Geografia Solurilor Curs

Embed Size (px)

Citation preview

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    1/51

    CUPRJNS

    USIJ S t e l a , ' l e e l M a r eS u c e a v C i PKEFATAUNTRODUCERE .

    Specializnrile: Gt:ognlfil:Gco:,;:rufia Turtsraului

    1 .1. S olu l si piil1ta solului.1 .2 . Istoricul dezvoltarii cunos tirqclo- desp.e $01 . .1 .3 . Legaturile Pedolog ie i eu ahe stiinte .lA. Imponanta studierii solului . . ..

    2. FACTORJI PEDOGENETlCI2.1 Rolu l roeii parenta le III pcdcg enez a .2 .2. Ro lul caract er ist ic il or r el ief ului in pe dogene za .2.3. Clima si pedogeneza . . .2 .4. Influenta pe dogenet ica a a pei st agnan te .2.5. Rolul organisme!or 'in pedogeneza .2 .6 . Fac toru l antropic in pedogeneza2.7. Timpul ca factor peclogenetic . . "." .. "'

    3. FORMAREA Sl ALCATUIREA SOLULUI3.1. Formarea si al catui rea par ti i m ine ral e a so lului .3.2. Eormarea si a lcatui re a par ti i o rgan ice a so lului . .3. 3. Apa d in so l.3.4. Aerul din so l.

    4. PROPRlCTATILE SOLULUI

    IIII1313H15

    Facult aten de Istorie si Geozraf ieDepar tamen tuj Invirama.nt Ia Dist;nf5 ~i-Educatic Continua

    isIe ;1(.1719191~JI3'1;5354650'A5555596769W717680

    Lector univ. elf. Vasile BUDuI

    GEOGRAFIA SOLURILOR4.1. Prcpr iet at il e mor fo log ice al e s olului .4.2. Prcpr ie tat il e fi zi ce al e solului .4 .3 . Proprie ta ti le chimice a le soluh .i4.4. Fertilitatea solurilor

    5. FORMAREA ~I ALCATUlREA ]'ROHLULUI DE SOL.5.1. Principalele procese pedcgeneuce5 .2 . Alcatuirea profi lu lu i de sol

    6 . CLASIFICAREA SOLUI liLOR ROM.A .NIEI7. RASPANDlREA SOLURILOR PE GLOB

    7.1. Legile Glob.7.2. Solurile fito-climatice intcrtrcpicule umcde si scmiunrede7 .3 . Solurile d in reg iunile desertice7A. Solari!c Icrrrr. re In conditi ile I ito-cl imatice tempera te

    TEST F IN~L DE AU.OEVALUAREADDENDA.llIBLlOGRC\FIE .

    SUCEAVA,2010

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    2/51

    l.TNTRODUCERF

    PREFATA 1.1. .~OLUL ~I STIINT.'\. SOLULUI

    A1F.NllE!

    Prin sol se intelege corpul natural situat 13natural a cea mai recenta de lar...torilor externi (Iitosfera,ocdogenetici, avand drept proprietate esen!iala/ertililareaevolueaza progresiv sub actiunea combinate a factorilor rocile parentalecare se altereaza sub influenta factorilor hidro-climatici a vegetatiei pioniere; materia

    mcarta care sufera transformari ulterioare, pan a humus: materialele mineraleorganice care se deplaseaza prin intermediul apei, diferentiind profilul solului in

    c ri zont ur i g enet ic e. i n a ce s! mod , sol ul a ri nge un anumi t s tadi u de dezvo lt ar e, d et er rn in at( 1 . : : : var ia~bil itatea act iuni i fac tori lor pedogenet ic i s i de intervalul de t imp, de evolupe.

    In Hebron, cuvantul sol (pamant) se numea "adamah", denumire de la care aderivat $i numele ptimului om din Biblie - "Adam", ceea ce exprima continuitatea dintresol $1 am, elementele chimice necesare corpului uman proveniud din sol, preluate prinintermediul plantelor. in J apon ia exi st au mul te t empl e s in to is te ded ic at e s cl ul ui ; s emnu lj aponez " so l" e st e s imbo li za t p ri nr r- o p lant s i nr adac in at a. Aceas ta vener at ie a sol ul ui a re

    u . . Y l : mesaj solul este radacina societaui, umanitarea fiind condamnata disparitiei innbsenta solului ernul a aparut pe Pamant, aeum cateva milioane de ani, proeeselede organizare a sclumului functionau de miliarde de ani. Accstc procese de organizare amat er ie i n ei nsuf le ti te $ i a mat er ie l v ii p re zi nt a 0 continuitate, fapt demons-ra t s ti in ti ficmai a le s i n s ecol ul nos tr u. Sol ul e st e un med iu s tr uc tu ra t, s ir ua t 13 tr anzi ti a d in tr e mat er iaanorganica $1 cea organica.Solul este produsul transformarii roci lor primare sub efecrul eonjugat al apei, alaerului, al remperaturii acestora $i al vietii vegetale si animale.. inclusiv umane. T ntermeni stiintifici, se poate spune despre sol ca este partea superioara a litosferei,t raasformata prin prezenta ~i act iunea con juga ta a h id ro sf er ei , a tmos fe re i s i b io sf er ei .Acumu la ri le i n domen iu l s tudi er ii a ce st ui v it al i nvel is a l Paman tu lu i au dernons tr ar c a s epea te vorbi d e 0 Stiiruii a solului,

    Pedol og ia e st e 0 $ti inla rel at iv tanara, care are ca obiect de studiu solul en toateaapectele ce fin de fcrmarea ~i sa, de alcatuirea si propt ietati!e sale fizice,cinmi ce $i biologice, de clasificarea raspandirea geografica a diferit el or categoriitaxonomice de sol. Etimclcgia care desemneaza solului de lacuv in te le g rc cc su "ped~n", c ar e t ns cemna sol , ~i" logos" caredcscriere.

    Pedologia pune accent pe studiul proprictatilor solului, pe caracterizaremorfolcgica si clasificarea acestora. Relatiile dinrre factorii pedogenenci sunt deeeerneneu in vederea acestei $tiin(e pentru ca distributia spatiala a taxonilorCunoasterea aspectelor privitoare la fertilitate este posibila prin legaturilepedologie! C1..) alte $tiinre.

    D in pedol og ie s -a dezvo lt at Geogrofia so/uri/or (pedogeografioi. 0 ramura carese ocupa cu evo lu ti a s i r epar ti ti a s papa la a sol ur il or s ub i uf lu en ta f ac to ri lo r p edogenet ic i

    ODilCCTIVELECURSULUi GEOGRUCfA SOL(JRILORI'ENTRU lNvATAH,\NT T , ' . DlSl'''rJ,

    - analiza ccrelativa a elementelor cadrului natural de pe Glob;- relevarea interactiunilor dintre componentele geosistemului;- cunoa~terea alcaruirii de sol;- i nt er pr et ar ea r ol ul ui d if er it el or s ol ur i i n s t ab il ir ea f := rt i. li tl 1; -i !o iu ri lc -;- indica rea 11:1arta a u nitati de so l;

    Pe par cu rsul mat er ia lu lu i d e cur s sun t p revazu te r e comandar i b ih li og ru fi cen-imhcri Ia diferite notiuni predate anterior, preeurn ~iteste de autocon trol, pe b.~.: : : ! I ,ctrcra v a puteti testa partial nivelul de pregatire Teate aceste sunt necesare ~ "Jt .:\1 0pr::E~lire optima.

    PJ" tZ ;O-Ul~ la ;ICliviUi, \ik a si st nt e e st e obligaio.ie - j - i s ' ) l1d i~ io i l "' ; J .z : ; . O\ \ : lU\ p,~g[~i.ir._; .;>li:i.{iide Iucrari -iracrice, care nu este c\l!5fjn.z.~iu aceci material!

    http://biozco.ol.uv.ro1.2.ISTORlCUL DEZVOLTARlI CUNO$TINTELOR DESPRE SOL

    sate: sunort in ocazionale eeu 9v""TL1:n.:;I\tC, material p-:nUl obiectcJ< ! c ..nsc-ocue, agr icul tu tu , incalzi re e :c

    http://biozco.ol.uv.ro/http://biozco.ol.uv.ro/
  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    3/51

    Oamenii au avut cunostintespecial despre carac te re lo r sale:

    de spre sol inca d in c el e mai ve chi t impur i, Intextura (prezenta scheletului, argilei}, porozitate

    Etapa a doua a Inceput Cll Rcnastevea, cand s -a produs 0 adevarata "explozie" illdomeniul stiimelor , si [i ne. pana la afirmarea pedolcgiei ca ~tiinFi de si ne stat atoare.Pr iu tr e mar ii oameni de $t ii ni a ai Renas ter ii se numa ra $ iParocetsius (1495-1541), care: s.adus i n $tiint a un suflu nou, afinnfind import anta substant elor chimice. Cel rnai muresavant a1 Renasterii din Franta a fast Bernard Palissy (1510-1589), care a adurnumeroas e c ont ribup: in chimie si geologie, fi ind cons iderat p recur sorul p al eon tolog iei si;,\ studiului fortuatiunilor superficiale. in l ucrarea sa .Triisouoile diverse/or siiruri ~iagriculture", ara ta cg: , ,sarur il e [ac sa v eget eze s i sa crea sea toot e semint el e" Ideile sale;'IU au fas t c lezvolta te in perioada imediat unnatoa re .in perioada 1600-1750 s-au conturat importante concepte care vor duce 1 ._aparijia sriinrei solului. Acest interval constituie 0 perioada de maturizare a ide ilors t iu n el e n a tu r a le (Bovtotne Jean, 1 98 9) . O a me ni i d e ~ ti in P. d in a c ea st a c p oc a , aut;a-~i puna anumi te prob leme p rivind mec ani smul crest er ii pl amelor . F armaci stul germanJohann Rudolph Glauber (1604-1668) a recunoscut terapeutice alesulfatului de sodiu si a descoperit actiuuea fertilizanta a (nitrat de potasiu). Eli descoperit rolul potasiului ~ia! azo tu lu i ca ingraseminte in agricultu re . Un a lt cerce ta to rflarnand, van Helmont (1577-1664) a originea gazului carbonic(,,aer fixat"), EI a 0 experienta de bilant ajungand la concluzia c a . apn.e st e responsab il a d e c rest erea une i sa lci i i nt r-un sol .

    La inceputul secolului aJ XVIII-l ea au aparut numeraase teorii care cautau ! - J . I \explice aspectele cresterii plantelor in sol. Di ntre eei car e anuntau uasrcrca $tiin~;so lului , amint im pe Georges Lou is de Bou ffon (1707-1788) s i p e Car l von L inne (1707-i778).

    j nt re 1750-1840, st ii nt a solului cunoa st e mar i prcgrese, 111pr irnul r and d ator it jI iziolcgilor care aduc import ante contnbutii asupra cunoasterii eiclului carbonului.Ace ast a per ioada est e dominat a de Johan Gottschalk Wolle rius (1709-/785), fondatorulchimiei solurilor. El a publicat 'in anul 1761 lucrarea ,,Agricuitllra chemica

    , care a fost imediat trecusa in germana, franceza ~i spaniola. Elteoria COnf0Il11 careia vegetalele se cu produsele de

    descompunere provenite de la plant ele moarte, punand in acest rei ~i problema originiihumusului.

    in geo logie, se pun bazele a cartograf ie i, s trat ig ra fiei ~ipetrografiei, mineralogia1$i gase $te parad igme le ese nt ial e, i ar fi zi ca s i- a p er fec tiona t inst rumentel e d e mas uru,care, In secolul 31XIX- lea, vor f urni za d at e st ii nt ifl ce preci se. Toate aces tea au const it ui tpremise pentru dezvoltarea stiintelor ~iapari tia pedolog ie i ca ; ;t iinFl

    Nicolas Theodore de Scussur e (1767-1845) s-a ocupat intens de fiziologiavegetala si de chirnie. EI a publicat in enul 1804 lucrarea "Cercetari chimice USIfP,-Ovegetatiei", ' in c are prezint a rupo rtur il e d int re compoziue chi rn ica a plant elor ;; i cea ~solului. EI arata ca esentialul materialelor vegetale provine din aer $1 de la acidulcarbonic d in e l, im solul furnizeaza azo tu l 91eJemente le d in cenu~a (dupa calcina re ), c o m : :conl ribuie la ,Jom1area, ca la animale, a parlilor solide sau osoase" nIdi a ave a Ul1impac l imediat a supra t eo ri ei nl lt ri ti ei pl amelor , acest e c ont ribu\ ii au servi t, i n pr imul;and, la aparitia teoriei humusulu i . Creat arul aces tei t eor ii a fost Albrechl DOllie! 7770";;'(J 752-1828 ), ca re folosea cuv anhd humus pent ru a deseI lUla mater ia deSCOmPl lSa asoIului , ca sursa uni di de hrana pentru plante (afmnati e Tacuta in j urul anul ui 1802) ~icare lmp reuna cu ma ter ia mineraU i, nede scompusa , c onst it ui e so lul . El da 0 imp011an\8considerabila hUJ11usului, singurul material care trebuie sa constituie obieclu! de sludiu 111celor care se ocupa cu cre; ;terea plantelor. Automl consi dera ca ferl ilitat ea terenuluil.~pinde iil tOi.i

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    4/51

    (1809) , a CUll0SCUt un mare succes stiintific.Jons Jacob Berzelius (1779-1848 ) in anul 1806 e l a arat at ca a la tu ri de

    humusul negru, in sol rnai este un humus deschis la culoare, solubil in apa, care seou.aeste acid distingand apoi 5i acidul apocrenic (interpretat ca un produs deoxidare a c elui in car te a s a "Text book o f chemistry" (1839) e l di st inge aci zi ihu rni ci solubi li doar solut ii al cal in e, r espec tiv humin a, c a forma iner ta, si aci zi i cr eni ci:- 1 apocrenici.

    Gustav Schubier (1787 -1834) a adu s impor tant e cont ribut ii I a de zvol tar ea f izi ci isolului , e l s tudiind umidita rea, tempera tu ra s i s truc tura lui .

    In per ioada 1800-1840 au exi st at numeroase lnccrca ri de cons t i t uire a stiinteirclului , p rin numeroase le con tributii s ti in tifice aduse de numeros i savan ti . Cuvantu l "so l"3-;! impus in l iteratura de special itate. Sunt propuse primele c lasiflca ri , execurandu-se ~inumeroase analize practice. Cart Sprengel (1787-1858) a s tudiar compozitia hurnusu lu i~i~determinat proce urel e medi i de carbon, ca re serve sc ~ ia st az i l a c al cu larea mater ieiorgenice totale. S-a preocupat (dupa 1820) si de elementele minerale din sol, fiindc ousiderat u n prec ur so r al l ui von Liebig. Dator it a conc ept ii lor sal e est e con side rat unprecursor ~ial lui Docuceaev, tntrucs t pen tru e l, .fortete car e des compun roci le vi i fi Ieconver tesc In s ol sunt. oxigenul, acidu! carbonic din aer ,

    clecuicitaten" Tot constata ca .votoorea solului depinde IHI.~QI . : .chimice sau f izice, c i si depozu ia sa in relatia ell c l imatul"

    Anul ] 840 este prezentat de catre autorii preocupati de stiinta so1ului, ca un-ocr-em de intrucat Just us von Liebig (1803-1873) a publicat opera luiiundamental a ca re l a baz a indust ri ei de lngrasaminte chimice, f ii nd rep rezen tantul eelI-:1fi; de seams al doctrinei agrochimice. Marea majoritate a oamenilcr de ~ti in ta ignorau ,c.t,::'~tce se deja eu 40 ani inainte: carbo nul din plarue provine din aer, dar so1ulfurni zeaz a mai mul te el emente iudi sp ensab i! e. Jus tus von Liebig va rez nlva d efini ti vace ast a problema. in car tea sa "eh jmia aplicatd fa agricul turi i ji la f iziolog ie" (1840),autoru! face 0 critica severa teoriei bumusu\ui, care 0 conside ra absurda , intruca tsusrinea eft principalul aliment al plantelor era Pentru Liebig humusul esteeventual a sursa de aci d car boni c, in parti cular pentru radacinil e pl anrel or tiner e, claracjiunea sa este mai ales fizica. El arata, ca plantel e se hr anesc cu solutii miner ale ~i cahurnusu l este un produs tranz itoriu iutre materii le organ ice vegetale s i sarurile mine-ale,smgu rel e al imente al e pl au telor . Liebig a enuntat l egea minimului : .Etemen tn l chimiccare lipseste in totalitate sau se giiseste in comitate insuficienui. impiedicii altecombinasii nutritive de a produce efectul lor sou, eel putin, dimimseazii lornuirisivii" Dace prob lema carbonului , a fos forului si potasiului era, la ani lor1g . .: lO , n t r- o a num i ta m a su r a r ez o lv a ta , nu acel asi l uc ru se poate afirma despre nutritia cu~ZO" J plante lor . Totus i, in pract ica se foloseau ingrasaminte cu azo t (guano provenit d inPeru, nitrati di n Chile ~i ing rasamin te organice var ia t e) . Pentru t eo re ti ci en i, s e p un ea uil1ii multe intrebari si anume:- pl an ta p rime st e azotul din ae r sau din soi ?

    ~a cest azo t est e as imi lat s ub forma gazoasa , or i sub f orma de s arur i amoniacal e sal ljli~i'\1?

    - exisHi 0 t rece re intre aceste fonne ~icum?In funqie de raspun sur il e dat e l a aces te probleme , S-3U creat d ona cu rente: t ot i

    ~I\\ de acord Cll o riginea azo tului din atmosf era, dar uni i s ust ineau ca el e st e a bsorbi tdii;;.c~de catre plante, iar alf ii invocau 0 f ixare 10preaJab il p rin sol . Liebig conside ra ca~hb.~l e pr imesc azotul s ub forma amoniacal a, di rec t d in atmo sfera. Acest e int rebar iridicf,t~ c l . e 1110rhllde asimilare a azotuilli j,: phl'lt-= l td I pa m t, in primul r c 1 1 1 C \ . dJtorit:;;19nor~'i1 ~(')lllhiil1.nl~.italii microorganisr:.'

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    5/51

    .Pccivovedente" (pedologic in l irnba rusa), murind ill anul 1903, dupa a lunga suferin taDocucea ev a da t so lului urmatoarea d efini ti e: , ,Prin so! se inteleg orizonturile

    ext . .ri oar e rod/or, in mod natural modif icat e s ub inftuenta comwlIi a apei, aer ului s i aor ganismelor vii moarte": de asemenea, .solul esie lin COlp natural independentvoriat" Prin "independent" se arata ca solul are legile lui proprii deCHe nu suut i rnpi edicate de r elati ile de inter dependenta ell alte obiecte din natura.coas idera so lui ca 8.1 patru lea regn din natura, alaturi de eel v ege tal , an ima l si mineral.Docuc eae v a avu t ~allsa de a lucra in mod di rect cu colaboratori, colegi si elevi care auac cepter si au propag at idei le sal e. Pr in tr e ac est ia a Iost Pavel Andriev ic i Kosticev 0845-1859 ), care s -a remarca t in studierea reg imului climatic al biologiei solului. El a fas tccnsidera t ca unu l din fondatorii pedologiei, alaturj de Glinka si Williams. Demare la vremea

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    6/51

    sub in flu en ta n ec esira jii c un oa ste ri i rc su rse lo r de sol g loba le.s olur il or a cunoscu t prog rese con siderabi le dupa 1970, pr in

    perfecponarea rnetodelor de lucru modeme, fiind utilizate in prezent tot mai multimaginile satelitare tteledetectioi : ; ; i prcgramele O.I .S . S-au rea liza t d if erite sof tware-urisp eci al izat e c are ajut a 13 anal iza spat ial a a inv el isu lui de so l. Dator ir a g eneral iza ri iinfcrtnaticii si a mi jloacelor de cal cul, au putut fi stocate numeroasele date cantitativeacumulate. I n prez ent , pr in fo losi rea t ehnici lor inf orma ti ce se pot t ransmi te us er da rel epedologice necesare lu ar ii u no r d ec iz ii pract ice. S-a trecu t Ia modelizarea proceselor careau loc in sol , l a s imularea lor si apoi , l a v er ifi ca rea rezul ta telor in pract ic a.in prezenr, sol ul este consi derat un I nveli s tridimensional si ampl asat Intr-ocon figurat ie a fac tor il or p edog enet ici prop ri e. Concept i a si st emica a influe nt -a t studiulevolutiei acestuia ~i in legatur a cu soluril e vecine, i n toposecvente. 0 alta concepti er ecema In studiul so lului s e fond eaza pe int erpret area tnve li sului de s ol ~ pe succesiuneavcrticala si lateral! a orizonrurilor, pe man suprafete. .

    Pe devin din ce in ce mai precise. Exprimarea rezultatelor se:'",c

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    7/51

    nc cesa re v iet ii ( cal ciu, magneziu, p ot as iu, fos for e rc. ), E ll e a cumulea za apo i I e pun e ladispozitia plantelor ~ianimalelor, inclusiv upa ~i a erul necesar acestora.Omulcue se branesre cu plante animale este total dependent, direct san indirect, dep o te u ri al ul p ro d uc ti v a l

    Func ti a de f il tru e cologi c este datcrata, in pr incipal, faptului ca sol ul este unrncdiu poros, pri n care apa Incarcat a de particule mai mari decat dimensiuni!e pori lorSUTI l retinute in sol asernenea unci site. Apa ce alimenteaza panza freaticf apare iniinl.tlni, izvoare si rauri) traverseaza in prealabil soiul, care spare ea un filtrubiologic, asemanator unui sistem epurator. Ape, pe pareursul infiltrarii in sol setracs forma astfe i, incat cal itan le e i chimice s i b io iogice , VOl' fi influentate de proprietatilein-elisului pedologic.

    2. FACTORII PEDOGENETICI[ nvel isul de sol repr ezinta un strat in care inrerac tioneaza celelal te compon(::Y.c

    ale rr-ediului: roca, epa, aerul, organismele ~i omul, constituind factovii pedogenetici.Concepua privind rolul facto-ilo- a fost fundamentata de V. V.Dokuceaev: minerol-organ ice care 0 1 . 1 originea lor,pes te t ol .J i concomitente a rocii marne, organismelor

    es te ca or icare organ ism ve getal s i an ima l,

    Fn rc. io de e sr e d at a d e f ol os ir ea l ui i n [n i sipur i, cu i r ase le s ~ f (C, 0, R,R f) T[6: ueincase, ealcaroase, orizonturile argiloase etc.]. este SllJ.-OIi pentruccnsrruct ii , d rumuri , baraje, canale. Multe miuerale se formcazs , i pre: prcceseee.dogene tice , ca de exemplu bauxita , f ie ru l e tc . in care C =f ac rc ru l c lima tic, 0 = organ ismele , R = roe a, Rf = rel ie fu l. T = timpul

    Solul , c lima tu l local , p lantele, animale le ~ micrcorganisrue le care locuiesc in : '01,conditi ile de rel ie f, roc ile paren ta le ~iapa (de suprafata si freati ca] formeaza un sist emecologic complex, descl iis si ill mod natural regl at. Importanta factorilor pedogeneticies te di fer it a de l a c az l a c az, exi st and s itua ti i cand unul dint re e i s e impune ho tar fi tor

    2.1. ROLUL ROClI PARENTALE iN PEDOGENEZARoca reprezinta suportul pe care se fonneaza solul : ; ; i sursa componentului

    mineral al solului, care in majoritat ea cazurilor depaseste 80 - 90 % din masa soluluiMai este numita roca parentala, roca de solificare, depozit material parentalRocile sunt importante 111 p edogeneza prin proprietatile compozitie chimicc-miue raiogica , granulcmet ri e, gradul de cou sol idare, s istuo zi ta te et c . . f unct ie de care pc .rinduce soluri lor anumite proprietati, cum ar fi textura, culoarea, debaze, pH etc. Actiuuea sa in Iormarea solului este de obieeipe dog enet ici ( cl ima, v eget at ia) . Impunerea roci i 1 11di ri jar ea p edagene zei , c onduce bforrnarea unor soluri azona le , numite generic litosoturt.

    Roeil e se pot grupa dupa mcdul de Iormare, dupa compozi tia mineralogica, ~iuncle propr ie tat i fi zi ce sau chimice . Din punct d e ved ere 31g ene zei , roci !e a par ti n l c

    grupe princ ipale: magmatice , metamorfice s i sed imenta re .Roe ll e magma ti ce inr ru zive se caract er izea za p rint r-o t extura mas iva, c nst al inz,

    c u st ructura grauntoasa (grani tu l) . Roc il e efuz ive a u, in g eneral , 0 texture rnai ooroesf ~.isunt nestructurate (andezitul).

    Roelle rnetamcrflce suut masive, cr is tal ine : ; ; i consoli date. Au rezultat prinmetamorfozarea rocilar magmatice ~ a celor sedimentare.

    Rocil e sedimentare sunt cele mai raspanoite r oci par eutale, ocupand aproape 75% din suprafa ta usc atului t er est ru. Depoz it el e de so li fi care rezul ta p rin c ezaa reaa rearocilor "in urma contactului eu agentii exterui. Accstea pot f eluviale,proluviale , coluv ia ie , g jaciare, a luviale e tc .Dupa gradul de compactare, conso lida re , roc ile paren ta le se impart in doua grupe :

    a. roci consolidate. - i nr n' ni te m a i ales 111 montane; pe acea.ercci se fonncaza soluri subtiri, in scbelet ~icu chimice corespunzjitcaret ipurilor de rod:

    b. roc i neconsolida te . ofdnote - sunt reprezentate de mai multe clase cu)i'lI".l\UiG"1ei!i~ diierita: nisipuri, luturi loessoide, argile: acestc rcci r O l . .crizeazf f:V:!J.i:i..9.;cape t \.o ; ;- :n .e~ i in p rofunz ime 5i c on fe -a u n grad mai avuusat c :e marunjire s i, dec i, a \e: \.h.1~

    12 13

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    8/51

    ma r {ina.Compozi ti a mineralogica a roei i se rasfr ang e si asupra so lului . Pe roci lc bog ate in

    s il ic nt i se f ormeaza so lur i el l 0 cornpo zuie c omp lex a si eu fer ti li tat e r id ica ta. P e roci lebogae ill vor evolua soluri ce conn multa sil ice, sarace In subst ante nutrit ive.D up reac t!a ro c ile pot fi grupa te in tre i categerii : baz ice, neu tre, nc ide

    2 .3 . l1.0LUL CLiMEl T N PEDOGENEZA

    Dati exemple de ree l eu p t-opr-ie ta ti d if erite: compacte/afanate,acidc/nelltrefbazice! C e minerale contin acest.eroci?' ,;."

    tJ JUC :1:l..:-t!l. , V. v. Dokuceacv :1 clirn; C1:. Fiinotin factor foarre important, depinde $i prcceselorpedogenetice. De acest factor depinde asigurarea ell epa si caldura. Climumanifes ta inf luen ta asupra pedogenezei in doua direc ti i

    a. i nfluenta indi re ct a - prin t ip ul d e c lima c are de ter rn ina inst al area unu i a numitt ip de vegetat ie, fu nct ie de c are se formea za p ar te a o rga nics a s olului ;b. influenta directs - prin precipitatii , temperatura, vant, inca de la deburul

    solificarii.Regimul tennic $i regimul hidric influenteaza inrensitarea proceselor hipergenice,

    biologi ce si biochimice, val orile evaporati ei ~i tr anspirat iei, coagularea coloi zilor,formarea st ructur ii et c. In r egiunile cu regim vari abil .11 el ementelor climatice, cuanotimpuri, importanta maxima 0 au indi catorii di n perioada de vegetatie ai acestuiFactor, atunci cand i n sol se petree cel e mai active procese, 1m3, decarece procesel e des ol if icare nu st agnea za in t impul a not impu ri lo r de toarnna ~i iama, 0 importanta au siicd icarorii c lima tici medii anuali.

    In regiunile co climat ecuatorial (Bazinul Amazonului, Bazinul Zairului,Arhipelagul Indonezian), alterarea descompunerea au loc cu intensitate mare, i8Icompusi i rezultati in urma sunt indepartati rapid printr-o intense spalare t:solului. in regiunile permafrostului (stratul permanent Inghetat de l~mica adancime}, care joaca strat impermeabil, si evapotranspiratie fourte rccccrsunt cauze ale excesului de umiditate ce derermina predorninarca proceselor dehidromorfism.

    Pedolog ii au clasificat rocile in funct ie de comportamentul lor pedogeneti c. K.Gli nka (profesor l a Perograd la ' inceputul sec. at XX-lea) a clasificat solur ile in douaClft;!':S0fll

    - ectod inamomorfe (cu d inamism morfo logic determina t de conditi ile externe );- endodinamomorfe (el l d inamism morfo logic determina t de roca).F.e. Marbut (Washingt on) a separat in 1928 doua categorii de soluri functie de

    roes pe care acestea s-au format: 'a) solur i cu or izon t C (ser ia pedoca/) formate pe roc i ee contin carbona t" de calciu;b) s olur i t ar a or izon t C (ser ia pedalfer) formate pe roei l ar a CaC03 preex is tent in,oci.Pentru a ilustra corelatia dintre roca si Bucur recomanda ca sa se indice in

    denumirea solurilor roca generaroa re pe loess, cernoziom format pealuviuni etc.Un exemplu tipic de litosol este rendzina cu lnsusi ri caracrer isu cc dat e litcalca re le sao dolomitele pe care s -au format.

    2 .2. ROLUL CAl1.ACTERIST IC ILOR RELIEFULUI iN PEDOGEl 'iEZA 2.4.INFLUENTA PEDOGENETICA A APE! STAGNANTERelie fu l intervine in pedogeneza a ta t d irec t, p rin carac te rist ic ile sale F i ! O i . " i G 1 0 b " i c !

    ~i -aorfometrice, ca t si indirect, influentand cJima si vegetatia, earacteristicile depozirelord~ rcl ifi ca re, a le ap elor fr eat ic e sa l! al e scurger ii ( re gimul hidr ic) . P rin c onf igurat iaf--=i1t:i"II.Ja,rin inclinarea si versantilor, conditicneaza regimul de cal d ura, de

    $i t ipul de vegetatie, functi e de ecestea, stadi ul evol utiv al soluluiregiunile montane relieful poat e avea un caracter hotarator 111 f ormar ea

    invelisului de sol: pe ver sant ii inchnat i se pot int alni ercdosoluri, roca dezgoli ta , sal]depuneri recen te lapoalele versanrilor . Pe supra fe te le s truc tura le este favorizata formareacelor mai evoluate soluri . Versantii expusi radi atiei sol a re sunt mai calzi, favorabi livegerauei t ermofi le, sp re de ose bi re de ve rsa nt ii opu si (nordi ci i n erni sf era noas tr a} care,Stl-:'}l mai reci si mai umezi , favorabili vegetatiei de padure sub care se fcrr neaza soluriJ..l12h mai evoluate (luvisoluri) decat pe versantii insoriri (cambisoluri).

    Formele de r elief mai joase ~ieu inc lina re redusa (campii , pod isuri, p la tformeoie. ac nt an e) , al carui tc l a sup rafa ta din rnat er ial e parent al e sl ab p ermeab il e, I rn pi ed icainfiltrarea apei din precipitatii in profunzime, conducand la formarea solurilorhidrotnorfe (stagnosoluri)

    Microrelieful influenteaza procesele determinand formarea unorsoluri foarte diferite ca stadiu evolutiv pe arii mici. De exemplu in crovuri,umeae al a est e mai r idi cat a de cat p e supraf et e!e p lan e din jur $ i levigarea $i iluvierea suntmai active, formandu-sc solen rnai cvoluatc. corespunzli.oar e zonelcr 1 ' " -U t i umede Q-;!CUlzon e respe ct iv e. In ca zu! rcl icfului ~ dune, s olu- il e cel e r rs si evolaae Ie vcea !1J.tiiL:::!i'1

    Solif icarea se produce , de regula, in conditi i normale .de umidita te ; :; i"o\~"1 it ild i. ,pr ecipi tat ii le care c ad int r-o zon a sau al ta , ca nr it ar ea ace stora influen tand int ens it at eae luv ier ii -i lu vi er ii u nor compusi In sol . In anumit e si tuat ii s ol if icarea are loc in c ond it ii l;unui exces de umiditate care poate f de natura f;eatica sau de natura exterioarf

    revarsati, Cand nivelul h ic lros ta tic se a fla mai sus dccst adf incimeaesre putermc de apa freatica, fiind posibila solului in ap~.

    perioade lungi de timp sau permanent. In anumite conditii de extern slab saudutorita permeabilitatii reduse a materialului parental' sau a unut onzont argrc(argi lo iluv ia l) se produce s tagnarea pe profi lu l solului a ape i de inf il trat ie .

    Saturarea solului in apa determine instal areapredor run area p roce selor chimice d e reduce re formareamanganulu i, care dau colorat ii

    Procesele determinate excesul de apa pluviala stagnanta In sol se numesc.bTOCeSe de pseudogleizare {stagnogleizare}, i at ce le datorat e ex cesu lui de a pa frea ti cr .,sunt denumite procese de g le izare. Cand apele freatice si tuat e aproape decon t in si 0 cami tat e ma re d e sa rur i so Jub il e, i ar r egimul hidr ic es te e xud at iv ,p rin care s li ru -i le sun t adu se in profi lu l s olului se numes c de salinizare, candsre loc tmbogajiree complexului adsorbtiv al solului in , se nume scp roce se d ectcolizare. Ca urmare a acestor procese se formeaza h idr isolur i t st ag nosolur i s igl....iosohrri).

    anaerobe, enredusi ai fi eruJu i s;

    I~ 15

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    9/51

    2.S. ROLUL ORGANISMELOR iN PEDOGENEZA2.7. TIMPUL CA FACTOR PEDOGENETIC

    Solul e st e un si st em biologic de schi s, e xt rem de dinamic, afl at i ut r-un cont inuuschimb de materie eli rnediul inconjurator. Solul este ,~ un produs $iuu habitat populat de numeroase specii de organisme, activitatile lor solconst it uind un factor ell impact putemic asupra pedogenezei. Dupa Vemadski fasuprajata Piimdntului /HI sun t forte chimice ell 0 actiune mai constanta, pennaneuta , < ; iia=i putemicii prin consecintele f inole precL im organ isme le v ii , ina te l l1ansamblu,

    Procesclc biologice ~ibiochimice au ca rezu lt at c rearea un ei r eze rve de c lementenutritive dar acest stoc reprezinta ~iun "mate rial de construct ie ' pen tru structure solului.DUf- .3.V, A. Kovda (1973, citat de Gh. Blaga ai, 1996) biomasa CITata de toate formclede de pe uscat este ega lc cu 3 + 1013 t , d in care pad urea define ponderea

    Fonnarea unui so l are l ac in l imp, durat a proce sului de sol ifi care fi in d c unosc ul s~JUbdenumirea de vdrsta obsoluui a solului, Aceasta durata se mascara din momentul illcare rccile ajung in contact ell factorii de sclificare, deci este in functie de varstareliefului. Solurile cele m ai p utin e vo lu ate se In ta lnesc pe formele celc m ai tinere do .relief (1 unci, terase}; soiurile de pe terasele iufenoare sunt mai t inere dccat cel e de pererasele supericare.Varsta relat iv ii a solurilor r ezul ta pr in act iunea unor factor i l oc al i care fr aneazfucc'ug'cneLa. Roca san [011118.de determina viteze diferite de solificare. ca-e

    s tadiul evo lu tiv a lfuncjie de varsta, au fast trei grupe de soluri: actuole. mosteniie ~i

    fosile (puleosoturii.Solur il e ac tual e sunt c el e fo rmate in c ondi ti il e fi roc lima ti ce e xi st ent e 'intr-o zonf

    oerecare. Ele pot fi neevoluate sau ev~luate, mature (cernisoluri, Invisoluri).Solurile mostcnire s-au sub influenta conditiilor existente in trecut 9i cart

    c .st azi evclueaze I II c ondi ti i ap ropiat e cu ce le in care s-au format (solurimostenesc partea infericar a a profilului fermata In trecut, in timp ce parteacste determina ta de conditi ile de solif icare actua le (soluri poliJazice).

    Solurilc fosile sal! paleosolurile s-au format in condit ii total diferite de celtuc tua}e, fi ind a coper it e de mater ial e parent al e ( loes s, l utur i ) pe seama carora S-Ol1 formalroluri actuale

    Fiecar e grupa de organisme prezenta in sol me r olul sau. Mlcr ocrgantsmetepar ti cipa l a d escompunerea mater ie i orga n ice 9i se implica in ci rcuitul unor cl ementechimice cum at [I c ircuitul azotului, sulfului, fierului etc. Fiecare de sol poatecoraiue rnilioane de microorganisme reprezentate pnn alge, ciuperci,actinomicete s.a.

    Veg etar ia e st e pr inc ipalul fumizor d e matene crgan ica pen tru sol , p rin res tunl ede p lant e care se desc ompun . ; ; i pri n procese complexe se formeaza humusul . Roluiuoo .i lor d e vege tat ie in p edogeneza est e di fe ri t cum si ci rcui te le biol cgi ce a le di fer it elorcl emente chin- ice sub di fe ri te t ipur i d e veget at ie sun t di fer it e. Sub veg etat ia de p adure,r eg imul h idr ic es te perco lat iv , i ar pedogene za est e or ient at a, fr ecv ent , spre podzol ir e.Solur il e care se formeaza sunt acide, c u 0 s laba humif icare, act iv itate b io logica redusa s icu 0 Iertilitate rcc.sa. Sub paj istile stepice se fcrmeazn sotur i slab evoluate, jn~ cu Utihumus calcic de buna calitate.

    Fauna cont ribui e la descompunerea si inglobarea m.ue- iei orgcnice in :;.01, hi .mcdif icarea proprie ta ti lo r morfo logice a le solului e tc .

    2.6. FACTORUL ANTROPIC iN PEDOGENI ':ZAOmul ?i-a facut simtita prczenta i ncepand din postglaciar Spre deosebir e de

    acjiunea anima lelo r, exerc itata intfimpla to r asupra naturii , omul, cunoscaud leg ile narurii ,intervine 111 mod constient asupra de formate sau de conservare II solului , 111vedcrea satisfacerii necesitatilor

    Act iunea po z. it tv a a omului a supra inv el isului de so l c onst a in:f ixarea unor terenur iprin impadurir i (dune de n is ip , versanti p redispuc i Is i :; l1 !S1ti'

    ill masa etc.):- luc ra ri de combate re a e rcziun ii solului :- l ucrar i d e irigatii in zonele afectate de secete frecvente;- l ucrar i d e dese care s i dren aj asupra unor t erenu ri afect at e d e exc es de umidi tu te ;" l u cr a ri de emeliorare a solurilor salinizate $i alcalizate;- aplicarea de Ingrasaminte in vederea sporiri i f erti li taui sol uri lo r;

    Actiunea omului 5 - 1 \ manifes ta t, d in pacate, ~i in s e l l s negatlv, coucucand Iid~'L:';ldare sotunlor:

    - def risa rea padurilor , pen tru introduce rea in cultu ra de noi supra fe ;c ;- m od if ic ar ea c ic lu ri lo r b io ch im ic e a le e le me ute lo r nutritive;~a grot ehn ica necorespun zatoare c are a condus l a ccmpaclarea solunior d e pe uncle

    suprafcte, eroziunea salurilor;. ~ F o lmH "CC" .o lu lu i e u d et -o ni i e tc .

    IG J 7

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    10/51

    1. Care este rolul climei In pedogenezav Caracterizati climaml(~r~rat oceanic? ;:;2. Precizati actiuni!e omului pentru imbunatati rea proprietatilorsolului?, ';. .-. /,: ... ,~ ,'

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    11/51

    fur -i ic i!e, car ti te le , popandai! e tc . sapa galer ii .Maru ntirca rocilor ar e ca e fect m arirea suprafe tei exp ose la age ntii de alt erare.

    Priu maruntirea unui cub eu latura de I em, deci cu suprafata extcrioara de 6 em2 , incH~Llri cu larura de 0,0000001 e111, rezulta 1021 cub u ri cu sup ra fa ta t at al il d e 60. 000. 000CD

    organice s i respi ra tia animale lor ~ p lant el or . D izol va t i ll a pa , f onn~~z .. .i . un aci d e ls b,instab ii, numit a ci d c ar boni c. Bazel e r ezul ta te i n u rma debaz if ic ar ii s il ic au lc - s um a ta ca tede acest acid, rezultand carbonati: .

    2 KOH + [{,COl ~ K,CO, + 2 H20Ca(OH), + H,CO, ~ CaCO, + 2 H,O3.1.2.2. Alterarea Carbonati ide K ~i Na stint solubili $i rnigreaza in profunzime, jar carbonali i

    de Ca si Mg sunt greu solubili, pentru care iigasim la diferite adancimi In solCand bioxidu l de carbon este in ccncentratie mai mare 111 sol, carbonatii tree 'inb ic ar bona ti , u se r s ol ub il i, put and f pre luau de ape le de infil trarie si rransp orra-i ca'r eorizo nrurile infe rioare ale pro fllului de sol. Proce sul se nume ste bicarbonatare ~iene-eversibil, bicarbonarii trecand user inapoi in acumulfindu-se intr-un orizontcaracterist ic numit orizont carboncuoiluvial (notat Reactia de bicarbouatare-recarbonatare are forma

    Procesele specifice de alterare au ea efect sehimbarea naturii mineralogice acornpusilor primari, rezultfiud produsi eu proprietati noi. Alterarea se produceconco rrutent eu dezag regarea , cele dou a proces e cornp letfindu -se rec iproc. A gentii deahe tu re sun t a er ul a tmos fe ri c, a pa ~iorganismele.

    I.Alte r-area daturat a aerul ui s e manifest a priu acr iunea gazelc r compo nenteAei il il le i ut en sa de a lt er at e au oxi genu l s i d ioxi du l de car bon, a it e gaze, i nt re c ar e a zo tu l,f ii nd s tabi le d in punct de veder e chimi c.

    a. Oxidarea e st e p roce su l p ri n c ar e 0 se combine ell oxigenul rezultandC"{,iz~i,ccmpusi ell valenja ~imasa Mare afinitate fala de oxigenali uerul, manganul,. sulfur, aluruiniul etc. retcaua cristalina a silicatiior , fierul ~imanganul se pot g asi sub forma redusa, co. ioni f er os i s i m an ga no si sau co.oxiz i feros i $ imanganosi. Pnn oxidare tree sub forms de oxizi ferici si rnangauici. Daca oxidarea sep roduce i n med iu u sc at r ezul ta hemotitul (d e cu loare ro sie), jar d aca se petre ce in mediuumed se obt ine Iimonitul, confonu reactiilcr:

    In regiunile eu climat sccetos, cu un regim exudativ 0.1 solului, bicarbonaui po ;ur ea prin capil aritate In c rizontu rile sup erioure , uneori chia r la supr afata s olului , unde ,ann p ie rder ea b ioxi du lu i d e c ar bon, p re ci pi ta sub forma de car bona ti . P roce su l e st e nurui :recarbcnatare sau regrodare.

    Adanc imea d e aparitie a ca rbonat ilcr es te 0 masur a a evo lutiei sol uri l or. Cu cllp re ci pi ta ti il e s un t mai abunden te cu atat car bona ti i s un t mai i n tens spa la ti p e p ro fi l, f ii notranspcrtati catre baza profilului de sol sau catre panza freatica, $i sol ur il e s un ! m .i ievaluate.

    2 . A lt er -a re a dat ur at a ape i con st a i n h id ra ta re $ i hidrolizaHtdratarea este proccsu! prin care apa sub forma moleculara se leaga de

    rni ne ra le le d in sol . H id ra ta re a pca te fi de doua f el ur i: f iz ic a ~ichimica.Hidratarea [izicii a re l oc p ri n atragerea apei c o. 0 pelicula Ia suprafata particulelcr

    min erale, in scopu l c ompeu sarii sarc inilor lib cre de pe sup rafata ace stora, acti ouandco. un dipol (Co . un mic magnet). Proeesul este geuerat de adsorbtia de apa decatr e d iferi]i ioni. Hi dratarea fiz.ic a nu modified subst antial m ineral ele, d ar in lesnest ca lterarea prin alte categor ii de fenomene.

    Hidratarea chimicd con st a i n pat runder ea ape i i n r et eaua c ri st al in a a miner al ul ui ,fie ca apli de cristolizore (sub forma moleculara), fie en de consnnnie ( ion OH' ),d etermi nand transfo rmarea min eralulu i d in stare cr istalin a stare umorfa. De e xempl u,an hidritu l (Ca S04), p rin hidrata re tre ce in g ips (CaSO

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    12/51

    Hidroliza b az ic a s ta l a b aza al ter ar ii si li cat il or (mineral e ios o lu bi le ), cere se fi e: :: I ;) ;-;:_t\irnulte debazificarea, desil icifi erea ~iargilizarea

    I s suprafat a si li cat il or ajung di fel 'i ~i i cc! b azi ci : K' , N~ ', t\'f~:"',conform reacriei:

    des compuner ii r estur il or o rgan ice (bioxid de carbon , moniac , bidrog en silill,t~t), careintra in reactie eu mineralele.

    3.1.3. A lt erar 'ea d ifer it elor grup~ de minerul e }i rociProcesele de dezagregare alterare provcaca in timp modificarea fizica

    c hi mi ca a m i ne ra le lo r $ i rocilor r ez ulta te a le aeestor proeese suntArJiloase, silicea coloidala, sarurite, oxizii si hidroxizii. De asemenea se formeazffractiunile granulornetrice.Mineralele sil icot ice a tuminosi lica tice s unt desc ompuse pr in al ter are in si li ceculoida l a , oxizi si fier, alurn in iu si mangan , sitica ri secuudart ( argi le deneoformatie}, preeum ~ibaze s olub il e de c al ciu, magneziu, p ot as iu e tc

    Oxieii st hidroxizii (sescvioxizii) de fier, aluminiu, mangan s i cuar tul dau argiHi deneoformatie.

    Carbonotii ( ca lci t, do lomi t, si der it , r odo crcz. it ) sun t in ge neral a lt er abi liAlt erarea rocil or are 0 anumita specificitate, In functie natura lor, de

    cornpozitta mineralogica a acestora. Roei le magmat ice a cide (grani t, granodior it s. a. ) sunt bc get e In c uar t si se al tcr ea zs

    fl'eu. Pe astfel de roci se formeaza de regula solcri cu mull schelet, sarace in baze, ellfertilitate red usa. Rocile magmatice bazice (bazaltele, andezitele s.a.) sunt bogate in silicati ~.i

    nluminosili cati alcal ini, astfel ca solurile format e pe aceste roci sunt rnai prafunde, cuputin schelet ~ieu fertilitate redusa

    Roe ile magmatice neu tre (sien ite, t rahite ) dau scluri eu carac te re intenuediare.De obice i pe ecestea se formeaza asa -numitele andosoluri.

    Rocile sedimenrare sunt cele mai raspaudite roci par eutale. Rocile sedimentareczrbonatice se al tereaza mai gr eu, in ce roeile necar bonatice se alrereaza mai r apid. Rocile metamorfiee carbonatice cristaline, marmure) se alrereaza ea "i

    ca lcarel e si d olorni tc !e d ar eu v it eza mica dator it a r ec ri st al iza r'i i pr in metamor fozare.

    hill debnzificare, ionul de H+ trece in locul celer de K", Na", ~1~~i.,Ca'",coajor-n cchemei:

    K KISiliEa~ K + HOH ~ ISitiCiiql-I + KO H

    K KInt r-o a doua fa za est e at aca ta mas a si li catului , din care se d esp rind c bioxidu! de

    ailiciu, proces numit Acesta, dizolvat in apa, da un caracter de acid sub ,care reactioueaza eu baza reactiei:

    Dt.dinKO H + H C I ~ KC I + H 20

    Ultima faza a hidroli zei este argilizarea, p roce s p rin c are s il ica ii i sen t a lt er aj iurofund, trecand 111silicati secundari (minerale argiloasev si silice secundara (Si02).

    Conditiile climatice (de umiditate ~ide tempera tura ) determine un anumit specifich idrol izei si li cat il or pr imar i, c onducfind al ter area ca tr e d ifer it e t ipu ri de argj li za re:caolieitizare, sericnizare sau lateritizare Ast fe l, i n c ondi ti i de umidi tat emare, t empera tura scazura $i reactie acida, silicatii sunt supusi unei debazificariintense, bazele rezuhate tree repede 111 saruri care sunt spalate 10 profunzime,producandu-se 0 desilicif iere slaba a silicatilor, datorita aciditatii. In aceste conditi i seformeaza un sarac in cationi bazici, numit caolinit, iar procesul senumeste caolinizare conditi i de tempera tura s i umidita te moderate, eu reactie neutrasau alcalina, debazificarea sili catil or si indepartar ea saruril or sunt mull mai lente,formandn-se intr-o prima faza serici tul, apoi i litul , montmorillonitul, beidelitul et c.Prcccsul se nurneste sericitizare. In conditi ile c lima tu lu i ecuaronal , h id ro liza este foa rteiurenea, silica ti i sunt descompusi pana la c lemente de baza , eliberancu-se 0 marecant it at e d e baze. Sc lut ia c apat a un p ronuntat caract er al cal in , migrarea compu si lo rrezultati (silice ccloidalf ~isarur i} fi in d foa rt e rap ida. La supraf at a s e ac umu tcaz a a xizide i ic r ~ialuminiu, ce dau 0 c uloa re rosi e, de und e proc esu l s e nurne st e lateritizure (lat.late r = ca-amide) .

    3 . Al ter -a rea bioc himidi e st e det erminat in ce a mai mare mas ura d e organi smeleve gcral e infe ri ca re. Ac est ea act ionea za d ir ec t as upra roci lo r ~imineral elor de unde t si

    el ementel e nut ri ti ve . Diatomeele cx tr ag din si li cen s il ieiul , l ich eni i s i mus chi i sedirec t pe roes de unde elementele n utr it iv e ( Ii ch en ii prefera

    elemcntele bazice, muschii preferf Unele bacterii intervin in procesu! deoxido- re duc ere a unor el emen te chimice ( fi er , magnez iu, sul f e tc. ), a lt el e in ci rcui tulazoru ju i seu In prcc--,ul de nxs re ~ azo tu tu i ~f~:ic.

    v ic tu so nr ele in te rv in ~i i n d i r e c t l:l ; ' I_l~;". :. , p r i o C(i:- ' l ru~ ii f '6"zl\ lHQi ii, l I r : . " r l 1 .

    3 .1 .4 . Scoar-ta de a lter-a rePr in deza greg area roci lor ~i alterarea mineral elor rezulra fragmente de roci de

    diferite manrni ~isub stante anorganice noi, care se constituie int r-un str at rnai afanardecat roca "in si tu", perr neabil, cu grosime variabila si cu 0 alcatuire foarte complexii,numit scoartd de alterare sal] complex de alterate.

    Complexul de alt erare mi nerals poate f divi zat in t rei c omponente: sch el etulm ineral r ezidual ( con st it uent pr imar ), argi la solului ~i sarurile minerale (constituentisecundari).

    Scheletul mineral rezidual este constituit din fragmente de rcci eu diferited imensiun i, rna i mari decar stare a coioidal-dispersa.Coust it uen ti i sec und ar -i sunt cei mai impor ta nt i pent ru p roce sul d e so li fi care : : ; i

    P'Jt fi:- coloidali - ee sunt insolubi li in apa (sili cea, oxi zii, hi droxizii ~i rnineralele

    e rg iloase}; sun t supus i lev igarii ;- solubili - sa rur il e mineral e p ropr iu-zi se, eare au eel ma l impor tant rol in s o! .

    punand la d ispozitia p lantelor e lementele necesare pen tru luana .Dupa ori ginea si mobilit atea mater ialul ui ce 0 a lcatuies re , scoana de a lteratepca.e fi:

    22 2J

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    13/51

    - deluviu - rna te rialul detri tic a flat de regula incez xgregarea ro cilo r co nso lida te sau m ateria l d in ro ci

    - p roluviu - mater ia l depus torential l a b az a versantilor;- coluviu - m ate -h al d ep us p rin e rc ziu ne a re ao la ra la b az a v crsa ntilo r;- aluviu - m ate ri al d ep us de a pe le- depozit morenaic - mater ia l

    : i_~~~ ' l rului;

    p rc ve ui t d in a lt er ar eatransportat pe

    com uu ita te de viata (b io cenoz a) pe care F rance (19]0 , cita; de C . R us.u , 1998) C . numit -cedafon,

    3 .2 .1 . Mtcroorgantsmete soluluide gheta r si ra rnas dupa retragerea Microcrganismele din sol ps-rici pu k cele i7JJ.i muhc dimre proccscle biochirnice

    din so l. Ro lu l eel mai impo rtan t 11 au a lgele a lb as tre , b ac teri ileprocano:e), actinomicetele, c iuperc il e , a lgele s i l ic h en i i ( m ic r oo r ga n is m e

    A igele a lb astre au capac ita tea de a face fotosinteza ~ l d e a fi xa az otu l a tm osfe ric .S unt in ta lnite peste ta t 'in so lu ri, m ai frecvente III stra tu l de la su pra fa ta (15-20 em ), undee xi sr a l um in a p en tr u f oto si nt ez a.

    B acrer iile su nt o rganism e u nicelu la re prcca tio te ce prezinte a m are d iversita te deforme. Sun t raspandi te ma i ales i n solur il e r egiun ilor s erni ar ide si semiumede eu reat .cn eu tra -a lc alin a. P ot fi aerob e, ca re preiau ox igenu l d in aeru l d in so l, sau anaerobe, ca repreiau ox igenu l d in ax iz ii pe Ca re ii reduc . in func tie de ro lu l pe care-I jo aca in so l,bacteriile se grupeaza astfel:

    8. Bac te ri i f ixatoare de azo t, realizeaza reducerea azorului a tmosfer ic prin ruper . : :nl ega tur ii dint re c ei do i atom! aimoleculei aces lo ra eu aromi deU nele sunt fototroje, utiliz eaz a energ ia lum inoasa , a llele sun tfolosesc energ ia e libe ra ta prin react ii chimiee de cxida re .

    - Bacteriile Iibere: Azobocter s p . t ra i es c 1 1 1 solurile b in e a erisi te e u pi-Ioasteimanum (anaerobe) se dezvoltf b ine in so l uri s labrelativ umede. Au rol in fixarea azotului d in a tmo sfera

    eo li an - material depus de vant;in de n at ur a r oc il or supuse

    care se produce al te rarea , se di st ing mai mul tetI_r:, :jlo-sialitic, carbonato-siallitic, halosiallitic ~i

    a . Tipu l Iitu gen este detri tic , g ro sier $i se 111 conditii b io c lim atice det undra, de mun ti i nal ri si In reg iun il e desertice, unde de za gre ga re a e ste [o arte activa.

    b. Tipul argilo-slallitic se intalneste in z o ne le c li m at ul ui temperat-umed, 111carea lte ra re a e ste rn ai a va nsa ta , c u f or ma re m ai in te nse de p ro du si se cu nda ri c olo ic la li ( si li ce ,cc . iz i ~ih id rc xi zi , a rg ile ), d ar ~iell f r ag m e ru e n e al te r at e.

    c. Tipul carbonato-siallitic se fcrmeaza in regiun ii e cu ciim at temperat-c on tin en ta l se u su btro pic al ~i se catacterizeaza prin forruarea p ro du se lo r s ia ll it ic e

    in carbonati;Tipul halosi allirlc i a n ast ere in z on e Ie d e p u st iu ell reg im hidric exudativ, fiiud

    caracterizata de acumularea de saruri pe 0 gros ime apreciabila;e. Tlpul a ll lt ic (Ie ra ll lt ic il} e st e s pe ci fi c regiunilor calde ~i umede. Alterarea

    mineral elor e st e fo ar te a vans at a, cu produsi s ecundar i abundent i, cu acumular i i n ma ric , " ,m :H l ~ i d e sescvioxizi de fier, care dau 0 culoare rosie

    Scoar t a de a ltera re se de so l pr in fap tul ca nu cG:11 jn_~ .matericorsanica. Ea reprezinta mater ia l pentru solul in curs d e f or m ar e.[nsusirile scoarsei de atterere:

    - prezinta permeabil i t a t e pentru apa;- coniine por i si aer ;- c reste capac ita tea de refine a ape! pe m asu ra ce se accentu eaz a m aru rn irea ro c- con iine arg ile d e neo fo rmatie; ,~ a re capac ita tea de a forma ~ide a acum ule $U b~U ln \~ nutritive ce po; f Jolosire de

    plente.

    Formarea unui so l Incepe 0 data ell ins ta la rea vegetat ie i s i animale lo r Pe scoartad.:: aherare, acestea , langa ac tiu nea bio mecan ica ~i b io ch im ic a, fu miz an d p ri n m oa rte alo- resturi!e Al ii t ur i de minerala, va declansa i n st a l a r eapedogenetice. sunt folosiu ulterior la fc rm area u no rfoarte complecsi, ce VOl' IUIIlllSUI.

    So lul reprezm ta in ter fa ta d intre geo sfere, a ic i avand loc mu ltip le ~ i com plexet rans formar i ~i s ch ir ub ur i d e s ub sta nte . Prill actiunea organismclor din sol se as .gu ra unc ir cu it c o nt in uu de su bsta nte i ntre re gn ul m in era l ~i eel o rgan ic . P rez eu ta celo r douacorr.ponente in relape int ima asigura solului carac te rist ica de organism viti.

    D esi par tii o rgan ice in a lca 'u irca so lu lu i este redusa . de ob icei pans la1 0 'Y o, p ri nc ip alu l c om po ne nt a l f er tilita tii so lu lu i. P re ze nta c om po ne nru lu io ( ' ;[_ '1 ic so lu l propriu-z is de scoaq a de a ltera re.

    C om po nentu l o rgen ic e

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    14/51

    au rol i n d i z ol v ar e aa celor aflati in

    greu solub il i d in(Iecitina,

    Sub padur e, predomina acumularea de rest uriI ormand un str at cont inuu, numit iitierii. Grosimea[l~!durile de conifere la 6 em sub paduri!e de foioase.;IO! din tara dau tone de litiera la hectar (M. Parichi, 1999)

    solului,

    ram ifica te. A u ro l uno rell rnolecula cum ar fi lignina, hemicelulozele, activ ~ lade hurui fi care. s olur i ee l ma i reprezen tat iv e st e genul

    Ciupercile au frecventa mai mare in solurile umede, umbrite ~i menm""ce"'ell un continut r id iea t de mater ie o rga nica, fi in d predominan te in

    10 em adencimc din p ro filu l d e sol Secre ta enz ime ellde-scomnunerea resturilor de

    111 mediile umede ~i ilurnin ate de la- pr ime le forme de viat a c are se inst al ea za

    Aportul de bi omasa este mar e, 100 -1000 tl ha. Fiindfc.os in teza consume CO2 din aero! solului s i e libe reaza

    Lichenii simbioze permanente dintre 0 si 0 algaCII, algele, forme vegetale care se instaleaza pe uscat, chiar pe roca "in

    Sunt,

    3 .2 .2 . Fauna solulul 3 .2.3.2. De scompunerea s i mineral lz area restur ll or orb' . . ni ce din so l

    principal 1: 0 transformarile biochimice din sol 11 au bacteriile,actinomicetele si ciupercile. Ponderea lor difera in functie de conditiile de mediuAst fel , i n s olur il e ae ri si te, ell mar e, descompunerea se realizeaza 10.

    pe seama bacteriilor aerobe, iar in solurile cu exces de umiditatcuescompunerea este e fectua ta de bac te ri ile anaerobe. Descompunerea res ruri lo r

    mai acide, formate sub vegetatie de padure, se rcajucaza mai deeiuperci

    Degradarea ce luloze i s e fac e de cat re bac ter ii ~iactinomicete in mediu a lc alin G ineutru si de catre ciuperci In mediu acid bioxid de carbon si epa. Degradareuhemicelulozei este rna i r ap id a d ec al a celulozei eca. 50 % din m8S:::

    uscata. Mai rar sunt desccmpusehidrogen, meranLignina contine mai mult carbon si are mclecula mai mare. Este eel me.i

    abundent material i\.'Tc~.tic din narur.l. Estc cor~jd~.~ii humice,alcatuind asa-numiml IEf.dd! l itni il ic c l h l1 ,wf1Jh;i

    Rolul faunei din sol a fast demcnstrat de cercetarile din ultimele deeenii.Orgarusmele animale sunt grupate in patru categorii: microfauna, mezofauna,uncrofanna ~imegafauna

    Microfauna este reprezentata de microorganismele animale : p ro tozoare, rot if ere,Iardigrade, nematode s .a .

    Mezofauna include animale eu lungime de 0,2 - 8 mm: lumbricide,isoptere = termitele,v ege tal a, ac ar ieni i si

    sunt

    este constituita din animalele nevertebrate rnari, cum ar fimiriapode le , mclus te le , e rustacee le e tc .

    Megafauna esrcccl c mai

    i~sapamarerialul tetigen

    3 .2.3. l li od eg rad area restur il or o rga ntce st f orma rea humusu lui3.2. 3.1. Or tgt nea mater iel organice moarte din sol

    111eea ma i ma re par te , d in restu rile de D~\lUllj.1 11 S1 1m ea Za a pr ox im at iv lO -2 {1 ,IM,O

    in 50] p & : " l J J la peste 100 ern, rlar en 0

    27

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    15/51

    (feil0li) ~olimerizati (pohfenoli). Ulterior prin condensare eu nucleul proteic olhrunusului se formeaza subsranjele humice. Dcgradarea sa este un proccs oxidativ. desccea se produce [~a i rap id in solurile aerate. in conditii anaerobe se formeaza depozitelede tu:-ba. Produsii fi. nali ai descompunerii ligninei sunt bioxidul de carbon, apa ~iarnoniacul.

    Degradarea sul.J~tanrelor proteice . se .face in sub actiuneami croor ganismelor amonifi catoare si a actinomicetelor, care a 1 1 1 0 1 1 1 a c ,liidrogen sul furat, bioxi d de carbon, apa. I ntennediar se formeaza nmi noacizi care secomb ina intre e i formand 0 substan ta complexa de culoa re neagra ce constituie nncleuloro-etc al humusului.

    Degradarea grastmilor are loc lent de ciuperci ~i bac te ri i aerobe, rezultandgl ic er ina si aci zi grasi , c are se mineral iz eaza apo i 111bioxid de c arbon ; ;i apa . Nu rezu lt aU!1 rez iduu care sa contribuie d irec t la fonuarea humusului ... :~'allin~rile sunt gr eu descompuse in substant e acide care condue la cr estereaaciditatii solun lor.In paralel. cu proceselor de d?scompunere, unele elementele simple din

    resturilor organ ice se mineralizeaza:-. se gaseste sub [anna de silice si silicati in paiele de graminee, In peretelecclular a l d ia tomeelor, in res tu ri le unor ierburi s .a .- Fiend se in combinarii complexe (clorofila, hernoglobina) din care trece

    cornplecsi organo-minerali.se gjiseste in compusi complecsi iar cal ciul , nat ri ul s i po tas iu lprccese fiziologice ale pl antel or, fara a participa la fcnuarea unor

    decat cele de padure, f01111and un humus de buna c al it at e.4. Sursa de azot este mixta: organica (din resturile organice) si minerala. Uncle

    microcrganisme specializate pot utilize azotul molecular din atmosfera salului.Ccntinutul de not In r esturile vegetale esre redus (0,1 ~ 1,5 %), In t.mp cehuruusul conri ne 5 ~ 6 % N.

    5. Ra'pur tul car-bon / azot (C : N) reflect a activitatea microorganismelor din solIf i gradul de humificare.6. Tempe ratura. Opt imul de ac tivi ta te b iocbimica est e int re J 8 - 22C. Peste 45C se produce a autooxidare a rest uri l or vegetate rara act ivitat e micr obiana, ceea C~explica in desertu ri le calde contiuu tu l scazu t de humus .

    7. Umidi ra tea r idi cat a combiuat a ell t emperatura crcs cut a due l a deg radarcalproape tot alg a rcsrur il or veget al e. l ncat humusul se a cumuleaz a in cant it at i scaz utc. Laternperaturi scazu te s i umidita te rid icata se produce turbifica rea. l-lumif icarea este inten-aLa 25 ~ 30 % umidi rat e ~i18 ~ 22C temper atura i n sol.

    8. Aer isi rea fa vor iz eaza oxidarea b iochimica c u forma re de humus.9 . Re act ia chimica al cal ini i a mec1iului de humifi care f avor izeaza humi fi carea

    deoa rece ace st a coaguleaz a si r amane pe locul de fonnare10. Supor rul m ineral cal ci c Iavo ri zeaz a menpnerea humusu lui in mas a solului11. Prucesul pedugeuetic conducatur in relatie cu paralelismul fito-pedo-

    climatic,12. Etapa de evolut le mcrtotogtca ~i f itocenolog ica a solului care favorizeazsmentine rea humusului pe profi lu l solului .

    compusi organici.- Fosforul ~iazotul au 0 mare importanta pen tru nutri tia p lante lor .- Sul fu l se gaseste III plante i n constituria unor aminoacizi ce compun multe

    protcrne. Dupa miueralizare ajung in sol sub forma de ioni S04 ce asigura nutritiaplantelor ~I a micrccrganismelor.Si a il e cl emente con st it ui e dupa mineral izare a sur sa de luana pent ru plant e: ZI l,Lhl, Cl, B, Mo, I s.a.

    'Fazele humificiirii:l . De scorupune rea restur il or orga nice de ca tr e microorgani s- rel e din sol JI!r-ubs tante cu mas a moleculara redusa (feno li , aminoac iz i s .a .) .2 . Condensarea s i pcl imerizarea rec ip roca a produsilo r macromolccu la ri rczults ti

    d in descompunerea rcs tu ri lo r organ ice .Fractiunea insolubila se descompune lent sub actiunea microorganisrnelor:

    3.2,3.3. Form area humusuluiceluloza --t oligozaharun --- zaheruri insolubilelignina _,.. fenoli --t radicali Ienolici. cninone ----"'"olifenofprc ie inc -~ arn inoacizi , pep tide

    Humusul est e pr inc ipalul c onst it uent organic al s olului , r epreze ntat d e mater iaG"~8[Elica in s ta re colcida la d ispe rse, avdnd culoare inchisa , a lcatuire macromolecu la racomplexa ~i care se a curnu leaza l a pa rt ea supe -ioara a p rofi lu lui de sol . Huui ifl carear 2. .f7T~zint~ansamblu! de p roces e b iochimice si chi rni ce pr in care res tur ii e orga nicer r- on rt e d in sol se trans forms in humus .

    Formarea s : acumula rea humusului sun t inf Juen ta te de mai multi f ac to ri natural i1. PI:czen \' a rcs runtor vegetate este 0 conditie fundamentals peu tru acumula reahurcusu lu i. In re~iunil~ desertice res tu ri le organ ice insuf ic iente yi c utoox idarea rapida a

    acestcra nu perrmt formarea humusului.. 2. Microorganismele se gasesc peste tot in natura, mai putin in regiuniledescrticc (ca lde, tempera te sau ree i) .3. Sursele de carbon ashnllabil: carbonul se gaseste in resturile organice in

    proportie de 80 - ~O % si parti cipa la pr ocesul de bumifi care in ponder e de 45 ~ 65 %,deoarece 0 parte din carbonul se elimiua sub forma CO2. Carbonul asimilabil dec - u r e micrco rgan isrne s e ga~e$te . subst an}e le p rot ei ce, aminoa ci zi , al coa I i $i grasimiR~ltlnle l eJ 1 11 10 a se ~ I f nmz l ,? u ri le dm pi:"\dme cantin c~.rb,)11F~'J. ~cc

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    16/51

    - acizi humin ic i bruni rezulta d in res ruri le vegetate de natura ierboasa. Continu tu lde azot este redus (3 - 5 %), de carbon est e ridicat (50 - 60 %). Sunt [ca rte putin solub il i111.O~l,dar solub il i in solut ii baz iee.

    . - acini h u m in i c i h ~ lI 1a to m el Q ni c i a u c ul oa re b ru n-r os ca ta , m ai f re cv en ti i n materiaO:Lg,lilic5 aflata in curs de humif icare. Prezinta 0 impor ta n tf mai redusa pentru humus.

    3. Huminele reprezin t a eea mai s ta bi la a h um us ulu i. Ti iu d i ns ol ub ile insolujii alcal ine (In NaOH ~i Reprczinra aproximativ 2S % din totalul$;lt,;Lan~elor humice.

    B. Substantele hurnice nespecifice sunt reprezentate de resturile vegetate,nn imx le, produs i i l; re nnediar i de d escompune re (monoz aha rur i, am ino aci zi , fenol i) ,b irurnuri , ceruri, rss iu i e tc .

    = 7..;- 7,5), raportul ON est e mai mic de cat 30 , i ar c ant it at ea de cenusa es te foa rt e r id icat s(i4 -e- 15 %). Turba este foarte bogata in substante minerale, dar blocate 111 formeinaccesibile plantelor.

    b) Turbo oligotrofo se int51ne~te 111reg junile montane , pe substra ruri acide , ell unc limat rece ~iumed. Ea se fcrmea z. avegetat ie i acidofi le a lcaruita d ins z- ac a I n c le m en te nutritive, putemic r idicer (p)_-.lrllll40)

    3.2.3.6. [nsusu-ile humusulul

    3.2.3.5. Tipur il e de humusInsusirile fizice f iz ico-ch iruice a le hUT11UfUlui . )1 _1 . \ r'f'.,!!jC impor t a ruf pentru

    evolutia ~istare a de a s o lu l u i. Aceste sunt:- c apa ci tat ea de d isp er si e in mediu a cid sau a lcn lin, c u por . .bi li rat e d e cc agu lare

    ~1c!b inf luen ta ion ilor de calciu ~imagneziu;- capac it a t ea de adsorbtie;- rapcrtul C ; N;- degradarea b io logics a humusului .

    Funcjie de tipul de humificare si intensitatea prccesului de humificare sedecscbesc mai rnu lte categoni de humus : mull, moder, mohr, turba .M u ll- ul e st e prin materie organics b in e h ur ni fi ca ta , c u 0 intensaacuviiate biologica si rapid si prcfund amcstecara ell partea miner-ala a solului.ESI-' : constituit, practic, in totalitate d e a ci zi h um ic i. Caracterizeaza orizonturile de tip Acu bio-macrost ruct ura ~i cu 0 putemica d iscontinuita te intre orizonturile 0 ~i A.Succesiunea este de tipul (Ol)/A, OI/A sau 01, Of, (Oh, cand lit ie ra este grease) IA.

    Acest de humus poate fi de doua feluri:- mull fo rma t in p reze nta ca lciului , f ii nd sa turat i n b az e, eu un rapor t C/N

    opnm 15), i nd idnc1 a humifi care avan sat a, ca li ta ti v sup er io ara. Are culoare brun-ili:_,;ricioasa sau neagra. Corespunde orizontului Am bine strucrurat, ell pH neut ru sa u sl aba lcal in , carac te rist ic solurilor de stepa, cu activ itate b io logic; intensa , unde ecizi i humic igoe i sum polimerizat i $ i lega ti int im de arg ila.

    - mull acid - f ormat In l ipsa cal ciului , se conc ent reaz a int r-un o ri zont A pa rt ia lrrEl. ':-Zlt S8U nesaturat in baze, cu pH > 5,5 ~i raport C/ N user mai ridicat 17).Or ivon rul A el i mul l a cid, d e l a solur il e de s ub p adure d e foioase, po at e f de unorizont 0 (In special 01).

    Moder -u l es te al ca tui t din mater ie organica mai sl ab humifi cat a si par ti al l ega tade penea minerals a s o lu l u i. Accst de humus se formeaza la solurile mai slab aerate,din reg iuni!e urnede ~i reci. biologics este redusa (lipsesc rarnele),t.nccesiunea orizonturilor este 01, Of, 011., A, e ll 0 trece re progres iva intre orizonturile 0; : ; i i'..(oc ric sal! umbric} , adesea limita d in tre 011 ~iA fiind greu de trasa t.

    P rop ri et a t il e moder -ului s unt : e ulor i i nchi se, st ru cture sl ab de zvo lt at a, r eact ie:;eidii (pH =4...:...S), grad de saturat ie in baze redus , raport elN c upr ins int re 17 si 28 , eee acc ind ica gradu l s lab de descompunere a materie i o rgan ice.

    Mohr-ul (hun1llstll b rut ) - este a lcatui t d in res tu ri o rgan ice s lab humif icate, putinIw iU ru npte fo arre s la b l eg at e d e partea minerala a solului, cu opondere foar te r id icat a acintor Es te caract er ist ic or iz ontului Oh al s clur il or din z ona montan a, formatesub padurea de conifer e sau sub paji stile alpine. Este putemic acid ( pH < 4,5) sarac "i n:!ZOI (raportul CIN = 30 - ;. 4 0) , sarac in elemente bazi ce si bogat "in a eizi solubil i car eexercira 0 actiune puternica de alterate rrugrare partii minerale a solului.

    Turba se formeaza intr-un saturat epa. prin acumularea de resturicrjanice ale unor plante hi drofile. Se di ferentiaza dona t ipuri de turba: eutrofa (saucalcica ) s i o ligo trofa (sau acida )

    n.) Terl.a wt-;-ofij se fO[;)t:T1i pc teccuurile joarc, cu un JUOitr

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    17/51

    anumuc locur i si per ioade al e anu lui d ominante, san pot ii In msrimi aesemnificative qHIpotlipsi -

    3.3.2. Caicgorttte de apa din sol

    b . Apa libera (ucleguta) pcat e ci rcul a l iber pr in so l. S e subimpar te in:capi lar ii - es te ap a retinuta de sol in pori! capilari ~i care sePeate fi imobila (retiuuta si accesibila plantelor] sau

    intreruptf din lac in lac de bule aer}.- api i grav it at io nalo - se int alnest e in spej ii le ne capi lar e al e solului si se sc urge reped cdupa ploi sau irigatii su b actiunea f or te i d e greutate.

    i n toa te(CO]03f1''''

    Din punctul de vedere at s ta ri i de :;;.~g:t;t cntegoriile de llpfi_ din sol suu t:a. Apa in stare solida - este surss pentru celelal te forme de agregare. Are rol in

    de-egregarea roeilor ~inu are importanta d irec ta pen tru p lante.b. Apa in stare de vapor! - se gaseste in porii solului ~ se mi~ca difuziune.Fcrmeaza roua subterana si, la secete prelungi, in cantitate mare efectul secetei

    i!SU~i-a plantelor.c. Apa lichi da - este cea mai import anta pent ru pante.

    Din punc tul de vedere al r el at iei apei cu p ar ti eu lel e de so l ~ie t d inarnici i sale priusol, :Ipa poate f de doua feluri: legato si liberd

    u. Apa l egata se subimparte in:l ega to chimic - intra in formula cbimice a substantelor de care se Ieaga. La

    ei po a te fi:- apa d e consuunie - int ra in ret eaua cr isr al ina a mineral elor s ub f01l11a ionica (ex.

    t t(OH)3) s. a. S e el imina foar te g reu, I a t empe rarur i de pe st e 400 "C , pr in des compunerearniceralului.

    - apa de crist alizare - est e legata de reteaua cristalina a rnineralelor sub formamcleculara distr ugand-o, substantele trecaud din stare cr istaliua 'in stare amorfa. Secl ir cina ma i user (1 = 200C) Tara de scompune rea subst an tei . Exemp lul c1a si c est ef o rz n ar ea g ip su l ui .

    - npo legate fizic - est e rep rezen tat a de ap a ads orb ita la supra fa ta particu le lo r solidedatorita fortelor de Dupa intensitatea fortelor de retinere poate fi de doua feluri:- apa (apa de higroscopicitate) - se fcrmeaza prin condensarea

    din atmosfera solului In jurul p ar ti cu lelor d e sol pan a l a sat is facereala supra fa ta acestora. Este inactiva ~ieste carac re riza ta de coeficientul

    3.3.3.11111icii hidrofizieia. Coefictentul de higroscopicitae (CH) umidit.ea maxima care se

    r ealizeaza Int r-un sol uscat la aer, pr in tuentinerea 21 contact cu a atmosfera avand 0umidi tat e de aproape 100 %. Apa higroscopica este inacces ib ila p tamclor.

    b. Coeficientul de ofllire (CO) reprezinta ponderea procenunn a 'Jrnidj(~l(ijsolului sub care p lantele se ofi le sc irevers ib il .

    CO~ 1,5 CHCoeficien tu l de ofi li re dep inde In princ ipal de t ex tura 1 -3 % la scluri!e nisipoase,

    (",9 % la solurile lutoase urcand mult, peste 12 % (chiar pana l a 2 0-30 1a s olurile ent exrura argj loasa . G radu l d e so lonet izare, i nt ens it at ea ~i tipul de a solului~po resc Ior tel e d e ret in ere a apei in sol .

    c. Capacitatea pentru apa In camp (CC) reprezinta apei pe care soluio pastreaza durabil, dupa ce 8 fost umez.it 111exces si Reprezinta limitesuper io ara a int ervalului de umidi tat e semni fi ca ti v pe nt ru p lant e. Es te "p "- p el icu lar f .~ide aceea, depinde de tex t ura s! strucrura solului: ore valori de la sub 15 0/la la peste 30 % la solurile argiloase.

    d. Capacitatea de ap a utll a (CU) est e inter valul dintre coeficieatul de ofilirc sicapacitatea pentru apa in camp: -

    pe li cul ara - s e PQQte d eplas a 'i n st are l ichida carorira forte lc - de a trac ticmolcculara ell vueze mic i. Coo .spunde cu interva lu l de umidita te de pfma la coeficianru lde ofili-e.

    CU~CC-COe. Capacitat ea totala pentru npa (CT) repr ezint a umiditatea maxima a unui sol

    rn cond it ii de sa turat ie. Sc mal uu rnest e capacitate de saturaue. Se ponte d et ermine pr immetoda rametor sau se calcu leaza in functie de poroz itatea total a s i densi ta tea solului :

    CT~PTl00~D-D.1 10 0vA D DA

    i. Capaci tat ea drena uta (CD) i '. :: p; 't ti ': !~ i\ (\ife

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    18/51

    3.3.4. Reg imu l hidr ic a l soluluide patrunderea,solului. Depinde

    ~ipierderesde u ilan tu l e r.ei

    dill4. PROPRIETATlLE SOLULUI

    prin modificareac inci npu ri de reg im

    1. R eg imu l h idr ic pe rge li c - r ep re z in ta i ng he tu l solului in cea rna i m arc gT0;;il1'i'e aZS, suuane intalnita in reg iuniie cu cli rnat subpolar ~ipolar. In cele cateva luni de vara,so lu I se dez ghe at a doar l a p ar te a super ioara, produ candu -se proees e de p seudoglei zarech.tori.a apei stagnante

    2. Regimul hidric - este caracteristic c l imatelor umede, in careeste ma i mare evapotranspiratia. Se forrneaza un curent de apa

    la p an z a f re at ic a.pe rco lat iv - carac renzeaza c limate le umede eu reg im

    aluvicrner ri c c ont rast anr : p rcz cnta unor p er io ade a le a nu lui ploioa se, i n c are reg imul e st ej-crcolativ. altemand cu perioade secetoase in care evapotranspiratia depasesre net aportulde ~lp~in precipi tatii.

    4 . Re gi rn ul hidr ic ne percolat iv - este specific c lima te lor ar ide ~is er ni ar id e c fi nd:i;.J din precipira ti i uu poa te perco la solulpaua la panza f reat ica s irua tb [aman adanc irni .

    5 hidric exudativ - este specific cl imarel o- aride sau secetoase i ncouditiile panz e f reat ice aproape de suprafara (3-5 111 adancime). in perioadele calde,~i uscate se realizeaza un curent ascendent de apa care, prin evaporatie, tinde sa(mbC5:afeasca orizonrurile superioare ale prof i lului sclului in sann-i solubile.

    sol.

    3.4.AERUL DIN SOL

    Srvdicree trrof ilului de :01 ill vcde-ea identif ic ii ri i uu.ut ilor uxoao-n icc J~ sol de~ un anumit t er it or iu, presupune st abi li rea propr ie tat il or mater 'i alului d e sol . Mai tnt ai se~ iOc edenza In s tab il ir ea in t eren a c arac rer isuc ilor mo rfo log ice (vi zual e ~ i palpab il e} al e~olul ui: cul oar ea, str uct ura, textura, tipuri le de neoformati uni et c. Corectitudmeacelimirarii orizont uril or de sol pe un profil depinde de modul cu m sun t s tabili te ecestecaracteristici morfolog ice. Apoi, cercetar ile continua In laborator, cu analize fizi ce,fiz ico -rnecan ice si ch im ice, in U nTIa carora se pot face interpreuri corecte pr iv indpotentialul productiv al solutilor respective.

    Propr iet at il e so lului po t fj fi zi ce, chi rui ce sa u comp lex e. P rop ri et at il e fi zi ce al esolului sun t: culoa rea, s truc tura , consisteu ta , p last ic itatea , tex tura , densi ta tea, poroz iratea~.E. Unele dintre acestea mai sunt denumit e proprietiui morfoiogice, pencru ca pot fiidantificate ~i i ncadrat e In ter en eu ajutcrul o rganelo r de s jrn~ tara ins trumente sat :eparatura specials de determinare. Dinrre acestea se pot incadra la proprietaumcr fologice cul oarea, structura, consisterna, pl asti eitatea, adezivitatea sauneoforrnatiunilor. Alte tin de ccmportamentul mater ia lului de sol la

    sub uno- forte ~i au fos t denumitef iz ice carac te rizeaza reg imul h idric

    (despre care s -a vorbit in cap itolul p recedent)Proprietatile chimice de compozitia chimico-mineralogjca a solului ~i de

    compcr tamentul ace stor subst ant e in rapo rt CL neces itat ile organ ismelor e -r-e c -s iesc 1~'1sol . Combina t, complexul de proprie ta ti care favorizeaza dezvoltarea p lautelor conatituico proprietate c om p le x a numitajertilitate.Component ul gazos a! solul ui cupr inde aer libel', aer capt iv, aer adsorbit si ae r

    d iz olva t. V erdnasch i a firm a ca "aerul es te un component nelipsit si solul fa ra gaz e nu 4.1. PROPRIET." TILE MORFOLOGICE ALE SOLULUIaerul a tmosfer ic proportiile p ri nc ip ale lo r g az e sunt : N2 = 78,9 %, O2 0= 21 %,CO, ~ 0,035 %.

    Compozitia aerului d in sol este sch irnbatoa re In functie de intensira tea procese lorcare au lac . in orizonturile superioare (Pa l l a l a 50 e rn adancime} compozi ti a ae rului e st easemanatoare c u cea a a erului atmos fer ic, d oar CO2 are 0 proport ie mai mare 0 ,2-0 ,6 %,putand creste ch ia r pana la 3,5-10 %, depas ind de eca . 300 o n concent ra t ia din aeru!atmosferic, datorita activitatii organismelor ~i a des compuner ii r estur il or organ ice d eent re organi sme. De ex emp lu de scompunerea h idrat il or d e carbon se f ace cu p roduce reu e rnc t an CO 2.

    eu cresterea adanc imii scad e si propo rt ia oxige nu lui p e s eama ab sorbi ri i ded.h":: radac in ile p lante lor sau de entre a lte organ isme din sol pen tru procesu l de resp irat ie .L a so lu r ile tasa te , cu un volum scaz ut a l pori lor, proportia ox igenului scade foarte mult,i 1 '1 .n i ' ! . in ju r de 10 % l a ada ncimea de 50 cm. Scaderea ponder ii oxigenului s i cr est ereac on ce ntra tic i C O 2 in flu en te az a n eg ativ ge rtn in atia se mi nte lo r, p atru nd ere a I II jJlJio .:-,r '.apei ~ a substantelor nutritive

    C on ti nu tu l d e a zo t e ste fo arte pu tin va ria bilU mezea la rela tiva a aeru lu i d in sol este aproape permanent lOa %, ell excepue

    strsrului superficial de sol uscat ~iafana t .

    4.1.1. Culoarea soluluiCulcarea sol ului est e principala Insusir e mor fologica a solurilor $i constituie

    principalul criteriu de delimitare a oriaonturilor -' ii chiar un e lement fundamental penrrud enumi rea unor t ip ur i ge net ice d e so l (de ex emp lu s olul brun rosca t din S .R .C.S. -J 9 80) .

    Varietatea foarte mare a culorii materialului de sol este data de diversitateed e fo rm are ~i evo lutie a so lur il or pe g lob si de

    comouiauuor cle facrori si ce conduc lasubstante chimice d if er ite , c e

    Parametr-ii culor iiPen tru de termina rea culor ii so lului se u ti li zeaz a Sistemul Munsell care poa te f

    def in it ca un sistem de eoo rdonate ci li ndr ic si ruat iut r-un spa tiu euc l id ian , bazat p e t reipsrametri: nuanra, valoarea ~icram a (figura 2 .1).

    Nuanta sal ! c uloarea propr iu -zi sa es te repreze ntat a in Si s- ernul Munse ll de cinciculon de baza si cinci culori inrer rnediar e, notate ell inijialele denumir ij or d in l imbnengleza:

    La randu l lor a cest e nuante po t f imp3_r ti te in ze ce r re pt e int ermed iat e no tat e de l c1 I.! 10 ~iasezntc i-irotdeauua Iue.inteu initinlelor corespunztiroare t"Illi\n\~i. Peutru solurik folosesc doar patr u tr cpt e: 2, 5, 5, 7,5 $i ]0 (f!e ex. 7 ,5Yf l, 10VR.).

    34 )

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    19/51

    OH), car e est e destul de raspandit In sol, imprima solului culori de 10YR ~i7,S"\'R ~ieste car acteri sric or izontului cambic al solurilor acide din zona temperate, si impm-isculori galbene l a partea superioara a solurilor situate la tropice ( Soi i c olour , 19 93) .Hemat it ul (Fe]O]) se int alnest e 111mod frecvent in solur i da nd culor i i n nuante de 7,5YR,5YR sau mai rosi i.

    ~c uloarea mater iei organice (neag ra - b run-ne gr icioasa) es te d at a de cant it at eanatura subs tant elor humice: aci zi i h umic! impr ima sclului culoa re nea gra ID t imp ceIulvi ci pigmenteaza solul in nuante ci a l a gal ben la rosu

    - in functie de n atura proccsclor pedogenet ice dominan te, anumi te or izourun potnvea culori specifice determina te de prezenta carbona tu lu i de calciu, a s il icei coloida le , 1sa runlor solubi le, a h idrox izi lor de fi e- ~i aluminiu et c.

    Va loarea reprezint a gradul de st raluci re ( Iumino zi tat e) a culor ii . Ne arata dadac ecasi n uanta est e mai d eschi sa sau mai inchi sa. Valoarea var ieza int re 0 (neg rul t eoret icpur ) si 10 (albu l teore tic pur). in Sis temul Munse ll valoa rea variaza pe sca ra vertica l; ~iestc cuprinsf Int re I si 8. Nctarea val orii se face Cll c if re a rabe deasupra l in ie i de f recj ie :JI, 51etc.)

    ~culonle primare > ~culori intermediate -- R ~ rosu (red)-y "'"albeu (yellow)~G=verde (green)- B ~ a lbast ru (blue)- p ~ v iol et (pu rpl e)

    ..YR = galben-rosu- GY = verde-galben- BG = = albastru-verde- PB = violet-albastru- H.P = rcsu-violet

    Pen tru soluri valoa rea 5 carac te rizcaza culo, i C ; ' 1 . luminoz itate medic , valori!e maimici dedit 5 caracterizeaza culori iuchise iu- vs.lcrilc mai mari de 5 Cl. :;1CL2,j~.!..~~culorile deschise

    Croma se refera la puritatea culor ii sau gradul de saturat ie a C U I O i i i respccuve.Cre-na est e rep rezentat a pe sca ra or iz ontel a a Si st ernului Munsel l si se noteaz f ;lb liniade fractie cu cifre de la 0 1a 8 ( 12 , 1 6 etc.).

    Deter minarea culoriiin mod pract ic , si st emul Munse ll est e t ranspu s sub forma unui at la s d e c upr ind e

    " " 1 i ! . i muhe planse (tab li te ) perfora te , f ieca re i p lanse corespunzandu-i a anuru ita treap ta decare se succed gradual de la rosu Iaga lben . Perfora ti ile all i n dreprul Ior un et a Ion

    de corespunzator unei nuante , unei valori si unei crome. Determinarea culorii seface rniscand pr oba de sol pe sub Ui .bli\a in dreptul perforatiilor si comparand-o ellctnlcenele pana cand etalonul corespunzator culorii marerialului de sol.S::: citesc uuanta, valoarea noma sub forma unei fonnule de tipull0YH. 312, iar peiitbl ilB. alaturata (din partea stanga) denumirea culorii solului.

    Deter rnina rea culor ii se po a te face a tat l a mater ialul ill stare umeda ca t ~i Iamatcrialul In stare uscata, uneori rezultand diferente apreciabile intre cele oouadetcrminari

    P ent ru valor i si crome int ermediat e se u ti li zea za ze cimale l a c ifr el e respe ct ive: dee-cemplu, 0 culoare i nt er me di ar a I nt re l O YR 3/2 ~iOYR 4/ 2 s e n or ee za l OY R 3,5/2.

    In cazul sclurilor care au doua sau ma i multe culori se poa te deterrn ina culoa react0, ,) j~ il nt a, f: prez entand culoa rea care ocupa. ce a rnai ~a re par te a volumului d e sol ~iculcr il e aso crat e (pet e de reducere, pet e d e oxidare s. a. ). In acest caz cuioarea se exp ri rnasu o forma : lOYR 5/3 (70 %) + 5Y 4 /2 (30 %).

    Semnlfica tia cutortlor solului

    DD D [Io 0 0 0nDCJDo 0 0 0~. II 0 ' . . .~.-~c->I ooIo o- Crol11u-

    F ig . 2 .De te rminar ea culcr ii i n S iSb, ~1 ! :. 1\ li l. r_ :l l.

    [nveh sul de sol prezint a 0 mare va ri et at e de eu ler ! care sunt d at e de c cr rrooneot iim inct al i s i o rganici ai s clului . Apreci ind ccrecr cei t rei pararner ri ai c ulor ii pu tem obr ineo aer ie de infcrmat ii desp re compozi ti a mater ialului d e s ol sal t des pre n atura p rocerelorcu-e PLi lac In sol:

    ~pULiI\ determine diferitc miller.1ft' existciue in sol: de e~~wplt: gcdhn!JI (F..;O

    Culoarea solului este influentara de :- natura materialului parental - prin fumizu-ea J \ : : rra te -iale care tnt euler!

    lnchise (melanocrate) sau deschise (leucocrate);- forma de relief Iavoriza bi oacur nulsrca cc imer.ruviile din ZOllP

    t Cfi.~'. :r;.I.i, schu-i lc n\li"d inchise, in schimb p c . : : vers-ru ii cu psn ie m3~;solnrile sec a ra c te ri z e- z a p ri n colon deschise , ltl pr i nc ipa l u : uo : it ; -, .c r o z i un ii salului C,H"' : este (m.;-'to.::

    36 37

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    20/51

    inc ten,'n 'n7' partea superiuara mai Inch isa 13 culoare, a profi lulu i deastfella suprafata orizontul B sau C;

    ~hidrolog ia - exce sul de ap a permanent In sol det ermine inst al area p roce selor derejucere care au ca rezulta t 0 colorare specifics a materialului de sol (albasrru-verzui}.

    Culoa rea con st it ui e un cr it er iu pen tru diagnost icarea unor t ipur i sau subr ipur i deso l sau a unor or izon tur i pedogen et ice de so l. Ast fe l, conf orm S.R.T.S. -2003 or iz ontul Amc li c (Am), di agnos ti c p ent ru cl ass Mo li solur i, est e ca ract er izat p rin nuante eu v alor iC _lJ~ :: :;3,5 la materia lu l 'in stare um eda si SS,S la m ate ria lu l ill S UIre u sc ata . Inclasei Molisoluri, cromele :5:2 la materialul in stare umeda, in orizontul A, separaccmoziomurile. Cromele S .3 ,5 ( la ma ter ia lul i n st are umeda) prezente eel put in pe fe tel eclcmentelcr structurale ale orizontului B, defiuesc soJurile Cromele ::;3,5 {lamac-ia.u: in stare umeda) si cu nuante de 7,5YR prezente in B desemneazaeolurilc brun-roscate ;i brun-rcccatc luvice.

    curbate, eu nurneroase convexirati $i ccncavita ti . Aceas ta s truc tura este carac te rist ic smolisolurilor, care all un or izon t Am bine ap roviz. ion at eu humus d e t ip mul l cal ci c $i cuo intense activ itate a rnezofaunei (de ex. cernoziomuri, cemoz iomuri cambice

    (granular) - se ceracrerizeazn prin dispunerea inegregare ell porozitate m a i r ec lu s a si eu aparitia de fete p lane datoritfunor zone de contact mai mari Intre elementele apropriate. Aceasta structura esrcceract er ist ica sclur il o- cu lt iva te int ens, u .d e : ' I . r - = [oc 0 usoar a de grad are a structuri i~)omemlare (de ex. cernoziornul c ar nb ic , $ .C ) 11 .. dn m- ro sc at e tc .) .

    Clasificarca srr-ucrur-ii solului

    4 .1 .2 . S truc ture solululDennl !i t. Forma rca st ructur -i i sn lulu!Un a dintre c cl e m ai i mp or ta nt e caracterisric i m orfclo aic e a le so lu lu i este structura

    solului. Structnra sotului este proprietarea marerialului de sol de a f a lcaruir d inpa rt icu le el emen rare grupat e in a greg at e de di fer it e fcrme si mat imi , s eparat e int re el ef)J11 de contact eu legaturi rnai slabe.

    care favorizeaza s truc tura rea solului sun t:- con tinu tu l de a rg ila- humusul - este principalul agent de ccagulare ~,icimernare 0 peniculelore lementare d in sol;- cationii de Ca+-+!}iMg++Starea strucrurala a solu lui li confera 0 p or oz it at e c om nl cx u ~ic a u -r ru re s tr uc tu re

    colului derermina direct potentialul productiv al solului

    Tn timp S-3U r eal iz er mai mul te si st eme de cl asi fi carea st ru cnui i so lului In 1987LC .?A . Bucurest i a el aborat ~iadop tat u n si st em de clasi fi care ba zat pe Clasi fi careaame-icana Soil Taxonomy ( , , . , - 1 7-a Acest s is tem de c lasifica re def ines tei'.~_j~!l s truc tura le a solului pe baza """",0." "m

    - forma agregatelor structurale;- marimea agregatelor structurale:- g radu) de dczvoltarc a s truc turi i.A. Dupf forma agregatel or str ucturale, s-au separat [r ei clase de st-ucturii :

    s tr uc ru ra c ub oi d- sf er oi da la , s tr uc tu re p ri sm ati c- co lu mn oi da ~i srructura foi(_).~d_. LI trandul lor ecestea se impart ' in t ipuri s i sub tipuri de s truc ture

    Strucrura cuboid-sferoidala se caractcrizeaza prin faptul ca agregateles t.uc rura le sun t dezvoltate aprox imativ ega! in ju ru l unui punet . I n cadru l acesrei c lase sedistiug JOl l a t ipuri de structure: tipul sferoidal ~itipul cuboid (poliedric).

    a) T ipul st eroidal se c aracrer izc aza p rin fa ptul ca fefel e agregat elor st ruc tural e nuSee imbina cu celc ale agregatelor st ructurale inconjur atoar e. Se diferent inza douasubtipuri: ' b) Tipul cuboid (polled ric) t.re crcscensnc

    structurale 'h) l TI b i) ' l. ii l CD eel- :l.h agrejntelor structurale

    38

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    21/51

    subupuri de strucrura:- s tructure p ol ied ri ci i an gulard - se carac ter iz eaza pr in ag rega te s tructural e e ll

    I t; ;F neregulat e pl ane , del im it at e d e muchi i evidente asez at e ind esat , c eea c e da un as pectcci tu ros (angula r) . Se intalneste ell deosebire In orizontur iie Bt ale soluri lor bruneargilciluviale.

    - structure poliedrica subangularo - elementele structurale p re zi nt a m u ch ii m aitesite, sterse ~if ete Ie use r curba te . Este carac te rist ica orizouturilor Bv a le solurilor bruneeutnezobazice s i a le cemoziomurilo r cambice .

    Un caz aparte de s truc tura este s truc tura sfenoidala. intalni ta 18vert iso.uri, la careaxul vertical este inclinat (to ---:-0)

    Struc ture pr-ismatic-co lunmoida se carac te rizeeza prin dezvoltarea agregatelorstructurale preponderent in sensu! axei verticale, astfel incat agregatelorstructurale este mai mare decac dimeusiunile orizontralc. Ac c astll c.. prinde Leitipuri de structura: prismatica, columnate, columnoide.

    c lase se pot deosebi trei tipuri de su-uctura:a)structura lamefarii este consrituita di n agregatele structurale sub I onna de

    placi sau lamcle. Este speci fica 3tM so! urilor tasate, cu hardpan, ca t ~i orizonturilore luviale El ;; i Ea.

    bjstr uctur u leuticular a se individualizeaza prin agregate struct urale ale cat-erf et e o ri z o n ta le s un t u s er c u rb a te ;cj su-uc tura s ot zoa sa a re agreg at el e ase zare unele pest e a lt e! e, sub forma de s otzi

    (asemanator eu solzi i de pes te )B. In tunc tie de marimea agregarelo r structurale, Soil

    einei clase de valori: foarte fina sau foarte mica, mica, medie, mare, marc.Interpretarea lor se face d if eren tiat , in funcjie de tipu! de s truc ture

    -cclumnarn-prismauca-

    - ta m et ar e .

    F ig . 4 . T ipur i d e s tr uc ru ra dupa forma de agr egat elor s tr uc tu ra le .

    T . . b. 2 . M ruime a a gr ega re lo r st ru ct ur al e i ll f un ct ic d e tipul de suucrura

    angulnrs

    Mare I Q . 5 0 50 : 100

    Dime nsi une a a gr ega te lo r st ruc tu ra le i ll fu nc ri e de t ip ul de st rUC l11 ri i(111m)

    Sferoidalf sau Ioioesa Poliedrica Coturnnoid-prismaticaF oa ne m ic n < 1 75 % din m asa so lu lu i d)lt c on r t i tu it a d in e gr eg at estructurale:

    - eu struc ture d istrusii - agregatele s truc tura le sum dis trusc 111cea mai mare panepriu lucrarile agricole anuale.a) Strucrura p r'I smat ica est e al catui ta din ag regat e st ruc tural e e ll fe te l e pl ane 9imvchi i as cut it e, cap et el e agregat elor st ructural e fi in d drep te. Pr is rnel e mai mat i se po toe-Iacc relat iv use r In poliedre mici. Aceasta structure este carac te rist ica orizonturilor Bta le solurilor brune luv ice, luv isclurilor a lb iee e tc .b ) S rru ctu ra c ol um na rjl se asearnena e li c e a pr ismatica, n um ai c a i n a ce s! " c azcape te!e agregarclor st ru ctural e sun t rorunj it e. Est e caract er is ti ca ot izonrului Btna ( lasolcnctur.)

    c) S tructura columnoid:1 prez int a fe tel e or izcnt al e bine individual izat e care seintersecteaza in muchii rorun ji te , iar capetele agregateJor s truc tura le sun t rorun ji te .

    Structurn Ioioasf e-ii:L:: rcprezcr.tat'i de ~~:.;;"';;;.nl:; dezvchatep-epoudeeen : in p lan orizontal , rczulti ind 0 t .uprapun cre e el emenreloc. cud r. rl cces tci

    40

    4 .1 .3 . Consisten tn soluluiConsistentn reprezinta modul de comportare a solului la de deformare

    ~au de rupcr e a acestuia $i exprima coeziunea dintre particule. de texturu,structura : ; ; i u rnidi tat e. Cousi st cma se det ermine in t rei st ar i de umidi tat e a solului : i n st areuscata, 1 11 stare umeda ~iin s ta re udf i.

    Consisten t a In SICI,-"" uscatii 1 ; - : : tk.t;:;j"lilln:1 pcrrru prob ele de sol eu umidnne Ioane~ C U_ Zl \t J. A p re cle re a ~ f ac e j )i ... _: ~1 i1 d ill iTIf..i1~' bllcu ii de sol urcat Clesele de concistcntf 1_

  • 5/12/2018 Geografia Solurilor Curs

    22/51

    soluh.i III stare \l~,':1I_:i :;ILl1~: neco cziv, sl ab co eziv, rnode rat co cziv, dUI, [011_ne .dur ')iext-e rn d .~dur (tsb-lu l 3 ).

    oo zi ti v va lor il e pl ast ic it at ii ), de c cnt inurul d e mater ie organicf (pl ast ici ta re; crest e odns~11 cresterea continu tu lu i de materie organ ica).

    Tau. 5. Ctese de plast icirare a .oluluiT ab .) , C H c: -~ d :: -cc on si st en ta a s ol ul ui i n s ta re L :: ;. :: :! !t ll

    Crucrii Mareri alul de sol limed nu formeazf suluri prin rulare uuredeaereSimbol Denurnirenp Neolastic

    'P Slab plasticmp Moderat plastic

    J" j I ;-:~'n2 plastic

    Simbol De numtreSc sf ar iima c u u u ri nt a i n p ra fs au z ra un ri d e n isi pSerupe II or intre deaete

    NecoezivSlab coezivM o de ra t c oe zi v

    M at er ia l m ob il

    cill Om

    Nu ocate II nip In manarded

    F oa rt e d urExt rem de dur

    M at er ja lu l p oa te f rupt in m a n a f a ra d i fl c ul t nt e ,],1;. greui nt rc d e t et ePoate 1"1 r un t in mana CII dificultate

    Criterii

    Se pal model a sui u ri, dar masa de sol se deforrneaza usersausesfaramalaincercareademodelare.

    4.1.5. Adczivitate solurilor

    Se pO.l model a s .u lu ri ~ i, ~. a~gl~~~; defom.l ar ea mas ei ~e s o~nccesna 0 presume mare; la indoire sulunle ~loanet ic il e nu c r~~

    III stare umeda ( c on si sr en ta f ri ab il a] s e determine Ja 0 stare deumidita te cuprinsa intre pragul m inim al umiditatii $ i de Inear n. I n aceasta stare se uri lizeaza urmatoar ele clase de~-iab il , f riab il . tare (fe rm), foa rte tare, ext rem de tare (tabe lu l 4). Adezivi ta tea reprezint a p ropr iet at ea mater ia lului de so l umed i ud de a s e l ipi deooiectc. Adezivitatea se derermma prin presarea unui fragment de sol intre degetc.

    Test area se face la 0 stare de umidirat e apropriata capaci tatii de apa i n camp sal! cartdepaseste acest co efi ci ent hidrofi zi c. Ap rec ierea a dezivi ra ti i se fac e conform tabe lului 6Tab . 4 . Cl asc d e c on si st en ta a so lu lui i n st ar e ume da

    rrfi

    NecoezivFoarte friabilFriauil

    Sc sfarama II or la 0 presiune s jabaSe sf ar ama l a p re si cn e u oa ra -mod er at a l nt re c ce et e

    Simhol Denumtr e

    Se sfarama la prcsiune Ioarte putemica: nu se poatesfardme tnrre deaete

    Cr-itcrii

    Simbol Denumire] ' ,10 NeadczivS, Slab adezivMa Moderat adeziv

    r , Foane adeziv

    Mater ial mobil T ab . 6. C la se de a de zi vi ta te a so lu lu i

    s e e prec ieza pen rru probel e ca re aupentru epa in camp. Acest tip de

    s i con si st ent a pl asr ic a) ~, ip rin

    Tare (fenn) Se s !O ri ima I II p re si un e mod era ta , d ar r ea is re ut a pe c ar e 0cpune este ses izahilaSe st ar ama l a o re si un e u te rni ca si z re u l nt re d ee et e

    Ext rem de tar eF oa rt e r ar e

    CriteriiMaterialul de sol nu adera de deaete nn resareA dera Ia degete dar se des pr inde u se r. d eget el e r fimanandcurateAdo ra l a deget e ~is e d esp ri nd e e ll gr cu ta te d e p e de ge te .car e r ama