GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 10, IANUARIE 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

Din SUMAR

- pag. 4

- pag. 5

�Din an în an�, cete ºi cete de colindãtori, îmbrãcaþiîn frumoase costume româneºti, cãlãuziþi de stea, în ajunulºi în ziua Naºterii Domnului, bat la porþile sufletelornoastre vestindu-ne împlinirea promisiunii divine:

�Astãzi s-a nãscut Hristos, Mesia chip luminos Lãudaþi ºi cântaþi ªi vã bucuraþi!�

Evenimentul este plin de bucurie, iar sufletele ºiinimile devin iesle, în care se sãlãsluieºte pruncul Iisus,�Mititel, înfãºeþel / În scutec de bumbãcel!�, strãjuit dePrea Curata Sa Maicã, Sfânta Fecioarã Maria.

Fiinþa se umple de luminã, în case îngerii se coboarãºi cântã: �Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pepãmânt pace, între oameni bunãvoire!�

Era perioada de apogeu abreslelor, forma de organizare princare meseriaºii îºi protejaudrepturile, îºi promovau produseleºi se implicau în organizarea ºiadministrarea localitãþilor. Lafiecare început de an conducãtoriibreslelor dãdeau socotealã asupraactivitãþii lor ºi se fãceau noialegeri. Noii aleºi, organizaupetreceri la care participau toþimembrii breslei respective. Sipetul(lada cu insemnele) breslei era dusspre locuinþa noului staroste însoþitde alaiul participanþilor, în faþacãrora noul ales depuneajurãmântul. LUn fragment dinromanul �Der holzerne Pflug�(Plugul de lemn) al scriitoareiThusnelda Henning-Herman, o frescã a vieþii saºilortransilvãneni, a cãrui acþiune se desfãºoarã în perioada defrãmântãri istorice a anului 1848, descrie un asemeneamoment petrecut în Sighiºoara în care sunt implicate douãlole din Agnita.

�Astfel, în fiecare breaslã zilele alegerii noului starosteau trecut mai liniºtite decât de obicei. Numai la cojocari aînceput pe neaºteptate zburdãlnicie ºi petrecere zgomotoasã.

LOLELE ACUM 160 DE ANI

CÂND N-AM AVUT ISTORIE,AM AVUT COLINDELE

(continuare în pagina 5)

(continuare în pagina 7)

Un tezaur laHenndorf!

Doi bãieþi tare glumeþi din aceastã breaslã s-au retras dupãincendiul Agnitei la rudele lor din Sighiºoara. N-au avut multde pierdut, aºa cã acum n-au mult de plâns. Dar nu vor sãrenunþe la vechiul obicei al oraºului lor de baºtinã ºi cer sãînsoþeascã sipetul breslei pe drumul spre locuinþa nouluistaroste al cojocarilor, aºa cum se obiºnuia la Agnita. Li s-adat îngãduinþa ºi astfel anul ãsta în oraºul sfintei Agnetha n-a apãrut nici un �Urzel�, în schimb la Sighiºoara au fost doi.

Salva\i �MOCÃNI|A� Hârtibaciului

CAMPANIE DE STRÂNGERE DE SEMN{TURIPROIECT

CIRCUITUL TURISTIC AL BISERICILORORTODOXE

PICTATE DE FAMILIA GRECU DIN SÃSÃUª

Familia Grecu din SãsãuºCEA MAI MARE DINASTIE DE PICTORI ZUGRAVI DE BISERICI

(pag. 2)

PROIECTCIRCUITUL TURISTIC AL

BISERICILORFORTIFICATE

Brãdeni

Alþîna

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2006

Dupã aderarea la Uniunea Europeanã,agricultorii români vor fi nevoiþi sãrespecte normele comunitare de protecþiea mediului. Aceste norme condiþioneazãalocarea subvenþiilor agricole.

Standardele comunitare de protecþie amediului se referã în principal la:

- calitatea apei: la nivel comunitar, suntprevãzute mãsuri pentru a asigura protecþiaapei de poluarea cauzatã de nitraþii dinagriculturã, controlul ºi limitarea reziduurilorde pesticide în apã, etc.

- utilizarea durabilã a terenului agricol ºia solului: mãsurile vizeazã prevenireadeteriorãrii terenurilor ºi solului ca urmare adegradãrii provocate de defriºãri, adegradãrii chimice (din cauza pesticidelor ºia îngrãºãmintelor) ºi a degradãrii biologice(inclusiv schimbarea microorganismelor ºi aconþinutului solului)

- calitatea aerului: reglementãrile asigurãreducerea emisiilor nocive ( de exemplu,agricultura este principala sursã a emisiilorde amoniac care contribuie la deteriorareapãdurilor din cauza ploilor acide).

-conservarea biodiversitãþii, resurselegenetice ºi a peisajului: protejarea florei ºifaunei, a terenurilor etc. sunt strictreglementate.

Producþia ecologicãAgricultorii care practicã agricultura

ecologicã trebuie sã respecte standardesuplimentare de protecþie a mediului.

RESPECTAREA STANDARDELORDE PROTECTIE A MEDIULUI

Agricultura ecologicã presupune:- respectarea principiilor produselor

ecologice (neutilizarea tehnologiilorpoluante, ameliorarea continuã a fertilitãþiinaturale a solului, utilizarea economicã aresurselor energeticeetc.);

- e interzisã utilizarea pesticidelor,ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici, ºi apracticilor de manipulare geneticã. În ceeace priveºte creºterea animalelor, este interzisãfolosirea profilacticã a antibioticelor ºihormonilor de creºtere ºi se pune accentulpe bunãstarea animalelor ºi pe asigurareaunei hrane cu produse naturale;

- nu se folosesc materiale furajere, aditivialimentari, ingrediente pentru preparareaalimentelor, substanþe folosite în alimentaþiaanimalelor, substanþe ajutãtoare pentrupregãtirea furajelor, produse pentru curãþareaºi dezinfectarea adãposturilor pentru animaleºi alte produse decât cele permise sã fiefolosite în agricultura ecologicã;

- este obligatorie folosirea de seminþe saumaterial vegetativ sãditor obþinute prinmetode de producþie ecologicã;

- toate stadiile procesului de producþie,inclusiv depozitarea, procesarea, ambalareaºi etichetarea produselor sunt controlate deun organism de inspecþie ºi certificare,înfiinþat în acest scop.

NR Aceste informaþii au fost preluatedin revista �euROpeanul�.

Dupã 1989 accesul peste graniþaRomâniei a devenit tot mai liber.Dinafarã spre România liber de laînceput, invers, libertate acordatãgradual. Ce se aduce din altã parte maiales din apus e perfect, ce vrea Româniasã ducã acolo trebuie verificat ºiparaverificat, pentru a nu-i infecta pe ceicare sunt mai avansaþi din punct devedere al puterii financiare. Aºa ne-amtrezit, cã în timp ce ni se interziceafolosirea unor tratamente chimice ºimedicale în agriculturã ºi zootehnie,eram invadaþi cu deºeuri toxice, alimenteºi substanþe cu termene depãºite. Aºa ne-am trezit cã în timp ce produsele noastreagricole nu prea au ce cãuta în þãrile carestãpânesc Europa mai demult, produselelor n-au nici o interdicþie pe piaþaromâneascã. Aºa au apãrut în culturiledin România plante modificate geneticiar pe piaþa furajelor ºi rafturilemagazinelor alimentare, produseprovenind din culturi modificate geneticsau conþinând ingrediente obþinute dinOMG-uri.

În toiul lungilor frãmântãri ºiscandaluri politice ºi economice,problema Organismelor ModificateGenetic (OMG), rãmâne în umbrã pentruopinia publicã din România. În timp ceîn alte þãri membre ale UE OMG-urilefac în mod sistematic subiectul agendelorpolitice, a mass-media ºi a cecetãrilorºtiinþifice, în România autoritãþiletrateazã aceastã problemã cu cinism ºiiresponsabilitate, acþionând în favoareaindustriei ºi asumându-ºi riscuri îndetrimentul consumatorilor, agricul-torilor ºi mediului.

OMG-urile sunt o temã contro-

NOI CE FACEM CU ORGANISMELE

MODIFICATE GENETIC ?versatã, între oamenii de ºtiinþã care nucunosc efectul lor în timp asupraorganismului uman, ºi marii producãtoriagricoli care pot realiza profituri uriaºecultivând ori utilizând aceste produse, pecare ei personal nu le consumã, preferândprodusele curate, ecologice.

În þãrile membre UE, societãþile civileau luat atitudine ºi cetãþenii anumitorzone ºi-au declarat teritoriile protejatefaþã de OMG.

Valea Hârtibaciului este o zonã cusoluri grele nefavorabile marilor culturiagricole dar prielnicã zootehniei. O ºansãpentru agricultorii de aici este realizareade produse ecologice atestate, foartecãutate ºi bine plãtite pe piaþa europeanã,din care se spune cã facem parte. Pentrua obþine asemenea produse este nevoiede colaborare între producãtorii agricolide pe Valea Hârtibaciului, de sprijinulinstituþiilor ºi autoritãþilor publice dinzonã, de stabilirea unei strategii ºi a uneipolitici agricole comune. În acest sensse impune ca o primã mãsurã, elaborareade urgenþã a unei hotãrâri în cadrulasociaþiei �Valea Hârtibaciului�, princare zona sã fie protejatã legal, sã devinã�Zonã fãrã OMG�.

Urgentarea realizãrii acestei mãsurise impune pentru a împiedicapãtrunderea OMG-urilor în culturi ºi înconsumul animalelor, fapt ce ar distrugeºansa ca produsele din aceastã zonã sãfie atestate ca produse ecologice. Dacãguvernanþii ºi parlamentarii noºtri nu neprotejeazã faþã de poluarea din afarã,trebuie sã învãþãm noi de la cetãþenii dinaceste þãri cum sã ne apãrãm, ºi sãadoptãm mãsuri în consecinþã.

Ilarion Bârsan

PROIECT :CIRCUITUL TURISTIC AL BISERICILOR ORTODOXEPICTATE DE FAMILIA GRECU DIN SÃSÃUª

Reproducem mai jos o cercetare a lui ValeriuLiterat publicatã în «  Biserici Vechi Româneºtidin Þara Oltului » - Editura Dacia, Cluj-Napoca,1996

E relativ mare numãrul de biserici din ÞaraOltului care au fost zugrãvite de familia Grecu.Despre trei: biserica din Arpaºul de Sus, fostabisericã ortodoxã din Viºtea de Jos ºi cea dinVoivodenii Mici, avem informaþii sigure. Desprebiserica ortodoxã din Arpaºul de Jos ºi cea ortodoxãdin Sãrata credem aceasta prin deducþie, în urma unoranalize stilistice comparative. Pe lângã acestea, totprin deducþie stabilim cã au fost zugrãvite de ei ºibisericile din satele «de pe Ardeal» (din dreaptaOltului): Colun ºi desigur Sãsãuº. Mi se spune cã ºibiserica din Fofeldea ar avea zugrãvealaasemãnãtoare cu cea din Sãsãuº. N-am avut rãgazsã o cercetez ºi pe aceasta. ªtefan Meteº maiînsemneazã pe Ioan ºi Alexandru Grecu, ca zugraviai bisericii din Mohu. E posibil sã mai existe ºi altebiserici zugrãvite de ei, (...)

În Sãsãuº e încã destul de vie tradiþia desprezugravii Grecu, dar fãrã multe precizãri. Numele deGrecu îl mai poartã azi în sat numai doi urmaºi maitineri, Gheorghe ºi Vasile, acre nu se mai ocupã cupictura ºi care în prezent sunt emigraþi în StateleUnite ale Americii. De la cel din urmã zugrav, Vasile,sunt încã douã fiice în viaþã, Paraschiva Curta ºi AnaGrecu. Cea din urmã, azi în vârstã de 75 de ani(N.C.R.: avea 75 de ani la data apariþiei cãrþii: 1996),ne-a oferit câteva ºtiri privitoare la tatãl ei, ºilocalitãþile unde a lucrat.

Amintirile îi sunt din vremea copilãriei, deciacestea pot avea o dozã de inexactitate în privinþaanilor sau chiar a locurilor pomenite. Ana îºi aduceaminte cã se ducea cu mama sa la bisericile undelucra tatãl Vasile, la Colun (?), Sãrata (poate cã labiserica ortodoxã la turn, din afarã), Scoreiu, Arpaºulde Jos ºi Cîrþa. ªtie cã tatãl sãu, Vasile, învãþasemeºteºugul de la tatãl lui, nu îºi mai aminteºte cumîl chema pe acel bunic al ei. Ea avuse ºi un frate,Vasile, dar acesta n-a vrut sã înveþe zugrãvitul ci s-afãcut cioban.

Tatãl ei, zugravul Vasile, nu lucra dupã modele(izvoade) ci lucra cu mîna liberã. Vopselele lecumpãra ca praf ºi le prelucra singur, amestecându-le cu apã. La unele vopseli întrebuinþa ºi câte un picde albuº de ou, dar nu la toate. Dupã ce se uscauchipurile zugrãvite, le freca cu un fel de corn alb, casã se lustruiascã �de chichia� (de sclipeau). Lucrareadin urmã era spoitul zugrãvelii cu un strat de firnais.N-au rãmas nici scule, nici lucrãri acasã de alzugravului Vasile.

Ana Grecu ºtie cã tatãl ei, pe când lucra, cântamereu �bisericeºte cã avea glas bun� (Cantorul dela biserica unitã din Arpaºul de Jos încã îºi aduceaminte de zugravul Vasile Grecu ºi, ca specialist,susþine ºi el cã �rãsuna biserica de pricesnele lui�).Acesta mai ºtie cã zugravului i se mai zicea ºi VasileSpãtariu, fiindcã fãcea ºi spete (ca ºi alþi sãsãuºeni)spete relativ scumpe, dar care totuºi se vindeau, fiindfoarte durabile, semn cã le lucra foarte conºtiincios.

Zugravul Vasile Grecu a avut neamuri la Arpaºulde Jos, dar n-am putut stabili categoric ce fel derudenie. Fiicã-sa, Ana, ºtie cã popa Cucu din Arpaºul

CEA MAI MARE DINASTIE DE PICTORI DEBISERICI DIN TRANSILVANIA

O FAMILIE DE ZUGRAVI: FAMILIA GRECU DIN S{S{U~Familia de pictori zugravi Grecu din Sãsãuº, ce acoperã trei generaþii, a lãsat în urmã

un « lanþ » de biserici � toate clasate ca monumente istorice � apreciate tocmai pentrupictura acestor renumiþi pictori. Pe valea Hârtibaciului sunt bisericile din Mohu (bisericaSf. Nicolae � 1782, fraþii Nicolae ºi Alexandru Grecu), Fofeldea (biserica Sf. Vasile - 1806,fraþii Grecu), Þichindeal (biserica Cuvioasa Paraschiva � 1791, fraþii Grecu), Retiº ºi ceamai veche � biserica din Sãsãuº «Adormirea Maicii Domnului » , pictatã de fraþii Grecu.

de Jos era frate cu tatãl ei (!). Cantorul pomenit maisus încã afirma cã Vasile zugravul avea neamuri,dar i se pare cã le avea dupã soþia lui, o Vãseascãmãritatã în Sãsãuº.

Matriculele bisericii ortodoxe din Sãsãuº nu-sprea vechi. Fiind foarte rupte, e destul de anevoiossã le cercetezi. Am gãsit totuºi cã la 1857, iulie 20,a murit �Zugravu Nicolae Grecu�, în vârstã de 73de ani (deci a fost nãscut pe la 1784).

Din cele de pânã aici, se impun câteva constatãri:aceastã familie a practicat meºteºugul zugrãvituluiîn decurs de cel puþin 70 de ani. N-avem datedocumentare sã stabilim care dintre cei de la începuta învãþat mai întâi meºteºugul, nici în ce legãturã derudenie erau. Din partea noastrã credem cã întrebarease poate pune numai între Ioan ºi Alexandru Grecu,Ioan fiind amintit ca zugrav numai la Mohuºi, ºi aici,înaintea lui Alexandru, - pe acesta din urmã îlîntâlnim ºi mai târziu, - îl socotesc pe Ioan caîncepãtorul seriei de zugravi din aceastã familie.

E sigur însã cã, afarã de Ioan, zugravii urmãtoriau deprins meºteºugul din neam în neam ( ca sã nuzic: din tatã în fiu). Din aceastã împrejurare a rezultatînsã un rãu destul de grav pentru valoarea lucrãrilorlor. Meºterii de la început au mai multã siguranþã lalucru, au chiar originalitate ºi au curajul de aintroduce uneori elemente locale, care, pe lîngã cãcontribuie la verietatea scenelor, le mai însoþesc ºicu elemente realiste. (...)

De altã parte, cei dintâi dintre aceºti zugraviîntocmeau scenele zugrãvite de ei dupã o oarecareordine, ceea ce ne face sã presupunem cã urmauîndemnurile vreunei Erminii. Continuatorii lor,începând încã cu cei de la Voivodenii Mici, nu mairespectã nici o ordine.

Al doilea fapt, ce ar trebui scos la ivealã dinspusele Anei Grecu ºi ale cantorului de la bisericaunitã din Arpaºul de Jos, e pietatea lui Vasile Grecu,pe care o manifestã prin cântãri religioase în vremeazugrãvitului. Putem presupune, cu tot dreptul cã acestsentiment religios la Vasile a fost o moºtenire de lapredecesorii sãi. Aceasta explicã impresia de evlavie,ce se degaje din zugrãvelile tuturor acestor meºteri,fie ele executate în chip mai mãiestrit, fie maistângaci. Ceea ce era în sufletul acestor meºteri, eiexprimau în forme ºi culori cu toatã sinceritatea.

Am socotit vrednici de pomenire pe aceºtimeºteri, care atîta timp au preamãrit pe Dumnezeu,dupã cît i-au ajutat priceperea ºi puterea ºi au bucuratºi pe credincioºii din satele noastre cu lucrãrile lorîn culori.

În numerele viitoare vom prezenta acestebiserici astfel încât toþi cei interesaþi sã cunoascãaceste monumente lãsate nouã de moºii ºistrãmoºii noºtri. ªtim sã le preþuim ºi sã leîngrijim? Suntem pregãtiþi sã primim turiºti însatele acestea? Existã un segment important deturiºti ce preþuiesc obiectivele cultural-istorice.Este momentul � odatã cu intrarea în UniuneaEuropeanã � sã demonstrãm cã ºi bisericileromâneºti prezintã elemente de valoaredeosebitã. În ce constã acestea ºi dacã ºtim sã lepunem în valoare depinde numai de noi !

Marius Halmaghi

numitã atât de ªaºî câtºi de Românî,�OLBOC�.

La acest loc numitP A R A U LBISERICUÞEI�, a fosto aºezare stabilã deRomâni, ca dovadãdenumirea ºi bisericuþace-o aveau, însã din careazi, nu a mai rãmas niciun fel de urme, decât însemnãrile amintite ºilegenda. Date mai precise despre viaþa

urme cu toate cã are o vechime de 900 anî.Vechea aºezare se numea ALTBACH ºi eraîntemeiatã de coloniºtii Saºi, veniþi pe acesteplaiuri între 1160- 1195. Aceastã regiune a fostîntotdeauna-populatã, fapt ce ni-l atestãcioburile de vase scoase din pãmânt ºi careprovîn atât din epoca sciticã cât ºi din. acearomanã.

Regiunea fiind în cea mai mare parteacoperitã cu pãduri de stejar, fag ºi carpen, cugoluri potrivite atât pentru agriculturã cât ºipentru pãºunat, locuitorii acestei regiuni s�auocupat în primul rând cu pãstoritul ºi în al

(partea I)Lucrare de Nicolae NiþescuÎnvãþãtor Agnita � Tîrnava Mare1 aprilie 1946 � în vederea obþinerii

gradului IAgnita, este un tîrguºor de 5.000

locuitori, aºezat la 50 km depãrtare deSIBIU, SIGHIªOARA, MEDIAª ºiFÃGÃRAª, pe valea Hârtibaciului,împrejurare care a favorizat transformareasa, într�un centru industrial, economic ºicultural.

Astfel spre acest centru converg toateinteresele satelor de pe valea Hârtibaciului,

GAZETA HÂRTIBACIULUI2006 3

1 FEBRUARIE ( FAUR, FÃURAR)In aceastã zi se serbeazã Sf. Trif. Nu

se lucreazã, ca via sã fie pãzitã degrindinã. Se mai þine pentru ca lupii sãnu mãnânce vitele. Femeile lipesc cupãmânt vetrele, gura cuptorului ºi oriºicecrãpãturã prin casã, ca sã se lipeascã ºigura pãsãrilor, viermilor ºi la orice insectãce atacã ºi mãnâncã holdele ºi viile. Sedã de pomanã o strachinã de mãlai, ca sãnu mãnânce vara lãcustele porumbul.

2 FEBRUARIEÎntâmpinarea Domnului sau Stretenia.

În aceastã zi se crede cã se întâmpinã varacu iarna; atunci începe a cãlãtorii iarna.Soarele se urcã tot mai sus ºi noaptea estetot mai micã.

De Stretenie se mai serbeazã Martiriide iarnã, ca pãzitori ai lupilor. Eiîmpiedicã � dacã le þi ziua- pe lupi, ca sãmãnânce vitele ºi mai cu seamã oile.

Aceastã zi e ziua ursului. El iese dinvizuinã, de unde a stat , cum a dat zãpada,ºi începe a juca ãnvârtindu-se ca într-oarie dinaintea vizuinii. Dacã în aceastã zie soare ºi ursul îºi vede umbra, el se sperieºi se-ntoarce înapoi în vizuinã ºi mai stãîncã ºase sãptãmâni, cãci va mai fi încãiarnã. Iar dacã nu-º vede umbra, atuncirãmâne afarã, cãci nu mai este iarnã.

Se face apã sfinþitã amestecatã cu untpentru ungerea pomilor contra omizilor.Nu se dã gunoiul afarã din casã, tot pentruca sã nu mãnânce lupii vitele. De va filunã plinã va fi an cu belºug.

11 FEBRUARIESf. Vlasie. Se serbeazã pentru ca

femeile însãrcinate sã nu facã copiischilozi; ca vitele sã nu nascã orãtãniipocite, cu mai multe picioare, cu douãcapete, cu un ochi ºi altele, pentru cãatunci înseamnã cã dracul s-a corcit cuele ºi a pus stãpânire pe gospodãriaomului.

24 FEBRUARIE (DRAGOBETELE)Cu aceastã zi se începe primãvara,

Dragobetele fiind cap de primãvarã. Dacãe timp frumos, tinerii se duc de culegghiocei.Dragobetele se serbeazã. Nu selucreazã, pentru a fi ferit de boli. E ziuadragostei. Se începe orice lucru pentrucasã, cã merge cu spor. Se scuturã ºi seaºeazã în casã, ca sã vie binele ºi avereasã se-ntoarcã în casã. Nu se lucreazã însãla câmp, în atelier sau în curte cã-i rãu defriguri. Aceastã sãrbãtoare o þin ºipãsãrile. Ele se strâng în stoluri ºiciripesc, apoi se logodesc ºi încep sãstrângã cele trebuincioase, cã sã facãcuiburi. Când cineva lucreazã în ziua deDragobete, cântã ca toate pãsãrile.

CREDIN|E~I DATINI

A trãit 96 de ani, din care 73 a fostagniþean, unde 25 de ani a avut nobilamisiune de dascãl. În 1979 la rugãminteapreotului Simion Sãsãujan, înfiinþeazã ºidirijeazã corul Sf. Nicolae pânã în 1990,când predã nobila misiune fiului sãuDoru Niþescu. Din activitatea sa ne-aparvenit, cu sprijinul familiei, unimportant document cu informaþii despreAgnita.

Este vorba despre lucrarea de grad,realizatã în 1947, intitulatã �IstoriaComunei Agnita�, o lucrare binedocumentatã din care aflãm date despreconstrucþia ºcolilor ºi bisericilor dinoraºul care l-a adoptat. În acest numãrpublicãm un fragment din aceastãlucrare.

@NV{|{TORUL NICOLAE NI|ESCU

În vara anului 1998 Biserica Reformatãdin Agnita a devenit de sine stãtãtoare, pânãatuncea aparþinea de Biserica ReformatãBârghiº. La 1 septembrie a acelui an am fostnumit preot ajutãtor (capelan), iar la 1ianuarie 2002 am fost ales preot paroh alacestei biserici. În acest articol aº dori sãschiþez viaþa bisericii fãcând referire latrecutul apropiat, prezent ºi viitor.

Încã de la început, în fiecare duminicãam celebrat slujbã divinã în bisericaevangelicã, am þinut ore de religie pentrucopii într-o salã a bisericii catolice ºi amvizitat familiile reformate pentru a cunoaºteviaþa enoriaºilor mai îndeaproape. În fiecarean am organizat tabere sau sãptãmânã demisiune pentru copii cu ajutorul studenþilorde la Teologia Protestantã din Cluj.

În primãvara anului 1999 cu ajutorulEparhiei Reformare din Ardeal bisericanoastrã a reuºit sã cumpere o clãdire încentrul Agnitei, care în trecutul apropiat, laetaj, a servit ca locuinþã pentru preot, laparter era o salã pentru copii ºi un spaþiucomercial unde magazinul BisericiiReformare Rupea avea un punct de lucru.ªi asta ne ajutã ca biserica sã fie de sinestãtãtoare din punct de vedere financiar.Renovarea clãdirii s-a reuºit, cu contribuþiamaterialã a enoriaºilor. Începând cu anul2000 am pus baza unei relaþii durabile deînfrãþire cu o comunitate reformatã dinOosterbeek din sud-estul Olandei,parteneriat pe care în continuu îl clãdimpentru binele ambelor comunitãþi.

În comunitatea noastrã s-a simþit nevoiasã construim, pentru slujbele divine, proprianoastrã bisericã ºi în jurul acestei bisericisã formãm o familie unitã. Iniþial consiliulbisericesc a plãnuit construirea unei noibiserici, dar acest plan s-a dovedit a fiirealizabil pentru aceastã comunitate micã,fapt pentru care a decis modificarea clãdiriiparohiei. În curte am ridicat o clopotniþã,clopotul fiind donaþia unei comunitãþireformate mici, de ºapte suflete din Þeline.

Via\a Bisericii Reformate Agnita- trecutul apropiat, prezent, viitor -

Costurile financiare ale modificãrii efectuateîn clãdire, au fost suportate de o comunitatereformatã din Groningen, de bisericareformatã din Oosterbeek ºi de EparhiaReformatã din Ardeal.

În ºcoala din Bârghiº în timp de 16 ani nuera secþie maghiarã. În 2000, când erau ºaptecopii din Agnita ºi Bârghiº s-a reuºit pornireaclaselor primare. Datoritã cererii pãrinþilor ºia recomandãrii UDMR din Sibiu,Inspectoratul a aprobat secþia maghiarã carefuncþioneazã ºi în prezent.

Acum, în Agnita sânt 222 reformaþi, dincare în bisericã într-o duminicã sânt prezenþiîn medie anualã 25-30 de persoane. ªi în acestan vizitez familiile ºi am o relaþie personalãbunã cu enoriaºii. Þin orele de religie pentrucopii ºi slujbele ocazionale (botez, cununie,înmormântare) în douã limbi.

În Agnita lângã Biserica Reformatã maieste o comunitate maghiarã Romano-Catolicã, având propria ei bisericã, parohie ºipreot. În afarã de aceeaºi limbã maternã neleagã o altã limbã comunã: credinþa ºidragostea. Asta ne dã de înþeles cã sânt maiputernice legãturile care ne þin împreunã decâtzidurile care ne-ar despãrþii. Cele douã bisericisânt aproape, aºa cum gândirea ºispiritualitatea oamenilor este asemãnãtoare.ªi în 2006 am sãrbãtorit împreunã ziuamamelor ºi am comemorat evenimentele celemai importante ale istoriei comune; am adusomagiu eroilor neamului cãzuþi în revoluþiadin 1848.

Cu Biserica Evangelicã sãseascãîntreþinem ºi în prezent o relaþie bunã. Noiîntotdeauna ne vom simþii datori faþã de ei,pentru cã atâþia ani ne-au oferit biserica lorpentru celebrarea slujbelor reformate.

Ne bucurãm cã ºi biserica ortodoxã estedeschisã pentru colaborare. Preotul dinBârghiº m-a chemat la maslu de obºte. Patrupreoþi ortodocºi din Agnita ºi Bârghiº auacceptat invitaþia ºi au participat la sfinþireabisericii noastre în noiembrie 2003. Împreunãcu preotul catolic am luat parte la încoronarea

monumentului ridicat în cinstea eroilorneamului. Puterea lui Dumnezeu de a leganaþiuni învinge ºi diferenþele dintre limbi ºiculte.

Cele douã comunitãþi maghiarecolaboreazã în continuare cu BisericaReformatã ºi Catolicã din Oosterbeek. Învara anului 2006 am participat, cu un grupde 19 tineri din Agnita ºi Bârghiº, la unschimb de experienþã în Olanda, unde amcunoscut mai bine atât viaþa oamenilor, asocietãþii cât ºi a bisericii. Am vizitat muzee,fabrici, frumuseþile naturale ale Olandei. ªiei ne viziteazã anual de mai multe ori. În afarãde sprijinul material pentru care noi lesuntem recunoscãtori, ne leagã prietenia ºicredinþa. E bine sã ºtim cã Dumnezeu a altoitîn noi omenia, care este aceeaºi ºi care estesimþãmântul cel mai de bazã a conºtiinþeiumane.

Din pãcate în kilometrii sântemdeparte de comunitãþile reformate ºi de multeori simþim cã sântem rupþi de alte biserici,asociaþii culturale ºi religioase. În secolulXXI, când ne dominã individualismul, voinþade a sprijini viaþa ºi iniþiativele altora adevenit un lucru foarte rar. Însã eu doresc caîn viitor, sã avem o relaþie de colaborare bunãcu preoþii bisericilor, cu comunitãþile din jurulnostru ºi astfel sã devenim oameni careîmplinesc Legea lui Christos: � Purtaþi-vãsarcinile unor altora� (Galateni6,2)

Cunoaºterea trecutului este datorianoastrã. Pentru formarea prezentului sântemresponsabili. Despre viitor avem aceeanãdejde cã nimic nu se va întâmpla fãrã voialui Dumnezeu ºi nici ,,un fir de pãr de pecapul nostru nu va pierii� (Luc.21,18) fãrãvoia Lui, dar toatã viaþa noastrã �personalã,familialã, culturalã, spiritualã - va rãmâne înmâna Aceluia care este Creatorul tuturorfiinþelor pãmânteºti, pe palma lui Dumnezeu.

Agnita la 19 ianuarie 2007Kozma Endre

Preot reformat

cari se aprovizioneazã de pe piaþa Agniteî ºitot aici îºi desfac produsele. Azi este unorãºel în toatã accepþia cuvântului, avândluminã electricã, pavaj, case cu etaj frumosorânduite, strãzi frumoase, o piaþã largã totulfiind încadrat între dealuri îmbrãcate înverdeaþã. dând aºezãrii un peisaj frumos, iarochiului încântarea unor priveliºtiodihnitoare.

In partea dinspre nord-vest a târgului, pecoama dealului, este un frumos parc numit�STEINBURG», dupã numele judecãtoruluicare 1-a organizat, având alei de castani, teiºi brazi, pe care edilii de azi, îl pãstreazã încondiþiuni mulþumitoare.

PRIMELE ÎNCEPUTURI?

Despre începuturile localitãþii, n�au rãmas

doilea rând cu agricultura, iar aceastãsituaþie s-a menþinut pânã în secolul alXII-lea, când au fost colonizaþi Saºii ºi cândagricultura a început sã se desvolte mai mult,odatã cu meseriile.

Prima aºezare omeneascã, bine înþelesromâneascã despre, care avem urme scriserãmase în mici însemnãri aflate în cãrþilebiserîceî ortodoxe române, a fost în sud-estul comunei, la locul numit� PãrãulBisericuþei�. Este la o distantã de 3 km deaºezarea actualã, peste deal dela Agnita,într�o micã depresiune de teren, nu departede pãdurea ce azi poartã numele de �LEMPES�, deasupra �Vãii vechi�, denumitãulterior de cãtre coloniºtii Saºi�ALTBACH�. Iar astãzi

acestor Români, pânã la venirea coloniºtilorSaºi, nu avem.

(va urma)

ISTORICUL COMUNEI AGNITA

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2006°

Aceastã afirmaþie i-ar putea pune pegânduri pe mulþi dintre cei care nu au auzitîncã nimic despre celebrele lãzi de laHendorf/ Brãdeni.

Intradevãr, podul bisericii evanghelice dinBrãdeni ascunde un ansamblu de lãzivaloroase care sunt tot mai mult vehiculateîn ultimul timp. Este vorba de un numãr deaproximativ 120 de lãzi pictate, dintre carecele mai vechi provin din sec.15-16. Seaseamãnã foarte mult cu aºa numitele �lãzirudãreºti�rãspândite pe tot teritoriul þãrii,lucrate în tehnica de îmbinare�panã siuluc�dar spre deosebire de acestea suntpictate. Au fost confecþionate din lemn de fag,fãrã cuie metalice, ºi înnobilate cu picturaarhaicã reprezentând motive geometrice,zoomorfe, dar ºi antropomorfe.

Interesante sunt însã figurile umane(câtedouã pe fiecare ladã)care au atras atenþiacercetãtorilor prin caracterul lor simbolic ºimistic. S-au formulat diverse teorii(nefondate) dintre care cea mai plauzibilãsusþine ca reprezentãrile umane vin dinperioada romanicã (care a persistat pânãtârziu în Valea Hârtibaciului) dar originea lorse afla în antichitatea romanã. Astfel, HorstKlusch face paralela între �larii� antici(figurine de dimensiuni mici,din bronz sauoitra) care ��serveau�� drept protecþie alocuinþei, ºi figurile de pe lãzi. Asemãnareamare reiese din poziþia braþelor (unulîndreptat în sus ºi unul în ºold), ºi apicioarelor(amândouã sunt îndreptate înaceeaºi direcþie sugerând miºcarea).

Pe lãzi mai apar ºi elemente decorative(rozete) precum ºi motive heraldice cum arfi leul în poziþie verticalã aºa cum apare el inblazoanele epocii, spre deosebire cã aicidesenul este foarte stilizat

Un subiect mai delicat îl constituie datareaobiectelor. Atât analiza comparatã, cea esteticãcât si cea dendrocronologicã ne îndreptãþeºtesã afirmãm ca cele mai vechi dintre lãzi provindin sec 15-16. In sprijinul acestei estimãri vineºi dovada unei lãzi din localitatea învecinatãApold care poartã anul 1565.

Se foloseau pentru depozitarea lucrurilor

Un tezaur la Henndorf!mai valoroase, dar ºi pentru alimente. Îninterior sunt prevãzute cu o casetã destinatãactelor, banilor, a bijuteriilor dar în acelaºitimp, caseta ascundea sub ea o cutie secretãfoarte bine gânditã pentru situaþii nesigure.Odatã cu amplasarea lãzilor în podul bisericiidin Brãdeni, ele au servit depozitãriicerealelor.

Mai multe lãzi au fost deja restaurate laSighiºoara iar altele se aflã în curs derestaurare. Se va avea în vedere ºi

amenajarea unor condiþii optime deconservare a lor la faþa locului, adicã în podulbisericii din Henndorf.

ªtefan Vaida

Festivalul « LOLELOR » a datsemnalul începerii campaniei destrângere de semnãturi pentru« MOCÃNIÞA HÂRTIBACIULUI ».Majoritatea saºilor veniþi din Germaniaºi prezenþi în acele zile în Agnita ausemnat tabelele concepute de AsociaþiaValea Hârtibaciului ºi AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu.

De ce aceastã campanie ? De ce acumºi nu acum un an ?

Întrebãrile sunt fireºti pentru cã presacotidianã sibianã ºi-a informat sistematiccititorii cã se fac eforturi, se cautã fonduripentru reabilitarea celui mai cunoscut ºiîndrãgit simbol al Vãii Hârtibaciului. Numai departe de finele lunii noiembrie undirector al SAAF fãcea o declaraþieliniºtitoare : « investim 870.000 de euroîn reabilitarea acestei cãii ferate ». Era odeclaraþie care venea în întâmpinareatuturor celor care se zbãteau sã gãseascão soluþie pentru a se vedea MOCÃNIÞAfuncþionând în anul turistic « 2007 �Sibiu � Capitalã Culturalã Europeanã ».

În paralel - în luna mai 2006 � s-aufãcut formalitãþile ºi demersurile de

rigoare pentru ca aceastã linie sã fieclasatã ca MONUMENT ISTORIC. Ceînseamnã aceasta ? Direcþia de Culturã,Culte ºi Patrimoniu Sibiu înaintaMinisterului Culturii ºi Cultelor odocumentaþie stufoasã prin care sesolicita ca întreaga linie (inclusivcantoanele, haltele ºi gãrile) sã fie pusesub protecþia Legislaþiei MonumentelorIstorice. Precedentul exista, în judeþulAlba, linia Abrud - Câmpeni a fostclasatã ca monument istoric ºi a fostsalvatã de la dezmembrare. Sunt foartemulþi oameni de afaceri ce ºi-ar dori sãvalorifice linia ca fier vechi. Este simplusã demolezi dar mult mai greu sãconstruieºti. Avem o valoare depatrimoniu pe care cu greu vom mai puteasã o refacem dacã aceastã linie se vadezafecta. Puþini ºtiu cã pânã în prezentlinia Sibiu-Agnita a fost scoasã de douãori la licitaþie, pentru vânzare. Toateaceste demersuri sunt publicate înnumerele trecute ale GazeteiHârtibaciului. Ce s-a întâmplat ? NIMIC.În luna mai 2007 expirã termenul degraþie care a fost obþinut pentru a se luadecizia clasãrii liniei ca MONUMENTISTORIC. Lucrurile sunt relativ clare.Trebuie sã facem ceva pentru cã timpultrece ºi este o numãrãtoare inversã cepoate conduce la dezmebrarea liniei. Am

sentimentul cã fãrã presiunea noastrã atuturor celor ce vor sã sprijine reabilitarealiniei ºi reluarea curselor regulate Si biu-Agnita, în luna iunie vom asista la ceamai dureroasã înfrângere a societãþii civiledin judeþul Sibiu.

ESTE POSIBIL CA ÎN 2007SOCIETATEA CIVILÃ SIBIANÃ SÃNU SE IMPLICE ÎN CEL MAIPITORESC MIJLOC DETRANSPORT DIN JUDEÞUL SIBIU ?

ESTE POSIBIL CA ÎN ANUL 2007� ANUL SIBIULUI � SÃ ASISTÃM LADEGRADAREA SINGURULUIMUZEU DIN ÞARÃ � ALLOCOMOTIVELOR DE EPOCÃ �PLASAT ÎN VECHIUL DEPOU ALSIBIULUI ?

SIBIENI AÞI VIZITAT ACESTMUZEU ?

VÃ INVITÃM NOI !VEÞI REGÃSI, AICI, VECHILE

LOCOMOTIVE CU ABURI �ECOLOGICE !

PÃCAT CÃ NIMIC DIN CE ESTEAICI NU ESTE PUS ÎN VALOARE !

Toþi cei ce doresc sã participe laSALVAREA MOCÃNIÞEI vã rugãm sãsemnaþi aceste liste la Primãria oraºuluiAgnita. Rugãm asociaþiile ºi fundaþiilesibiene sã participe la aceastã campanie.Dorim, ca cel mai târziu la 20 aprilie 2007,sã depunem pe masa d-lui Ministru alCulturii ºi Cultelor cel puþin 10.000 desemnãturi pentru a-L sensibiliza ºi a-Lconvinge cã trenuleþul acela mic ºi încet� este simbolul VÃII HÂRTIBACIULUI� ºi meritã introdus în TEZAURULTEHNIC NAÞIONAL.

Mulþumim pe aceastã cale Casei dePresã ºi Editurã Tribuna ºi Tipotrib,tuturor redactorilor ºi tipografilor (peste100 de persoane) care au fost primii careau susþinut aceastã idee. Mulþumim CaseiCorpului Didactic, bibliotecarilor dinBiblioteca ASTRA ºi angajaþilorConsiliului Judeþean Sibiu pentrusemnãturi. S-au strâns în Sibiu peste 400de semnãturi. Sã nu uitãm cã o semnãturãeste un efort insignifiant pentru un scopatât de nobil.

FIÞI ALÃTURI DE NOI PENTRUUN VIS PREA ÎNDEPÃRTAT!

SALVAÞI MOCÃNIÞAHÂRTIBACIULUI!

Doamne ajutã !Marius Halmaghi

Salva\i�MOCÃNI|A� Hârtibaciului

LOCALIT{|ILE DE PE VALEAHÂRTIBACIULUI

DUP{ ANUL PRIMEI ATEST{RI DOCUMENTARESã ne cunoaºtem trecutul pentru cã tot ce ne

înconjoarã poartã amprenta muncii strãmoºilor noºtri.

Foto Mihai Blotor

Nr. Crt. Localitate Unitatea teritorial

administrativã

ANUL PRIMEI ATESTÃRI

DOCUMENTARE

2007 Aniversãri

1. Brãdeni Brãdeni 1297 710 ANI 2. Caºolþ Roºia 1302 705 3. Bruiu Bruiu 1307 700 ANI 4. ªomartin Bruiu 1307 700 ANI 5. Nou Român Arpaºu de Jos 1307 700 ANI 6. Vãrd Chirpãr 1317 - 1320 690 ani 7. Hosman Nocrich 1317 - 1320 690 ani 8. Roºia Roºia 1327 680 ANI 9. Daia Roºia 1327 680 ANI 10. Vecerd Bîrghiº 1337 670 ANI 11. Coveº Agnita 1357 650 ANI 12. Bîrghiº Bîrghiº 1357 650 ANI 13. Peliºor Bîrghiº 1357 650 ANI 14. Mihãileni Mihãileni 1382 625 ANI 15. Nucet Roºia 1387 620 ANI 16. Gherdeal Bruiu 1532 475 ANI

Sudul Transilvaniei a fost inclus, ca teritoriu, în zona geograficã care a fost locuitã din vremuri imemoriale,existenþa umanã pe aceste meleaguri fiind demonstratã ºtiinþific.

În judeþul Sibiu, cea mai veche descoperire despre vreo locuire umanã este un toporaº de mânã, din cremene� în hotarul comunei Racoviþa, în vara anului 1972. Toporaºul, o unealtã universalã a epocii pietrii, este datatla începutul acestei epoci (acum circa 600.000 de ani)

În primul mileniu, locuirea densã ruralã explicã apariþia organismelor statale româneºti ºi desãvârºireaprocesului de etnogenezã poporului român în contextul convieþuirii cu triburile migratoare de trecere sau cucele statornicite temporar ºi trecerii inerente la o nouã concentrare economicã prestatalã. Lipsa menþiuniiromânilor de cãtre actele regale maghiare sau de cele papale nu poate demonstra lipsa populaþiei autohtone cinumai faptul cã aceasta nu a fost colonizatã, decât odatã cu aºezarea secuilor ºi a saºilor. Se cunosc formaþiunilelui Glad, Gelu ºi Menumorut, trei voievodate care demonstreazã apariþia unei pãturi bogate, în plin proces defeudalizare care s-a opus sistematic pãtrunderii regatului maghiar în Transilvania.

Notã:Anul primei atestãri documentare este anul în care o localitate este amintitã într-un document oficial!

Transilvania a fost întotdeauna cunoscutã pentru bogãþiile ºi fumuseþile ei.Strãjuitã de munþi acoperiþi cu pãduri ºi pãºuni ºi împânziþi de pâraie repezi ce seadunã în vãile largi ale marilor ape, strãbãtutã de vãi mãrginite de dealuri în careviþa de vie a dat dintotdeauna o notã caracteristicã þinutului, Transilvania a cunoscutde milenii hãrnicia oamnelior care au cãutat în permanenþã sã smulgã pãmântuluitoate bogãþiile. ªi nu sunt puþine: arama ºi sarea, aurul ºi mai târziu fierul,cãrbunele ºi gazul metan, toate acestea au atras ºi au fãcut ca acest þinut sã fierâvnit pentru comorile lui. Veacuri întregi locuitorii Transilvaniei au trebuit sãînfrunte cu vitejie pe duºmanii din afarã. Alãturi de ei au stat celelalte douã þãriromâne surori Moldova ºi Þara Româneascã.

ªi totuºi dacã ar fi sã se sintetizeze întreaga istorie medievalã a Transilvanieis-ar putea susþine cã ea este o continuã împotrivire împotriva nobilimii ºi opermanentã veghe sau luptã împotriva incursiunilor pustiitoare dinafarã (iniþialtãtarii, apoi turcii ºi aliaþii lor, apoi imperiul habsburgic).

Mãrturiile acestor epoci de încleºtare sunt permanent prezente în peisajulardelean. Dispuse pe vârful dealurilor sau aºezate în mijlocul satelor cetãþile dinTransilvania sunt pagini evocatoare de legende populare ºi mult, mult eroism.

Trebuie sã facem o distincþie între cetãþile ce au aparþinut în evul mediu puteriicentrale sau nobilimii (în alte þãri) ºi cetãþile din Transilvania unde marea majoritateau aparþinut obºtilor þãrãneºti!

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2006 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Când pe stradã au început sãpocneascã din bicele lor lungi,oamenii au ieºit din case, au privituimiþi ciudatele fãpturi ºi auînceput sã râdã. Ia te uitã la ei cummai aratã! Din gât pânã la picioare,spânzurã în jurul trupurilor limbide postav de culoare mohorâtã,

lungi cât degetul, cusute pe hainapurtatã pe dedesubt. Câtevapeticele viu colorate fac culoareaînchisã sã parã ºi mai înfiorãtoare.Feþele nu li se pot cunoaºte, cãci omascã vopsitã ºi deasã dinîmpletiturã de sârmã le acoperãobrazul, pe cap ºi-au tras câte-ocãciulã mare din blanã scumpã, iarochii ameninþãtori ai unui râsscânteiazã pe frunþileînspãimântãtoare. Uneori pãºescposomorâþi ºi aºezaþi pe lângãsipet, ca ºi cum l-ar pãzi, alteorizburdã fãcând sãrituri diavoleºti ºisperie lumea cu þipete fioroase.Croitorul, fiindcã a cutezat sã tragãpe unul din ei de coada lungã ºigroasã din cânepã împletitã,trebuie sã-ºi plãteascã îndrãznealalovindu-i-se cocoaºa nu numai cubatjocura usturãtoare ci ºi cupalma nebunului care-l plesneºteaspru. Biciuºtile vâjâitoare cusfoarã lungã ale urtzelilorstãpânesc strada, lumea leocoleºte, dar dincolo de bãtaia lors-a adunat un convoi de oameniveseli cãscând gura ºi scãpaþi degriji.

La locuinþa noului staroste alcojocarilor, bãieþii înveºmântaþiciudat sunt primiþi cu prietenie ºipoftiþi la masa plinã. Dar se aratãcã nu pot sta jos ca orice creºtin,cãci prelungirea spatelui le eacopertã de talanga de tinichea aurtzelilor care iese mult în afarã.Sunt nevoiþi sã-ºi întoarcãscaunele ºi sã stea cãlare pe ele.Nu mai contenesc întrebãriledespre amãnuntele ºiînsemnãtatea adâncã a obiceiuluiurtzelilor.

O, cei doi încotoºmãnaþi audestule de povestit despre viaþaveselã din Agnita în luneajurãmântului, când o sutã saupoate ºi mai mulþi de asemeneatravestiþi fac nebunii pe strãzi ºiprin case, când cojocarii scot lavedere în alaiul lor tot soiul deanimale cu blanã împãiate, chiarºi un urs fioros, iar croitoriiînfãþiºeazã pe strãzi jocul cãluþilor.Dupã o veche datinã, urzelii au

LOLELE ACUM 160 DE ANIvoie sã facã dreptate fãrã sã fiepedepsiþi ºi fãrã sã ºtie cine sunt,ºi sã poruncescã ispãºiri pentrurele rãmase nepedepsite înãuntruloraºului lor. Povestesc cu maremulþumire cum l-au bãtut mãr pemãcelar fiindcã le cântãrise cugreutãþi mãsluite ºi fusese iertat dejude. Povestesc despre nesuferitul

de solgãbirãu, vãtaf priceput sã-ntoarcã întotdeauna legea sprepartea de unde primea câte osalutare de aur; ºi pe el l-au lãmuritcu bicele, l-au lãmurit stãruitor sã-ºi cearã mutarea.Mai povestesc cãdãruiesc lovituri cu ghiotura unuiflãcãu când pãtrunde în grãdiniþaaltuia, sau când, cu lacomãneruºinare, întineazã cinsteafemeilor.

Calfele ºi ucenicii se

îmbulzesc în jurul bãieþilor veselidin Agnita. Fata starostelui, cuobrajii rumeni ca un mãr deBuneºti,ºi-a rezemat braþulrotunjor de speteaza unui scaun ºiascultã curioasã mai ales ceea cepovesteºte unul din ei, cel înalt ºilat în umeri. S-ar putea sã fiecurioasã sã afle ce culoare au ochiiscânteietori ascunºi dupãîmpletitura de sârmã ºi ce limbãºtiu vorbi, în orice caz, cãpºorulcu cununa de coade grele prinseîn creºtet se apleacã tot mai multspre povestitor.

- Mai avem ºi alte drepturi! �strigã lunganul. Tot ce putem lua

fãrã mâini, numai cu gura, e alnostru pe bunã dreptate!

La iuþealã ºi-a smuls masca, acuprins-o de mijloc pe fiicastarostelui ºi i-a apãsat cu poftã unsãrut, drept pe guriþa rumenã.

În clipa urmãtoare izbucneºteo flacãrã, urcã aproape pânã-ngrinzile tavanului, apoi scade, setârãºte pâlpâind ºi fumegând pesteblana scumpã. Iubitul fetei,cuprins de furie, þinuse coadaîmpletitã din cânepã aîndrãzneþului peste flacãra uneilumânãri.

- Pedepsim ºi noi pe cel carepãtrunde în grãdiniþa altuia! �gâfâie tânãrul sugrumat de mânie.

Stigãte... îmbulzealã... rãsunãpalme... zbierete... bufnituri detrupuri în cãdere! Meºterul,chibzuit, zmulge blana ce mocneade pe capul urtzelului ºi o zvârleîn colþul încãperii, câteva cizmegrãbite strivesc jarul! Un ulcior cuvin stinge vâlvãtaia din pãr ºifiþuicile de postav ce ard înfundat.Au apãrut câteva arsuri uºoare, daraltfel nu s-a întâmplat nici onenorocire. Totuºi tinerii cei veselidin Agnita sunt daþi afarã.

Fata starostelui se plângeiubitului ei:

- De ce-ai vrut neapãrat sãstrici petrecerea, dacã aºa-iobiceiul la Agnita?

Dar cu aceste vorbe toarnã gazpeste foc. Cea mai bunã calfã atatãlui ei, sortit sã-i fie soþ ºi

stãpân, îi spune cu mânie:- Obiceiurile sã fie cinstite ºi

lãsate acolo unde au luat fiinþãdintr-o întâmplare petrecutã pevremea strãbunilor ºi unde auintrat apoi în felul de viaþã aloamenilor de prin partea locului!Nu-i nevoie sã fie rãsãdite în altãparte! N-avem nevoie de nimicstrãin! Avem obiceiurile noastre laSighiºoara! Ãi din Agnita pot sãmã ºi...

Cu aceastã urare bineînceteþãnitã la Sighiºoara, spiriteleînfierbântate se descarcã ºi seliniºtesc.

(continuare din pagina 1)

PROIECT:

CIRCUITUL TURISTIC ALBISERICILOR FORTIFICATE

Hosman

MerghindealMovile

Agnita

Bibliografie: O. Velescu - Cetãþi Þãrãneºti din Transilvania - Editura Meridiane, Bucureºti,1964, colecþia �Monumentele patriei noastre�Grafica - reproduceri dupã Iuliana Fabritius Dancu - Revista Transilvania.

Numele românesc de �sat� dat aºezãrilor rurale, îºi are originea în cuvântul latinescfossatum, adicã ºanþul care înconjura în vechime o aºezare omeneascã, denumirea rãmasãîn limba noastrã veche sub numele de fsat (vezi Psaltirea Scheianã) Iar ºanþurile a cãroramintire o pãstreazã limba românã sunt confirmate ºi de cercetãrile arheologice privitoarela epoca feudalã.

(continuare în numãrul viitor)

CDI este un centru de resurse pluridisciplinare ce pune la dispoziþiaelevilor, cadrelor didactice ºi comunitãþii servicii diverse precum: informaþiipe suporturi diferite (cãrþi, dicþionare, enciclopedii, manuale, casete audioºi video, cd-uri, calculatoare conectate la internet, echipamente de imprimareºi multiplicare, consumabile, televizoare, aparate video ºi audio, dvd-uri);activitãþi pedagogice ºi spaþiu pentru desfãºurarea unor proiecte de animaþieculturalã.

Spaþiile specifice sunt bine conturate: un spaþiu de primire a publicului,de afiºaj, de lucru individual, de lucru în echipe, spaþiu pentru lecturã,vizionari ºi audiþii, spaþiul informatic, pentru orientare ºi consiliere.

20066 GAZETA HÂRTIBACIULUI

Ne propunem sã vã oferim câteva date, puþincunoscute, din istoricul acestei vechi unitãþi deînvãþãmânt.

Din consultarea matricolelor unor universitãþiapusene cercetãtorii au aflat de existenþa unuinumãr destul de mare de studenþi originari dinAgnita, care frecventeazã aceste universitãþi încãdin anii 1429, 1434, 1445 ºi 1448 (Viena) ºi 1486(Cracovia).

Prima ºcoalã agniþeanã este atestatã, potrivitunui recensãmânt pãstrat în anul 1488. Alãturi dealte date recensãmântul menþioneazã ºi existenþaunei ºcoli.

Primul director al acestei ºcoli, pe care îlcunoaºtem din documente este Vincenþiu Frank,care a funcþionat timp de 3 ani la aceastã ºcoalã,fiind angajat apoi la universitatea din Wittenberg,ca profesor universitar. Avea deci o foarte bunãpregãtire ºtiinþificã, fapt confirmat de �magisterartium�, echivalent cu doctoratul de astãzi.

ªcoala din târgul Agnita era întreþinutã decomunitatea sãseascã, dascãlii care o deserveaufiind plãtiþi de cãtre obºte. Cadrele didactice erauobligate sã serveascã comunitatea ºi ca scribi,copiind diferite documente.

Localul vechii ºcoli trebuie sã-l situãm înincinta redutei fortificate din centrul târgului.Aceastã fortificaþie a suferit avarii serioase în anul1601, cu ocazia trecerii unei oºti a lui MihaiVitezul, condusã de armaºu Sava. În timpulrãzboiului kuruþilor (1703-1711) a fost incendiatã.La sfârºitul sec. al XVIII-lea aceastã cetate numai fãcea faþã armamentului modern ºifortificaþiile exterioare au fost desfiinþate. Dinaceste materiale de construcþie rezultate dindemolãri masive se construieºte în 1809 un noulocal de ºcoalã, cel vechi devenind neîncãpãtor.

Odatã cu venirea lui Georg Daniel Teutsch înAgnita, pedagog, istoric ºi fost director algimnaziului din Sighiºoara, se pune problemaconstruirii unui nou local al ºcolii. Încã din iulie1863 planurile sunt depuse pentru aprobare.Concomitent, înaintea punerii în funcþiune anoului local ºcolar, Teutsch iniþiazã ºcolarizareatinerilor ucenici ºi chiar a calfelor, prin instruirea

voluntarã de cãtre cadre didactic în zilele deduminicã. Tot Teutsch iniþiazã ºi prima bancãcooperatist din Agnita. Venitul anual al acesteibãnci era de la început destinat construirii nouluilocal ºcolar, conceput mai încãpãtor, cuperspective de dezvoltare spre viitor.

Materialul de construcþie asigurat dindemolãrile efectuate la ultimele ziduri de apãrareºi bastioane a fãcut ca lucrarea sã progreseze. Înziua de 25 august 1867 s-a sãrbãtorit punereapietrei de temelie a noului locaº. În fundamentulºcolii s-a zidit o cutie cositoritã, în care s-a depusplanul ºcolii, un act, cu semnãturile asistenþei,monede aflate în circulaþie ºi unele exemplare dinziarele ce veneau din târg.

Filip Cristian clasa a VIII-a

CASUÞA PÃPUªII

Am o casã mititicãUnde stã o pãpuºicãPãpuºica-i ºi mai micãDecât casa ei piticã

Are acolo-un scãunel,ªade tot timpul pe el,Are ºi-un televizorPrinde-un post, da-ncetiºor

Are ºi un dormitorUnde e un pãtiºor.Ea are un somn uºorªi-adoarme întro clipitãChiar ºi dacã are gripã

Nu s-agitã, e cuminteÎi place chir sã ºi cânteI-am luat casetofonSã cânte cu el în cor.

RADU VIVIANA Cl. a IV-a C

Felicitãm pe realizatorii revistei �Mlãdiþe�, aºcolii generale G. D. Teutsch din Agnita ºi ne faceplãcere ca având acordul lor, sã prezentãm înGazeta Hârtibaciului, materiale din aceastãfrumoasã publicaþie ºcolarã. Ne-am bucura dacãºi de la alte ºcoli am primi materiale realizate deelevi, pentru publicare.

DIN ISTORICUL ~COLII NOASTRE

,,Celui care are i se va mai da ºi-i vaprisosi, iar celui care nu are i se va lua ºipuþinul care îl are�.

Dovedind cã ºtie nu numai sã cearãfonduri ci ºi sã le foloseascã eficient,conducerea colegiului din Agnita a maicheltuit peste 800.000 lei realizând un Centrude Documentare ºi Informare dotat cu ceamai performantã tehnologie, la care actualiiprofesori nici nu au visat. De altfel unii dintreei trebuie sã înveþe utilizarea aparatelor pecare nu ºi-au putut permite sã ºi le cumpere.

Centrul este amplasat în clãdirea ºcoliigenerale întru-n spaþiu luminos, aerisit, dotatcu aparaturã ce permite accesarea oricãrorinformaþii în toate domeniile ºtiinþei ºiculturii, dar ºi cu o bibleotecã ºcolarã, utilãcelor ce iubesc arta cuvântului, literatura.Aceastã parte a centrului necesitã încãîmbunãtãþiri, pentru a fi la nivelul vecinilorde spaþiu. Pentru cã lângã tehnologia nouã,ºi fondul de carte nouã trebuie îmbogãþit.

COLEGIUL AT LAURIAN TOT MAI DOTATCãrþile vechi de tehnologie ºi informaþii,nu-ºi mai au rostul în acest spaþiu, din carelipsesc însã cãrþile ºi revistele de culturã ºiliteraturã modernã. În colegiu pe lângã eleviicare îºi însuºesc cunoºtinþe de informaticã ºitehnologie sunt ºi iubitori de literaturã, careau ºi un cenaclu, ºi aceºtia meritã sã aibãacces la cuvântul scris, la literatura scrisã pehârtie.

În afarã de CDI, în colegiu se maiconstruiesc ateliere pentru pregãtireaprofesionalã a elevilor, ce vor fi dotate cuutilaje moderne, iar primarul oraºului sperãsã poatã realiza un Campus ªcolar, destinatelevilor din zona Vãii Hârtibaciului.

Parabola biblicã din care am redat citatul,spune cã cel care nu iroseºte ci înmulþeºteceea ce a primit, va mai primi. Dupã cum auacþionat pânã acum conducerea colegiului ºiedilii oraºului, suntem convinºi cã vor putearealiza tot ce ºi-au propus.

Ilarion Bârsan

IN ATEN|IA COMUNIT{|II DEPE VALEA HÂRTIBACIULUI

CENTRE DEDOCUMENTARE ~IINFORMARE � CDI

DRAGOSTEA DE NEAM�Aceastã catrinþã a

aparþinut strã-strãbuniciimele�, �Aceste obiecteau fost fãcute ºi folositede strãbunicul meu�,�Costumul a aparþinutstrãbunicii mele ºi estecompus din:�, aºa suntscrise textele explicativedin expoziþia realizatãde elevii învãþãtoareiMunteanu Mãrioara, laMuzeul de Istorie dinAgnita.

Bârsan Raluca a expus un vas deceramicã pictat cu cele ºapte steme alecetãþilor sãseºti, Coºeriu Daniel o cãniþã cucare a bãut apã bunica lui din Agnita,Drãgucian Mihai a adus din Ighiº crãtinþastrãbunicii, þesutã în 1840 ºi o fotografie astrãbunicilor, Fiþa Roxana o furculiþã ºi olingurã de lemn, fãcute ºi folosite destrãbunicul ei, Giupanã Coleta un costummoldovenesc vechi de peste 100 de ani, obroºã douã iconiþe de la bunicii din jud.Neamþ ºi douã decoraþii pe care strãbuniculei le-a primit în primul rãzboi mondial,Gãvârlaº Ioana Roxana o fotografie custrãbunica ei ºi monede din 1859 însoþite deo panglicã tricolorã, Grecu Marius catrinþastrã-strã-strãbunicii lui din Bârghiº, veche de200 de ani, Gaga Roxana o cãniþã ce aaparþinut bunicii din Bârghiº ºi o farfurie dela bunicii din Maramureº, Hirist Kassandraun vas de ceramicã ºi un fier de cãlcat cucãrbuni, de la bunicii din Movile, MunteanuDenisa un costum popular femeiesc dinCoveº, vechi de peste 100 de ani, MoldovanRãzvan un fus, o suveicã ºi o roatã de torsdin Bârghiº, Pascu Rareº un arcuº de

contrabas folosit de vestiþii lãutari Þitruº,Sebeºan Andreea Mãdãlina a adus de labunicii din Sâmbãta de Jos un pieptãn pentrucânepã, o spatã de la rãzboiul de þesut ºi ofotografie reprezentând patru generaþii,Stimeriu Ioan o farfurie din 1893 din Ighiº,cu celebrul cocoº de Horezu pictat pe fundal,Traicu Claudia o nãframã din Banat vechede peste 200 de ani ºi Varga Nicoleta unfrumos chindeu de la bunicii din Bârghiº.

De Ziua Unirii copiii ºi-a prezentatexponatele vorbind despre ele cu dragoste ºimândrie, în faþa a numeroºi invitaþi cu aceastãocazie la muzeul agniþean. Se simþeadragostea când vorbeau de cei cãrora le-auaparþinut obiectele, ºi mândria cã aceia aufost strãmoºii lor.

Când politrucii, politicienii, guvernanþiiºi falºii istorici, fac tot ce pot pentru a stingesentimentele nobile de iubire de þarã ºi neam,mai sunt dascãli ºi pãrinþi care se strãduiescsã le cultive. O face cu succes ºi învãþãtoareaMãrioara Munteanu, care îºi þine lecþiile deistorie în muzeu ajutatã de prof. LetiþiaRodina directoarea acestei instituþii.

Ilarion Bârsan

In activitatea CDI-ului sunt implicate actorii interni (profesoruldocumentarist, director, elevi, pãrinþi, cadre didactice) ºi externi (I.S.J.Sibiu,

CCD, Consiliile Locale, comunitãþiile, mass-media, muzee, biblioteci).Având în vedere multitudinea funcþiilor CDI-ului � pedagogicã /de ethos/

orientare ºcolarã ºi profesionalã/ informare s-a impus realizarea lui ºi înzona Agnita. Primul CDI realizat aparþine ºcolii Bruiu încã din 2005-2006,iar în stadiul avansat de finalizare se aflã cele din Bîrghiº ºi Marpod. Totpentru rural s-a prevãzut la nivel judeþean, realizarea în cursul acestui anºcolar a douã asemenea centre la Chirpãr ºi Iacobeni. In intenþia M.E.C sedoreºte ca în intervalul 2007-2008 toate unitãþiile din rural sã dispunã deasemenea spaþii.

Pentru mediul urban, la Colegiul Tehnic A.T. Laurian în urma aprobãriiproiectului echipa a trecut la realizarea spaþiului (4 sãptãmâni). Deschidereaoficialã a avut loc la finele lunii ianuarie 2007.

Invitãm toate cadrele didactice din zonã, elevii ºi pãrinþii la vizitareaacestei locaþii deosebite, primitoare ºi elegante. In luna februarie reînnoiminvitaþia pentru locaþiile din ºcolile din rural.

Inspector zonãprof. Tudoran Eleonora

GAZETA HÂRTIBACIULUI2006 7

ªiruri, ºiruri de colindãtori sealãturã marelui cor, venind parcãdin adânc de istorie creºtinã, cucolinde nãscute odatã cu naºtereanoastrã ca popor român ºi creºtin,proveniþi din Daci ºi din Romani,dar hrãniþi din substanþa învãþãturiinoi, adusã pe pãmânt de Dumnezeuîntrupat, Iisus Hristos ºipropovãduitã nouã de la început,prelungind opera misionarilorcreºtini de la Sf. Apostol Andrei,peste veacuri, pânã astãzi.

Colindele sunt extraordinaredocumente istorice ale creºtinãtãþiinoastre apostolice. Când n-aveamcãrþi ºi ºcoli � aveam colindãtori.

Colindele cuprind în esenþã,întreaga teologie a întrupãrii Fiuluilui Dumnezeu, fiind primelecatehisme, primele predici,

A devenit deja o tradiþie pentru comuna Nocrich de a organiza înfiecare an, a doua zi de Crãciun, un spectacol de colinde adresatgrupurilor de colindãtori din Valea Hârtibaciului.

Pe data de 26 decembrie, festivalul concurs ajuns la a V-a ediþie, areunit grupurile vocale de colindãtori din satele Nocrich, Alþâna,Chirpãr ºi Ghijasa de Jos. În Cãminul Cultural a avut loc �întrecerea�colindãtorilor care s-au strãduit (mai mult sau mai puþin) sã aducã pescenã cântece vechi din satele lor. În acest sens s-au remarcat grupuriledin Ghijasa ce Jos ºi Chirpãr. La capitolul interpretare s-au afirmatgrupurile din Alþâna ºi Nocrich care s-au întrecut pentru obþinerealocului întâi, competiþie tradiþionalã între cele douã sate.

Juriul format din Mihuleþ Achim directorul ºcolii din Nocrich, IrodAurel viceprimar în Nocrich, Hoadrea Viorel preot în Ghijasa de Jos,Brezae Vasile primar în Alþâna ºi Scutea Nicolae primar în Chirpãr, adesemnat cãºtigãtor colindãtorii din Nocrch, oferindu-le un premiude 500 lei. Locul II l-au câºtigat colindãtorii din Alþâna (400lei) iarlocul III cei din Chirpãr (300lei). Au primit o menþiune ºi 200 leicolindãtorii din Ghijasa de Jos.

Este de salutat iniþiativa primãriei din Nocrich, care pun astfel învaloare colindele de pe Valea Hârtibaciului, în care premiile în baninu sunt principalul stimulent, ci valoarea actului spiritual ºi artistic.

Nu trebuie uitate nici alte personalitãþi care s-au implicat înorganizarea acestui eveniment: preotul Avram Aurel, medicul veterinarRadu, primarul Anghel Emil ºi viceprimarul Irod Aurel.

Lista participanþilor rãmâne deschisã ºi sperãm ca anul acesta laNocrich sã fie prezente ºi alte sate din zonã ( mai ales Ghijasa deSus), cu vechi colinde scoase din lada de zestre a spiritului hârtibãcean.

ªtefan Vaida

FESTIVAL DE COLINDELA NOCRICH

colindãtorii fiind primii teologi...când n-am avut teologi, am avutcolinde.

Colindele ni-l aduc mereuprezent pe Traian: �S-a sculat maian / Bãdiþa Traian� ca ºi cumcolindul s-a nãscut în al doilea anal venirii lui Traian. ªi mereu arãmas aºa, viu ºi actual. Când n-amavut istorie sau când istoria ne-afost bântuitã de barbari, am avutcolindele.

Cu ele am strãbãtut prin veacuride întuneric, de subjugãri ºi deîmpilãri. Ele au fost expresiatrãinicia sufletului nostru, expresiaputerii lui de rezistenþã. Ele au fostmodalitatea în care generaþiile ºi-au transmis de la una la alta,mesajul creºtin prin cuvinte ºimelodii, prelungind lucrareaBisericii, a preoþilor, în viaþa

poporului lui Dumnezeu. Când nis-a interzis educaþia religioasã,ne-au educat colindele.

Graniþele spirituale se trãgeau,separând fraþii. Unii întorºi spreRãsãrit, alþii spre apus, alþii sprepãrþile sudice. Când între fraþi sesãpau prãpãstii, am avut colindelecare ne-au unit.

Imperii, imperii ne-au furataurul munþilor ºi grânele câmpiilor,dar nu se mulþumeau numai cuatât...Încercau sã ne înveþe în limbalor. Când nu mai avea cine sã neînveþe limba, ne-au pãstrat-ocolindele, unindu-ne în jurulMielului lui Dumnezeu,descoperind demnitatea solemnã aþãranului român: �Sã fiþi boierisãnãtoºi!�

Preot Aurel Avram � Nocrich

CAND N-AM AVUT ISTORIE,AM AVUT COLINDELE

(continuare din pag. 1)

CÂND ERAM MAI TINEREL,Eram drag ºi frumuºel,Iar acum, îmbãtrânit,Sângele mi s-a rãcit.Toate mi s-au prefãcut,Iatã, ºi pãru-i cãrunt.Uitaþi-vã ºi la barbã,Cã e cãruntã ºi albã.Picioarele îmi tânjesc,Mânile nu mã slujesc.ªi copiii încã iarãZic eu cã le sânt povarã;ªi tot zic cã-s beutor,Cã tot beau ºi nu mai mor.Cã ce beau câte-o glãjuþã,De câte douã groºâþã,Sã-mi mai aline nãcazu�,Sã mi-l stâmpãr cu vinarsu�.Omu�, dacã-i bãtrân tare,Viaþa-i cu supãrare.Omu�, dacã-mbãtrâneºte,Numa�moartea îi lipseºte�,Pune paie ºi-l pârleºte.

Scutea Valeri, 70 de ani, Chirpãr,20 VII 1980

MULT MÃ MIR,PÃDURE, DE TINE,

Ce pãmânt negru te þine.Hai, hai, º-al meu dor,Mânã, bade, bãdiºor.Hai, Renghea, cea, Iambor.

1. Oprean Moise Alþâna 88 de ani în 3 februarie2. Þichindelean Nicolae Alþâna 80 de ani în 8 februarie3. Nistor Toader Alþâna 82 de ani în 11 februarie4. Baciu Leontina Retiº 86 de ani în 12 februarie5. Bogdan Ana Alþâna 84 de ani în 12 februarie6. Brumar Otilia Retiº 81 de ani în 12 februarie7. Bucºã Maria Alþâna 93 de ani în 14 februarie8. Nicula Nicolae Dealu Frumos 93 de ani în 17 februarie9. Bârsan Rafira Alþâna 87 de ani în 17 februarie10.Sân Octavian Merghindeal 83 de ani în 20 februarie

Noi le dorim sãnãtate ,bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.

IN LUNA FEBRUARIE E ZIUA LOR

FOLCLOR � FOLCLOR � FOLCLORCâtã toamnã-mbãtrâneºti,Primãvara-ntinereºti.Hai, hai, mândra mea,Merge pe drum ca º-o stea,Hai, Renghea ºi hai, Miºca.Eu, dac-oi îmbãtrâni,Mai mult n-oi întineri.

Pãcurar Ion, 57 de ani,Chirpãr,20 VI 1980

MUNTE, MUNTE,BRAD FRUMOS,

Mai apleacã-te în jos;Sã mã urc în vârfu�tãu,Sã mã uit în satu� meu.Sã vãd ºura ºi casa,Pe mama ºi pe tata.Rãu îi, doamne, prin strãini,Ca desculþ prin mãrãcini.Mãrãcinii rãu te-nþapã,Strãinu� rãu te-apasã..Am auzit din bãtrâniCã-i rea viaþa în strãini.Am auzit, n-am crezut,Soarta m-o dus de-am vãzut.

Curceanu Emilia (n.Sbârcea-Retiº), 41 de ani, Agnita, 5V 1988

Culese deDrãgan Mircea Noiºteþeanu

ÎN 2007 �VIITOARE APARIÞIIEDITORIALE:

MONOGRAFIAFOLCLORICÃ A VÃII

HÂRTIBACIULUI- toþi cei interesaþi sã achiziþioneze

lucrãri îi rugãm sã se adresezeAsociaþiei Vãii Hârtibaciului

d-lui Ilarion Bârsan

Port popular þãrãnesc în Fofeldea la 1905

Un vechi proverb românesc, mai este încã în actualitate?Se pare cã da, începând sã ne întâlnim cu tot mai multe exemple ºi situaþii ce ne îndreptãþesc sã

credem cã mai existã vechi mentalitãþi strict legate de ignoranþã - prostie, invidie ºi lichelism.Pentru a informa cititorii ne-am propus ca în numerele viitoare sã inaugurãm o rubricã ce sã prezinte

acest tip de situaþii, specifice cel mai probabil, secolelor trecute. Pentru a ne sprijini în acest demersjurnalistic vã rugãm sã vã adresaþi redacþiei Gazetei Hârtibaciului cu relatãri despre situaþii reale, indiferentcã sunt în domeniul administraþiei, vecinãtãþilor sau culturã ºi educaþie.

Într-unul din ultimele numere ale sãptãmânalului Academia Caþavencu � la rubrica �ROMÂNIDISTRUGEÞI VALEA HÂRTIBACIULUI� autorii articolului încercau o prezentare satiricã a locurilorpe care încã le mai populãm. Dacã ar fi sã le dãm crezare, relatarea te ducea la zicala �Ce þarã frumoasãavem � pãcat cã-i locuitã�.

Vã aºteptãm, pentru cã numai Dvs. - cititorii cunoaºteþi mai bine ce se petrece pe aceastã Vale, lãsatãde Dumnezeu nouã muritorilor. Oare ºtim ce sã facem cu ea?

S{ MOAR{ CAPRA VECINULUI?- români � s[ distrugem valea hârtibaciului? -

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

O nuntã, un botez, o aniversare, prilejuri de a-þiface invitaþii sã se simtã bine. Cel mai indicat sã-i inviþi�LA PRUT�. Atmosferã plãcutã, mâncare bunã,servire ireproºabilã ºi preþurile cele mai convenabile.Pentru 20 de musafiri asigurãm ºi cazare.

VA AªTEPTÃM!

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2006

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

S.C. MODEST IMPEX SRL

� LA PRUT�

PIATA DE VINERIDIN AGNITA

Efectele intrãrii în UE le-ausimþit imediat ºi directcrescãtorii de animale.Producãtorii de brânzã au fostscoºi din Bucureºti, proprietariide porci, din toate târgurile aaºacã vineri, în fostul târg deanimale din Agnita, se vindeaunumai cereale.

Faþã de vinerea anterioarãpreþurile au scãzut. Porumbul,grâul ºi orzul s-au dat cu 10 leifeldera ºi ovãzul cu 8 lei.Cumpãrãtori puþini.

Nici piaþa din oraº nu eraprea agitatã. Fructe ºi legumepuþine. Cartofii de pe ÞaraOltului se ofereau cu 0.8- 1 leu,morcovii ºi pãtrunjelul cu 1,5lei, fasolea cu 4 lei kg., nucilecurãþate cu 8 lei. Discret seputea gãsi ºi lapte de vacã cu 2lei l.Am cãutat lapte de bivoliþãdar n-am gãsit. Pe o tarabã demere se etalau sutiene, chiloþeiºi alte obiecte intime la carebãrbaþii se uitau dicret, iardoamnele nu le încercau.

ªi tarabele pieþarilor au fostmai rare, numai la crâºma dinpiaþã ºi La Prut animaþia era ceanormalã zilelor de vineri.Clienþii serioºi îºi respectãobiceiurile.

Iondobre

Cu multã cãldurã,ELECTROCOM �

FEROLI ureazã tuturor,FERICIRE ªI BUCURIEîn anul 2007 ºi vã aºteaptãcu drag sã vã ofere serviciile.

LA MULÞI ANI!

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care au nevoiede noi. LA MULÞI ANI!

�A dispãrut un MENTOR al Mocãniþei Hârtibaciului �

OCTAVIAN RUSUIN MEMORIAM

A dispãrut un prieten. Brusc ºi fãrãca nimeni sã bãnuiascã cã mâine sau dupãsãrbãtori nu ne mai putem vedea. E greusã-þi imaginezi cã ieri ai vorbit la telefonºi ai stabilit o întâlnire iar când te întorcidupã sãrbãtori deja acesta a dispãrut,lãsând în urmã o familie îndureratã,prietenii copleºiþi de tristeþe ºi durere ºimulte proiecte începute ºi neterminate.Treci prin oraº ºi multe locuri îþi amintescprezenþa lui. Aici am bãut o cafea ..., aicine-am întâlnit la o expoziþie ..., aici amdezbãtut te miri ce chestiuni ... Totul esteamintire ºi creeazã senzaþia unui gol. Înurmã cu câþiva ani Bobi Rusu, cum îlnumeau prietenii, milita convins pentruun proiect, pe care � împreunã cu domnuldirector Vasile Criºan (D.J.C.C.P.C.N)l-a promovat la MinisterulTransporturilor. Era convins de utilitatea« MOCÃNIÞEI ». Era promotorul celmai avizat în domeniu, fãcând legãturilecu toþi cei implicaþi în acest mare proiectde reabilitare a liniei ferate înguste Sibiu-Agnita. Soluþia promovatã de EL nupresupunea o mare investiþie financiarãci doar implicarea factorilor de deciziedin domeniu: societatea de activeferoviare, societatea de turism feroviar,factorii locali ºi din ministerele culturiiºi transporturilor. Îi cunoºtea pe toþi ºicredea cu tãrie în acest proiect. La urmaurmei EI sunt proprietarii liniei, aigarniturilor de tren ºi tot ei sunt cei carepot fi condamnaþi cã o astfel de

« COLOANà VERTEBRALà» a celeimai sãrace zone din judeþul Sibiu moareîn uitare ºi degradare. Îmi povestea cãsighiºoreanul Miron Mitrea (ex-ministrulTransporturilor) îmbrãþiºa ideea ºi erahotãrât sã o facã. Aºa mi-am explicatunul din argumentele implicãriisighiºorenilor în acest proiect. Mocãniþaera legãtura lor cu Sibiul. Acest MareSibiu � Capitalã Culturalã Europeanã -care a uitat cã simbolul VãiiHârtibaciului este celebrul trenuleþ cefãcea legãtura cu satele uitate pe aceastãvale. Acest Mare Sibiu � care a uitat cãîn depoul gãrii zace în uitare cea maimare colecþie de garnituri de tren deepocã ºi locomotive din estul Europei �toate bijuterii ale tehnicii. Este uºor a

vorbi � a rosti cuvinte frumoase, ce daubine la mulþime. « ªI NOI SPRIJINIMREÎNFIINÞAREA MOCÃNIÞEI ».Sunt declaraþii politice, la nivelul omuluisimplu dau bine, câºtigã votul. Dar toatediscursurile sunt uitate în cabinetelepoliticienilor noºtri. Aceiaºi oameni pecare îi vedeþi în tribune ºi pe care îi votaþigândiþi-vã cã tot ei ridicã din umeri ºispun cã nu sunt bani !.

NU SUNT BANI !Octavian Rusu era omul faptelor.

Odatã ce îmbrãþiºa un proiect, se implicaîn el. ªi gãsea soluþii. Valea Hârtibaciuluiºi noi toþi am pierdut un prieten.

« DUMNEZEUSÃ-L

HODINEASCà»

Marius Halmaghi