ADAM GAZZATEY

TARRY D. ROSEN

MINTEADISTRATACREIERE VECHI

INTR.O LUME

PUTERNIC

TEHNOLOGIZATA

Traducere din englez6 de

Ruxandra Vigan

EDITORISilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mirculescu

RMACIAREVictor Popescu

DESIGN FI ILUSTRATIE COPERTA

Andrei Gamar!

DTRECTOR PRODUCTIECristian Claudiu Coban

DTPMirela Voicu

CORECTUR4,

Ioana PatricheIrina MuEitoiu

Descrierea CIP a BiblioteciiNafionale a RominieiGAZZALW,ADAM

Mintea distrati. Creiere vechi infirolume puterrric tehnologizati /AdamGazzaley giLatry D. Rosen; trad. dinenglezi de Ruxandra Vigan. - Bucuregti :

Editura Trei, 2019ISBN 978-606-40-0592-2

I. Rosen, Larry D.II. Viqan, Ruxandra (trad.)

159.9

ISBN 978-606-40-O592-2

Titlul original: The Distracted Mind:Ancient Brains in a HighAechWorldAutori: Adam Gazzaley si Larry D. Rosen

Copyright o 2016 byAdam Gazzaleyand Larry D. Rosen

copyright o Editura Trei, 2019pentru prezenta editie

O.P. 16, Ghigeul 1, C.P.0490, BucureqtiTel.t +4 O2l 300 60 90;Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

Cuprins

MultumiriProlog

Partea I. coGNryA 8I ESENIACONTROLULUI

1. Interferenlele...2. Obiectivele gi controlul cognitiv.3. Creierul gi controlul4. Limitele controlului cognitiv5. Varialii gi fluctualii

Partea a II-a, COMPORTAMENTTJL iT,I IUMNEiNENATEHNOLOGII

6. Psihologiatehnologiei7. Impactul unei aten,tii permanent fluctuante. . . .

8. Impactul tehnologiei asupra diverselorcategorii de PoPulafie. . . .

9. De ce ne intreruPem? . . . .

Partea a III-a. PRELUAREA CONTROLULUI

Sporireacontrolului ....27oModificareacomportamentului ....... 310

7

13

20

22

43

7t105

130

t56

158

188

215

237

268

10.

11".

Interferentele

Am ajuns si credem ci, de fapt, creierul omului esteun navigator priceput intr-o mare de informaliicare tdi|zuiegte in jurul nostru. Cu toate acestea, nesimlim adesea depigifi atunci cind trebuie si indepli-nim obiective destul de simple. Acesta este rezultatulinterferenlelor - care reprezinti atAt distrageile delainformaf ia relevanti, cit qi tntrerup erile d ato rate ince rci-rilor noastre de-a indeplini simultan obiective multiple.Mulli dintre voi probabil ci vi uitagi acuzator citre telefo-nul mobil. Dar inainte si identificim presupusul vinovat,este esenlial si intelegem ci susceptibilitatea noa"sfe lainterferenfe (ceea ce vom numi pe parcursul acestei cirli,,Mintea distrati") nu se datoreazi tehnologiei moderne.Mai degrabi, ea este o vulnerabilitate fundamentali a

creierului nostru. Si considerim urmitoarele trei sce-narii, care ar fi putut si se intAmple foarte bine azi sauacum o suti de ani:

o Te duci in bucitirie si deschizi frigiderul (sau cutiafrigorifici) gi te intristezivizind ci nu-ti amintesti ce

te-ai dus si iei de acolo. Cum e posibil? Ar trebui si-fi

Mintea distrati

amintegti ce voiai si iei, avAnd in vedere ci ai ficutdrumul spre frigider in doar cdteva secunde. Rezulta-tul introspec$ei i$ arati ci nu e doarun simplu gol de

memorie, ci mai degrabi rezultatul unei interferenfe -ai fost distras de la obiectivul tiu datoriti gindurilorinoportune legate de o intAlnire programati.

r Egti la o intilnire 9i te uili la colega de la masi dintr-unrestaurant aglomerat (sau dintr-un bar), striduindu-tesi urmiregti ce povestegte. O auzi bine, dar creierul tiu,pare-se, este asediat de zawa din incipere, chiar dacilncerci si ignori acegti factori disturbatori.

r Mergi acasi, dupi ce ai iegit de la o gedinli, pe o rutinecunoscutl, dat, in loc si te concentrezi asupra dru-mului nou, te tot gAndegti la conversalie gi te riticegtiin secunda urmitoare. infreruperea generati chiar demintea ta te-a deraiat de la indeplinirea cu succes a

scopului.

ln ciuda susceptibilitefii inerente a creierului vostru lalntcrferenfe, este clar ci progresele tehnologice recente au

lngreunat situalia pentru Mintea distrati. Bine agi venittn noua realitate:

r Egti la o intdlnire gi, degi se discuti despre un proiectimportant gi nu ar trebui si folose;ti telefonul in ase-

menea situaf,i, arunci o privire furigi.la mobil ca si vezidaci ai primit e-mailul pe care-l a;teptai... 9i, in timpce verifici, te mai uili un pic pe relelele de socializareca si vezi ce mai fac prietenii tii.

o Eqti la masi cu familia, televizorul urli in fundal, in timpce toati lumea are telefonul pe masi gi se uiti mereu la el,verifici ecranul, tasteazi cite ceva, apoi il pun pe masicu fafa in sus ca si nu rateze mesajele. Aceste acliunisunt urmate de incerciri stAngace de-a relua conversa$agi de-a relua disculia pe cAt de bine se poate.

o Mergi pe autostradi cu o suti pe ori. Simfi ci-!ivibreazd, telefonul in buzunar - ai un mesaj! $tii cin-ar trebui si te ui!i, dar lli iei totugi telefonul, privindvinovat la goferul din masina de a'lituri.

o Copilul tiu folosegte un iPad, ca parte a unui nou pro-gram gcolar menit si introduci tehnologia in clasi.Pare o idee buni pAni cAnd primesti un telefon dela profesorul copilului, care iti spune ci acesta nufolosegte tableta pentru ceea ce trebuie; el de fapt des-carci jocuri video ;i aplicalii in timpul orelor.

o Te privilegti pe scaunul de la birou cu mintea lmpo-virati de o sarcini grea pe care o ai de ficut in ziuarespectivi. in ciuda faptului ci trebuie si faci o treabifoarte buni, de care depinde evaluarea ta, te pomenegtiverificAndu-fi mereu e-mailul;i Facebookul. Pe misurice trece timpul, fiecare intrerupere declanseazi un lan!de comuniciri care iti saboteazi deadline-ul. $tii citrebuie si te concentrezipe sarcina ta, dat continui sialegi calea gregiti.

Progresele tehnologice multiple ne-au imbunitilitviafa ln diverse moduri, dar ele risci de asemenea, dinpricina interferentelor pe care le prilejuiesc, si sufocefuncfionarea noastri cerebrali centrati pe obiectivelede indeplinit. Aceste interferenfe sunt in detrimentulcogniliei 9i comportamentului legate de sarcinile dezi cu zi. Ele au un impact asupra modului nostru de-agAndi, de la perceptii, formularea de decizii, comunicare,reglaj emofional pAni la amintiri. Toate acestea duc la,consecinfe negative asupra sigurantei noastre, asuprainvilirii si asupra capacitilii de-a interacliona cu succescu familia, prietenii gi colegii. Acest impact este chiar;i mai insemnat pentru cei care au creiere inci nedez-voltate sau afectate, precum copiii, adulfii in vdrsti giaceia care au probleme neurologice gi psihiatrice. Daci

ilintea distrati

vrem cu adevirat si gestionim interferenlele, trebuie silnlelegem de ce naturi sunt ele.

Ce sunt interferenfete gi cum selnterpun ?n reatizarea obiectivetor?

'f'crmenul de ,,interferenfi" este utilizat de obicei pentrua clescrie ceva care incetineste, obstrucfioneazi, impie-dicd ;i deturneazd in mare parte un alt proces. Atuncieflnd prinzi o frecvenli la un post de radio, detecteziunele interferente care intrerup din cdnd in cAnd emi-siunea pe care vrei s-o ascul;i; acestea sunt numite 9i

,, bruiaj ". Interferenf ele care,,bruiaztr" urmirirea unorobiective (a;a cum sunt descrise in scenariile de maisus) nu sunt chiar aga de diferite de bruiajul de la radio.Aceste interferenfe au constituit obiectul cercetirii maimultor specialisti din domenii variate, precum psiholo-gia, neuro;tiintele, educajia, publicitatea, marketingulgi resursele umane; dar nu au fost prezentate sub formaunui concept unitar - si asta este ceea ce igi propune sifaci volumul de fa!i.

,, Interferenla cu urmirirea unor obie ctive " (g o al interfe-rence) apare atunci cdnd iei decizia de-a indeplini un obiec-tiv anume (de exemplu, si iei ceva din frigider, si terminiun proiect pentru sewiciu, si iei parte la o conversatie, siconduci magina) si se intdmpli ceva care irnpiedici inde-plinirea cu succes a scopului. Interferenlele pot fi gene-rate atAt la nivel intern, prezentAndu-se sub forma unorgAnduri ce apar inopinat in mintea ta, cit qi extern, dato-rate unor stimuli senzoriali de tipul bruiajului dintr-unrestaurant, beepurilor, vibrafiilor sau semnalelor lumi-noase (figura r.r). Interferentele din demersul de inde-plinire a obiectivelor, care igi au punctul de plecare atAt

in mediul intern cit 9i in cel extern (adesea in ambele),pot apirea sub forma a doui tipuri distincte - distragerigi lntreruperi - in funcfie de decizia ta de-a gestionainterferenlele.1

lnterferenlele din calea citre indeplinirea obiectivelor

Externe

intreruperi(multitasking)

I

Distrageri lntreruperi

lnterne

Figurar.r. Un cadru conceptual pentru interferenfele din calea

citre indeplinirea obiectivelor. Aceste interferenfe pot fi generate

atit intern, cAt gi extern si pot fi cavzate atdt de informagii

vante penffu obiectivul respectiv (distrageri), cAt gi de multitasking(intreruperi).

Fentrt a infelege aceste tipuri diferite de interferenfeln indeplinirea unor sarcini, ni se pare util si lisim dcamdati la o parte disculia influenfei tehnologiei gi siconsiderim un scenariu vechi de mii de ani - acela de-a

sta de vorbi cu un prieten pentru a vedea ce a mai ficut.Acesta pare un scop relativ clar. Dar, chiar firi ptezen,ta

tehnologiei moderne, existi patru tipuri de interferenfecare sunt gata si te deturneze de la acest obiectiv: distragerile interne, distragerile externe, intrerup erile internegi intreruperile externe. Haideji si le discutim pe fiecaredintre acestea.

Distragerile sunt frAnturi de informatie irelevantipentru scopul nostru, pe care fie le intAlnim in exteriorfie le generim noi singuri in interiorul minlii noastreAtunci cAnd e vorba de distrageri, intenfiile noastre s

foarte clare - dorim si le ignor6m, si le alungim, si

Distrageri

{cu mintea inalte pdrli)

Mintea distrati

ruprimem si si continuim si ne indeplinim scopul precis.Sl luim in considerare urmitoarea situalie des intAlniti:

Ai o corwersafie interesantd cu pietenul tdu, dar mintea tlizboard tn altd parte la ceva ce e complet irelevant pentruconversagia respectivd.:,,Nu pot sd. cred cd. ;eful meu n-a obser-

vat cArc amfdcut sdptdmdna asta!"

Acesta e un exemplu de distragere interni, aga cum iifipunem uneori, cAnd minteailizboard in alti parte. Sifii cu ,,mintea in alti parte" este un lucru perceput adeseancgativ, aga cum apare din acest scenariu.2 La fel de des,lnsi, distragerile sunt generate extern de privel\tile din.f ur, de sunete ;i mirosuri care nu sunt relevante pentruobiectivele noastre, ca de exemplu in urmitoarea situalie:

Ascutfi un prieten ;i auzi pe cineva pronunfdndu-pi numele lao masd de aldturi. Chiar dacdl-aimai auzit dejapronunlat;igtii ca nu se referd Ia tine, auzul numelui ifi distrage atenfia

;i pi-o deturneazd de Ia obiecttvul tdu.

$i astfel, aga cum s€ intimpli cdnd iEi zboardrmintealn alti parte, informalia care este irelevanti in ceea cegrriveste obiectivele tale poate duce la interferenle ciroralc spunem distrageri externe. Chiar dacd ili este clar ci dis-tragerile externe o si-!i deturneze conversafia - gi tu egtihotirdt si le ignori -, acestea pitmnd adesea in minteata qi i1i distrag atenfia de la scopurile tale, diminuindu-fil)erformanta.

lntreruperile sunt o alti sursi majori de interferenfein calea citre scopunlevizate. Diferenfa dintre acestea;idistrageri este aceea ci intreruperile au ioc atunci cdnd ieitlccizia si te angajezi concomitent in mai mult de o sar-cini in acelagi timp - intreruperea apare chiar 9i cAnd facilirarte iute trecerea de la o sarcini la alta. Ca ;i distragerile,

intreruperile pot fi generate atAt intern cdt gi extern. Pen-tru avedea cum arati o intrerupere generati intern, haide$si vedem din nou conversalia pe care o aveali cu prieteniivogtri:

Conversafia nu mai e interesantd pentru tine. A;a cd te decizi

sd-f, dediciunpic din atenfie altuilucru, gdndindu-tela camtfi percepe ;eful efomnile Ia sewiciu, tncercdnd tn acela;i timps d-fi. menfii conv ersafta cu pietenul.

Acest act de-a te angaja voluntar intr-o sarcini secun-dari interni este o intrerupere generati intern. Eareazi interferenle, deturndndu-te de la scopul tiu de-aavea o conversafie profundi. intreruperile pot fi de as

menea adesea generate extern:

Acum, in timp ce duci conversatia cu prietenul tdu, auzi o

conversafie interesantd care areloc aldturi;iiei decizia de-a

trage cu urechea simultan, in timp ce tyi continui propriaconversagie.

Astfel de intreruperi sunt numite adesea ,,multitasking",ceea ce se definegte drept faptul de-a incerca si intreprinzisimultan doui sau mai multe sarcini careizeazi scopuriindependente unul de altul. Cuvintul atncerca este folo-sit aici pentru cd, aga cum ve{i vedea mai tdrziu, multi-taskingul poate pirea un comportament pe care decidefisi-l adoptafi, dar, atunci cdnd este vorba despre ceea ce

se petrece in creierul vostru, o descriere mai buni ar fi,,comutarea intre sarcini".

in mod interesant, conlinutul real al interferen(elorin calea indeplinirii obiectivelor poate fi acela;i gi

tru distrageri, gi intreruperi. in exemplul nostru, faptulci v-afi gAndit la impresia gefului in legituri cu calitateamuncii voastre a fost, pe rind, o sursi a interferenlelor

Mint a di<tret;

atdt pentru o distragere interni, cit ;i pentru o intreru-pcre interni. Distinclia dintre distrageri gi intreruperivine din felul cum alegefi si le gestionali. Fie incercafintr le ignorafi gi continuali citre obiectivul inilial, ceea ce

lnseamni o ,,distragere", fievi lisali absorbifi de ele lntrulndeplinirea unui scop simultan, secundar, gi atunci vor-bim despre o ,,intreruperen'. in ciuda faptului ci ambelesunt interferenfe in urmirirea unor obiective, submina-rca performanfei, pentru care acestea sunt responsabile,

f ine de mecanisme cerebrale diferite, dupi cumvom aritarnai tdrziu.

De ce suntem atdt de susceptibilila interferente?

'lirate sistemele complexe sunt susceptibile la interferenle,inclusiv maginile, laptopurile, avioanele gi telescoapelellubble. Cu cit e mai complex un sistem, cu atAt este,rccsta mai sensibil la interferenfe. Cdnd vine vorba de

crcierul urnan, in mod clar cel mai complex sistem dinturrivers, nu ar trebui si ne surprindi ci este un organcxtrem de sensibil la interferenlele de la mai multe nivele.lrrtr-adevir, motivul pentru care in special interferenfeleirr indeplinirea obiectivelor joaci un rol atAt de impor-lant in viala noastri line de complexitatea inerenti a sco-prrrilor noastre gi de limitirile pe care le avem in ceeat'c privegte indeplinirea lor. Capacitatea noastri de-a nest.rbili obiective de lnalt nivel este fara disculie culmeaevolutiei creierului uman3. Scopurile complexe, interde-1rc:ndente, cu bitaie lungi gi adesea impirtigite gi de al;iirrc permite noui, oamenilor, si exercitim o influenli firiprccedent asupra modului in care interactionim cu lumeatlin jur, navigAnd in mediile sale multilaterale in funclie

de deciziile noastre, in loc si ne bazim mai degrabi pereaclii reflexe la rnediul inconjuritor. Capacitililetre impresionante de stabilire a obiectivelor au permisdezvoltarea remarcabili a culturilor, comunititilor sisocietdlilor noastre ;i ne-au permis si ajungem laliziri umane complexe, precum arta, muzica gi tehnogia. Simpla mirejie a capacitililor noastre de indeplinirea obiectivelor a dus chiar la condiliile ce fac posibinterferenlele in urmirirea obiectiveior.

Eficienla noastri in stabilirea de obiective este facilitatide un set de capaciti{i cognitive cunoscute in general ca

,,funcfii executive", un set de abilitili care includ evluarea de decizii, organizarea si planificarea. Dar stabilirea obiectivului este doar jumitate din treabi. Capacitatea noastri de-a duce la indeplinire obiectivele depindede un complex de capacitifi cognitive corespunzitoarepe care le vom numi de-acum inainte ,,control cognitiv"Acestea includ atenfia, memoria de lucru gi gestionareaobiectivelor. Observafi cum capacitatea noastri de-a stabili obiective superioare nu inseamni ci vom fi scutitide interferenlele in demersul de indeplinire a obiectilor. Ne-am putea inchipui ci, de fapt, capacitilile creirului nostru d.e realizare a obiectivelor au evoluat odaticu aptitudinile noastre in stabilirea acestor obiective, atenuAnd impactul negativ al interferenlelor in indeplinireasarcinilor. Dar acest lucru nu pare totugi si se fi intAmplat. Capacitilile noastre de control cognitiv (care suntnecesare pentru realizarea obiectivelor) nu au evoluat inaceeagi misuri ca funcliile executive necesare pentrubilirea scopurilor. intr-adevir, limitirile fundamentale alecapacitifilor noastre de control cognitiv nu diferi foartemult de acelea ce se observi la alte primate, cu care amavut strimogi comuni in urmi cu zeci de milioane de ani.a

Controlul nostru cognitiv este chiar foarte limitaf averno capacitate restrinsi de a ne distribui, lmpirfi ;i menfine

atenfia; de a pistra informapa activi in minte; de a gestiona

concomitent doui obiective concurente (sau de a comutarapid intre ele). Putem doar specula ci, daci procesul neu-ronal al rcalizdni obiectelor ar evolua in acelagi ritrn pre-eum capacitilile de stabilire a obiectivelor, n-am mai fi atdtdc stAnjeni$ de interferenfele ce apar in calea indepliniriiobiectivelor. Daci am putea reline mai multi informafieln minte gi cu mai mare acuratefe, daci am putea si fimmai atenp la lumea inconjuritoare, daci am putea si intre-prindem simultan mai multe sarcini complicate gi daci amputea si le trecem mai eficient de la una la alta, n-am fi atitdc ugor distragi sau intrerupfl. in multe moduri, $rntemnlpte reiere vechi intr-o h,tme noud puternic tehnologizatd.

Putem si privim acest aspect ca pe un conflict intre(r mare fo\ir, reprezentati de obiectivele noastre, carexe lovegte de o barieri puternici, reprezentati de limiti-rlle controlului nostru cognitiv. Conflictul are loc intrecapacitiEile noastre de stabilire a obiectivelor - care auevoluat foarte mult, punAndu-ne in contact cu un mediueare interfereazi cu sarcinile noastre - gi capacitiple noas-tre de rcalizare a obiectivelor, care nu au evoluat foartemult de la strimogii no;tri primitivi, reprezentAnd nigtellmitiri fundamentale ale capacitililor noastre de-a pro-cesa informafiile. Acest conflict duce la interferenlele inurmirirea obiectivelor;i genereazi o tensiune palpabili lnm intea noastri - o tensiune tntre ceea ce ne dorim sd facan gi

ceea ceputemface. Ap,ales si citip aceasti carte tocmai pen-

tru ci suntep congtienp de acest conflict. A;i ales s-o citi,titlin acest motiv gi, de asemenea, pentm faptul ci incepemrtr realizim ci acest conflict se transformi intr-un adevi-rat rizboi, cici mijloacele tehnologiei moderne intensi-llci interferenfele in calea citre indeplinirea obiectivelor,pcntru a asedia gi mai mult Mintea distrati.

31