Upload
ciprian-tudor
View
33
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
1/31
There are no secrets to success. It is
the result ofpreparation, hard work and learning
from failure."
C
o
li
n
P
o
w
e
ll
5. EVALUAREA $1 MANAGEMENTUL
GLOBAL AL
RISCURILOR iNTALNITE iN AFACERI
"Ce este riscul? Luarea in calcut a unui inconvenient
posibil. In
stare activa, scapat de sub control, acesta poate afecta, chiar
anula
actiunea in discutie, poate provoca mari daune. Consecintele
riscului Ie
asurna cel care intreprinde. De cand se cunoaste riscul?
Dintotdeauna.t'l"
Managementul global al riscurilor urrnareste analiza si
gestionarea evenimentelor ce pot sa apara in lumea afacerilor.
cesta
utilizeaza un ansamblu de metode !i miloace cu autorul carora
riscul
este cuantificat in vederea realizaru obiectivelor propuse. #actorii
de rise
au ca fundament e$istenta incertitudinii.
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
2/31
5.1. ANALIZA $1 EVALUAREA
RISCURILOR
iNTREPRINDERIl
%otiunea de rentabilitate a unui agent economic nu este
cornpleta
daca nu se are in vedere !i riscul implicat de realizarea sa.
&nitatile
oranizationale nu i!i asuma anumite riscuri daca, in final,
acestea nu
sunt acoperite integral de catre rentabilitatea econornica.Cu alte cuvinte, acceptiunea de rise creeaza posibilitatea
ca
printr(o actiune ce se va realiza in viitor sa e$iste probabilitatea
enerarii
111 D. )opescu, C. )opescu, Notiuni de economia i gestiunea intreprinderii,
*ditura
Continent, +ibiu, --, p./
160
de pierderi la nivelul unei Intreprinderi. Derularea oricarei activitati cu
caracter economic este arnenintata In permanenta de manifestarea
riscului. 0n acest sens, cu cat crests pericolul e$punerii la risc cu atat
sporesc !i pretentiile investitorilor care cer - remunerare usta a
capitalului investit In functie de amploarea riscului.
Cauzele generatoare de rise, la nivelul unui agent economic, pot
fi urrnatoarele1
! specificitatea activitatii derulate2
! fenomenul concurential2
! ansamblul activitatilor desfasurate In raport cu clientii,
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
3/31
furnizorii, bancile comerciale2
! ine$istenta sau ine$actitatea informatiilor obtinute1
! aspectele generate de calitatea procesului managerial2
! e$istenta unor situatii de forta maora 3calarnitatile naturale4
sau a unor situatii cu caracter fortuit 3incendiile, accidentele,
furtul etc.4.
+e poate observa faptul ca dinamica rezultatului este controlata
mult mai bine de catre unitatea econornica atunci cand e$ista un grad
sporit de fle$ibititate. )rivind lucrurile din perspectiva efectului produs,
riscul se constituie lntr-o veritabila frana aflata In calea derularii !i a
dezvoltarii oricarei activitati economice.
"Clasificarea riscurilor din domeniul economic se poate face dupa
trei criterii1
! dupa natura lor, riscurile pot fi1
riscuri pure;
riscuri speculative.
! dupa ri!in"a lor, identiticarn1
riscuri interne, generate de activitatea desfasurata1
riscuri eterne, generate de mediu.565
! dupa conseclnte, riscurile pot fi1
riscuri generatoare de pagu!e pentru agentii economici;
riscuri generatoare de pagu!e pentru terti.,,#
Clasificarea riscurilor In riscuri pure si riscuri speculative se
realizeaza In functie de transparenta si de elementele specifice, comune
ale acestora.
)rima categorie ( riscurile pure ( constituie rezultatul unui Intreg
ansamblu de evenimente cu caracter accidental sau fortuit 3alunecari de
teren, uragane, rindina, inundatii etc.4. Deoarece producerea sau
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
4/31
derularea acestora nu poate fi estirnata, cea mai mare problema a
reprezinta asirea unor rnodalitati eficiente de protectie Impotriva lor.
Cealalta categorie de riscuri ( riscurile speculative ( sunt
dependente de - serie de factori precum1 politica fiscala, decizia puterii
publice, factorul uman, factorii organizatorici, factorii structurali. #actorii
rnentionati anterior sunt controlabili, iar In ceea ce priveste riscurile
potentiate, acestea pot fi diminuate prin aplicarea unor metode specifice
gestiunii !i mar7etingului.
Cunoasterea factorilor ce conduc la aparitia riscurilor pure !i
speculative aferente activitatii Intreprinderii implica un proces amplu de
identificare a acestora.paritia riscurilor poate genera consecinte
nefaste atat asupra persoanelor, cat 8i asupra securitatii financiare a
agentului economic.ceste efecte pot influenta In mod negativ
totalitatea proceselor desfasurate la nivelullntreprinderii.
)roblematica procesului de evaluare implica estimarea riscurilor
provenite dintr(o activitate viitoare, aceasta a$andu(se pe analiza1
! tiscului economic sau de eploatare;
! tiscului financiar;
112 9. Cristea,. :uglea, ;. Carceie,
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
5/31
Daca avem In vedere natura activitatii desfasurate, precum si
pozitia sa In cadrul mediului economic, atunci se observa faptul ca
rezultatele unitatii patrimoniale sunt influentate lntr(o masura mai mare
sau mai mica de anumite evenimente cu caracter economico(social1
sporirea nivelului salariilor, sporirea pretului la energie, cresterea
fenomenului concurential etc.
;iscul nu este dependent numai de factorii generali, ci si de
structura cornple$a a costurilor, respectiv de comportamentul acestora
in raport cu volumul de activitate al Intreprinderii. De aceea, teoria
econornica a avut In vedere analiza trilogiei cost ( volum ( rezultat,
adica analiza riscului cu autorul metodei pragului de rentabilitate a
firmei.cest prag apreciaza fle$ibilitatea agentului economic In raport cu
conditiile specifice de e$ploatare. )unctul In care cifra de afaceri
acopera cheltuielile de e$ploatare sau punctulln care pretul de vanzare
este egal cu costul unitar poarta denumirea de prag de rentabilitate.
)rivind lucrurile din perspectiva notiunii de rise se poate afirma ca
societatea cornerciala incepe sa desfasoare 0 activitate rentabila
pornind de la acest punct. Daca ansamblul activitatilor desfasurate de
intreprindere se indeparteaza In mod considerabil de acest punct, riscul
se dirninueaza, iar activitatea realizata la nivelul societatii devine mai
profitabila. In sens invers, cu cat activitatile desfasurate se apropie de
56
acest punct, riscul creste, iar activitatea Intreprinderii devine mai putin
profitabila. Calculul pragului de rentabilitate poate fi e$primat atat Inunitaf fizice, cat si In unitati valorice pentru un produs sau pentru
intreaga ama de produse.stfel, gruparea costurilor in raport cu gradul
lor de dependenta fata de volumul productiei 3costuri fi$e !i costuri
variabile4 constituie elementul eseotial din perspectiva pozitionarii
pragului de rentabilitate.
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
6/31
)ragul de rentabilitate in unitati fizice poate fi aplicat doar In cazul
intreprinderilor monoproductive. Daca firmele produc !i comercializeaza
un spectru larg de produse, la costuri si preturi diferite, atunci in
determinarea pragului de rentabilitate trebuie sa tina seama atat de
modul de organizare a cheltuielilor, cat si de modalitatea de repartizare
a costurilor fi$e. ;elatiile de mai os sunt absolut necesare pentru a
putea calcula pragul de rentabilitate In unitati fizice1
C= Ch
q xp = Chv + ChF
qxp=qxv+ChF
unde1C = cifra de afaceri2Ch = volumul cheltuielilor2 = volumul fizic al vanzarilor2p = pretul de vanzare unitar2Ch v = cheltuielile variabile2Ch F = cheltuielile fi$e2v = costul variabil unitar.
sadar, volumul fizic al proouctiei (qPR) pentru care rezultatul
activitatii de e$ploatare este - se calculeaza cu autorul urrnatoarei
relatii1ChF
PR= -p-v
164
Deoarece mara unitara a cheltuielilor variabile 3mv4 nu
reprezinta altceva decat diferenta 3p(v4, atunci relatia prezentata
anterior poate fi sensa sub urmatoarea forma1
stfel, pragul de rentabilitate in unitati fizice poate fi reprezentat
grafic in felul urmator #Fi!ura >.5.41)re sicost unitar
3lei4
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
7/31
pI
I
I
I
I
I
I. ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . %I
I
I
I
I
I
I
Cost unitar
qPR
3buc4
Fi!ura 5.1. Pra!ul &" r"nta'ilitat" "()ri*at In unitati +i,i-"
)ragul de rentabilitate in unitati valorice poate fi calculat atat
pentru intreprinderile monoproductive, cat !i pentru firmele ce produc !i
comercializeaza 0 arna diversificata de produse.
stfel, .relatiile de calcul au ca fundament, in primul caz,
modalitatea de determinare a volumului fizic aferent productiei entice""1113 I. Mihai 3coordonator4, *. Cazan,. :uglea, I.). l.ala, ). 8tefea, @. :rosteanu, ).
Ivoniciu, M. )antea,&nali'a economico(tinsnciete. *ditura Mirton, 0irnisoara, 5///,
p.5>
16
!o= CFp-"v#
unde1 00 = nivelul productiei pentru atingerea pragului derentabilitate2
C# = costurile fi$e totale2p = pretulunitar al produselor2cvm = costul variabil mediu al produseAor.
)entru transformarea productiei fizice In product ievatorica 3prin
intermediul cifrei de afaceri4, relatia prezentata mai sus trebuie sa fie
ponderata cu pretul unitar.sadar1
CFpx!o=px---p-"v#
C$o= pxCF
px(l--
PCFC$o= "v#5 ( !
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
8/31
Punde1
Co = cifra de afaceri necesara pentru atingerea pragului
de rentabilitate.
In cea de(a doua sltuatie. calculul pragului de rentabilitate se face
olecano de la relatia1
Co = C0
C0 = C# B CEde alerta
( -,-> -,-FCompania este e$pusa la
6>E(/-Eriscuri maore
( -,->
facerea este sortita
K/-E
esecului
3odelul &rgenti are la baza interpretarea conform careia, cauza
principala a deteriorarii activitatilor realizate la nivel de Intreprindere -
constituie managementul neadecvat.rgenti considera ca efectele
generatoare de faliment reprezinta deficiente maore de adaptare a
firmei la schimbarile survenite. ceste deficiente sunt generatoare de
factori de rise1 sporirea activitatilor desfasurate la nivelul firmei peste
posibilitatile sale reale, e$istents unei structuri financiare total
necorespunzatoare. In final, toate aceste elemente ce enereazasimptomele de faliment se afla la baza falimentului 0ntreprinderii.
11 9. Cristea,. :uglea, ;. Carceie,
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
27/31
Ta'"lul 5..
1. DEFICIENTE Pun-ta6
a7 In *&ul &" -n&u-"r" a activltatii1
( director e$ecutiv autocrat
( directorul e$ecutiv este si presedintele societatii F( in cadrul colectivului de conducere, fiecare individ este2
specializat intr(un domeniu 8i nu colaboreaza intre ei( colectiv de conducere pasiv sau initiative insuficiente 2( director financiar slab preatit profesional 2
( lipsa unor directori adiuncti specializati 5
'7 In 0i0t"*ul &" -nta'ilitat"-ntrl8
- n
e$ista sa
functioneaza in mic
masura 8
ineficienN controlul bugetar de venituri 8i cheltuieli
N planul flu$ului de fonduri
N sistemul de urrnarire a costurilor -7 In *&ul &" a&a)tar" la nil" cerinte t"9nl!i-"
!i &" raspuns la &ina*i-a cerintelor pietel1
( e$istents unui sistem inadecvat in ceea ce priveste
politica produselor, perfectionarile tehnologice
5>promovarea vanzarilor pe noi piete, ridicarea graduluide preatire 8i perfectionare profesionala a salariatilor
TOTAL DEFICIENTE POSIBILE F
Pra!ul )"ri-lului &" +ali*"nt )"ntru .Deficiente" 35-4
0n cazul depasirii pragului de pericol, analiza este
continuata,
luand in considerare factorii de rise #Ta'"lul ..).
12
#aetorii de rise In aetivitatea Intreprinderii
0abelul>>
. # C0H;II D* ;I+C )uneta
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
28/31
( cresterea volumului activitatii peste posibilitatile reale
ale intreprinderii
fapt c reclarna suplimentarea 15resurselor banesti
( e$istenta unei structuri necorespunzatoare a
capitalului total utilizat, respectiv proportia capitalului 15
propriu in total capital utilizat este redusa( optarea pentr
investitii pre
mari sau pr
15d iversificate
0H0L # C0H;I D* ;I+C 45
)ragul perieolului de faliment pentru faetorii de rise (15)
Daca punctaul obtinut prin analiza factorilor de rise depaseste
pragul de 15 puncte se continua studiul prin luarea in considerare a
simptomelor de faliment 30abelul >.6.4.
+imptome de faliment in aetivitatea intreprinderii0abelul >.6.
. +IM)0HM* D* #LIM*%0 )uneta
a4 In domeniul finaneiar
( deteriorarea functiei "" 3
b4 In domeniul contabllltatil1
( recurgerea la deformarea inforrnatiei contabile asttel incat
sa rezulte 0 situatie cat mai buna privind activitatea 3lntreprinderii 3folosirea unei contabilitati "creative"4
e4 semnale de natura neflnanciara
( deteriorarea calitatii produselor 2
( diminuarea volumului vanzarilor 2
d4 alte semnale
( zvonuri nefavorabile la adresa intreprinderii 1
( demisia unora din cadrele de conducere 0,5
( actionarea in Oudecata din partea furnizorilor neachitati 0,5
0H0L +IM)0HM* D* #LIM*%0 )H+I:IL* 12
0H0L D*#ICI*%0*, #C0H;I D* ;I+C !I +IM)0HM*100
D* #LIM*%0)ragul perieolului de faliment pentru deflciente, faetori
(25)de rise Pi simptome de faliment
5G
naliza riscului de faliment prin aceasta
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
29/31
metoda permite
concluzionarea cu suficienta 0ncredere asupra unei
asemenea stari
financiare, luano In considerare urmatoarele doua
situatii1
( un puncta total mai mic sau egal cu > atesta - activitate buna
a agentului economic2
( un puncta total ce depaseste > atentioneaza asupra unei
stari falimentare iminente.,,5-
3odelul Centralei 0ileniutilor a 0encii
)reniei #Ta'"lul ..)
cuprinde un nurnar de opt rate care sunt red ate
sintetic astfel1
= 1:55;1 + :;> +@ O:; @ 1:>2 ,--2 -,GF2 >,52 -,6G/2 5,56F2-,-62 5,F-G reprezinta
coeficientii eu care sunt ponderate
rate Ie In ansamblul lor2
5 = Cheltuieli financiare *$cedentulbrut de e$ploatare2 = Capitalul permanent Capitalulinvestit2 = Capacitatea de autofinantare 0otalobliatii1F = *$cedentul brut de e$ploatare Cifrade afaceri2
s = 3+oldul mediu al furnizorilor Curnpararile de marfuri4 $ 0
3timpul42
6 =
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
30/31
120 9. Cristea,. :uglea, ;. Carceie,
7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013
31/31
birocratia e$istenta.
naliza functionala a riscului are ca fundament relatiile de
trezorerie, adica diferenta manitestata intre fondul de rulment si
necesarul de fond de rulment.stfel, avem de(a face cu trei situatii
distincte1
1