Ganglionilor Limfatici Ai Capului

  • View
    337

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ganglioni

Transcript

I N T R O D U C E R E

ANATOMIE DESCRIPTIVA SI TOPOGRAFICA A GANGLIONILOR LIMFATICI AI CAPULUI

1. Caractere generale ale vaselor si ganglionilor limfaticiIn general tesuturile si organele care primesc vase sanguine poseda o circulatie limfatica. Fac exceptie placenta , sistemul nervos central si unele parti ale membranelor globului ocular.

Limfaticele se formeaza in tesutul conjunctiv , capilarele limfatice fiind reprezentate de o teaca endoteliala continua , cu extremitatea inchisa in fund de sac. Capilarele se anastomozeaza formind plexuri cu desime variabila , de unde se formeaza vasele limfatice ce se dispun in doua retele : una superficiala ( cu vase subtiri ) si alta profunda ( cu vase groase ).

La nivelul pielii si al mucoaselor , capilarele limfatice sint mai profunde decit cele sanguine , iar la nivelul jonctiunilor cutaneo-mucoase vasele limfatice devin foarte abundente si intricate. Calibrul capilarelor limfatice este neregulat , dar in general mai mare decit cel al capilarelor sanguine.

Vasele colectoare limfatice se nasc din retele al caror continut il evacueaza. Forma lor este cilindrica regulata , cind nu au valvule , iar cind acestea exista sint prezente strangulari. Valvulele sint semilunare , una in fata celeilalte , implantate pe peretele vasului la nivelul strangulatiilor acestuia. Numarul lor scade pe masura ce calibrul vasului creste. Cursul limfei se face normal in sens unic , ordonat de valvule. In afectiuni tuberculoase sau neoplazice sensul de scurgere se poate inversa. Oprirea circulatiei limfei determina o dilatatie considerabila a vasului in amonte.

Traiectul vaselor colectoare este rectiliniu sau sinuos. Arborizatiile realizate de limfatice sint mai putin bogate decit cele sanguine , dar ca numar de vase , cele limfatice predomina. Limfaticele se impart in superficiale ( supraaponevrotice ) si profunde ( subaponevrotice ) , primele fiind mai lungi si mai numeroase. Cele

profunde insotesc in general vasele , fasciile vasculonervoase si uneori nervii , iar cele superficiale rareori sint satelite vaselor sanguine. Intre vasele limfatice exista numeroase anastomoze , atit pe linia mediana intre cele doua jumatati ale corpului , cit si anastomoze intre vasele superficiale si cele profunde.

Cu exceptia colectoarelor terminale ( canal toracic , marea vena limfatica ) , limfaticele traverseaza inainte de a se varsa in aceste trunchiuri , ganglioni limfatici. Exista si unele exceptii , fiind dovedit experimental ca unele limfatice se pot deschide in canalul toracic fara sa traverseze un ganglion sau ca limfaticele aferente corpului tiroidian se pot varsa direct in vena jugulara sau in vena subclavie.

Ganglionii limfatici sunt plasati pe traiectul trunchiurilor limfatice. Se gasesc intotdeauna in aceleasi regiuni , in unele existind un singur ganglion , iar in altele se gasesc grupe ganglionare. Un ganglion poate fi uneori inlocuit de un grup ganglionar si invers , in acest caz volumul lor fiind in proportie inversa cu numarul. Cind exista un singur element in locul unui grup , ganglionul este adeseori lobat , cu incizuri care dovedesc incomplecta diviziune a masei limfoide .

La cap si la git , ganglionii sint dispusi de-a lungul vaselor , iar unii se insiruiesc de-a lungul nervilor ( ramura externa a nervului spinal si a celor recurenti ).

Numarul ganglionilor scade cu virsta , neputindu-se regenera. Un vas limfatic intrerup se poate reface. Odata cu imbatrinirea ganglionii diminueaza in volum dar nu dispar. Ceea ce ramine este capabil sa reia o dezvoltare mare. La persoanele cu neoplazii sau cu tuberculoza , numarul aparent mare al ganglionilor se datoreaza maririi ganglionilor minusculi care exista normal pe traiectul vaselor limfatice.2. Ganglionii limfatici ai capului si gituluiGanglionii limfatici ai capului formeaza prin dispozitia lor un cerc ( cercul lui Cuneo ). Participa ganglionii submentonieri , submandibulari , parotidieni , mastoidieni , occipitali, carora li se adauga gg. retrofaringieni si gg.sublinguali.

Limfaticele gitului sint formate , la dreapta si la stinga , din cite trei

lanturi , formind doua trunchiuri ( drept si sting ) triunghi Rouviere. Marginea anterioara a trunchiului este formata de lantul ganglionilor care urmeaza jugulara interna ( subdivizat in raport cu muschiul SCM in lant , pre- , retro- si sub sternocloidomastoidian ). Acest lant se intinde de la m. digastric pina la clavicula. Marginea posterioara a triunghiului este formata de lantul spinalului ( XI ) care se intinde pina la clavicula , intre SCM anterior si trapez posterior. Inapoia lantului spinal si sub trapez se gaseste lantul nucal. Baza triunghiului corespunde lantului cervical transvers , care leaga de-a lungul marginii superioare a claviculei cele doua lanturi precedente ( fig. 2 ).

Jonctiunea cercului lui Cunoe cu triunghiul lui Rouviere are loc la nivelul intersectiei jugulodigastrice , unde se gaseste ganglionul subdigastric al lui Kuttner sau al lui Chassaigna situat inapoia si sub unghiul mandibulei intre pintecele posterior al digastricului in sus si trunchiul venos tirolingofacial in jos. Deasupra lui si in spatiul retrostilian sau sub parotidian posterior se gaseste grupul jugular superior ( ganglionii lui Cuneo si Krause ).

Fig. 2

Ganglionii limfatici ai capului si gitului

Legenda :

1. gg. occipitali

2. gg. mastoidieni

3. gg. parotidieni

4. gg. submandibulari

5. gg. submentali

6. gg. sublinguali

7. gg. retrofaringieni

8. gg. cervicali anteriori

9. triunghiul lui Rouviere

a. gg. jugulocarotidieni

b. gg. lantul spinal

c. gg. cervicali transversi

Mai sunt si alte lanturi : cervical anterior , recurential , colectoarele limfatice transverse anterioare ( situate la nivelul lojei hio-tiro-epiglotice si a corpului tiroid ) , elemente care explica in parte existenta adenopatiilor homo si heterolaterale , in raport cu leziunea.

1. Ganglionii occipitali sunt plasati la jonctiunea regiunii nucale cu bolta craniana. Sunt repartizati in trei grupe : superficiali ( supraaponevrotici ) ; subaponevrotici si profunzi ( subsplenici ).

a. gg. occipitali superficiali sunt in numar de 1-6 , situati pe tesutul fibrotendinos ce acopera linia nucala superioara intre insertia m. SCM si trapez. Au raport direct cu ramura externa a arterei occipitale si cu marele nerv occipital Arnold ( ceea ce explica nevralgiile sau chiar nevritele acestui nerv in adenitele occipitale ).

b. gg. occipitali subaponevrotici sunt reprezentati in majoritatea cazurilor printr-un ganglion unic situat in apropierea liniei nucale superioare , sub aponevroza cervicala superficiala pe splenius. Este cel mai superior dintre gg. laterali profunzi ai gitului.

c. gg. occipitali profunzi in numar de 1-3 sunt situati sub m. splenius al capului , aproape de insertia lui superioara , de-a lungul vaselor occipitale.

Aferentele limfatice care se varsa in gg. occipitali dreneaza limfa din :

tegumentele din reg. occipitala ;

tegumentele partii superioare a reg. nucale , care sunt vecine cu occipitul

Eferentele limfatice ale ganglionilor occipitali ajung la gg. lantului spinal.

2. Ganglionii mastoidieni : in numar de 1-4 sunt situati in regiunea mastoidiana .

Vasele aferente colecteaza limfa din :

o parte din tegumentele parietale ;

o parte din tegumentele pavilionului urechii si peretele posterior al conductului auditiv extern.

Vasele eferente ale gg. mastoidieni se distribuie fie gg. parotidieni inferiori subaponevrotici , fie gg. SCM situati la unirea lantului jugular intern cu lantul spinal , fie ambelor grupe.

3. Ganglionii parotidieni cuprind toti gg. din reg. parotidiana si sunt repartizati pe 3 grupe :

a. gg. spraaponevrotici ( superficiali preauriculari ) , in numar de 1-4 ce sunt situati inaintea tragusului si in raport cu vasele temporale superficiale.

b. gg. subaponevrotici extraglandulari ce sunt continuti in loja parotidiana si plasati imediat sub aponevroza superficiala , formind doua grupe :

a. gg. subaponevrotici inferiori in numar de 1-3 , situati in vecinatatea jugularei externe , in regiune in care aceasta vena iese din parotida. Acesti mai sunt denumiti gg. cervicali superficiali. Ei apartin lantului cervical extern.

b. gg. subaponevrotici preauriculari in numar de 2-4 si situati inaintea tragusului , intre aponevroza superficiala si suprafata externa a glandei.

c. gg. profunzi intraglandulari in numar de 4-10 , sunt situati in planul subtire celulo-fibros , ce uneste unul cu altul lobii superficiali si profunzi ai parotidei , in regiunea in care facialul incruciseaza vena jugulara externa.

Vasele aferente provin din teritoriile :

regiunea frontala , o parte din limfaticele de la radacina nasului , pleoapa superioara , jumatatea externa a pleoapei inferioare , pavilionul urechii , buza superioara si regiunea malara trimit limfa in ganglionii superficiali si ganglionii subaponevrotici preauriculari ;

vasele limfatice din partea posterioara a obrazului , parotida , nas , buza superioara , mucoasa jugula ( si uneori , de la gingia superioara ) , urechea externa , ganglionii mastoidieni si alte grupe parotidiene dreneaza in gg. parotidieni inferiori subaponevrotici ;

vasele limfatice din parotida , pielea regiunii frontale si temporale , partea externa a pleoapelor , glanda lacrimala , conductul auditiv extern , timpan , trompa lui Eustachio dreneaza in gg. intraglandulari.

Vasele eferente in numar de 4-5 dreneaza limfa din gg. parotidieni in gg. lantului jugular intern.

4. Ganglionii faciali sunt gg. de volum mic ce intra in categoria nodulilor ganglionari. Situati in planul su