Elveţia este aşezată în centrul Europei şi este o ţară continentală fără ieşire la mare.

N: Germania

S: Italia

V: Franţa

E: Austria

Peste trei sferturi din teritoriul ţării este ocupat de munţii:

- Munţii Alpi aflaţi în partea centrală şi de sud a ţării;

- Munţii Jura situaţi în partea de nord-vest În timp ce Alpii sunt foarte înalţi, cu vârfuri

ascuţite, cu gheţari şi zăpezi permanente, Munţii Jura sunt mai scunzi şi, după cum le spune numele, acoperiţi cu păduri

Între cele două lanţuri muntoase se află Podişul Elveţiei. Este un podiş foarte îngust cu o altitudine de 300-400 metri.

Munţii Alpi

Munţii Jura

Două mari fluvii – Rinul şi Ronul – izvoresc din Elveţia şi adună majoritatea celorlalte ape curgătoare din ţară. Uriaşul potenţial energetic al acestor fluvii este valorificat în cadrul hidrocentralelor construite pe cursul lor.

Elveţia este renumită pentru lacurile deosebit de frumoase: Neuchatel, Leman, Boden, Zurich, Lacul celor Patru Cantoane.

Râurile se alimentează mai ales din gheţari şi zăpezi.

Fluviul Rin

Fluviul Ron

Lacul Neuchatel

Lacul Leman

Lacul Boden

Relieful înalt determină etajarea climei pe verticală. Astfel, pe munţii mai mari de 2800 m, zăpadă persistă tot timpul anului. În Podişul Elveţiei şi pe văile largi este o climă temperată (temperatura medie este 10 C) cu veri calde, ierni reci şi precipitaţii bogate.

Iarna, dinspre nord bate un vânt foarte rece, numit bise. În restul anului, dinspre sud-est bate foehnul – un vânt uscat şi cald.

În Elveţia, pădurile sunt răspândite între 550-1900 m altitudine. Dincolo de limita superioară a pădurii domină vegetaţia alpină. Animalele specifice Munţilor Alpi sunt marmota şi capra neagră.

Relieful înalt este elementul natural care a determinat o răspândire inegală a populaţiei în teritoriu. Podişul Elveţiei este cea mai populată regiune. Majoritatea elveţienilor trăiesc la oraş, dar nici un oraş nu are o populaţie mai mare de 500 000 de locuitori.

Elveţia este ţara cu patru limbi naţionale: germana, franceza, italiana şi reto-romana care este vorbită numai de 1% din elveţieni. Primele trei limbi sunt oficiale ceea ce înseamnă că toate legile ţării sunt publicate în trei limbi. Cea mai numeroasă etnie este cea vorbitoare de limbă germană, astfel că ziarele şi cărţile se tipăresc în limba germană. În emisiunile de radio şi televiziune, piesele de teatru şi slujbele bisericeşti se foloseşte limba germană.

Berna, oraşul capitală, este pe locul patru ca mărime după Zurich, Basel, Geneva.

Berna

Basel

Geneva

Elveţia şi-a proclamat independenţa în urmă cu aproape 800 de ani. Azi este o republică federală formată din 23 de state numite cantoane, de unde şi numele de “ţara cantoanelor”. Din 1515, în urma unei înfrângeri militare suferite împotriva Franţei, Elveţia a hotărât să devină un stat neutru din punct de vedere militar. Ca şi în Austria, în Elveţia se află sediul unor organizaţii internaţionale. Sediul central al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa se află la Geneva, deşi Elveţia nu este membră a acestei organizaţii.

Resursele naturale

Elveţia este o ţară săracă în resurse minerale, dar cu o economie foarte prosperă şi cu unul dintre cele mai ridicate standarde de viaţă. Principala resursă naturală este energia apelor, iar sarea şi rocile de construcţie sunt principalele resurse minerale exploatate.

Majoritatea covârşitoare a veniturilor ţării este adusă de turism şi activitatea bancară.

Cele mai renumite staţiuni turistice sunt: Davos, Gstaad şi St. Moritz. Anual, Elveţia este vizitată de peste 11 milioane de turişti, care vin să facă schi şi alte sporturi de iarnă. Marile lacuri şi sporturile nautice sunt o altă atracţie turistică.

Elveţia şi-a creat o industrie foarte modernă, care consumă puţine materii prime, dar creează produse de înaltă precizie: ceasuri, aparate optice, aparate electrice şi electronice. În acelaşi timp, industriile elveţiene sunt nepoluante, deoarece funcţionează pe baza curentului electric obţinut la rândul lui, prin metode nepoluante în hidrocentrale şi centrale nucleare.

Industria alimentară este specializată în producerea ciocolatei şi a brânzeturilor. Elveţia este renumită şi pentru producerea produselor farmaceutice.

Întreaga reţea de căi ferate este electrificată. Legătura feroviară între Franţa şi Italia se face trecând prin Elveţia. Pentru a se putea trece peste Alpi, în ţările vecine s-au construit mai multe tuneluri. Tunelul Simplon (20 km lungime) leagă Elveţia de Italia. Şoselele urcă până la altitudini foarte mari, unde se află staţiunile turistice. Basel este port fluvial, iar la Zurich şi Berna sunt cele mai mari aeroporturi.

Creşterea animalelor – bovine şi ovine – este activitatea agricolă de bază.

Elveţia exportă ceasuri, medicamente, ciocolată, brânzeturi, produse chimice şi importă automobile, metale preţioase, minereu de fier, alimente.