Gasca de vara (Anser anser L.)

Alte denumiri: Gasca mare, gansac mare, gascan mare, boboc degasca mare.Descriere: Este cea mai mare dintre gastele intalnite la noi in tara,cantarind, de regula, intre 3 si 4 kg. Culoarea generala este bruna-cenusie, iarpenele de contur sunt tivite cu alb, ceea ce o face sa para brazdata transversalde dungi albe. Capul, gatul si pieptul sunt cenusii, iar subcaudalele albe.Ciocul si pleoapele sunt de culoare roza-portocalie, cu unghia ciocului alba, iarpicioarele sunt roz-rosietice. Doar puii, mai inchisi la culoare, aupicioarele galbene. Pupila ochiului este bruna. In zbor se observa, pe parteaanterioara a aripilor, cate o pata argintie, care nu se vede la alte gaste.Naparlirea are loc in iunie-iulie, gasca de vara fiind incapabila de zbor

pana cand ii cresc noile remige. In august penajul este complet refacut si potzbura atat exemplarele adulte, cat si puii.Intre masculi si femele nu sunt deosebiri evidente.Are vazul si auzul extrem de fine, fiind in general foarte prudenta.Sunetele emise sunt asemanatoare cu cele ale descendenteisale domestice.Habitat: Este specie de pasaj si oaspete de vara care soseste inRomania in luna februarie, venind din nordul Africii unde ierneaza. Pleaca dela noi, in luna noiembrie, dar sunt si exemplare, putine la numar, care ierneazain tara noastra. In timpul pasajului stolurile de gaste zboara in forma de "V"neregulat. Aceste stoluri sunt conduse, in general, de un gascan batran.O mare parte dintre gastele mari cuibaresc la noi in Delta Dunarii, darsi in alte cateva lacuri intinse cu stuf din sudul tarii. Cele mai multe dintreacestea cuibaresc insa mai la nord de tara noastra.Prefera baltile intinse si linistite, cu stuf si papura, unde gasesc atatconditii propice de adapost, cat si de hrana.Hrana: Este preponderent vegetala si consta in plante acvatice, ierburifragede, semanaturi, trifoi, rapita, leguminoase, seminte de cereale, fiind doarcompletata cu insecte, icre de peste etc.Dusmani: Cainele enot si vidra pot devasta cuibarele si ataca puii degasca. Acestia sunt amenintati permanent si din aer, de ulii de trestie si devulturii codalbi. Printre dusmani se numara insa si cioara griva, nurca, vulpea,cainele si mai ales oamenii care aduna ouale din cuibare pentru a le consuma.Obiceiuri: Innopteaza si se odihneste la amiaza, in mod obisnuit, pebalta. De dimineata, de la orele 7 la 13 si dupa amiaza de la 15 la 17 zboara lacamp pentru a se hrani. Traseele sunt in general constante. In locurilenelinistite, inainte de venirea cardului sosesc cateva exemplare izolate(cercetasi), care prospecteaza zona si transmit semnalul cuvenit stolului cevine din urma. Pe camp, cardul este intotdeauna pazit de gaste care stau, curandul, de veghe.Reproducere: Gasca mare este pasare monogama. Perechile seformeaza toamna, apoi se mentin toata viata, asa incat la sosirea in Romaniaacestea sunt deja formate. Doar in situatia disparitiei unuia dintre soti cuplul sereface. Cuibul il construieste numai femela, in stuf, pe plaur sau in alte locuriuscate, linistite si ferite de dusmani. Partea inferioara a cuibului este formatadin material fibros, acesta fiind captusit deasupra cu material maruntit si cupuf fin din penajul femelei. Ouatul incepe in a doua jumatate a lunii martie sise continua in aprilie. Gasca mare depune 5 - 8 oua, chiar pana la 14, pe care lecloceste 28-29 de zile. In perioada clocitului gansacul sta aproape de cuib si, lanevoie, apara gasca si cuibul de dusmani. Gasca paraseste zilnic cuibul pentrua se hrani, perioada in care acopera ouale din cuib cu puf. Bobocii suntnidifugi si parasesc cuibul la 1-2 zile de la eclozare. Sunt capabili de zbor dupa3 luni si maturi sexual dupa 2 ani.Vanare: Se practica in perioada 1 septembrie - 20 ianuarie, cuarma lisa si cu alice de 3,5 - 4,5 mm. Se poate impusca si cu arma cu glont dincategoria 5,6 mm, apropiind-o in camp deschis cu ajutorul carutelor sau alanimalelor domestice.Panda pe traseele de venire si de plecare la camp, in locurile unde se

hraneste sau in cele de odihna ramane insa metoda clasica cea mai eficienta devanatoare. Se pot utiliza, cu rezultate bune, atrapele si chematorile, cu exceptiachematorilor electronice a caror folosire este interzisa de lege. Nu este indicatasi nici etica panda la locurile de innoptat, deoarece indeparteaza gastele dinintreaga zona si conduce la ranirea multora dintre ele, in conditiile dificile aletirului pe semiintuneric. De asemenea, conduce la pierderea multor gasteimpuscate.

Gasca de semanatura (Anser fabalis L.)

Este o gasca foarte asemanatoare cu gasca de vara.Se deosebeste de aceasta prin urmatoarele:este oaspete de iarna, fiind mai frecvent intalnita in vestul tarii,incepand de la sfarsitul lunii octombrie pana la inceputul lunii martie;penajul este mai inchis la culoare, iar gatul, capul si spatele sunt deun cafeniu mai intens;ciocul este negru la varf si spre radacina, fiind brazdat la mijloc de odunga portocalie; picioarele sunt portocalii, asemanatoare bobocilor de gascamare, de care se deosebeste insa dupa culoarea ciocului;

ca ordin de marime se situeaza doar cu putin sub gasca de vara(2,5 - 3,5 kg).In Romania este rar intalnita, iar atunci cand apare este confundata cugasca de vara. Prezinta doua subspecii, cea de-a doua fiind denumita gascamica de semanatura (Anser fabalis rossicus).Perioada de vanare este identica cu cea a gastei de vara.

Garlita mare (Anser albifrons S.)

Alte denumiri: Garlita mare, gasca cu fruntea alba.

Descriere: Este mai mica decat gasca de vara (2-3 kg) si se deosebestede aceasta prin pata alba de pe frunte, care nu ajunge niciodata la nivelulochilor, precum si prin abdomenul cenusiu brazdat transversal cu pete negre.Exemplarele tinere nu prezinta intotdeauna pata alba de pe frunte si petelenegre de pe abdomen, semanand cu gasca de semanatura, comparativ cu careprezinta insa dimensiuni mult mai mici. Ciocul este galben-rosiatic, cu unghiaalba, iar picioarele rosii-caramizii.Este pasare de pasaj prin Romania sau oaspete de iarna in CampiaRomana, in Dobrogea, dar si in vestul tarii. Vine pe la jumatatea luniioctombrie si pleaca in prima parte a lunii martie.Perioada de vanare este identica cu cea a gastei de vara.