gazetaBASARABIEI

Ziarul moldovenilordin Italia

http://www.moldinit.com

Anul IINum. 12 (29)15-31 octombrie 2010

28 Noiembrie ALEGERI PARLAMENTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Congresul IVal diasporei moldoveneștiÎn perioada 12-14 octombrie, la Chişinău s-a desfăşurat cel de-al IV-lea congres al diasporei moldoveneşti. Evenimentul a fost organizat de către Guvernul Republicii Moldova, Biroul Relaţiilor Interentice şi Organizaţia In-ternaţională pentru Migraţie ( OIM) cu o agendă intensă şi foarte constructivă.

Programul Congresului IV al diasporei moldoveneşti includea 4 sesiuni, în cadrul cărora au avut loc dialogul dintre reprezentanţii ministerelor de resort ale Republi-cii Moldova şi reprezentanţii dias-porei (Prima sesiune: “Cooperarea cu diaspora – o prioritate a politi-cii externe şi interne a Republicii Moldova”; A doua sesiune: “Pro-tecţia drepturilor diasporei mol-doveneşti”; A treia sesiune: “Acti-vitatea educaţională, culturală şi ştiinţifică, menţinerea identităţii etno-lingvistice”; A patra sesiune “Procesul de structurare a comu-nităţilor moldoveneşti de peste hotare”), discutarea problemelor esenţiale cu care se confruntă diaspora moldovenească, trainin-guri, dar şi prezentarea Grantu-rilor destinate diasporei de către OIM.

Marţi, 12 octombrie, delega-ţii la Congres au depus flori la mo-numentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la bustul poetului Grigore Vieru, după care au mers la Palatul Republicii, unde s-a des-făşurat congresul. Deschiderea oficială a început cu un cuvânt de salut din partea dlui Vlad Filat, Prim-ministru, preşedintele Co-mitetului Organizatoric. A urmat discursul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care a menţionat că ” viitorul Republicii Moldova depinde de poziţia civică şi res-ponsabilitatea fiecărui cetăţean. Diaspora a fost cea mai activă în susţinerea schimbărilor şi refor-melor iniţiate de Alianţa pentru Integrarea Europeană, devenind şi protagonistul unor proiecte foarte importante pentru dezvol-tarea societăţii noastre.”

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a apreciat înalt aportul diasporei

la crearea unei imagini pozitive a Republicii Moldova în lume şi vor-bind despre perspectivele înregis-trate în dialogul cu înalţi demni-tari din UE, a accentuat că această schimbare de optică s-a produs graţie comunităţii numeroase a moldovenilor din ţările respective şi activităţii acesteia.

Preşedintele asociaţiei ”Da-cia” din Roma, Vitalie Ciobanu, a vorbit despre contribuţia diaspo-rei nu doar în ce priveşte îmbu-nătăţirea situaţiei economice a RM prin remitenţe, dar şi contri-buţia culturală a diasporei pentru promovorea imaginii europene a Moldovei prin diverse acţiuni. Apreciind realizările în plan politic la noi în ţară, care se datorează AIE, a cerut o informare masivă a diasporei despre realităţile social-politice din Moldova, urgentarea semnării acordurilor de protecţie socială dintre R. Moldova şi alte state şi crearea unui Departament pentru Emigranţi, care s-ar ocupa de problemele complexe ale aces-tora.

În acest context, Prim-minis-trul Vlad Filat a evidenţiat supor-tul pe care l-a avut ţara noastră din partea Ministrului de Externe italian, Franco Frattini, în cadrul celei de-a Treia Reuniuni Informa-le a Acţiunii Europene pentru Re-publica Moldova (29 -30 septem-brie 2010, Chişinău). Ministrul

Frattini a fost categoric, spunând că la sfârşitul lunii octombrie, când va avea loc Consiliul pentru Afaceri Externe ale UE, va opta pentru o foaie de parcurs pentru RM în vederea susţinerii regimului liberalizat de vize.

Vorbind despre importanţa reîntoarcerii emigranţilor care au studiat în afara hotarelor ţării, ast-fel importând experinţa acumula-tă şi implementând proiecte utile pentru dezvoltarea ţării noastre, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, în colaborare cu Acade-mia de Ştiinţe a Moldovei a lansat programul ”Revenirea temporară a membrilor diasporei ştiinţifice din R. Moldova”. „ Revenirea la Chişinău în cadrul acestor pro-grame este o chestie de respon-sabilitate, ştiinţa este vitrina unei ţări” - a menţionat Stela Ghervas, doctor în istorie, director de studii la Institut d’Etudes Avancees, or. Paris, Franţa.

Preşedintele de onoare al Grupului de Iniţiativă Basarabea-nă din Cluj, Nicolae Leva, a făcut o prezentare despre ”adaptarea stu-denţilor moldoveni la mediul aca-demic românesc”, vorbind despre colaborarea eficientă dintre orga-nizaţiile studenţilor basarabeni, organele de administraţie locală şi instituţiile de stat române şi apre-ciind implicarea activă a celor din urmă în soluţionarea problemelor

studenţilor din ţara noastră.„Atunci când vorbim despre

implicarea cetăţenilor moldoveni în procesele politice, trebuie să înţelegem că este vorba despre un fenomen de durată, care să se manifeste de fiecare dată, când în RM au loc anumite acţiuni de ordin politic importante, în speci-al alegeri. În acelaşi timp, trebuie să realizăm că o implicare activă a cetăţenilor RM se întâmplă atunci când există şi o acţiune inversă, o atenţie mai mare acordată de către autorităţile RM migranţi-lor moldoveni ”- a declarat Dorin Duşciac, membru al asociaţiei ”IMPACT”, Franţa. Dl Dusciac a vorbit şi despre militanţa politi-că în spiritul respectului reciproc între candidaţi, a unei atitudini echidistante faţă de toţi concu-renţii electorali, cu scopul pricipal de a asigura concetăţenilor noştri dreptul constituţional la vot.

Discursul dnei Ala Mândâca-nu, preşedintele Comunităţii Mol-dovenilor din Quebec, Canada, s-a axat pe strategiile de organi-zare a diasporei şi implicarea ei în dezvoltarea Republicii Moldova în străinătate, subliniind avantajele unei emigrări legale.

Despre importanţa de a păstra „un sentiment de aparte-nenţă, prietenie şi fraternitate în cadrul diasporei ”- a vorbit Tatiana Nogailîc, preşedintele asociaţi-

ei Assomoldave din Roma, care a solicitat astfel de întâlniri mai frecvent şi nu doar la Chişinău, ci şi în ţările unde activăm ”pentru a arăta cetăţenilor noştri că există o legătură reală şi personală cu au-torităţile şi că ţara noastră nu uită de noi”.

Pentru merite deosebite în păstrarea şi valorificarea obi-ceiurilor şi tradiţiilor naţionale, precum şi a promovării imaginii Republicii Moldova peste hotare, Prim-ministrul Vlad Filat a înmâ-nat diplome ale Guvernului mai multor reprezentanţi ai diasporei. Preşedintele interimar al Repu-blicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind conferi-rea distincţiilor de stat unui grup de reprezentanţi ai comunităţilor moldoveneşti de peste hotare.

La cel de-al IV-lea Congres al Diasporei au participat peste 110 de delegaţi, care reprezintă 64 asociaţii ale diasporei din 31 de state ale lumii. Congresul a adop-tat o Rezoluţie, care va include paşi concreţi de stimulare a dez-voltării durabile a ţării, menţinere şi promovare a relaţiilor dintre ţara de baştină şi diasporă. Ulterior Re-zoluţia va fi propusă pentru dis-cuţie autorităţilor moldoveneşti şi va fi inclusă în Planul naţional de acţiuni pentru diasporă.

Olga COptu

CentrulPro-DiasporaMoldova –o posibilitatede a colaboraşi de a creşteîmpreună

Interviu cuOleg Josanu,coordonator al proiectuluiCentrul Pro-Diaspora MOLDOVA

pag. 4

pag. 5

pag. 7

Vlad Filat,lider PLDM:Noi vom luptacu sărăcia,nu cu un partid sau altul.„Moldova fără sărăcie” nu e un simplu slogan - este angajamentulnostru faţăde cetăţeni!

Cine se ocupăde imagineaPreşedintelui Ghimpu?

Rar cine îşi permite, pen-tru moment, să facă o ana-liză obiectivă a activităţii preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Şi e corect, din mai multe considerente. Să-şi spună cuvântul isto-ricii şi urmaşii urmaşilor noştri, care la minte trează vor da o apreciere justă tuturor iniţiativelor celui, care a înveşnicit nu doar satul natal Coloniţa, dar şi întreaga ţară cu mentali-tatea ei sovietică: „Să mai zăbovim cu reformele până la următoarele alegeri, căci dacă se întorc ăştia…”.

gazetaBASARABIEI2 15-31 octombrie 2010

Gazeta BasaraBiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.Director: Olga COPTU reDactor: Jana RENIţă reporter Veneto: Oleg ChICU distribuţie: Veaceslav ARAPAN, Alexandru BLAjINU, Ghenadie CIUBARA

Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.comeDitor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

VitalieCiobanu

Demararea programului"Provocările Mileniului" Premierul Vlad Filat şi preşedintele Corporaţiei Pro-vocările Mileniului, Daniel Yohannes, au dat pe 18 oc-tombrie startul activităţilor din cadrul programului de granturi acordate de SUA, semnat la începutul anului.

“Am o deosebită plăcere să anunt public demararea acti-vităţilor în cadrul Programului Corporaţiei Provocările Mileniu-lui, semnat în ianuarie la Washington de Guvernele SUA şi al Republicii Moldova. Este cel mai mare program de granturi, în valoare de 262 milioane de dolari, de care a beneficiat vreo-dată Republica Moldova”, a spus prim-ministrul.

Vlad Filat a menţionat că Guvernul are mari aşteptări de la implementarea acestui program, care îşi propune drept obiectiv principal creşterea veniturilor populaţiei prin sporirea productivităţii agricole, accesului extins la pieţe şi servicii, cât şi prin îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri. Cei doi oficiali s-au convins de aşteptările mari ale oamenilor faţă de acest program chiar astăzi, când au vizitat împreuna satul Slobozia-Duşca, unde urmează să fie reabilitat sistemul de irigare, de care vor beneficia circa 300 de gospodării şi 10 antreprenori agricoli.

Aflat în prima sa vizită la Chişinău, Daniel Yohannes a spus că pentru el este o plăcere să se afle în Republica Mol-dova. “Acordul din ianuarie a fost primul semnat de mine în calitate de preşedinte al Corporaţiei Provocările Mileniului, de aceea Republica Moldova ocupă un loc special în inima mea”, a declarat Yohannes.

Oficialul a spus că a discutat deja cu beneficiarii în cadrul acestui proiect şi a văzut că aceştia sunt fericiţi de oportuni-tăţile care li se oferă. “Urmare a implementarii programului, vor creşte semnificativ veniturile în Republica Moldova în ur-mătorii 5 ani”, a precizat preşedintele Corporaţiei Provocările Mileniului.

Daniel Yohannes a mai spus că Moldova este o ţară-mo-del printre cele 20 de ţări afectate de sărăcie, dar care sunt bine guvernate, cu care lucrează Corporaţia.

Potrivit Planului de monitorizare şi evaluare a Fondului Provocările Mileniului Moldova, aprobat astăzi, de reabilitarea drumurilor urmează sa beneficieze peste 270 mii de persoa-ne, iar de reabilitarea sistemului de irigare - alte peste 3000 de gospodării agricole sau circa 17 mii de proprietari de te-renuri agricole. De asemenea, implementarea programului Compact va influenţa creşterea profitului anual agricol de la 180 de dolari pe hectar, atestat în prezent, până la 390 de dolari, către anul 2015.

În aceeşi zi, a fost selectată compania olandeza Eurocon-sult "Mott MacDonald", care va acorda, începând cu 15 no-iembrie, asistenţă Republicii Moldova în efectuarea reformei sectorului de irigare.

Programul "Compact" al Corporaţiei Provocările Mileniului a fost semnat în ianuarie 2010 de către Guvernele SUA şi Re-publicii Moldova şi a intrat în vigoare pe 1 septembrie. Valoa-rea programului constituie 262 milioane de dolari, alocaţi în formă de grant pentru perioada 2010-2015, pentru creşterea veniturilor populaţiei Moldovei prin dezvoltarea infrastructurii drumurilor, renovarea sistemelor de irigare şi stimularea tre-cerii la o agricultură de performanţă.

www.stireazilei.md

De mai bine de un deceniu, Republica Moldova dispu-ne de o „proiecţie”, de o „dublură” a sa în străină-tate. Mă refer la diaspora basarabeană, prezentă în mai multe ţări din Uniunea Europeană, în Rusia şi pes-te Ocean. Dacă în ceilalţi ani fenomenul era cumva mai puţin vizibil, pentru că a recunoaşte că aproa-pe un milion de cetăţeni ai tăi au părăsit ţara era un fapt ce denunţa calita-tea proastă a guvernării, cel de-al IV-lea Congres al diasporei moldovene, organizat în aceste zile la Chişinău, are darul să pună în valoare potenţialul enorm al concetăţenilor noştri din străinătate în ce priveşte susţinerea intere-sului naţional.

Acum doi ani, comuniştii au încercat să transforme reuniunea diasporei într-o tribună agresivă şi isterică de promovare a „statalităţii” moldoveniste, organizator principal fiind Victor Stepa-niuc – un ideolog ale cărui servicii par să nu mai fie azi la fel de căutate. La congresul precedent accentul s-a pus pe emigraţia din Rusia, de data aceasta, în sfârşit, s-au putut exprima şi emigranţii moldoveni din Occident, iar genericul actualei întruniri a fost rolul concetăţenilor noştri de peste hotare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Diaspora a început să preocupe clasa politică de la Chişinău, atunci când aceasta a înţeles că moldovenii din străinătate constituie un factor electoral capabil să influenţeze raportul de forţe din ţară, capabil să decidă,

Bătăliapentru DiasporaMoldovenii din străinătate constituieun factor electoral capabilsă influenţeze raportul de forţe din ţară

de exemplu, soarta viitorului preşedinte – exact asta s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidenţiale din România, când tocmai votul români-lor din alte ţări, inclusiv al basarabenilor cu paşaport ro-mânesc, i-a asigurat lui Traian Băsescu al doilea mandat la Cotroceni.

Al patrulea congres al diasporei basarabene se des-făşoară chiar în prag de cam-panie electorală, de aceea toate partidele, în special cele din coaliţia de guvernământ, încearcă să profite de prezen-ţa la Chişinău a unor membri proeminenţi ai comunităţilor basarabene de peste hotare. Partizanatul politic nu poate fi exclus, dar important este că un segment important din populaţia noastră activă în-cearcă să contribuie nu doar prin bani, prin faimoasele remitenţe, la binele Moldovei, ci tinde să aducă în această

„operă colectivă” propria experienţă acumulată în ţări cu democraţie avansată.

Alianţa pentru Integrare Europeană a rămas cu multe datorii faţă de moldovenii din Occident, care au susţinut-o masiv la alegerile din 29 iulie. Diaspora are probleme dure-roase, legate în principal de statutul reprezentanţilor săi. Un singur exemplu: lipsa unor acorduri interguvernamentale între Moldova şi ţările de reşe-dinţă ale moldovenilor nu le asigură acestora, la întoarcere în patrie, o pensie decentă, întrucât stagiul lor de muncă în străinătate, acolo unde şi-au plătit impozitele, nu este luat în considerare. Autorităţi-le promit să creeze în viitorul guvern un Departament pentru Migraţie, care va ges-tiona mult mai eficient aceste decalaje şi nedreptăţi.

Ideile, iniţiativele chema-

te să amelioreze condiţia mol-dovenilor din străinătate, ca şi destinul celor rămaşi acasă, depind însă, în chip esenţial, de rezultatul scrutinului din 28 noiembrie, de continu-itatea actualei guvernări democratice. E un raport de cauzalitate mutuală. Degeaba deschizi mai multe secţii de vot peste hotare, dacă nu munceşti pentru a le „popu-la” cu alegători, aşa cum s-a întâmplat cu referendumul din 5 septembrie. Întrucât mizează pe o mobilizare excepţională a moldovenilor din ţările Uniunii Europene la alegerile cruciale din noiem-brie, partidele din Alianţă vor trebui să desfăşoare o campa-nie energică de informare şi motivare civică. Şi concetăţe-nii noştri ne vor ajuta. „Bătălia pentru diaspora” este bătălia pentru Moldova.

Sursa:www.europalibera.org

gazetaBASARABIEI 315-31 octombrie 2010

proiect

RezoluţiaCongresului iV al

Diasporei moldoveneşti

12-14 octomBrie 2010Chişinău

Noi, delegaţii la Congresul IV al diasporei, întruniţi la 12 -14 octombrie la Chişinău, veniţi din 31 de ţări ale lumii, ne exprimăm voinţa de a continua activitatea de consoli-dare a comunităţilor moldoveneşti, de a păstra tradiţiile şi cultura naţională, de ai ajuta pe conaţionalii noştri oriunde s-ar afla ei. În acelaşi timp, pentru o acivitate eficientă con-siderăm necesare următoarele:

1. Crearea unei Agenţii de stat pentru Diasporă care ar avea drept sarcină coordonarea activităţilor îndreptate spre susţinerea, dezvoltarea şi organizarea diasporei; ar coor-dona proiectele naţionale în domeniu şi ar susţine un site cu forum şi cu informaţii privind programele, proiectele şi sondajele privind diaspora, ar asigura o comunicare trans-parentă şi eficientă cu organizaţiile diasporei, ar contribui la dezvoltarea liderilor asociaţiilor diasporei.

2. Crearea unui Consiliu al diasporei care ar oferi asis-tenţă noilor organizaţii şi ar contribui la coordonarea acti-vităţii diasporei.

3. Instituirea unor Consuli onorifici, în ţările unde este o mare prezenţă a cetăţenilor moldoveni care ar colabora cu diaspora.

4. Întroducerea unor lideri ai organizaţiilor diasporei în delegaţiile oficiale în timpul vizitelor oficiale ale demnitari-lor moldoveni în străinătate.

5. Susţinerea creării unor Centre culturale ale Republi-cii Moldova în oraşele cu o diasporă numeroasă.

6. Promovarea unor politici de comunicare eficientă, menite să contribuie la implicarea diasporei în viaţa eco-nomică, socială şi politică a Republicii Moldova. Finanţarea unor publicaţii privind activităţile diasporei.

Așteptări și realizările Congresului IV

Întrebaţi despre Congre-sul IV al diasporei moldove-neşti, membrii delegaţiei din Italia, care a fost cea mai nu-meroasă, au dat următoarele aprecieri evenimentului din 12-14 octombrie:

— Cum aţi găsit situaţia în ţară? natalia moraru: Ştim cu

toţii că Moldova este o ţară mică, dar foarte frumoasă. Cu toate problemele din această perioadă de criză - probleme politice, sociale şi de alt gen – ea a reuşit să păstreze cele mai frumoase caracteristici ale poporul nostru: a păstrat tra-diţiile, obiceiurile şi bunătatea sufletească.

Larisa Olărescu: Nu am văzut mari schimbări în ţară, dar întâlnirea cu unii dintre politicieni îmi dă speranţe...

natalia Petică: M-a îngri-jorat mult situaţia economică a celor rămaşi acasă, în sate şi sătuce, orăşele mici aflate departe de capitală: lumea este disperată, în pragul iernii fără bani şi fără cărbuni. Unii primari din nordul republicii încearca să adune bătrâneii într-un singur loc ( la Coşer-niţa, Floreşti, în incinta vechii

grădiniţe de copii), pentru a le oferi o mâncare caldă măcar o dată în zi şi un ungheraş încăl-zit. Se realizează aceste lucruri datorită unui proiect austriac. Dar ce va fi mâine, când pro-iectul se fa sfârşi?

— Despre ce aţi vorbit în discursul dvs? tatiana nogailîc: Am

vrut să demonstrez că noi, cei din Italia nu doar dansăm şi cântăm, dar şi ne pricepem să scriem şi câştigăm proiecte.

Prima structură organizată, pe care moldovenii o întâlnesc în străinătate sunt asociaţiile. Rolul lor este fundamental, deoarece pun la dispoziţie in-formaţiile necesare pentru a trăi mai bine în societatea care ne găzduieşte.

— Care au fost cele mai stringente probleme abordate de delegaţii la congres?natalia moraru: Majori-

tatea delegaţilor au abordat problema promovării imaginii pozitive a Republicii Moldova în lume, menţinerea culturii, tradiţiilor şi limbii.

natalia Petică: Crearea unei agenţii care s-ar ocupa de coordonarea activităţilor membrilor diasporei moldo-veneşti şi organelor puterii de stat din R. Moldova, iar în acest context putem menţiona sus-ţinerea tuturor mijloacelor de informare în masă, destinate emigranţilor moldoveni, libe-ralizarea regimului de vize şi a spaţiului aerian, micşorarea taxelor consulare, tot spectrul de probleme legate de asigu-rarea socială a cetăţenilor noş-tri aflaţi în străinătate...

— Care sunt beneficiile participării la acest congres pentru asoci-aţia dvs?Larisa Olărescu: Sunt bu-

curoasă că am reuşit să intro-

când au răspuns la apelul de a ajuta tânarul moldovean Alexandru Rusu cu mijloace baneşti, care sunt necesare pentru al doilea transplant la ochi. Transplantul trebuie efectuat la Institutul Fiodorov din Moscova, în caz contrar, băiatul riscă să rămână orb pentru toată viaţa, din cauza bolii "keratokonus", care pro-gresează vertiginos. Alexan-dru a pierdut deja într-un an 70% din vedere. Au răspuns imediat la apel asociaţiile din Belgia, Germania, Portugalia, SUA şi Canada, nemaivorbind de asociaţiile prezente în Ita-lia.

— Ca experienţă, puteţi vorbi despre Congre-sul iV şi celelealte congrese organizate anterior prin compa-raţie?natalia moraru: Din ex-

perienţa mea, Congresul din 2010 a fost radical diferit de

congresul precedent în ce pri-veşte organizarea şi desfăşu-rarea. Am avut posibilitatea de a face schimb de experienţă între asociaţii, de a comunica cu autorităţile de stat din Mol-dova, cu OIM, BRI, cu diferiţi experţi în domeniul migraţiei. Cred că s-a creat o punte de colaborare utilă şi eficientă în-tre aceste instituţii.

— Vă gândiţi la propu-neri, proiecte pentru congresul următor?natalia Petică: Ar trebui

să muncim mult pentru reali-zarea tuturor obiectivelor pe care le-am trasat la acest Con-gres. Viaţa se schimbă vertigi-nos, în doi ani se pot schimba multe şi pot apărea noi proble-me, care îşi vor cere o soluţio-nare urgentă.

tatiana nogailîc: Proiec-te da, dar sunt încă în sertar. Propuneri, multe…

Olga COptu

duc în rezoluţia finală decizia deschiderii Centrelor Cultura-le, sper să avem unul la Tori-no.

tatiana nogailîc: M-am întors cu o Diplomă, pe care o dedic tuturor conaţionalilor noştri ce stau în umbră şi nu au voce aici în Italia. În rest, am cunoscut persoane deo-sebite, cu care sper să colabo-răm pe viitor.

natalia Petică: Congresul a deschis posibilităţi mari în ceea ce priveşte comunica-rea pe viu, de la persoană la persoană, diferită de comu-nicarea pe web. Am cunos-cut foarte mulţi preşedinţi de asociaţii, chiar mai mult, am reuşit să le transmit un mesaj important: ajută-ţi aproapele, iubeşte-l pe cel din preajma ta ca pe tine însuţi! Am rămas cu inima plină de bucurie atunci

gazetaBASARABIEI4 15-31 octombrie 2010

Gazeta basarabiei acordăsuport informaţional

și spaţiu pubicitarafacerii Dumneavoastră!

În Moldova a demarat oficial cam-pania electorală. Fireşte, în viitoa-rele două luni fiecare participant la scrutin va încerca să se evidenţieze cumva dintre toţi ceilalţi – unii se vor lăuda şi vor promova programul partidului, alţii îşi vor întemeia cam-pania pe ceea ce a reuşit deja să facă pentru popor, iar alţii – pe critica opo-nenţilor. După cum arată experienţa campaniilor precedente, de obicei, un interes deosebit din partea alegători-lor îl suscită partidele care au fost şi cele care sunt la guvernare. Oamenii încearcă să le compare performan-ţele pentru a-şi determina mai uşor opţiunea. Pornind de la această situ-aţie, am decis să efectuăm o analiză proprie, comparând rezultatele obţi-nute de Guvernul comuniştilor şi cele obţinute de Guvernul Filat. Pentru ca această comparaţie să fie echitabilă, am luat ca bază în cea mai mare par-te perioadele similare din ultimul an al guvernării comuniste şi din primul an de funcţionare al Guvernului Filat.

Guvernul comuniştilor:

PIB în primele 6 luni ale anului 2009 - -7,8% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Exportul în primele 7 luni ale anului 2009 - -24,2% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Importul în primele 7 luni ale anului 2009 - -36,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Deficitul bugetului de stat în primele 6 luni ale anului 2009 - -7,5% din PIB (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Veniturile la bugetul de stat în primele 7 luni ale anului 2009 - -6,9% (în compa-raţie cu perioada similară a anului prece-dent).

Salariul mediu pe economie în prime-le 7 luni ale anului 2009 - 2694,98 de lei

În opt luni ale anului 2009 din buge-tul naţional public al ţării au fost cheltuiţi 15,3 miliarde de lei

În opt luni ale anului 2009 pentru susţinerea agriculturii, gospodăriei apelor şi pădurilor au fost alocaţi 543 de milioane de lei. În acest context trebuie menţionat că pentru subvenţionarea producătorilor agricoli au fost alocaţi 244,4 milioane de lei.

În opt luni ale anului 2009, pentru susţinerea transportului şi a regiei drumu-rilor au fost alocaţi 313 milioane de lei. Cheltuielile Fondului Rutier au constituit 172,6 milioane de lei.

În opt luni ale anului 2009 pentru ne-cesităţile sferei sociale au fost cheltuiţi 10,7 miliarde de lei, inclusiv pentru:

- educaţie – 3,31 miliarde de lei; - sănătate - 2,04 miliarde de lei;- protecţia socială – 5,11 miliarde de

lei. Pentru remunerarea muncii din bu-

getul de stat în primul trimestru al anului 2009 au fost alocaţi 664,4 milioane de lei; în trimestrul doi – 765,6 milioane de lei (Aici şi mai jos trimestrul trei nu e luat în calcul, deoarece a fost unul intermediar).

Pentru plata mărfurilor şi serviciilor în primul trimestru au fost alocaţi 310,5 milioane de lei, iar într-al doilea – 363,7 milioane de lei.

Pentru asigurările medicale obligato-rii (pentru categoriile de populaţie pentru care plăteşte Guvernul) în primul trimestru au fost alocaţi 151,7 milioane de lei; într-al doilea – 415,1 milioane de lei.

Transferurile din bugetul de stat în bugetul pentru cheltuieli sociale: în primul trimestru – 247,1 milioane de lei; într-al doilea – 260,2 de milioane de lei.

Investiţiile capitale: în primul trimes-tru – 26,8 milioane de lei; într-al doilea – 30,1 milioane de lei.

În toamna anului 2009 comuniştii se pregăteau să concedieze 5 mii de cadre didactice.

Salariul minim după plecarea comu-niştilor de la putere era de 900 de lei.

Sub comunişti indemnizaţia la naşte-rea unui copil era de 1400 de lei (pentru primul copil) şi 1700 de lei (pentru fiecare copil următor).

Sub comunişti poliţa de asigurare me-dicală obligatorie costa 2638 de lei.

În 2009, în cadrul sistemului social vechi, au fost alocaţi circa 380 de milioane de lei.

Comuniştii au semnat cu „Gazprom” un proces-verbal care prevedea creşterea periodică a preţului la gaz, care genera ma-jorarea altor tarife şi preţuri.

În 2009, pentru necesităţile sistemu-lui de ocrotire a sănătăţii au fost alocaţi 3,8 miliarde de lei (ulterior Guvernului Filat i-a revenit datoria de a plăti cea mai mare par-te a acestei sume).

Programe:

Comuniştii au dus de râpă Strategia de renaştere economică şi de combatere a sărăciei.

Comuniştii au eşuat în realizarea Pro-gramului „Satul moldovenesc”

Guvernul Filat:

PIB în primele 6 luni ale anului 2010 - +5,6% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Exportul în primele 7 luni ale anului 2010 - +6,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Importul în primele 7 luni ale anului 2010 - +12,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Deficitul bugetului de stat în primele 6 luni ale anului 2010 - -4,12% din PIB (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Veniturile la bugetul de stat în primele 7 luni ale anului 2010 - +13,7% (în com-paraţie cu perioada similară a anului prece-dent).

Salariul mediu pe economie în prime-le 7 luni ale anului 2010 - 2877,8 de lei.

În opt luni ale anului 2010 din buge-tul naţional public al ţării au fost cheltuiţi 18,2 miliarde de lei (+2,8 miliarde de lei, +18,3%).

În opt luni ale anului 2010, pentru susţinerea agriculturii, gospodăriei apelor şi pădurilor au fost alocaţi 603 milioane de lei (+11,2%). Pentru subvenţionarea pro-ducătorilor agricoli au fost alocaţi 281,4 milioane de lei (+15,1%).

În opt luni ale anului 2010, pentru susţinerea transportului şi a regiei drumu-rilor au fost alocaţi 541,5 milioane de lei (+73%). Cheltuielile Fondului Rutier au constituit 323,1 milioane de lei (+87,2%).

În opt luni ale anului 2010, pentru necesităţile sferei sociale au fost cheltuite 13,6 miliarde de lei (+26%), inclusiv pen-tru:

- educaţie – 4,18 miliarde de lei (+26,4%);

- sănătate - 2,44 miliarde de lei (+19,8%);

- protecţia socială – 6,6 miliarde de lei (+29,2%).

Pentru remunerarea muncii din bu-getul de stat în trimestrul patru al anului

2009 au fost alocaţi 783,3 milioane de lei. (Aici şi mai jos trimestrul trei nu e luat în calcul, deoarece a fost unul intermediar).

Pentru plata mărfurilor şi serviciilor în trimestrul patru au fost alocaţi 684,7 mili-oane de lei.

Pentru asigurările medicale obligato-rii (pentru categoriile de populaţie pentru care plăteşte Guvernul) în trimestrul patru al anului 2009 au fost alocaţi 586,6 mili-oane de lei.

Transferurile din bugetul de stat în bu-getul pentru cheltuieli sociale: în trimestrul patru al anului 2009 – 1,088 miliarde de lei.

Investiţiile capitale: în trimestrul patru – 134,5 milioane de lei.

Guvernul Filat a majorat salariile ca-drelor didactice în toamna anului 2009 în instituţiile preuniversitare cu 24%, iar în universităţi – cu 55%. În 2011 salariile cadrelor didactice vor fi din nou majorate cu 25%.

Salariul minim a fost majorat pînă la 1100 lei, sporind astfel veniturile populaţi-ei cu 7-8%.

Guvernul Filat a majorat aceste in-demnizaţii cu 300 de lei şi acum ele con-stituie 1700 de lei şi, respectiv, 2000 de lei. Guvernul Filat a micşorat acest cost cu 160 de lei şi acum ea costă 2478 de lei, iar pentru proprietarii de terenuri agricole – 619,5 lei.

Cu începere din 2010 se implemen-tează un sistem nou de protecţie socială în cadrul căruia au fost alocate cu 40% mai multe mijloace decît în anul 2009 (630 de milioane de lei).

Guvernul Filat a alocat mijloace pen-tru acoperirea diferenţei de tarife pentru 260 de mii de persoane primăvara, iar toamna - pentru 521 de mii de pensionari şi 30 de mii de familii social vulnerabile.

În anul 2010, pentru necesităţile sis-temului de ocrotire a sănătăţii au fost alo-caţi 4,04 miliarde de lei, iar în 2011 se pla-nifică majorarea acestei sume pînă la 4,25 miliarde de lei.

Programe:

A fost elaborat şi se implementea-ză Programul de stabilizare şi renaştere economică, care i-a permis Guvernului să depăşească criza economică şi să obţină creşterea economică de 6,5% în primul semestru;

A fost elaborat programul “Rethink - Moldova”, care beneficiază de susţinerea partenerilor de dezvoltare şi presupune alocarea pentru ţara noastră a 2,6 miliarde de dolari SUA, mai mult de jumătate din aceştia fiind ajutor nerambursabil;

A fost semnat în colaborare cu SUA programul „Compact” care îi va permite ţării noastre să primească un ajutor neram-bursabil în valoare de 262 de milioane de dolari SUA pentru reabilitarea drumurilor şi restabilirea agriculturii.

* * *

Şirul comparaţiilor poate continua, fireşte, şi la alte capitole, dar tabloul gene-ral nu se va schimba în mod substanţial. Se vede cu ochiul liber că Guvernul Filat, în condiţiile unei crize acerbe, a întrecut Guvernul comuniştilor practic la toţi para-metrii.

Vladimir CebOtari

— Dle Josanu, în luna septembrie a avut loc un eveniment în ca-drul proiectului Pro Diaspora Moldova, despre ce este vorba?Este vorba despre turneul de fotbal

între echipele comunitaţii moldoveneşti din Italia. Evenimentul este prevăzut în cadrul proiectului „Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA” şi organizat de asociaţia spor-tivă „Olimpia” (preşedinte Iurie Andreev), cu susţinerea asociaţiei AMICI din Mestre/Veneţia şi a echipei de fotbal din Verona.

— Unde a avut loc acest turneu?În acest an turneul, care a ajuns deja

la a 4-a ediţie, s-a desfăşurat în oraşul Ve-rona. Alegerea nu a fost întâmplătoare - echipa „Verona” s-a plasat pe primul loc la turneul precedent. Pentru reuşita eveni-mentului a fost foarte important suportul gazdelor, cărora aş dori să le mulţumesc mult, în particular căpitanului echipei Radu Graur, care a reuşit să gestioneze bine ambele laturi: sportivă şi organiza-torică.

— Cum s-au prezentat echipele, aţi remarcat schimbări faţă de turneele precedente?Desigur că s-au produs unele schim-

bări. Sunt schimbări pozitive atât pentru realizatorii proiectului, cât şi pentru par-ticipanţii la turneu. După cum spuneam, suntem la a 4-a ediţie şi este evident că „am crescut” cu toţii. În primul rând, echi-pele participante „au crescut” la număr, de la 4 la 8 şi au fost din 7 oraşe diferite (Verona, Mestre, Reggio Emilia, Padova, San Donà, Treviso, Bologna). Şi de aceas-tă dată echipa „Verona” a ieşit învingătoa-re, însă nu le-a fost uşor. Echipele Padova şi Treviso au fost la un pas de a „detrona” atât echipa din Verona cât şi cea din Bologna, care se întâlnesc în finală deja de câteva ediţii. În fine, podiumul a fost ocupat de Verona- locul I; Bologna- locul II şi Padova- locul III. De asemenea, vreau să remarc prezenţa unei atmosfere de prietenie şi înţelegere pe tot parcursul zilei. S-au simţit toţi într-adevăr ca acasă – şi echipele, şi suporterii. Am observat că evenimentele de acest gen creează între noi o reţea socială reală şi un schimb de experienţe utile în scopul păstrării dialo-gului constructiv în rândul “moldovenilor italieni”.

— Puteţi sa ne spuneţi ceva mai mult despre acest proiect: Pro Diaspora Moldova?Ziarul dvs. a vorbit sintetic în unul

din numerele precedente despre acest proiect. Vreau doar să adaug ceva refe-ritor la obiectivele şi activităţile propuse şi să amintesc că proiectul este imple-mentat de către Asociaţia Moldo-Italiană pentru Colaborare şi Integrare - A.M.I.C.I., cu contribuţia mea în calitate de coor-donator. Ne Obiectivele pe care ni le propunem sunt: crearea unei reţele de colaborare între asociaţiile basarabene din Italia; organizarea şi susţinerea activi-tăţilor de păstrare a identităţii noasrte na-ţional-culturale; structurarea comunităţii moldoveneşti prin intermediul instituirii şi susţinerii asociaţiilor obşteşti; atragerea potenţialului reprezentanţilor diasporei în dezvoltarea relaţiilor de colaborare

cu R. Moldova şi Italia. Ne propunem să realizăm împreună cu alte 10 asociaţii moldoveneşti diferite activităţi, cum ar fi organizarea şi desfăşurarea evenimen-telor cu caracter socio-cultural şi sportiv; organizarea şi desfăşurarea seminarelor formative pentru instruirea continuă a asociaţiilor; elaborarea şi implementarea proiectelor comune cu alte organizaţii obşteşti; mese rotunde cu participarea asociaţiilor din Italia (şi alte state) şi R. Moldova. Realizarea unor studii şi cerce-tări pentru monitorizarea şi publicizarea activităţilor noastre (a tuturor asociaţiilor) este de asemenea unul din obiectivele proiectului. Avem deja deschis un ghişeu informativ unde asistăm asociaţiile la ela-borarea proiectelor în teritoriu şi stimu-lăm cooperarea lor cu autorităţile locale.

Vreau să menţionez că Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA nu este o aşa - zisă “asociaţie a asociaţiilor” sau „federaţie”, dar este un mijloc de apropiere şi cola-borare între toţi „noi” din Italia, între noi şi ţara gazdă şi, desigur, cea de origine. Fiecare asociaţie implicată în proiect îşi menţine autonomia sa şi noi, realizatorii proiectului, nu intervenim nici într-un fel în activităţile lor. Totul se bazează pe o colaborare liberă şi susţinere reciprocă, ce are ca scop final creşterea noastră ca asociaţii, împreună. Personal, cred că mo-dalitatea aceasta de a ne ajuta reciproc şi schimba experienţe este una din cele mai constructive întru realizarea coeziunii şi unităţii noastre.

— Ce manifestări pregătiţi pen-tru viitorul apropiat?Fiind în perioada campaniei electo-

rale, ne propunem în primul rând sensibi-lizarea conaţionalilor pentru participarea la alegeri. Ne dăm bine seama că este un eveniment important şi depinde de noi toţi rezultatul şi „cursul” pe care îl va urma ţara noastră. În timpul apropiat vom orga-niza un şir de întâlniri în diferite oraşe a Italiei între diasporă şi politicieni, oameni de ştiinţă şi cultură, artişti şi alte persona-lităţi. Scopul este de a promova participa-rea la alegeri şi cunoaşterea partidelor ce vor candida. Important este ca lumea să înţeleagă că noi suntem doar “organiza-tori tehnici” şi nu avem apartenenţă poli-tică, de aceea le vom oferi spaţiu tuturor doritorilor.

În afară de aceste evenimente, re-venim la alte activităţi preconizate de mai mult timp în cadrului proiectului. Pe primul plan este crearea unei platforme web a proiectului, unde vom colabora „în direct” cu partenerii noştri şi vom planifica desfăşurarea întâlnirilor formative pentru asociaţii. Sunt două obiective principale, pe care sper să le realizăm până în luna martie. În primăvară ne reîntoarcem la unele activităţi social-culturale şi sporti-ve. Desigur, aceasta nu este totul, dar vă promit că revenim pe paginele ziarului cu alte informaţii şi propuneri cu dorinţa şi speranţa ca cititorul nu doar să fie infor-mat, dar să fie participant împreună cu noi la realizarea proiectului.

În final, vreau să mulţumesc echipei ziarului „Gazeta Basarabiei” pentru supor-tul acordat.

Oleg ChiCu

Centrul Pro-Diaspora Moldova – o posibilitate de a colabora şi de a creşte împreună

Interviu cu Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA

Adevărul se cunoaşte prin comparaţie

gazetaBASARABIEI 515-31 octombrie 2010

Vlad Filat, lider PLDM:

Noi vom lupta cu sărăcia,nu cu un partid sau altul."Moldova fără sărăcie" nu eun simplu slogan - esteangajamentul nostru faţă de cetăţeni!

"PLDM va lupta cu sărăcia, nu cu un partid sau altul. Mi-aş fi dorit să îmbunătăţesc viaţa oame-nilor peste noapte, dar e imposibil să îmbunătăţeşti lucrurile după ce timp de 8 ani totul a fost distrus.

"Moldova fără sărăcie" nu e un simplu slogan, dar angajamentul nostru în faţa cetăţenilor. Venim cu un nou tip de campanie - inamicul nostru nr. 1 este sărăcia. Avem şi un program despre cum vrem să combatem acest fenomen. Vom sta departe

de polemicile politice", a mai precizat liderul liberal-democrat, amintind că timp de un an s-a reuşit stoparea falimentului economic al ţării.

"Angajamentul nostru şi al meu personal este "Mol-dova fără sărăcie". Aceasta este biblia noastră pentru următorul Guvern. Miza acestor alegeri, de la 28 noiembrie 2010, e mult mai mare decât îşi imaginează oamenii. Eu am încrederea că noi vom reuşi. Succes şi să ne întâlnim data viitoare să spunem că noi am reu-

Partidul Liberal Democrat a lansat oficial campania electorală. Liderul formaţiunii, Vlad Filat, a expus în scuarul Teatrului de Operă şi Balet principalele puncte din oferta electorală a PLDM. „Timp de 8 ani, regimul comunist a făcut din R. Moldova cea mai săracă ţară din Europa. Ei cred că maşinăria propagandistă care minte poporul va funcţiona şi de această dată. Oamenii acum au acces la informaţie şi pot vedea schimbările dintr-un an. Sigur, într-un an nu poţi repara ce au distrus comu-niştii timp de opt”, şi-a început Filat discursul în faţa mai multor mii de oameni.

şit", a menţionat preşedin-tele PLDM.

Vlad Filat a promis în următorii ani va fi majorată pensia până la 1300 lei, vor creşte substanţial îndemni-zaţiile pentru nou-născuţi şi creşterea copiilor, dar şi circu-laţia liberă în UE în câţiva ani pentru cetăţenii moldoveni.

Alexandru Tănase, prim-vicepreşedintele PLDM, a menţionat în tim-pul evenimentului că între sărăcie şi corupţie există o legătură. "Sărăcia e un rezultat direct al corupţiei. Lupta împotriva corupţiei va fi o prioritate a urmă-torului Guvern", a promis acesta alegătorilor.

Lansarea PLDM în cam-pania electorală a avut loc în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, acolo unde au fost prezenţi mii de membri şi sim-patizanţi ai formaţiunii.

www.pldm.md

Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna informează:

PRIVIND ALEGERILEPARLAMENTARE ANTICIPATE

din Republica Moldova, care vor avea loc la28 noiembrie 2010, ora 07:00-21:00

Stimaţi cetăţeni!ambasada Republicii Moldova la Roma şi Consulatul General al Republicii Moldova la bologna

vă invită să participaţi activ la alegerile Parlamentare din data de 28 noiembrie 2010.

bologna – str. Antonio Canova 30Padova – str. Prato della Valle 97, Palazzo della Loggia AmuleaMestre – str. Palazzo 1, Casa ComunaleTorino – str. Morandi 10 Verona – vicolo Volto Cittadella 8 AParma – str. Argonne 4, Quartiere MolinettoMilano – str. Mascheroni 23Trento – str. Zamba 11, et. 4

brescia – vicolo del Manzone 18Treviso – Patronato, ACLI, str. San Nicolo 42bergamo – str. Largo G. Roentgen 2Faenza – Sala Conferenza della Casa di Associazione, str. Laderchi 3/ARoma – sediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italiană, str. Montebello, nr. 8ancona – sediul Liceului Ştiinţific, str. Vecchini, nr. 2napoli – str. Duomo, nr. 214Perugia – str. S. Lucia, nr. 2

Vă veţi putea exercita dreptul la vot în următoarele birouri electorale:

gazetaBASARABIEI6 15-31 octombrie 2010

ATTUALITA’ ITALIA

istat: 4,2 milioni di residenti stranieri Roma – 12 ottobre - I cittadini stranieri residenti in Italia al 1° gennaio 2010 sono 4.235.059 pari al 7,0% del totale dei residenti. Al 1° gennaio 2009 rappresen-tavano il 6,5%. Lo dice oggi l’Istat pubblicando i dati che arrivano dai comuni italiani, e che quindi tengono conto solo dei cittadini stranieri iscritti all’anagrafe.

Nel corso dell’anno 2009 il numero di stranieri è aumentato di 343.764 unità (+8,8%), un incremento ancora molto elevato, sebbene inferiore a quello dei due anni precedenti (494 mila nel 2007 e 459 mila nel 2008, rispettivamente +16,8% e +13,4%), principalmente per effetto della diminuzione degli ingressi dalla Romania.

I minori sono 932.675, il 22,0% del totale degli stranieri resi-denti; circa 573 mila sono nati in Italia, mentre la restante parte è giunta nel nostro paese per ricongiungimento familiare.

Circa la metà dei residenti stranieri (2 milioni 86 mila indivi-dui, pari al 49,3% del totale) proviene dai paesi dell’Est europeo: in particolare, circa un quarto proviene dai Paesi Ue di nuova adesio-ne (1 milione 71 mila, escludendo Cipro e Malta, fra cui 888 mila dalla sola Romania); un altro quarto (1 milione 15 mila) è rappre-sentato dai cittadini dei paesi est-europei non appartenenti all’Ue.

I cittadini dei paesi est-europei (+181 mila nel corso del 2009, +9,5%) contribuiscono per circa la metà anche all’incremento degli stranieri residenti: quelli dei paesi Ue di nuova adesione sono cres-ciuti complessivamente di circa 105 mila unità (+10,9%), mentre quelli dei paesi dell’Est europeo non facenti parte dell’Unione sono aumentati di 76 mila unità (+8,1%). I cittadini dei paesi asiatici sono complessivamente cresciuti di 71 mila unità, con un incre-mento relativo del 11,6%.

Oltre il 60% dei cittadini stranieri risiede nelle regioni del Nord, il 25,3% in quelle del Centro e il restante 13,1% in quelle del Mezzogiorno, anche se nel 2009 la popolazione straniera è cresciuta più intensamente nelle regioni del Mezzogiorno rispetto a quelle del Centro-nord.

Sursa: www.stranieriinitalia.it

Largo Sperlonga, la città di domaniUna domenica pomeriggio nella periferia romana può riuscire a farti immagi-nare la città del futuro. È quel che è successo il 26 settembre a Largo Sper-longa, angolo multietnico nascosto ai margini del XX° Municipio, in occasi-one della Festa Europea delle Lingue.

L'iniziativa, anima-ta da musica e giochi per bambini, è stata promossa dall' Associazione Dacia, da anni impegnata a favo-re dell'integrazione sociale delle comunità straniere in Italia.

Canzoni popolari della tradizione moldava e rume-na, quiz sulle lingue dei pae-si europei, bambini ed adulti felicemente uniti in una festa che è riuscita ad abbattere i confini fra le comunità e che ha colorato di speranza le pa-lazzine di una periferia lonta-na dai clamori mediatici.

Un luogo simbolo, visi-bilmente provato nell'edilizia e nella penuria di assistenza

sociale a riprova delle tante e gravi lacune delle amminis-trazioni che non affrontano il tema integrazione con la dovuta premura.

Un classico "non luogo", come altri migliaia a Roma ed in altre città europee, Largo Sperlonga è, grazie alle attività dell' Associazio-ne Dacia ed al suo progetto di doposcuola per i bambini immigrati, un laboratorio, un esempio della Roma di domani nella quale le parole "tolleranza, paura, divisioni" diventano "integrazione, serenità, coesione".

In occasione della Fes-ta, alla quale erano presen-ti giornalisti della "Gazeta Basarabiei" e del "Forum International", gli organiz-zatori, i rappresentanti delle comunità di immigrati e gli operatori sociali hanno chi-esto maggior spazio per le loro iniziative, troppo spes-so dimenticate da organi di stampa nazionali e locali.

L'auspicio è che inizia-tive simili abbiano maggio-re visibilità, perché la Roma

multietnica ha bisogno di integrazione e non di paura, e la città solidale immaginata per un attimo nel pomeriggio di Largo Sperlonga è pur-

troppo lontana dall'essere realizzata.

andrea bellachiomaredazione Forum

immigrazione pD roma

In Romania, oltre tre mili-oni di persone hanno lasciato il Paese negli ultimi anni. Tre-centocinquantamila ragazzini rimangono soli o quasi. Fra loro ci sono stati persino di-versi casi di suicidio infantile. Le iniziative per affrontare il problema

di eMaNueLa SteLLa

ROMA - Sono più di tre milioni i cittadini romeni che negli ultimi anni hanno las-ciato il paese per andare a lavorare in Europa occiden-tale, alla ricerca di condizioni di vita migliori: i romeni in Italia, da 8.000 residenti nel 1990, sono arrivati a superare il milione nel 2010, facendo della comunità romena la più numerosa nel nostro paese. A casa queste persone han-no lasciato 350mila bambini, rimasti senza un genitore o anche entrambi. Metà dei bambini "soli a casa" hanno meno di 10 anni. Tra questi, più della metà ha tra i 2 e i 6 anni, il 4% meno di un anno. Il 16% di questi bambini ha tras-corso più di un anno lontano dai genitori, il 3% addirittura più di quattro.

Si tratta di bambini che oltre a subire traumi emo-tivi e psicologici derivanti dall'assenza dei genitori, sono più esposti a violenze e abusi,

nelle condizioni pseudo-fami-liari in cui si trovano, affidati ai nonni, alla famiglia allar-gata o anche solo ai vicini di casa. Si parte soprattutto dai distretti agricoli della Moldova romena, la regione più pove-ra. La legge impone a chi va all'estero per lavoro di dichia-rarlo alle autorità, ma solo il 7% dei genitori che partono lo fanno. In questo modo, sottolinea Simona Farcas, pre-sidente dell'Associazione Ita-lia-Romania Futuro Insieme, i figli restano senza tutela lega-le, esposti a maltrattamenti e abusi.

Una recente campagna di sensibilizzazione televisiva ro-mena, dal titolo "Lo sai come sta tuo figlio?", ha contribuito ad accrescere la comprensio-ne sociale del problema. Ma in molte zone del paese le ri-messe degli emigrati sono la principale voce dell'economia. Chi medita di rientrare non può farlo, ed è costretto a prolungare la permanenza all'estero. E con l'adesione della Romania all'Unione eu-ropea, che ha reso più facili gli spostamenti, il problema dei minori soli in casa è aumenta-to, complice la crisi economi-ca in atto.

Un terzo dei bambini "a casa da soli" 1 sono depres-si, rileva l'Unicef. La stampa

romena ha dato notizia negli ultimi anni di oltre venti casi di suicidi infantili, che però potrebbero essere molti di più (le autorità non dispon-gono di dati certi). A questo dramma dà voce il documen-tario di Ionut Carpatorea "A casa da soli: una tragedia ro-mena", che Doc 3 ha recente-mente proposto su Raitre, e che raccoglie la dolente tes-timonianza di alcune madri i cui figli (bambini tra i dieci e i 13 anni, affettuosi, studiosi, molto sensibili) hanno scelto di concludere tragicamente la propria vita per porre fine all'angoscia di una lontananza vissuta come abbandono.

Nel dipartimento di Iasi, città della Moldova romena, sono undicimila i bambini che hanno almeno un genitore all'estero. Nella maggior parte dei casi è la madre a partire: sono donne che per venire a curare i nostri figli lasciano a casa i loro. I genitori si allon-tanano per periodi anche molto lunghi e i bambini han-no molti problemi a scuola: sono distratti, hanno disturbi di comportamento, soffrono di ansia. Alcuni mostrano at-teggiamenti violenti, e i nonni non riescono a esercitare al-cun controllo su di loro.

A sostegno dei bam-bini soli a casa si prodigano

associazioni e iniziative di solidarietà romene e italia-ne. L'associazione Alternati-ve Sociale di Iasi svolge un progetto per i bambini e gli anziani finanziato da Unidea - Fondazione Unicredit di Mi-lano. Il progetto (della dura-ta febbraio 2009 - gennaio 2011) offre servizi di sosteg-no psico-sociale ai bambini i cui genitori sono all'estero per motivi di lavoro e agli anziani in difficoltà. L'associazione Albero della vita 2, che al pro-blema dei minori a casa da soli ha dedicato un recente convegno, è partner italiano di Alternative Sociale.

Delle associazioni fanno parte esponenti delle autorità locali, assistenti sociali, ra-ppresentanti scolastici e sa-cerdoti, che si incaricano di andare a trovare una volta al mese i bambini i cui genitori sono all'estero, per monitora-re la loro situazione e inter-venire in caso di bisogno, e soprattutto per stringere un rapporto umano di sostegno. Si portano cibo e vestiario, li si aiuta a fare i compiti, ma soprattutto si tiene aperto un canale di comunicazione che permette di vigilare adeguata-mente e in modo discreto su di loro.

www.repubblica.it

E i nostri di bambini?"i mei genitori all'estero per lavoro" / La depressione dei bimbi romeni

gazetaBASARABIEI 715-31 octombrie 2010

Îndrumar pentru asociaţiiÎn cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publi-căm o serie de articole privind crearea şi activitatea aso-ciaţiilor, structurate după modelul unui curs elementar, cu obiectivul de a oferi asistenţă atât asociaţiilor constituite formal, cât şi grupurilor informale, care doresc pe viitor să fie recunoscute legal.

De multe ori asociaţiile întâmpină greutăţi în realizarea activi-tăţilor propuse sau, după ce s-au constituit, nu reuşesc să crească din lipsa de capital social sau financiar. Aceste probleme apar din cauza incapacităţii de proiectare sau din necunoaşterea posibilită-ţilor de atragere a investiţiilor. Reieşind din aceste considerente, vă propunem un ciclu de întâlniri pe paginile ziarului cu scop in-formativ-formativ, structurate pe diverse teme ce ţin de aşa-zisul sector "non profit".

Cursul cuprinde mai multe capitole, începând cu un scurt is-toric despre asociaţiile emigranţilor în Italia şi legislaţia în materie. Vom acorda spaţiu larg formării, funcţionării, structurii şi regulilor interne ale unei asociaţii. De asemenea vor fi descrise modalită-ţile de înscriere a asociaţiilor în diferite registre de stat, pentru a avea acces la finanţări atât la nivel teritorial, cât şi la nivel naţional/internaţional. Un loc aparte va fi dedicat proiectării şi realizării pro-iectelor. În final vor fi plasate statistici referitoare la asociaţiile de moldoveni în Italia şi activităţile pe care le propun acestea.

Pe parcursul publicării materialelor cititorii vor putea interveni cu întrebări sau propuneri la adresa asociaţiei A.M.I.C.I.- asociatia.amici@libero.it. Răspunsurile vor fi publicate pe paginile ziarului sau expediate direct destinatarului.

Ne dorim ca această iniţiativă modestă din partea asociaţiei noastre să fie un imbold pentru creşterea şi realizarea asociaţiilor moldoveneşti şi a tuturor celor din diasporă.

Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA (Asociaţia A.M.I.C.I.)

Preliminariile Campionatului European

Modova-San MarinoNaţionala Moldovei de Fotbal a învins marţi, 12 octombrie

Republica San Marino cu scorul de 2:0. Meciul s-a disputat în San Marino începând cu orele 20.30. Golurile au fost marcate de N. josan în minutul 20 şi de A. Doroş prin executarea loviturii de pe-deapsă în minutul 86. Cu toate că a avut loc într-o zi lucrătoare, suporterii basarabeni nu au ezitat să meargă la meci pentru a-şi susţine conaţionalii. Majoritatea fluturau în aer drapele şi aveau pictat pe faţă tricolorul. Surpriza meciului a fost prezenţa în tribu-ne a imensului banner „Basarabia Pământ Românesc”.

Obţinând această victorie, Moldova a acumulat 6 puncte şi împarte cu Suedia locurile 3 şi 4 în grupa E.

Să alinăm tristeţea şi disperarea...Alexandru Rusu, un tânăr de 20 de ani,

student la UTM din Chişinău, suferă de o boală nemiloasă şi foarte puţin cunoscută şi studiată- "keratokonus", care atacă cris-talul ochiului şi duce la orbire completă. Într-un an Alex a pierdut 70% din vedere. Primul transplant a fost efectuat anul trecut la Institutul de Oftalmologie "Fiodorov" din Moscova, dar nu a fost reuşit din cauza incompatibilităţii materialu-lui transplantat cu corpul băiatului. Acum este necesar un alt trans-plant, dar nu s-a adunat încă suma necesară – 3.000 €.

Facem un apel către asociaţii, oameni de afaceri şi per-soane de bună credinţă, care pot să-l ajute pe Alexandru.

intestatar: RUSU ALEXANDRU, buletin de identitate A38079930, născut la 30/08/1989BC "MOLDOVA -AGROINDBANK" S.A., filiala 31 ChisinauCodul bancii: AGRNMD2X489 Contul. 22521380922 - euro

Cu sincere urari de bine pentru toti,Natalia Petica Ghiletchi, Preşedintele Asociaţiei “Plai”, Torino

Rar cine îşi permite, pentru moment, să facă o analiză obiectivă a activi-tăţii preşedintelui interi-mar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Şi e corect, din mai multe consideren-te. Să-şi spună cuvântul istoricii şi urmaşii urma-şilor noştri, care la minte trează vor da o apreciere justă tuturor iniţiativelor celui, care a înveşnicit nu doar satul natal Coloniţa, dar şi întreaga ţară cu mentalitatea ei sovietică: „Să mai zăbovim cu refor-mele până la următoarele alegeri, căci dacă se întorc ăştia…”. Iar dacă şi găsim unii perverşi, care şi-au permis luxul de a comenta, trezindu-se peste noapte analişti cu medalii leninis-te pe piept şi suflând din greu în fluierul bolnavului de cap Voronin, tot la pre-sa lui de buzunar ajungem.

În ziua de astăzi termenul democraţie este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democraţie liberală, dar există multe alte varietăţi, iar meto-dele de a guverna pot fi diferi-te. În plan politic, democraţia se defineşte ca regimul politic, fundamentat pe principiul su-veranităţii naţionale (naţiunea conduce statul prin reprezen-tanţii săi aleşi, în baza prin-cipiului separării puterilor în stat și al egalităţii tuturor în faţa legii). Preşedintele interi-mar al Republicii Moldova, Mi-hai Ghimpu, se înscrie perfect în lista preşedinţilor demo-craţi, dar acest lucru mai mult îl intuim, căci prea puţină pre-să independentă există în Re-publica Moldova, care ar vorbi deschis despre acest lucru.

Fiind alături de rude, la Chişinău, în perioada conce-diului (lucrez de mai mulţi ani în Italia), am răsfoit cu atenţie, zi de zi, toate ziarele şi revistele din șară, pentru a mă convinge cu mâhnire că jurnaliştii basarabeni sunt de-mocraţi doar sub aspectul li-berei exprimări, şi nicidecum al responsabilităţilor. Unele zi-are („Moldova suverană”, „Ne-zavisimaia Moldova”, „Puls”, „Comunistul”) chiar m-au umi-lit prin atacurile bolnăvicioase ale autorilor la adresa actualei guvernări. Cerberi, nu alta! Răi de tot, bolnavi la minte şi murdari la gură, exact ca şi cei care-i dirijează la distanţă. În fine, Dumnezeu cu ei, cu co-muniştii!

Nu mai puţin interes pre-zintă alte ediţii periodice. Stu-diindu-le cu atenţie, am con-chis că le pot clasifica în două

Cine se ocupăde imagineaPreşedintelui Ghimpu?

OPINII

categorii: cele care servesc o persoană politică sau un par-tid (în mod evident, ca ziarele „Novoe vremea” şi „Opinia”, sau uşor camuflat, cum o face „Săptămîna”, care o duce bine şi acum cu limba moldove-nească) şi cele care încearcă să fie independente, dar tot fiind în căutarea unui eventual sponsor.

Plăcut surprins am fost ci-tind doar câteva ziare naţiona-le: „Literatura şi arta”, „Timpul” şi „Ziarul de gardă”. Ultimul, deşi nu este în vogă, graţie faptului că vorbeşte mai pu-ţin de politică, accentele fiind puse pe investigaţii, îşi face meseria excelent, fiecare arti-col constituind un exemplu de jurnalistică modernă – liberă şi responsabilă. „Timpul”, la rândul său, este de neconce-put ca un ziar influenţat de vre-un curent politic. Este o platformă de liberă exprimare pentru echipa de editorialişti, care şi-au propus un singur scop – să spună adevărul des-pre ceea ce se întâmplă în șară şi despre cei care făuresc isto-ria Republicii Moldova.

Acum stau şi mă gân-desc: dar ce face echipa lui Mihai Ghimpu? Cu trei servicii de presă: pe linia de partid, al Preşedinșiei şi al Parlamentu-lui; cu o hoardă boierească de consilieri, care mai de care spe-cialist în problemele economi-ce, juridice, culturale şi medi-cina de psihiatrie? Doar două evenimente din vara anului curent denotă faptul că cine-

va mai lucrează pentru ima-ginea preşedintelui interimar: a apărut, în premieră pentru prima persoană în stat, graţie unui jurnalist, blogul „Mihai Ghimpu: Sunt liberal, îmi pla-ce libertatea” (http://ghimpu.wordpress.com/) şi a fost fă-cută cea mai oportună achizi-ţie – consilierul preşedintelui pentru procesul de integrare

europeană, Dan Dungaciu, doctor în sociologie al Univer-sităţii din Bucureşti. Vorbind de blog, am şi unele rezerve: bloggerul Ghimpu timp de trei luni aşa şi nu a dat nici un răs-puns la rubrica „Dialog direct”. Or, nu există, de facto, nici ore de primire pentru cetăţeni simpli, care au ce să-i comu-nice dlui Ghimpu, însă nu au posibilitate, în virtutea tuturor libertăţilor, promovate de PL şi de liderul acestuia.

În final, am înţeles că imaginea preşedintelui inte-rimar se ţine pe patru piloni: imaginea pe care şi-o creează personal Mihai Ghimpu, de la tribuna Parlamentului şi în faţa camerelor de luat vederi; editorialiştii de la „Timpul”, care sincer speră că efectul „Mihai Viteazul” va lua am-ploare şi va avea un final lo-gic; administratorul blogului personal şi consilierul pentru integrare europeană, care apare frecvent la posturile de radio şi televiziune din Româ-nia, cu informaţii şi comentarii extrem de importante pentru imaginea Republicii Moldova în ansamblu. Să nu uităm că România este primul stat care ne-a recunoscut independen-ţa şi care s-a angajat benevol să ne promoveze interesele în procesul de aderare la marea familie europeană.

Acesta e adevărul. Sau ci-neva mă va contrazice?

Gh. turuta

gazetaBASARABIEI8 15-31 octombrie 2010

TRaNSPoRT DeMĂRFuRi Şi PaSaGeRi

Moldova-italia-Moldova

Veneţia: NS 816 SRL ”NISEUROTRANS”, tel. 328 5713141roma: CIN 850 Ma-rin Godonoagă, tel. 328 0945569torino: Eugen, tel. 328 00 92107 padova:Burebista 90Perugia: SRL „PROVIRAj”Ion, tel. 3205520797trieste –treviso –Venezia –Padova – rovigo –Ferrara - bologna- imola –Faenza – ravenna –Cerbia –Cesenatico - rimini – Cattolicaşi alte oraşe şi localităţi:”GEOSTAR”, tel. 389 0214475

Festa del volontariatoA 12-a ediţie a sărbatorii „Festa del volontariato di Valdobbiadene”, Provincia di Treviso, a avut loc du-minică, 10 octombrie. De data aceasta, manifestarea s-a desfăşurat în Piazza Marconi şi de-a lungul străzii Garibaldi până în piazzetta Rosa.

Organizatorii sărbătorii şi-au exprimat satisfacţia că au reuşit să creeze o atmosferă plăcută şi să mărească spaţiul şi numărul participanţilor, în pofida crizei şi a problemelor cu care s-au confruntat pe par-cursul anului curent.

Asociaţia A.M.I.C.I. din Mestre/Veneţia s-a prezentat în acest an cu mai multe expona-te. Cel mai mare spaţiu a fost ocupat de o colecţie de cărţi în limba română, ce prezintă şi ca-racterizează spaţiul românesc, printe care şi câteva albume fotografice cu monumente is-torice, religioase şi culturale. În vânzare a fost expusă cartea „Orfeo rinasce nell’amore” cu versuri de Grigore Vieru, tradu-se în italiană de Olga Irmiciuc. Pe o măsuţă mai mică era aşe-zat un frumos un colac moldo-venesc, iar în jurul său „jucau hora” câteva vase tipice pentru păstrarea vinului şi coniacului, confecţionate din lemn şi lut. Vizitatorii au avut ocazia să ser-vească din cele expuse. Colacul a fost admirat de toţi şi italienii nu ezitau să-l atingă, crezând

că ar putea fi artificial. În spa-tele cortului a fost afişată harta geografică a R. Moldova, astfel încât cei interesaţi reuşeau să găsească localitatea de origine a cunoscuţilor sau angajaţilor lor originari din Moldova.

„Adevărata” acţiune de voluntariat a constat colecta-rea fondurilor pentru asociaţia „ARIS-DOWN”, care se ocupă de reabilitarea şi integrarea socială a copiilor cu sindromul Down. În schimbul ajutorului bănesc, donatorii au primit postere/calendare cu artişti din R.M. Această campanie este or-ganizată de IMAGE PARTNER /Soluţii în comunicare, în parte-

neriat cu MTR /Teleradio Mol-dova, sub genericul „APRINDE SPERANţA ÎN OChII COPIILOR”. De asemenea, pentru a ajuta copiii şi familiile acestora sunt deschise conturi bancare. Infor-maţiile le găsiţi pe site-ul www.aris-down.org, unde puteţi face donaţii folosind sistemul inter-naţional PayPal.

Sărbătoarea s-a încheiat abia după ce soarele s-a ascuns în spatele munţilor. Autorităţile locale au mulţumit participanţi-lor pentru contribuţie şi, desigur, i-au invitat să-i onoreze cu pre-zenţa şi la următoarea ediţie.

Oleg ChiCu