj şi se semnează de persoana

care întocmeşte lista pentru a confirma exactitatea calculelor. Circulă la casieria unităţii, la serviciul

financiar-contabil.

Pentru depunerea numerarului disponibil în casă la trezorerie, casierul întocmeşte foaia de

vărsământ în două exemplare. Ridicarea numerarului se face prin CEC care ajunge la casierie de la

compartimentul financiar-contabil. Foaia de vărsământ serveşte ca:

document justificativ pentru depunerea numeralului în trezorerie;

document justificativ de înregistrare în registrul de casă;

document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Bonul de consum:

este folosit pentru darea în folosinţă a materiilor prime, materialelor consumabile;

se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul la serviciul urmărirea şi pregătirea

producţiei, unul rămâne la cotor;

de cele mai multe ori de întocmeşte în 2 exemplare: unul la gestionar iar unul la

contabilitate;

altfel spus cele 3 exemplare merg: unul la gestionar, unul la primitor, unul la primitor;

odată semnat bonul de consum merge la serviciul analize economice, preţuri unde se pune

ştampila controlului financiar preventiv şi de aici merge la gestionar spre semnare.

Fişa limită de consum:

se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii, un exemplar se predă la contabilitate, iar unul

merge la gestionar;

trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.

Nota de intrare recepţie:

este întocmită de către gestionarul magaziei în baza facturării avizului de expediere, chitanţei

fiscale de la furnizor şi a procesului verbal de recepţie cantitativă şi calitativă;

se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul rămâne la cotor, unul la avansuri

spre decontare însoţind factura;

trebuie semnată de gestionar şi de Comisia de recepţie;

Procesul verbal de recepţie:

se întocmeşte pentru utilajele de complexitate ridicată şi nu pentru mijloacele circulante,

aceasta fiind singura deosebire dintre procesul verbal de recepţie şi nota de intrare recepţie.

38

Page 39: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Comform reglementărilor sistemul de salarizare prin prezenta lege are la bază următoarele

principii:

a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal

din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte

normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;

b) supremaţia legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme

juridice de forţa legii;

c) echitate şi coerenţă, prin crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă

de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a

celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar;

d) sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale

anuale.

În vederea stabilirii cheltuielilor de personal trebuie să se ţină cont de:

Salariile de bază, soldele funcţiilor de bază/salariile funcţiilor de bază şi

indemnizaţiile lunare de încadrare

În sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim şi coeficientul de

ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15.

Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în raport

cu responsabilităţile postului, munca depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, importanţa socială a

muncii, condiţiile concrete în care aceasta se desfăşoară, rezultatele obţinute.

Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile

lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură,

corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

În cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorările salariilor de bază,

soldelor/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, astfel încât să se realizeze

trecerea de la valoarea acestora determinată la valorile stabilite potrivit prezentei legi, până la

aplicarea integrală a prevederilor acesteia.

Indemnizaţia lunară pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică este unica

formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei şi reprezintă baza de calcul pentru

stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial, dacă nu se prevede

altfel prin lege.

39

Page 40: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc

prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de

referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.

Valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabileşte anual

prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar potrivit

Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale şi Ministerului Finanţelor Publice.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea de referinţă este de 600 lei.

Diferenţa dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază,

solda/salariul de funcţie, indemnizaţia lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua

zecimală a coeficienţilor de ierarhizare aferenţi claselor de salarizare.

Clasele de salarizare şi coeficienţii prevăzuţi în anexe pentru funcţiile de execuţie

corespund nivelului minim al fiecărei funcţii, la care se adaugă 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor

de vechime în muncă.

Tranşele de vechime în muncă, în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, clasele de

salarizare, sunt următoarele:

– gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani – 3 clase succesive de salarizare suplimentare faţă de nivelul

minim al fiecărei funcţii;

– gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani – două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de cele

deţinute pentru gradaţia 1;

– gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani – două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de cele

deţinute pentru gradaţia 2;

– gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani – o clasă succesivă de salarizare suplimentară faţă de cele

deţinute pentru gradaţia 3;

– gradaţia 5 – peste 20 de ani – o clasă succesivă de salarizare suplimentară faţă de cele

deţinute pentru gradaţia 4.

Gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se plăteşte cu începere de la data de

întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă,

prin acordarea claselor de salarizare.

Pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în muncă, angajatorul va lua

în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.

40

Page 41: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Funcţiile de demnitate publică alese şi numite şi cele asimilate funcţiilor de demnitate

publică au un singur nivel de salarizare, care este corespunzător clasei de salarizare şi coeficientului

de ierarhizare.

Nivelul de salarizare corespunzător gradului se stabileşte de ordonatorul principal de

credite, potrivit prevederilor prezentei legi.

Persoanele care ocupă, în condiţiile legii, funcţii de conducere pentru care condiţia de

ocupare a postului este de studii superioare şi care nu au absolvit studii de acest nivel beneficiază de

salariul de bază prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcţii, diminuat cu 10 clase de salarizare.

Personalul care s-a aflat în concediu plătit pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de

până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi personalul ale cărui raporturi

de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, la reluarea

activităţii, îşi păstrează gradul sau treapta profesională în care a fost încadrat anterior suspendării şi

beneficiază de salariul de bază aferent gradului sau treptei profesionale.

Sporuri pentru condiţii de muncă

Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcţionarii publici încadraţi în

funcţii de execuţie se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel:

a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în

zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu

se lucrează.

Munca prestată poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea funcţionarului

public, în condiţiile în care orele nu au fost plătite.

Funcţionarii publici care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în

timpul nopţii, între orele 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru

munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin

jumătate din programul normal lunar de lucru.

Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de “doctor” beneficiază de un spor pentru

titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care

posedă titlul ştiinţific respectiv.

Codul muncii4 prevede că durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu

normă întreagă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Munca prestată în afara duratei normale

4 Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, Monitorul Oficial al României, nr. 72/05.02.200341

Page 42: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore

libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. Salariatul beneficiază, în asemenea condiţii,

de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca

suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru

munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau a contractului

individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Premii

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile

aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget.

Premiile se pot acorda în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la

obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei. Sumele neconsumate pot fi utilizate în

lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor alocate cu

această destinaţie de către ordonatorul principal de credite şi în limita individuală a două salarii de

bază lunare pe an, a două solde lunare ale funcţiei de bază/a două salarii lunare ale funcţiei de bază

pe an, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu

consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.

Alte drepturi

În structura economică a cheltuielilor publice apare şi prima de vacanţă. Sumele prevăzute cu

această destinaţie în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,

inclusiv în bugetele activităţilor de pe langă unele instituţii publice.

Pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, cu respectarea

prevederilor legale, persoane care au funcţia de bază în afara unităţii. Codul muncii prevede că orice

salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă,

beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. De la această prevedere fac excepţie

situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.

Se pot întâlni, în anumite domenii de activitate, situaţii în care atribuţiile ce revin unor posturi,

ai căror titulari lipsesc temporar din unitate, nu pot fi amânate şi nici redistribuite, în cadrul programului

normal de lucru, între ceilalţi salariaţi încadraţi pe funcţii similare. Pentru înfăptuirea acestora se pot

folosi persoane din aceeaşi instituţie publică sau din afara acesteia, care să realizeze sarcinile respective în

42

Page 43: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

afara programului lor de lucru. Pe perioadele respective se va utiliza plata cu ora, în limita fondurilor care

se disponibilizează prin absenţa persoanelor titulare.

Indemnizaţia de instalare de care beneficiază funcţionarii publici în cazul încadrării, în

primul an de activitate după absolvirea studiilor, într-o autoritate sau instituţie publică din altă

localitate decât cea de domiciliu.

Sumele acordate persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă şi drepturile

cuvenite funcţionarilor publici etc., în condiţiile legii, pentru 3-5 zile lucrătoare de concediu plătit în cazul

evenimentelor familiale deosebite (căsătoria salariatului, funcţionarului public etc.; naşterea sau căsătoria

unui copil; decesul soţului sau al unei rude ori unui afin până la gradul III inclusiv al salariatului,

funcţionarului public etc.).

Contribuții la asigurările sociale de stat (CAS) reprezintă contribuţia instituţiei la

constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determină: CAS= Cheltuieli cu

salariile *10.5%

Contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj (CFS) reprezintă contribuţia

instituţiei la constituirea fondului de şomaj şi se calculează: CFS= Cheltuieli cu

salariile *0.5%.

Conform legii,5 fiecărei persoane îi sunt garantate în România dreptul de a-şi alege liber profesia şi

locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj. Ca să beneficieze de indemnizaţie de

şomaj, asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj.

Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii, pentru riscul pierderii locului de muncă, plătesc o

contribuţie individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj de 1%. În schimb, angajatorii au obligaţia

de a plăti lunar o contribuţie la acest buget în cotă de 0.5% aplicată asupra fondului total de salarii brute

lunare realizate de asiguraţi.

Contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) se formează din contribuţia

datorată şi vărsată de către angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată de către

asiguraţi .Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului iniţial de asigurări

sociale de sănătate în cotă de 5.5% aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din

cheltuieli.

Deplasări, detaşări, transferări (D) cuprinde fondurile băneşti necesare acoperirii

cheltuielilor ocazionate de deplasările în ţară şi în străinătate în interesul serviciului .

Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de :

5 Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, M.O. al României, nr. 103/06.02.2000

43

Page 44: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

- numărul de persoane care se deplasează (Np);

- numărul de zile de deplasare (Nz);

- costul transportului pe o persoană (Ktr);

- costul diurnei pe o persoană (Kd);

- costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz);

Relaţia de calcul este următoarea: D = Np*Nz*(Kd+Kcaz+Ktr)

Exemplu de calcul pe salariul unui angajat al Primăriei Siret

1. Funcţionar public cu un salariu de bază (luna ianuarie 2013) în valoare de: 1.050 lei

2. Funcţionarul beneficiază de o indemnizaţie de conducere, datorită postului pe care îl ocupă,

în valoare de 30%.

Indemnizaţie de conducere = 1.050¿ 30% = 315 lei

3. Salariul tarifar =

(1)+(2 )nrzile lucratoare ¿ nr de zile prestate

Dacă salariul este calculate pentru 20 de zile (numărul de zile lucrătoare dintr-o lună), iar angajatul are o prestaţie integrală, relaţia de calcul este următoarea:

Salariul tarifar =

1050+31520

×20= 1.365 lei

4. Având o vechime în muncă de 20 ani, el beneficiază conform legii de un spor pentru

vechime de 25%.

Spor vechime = (3) 25% = 1.36525% = 341,25 lei

5. Total brut : (3)+(4) = 1.365+341,25 = 1.706,25 lei

6. Reţineri din salariu:

a) Contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) - 10,5%

(5) 10,5% = 1.706,2510,5% = 179,15 lei

b) Contribuţia de ajutor de şomaj – 0,5% la salariul tarifar

(3) 0,5% = 1.3650,5% = 6,82 lei

c) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) - 5,5%

(5) 5,5% = 1.706,255,5% = 93,84 lei

Contribuţia totală = 249,81 lei

44

Page 45: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Nu are deduceri suplimentare

7. Calculul brut impozabil = Total brut – CAS – Şomaj – CASS

= Total brut – Deduceri totale

Brut impozabil = 1.706,25-249,81 = 1.456,44 lei

8. Calculul impozitului:

Impozit = (7) 16% = 1.456,4416% = 233,03 lei

9. Salariul NET = Brut-CAS-Şomaj-CASS-Impozit

= 1.706,25 - 179,15 - 6,82 - 93,84 - 233,03 = 1.193,41 lei

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii

Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în principal cheltuieli de întreţinere şi gospodărire a

sediilor şi spaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria şi consiliul judeţean, instituţiile publice

subordonate şi alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat,

încălzire, apă canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie,

diverse prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte

cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli

autorizate de lege, hrană, reparaţii străzi, drumuri, poduri).

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecărei

acţiuni utilizându-se şi de această dată formulare întocmite de către Ministerul Finanţelor, dar şi

orice alte date din baza proprie de date.

1).Hrană este divizat în două alineate. Costul alimentelor, în limita alocaţiilor zilnice de hrană,

stabilit pentru oamenii internaţi în spitale şi sanatorii, pentru copiii din creşe, ca şi pentru persoanele

vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori pentru alte categorii de beneficiari, cheltuielile

cu analizele de laborator ale alimentelor, valoarea animalelor cumpărate în vederea sacrificării

pentru hrana oamenilor; costul macinişului aferent pentru hrana oamenilor şi cheltuielile cu

sacrificarea animalelor şi prepararea cărnii; costurile ocazionate de achiziţionarea şi păstrarea gheţii

artificiale sau naturale; cheltuielile cu hrana sportivilor etc., se include la alineatul de cheltuieli

Hrană pentru oameni.

La alineatul de cheltuieli Hrană pentru animale se reflectă: furajele, grăunţele etc. folosite pentru

hrana animalelor de serviciu, tracţiune, experienţă şi de reproducţie prevăzute în statele de organizare;

cheltuielile pentru hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale unor instituţii publice (furaje,

45

Page 46: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

ingrediente, concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile agrozootehnice pentru procurarea

seminţelor, materialului de plantat, îngrăşămintelor chimice şi organice, insecticidelor etc.; costul

paielor pentru aşternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea şi cu analizele de laborator ale alimentelor şi

furajelor utilizate în hrana animalelor etc.

2). Medicamente şi materiale sanitare este divizat tot în două alineateşi cuprinde costul

medicamentelor acordate gratuit în tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în ambulatoriu, cheltuielile

pentru procurarea serurilor, vaccinurilor, substanţelor farmaceutice, reactivilor de laborator, sângelui

pentru transfuzii, izotopilor etc., precum şi costurile specifice pentru transportul, ambalarea,

conservarea şi depozitarea medicamentelor. Tot aici se include şi costul materialelor sanitare pentru

uz uman (materiale de fizioterapie şi de laborator, filme radiologice, produse tehnico-medicale

consumabile, cu excepţia celor de natura obiectelor de inventar, truse sanitare şi materiale pentru

pansament (vată, tifon, alcool, leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosinţă, ace

pentru seringi, atele, gips utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea

materialelor pentru împachetat medicamente în farmacii.

3)Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodăriilor cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna

funcţionare a consiliului local reprezentând plăţile pentru încălzit, iluminat şi forţă motrică, apă,

canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi

prestări de servicii necesare consiliului local.

Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie

termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri

curente.

total suprafaţă radiantă; consumul de agent termic/m cub; număr ore încălzire; tariful pentru 1 gigacalorie.

Tabel nr.4

Nr.Crt.

Elemente de fundamentare

1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni2 Apă rece (mc× tarif/mc)3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc)

46

Page 47: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Iluminat şi forţă motrică cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata

energiei electrice, evaluate conform devizului:

număr ore iluminat, aparatură; număr corpuri iluminat, aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1kw.

Tabel nr.5

Nr. Crt.

Elemente de fundamentare

1Energie termică livrată(22.500 kw × 2500 lei/kw)

2

Materiale :-tuburi neon-becuri-materiale electrice diferite-cabluri , prize

Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat şi funcţionare aparatură*nr. Corpuri

iluminat*consum energie electrică/corp/oră*tarif KW

Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plata

furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi, evaluându-se potrivit

devizului:

consum apă; tariful pentru 1 litru apă potabilă ; tariful pentru servicii de canalizare ; tariful pentru servicii de salubritate.

Tabel nr.6Nr.Crt.

Elemente de fundamentare

1 Apă rece menajeră(mc×tarif/mc)

2 Gunoi (tone)3 Canal (mc)

47

Page 48: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă*tarif/mc+tarif canalizare+tarif

salubritate

Poştă, telefon, telecomunicați, radio, televizor, internet cuprinde cheltuielile

necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru corespondenţi care se

evaluează conform devizului:

cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ; număr minute convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice; tariful pentru abonament servicii telefonice, fax, alte servicii; tariful pentru abonament radio, internet şi TV.

Tabel nr.7

Nr.Crt.

Specificaţie

1 Număr posturi telefonice2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice3 Cheltuieli aferente minutelor vorbite4 Materiale pentru corespondenţă

Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării

rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului:

- se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de calcul o

constituie execuţia anului precedent.

Tabel nr.7

Nr.Crt.

Specificaţie

1 Hârtie de scris2 Dosare3 Pixuri4 Formulare tipizate5 Alte materiale

Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării

de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului:

tipurile de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii, găleţi) ;

cantitatea (kg, l, buc.); preţul unitar.

48

Page 49: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Tabel nr.8

Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinere şi amenajarea spaţiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:

Tabel nr.9

Nr.

Crt.Specificaţie Previzionat

1Cost serviciu de deratizare şi dezinsecţie

370

49

Nr.

Crt.

Specificaţie UM CantitatePreţ(lei)

Previzionat

1 Detergenţi (×12 luni)

Kg 17 3 612

2 Săpun (×12 luni) Buc 120 1 1440

3 Clorură de var Kg 600 1,5 900

4 Mături Buc 50 1 50

5 Perii Buc 75 2 150

6 Tix (×12 luni) Cutii 25 2,5 750

7 Alte materiale 250

Total materiale de curăţenie 4152

Page 50: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

2 Soluţii pentru dezinsecţie 570

3Plata lucrărilor de întreţinere spaţii verzi

1385

4 Servicii prestate de gardienii publici 1532

5Plata serviciilor de întreţinere maşini

de calcul , multiplicat şi de scris

1310

6 Componente electrice şi elctronice 1510

7 Dischete şi cartuşe de imprimantă 1670

Total cheltuileli 27.960

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional cuprinde fondurile băneşti

necesare pentru achiziţionarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule,

piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport

şi a utilajelor, conform devizului:

Tabel nr.10

Nr.

Crt.Specificaţie

Previzionat

1

Cheltuieli cu carburanţi şi lubrefianţi

(50 l× 12 luni×6lei/l)

3.600

2 Cheltuieli cu piese de schimb

pentru autovehicule

10.000

Total cheltuieli 13.600

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament se estimează în

funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru, de cantitatea şi

preţul unitar al acestora. Cuprind fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de

50

Page 51: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc,

echipament, scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI, extinctoare şi alte obiecte de

inventar care sunt fundamentate conform devizului.

Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor bunurilor

fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparaţii curente.

Tabel nr.11

Denumire imobil

Destinaţie spaţiu

Anul ultimei reparaţii

Suprafaţa

lucrării

Descriere

lucrare

Valoarea

Reparaţiei

Corp clădire sediu

Primărie

Spaţiu administrativ

2004 35 m2 Reparaţie tencuială, instalaţie electrică pardoseală

300.000.000(30.000 RON)

Total reparaţii curente 300.000.000(30.000 RON)

Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni pentru calificarea

perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cheltuielile de protocol,

cheltuielile ocazionate de protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii

legale:

Tabel nr. 12

Nr.

Crt.

Elemente de fundamentarePrevizionat

1 Curs de specializare în administraţia 2.200

51

Page 52: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

locală

(4 cursanţi ×550)

2

Curs de specializare în contabilitate bancară

(5 cursanţi×470)

2.350

3 Cheltuieli de protocol 3.500

Total cheltuieli 8.050

Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital reprezintă investiţii începute în anii anteriori sau investiţii noi.

Cheltuielile de capital (de investiţii) cuprind fondurile băneşte necesare obiectivelor de investiţii noi

şi dotărilor independente. La nivelul instituţiei, pe fiecare compartiment, conducătorul acestuia

trebuie să întocmească un deviz cu necesarul de investiţii. Pe baza fondurilor primite de la bugetul

local primăria va aproba lista veniturilor de la instituţie sau nu.

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că:

sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;

conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii;

favorizează dezvoltarea locală;

au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte

rentabilitatea financiară;

au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari

în buget;

au efecte economice şi sociale propagate;

implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar

mandatul electoral în care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investiţii ale oraşului şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de

subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în

programul de investiţii al primăriei care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în programul de

investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de

52

Page 53: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

M.F.P.

Ministere şi instituţii centrale

Unităţi administrativ teritoriale judeţene şi municipiul Bucureşti

Unităţi administrativ teritoriale

Figura nr. 6

fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii, au fost

elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale.

Primăria stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul

de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând,

totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de

investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetareFluxurile informaţionale generate de întocmirea lucrărilor pregătitoare privind elaborarea

proiectelor de bugete publice pot fi structurate (aşezate) pe mai multe niveluri de acţiune distincte

care vizualizate iau forma unei piramide6. Nivelurile ori eşaloanele de referinţă au următoarea

configuraţie:

1.La baza sistemului informaţional se situează instituţiile publice conduse de ordonatorii

terţiari de credite bugetare (atât cele specializate în materie bugetară, cât şi cele din domenii de

activitate diverse); agenţii economici cu dublă calitate (contribuabili şi eventual beneficiari de

fonduri.publice); unităţile şi instituţiile de subordonare locală; populaţia aflată într-o anumită situaţie

socio-demografică (salariaţi, pensionari, şomeri, preşcolari, elevi, studenţi, etc.);

6 Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.36.53

Page 54: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

2.La următorul nivel de implicare în realizarea lucrărilor pregătitoare se află instituţiile

publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare (faţă de care sunt subordonate cele din

nivelul 1); instituţiile finanţelor publice din teritoriu; unităţile administrativ-teritoriale de bază

(comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti);

3. La ultimul nivel, privind realizarea şi avizarea de lucrări pregătitoare, se află Ministerul

Finanţelor Publice.

Toţi cei implicaţi în relaţiile bugetare consemnează prin calcule şi fundamentări,

indicatorii finanţelor publice prevăzuţi în raza lor de activitate prin diferite proiecte de balanţe

financiare (bugete de venituri şi cheltuieli ori alte documente care integral sau parţial se regăsesc, în

final în proiectele de bugete publice).

La nivelul 1, se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli de către instituţiile

conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. Tot la acest nivel, agenţii economici prin

raportări statistice periodice ori comunicări de indicatori transmit către instituţiile finanţelor publice

din teritoriu informaţii pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile bugetare din anul de plan ori

drepturile băneşti de înscris în bugetele publice. De asemenea, instituţiile şi unităţile din subordinea

primăriilor îşi fundamentează veniturile şi cheltuielile prin balanţe financiare proprii. Populaţia,

structurată pe categorii socio-demografice, oferă informaţii instituţiilor finanţelor publice din

teritoriu în legătură cu materia impozabilă deţinută, precum şi cu drepturile băneşti cuvenite din

bugetele publice. La nivelul 1, informaţiile cu efecte în lucrările pregătitoare asupra proiectelor de

bugete publice circulă şi pe orizontală către instituţiile specializate în gestiunea bugetelor publice de la

acest nivel (instituţii de asigurări sociale de stat, instituţii ori compartimente organizatorice din

subordinea primăriilor, etc.).

La nivelul următor (2), lucrările pregătitoare în elaborarea proiectelor de bugete publice se

realizează prin confruntarea (compararea) calculelor proprii ale instituţiilor ierarhic superioare

(conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare) cu datele transmise asupra indicatorilor

bugetari prin bugetele proprii de venituri şi cheltuieli de către ordonatorii terţiari de credite bugetare.

În calculele proprii, ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii reprezentativi la

nivelul sectorului, domeniului ori ramurii în care se găsesc pentru a determina venituri şi cheltuieli de

înscris în proiectele de bugete publice. De fapt, se procedează la o verificare a încadrării instituţiilor

subordonate în limitele de cheltuieli (maxime) şi de venituri (minime) transmise în momentul

premergător declanşării întocmirii lucrărilor pregătitoare. Consemnările informaţionale la nivelul 2

menţionat se fac prin intermediul proiectelor de bugete de venituri şi cheltuieli care cuprind pe lângă

54

Page 55: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

indicatorii fmanciari privind instituţiile subordonate şi pe cei care se referă la activitatea proprie a

ordonatorilor secundari de credite bugetare.

Unităţile administrativ-teritoriale, prin implicarea primăriilor de la localităţi îşi proiectează şi

aprobă într-o primă formă prin consiliile locale, bugetele localităţilor. În această situaţie, folosirea

expresiei de aprobare provizorie este determinată de diferenţa dintre veniturile proprii (mai mici) şi

cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care veniturile de echilibrare se vor obţine în

urma adoptării legii bugetului de stat.

La nivelul 3 al realizării lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice, respectiv

la ministere şi instituţii centrale (ordonatori principali de credite bugetare) se procedează într-un mod

asemănător ca la nivelul 2 prin compararea calculelor proprii cu informaţiile transmise de ordonatorii

subordonaţi (ordonatorii secundari de credite bugetare şi cei terţiari direct subordonaţi). Rezultatele

comparării, cu respectarea încadrării în limitele de venituri şi cheltuieli transmise, se consemnează

împreună cu indicatorii financiari asupra activităţii proprii a ministerelor şi instituţiilor centrale în bugete

centralizatoare de venituri şi cheltuieli care se referă la domeniul sau ramura social-economică pe care

le reprezintă, în concordanţă cu subdiviziunile cadralui general al clasificaţiei bugetare (capitole şi

subcapitole). La acelaşi nivel 3, însă, în profil teritorial, se procedează pe filiera bugetelor locale la

aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei transmişi de

localităţile componente.

La nivelul 4, cu localizarea la Ministerul Finanţelor Publice, lucrările pregătitoare privind

proiectele de bugete publice intră în faza finală a recunoaşterii lor (metodologice, prin avizare) sau

întocmirii propriu-zise. În fapt, la acest nivel, Ministerul Finanţelor Publice procedează la următoarele:

întocmirea lucrărilor pregătitoare finale privind proiectul bugetului de stat prin

compararea calculelor proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins în acest proiect de buget

referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de ministere şi instituţii centrale prin

bugetele lor centralizatoare de venituri şi cheltuieli (urmându-se respectarea limitelor de venituri şi

cheltuieli transmise către acestea). În calculele proprii se mai iau în considerare datele transmise (şi

centralizate) de către direcţiile generale ale finanţelor publice din teritoriu precum şi solicitările de

sume băneşti suplimentare rezultate din bugetele judeţelor şi municipiului Bucureşti cu privire la

veniturile de echilibrare ale acestora;

avizarea metodologică a lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului asigurărilor

sociale de stat transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;

55

Page 56: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

avizarea metodologică a bugetelor locale şi preluarea din acestea a veniturilor de

echilibrare solicitate în vederea întocmirii lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului de stat;

întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a exerciţiului

bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria Finanţelor Publice, reprezentând

raportarea execuţiei de casă.

În acţiunea premergătoare elaborării propriu-zise a proiectelor de bugete publice se înscriu ca

lucrări pregătitoare şi documentele bugetare realizate de ministere şi instituţii centrale cu privire la

fondurile speciale . La acestea se adaugă proiecţiile de indicatori financiari care privesc asigurările

sociale de sănătate întocmite de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate.

Capitolul 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

3.1. Surse de finanţarePentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale Primăria are nevoie

de fonduri pe care şi le procură din diverse surse de finanţare. Principala sursă de finanţare a acestei

56

Page 57: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Siret aceste fonduri nu sunt suficiente,

instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură în felul

următor:

integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,

după caz;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

integral din venituri proprii;

integral din bugetul local;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;

atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în cazurile

în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.

În cazul primărilor pot fi utilizate următoarele surse de finanţare:

a. venituri din impozite şi taxe locale colectate de la persoane fizice şi juridice;

b. venituri cu destinaţie specială, care cuprind:

1. venituri din taxe speciale:

Consiliile locale pot aproba înfiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local

finanţate din venituri extrabugetare, stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate, categoriile de

venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi. Pentru aceste

activităţi şi servicii publice, Consiliile locale stabilesc taxe speciale, ce constituie venituri cu

destinaţie specială, fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au fost înfiinţate.

Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial şi trebuie să acopere cel puţin

sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

2. donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridice:

Donaţiile şi sponsorizările de la persoanele juridice se găsesc sub forma mijloacelor

materiale şi băneşti care participă la finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri

reprezintă fonduri cu destinaţie specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor

stabilite de sponsor.

c. prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit

alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

57

Page 58: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele încasate din venituri

proprii peste cele aprobate prin bugetele locale), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local

respectiv şi să se menţină până la finele anului;

bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane

neachitate, aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate;

El păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate fi

utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi

cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la

sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa

autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul

colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile proprii ale

primăriei.

e. împrumuturi pe termen mediu şi lung, interne şi externe contractate de către bugetul local

pentru realizarea de investiţii publice de interes local şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, în

condiţiile respectării prevederilor legale.

Datoria publică locală angajată reprezintă o obligaţie generală ce trebuie rambursată conform

acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia primăriei, cu excepţia transferurilor de la

bugetul de stat cu destinaţie specială.

Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia

informării prealabile a Ministerului Finanţelor.

Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor

împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi ai

autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele datorate de

primărie se prevăd în bugetul local.

Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale

reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile şi comisioanele aferente

acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depăşeşte limita de

20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe

salarii.

58

Page 59: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

În situaţia în care, pe parcursul execuţiei apar goluri temporare de casă, ca urmare a

decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi

fără dobândă, din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea

fondului de rulment.

Sursele de finanţare aprobate prin bugetul primăriei Siret în perioada 2009-2011 se prezintă

astfel:

Tabel nr.13

Surse de finanţare 2009 2010 2011Venituri proprii 5.529.036 12.186.398 15.733.344Prelevări de la bugetul de stat 1.382.305 839.900 560.000Subvenţii 1.501.305 951.300 760.000Împrumuturi 0 0 0Donaţii şi sponsorizări 10000 20000 0Sursa: prelucrare proprie după Bugetul local al orașului Siret, perioada 2009-2011

Pentru perioada analizată se observă că cea mai mare pondere în total surse de finanţare au

avut-oveniturile proprii. Din anul 2009 şi până în 2011 valoarea lor a avut o creștere semnificativă.

Chiar dacă veniturile proprii dețin cea mai mare pondere, prelevările de la bugetul de stat reprezintă

cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul statului, aceasta fiind singura sursă sau

cea care asigură finanţarea de bază. Finanţele moderne tind tot mai mult către diversificarea

resurselor de finanţare şi utilizarea unor noi criterii de dimensionare a nevoilor, bazate pe eficienţă şi

calitate. Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite şi abordarea aspectelor de

gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a instituţiei.

3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor publiceFinanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel:

integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;

din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local;

integral din venituri extrabugetare.

Din punct de vedere tehnic, finanţarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului faţă de

bugetele locale. De aici, metode, proceduri şi operaţiuni care generează fluxuri informaţionale diferite

în sensul implicării de responsabilităţi, competenţe, documente, etc. În plan procedural, finanţarea

59

Page 60: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

cheltuielilor bugetare are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind

organizarea şi funcţionarea trezoreriei.7

Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată finanţarea cheltuielilor pe

categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De

asemenea, sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin

trezorerie.

Instituţiile publice întocmesc anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de lucru şi

de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin intermediul bugetului se proiectează

toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi ţinerii sub control

a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a realizării capacităţii de plată. Scopul întocmirii acestui instrument

financiar este de a reflecta toate veniturile şi cheltuielile prevăzute a avea loc în vederea optimizării

activităţilor propuse.

În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile

publice, în cazul nostru Primăria Siret, pentru finanţarea acţiunilor propuse.

Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat se

repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:

1. regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite prin legea

anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării şi

retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecţiei sociale a populaţiei.

Aceste subvenţii se acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici respectivi

pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării scopului propus.

2. instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma creditelor

nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale

de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor publice, veniturile încasate de instituţiile publice

se varsă integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.

3.2.1 Deschiderea și repartizarea de credite bugetare-pentru bugetul de stat

Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetele locale, în bugetele instituţiilor publice

de interes local, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea

creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă prin lege.

7 Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.116.60

Page 61: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de

dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea

fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se face în limita creditelor bugetare, potrivit

destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor

respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare priveşte operaţiunile de angajare şi plăți de casă,

cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unităţii

administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară poate fi

abordată în două momente distincte şi totodată succesive, ale finanţării: deschiderea de credite

bugetare şi repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituţia ce gestionează bugetul

public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureşti prin care se dispune ca o

anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului

principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti

sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite

bugetare cu sediul în localitate.

Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:

întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli

aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);

creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;

cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de

fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei;

Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea

creditelor, după care procedează astfel:

exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea

creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;

exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei;

exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă

deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

61

Page 62: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului

Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru

următoarele tipuri de cheltuieli:

cheltuieli proprii;

cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;

cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi.

Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite sunt:

încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe

prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;

codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi

pentru activitatea Trezoreriei;

corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în

cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului

disponibilităţilor a cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării

mărimii creditelor ce pot fi deschise;

încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în

totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează în

contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de către

ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi municipiul

Bucureşti.

Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:

grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îşi au sediul instituţiile respective;

întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente

fiecărei localităţi din judeţ;

expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu

borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea;

reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi la ea.

Trezoreria orăşenească verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din

borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea

primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul 1.

62

Page 63: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza

cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01 ”credite

deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”.

Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la

Ministerul Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie

economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii,

investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în

conformitate cu dispoziţiile legale.

3.2.2 Alimentare cu fonduri - pentru bugetele localeTehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace băneşti. În

cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai în limita disponibilităţilor existente în cont.

Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local

sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în limita

încasărilor existente.

În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de ordonator

principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se

solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar

şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.

În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise conturi

în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea administrativ

teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare în

gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară ca o anumită

sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat de

alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de

repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să treacă

în conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentarea conturilor acestora ordonatorii subordonaţi

sunt informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa finanţarea proprie.

Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:

Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;

Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către organul

financiar;

63

Page 64: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri

şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură cu subdiviziunile

corespondente cu luarea în considerare a disponibilităţilor existente în bugetul local şi a priorităţilor

de finanţat din acesta;

Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu

referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului bugetar

de credite;

Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;

Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;

Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul

de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;

Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;

Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);

Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;

Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu

comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale până

la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare aprobate figurează

în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.

Particularităţi privind finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se efectuează pe baza unor principii:

dimensionarea cheltuielilor şi repartizarea lor pe destinaţii se fundamentează pornind de la

obiectivele strategice de dezvoltare şi de la priorităţile locale. Autorităţile administraţiei publice

locale elaborează proiectul de buget anual ţinând seama de programul de investiţii detaliat pe

obiective şi ani de execuţie şi de prognoza bugetului pe următorii trei ani;

cheltuielile nu se pot înscrie în bugetul anual şi nu se pot efectua dacă nu există o bază

legală în acest sens;

cheltuielile se pot înscrie în bugetele locale şi se pot aproba în măsura în care se asigură

resursele financiare necesare. Dacă în cursul exerciţiului bugetar se propun acţiuni care majorează

cheltuielile din bugetele locale aceasta presupune asigurarea resurselor financiare necesare acoperirii

sporului de cheltuieli;

64

Page 65: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

cheltuielile prevăzute şi aprobate pe capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. Prin

bugetele locale se aprobă credite în limita cărora se pot angaja şi efectua cheltuieli care reprezintă

limite maxime ce nu pot fi depăşite în cursul exerciţiului bugetar;

alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate prin buget nu pot fi majorate prin virări de

credite;

cheltuielile din bugetul local se efectuează pe baza aprobării ordonatorului de credite şi cu

avizul persoanelor desemnate să exercite control financiar preventiv;

cheltuielile din bugetele locale se realizează pe baza documentelor justificative care reflectă

angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor,

executarea de lucrări, plata salariilor, plata obligaţiilor băneşti;

cheltuielile pentru investiţiile judeţelor, municipiilor, oraşelor, comunelor, instituţiilor

publice judeţene şi locale care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi se reflectă în

programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale ce se aprobă ca anexă la bugetul

local de către consiliile judeţene sau locale;

în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale se urmăreşte criteriul eficienţei, respectiv

raportul dintre acţiunile realizate şi resursele utilizate.

Instituţia publică, Primăria Siret, alocă fondurile care ajung în contul bugetului local, atât

pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a

atribuţiilor pe care aceasta le are, cât şi pentru finanţarea unor acţiuni şi activităţi de interes local.

Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale

cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a

administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli. Principalele

direcţii pe care sunt alocate fondurile primăriei sunt:

Tabel nr.14

Direcţii Pentru:

Învăţământ: -preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal, special, internat, cămine şi cantine pentru elevi şi studenţi

- cheltuieli de personal- cheltuieli materiale- cheltuieli de capital

Unităţi sanitare –Creşă - cheltuieli materialeUnităţi de asistenţă socială - Cămin spital

- Cantină ajutor - Ajutoare sociale

- cheltuieli de personal- cheltuieli materiale- cheltuieli de capital

Bibliotecă, religie, cultură, sport - cheltuieli de personal

65

Page 66: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

- cheltuieli materiale- cheltuieli de capital

Iluminat, seră, salubritate, întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi şi de agrement, canalizare

- cheltuieli de personal- cheltuieli materiale- cheltuieli de capital

Străzi, transporturi, comunicaţii - cheltuieli de personal- cheltuieli materiale- cheltuieli de capital

Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita creditelor

deschise de către Consiliul Local, în limita bugetului aprobat anual şi pe trimestre, pentru fiecare

subdiviziune a clasificaţiei economice.

3.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate. Plăți pentru cheltuieliCreditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se

încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli

bugetare, la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei finanţelor

publice, şi anume:

◙ utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli

în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;

◙ utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare cheltuială

trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;

◙ aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului Compartimentul buget,

finanţe, impozite şi taxe, contabilitate.

Pentru efectuarea unei cheltuieli, se parcurg anumite etape tehnice: angajarea, lichidarea,

ordonanţarea şi plata. Competenţa în angajarea cheltuielilor revine conducătorilor instituţiei publice

în calitate de ordonatori de credite bugetare. În execuţia cheltuielilor, angajarea este considerată

etapa cea mai importantă, întrucât ea presupune încadrarea lor în limitele creditelor bugetare

aprobate.

Lichidarea urmează angajării cheltuielii şi este operaţia prin care se consideră serviciul

realizat instituţiei şi se determină suma de plată. În acest moment sunt necesare actele justificative în

legătura cu ceea ce reprezintă cheltuielile, acte care sunt înregistrate în Compartimentul buget,

finanţe, impozite şi taxe, contabilitate (numit şi compartiment financiar-economic).

66

Page 67: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Ordonanţarea constă în emiterea ordinului de plată, dispoziţie dată în acest sens privind sume

de bani în favoarea unui terţ. Sediul operaţiunii este acelaşi, compartimentul financiar - contabil al

ordonatorului de credite bugetare.

Plata, semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de instituţie.

Răspunderea operaţiunilor revine gestionarilor publici, casieri sau contabili plătitori. Plăţile în

numerar constau în salarii, burse şi avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi

cuvenite personalului. Plăţile prin conturi bancare apar în toate cazurile, terţe persoana juridice,

procurarea de materiale, achitarea de furnizori, plăţi către bugetele publice.

Documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie şefului Compartimentul

buget, finanţe, impozite şi taxe, contabilitate să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor

poartă denumirea de ordonanţare de plata.

Formularul de ordonanţare de plata trebuie să conţină date cu privire la: exerciţiul bugetar în

care se evidenţiază plata; subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata (în cifre şi în litere)

exprimată în monedă naţională sau în monedă străină, după caz; datele de identificare ale

beneficiarului plăţii; natura cheltuielilor; modalitatea de plată. Documentul menţionat este datat şi

semnat de către ordonatorul de credite sau persoana delegate cu aceste atribuţii. Acesta va fi însoţit

de documente justificative în original şi va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de

specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor,

executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în

contabilitatea acesteia.

Înainte de a fi transmisă Compartimentul buget, finanţe, impozite şi taxe, contabilitate

(financiar-contabil) pentru plată, ordonanţarea de plată se trimite pentru avizare persoanei

împuternicite să exercite controlul financiar preventiv. Scopul acestei avizări este de a stabili că:

ordonanţarea de plată a fost emisă corect; ordonanţarea de plată corespunde cu cheltuielile angajate

şi suma respectivă este exactă; cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul

aprobat; există credite bugetare disponibile; documentele justificative sunt în concordanţă cu

reglementările în vigoare; numele şi datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

Achitarea cheltuielilor este asigurată de şeful Compartimentul buget, finanţe, impozite şi

taxe, contabilitate în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în

conturi.

Instrumentele de plată utilizat de Primăria Comunei Frătăuţii-Noi sunt: cecul de numerar şi

ordinul de plată pentru trezoreria statului, care se semnează de două persoane autorizate în acest

67

Page 68: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

sens; prima semnătură este a şefului compartimentului financiar-contabil, iar a doua aparţine

persoanei cu atribuţii în efectuarea plăţii.

Conducătorul Compartimentul buget, finanţe, impozite şi taxe, contabilitate asigură

efectuarea plaţii numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: cheltuielile care urmează să fie

plătite au fost angajate, lichidate şi ordonanţate; există credite bugetare deschise/repartizate sau

disponibilităţi în contul de disponibil; documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de

control financiar preventiv, alte condiţii prevăzute de lege.

3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetareFluxurile informaţionale care se derulează în interiorul instituţiei au drept scop susţinerea

directă a obiectului de activitate prin implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcţii de

răspundere.

Finanţarea instituţiei, acoperirea diferenţei dintre cheltuielile realizate şi veniturile obţinute

din activitatea proprie (extrabugetare) se face prin intermediul Trezoreriei Finanţelor Publice.

Concret, utilizarea alocaţiilor bugetare se realizează prin completarea unei dispoziţii de plată (ordin

de plată) de către Consiliul Local.

Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă, înregistrează

deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi extrabugetare ale

instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de

cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor credite bugetare. În cazul în

care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria trebuie să obţină aprobarea

ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.

Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau de

capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Instituţia completează un

ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca confirmă realizarea operaţiunii prin extras de cont, mai

exact a plăţilor către beneficiari:

contribuţia la fondul de asigurări de sănătate – către Casa de Asigurări de Sănătate;

contribuţia la fondul de şomaj – AJOFP;

contribuţia pentru pensie suplimentară (5%) – DGMPS;

drepturi curente în cont curent personal – C.E.C.;

Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în contul

instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective (cont 61) care redă

68

Page 69: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Trezorerie

Ordonatori principali decredite bugetare

Bugetul propriu

Ministerul Finanţelor

Ordonatorii secundari de credite bugetare

Bugetul propriu Ordonatori terţiari de credite bugetare

Bugetul propriu

valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot proveni din

sponsorizări, caz în care sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau scopurile menţionat/

menţionate în contract.

Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăţi pentru furnizori. Înregistrarea în contul

trezoreriei sau obţinerea sumei se poate face şi prin borderou de cecuri depuse la trezorerie.

Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi în

ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza

completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.

Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii

fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente

specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată

pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau

facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

Figura 7- Flux informaţional privind finanţarea Primăriei orașului Siret

69

Page 70: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

În figura de mai sus este prezentat traseul pe care îl parcurg fondurile alocate de la bugetul de stat până a ajunge la consumatorii finali. Punctul de plecare a creditării îl reprezintă Ministerul Finanţelor, care prin intermediul Trezoreriei alocă bani de la bugetul de stat ordonatorilor principali de credite bugetare. Aceştia utilizează o parte din fonduri pentru fundamentarea bugetului propriu, dar cea mai mare parte a lor, o alocă mai departe ordonatorilor secundari de credite bugetare. Fluxul banilor nu ia final odată cu primirea lor de către ordonatorii secundari, aceştia utilizând doar o mică parte fondului bugetar pentru satisfacerea propriilor nevoi (asemenea ordonatorilor principali de credite bugetare), restul sumei fiind repartizată ordonatorilor terţiari de credite bugetare aceştia uzând de întreaga alocare pentru satisfacerea propriilor nevoi, ei reprezentând veriga finală a acestui flux.

70

Page 71: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

Bibliografie

Cărți

1. Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor privind

finanţele publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie, 1998.

2. Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi,

2004, pag.10.

3. Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II – a, Editura Junimea, Iaşi, 2004;

4. Voinea, Ghe M. Ştefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe şi contribuţii, Ediţia a II-a, Editura Junimea, Iaşi, 2005.

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a Primăriei Orașului Siret.

Legislație

Legea Finanțelor Publice 500/2002 actualizată martie 2014;

Legea Finanțelor Publice Locale273/2006 actualizată martie 2014;

Legea Salarizare 284/2010 actualizată aprilie 2014;

Ordonanța de urgență privind salarizarea 103/2013 actualizată în 2014.

71

Page 72: Fundamentarea Și Finanțarea Cheltuielilor La Instituțiile Publice

72