46
Bibliografie Badea Lucian, Bucuresti 1979 Articolul “Asupra regionarii reliefului Romaniei” din revista “Studii si cercetari de geologie, geofizica s geografie”, vol 26 Badea Lucian, Bucuresti 1992 Articolul “Asupra geografiei regionale” din revista “Studii si cercetari de geografie”, vol 39 Cocean Pompei, Editura M.E.C Bucuresti 2005 “Geografia regionala a Romaniei” Vintila Mihailescu, Editura Stiintifica Bucuresti 1966 “Dealurile si campiile Romaniei” Vintila Mihailescu, Bucuresti 1971 Articolul “Marile regiuni geografica ale Romaniei” din revista “Studii si cercetari de geologie, geofizica si geografie”, vol 17 Pop Grigor, Editura Presa Universitara Clujeana 2000 “Carpatii si Subcarpatii Romaniei” Velcea Valeria si Savu Alexandru, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1982 “Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor romanesti” Editura Academiei Bucuresti 1983 – 2005 “Geografia Romaniei” vol 1 – 5 Regiunea Definitii: Regiunea reprezinta spatiul geografic care etaleaza elemente semnificative de unitate interna dar si diferente fata de teritoriile invecinate. Regiunea are ca principala trasatura functionalitatea. Pe langa acesta trasatura fiecare regiune poseda o anuumita localizare, extindere, iar fiecarei regiuni ii pot fi precizate (este obligatoriu sa-i poata fi precizate) limitele. 1

Geografie Regionala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Geografie

Citation preview

Page 1: Geografie Regionala

Bibliografie

Badea Lucian, Bucuresti 1979Articolul “Asupra regionarii reliefului Romaniei” din revista “Studii si cercetari de geologie, geofizica si geografie”,

vol 26

Badea Lucian, Bucuresti 1992Articolul “Asupra geografiei regionale” din revista “Studii si cercetari de geografie”, vol 39

Cocean Pompei, Editura M.E.C Bucuresti 2005“Geografia regionala a Romaniei”

Vintila Mihailescu, Editura Stiintifica Bucuresti 1966“Dealurile si campiile Romaniei”

Vintila Mihailescu, Bucuresti 1971Articolul “Marile regiuni geografica ale Romaniei” din revista “Studii si cercetari de geologie, geofizica si

geografie”, vol 17

Pop Grigor, Editura Presa Universitara Clujeana 2000“Carpatii si Subcarpatii Romaniei”

Velcea Valeria si Savu Alexandru, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1982“Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor romanesti”

Editura Academiei Bucuresti 1983 – 2005“Geografia Romaniei” vol 1 – 5

Regiunea

Definitii: Regiunea reprezinta spatiul geografic care etaleaza elemente semnificative de unitate interna dar si diferente

fata de teritoriile invecinate. Regiunea are ca principala trasatura functionalitatea. Pe langa acesta trasatura fiecare regiune poseda o anuumita localizare, extindere, iar fiecarei regiuni ii pot fi precizate (este obligatoriu sa-i poata fi precizate) limitele.

Regiunea reprezinta un ansamblu teritorial definit pe baza mai multor factori care sa reprezinte o unitate geografica intr-o diversitate de conditii naturale. Ansamblul trebuie abordat static si dinamic in conditiile in care dezideratul unitatii se concretizeaza printr-o variabilitate redusa a elementelor naturale din p de v spatial si in conditiile unei adaptabilitati a acestuia la limitele impuse de elementele social-economice.

Regiunea are 2 semnificatii majore care se completeaza, se substituie sau se confrunta reciproc in functie de utilizatorii care le vehiculeaza, de orizontul de cunoastere si de scopul urmarit.

1

Page 2: Geografie Regionala

Regiunea de program = entitate teritoriala de baza in practica economico-sociala Regiunea sistem functional ca entitate teritoriala specifica abordarii stiintifice complexe

Trasaturi:1. Regiunea de program reprezinta entitate teritoriala in care se implementeaza initiativele factorilor de decizie

administrativi, politici, economici si sociali => trebuie sa raspunda programului factorilor decizionali. Totodata ea trebuie sa genereze coeziunea economica si sociala, dezvoltarea durabila in conditiile unei competitivitati crescute.

2. Regiunea sistem functional trebuie perceputa prin prisma faptului ca teritoriul reprezinta nu numai suportul material al interventiei antropice dar si un factor participativ de prim ordin la orice actiune antropica. O astfel de regiune recepteaza toate interventiile umane in mod direct sau indirect frecvent in maniera cumulativa. Teritoriul raspunde acestor interventii frecvent intr-o maniera negativa dovedind incorectitudinea sau ineficienta unor initiative sub forma unor dezechilibre environmentale sau peisagistice.

Concluzie:Regiunea reprezinta o insumare de elemente naturale si antropice dispuse in mod ierarhic si agregate in

ansambluri sistemice. Pentru o regiune functionala: ea va corespunde unui spatiu geografic in care se vor manifesta fluxuri centripete

in cadrul unui sitem deschis in care mecanismul de feed-back are o importanta majora. In perioada actuala o problema stringenta este aceea de individualizare a regiunilor de program cu insusiri

sistemice in care disfunctionalitatile, tendintele centrifuge si pragurile sa fie predictibile. Astfel de tendintele si fenomene trebuie mentinute sub control si trebuie sa fie anihilate.

Tot mai frecvent se opteaza pt o viziune sistemica asupra spatiului prin coincidenta de tip voluntarist a teritoriului institutional cu cea a teritoriului functional.

Pentru a facilita procesele de regionare este necesara luarea in considerare a unor atribute teritoriale cum sunt: Manifestarea unor fluxuri de tip convergent in teritoriul respectiv Existenta unei baze de sustinere proprii cu valente cantitative si calitative superioare Fluenta interna a vectorilor de masa, energie si informatie Raporturi spatiale favorabile cu alte entitati teritoriale de acelasi rang Reteaua urbana constituita in general din orase mici si mijlocii cu rol major in echilibrul teritorial Acel teritoriu trebuie sa se constituie ca un spatiu mental cu trasaturi definitorii.

Spatiul mentalDefineste termenul pe care o comunitate umana pana la nivel de individ il intergreaza in scara proprie de valori si care

este definit in urma manifestarii proceselor si mecanismelor de perceptie, traire si imaginare (de reprezentare mentala).Procesul de individualizare teritoriala a spatiilor mentale este unul complex datorita mecanismelor subtile de

concretizare manifestate frecvent prin intermediul unor atribute spirituale. Abordarea prin aceasta prisma a teritoriilor nationale scoate in evidenta existenta a 3 categorii principale de spatii mentale:

1. Spatiul mental provincial 2. Spatiul mental etnografic3. Spatiul mental habitationalLa acestea se mai adauga o categorie derivata: spatiul mental metropolitan.1. Spatiul mental provincial In conturarea lui rolul decisiv il au factorii de natura politico-administrativa grefati pe realitati fizico-geografice

subiacente. Rezultatul il constituie conturarea provinciilor istorico-geografice: Moldova, Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Oltenia, Muntenia, Dobrogea.

2. Spatiul mental etnograficInclude teritoriul umanizat de o populatie cu aceleasi traditii, obiceiuri, port popular, etc. Acest tip de spatiu se

suprapune fidel entitatilor teritoriale de tip “tara” considerate conform lui P. Cocean ca regiuni geografice tipice pt Romania. Exista si spatii mentale etnografice care nu prezinta aceasta coincidenta cu teritoriul din tara si este vorba de spatii percepute si delimitate in ansamblul national ca spatiul: Ialomitean, Valcean, Gorjan, etc. care prezinta o individualizare structurala mai putin pregnanta.

3. Spatiul mental habitationalSe indentifica localitatii de bastina a fiecarui individ, adica acelui spatiu in care acesta isi formeaza primele

reprezentari ale realitatii si ale carui cutume si le imprima hotarator in comportament. Denumirea acestor tipuri de spatii reprezinta de fapt adjectivarea toponimului asezarii respective: sighetean, lapusan, oradean, etc.

4. Spatiul mental metropolitanConturat odata cu afirmarea administrativa a capitalei Bucuresti si extrapolate apoi acest tip de spatiu si altor mari

orase din tara.Principii ale regionarii geografice:Regionare = actiunea de a diviza un teritoriu

2

Page 3: Geografie Regionala

1. Principiul unicitatii – consta din nerepetabilitatea in timp si spatiu a interactiunilor dintre elementele componente ale unei regiuni geografice. Rezultatul este ca pot exista regiuni asemanatoare din p de v fizionomic si functional, dar NU pot exista regiuni identice.

2. Principiul omogenitatii – se releva cu ajutorul lui un mod continuu de desfasurare in spatiu a unui fenomen geografic; este vorba de cele mai multe ori de o omogenitate fizionomica si uneori de una functionala. Acest principiu sta la baza individualizarii regiunilor omogene pe criteriul timpului dominant de peisaj.

Ex: regiunea Baraganului3. Principiul functionalitatii – releva tarsatura esentiala a oricarei regiuni. Functionalitatea rezulta din integrarea

interactiunilor dintre componente imprimand totodata si celelalte 2 caracteristici exprimate anterior.Pe teritoriul Romaniei abordarile regionare s-au axat pe 2 aspecte majore:1. Criteriul fizico-geografic2. Criteriul econimico-geograficPredomina primul criteriu in care factorul dominant este relieful atat la nivelul marilor diviziuni cat si la nivelul celui de

rang inferior. Aceasta abordare a criteriului fizico-geografic are la baza ipoteza ca diversitatea teritoriala apare si se manifesta ca o consecinta a varietatii si variabilitatii reliefului.

Regionarea fizico-geografica: Puncte tari:1. utilizand acest criteriu pot fi identificate si delimitate cu precizie regiunile geografice (putem trasa limite

clare)2. putem ajunge la a identifica regiuni cu o omogenitate ridicata3. posibilitatea corelarii intre marile unitati de relief si modul de utilizare a reliefului4. este posibila evidentierea unor corelatii dintre elementele climatice, hidrologice, morfografice,

morfometrice5. o astfel de regiune se caracterizeaza printr-un grad ridicat de omogenitate peisagistica

Puncte slabe:1. excluderea importantei fasiilor de contact in organizarea sistemelor socio-economice2. inducerea unor limitari in abordarea fenomenelor de natura economica si demografica cu sectionarea unor

entitati3. o astfel de regiune impiedica abordarea integratoare a sistemului de relatii geografice

Actiunea de delimitare a unitatilor geografice complexe a avut la baza in principal criteriul morfologic.

O regiune sistem-functional poate include un teritoriu variat morfologic cu componente climatice, bio-geografice si pedo-geografice nuantate dar care in plan economic si social tinde sa se afirme ca o entitate teritoriala distincta. La aceste considerente se adauga faptul ca de cele mai multe ori astfel de entitati teritoriale pot fi asociate si unor spatii mentale.

Conform lui P. Cocean (2000) majoritatea absoluta a unitatilor delimitate pe astfel de criterii complexe intrunesc conditiile unor sisteme functionale si anume: gravitatia centripeta spre poli, axe sau fasii; prezenta unei baze de sustinere proprii diversificate; fluenta interna a vectorilor de vehiculare a masei si energiei - identificarea cu spatiul mintal cu trasaturi particulare.

3

Page 4: Geografie Regionala

I. Baza naturala de sustinere:

Este pozitionata in V Romaniei, spatiu limitat - in S de Crisul Alb - in N de Culoarul SomesuluiSpatiu cuprinde - subunitati ale Campiei de Vest: Campia Careiului, Campia Cernei, Campia Crisurilor; - unitati ale Dealurilor de Vest: Dealul Crasnei si Salajului, Dealul Gherghiului, Dealul

Oradei si Piemontul Codrului. La acestea se adauga versantii vestici a Muntilor Meses si “Insulei” Cristaline Preluca si a Masivelor din V

Muntilor Apuseni (Plopis, Padurea Craiului si Codru Moma).

Din p de v morfologic rezulta urmatoarele trasaturi:- pt subunitatile de campie – altitudini reduse (90-140 m); dominanta suprafetelor cu inclinare redusa (0-2°) fapt ce

determina fregvent fenomene de meandrare a raurilor

- pt subunitatile de deal – valori mai ridicate ale fragmentarii reliefului; dominanta suprafetelor cu inclinare mare

Din p de v petrografic: larga extensiune a depozitelor de pietrisuri, nisipuri, argile a caror proprietate relevanta in raport cu procesele geomorfologice este friabilitatea. In conditiile dominantei acestor tipuri de roci => suprafete extinse sunt afectate de procesele de eroziune in suprafata si adancime (ravenare)

- pt versanti – in conditiile unui substrat mai rezistent si a bunei pastrari a invelisului vegetal procesele geomorfologice nu determina o instabilizare accentuata a acestora

Din p de v climatic: regiunea se afla in intregime sub influenta maselor de aer de provenienta oceanica (atlantica) fapt ce asigura o hidratare intensiva materializata intr-o medie anuala 610-750 mm. Exista 2 maxime pluviometrice: primavara, toamna.

Din p de v termic mediile anuale au valori intre 9-10,5°C.Datorita unei evaporatii si evapotranspiratii ridicate, regiunea Crisana, in zona de campie se caracterizeaza printr-

un deficit de precipitatii cuprins intre 50-170 mm anual. Durata stratului de zapada atinge 60 de zile anual in arealul de campie si pana la 75 de zile anual la contactul cu spatiile montane invecinate.

Resursele de apa: Regiunea este strabatuta de urmatoarele rauri autohtone: Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul

Alb; la care se adauga rauri alohtone. Apele subterane sunt cantonate de regula in structurile de tip piemontan ale Dealurilor de Vest, precum si in depozitele aluvionare din luncile raurilor. Astfel aparitia la zi ale unor astfel de izvoare sunt semnalate pe raza localitatilor: Oradea, Carei, Marghita, Tasnad, Boghis, Zauan, Simleul Silvaniei, etc.

Din p de v al vegetatiei- pt campie - teritoriul apartine zonei silvostepei, in care sunt specifice specii ierboase si palcurile de arbori, in

special cele de stejar - pt treapta dealurilor - etajul forestier dominanta fagului si accidental conifere

- vegetatia azonala este reprezentata prin asociatii de tip zavoaie, prezente in lunca paraurilor

- prezenta izvoarelor de ape termale: Baile Felix a speciei Nymphaea Lotus Termalis.

Invelisul de soluri este caracterizat de existenta molisolurilor in spatiile de campie; a argiluvisolurilor si cambisoluri in spatiul deluros.

Soluri azonale; hidromorfe; saraturate.

Regiunea se caracterizeaza prin existenta unor resurse de subsol variate:

4

Page 5: Geografie Regionala

- petrol - exploatat la Bors, Salonta, Sublacu de Barcau- gaze naturale - exploatate la Bale si Marghita- carbuni - exploatate la Ip, Sarmasag, Plopesti, etc.

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea se caracterizeaza prin densitati ridicate ale populatiei in spatiul de campie si la contactul dintre unitatile de campie (general valabila pt toata Romania, pt ca este apa friabila bogata si aproape de suprafata; apa potabila-fantani; pot valorifica resurse din ambele regiuni; cai de comunicatii), deal si munte.

Areale cu densitati mai crescute sunt specifice spatiilor intens urbanizate. Valorile mai reduse ale densitatii populatiei sunt specifice spatiului deluros cu o fragmentare mai accentuata a reliefului si in Campia Somesului si a Crisurilor, intense fenomene de inmlastinire.

Caracter mozaicat - prezenta romanilor, maghiarilor, slovacilor, a germanilor (mai putin), a rromilor, fapt reflectat intr-o structura confesionala mozaicata.

Functia spatiului rural este dominant agricola cu specific ce tine fie de cultura plantelor (campie); mixt (cultura plantelor+cresterea animalelor) in spatiul deluros.

Tipologizare dupa structura spatiala => sat rasfirat in subunitatile de deal; sat compact, adunat in subunitatile de campie.

Orasele: •) Se suprapun unor nuclee urbane mai vechi datand din:- epoca medievala - Satu Mare, Oradea, Simleul Silvaniei; - perioada interbelica - Carei, Marghita, Salonta Zalau- postbelice - Valea lui Mihai, Tasnad, Cehu Silvaniei

•) Din p de v al marimii:- orase mari - Municipiul Oradea 220 mii locuitori; Satu-Mare 130 mii locuitori- orase mijlocii - Zalau, Carei, Marghita- orase mici - celelalte

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Avand un potential pedogeografic important agricultura are conditii propice de dezvoltare cu o larga extensiune a suprafetelor de campie, Crisana se constituie ca o importanta zona a tarii in conditiile in care Campia de Vest in intregime reprezinta a 2-a regiune agricola dupa Campia Romana.

Sunt specifice atat culturile de camp cat si plantatiile pomicole si cele de vite de vie (prezente pe dunele de nisip din Campia Careiului, dar si in arealele deluroase mai importante fiind podgoriile din zona oraselor Oradea, Margita si Satu-Mare).

In luncile raurilor, in jurul centrelor urbane este specifica dezvoltarii legumiculturii. Cresterea animalelor este practicata tot mai mult in cadrul unor ferme mari prezente in zona de campie si in

cadrul unor ferme mici si mijlocii specifice arealurilor deluroase.

Tot ca o nota de specificitate remarcam pt spatiile de campie, agricultura cu specializare pe cresterea gastelor si apicultura.

Industria este dezvoltata in orasele mari si mijlocii, cele de categorie mica avand de regula profil monoindustrial.

Principalul centru al regiunii este Oradea are urmatoarele ramuri industriale: prelucrarea bauxitei, industria chimica cu productia de lacuri si vopsele, industria de prelucrare a lemnului, textile si alimentara.

Satu-Mare - industria constructiilor de masini, industria lemnului, textile, alimentara.

Municipiul Zalau - unitati industriale producatoare de armature din fonta si otel; tevi laminate; conductori electrici emailati si anvelope.

Celelalte centre urbane - orasul Carei - industria alimentara cu productia de ulei si zahar - Simleul Silvaniei - industria vinului

5

Page 6: Geografie Regionala

- Suplacul de Barcau - rafinarea petrolului Ramura turismului:Benericiind de resurse naturale cum ar fi apele termale prezente in subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest

s-au dezvoltat o serie de statiuni de interes national sau local cum sunt: Baile Felix, Baile 1 Mai, Tasnad, Bogis, Zaon, Marghita, Tinca, etc. specializate pe turismul balnear si de agrement.

Turismul cultural foarte bine reprezentat, beneficiaza de o serie de obiective antropice cum sunt vechile situri urbane prezente la Oradea, Satu-Mare, Simleul Silvaniei, la care se adauga muzee si biserici (pt Oradea - Muzeul Tarii Crisurilor si Biserica cu Luna).

Pt aceasta regiune este specific un intens turism de transit in conditiile in care regiunea se afla la granite cu Ungaria.

Transporturile:Sunt reprezentate printr-o serie de cai ferate care fac legatura pe relatia Episcopia Bihor - Oradea - Cluj -

Bucuresti si Halmeu - Satu-Mare - Baia-Mare - Dej - Cluj - Bucuresti, la acestea se adauga sectorul de sosea E 60 pe relatia Bors - Cluj - Bucuresti. Prezenta aeroporturilor Oradea si Satu-Mare.

Ca si factorii de sustinere ai evolutiei pt regiunea Crisana amintim: prezenta unor resurse naturale si antropice care pot sustine dezvoltarea durabila a acestui sistem teritorial; pozitia periferica in cadrul teritoriului national ii permite legaturi si colaborari transfrontaliere multiple; complementaritatea activitatilor economice cu regiunile interne si cu regiunile din tara vecina, Ungaria.

I. Baza naturala de sustinere:

Se suprapune partial pe structuri spatiale mentale apartinand tarii Maramure-sului, Tarii Oasului, Tarii Chioarului si Tarii Lapusului.

Regiunea este structurata pe unitati de regiuni depresionare: Depresiunea Maramuresului, Oasului, Baia-Mare si Tarii Lapusului, la care se adauga unitati montane: Muntii Maramuresului, Rodnei si sectorul muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, asigurand o varietate morfologica deosebita.

Depresiunea Maramuresului

Este constituita in urma unei evolutii paleogeografice in care si-au lasat amprenta factorii tectonici, vulcanici si erozivi.

Depresiunea in intregul ei se extinde si pe teritoriul Ungariei dincolo de cursul raului Tisa care o strabate transversal. Pe teritoriul Romaniei Depr. Maramuresului este inmarginita de lantul muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, in partea vestica si sud-vestica; Muntii Rodnei spre S; Muntii Maramuresului spre V si raul Tisa spre N.

Din p de v morfologic:Prezenta unei culmi interfluviale principale orientate pe directie N-V; S-E, care separa bazinele hidrografice ale

celor 2 rauri principale care dreneaza Depresiunea Viseu si Iza, afluenti ai Tisei.Se adauga la periferia depresiunii in arealul de contact cu lanturile montane invecinate - unitati cu structura

piemontana dupa cum urmeaza: Piemontul Sapanta, Piemontul Mara-Posau, Piemontul Moisei (fac trecerea spre lantul Oas-Gutai); Glacisul Viseului (face trecerea spre Muntii Rodnei); Piemontul Borsau (face trecerea spre Oas-Gutai-Tibles).

Cu privire la aceste structuri piemontane, ele sunt fragmentate de vaile afluente Izei si Viseului care coboara din spatiul montan.

6

Page 7: Geografie Regionala

Morfologia este completata de elementele specifice reliefului fluvial reprezentate de treptele de terasa si luncile raurilor.

Din p de v petrografic: In cadrul depresiunii sunt prezente depozite sedimentare de tip conglomeratic, grezos la care se adauga argile si

nisipuri.

Nota de specificitate este data de existenta unor structuri anticlinale salifere care au si favorizat exploatarile de sare de la Ogna-Sugatag si Costiui.

Depresiunea Oasului

Se prezinta sub forma unui areal depresionar de dimensiuni reduse cu suprafata relativ neteda parazitata izolat de maguri vulcanice.

Depresiunea Baia-Mare

Extensiunea semnificativa a structurilor de tip piemontan pe latura sudica si estica la care se adauga treptele de terasa si luncile raurilor Sasar, Lapus si Somes.

Depresiunea Lapusului

Este marginita spre N si N-E de flancurile masivelor izolate de origine vulcanica, in timp ce spre V de culmea Breaza. Limita spre Depresiunea Baia-Mare este data de culmile apartinand Jugului Intracarpatic Preluca, Prisnel, Satra si are o morfologie dominant deluroasa generate in urma modelarii substratului de afluentii raului Lapus si de catre acesta din urma.

Din p de v climatic - spatii depresionare se caracterizeaza prin medii termice anuale cu valori de 6-8°C si precipitatii cuprinse intre 750-900 mm.

Masivele montane prezente in cuprinsul acestei regiuni au caracteristici:

Muntii Maramuresului:Sunt alcatuiti din roci cristaline cu duritate ridicata care au favorizat mentinerea unor altitudini care culmineaza

la 1957 m (Vf. Farcau). Duritatea rocilor componente a favorizat o buna conservare a reliefului periglaciar si protoglaciar (pseudoglaciar).

Muntii Rodnei:Se impun in peisaj datorita structurii de tip horst si a unei petrografii in care se imbina sisturile cristaline,

calcarele si rocile sedimentare cimentate (conglomerate, gresii). In aceste conditii aici se inregistreaza cele mai ridicate altitudini (2.302 m Pietosu Rodnei). S-au pastrat elementele specifice reliefului glaciar (circuri si vai glaciare).

Sectorul vulcanic Oas-Gutai-Tibles:Este constituit din aparate vulcanice aflate in stadii de evolutie/eroziune la care se adauga existenta unor

structuri subvulcanice de tip lacolit prezente in Muntii Tiblesului.

Din p de v climaticSpatiul masivelor montane este caracterizat de medii termice anuale cu valori ce variaza intre 2-3ºC in Muntii

Oasului si 0ºC sau chiar valori negative in Muntii Rodnei.Cantitatile de precipitatii inregistrate in spatiul montan inregistreaza valori de pana la 1.200 mm anual, in

conditiile in care intreaga regiune este supusa influentei maselor de aer din directie atlantica si baltica.

Din p de v hidrograficReteaua de rauri apartine bazinului Tisei si este constituita din raurile:- Iza si Viseu care dreneaza Depresiunea Maramuresului- Tur care dreneaza Depresiunea Oasului- Sasar, Lapus si Somes care dreneaza Depresiunea Baia-Mare

O importanta majora o prezinta apele minerale exploatate in locatii cum ar fi: Sapanta, Borsa, Tarlisua, Carbunari si Bixad. In conditiile exploatarilor indelungate a sari au luat nastere lacurile sarate de la Costiui si Ogna Sugatag.

Pt spatiul inalt din Rodna: Lacul Lala Mare, Lacul Lala Mica, Lacul Iezerul Pietrosu, Lacul Buhaiescu.

7

Page 8: Geografie Regionala

In categoria lacurilor antropice se inscriu acumularile de la Stramtori: Lacul Filiza si Lacul Calinesti-Oas.

Din p de v al vegetatiei Se prezinta etajat: etajul padurii de stejar la poalele Muntilor Oas; etajul padurilor de fag (pana la 1.200 m

altitudine - in toate masivele montane); etajul padurilor de conifere (pana la 1.400-1.500 m altitudine); dupa care se succed etajul jnepenisurilor subalpine si apoi pajistile alpine.

Din p de v al resurselor naturale•) Invelisul de soluri este caracterizat de prezenta argiluvisolurilor cenusi si brun -roscate in depresiuni, urmat

apoi in spatii mai inalte de cambisoluri brune si brune acide, in timp ce etajul superior este constituit din podsoluri si soluri cu profil scheletic.

•) Resursele de subsol ale regiunii sunt constituite de minereuri neferoase (constituite sub forma unor minereuri complex care asociaza cupru, plumb, zinc, aur, ar-gint, exploatate in regiunea miniera Baia-Mare si asociate structurilor vulcanice pre-cum si in exploatarile miniere Borsa, Toroioaga, asociate unor structuri subvulcanice.

•) Resursele de sare: exploatate la Costiui si Ogna Sugatag.•) Fondul forestier acopera suprafete importante din masivele montane.•) Fondul cinegetic si piscicol bogat.

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea se inscrie in cadrul teritoriilor cu spor natural pozitiv diferentiat intre spatiul urban unde tinde spre 0 si spatiul rural unde are valori pozitive.

Sub raport etnic se remarca predominanta populatiei de origine romaneasca la care se adauga minoritati: maghiari, ucrainieni, germani. Populatia evreiasca a fost eliminata in mod voluntar in perioada celui de-al 2-lea razboi mondial, aproape in totalitate.

Din p de v demograficMigratia sezoniera a fortei de munca spre alte regiuni ale Romaniei, iar dupa 1989, generarea unui curent

migratoriu spre tarile occidentale care a antrenat populatia de varsta tanara si medie.Analiza retelei de locuitori scoate in evidenta faptul ca asezarile rurale din Depresiunile Maramuresului, Baia-

Mare, Oasului si Lapusului au ca si caracteristica dominanta unui autohtonism puternic inradacinat in conditiile unei civilizatii rurale cu elemente de originalitate si cu un profound caracter vizibil. Acest caracter este mentinut in ocupatii traditionale (prelucrare artizanala a lemnului si prelucrare artizanala a firelor textile naturale).

Din p de v structural•) Satele se incadreaza in tipul adunat si liniar, in spatiile depresionare si tipul rasfirat in spatiile deluroase si

montane.•) Asezarile urbane se incadreaza in categoria celor mijlocii (Municipiul Baia-Mare) si mici in celelalte cazuri.Centrul polarizator principal Municipiul Baia-Mare, dublat de un centru polarizator secundar, traditional,

care polarizeaza Tara Maramuresului (Municipiul Sighetul Marmatiei).Centre urbane: Baia Sprie, Cavnic, Somcuta Mare, Ulmeni, Seini, Negresti-Oas, Viseu de Sus, Borsa, Sacel,

Targu Lapus, etc.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Agricultura traditionala, prelucrarea artizanala si industriala a lemnului; industria extractiva si de prelucrare a neferoaselor si turismului se imbina cu caracteristicile definitorii pt acest spatiu geografic.

Ramura economica primara (agricultura), practicata in spatiile depresionare ale regiunii, are in cea mai mare parte caracter de subzistenta.

Productivitatea scazuta este o trasatura fregvent intalnita pt ramura de cultura a plantelor compensate cu o usoara revigorare a ramurii pomiculturii practicate in spatiile depresionare Baia-Mare si Maramures si o productivitate crescuta a culturii capsunilor in Depresiunea Oas.

Cresterea animalelor se asociaza in mod traditional gospodariilor taranesti cu conturarea unor tendinte in ultimii ani de aparitie a fermelor mici si mijlocii.

Industria extractiva cu caracteristica traditionala, regiunea Baia-Mare si care timp de cca 50 de ani in ultimele decenii ale sec 20 a capatat o extensiune semnificativa imprimand caracter industrial minier unor numeroase localitati cum sunt: Cavnic, Baia Sprie, Nistru, Baiut si Ilba, la care se adauga Borsa, Toroioaga.

8

Page 9: Geografie Regionala

- industria de prelucrare a minereurilor neferoase: in Municipiul Baia-Mare si a carui sustinere tehnologica contribuie la productia de acid sulfuric cu consecinte negative asupra calitatii mediului.

- industria de prelucrare a lemnului: Baia-Mare, Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei, Negresti Oas si Targu Lapus.

Turismul - are dezvoltare cu precadere ramura agroturistica pt care regiunea ofera un potential de dezvoltare semnificativ.

- dintre obiectivele turistice antropice: arhitectura rurala traditionala, existenta a numeroase biserici de lemn (Sapanta, Surdesti, Barsara).

- in categoria statiunilor turistice: Borsa cu un potential crescut pt practicarea sporturilor de iarna; Mogosa, Costiui, Ogna Sugatag - cu profil balnear slab valorificat.

Cai de comunicatie - sunt reprezentate la nivel regional prin cai ferate care fac legatura intre Satu-Mare - Baia-Mare - Jibou, cu o ramificatie spre Negresti Oas.

Caile rutiere sunt reprezentate de sectoare de DN si drumuri judetene care fac legatura intre Depresiunea Maramuresului si unitatile externe ale legaturilor axate pe pasurile Huta - Gutai - Setref - Prislop (faciliteaza legatura cu Depresiunea Dornelor).

Exista aeroportul Baia-Mare care asigura legaturi aeriene interne; Oradea - international.

Concluzii:Sistemul teritorial Maramures-Chioar isi poate mari coeziunea interna prin edificarea unei structuri interne

feroviare si aeriene care sa scoata din izolare nucleu functional central Depresiunea Maramuresului. In context transfrontalier regiunea poate fi conectata cu culoarul 6 european de transport rutier prin racordarea

regiunii pe directia Baia-Mare - Satu-Mare - Vallay (Ungaria) de autostrada aflata in constructie pe relatia Budapesta - Miskolc - Kiev.

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea cuprinde partea centrala a Depresiunii Transilvaniei cu exceptia Depresiunii Lapus, inclusiv rama Montana din partea estica a ei. Acestui spatiu i se adauga Depresiunea Giurgeului definite ca o arie depresionara cu o relativa izolare geografica.

Limita sudica se suprapune interfluviului dintre cele 2 Tarnave pana in amonte de Blaj, de unde trece pe versantul stang al Tarnavei Mari, dupa care coboara in culuarul Muresului in aval de Alba Iulia.

Morfologic se remarca faptul ca aceasta regiune este structurata in principal pe subunitati apartinand Podisului Transilvaniei si anume: Pod. Somesan; Campia Tran-silvaniei; sectorul Nordic al Pod Tarnava. Pt acesta retinem ca fiind specifice 2 tipuri de structuri specifice: structura de dom care cantoneaza resurse de gaz metan si structura pe cute diapire prezente in extremitatile V si E unde se si exploateaza la Ocna Dej si Ocna Mures.

La aceste unitati morfologice se adauga cele montane: Calimani-Gurgiu-Harghita de ordine vulcanica; Giurgeu si Hasmasu Mare cu structura cristalina, precum si versantii S ai Masivelor Tibles, Rodna si V ai Gurghiului.

In ansamblu regiunea prezinta un relief mozaicat strabatut de vaile largi ale Somesului Mic, Somesului Mare, Muresului si Tarnavelor care prezinta lunci, sisteme de terase bine conturate care au favorizat stabilirea asezarilor si axarea cailor de comunicatii.

Din p de v climatic regiunea se caracterizeaza prin faptul ca se afla sub influenta circulatiei maselor de aer atlantice care patrund in interiorul Depresiunii Transilvaniei prin spatiul de lasare morfologica a Jugului Intracarpatic. Temperaturile medii anuale oscileaza intre valori cuprinse intre 0-6ºC specifice spatiilor montane si ating valori de 9ºC in unitati de podis si culoarul Muresului.

Cantitatea de precipitatii inregistreaza oscilatii semnificative de la cca 450-550 mm/an (in culuarul Muresului pana la valori care depasesc 1.200 mm in areale montane.

9

Page 10: Geografie Regionala

O caracteristica aparte este specifica Depresiunii Giurgeului unde se remarca frecventa crescuta a inversiunilor de temperatura manifestate in sectorul rece.

Apele de suprafata sunt constituite din reteaua hidrografica colectata prepon-derent de Somes si Mures cu exceptia Depresiunii Huedin drenata de Crisul Repede.

In Campia Transilvaniei sunt specifice iazurile prezente intr-un numar mare care au utilizare antropica. Lacul Sarat de la Sovata (Lacul Ursu) care prin intensitatea fenomenului de heliotermie reprezinta un unicat la nivel European.

Apele subterane sunt caracterizate de o mineralizare accentuata si de imbogatire cu dioxid de carbon in spatiu Giurgeu - Borsec, aici situandu-se in areale mofetice. Pentru Campia Transilvaniei se remarca ape subterane bogate in saruri, fapt ce le face improprii consumului uman.

Vegetatia releva o etejare evidenta in functie de etajare morfologica. Subunitatile de podis apartin in cea mai mare parte domeniului padurilor de foioase in care domina stejarul; padurile de amestec (stejar+fag); padurile de fag; in timp ce versantii montani prezinta o succesiune incepand cu paduri de foioase; conifere; pajisti subalpine si alpine.

Resursele de subsol si de suprafata:Prezenta- gazului metan exploatat in Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor - depozitelor de sare exploatat la periferie - minereuri nemetalifere exploatat la Muntii Rodnei si Tiblesului - apelor minerele clorurate si carbogazoase - fond forestier superior caliativ in spatiul montan

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea se caracterizeaza prin valori crescute ale densitatii populatiei (100-150 loc/km²) in culoarele raurilor Somesului, Muresului, Tarnavelor Mare si Mica.

Dupa 1990 din dinamica naturala a populatiei a fost caracterizata de scaderea valorilor sporului natural, a natalitatii si cresterea mortalitatii.

Aceste evenimente au fost specifice inclusiv unor asa numite bazine/rezervoare demografice: Valea Nirajului, Podisului Somesan, Tara Nadasului.

Dinamica teritoriului este caracterizata in ultimii 15 ani de intensificarea componentei extreme migratiei in conditiile in care pana in 1990 a fost specifica o intensa migratie pe relatia rural-urbana.

Asezarile umane releva urmatoarele trasaturi:Prezenta unei tipologii diverse a asezarilor rurale atat din p de v structural cat si confesional si [etnic => sunt

prezente sate romanesti, magiare specifice in principal in Valea Nirajului si Depresiunea Giurgeului, dar si sate germane in principal in jurul orasului Bistrita.

Orasele din regiune apartin mai multor generatii:- orase din perioada romana: Potaisa (Turda), Salinaec (Ocna Mures), Brucla (Aiud), Apulum (Alba Iulia),

Napoca (Cluj-Napoca)- asezari urbane medievale: Bistrita, Targu-Mures, Tarnaveni, Dej, Gherla, Huedin- mai recente: Blaj, Nasaud, Beclean pe Somes, Reghin- din a 2-a jumatate a secXX, orase mai mici: Ocna Mures, Teius, Sovata, Toplita, Gheorgheni, Ludus,

Iernut, Sangeorz-Bai, Campia Turzii, Jibou- aparitia unor orase in ultimii ani: Sarmasu de Campie (in C. Transilvaniei)Principalul centru polarizator al regiunii il constituie Mun. Cluj-Napoca, la care se adauga pe plan secundar

orasele Targu-Mures si Alba Iulia.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Agricultura se contureaza in functie de conditiile de favorabilitate: areale specializate fie pe cultura legumelor (in arealele de vale si arealele periurbane); areale urbane pomicole (in jurul Bistritei si Dej); areale agricole viitcole (Jidvei - Teaca si Aiud - Alba Iulia).

10

Page 11: Geografie Regionala

Activitatea industriala:- industria energetica cu 2 mari termocentrale care functioneaza pe baza gazului metan (Iernut; Fantanele)- industria constructiilor de masini: la Cluj-Napoca si Targu-Mures- industria siderurgica: la Campia Turzii si Beclean- industria produselor clorosodice: la Ocna Mures- industria producatoare de ingrasaminte: la Targu-Mures- industria celuloza si hartie: la Dej

Transporturile - releva prezenta unor artere de circulatie de importanta europeana (sectorul de sosea E60 si E81) a unor sectoare a magistralelor feroviare 3 si 4 si a unor structuri aeroportuare la Cluj-Napoca (si international) si Targu-Mures.

In perspective de dezvoltare proiectul de constructie a autostrazii Oradea - Cluj-Napoca - Brasov se impune ca un element care va sustine o dinamica activa a dezvoltarii regiunii.

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea se remarca prin faptul ca ea prezinta o structurare axata pe un aliniament depresionar, constituit din: Depresiunea Brasov, Depresiunea Fagaras, Depresiunea Sibiului, Depresiunea Saliste si Depresiunea Apold. Acestor axe depresionare li se adauga subunitati ale Podisului Tarnavelor, situate la sud de limita cu Transilvania de Nord, unitati montane apartinand Carpatiilor Meridionali: M-tii Sureanu; M-tii Candrel; M-tii Fagaras si Grupa Curburii din Carpatii Orientali: M-tii Barsei; M-tii Intorsurii; M-tii Bodoc; M-tii Baraolt; M-tii Tarsani.

Ca si trasatura de specificitate amintim ca acestui spatiu depresionar i se remarca etajarea morfologica, incepand cu treapta luncii, urmata de etajul teraselor fluviale si treapta glacisului (campie piemontana), la contactul cu unitatile montane.

Pt subunitatile de podis se remarca structurile de tip dom si structurile diapire, prezente in special in partea de sud-vest si vest – Ocna Sibiului.

Pt spatiile masivelor montane, specifice, in conditiile unui substrat geologic rezistent, s-au creat conditiile necesare pastrarii formelor de relief periglaciar si glaciar: circuri si vai glaciare (Fagaras).

Din punct de vedere climatic:Etajarea morfologica afecteaza direct clima acestei regiuni, in care valorile principalilor parametrii climatici

variaza dupa cum urmeaza: temperaturi medii anuale cuprinse intre 9ºC in Depr. Apoldului; 8ºC in Depr. Fagaras, 6ºC in Depr. Saliste si Depr. Brasov. Aceasta scade la valori negative in masivele montane. Cantitatea de precipitatii oscileaza intre 600 mm/an in Depr. Apoldului si 1200-1400 mm/an in masivele montane.

Specific lantului Nordic Fagarasean este prezenta fenomenului de Foehn (Vantul Mare), care provoaca topirea timpurie si brusca a zapezilor din Depr. Fagaras.

Din punct de vedere al vegetatieiAceasta se prezinta etajat, incepand de la etajul padurilor de gorun, urmat de cele de amestec (gorun+fag); apoi

etajul padurilor de fag, prezente in masivele montane; dupa care se succed etajul de paduri de conifere; pajistile subalpine; alpine si apoi, golul montan.

II. Componenta antropica si de habitat:

11

Page 12: Geografie Regionala

Si pt aceast spatiu geografic sunt specifice densitatile limitate ale populatiei, cu valori cuprinse intre 150-180 locuit./km² in spatiile urbane si periurbane din depresiuni. Valorile scad, apoi, la cca. 75–100 de locuit./km² in subunitatile de podis. Valorile cele mai scazute, sub 25 locuit./km², se inregistreaza in arealele montane.

Specific acestei regiuni este faptul ca sunt prezente 3 elemente teritoriale spatiale de tip mental: Tara Fagarasului, flancata in est de Tara Barsei, iar in vest, de asa-numita marginime a Sibiului. Pt aceasta din urma, spatiul mental se constituie ca un spatiu caracterizat prin conservarea activitatilor traditionale conexe, cu principala activitate econimica – cresterea oilor si totodata, acest spatiu se mai remarca prin conservarea traditiilor culturale. Din punct de vedere al activitatilor in Marginimea Sibiului, o buna perioada de timp, pana la inceputul sec. XX, cresterea oilor s-a practicat intr-un regim de transhumanta. O alta caracteristica de specificitate a marginimii Sibiului este ca a furnizat un numar semnificativ de populatie, care s-a stabilit pe flancurile sudice ale Carpatilor Meridionali , asa cum este cazul zonei localiatii Novaci, Vaideni.

Asezarile rurale au ca specificitate o mare varietate structurala si functionala, aceasta din urma, este generata, in unele cazuri, datorita prezentei populatiei sasesti colonizate aici la inceputul sec XX. Este cazul unor sate, orase, precum Cristian, Cisnadie (oras), care au preluat si continuat activitatile mestesugaresti specifice.

Orasele prezente in regiune sunt:- din perioada medievala: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Sebes, Fagaras- o serie de orase aparute in perioada capitalista, comunista: Covasna, Sfantu Gheorge, Victoria, Rupea,

Avrig, Sacele, Medias, Cisnadie, Halmaciu, Ocna Sibiului- orase aparute in ultimii ani: Saliste, Miercurea Sibiului.

Sistemul de localitati al regiunii se remarca prin existenta unei axe generate de cei 2 poli – Brasov si Sibiu, axa spre care converg fluxurile materiale si umane. La aceasta se adauga o axa secundara pe Tarnava Mare, conturata de existenta unor orase cu o dinamica economica in crestere: Sighisoara, Medias, Blaj.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Regiunea se caracterizeaza prin prezenta unor centre industriale de traditie: Sibiu, Medias, Brasov, Fagaras, Avrig, Cisnadie, Talmaciu, la care se aduga centre industriale mai noi, intre care: Victoria – industria chimica, Marsa – industria constructoare de masini.

Se aduga diferite activitati economice, activitati de transport, regiunea remarcandu-se prin importantul sector de artera rutiera si anume soselele de importanta europeana: E60, E81 si E68, a magistralelor feroviare 2, 3 si 4 si a unor structuri aeroportuare: Sibiu (in curs de modernizare).

Activitatea de turism este sustinuta de existenta unor resurse naturale variate si numeroase, cat si a unor resurse antropice legate de elemente arhitectonice ale oraselor medievale, dar si a unor obiective turistice de natura etno-folclorica.

Ca si perspective de dezvoltare, regiunea se remarca prin faptul ca detine o baza economica bine structurata, care in conditiile incadrarii coridorului 4 de transporturi europene, va putea beneficia de instituirea unor relatii active cu tari din Europa, in timp ce relatiile intra- si inter-regionale nationale vor fi sustinute prin modernizarea cailor de comunicatie existente.

12

Page 13: Geografie Regionala

I. Baza naturala de sustinere:

Reprezinta una din putinele regiuni in care se realizeaza o concordanta intre aspectele functionale si extensiunea arealului constituit de spatiul montan cu acelasi nume.

Muntii Apuseni sunt extinsi intre Valea Muresului la S; Valea Somesului si Barcaului la N; la V, Dealurile si Campia de V; iar la E, subunitati ale Depresiunii Transilvaniei

Desi desfasurata in cuprinsul unei unitati montane, regiunea se caracterizeaza prin existenta unei game largi de forme de relief: depresiuni, culoare, culmi rotunjite, platouri, creste, versanti prelungi si masive izolate, toate acestea se reflecta in marea varietate a peisajului.

!!! In ciuda dominantei reliefului montan, Muntii Apuseni se constituie ca cea mai umanizata unitate carpatica.

Din p de v geologic:Se remarca prin caracterul de mosaic petrografic, se regasesc roci metamorfice, magmatice, vulcanice,

cimentate si necimentate.

•) Partea centrala a Apusenilor este constituita de Muntii Bihor cu rol de nod orografic, constituit din roci cristaline intens metamorfizate care au fost modelate prin mecanisme periglaciare si fluviatile. Altitudinea maxima Vf. Cucu 1.849 m. La acestea se adauga formatiuni petografice sedimentare de varsta mezozoica in care nota de specificitate este data de prezenta calcarelor => relief carstic de suprafata (exocarst) si de adancime (endocarst).

Sunt localizate aici Complexul carstic Cetatile Ponorului; Pesterile Zapodie, Altarului, precum si numeroase sectoare de chei: Cheile Galbenei, Organtusei, Sighistelului, Somesului Cald. La S de aceasta este situat Muntele Gaina si Muntele Gilau, Muntele Mare - pe sisturi cristaline care au favorizat existenta reliefului greoi, masiv, cu interfluvii rotunjite si vai adanci cu caracter de maturitate.

•) In S-E - areal constituit din calcare cristaline prezente pe culmile Scarita-Belioara, Vulturesi, Leuda, sectionate de sectoare de chei cum sunt Cheile Posagii, Cociobalistii, Runcului. Spre N Muntii Bihorului sunt flancati de masivul Vladeasa constituit din roci intrusive. In E este situat alt areal calcaros in care s-au dezvoltat pesteri si chei.

•) Partea N a Apusenilor -apofizele montane- Plopis si Meses constituite predominant din sisturi cristaline+petice calcaroase. Cele 2 masive nu depasesc 1000 m.

•) Partea V prezinta o serie de 3 apofize montane: Muntii Padurea Craiului - predomina calcarele care au dezvoltat un relief carstic deosebit de bine dezvoltat - Pestera Vantului (peste 50 m lungime); Pestera Ciur - Izbuc. La acestea se adauga o serie de chei si defilee.

Codru Moma - formata din sisturi cristaline in partea centrala la care se adauga in sectoarele periferice areale calcaroase.

Muntii Zarandului - sisturi cristaline; altitudinile nu depasesc 900 m; spre E Muntii Zarandului se delimiteaza la N de Muntii Metaliferi; la N - Crisul Alb; la S - Culoarul Muresului; la E - Valea Ampoiului.

Muntii Metaliferi - specificul provine din marea varietate petrografica si structurala. Rocile apartin celor 3 categorii majore petrografice cu reflectare directa in peisaj. Existenta zacamintelor de aur exploatate la Rosia Montana, Bran si Baia de Aries si zacaminte de cupru la Rosia Poieni.

Spre E spatiul montan se continua cu Muntii Trascaului constituiti din roci opiolitice si calcare sectionate transversal de sectoare de chei spectaculoase, asa cum este cazul Chei Galbenei, Cheile Rametului, Ampoitei si Hasdatelor.

13

Page 14: Geografie Regionala

Pt periferia spatiului montan - depresiuni golf in V - constituite structural sub forma unor grabene, marginite spre S si N de unitati structurale de tip hort: Depresiunea Zarand, Vad-Borod, Beius, drenate de cele 3 Crisuri (Repede, Alb si Negru). Gruparile marginale sunt continuate si pe flancul N - Depresiunile Huedin, Simleu si Iara-Hasdate.

Din p de v climatic:Caracteristicile sunt date de desfasurarea pe verticala a spatiului - etajare, dar si de situarea lantului montan

in calea maselor de origine atlantica. Temperaturi medii anuale cuprinse intre 6-2°C, mai coborate pe culmile montane. Precipitatiile variaza intre 800-1.200 mm/an. Local cantitatea de precipitatii ajunge pana la peste 1.400 mm/an - la Stana de Vale (polul ploilor).

Flancul E - fenomenul de foehn determina o scadere semnificativa a cantitatilor de precipitatii pana la 700 mm/an la contactul Apusenilor cu culoarul Muresului; a determinat cresterea temperaturii anuale.

Depresiunile din aceasta regiune au ca si caracteristica climatica inversiunea termica de temperatura si cete.

Din p de v hidrografic:•) Reteaua de rauri - este organizata in bazinele hidrografice ale Barcaului, Somesului Mic, Crisurilor si o serie

de rauri afluente Muresului. Numarul ridicat de rauri si debite relative constante si ridicate se constituie intr-un potential hidroenergetic valorificat in existenta lacurilor de acumulare pe Somesul Mic, Iada, Dragan si Crisul Repede.

•) Apele subterane - caracteristica este lipsa de continuitate. Acumulari subterane drenate prin izbucuri. Pt spatiul de contact munte-deal sunt specifice izvoare termale minerale a caror prezenta la zi a fost favorizata de prezenta unui sistem de falii: la Vata, Moneasa, Geoagiu.

Vegetatia - etajul padurilor de fag; de conifere; pajistilor subalpine. In conditiile utilizarii intense a padurilor, acestea s-au diminuat simtitor, locul fiind luat de pajisti.

Solurile - cambisoluri in depresiuni; spodosoluri (fertilitate mai redusa); argiluvisoluri in depresiuni cu un continut mai ridicat de humus. Prezenta renzimelor suprapuse arealelor calcaroase.

Resursele de subsol - minereuri neferoase; zacaminte de bauxite in M-tii Padurea Craiului; minereuri de fier in M-tii Gilau, Muntele Mare. Diversitatea petrografica crescuta asigura reserve importante de roci de constructii: granit, basalt, marmura, calcar.

Resursele cu valente turistice - Complexul carstic Cetatile Ponorului; Pestera Ursilor, Vantului, Scarisoara, Cheile Turzii, Ordancusei. La acestea se adauga valori etnografice si culturale care tin de satele traditionale existente in aceasta regiune.

II. Componenta antropica si de habitat:

Spatiul Muntilor Apuseni reprezinta un areal vechi de locuire si un spatiu mental deosebit de bine conturat: Tara Motilor cu centrul polarizator la Campeni.

Densitatea mare a populatiei in depresiuni si culoare de vale. Arealele cu densitati scazute de populatie suprapuse masivelor forestiere Ex: arealul Padis - lumea pierduta.

Asezarile rurale specifice sunt cele mici cu populatie sub 50 loc si structura risipita, cunoscute sub numele de sate “cranguri”.

Satele cu structura liniara din categoria celor mijlocii, specifice vailor care patrund in spatiul montan. Orasele - sunt mici: Bran, Abrud, Zlatna, Baia de Aries, Vascau, Stei, Nucet, Geoagiu. Principalul centru

polarizator este orasul Campeni.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Se bazeaza pe ramurile traditionale:- industria extractiva- industria prelucrarii lemnului- cresterea animalelor- industria chimica - dezvoltata in Zlatna unde se produce acid sulfuric necesar in procesul de rafinare al aurului

O alta ramura economica cu pondere insemnata o constituie turismul. Sunt prezente o serie de statiuni printre care: Moneaza, Geoagiu Bai, Vata de Jos, Baisoara, Beius-Fantanele

14

Page 15: Geografie Regionala

Acestea sunt secondate de asezarile rurale traditionale pe baza carora s-a dezvoltat agroturismul care se combina cu alte forme de turism cum sunt: cicloturismul si turismul cultural.

Caile de comunicatie:Urmaresc principalele vai care penetreaza spatiul montan, mai importante fiind:- magistrala feroviara - 3 Oradea - Cluj - 2 Arad - Vintu de Jos (pe culoarul Muresului)- cai feroviare secundare pe - Crisul Alb: Ineu - Brad - Crisul Negru: Beius – Vascau- cai rutiere - sectoare a E60 pe reteaua Cluj - Oradea si invers; - sectoare a E68 pe culoarul Muresului pe reteaua Arad - Deva - Sebes

Concluzia:Modelul regionar al Muntilor Apuseni se constituie dintr-o retea de axe si poli spre care graviteaza fluxurile de

masa si energie, la randul lor lor acestea sunt polarizate de centre de importanta supraregionala (Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Deva, Alba-Iulia).

I. Baza naturala de sustinere:

Este una dintre putinele situatii in care exista o corespondenta intre regiune functionala si regiunea geografica- istorica, in conditiile in care, spatiul mental banatean este foarte bine conturat si asumat de locuitorii regiunii si manifestat, in conditiile unui Romanism national, completat printr-un model de convietuire cu minoritatile existente: germani, maghiari, sarbi, cehi, rromi.

Structura fizica a spatiului banatean se face pe urmatoarele trepte de relief:

Muntii Banatului:Nucleul principal este constituit de Muntii Semenicului, care ating altitudinea maxima in Vf. Svimeea Mare –

1447 m.Grupele montane adiacente scad in altitudine de la V spre S: Masivele Almajului, Semenicului, la care se

adauga spatiile depresionare Caras-Ezeris si Almaj, flancate de alte 2 culmi montane: Muntii Aninei si Muntii Locvei.

Din punct de vedere morfologic - M-tii Banatului sunt constituiti dintr-o mare varietate de roci care apartin celor 2 clase majore: roci magmatice, calcaroase metamorfice si roci sedimentare cimentate si necimentate.

In arealul cu roci calcaroase, gasim un relief carstic in Muntii Almajului si Ani-nei, cu o serie de pesteri: Comarnic, Buhui si chei: Cheile Nerei, Mirnisului, Berzascai.

Pe sectorul sudic, sectorul superior al defileului Dunarii, intre Bazias – Orsova, este ocupat de lacul de acumulare Portile de Fier.

Treapta intermediara este constituita din subdiviziuni ale Dealurilor de Vest: Dealurile Lipovei, Tirolului, Pogarisului si Oravitei, constituite din roci sedimentare friabile.

Subunitati ale Campiei de Vest: Campiile Aradului, Timisului, Vingai si Gataiei, care se prezinta sub forma unor campii netede, etajate la 75–100 m (treapta inferioara) si la 90–120 m ( treapta superioara).

Din punct de vedere climatic - datorita pozitiei geografice, regiunea este sub influenta maselor de aer submediteraneene si atlantice, dar si datorita etajarii morfologice.

Temp. medie anuala variaza intre 4º-6ºC in spatiul montan si 10º-11ºC la campie.Precipitatiile variaza intre 800–1.000 mm/an la deal si munte si scad pana la 600 mm/an la campie.

O situatie aparte este caracteristica Masivului Semenic, unde altitudinile mai ridicate determina o medie pluviometrica care atinge 1.400 mm/an si mentinerea pe o durata mai mare a stratului de zapada (peste 3 luni).

15

Page 16: Geografie Regionala

Din punct de vedere al hidrologieiRaurile sunt afluente Tisei si Dunarii: Mures, Timis, Bega, Caras, Nera, a caror alimentare este preponderent

pluviala.

Din punct de vedere al vegetatiei1. etajul silvostepei – prezent in arealul de campie (palcuri de stejar, plante termofile care paraziteaza pajistile

de graminee)2. etajul padurilor de stejar3. etajul foioaselor de amestec, cu specii de carpeie, tei, etc.4. etajul padurilor de fag, la altitudini peste 600-700 m.

Insular, pe culmile montane sunt prezente si palcuri de conifere.

O caracteristica aparte este data de prezenta speciilor mediteraneene: liliacul, carpineta, mojdreanul, alunul turcesc.

Solurile - se prezinta etajat:- clasa molisoluri - la campie- clasa argiluvisoluri - la deal - clasa cambisoluri – la deal- clasa spodosoluri – in spatiile montane.In mod insular, pe substratul calcaros este specifica formarea rezinelor.

Resursele de subsol: sustin dezvoltarea- minereuri de fier - exploatate la Dognecea si Ocna de Fier centrului metalurgic- huile coxificabile - exploatate la Cozlea Bigar, Baia Noua de traditie – Resita

- minereuri cuprifere - exploatate la Moldova Noua, Sosca Montana- uranium – exploatat la Cindonovita- marmura – exploatata la Boasa

Pt spatiul de campie, exploatrea petrolului la Foieni, Sotcheinez.

Resursele cu valente turistice formate pe relieful carstic si prezenta unor lacuri de acumulare, cum sunt de exemplu: Portile de Fier, Naling si Setpe.

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea se caracterizeaza prin cateva elemente de specificitate. Din p de v demografic - sporul natural si natalitatea sunt scazute, ceea ce a definit tipul demografic

“banatean”. Cauza: regiunea este locul de existenta a comunitatii germane, care a transmis acest caracter demografic.

Asezarile rurale se incadreaza in categoria celor mijlocii si mari, cu structura compacta, la campie. In arealele de contact morfologic si arealele deluroase, satele sunt de tipul celor rasfirate, iar intr-un numar redus sunt si satele risipite, doar pe platourile carstice, montane.

Reteaua de localitati este polarizata de municipiul Timisoara, cu 310.000 loc.Centrele de rangul II, sunt reprezentate de Arad si Resita, dupa care urmeaza: Caransebes, Lugoj, Oravita,

Anina, Jimbolia, Moldova Noua, Nadlac, Curtici, Bocsa, Deta, Sannicolau Mare, Lipova si Pancota.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Industria este reprezentata prin ramura traditionala a siderurgiei, dezvoltata la Resita, avand la baza materii prime locale. Este secondata aceasta ramura de cea constructoare de masini, care completeaza profilul economic al acestui oras.

Centre industriale puternice sunt reprezentate si de Timisoara si Arad, cu ramuri ale constructiilor de masini, industrie chimica, prelucrarea lemnului si industrie alimentara.

Ramura turismului este suficient dezvoltata, in raport cu potentialul natural si antropic al regiunii. Este prezenta statiunea Semnic, cu profil hivernal, unde se practica sporturile de iarna. La aceasta se adauga statiunile

16

Page 17: Geografie Regionala

curative de interes local: Lipova, Buzias; national: Herculane. Este prezent si turismul cultural, cu importante fluxuri spre centrele Timisoara si Arad.

Caile de comunicatie:Sunt reprezentate de arterele rutiere Deva–Arad–Nadlac; Timisoara–Stamor –Moravita si Oradea–Arad–

Timisoara. La acestea se adauga caile ferate: Bucuresti – Arad–Curtici si Bucuresti–Craiova–Turnu-Severin–Timisoara–Stamora-Moravita.

Sunt prezente aeroporturile Timisoara si Arad si sectorul navigabil de pe raul Bega.

Perspectivele de dezvoltare sunt favorabile datorita pozitiei geografice in zona de frontiera cu Ungaria si Serbia Muntenegru. Pe de alta parte, existenta celor 2 centrii polarizatori, cu legaturi facile spre exterior, completeaza elementele de favorabilitate.

O extensiune mai redusa si o individualizare pregnanta intr-un spatiu nerevendi-cat de sistemele teritoriale invecinate. Se remarca existenta unor elemente care favori-zeaza coagularea si agregarea functionala. Se mai remarca Depresiunea Hategului (Tara Hategului), care se constituie ca un spatiu in care fluxurile de materie si energie se manifesta centripet.

I. Baza naturala de sustinere:

Nucleul este Depresiunea Hateg constituita ca o campie extinsa cu soluri fertile si climat de adapost; ea comunica prin Pasul Merisor cu Depresiunea Petrosani si este marginita de spatiile montane ale Masivelor Sureanu, Retezat si Poiana Rusca.

Spatiile apartinand Masivului Sureanu se caracterizeaza prin roci calcaroase si dezvoltarea reliefului carstic, in timp ce spatiul apartinand Masivului Retezat - relief glaciar si prezenta Parcului National Retezat. M-tii Poiana Rusca au ca si specific culmile ondulate, interfluviile netede si vai inguste cu caracter matur care se constituie in ansamblu ca un spatiu favorabil umanizarii. Culoarul Muresului - relief fluvial bine dezvoltat, favorabil asezarilor umane.

Din p de v climatic - temperaturi medii anuale cuprinse intre 7-10°C; 10°C cu-loarul Muresului. Temperaturi mai scazute chiar cu valori negative in spatile montane.

Precipitatii cuprinse intre 700-800 mm/an in depresiuni; 1.200 mm/an in spatiul montan. Hidrografia:Afluenti ai Jiului si Muresului cu debite bogate si relativ constante.Lacurile - antropice: Cincis, Trei Ape - glaciare (in nr semnificativ in Masivul Retezat): Buguna, Zanoaga, Galesu, Taul Agatat, etc.

Vegetatia - etajata, incepand de la asociatii de gorunete; paduri de amestec (gorun si fag); paduri de fag; paduri de rasinoase si la peste 1.800 m pajisti alpine.

Solurile: - cambisoluri: brune acide - podzoluri: cu fertilitate scazuta

Resurse naturale:- zacaminte de fier - Ghetani si Telingul Inferior- carbine superior - Depr. Petrosani (huila)- minereuri complexe - Alunu, Ruschita, Muncelul Mic- marmura – Ruschita Fondul forestier - importanta resursa in conditiile in care spatiul montan este acoperit de paduri in

proportie de peste 40%. Resursele turistice: obiective - naturale - antropice - cu rezonanta nationala si interna-tionala: Ulpia Traiana

Sarmizegetusa; bisericile de piatra de la Deususi - Santa Maria Orlea; castelul de la Hunedoara; cetatea Devei

II. Componenta antropica si de habitat:

17

Page 18: Geografie Regionala

Populatia este raspandita neuniform la nivel regional datorita conditiilor morfologice:- densitate redusa in spatiul montan- densitate mare (peste 125 loc/km²) in Depr. Hateg, Depr. Petrosani si culoarul Muresului- putin mai scazuta in Muntii Poiana Rusca- spor natural pozitiv datorita unei natalitati cu valori crescute si unui spor migrator semnificativ manifestat

pana la inceputul 1990 Structura:Domina asezarile urbane - orasele sunt reprezentate de aglomeratia urbana din Depr. Petrosani cu orasele:

Petrosani, Lupenei, Paroseni, Petrila, Uricani, Vulcani si Aninoasa; Hunedoara; Calan; Otelul Rosu; Deva; Hateg; Orastie; Simeria.

Reteaua de asezari este caracterizata de lipsa unui centru polarizator unic:- centru traditional: Hunedoara- centru polarizator politico-administrativ: Deva

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Se bazeaza pe industria siderurgica de traditie, dezvoltata la Hunedoara; secondata de centre mai mici ca: Calan (in prezent fara industrie siderurgica); Otelul Rosu si Nadrag.

- industria neferoasa: Deva- minereuri nemetalifere exploatate in Muntii Padurea Rusca Agricultura - pomicultura in Depr. Hateg, in conditiile unui climat favorabil. Turismul - este subdezvoltat in raport cu potentialul natural si antropic. Caile de acces:Cai rutiere - E68-un sector, cu ramificatie spre Oltenia prin Defileul Jiului si spre Banat prin Pasul Poarta de Fier a

Transilvaniei.Cale ferata - magistrala 2 Bucuresti - Deva - Arad cu ramificatii locale

1. Principalul argument al divizarii vechii regiuni istorice tine de aparitia si dezvoltarea a 2 centre urbane cu potential de polarizare in crestere care au perturbat vechiu sistem teritorial tributar in exclusivitate Craiovei; orasele Tg Jiu si Drobeta Turnu Severin.

2. Diferentierile peisagistice semnificative determinate de conditiile orografice.

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea se prezinta etajat cu un sector montan: Masivele Mehedinti, Valcan, Retezatu Mic si Capatanii constituite din roci calcaroase, cu relief carstic.

Treapta 2 - Subcarpatii Olteniei intre Oltet si Motru, cu culmi orientate E-V si depresiuni dispuse pe 2 aliniamente:

- aliniamentul intern al depresiunilor submontane: Polovragi, Baia de Fier, Tismana si Novragi- aliniamentul depresiunilor externe: Tg. Jiu, Depr. Campu Mare

Treapta inferioara de relief este constituita din subunitati ale Pod Getic: sectoarele nordice ale platformei Oltetului, Jiului si Strehaiei; la care se adauga Dealurile Cosustei si Depr. Severinului.

Din p de v climatic:- valori medii termice anuale care variaza de la 9-10°C in Depr. Severinului si depresiunile subcarpatice; la 6-9°C in

arealele montane; coborand la valori negative in masivele montane- precipitatii 600-700 mm/an in Subcarpati; 500-600 mm/an in Pod Getic; 1.200-1.300 mm/an in spatiul montanAceste caracteristici se datoreaza etajarii morfologice dar si influentelor climatice submediteraneene.- tendinta de aridizare a climatului pe directie E-V- fenomenul de foehn pe versantii S-E ai Muntilor Mehedinti

Hidrografia:

18

Page 19: Geografie Regionala

Rauri autohtone si alohtone afluente Jiului si Dunarii.Jiul traverseaza axial regiunea si colecteaza o serie de afluenti ca: Amaradia, Gilort, Motru, Tismana.Afluenti directi ai Dunarii: Bahna care dreneaza Depr. Severinului.- element de specificitate – acumularile de la Portile de Fier, baraj facut in colaborare cu Iugoslavia; si o

hidrocentrala de 2.100 megawatti- Lacul Ceaunul (antropic) din Depr. Tg. Jiu - Campu Mare alimenteaza cu apa hidrocentrala Rogojel dar si apa

industriala necesara centrelor din partea de N a regiunii

Vegetatia:Dispunere etajata in functie de factorii morfologici si climatici:- paduri de stejar termofil prezente in sectoarele joase ale Pod Getic, urmate de asociatiile de gorunete la altitudini

de 450-600 m - paduri de amestec (gorun+fag) pana la cca 700 m - paduri de fag pana la cca 1.000 m - paduri de rasinoase in masivele montane inalte- la altitudini superioare pajistile alpine- corespunzator influentelor climatice submediteraneene => specifice specii vegetale: carpinita, mojdreanul,

liliacul

Solurile - soluri roscate; brun-roscate; podzolice si a celor renzinice cu dezvoltare pe substrat calcaros

Resursele naturale:•) De subsol:- zacaminte de carbune si petrol: Subcarpatii Getici si Pod Getic- carbuni+gaze asociate (hidrocarburi): Bazinul Motru-Rovinari- petrol: Tocheni si Bustuchin- calcare: asigura materia prima pt Barseste unde exista o importanta fabrica de ciment•) Agricole:Solurile cu fertilitati ridicate si medii specifice depresiunilor si podisurilor care permit o utilizare complexa de la

cultura cerealelor la pomicultura si pasuni.

•) Fondul forestier este extins pe suprafete notabile in zona Montana in care consistenta si conformatia padurilor este superioara.

II. Componenta antropica si de habitat:

Raspandirea populatiei reflecta caracteristica de favorabilitate sau constrangere ale factorilor naturali care genereaza concentrari de populatie in depresiuni si podis.

Din p de v structural domina mediul rural in conditiile unui grad de urbanizare mai redus.Dinamica naturala a populatiei: nivel normal; scaderea natalitatii; imbatranirea populatieiDinamica teritoriala pana la inceputul 1990 - migratia spre bazinele carbonifere.Structura etnica: atesta dominanta neta a romanilor. Dintre minoritati, cei mai numerosi sunt tiganii.

Asezarile sunt grupate in luncile si pe terasele raurilor, in vetrele depresionare si pe versantii cu inclinari mai accentuate mai rar. Predomina satele cu structura rasfirata sau adunate, mari.

•) Orasele: Tg Jiu - intreaga regiune este polarizata de acesta; are o importanta regionala.Drobeta Turnu Severin - a carui pozitie geografica ii confera un statut de o anumita independenta in raport cu

ariile invecinate: Baia de Arama, Tg Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Tismana, Ticleni, Rovinari si Novaci, care se incadreaza in categoria oraselor mici sub 25.000 loc; Motru - oras mujlociu.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Agricultura valorifica elemente de favorabilitate pedologica si climatica, cu terenuri pretabile culturilor de cereale, plante tehnice si pomiculturii.

Industria:- a fost dominata pana la mijlocul anilor ’90 de industria extractiva a carbunelui (la Motru si Rovinari).- subunitati ale industriei constructoare de masini: Tg Jiu, Bumbesti-Jiu- industria materialelor de constructii: Tg Jiu- industria alimentara: Tg Jiu, Novaci

19

Page 20: Geografie Regionala

Turismul:Are ca si caracteristica faptul ca se afla intr-un spatiu incipient de dezvoltare in conditiile abundentei resurselor

naturale si antopice.•) Resursele naturale - elemente apartinand reliefului carstic dezvoltat in rama Montana si Pod Mehedinti: pesteri

ca Topolnita, Closani, Polovagi, Muierilor; Cheile Bistritei si Cernei•) Resursele antopice - seria de manastiri din arealul subcarpatic, al 2-lea ca impotanta nationala dupa cele din

Bucovina

Cai de acces:Rutier: E70 Timisoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Bucuresti cu ramificatii locale ce penetreaza spatiul

subcarpatic si carpaticFeroviar: insotesc axele rutiere pe acelasi traseu.

I. Baza naturala de sustinere:

Relativa omogenitate a peisajului in conditiile in care relieful este caracterizat de valori reduse ale fragmentarii atat pe verticala cat si pe orizontala. Si celelalte elemente fizico-geografice prezinta variatii teritoriale reduse.

Limitele regiunii sunt bine marcate pe latura sudica (limita data de Dunare) spre E unde Oltul constitutie limita spre regiunile polarizate din parte estica cat si spre V unde partial Dunarea se constituie ca si limita.

Limita nordica are un caracter mai imprecis datorita interferentelor cu regiunea Olteniei de N, concretizate aceste interferente prin numeroase difluente ale fluxurilor de materie si energie. In mod conventional acesta limita nordica poate fi fixata pe cumpana de ape ce desparte Depr Tg-Jiu de Campu Mare de subunitatile piemontului Getic.

Principala entitate fizico-geografica este constituita de Campia Olteniei cu cele 2 subunitati ale sale: Campia Bailestilor si Campia Romanatilor.

Morfologic este concretizata prin elemente caracterizate de planeitate si altitudini care nu depasesc 300 m, facand trecerea spre subunitatile mai inalte ale Pod Getic reprezentat prin platformele Oltetului si Strehaiei in care se inregistreaza o crestere usoara a valorilor ce caracterizeaza adancimea fragmentarii.

Cea de-a 3-a unitate fizico-geografica este constituita de lunca Dunarii cu o latime de 2 pana la 5 km, care a suferit modificari antropice semnificative.

O nota aparte este data de existenta campurilor de dune de nisip in arealul Dabuleni-Segacea care sunt fixate in cea mai mare parte prin plantatiile de pomi fructiferi si vita de vie.

Climatul regiunii este unul caracterizat de temperaturi medii anuale cu valori de 10-11°C si precipitatii de 500-650 mm anual cu o descrestere cantitativa a lor de la V spre E. Veri calde, primaveri timpurii si toamne lungi, toate aceste trasaturi fiind rezultatul manifestarii influentelor submediteraneene.

Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare si afluentii directi si indirecti ai sai intre care Jiul reprezinta axa hidrografica a regiunii care colecteaza afluentii: Motru, Amaravia, Oltetul si Tesluiul, la acestea adaugandu-se afluentii directi ai Dunarii: Drincea si Desnatui. Specific afluentilor de ordin inferior este faptul ca au cursuri temporare, scurgerea lor incetand in perioadele secetoase.

•) Apele subterane - sunt cantonate in structuri piemontane ale Pod Getic si mai putin prezente in subunitatile de campie.

Vegetatia este cea specifica asociatiilor de silvostepa in subunitatile de campie cu prezenta unui strat ierbos dominat de granimee; parazitat de palcuri de stejar brumariu si pedunculat. La altitudini mai ridicate vegetatia

20

Page 21: Geografie Regionala

naturala este compusa din stejar termofilic, cer si garnita. Pt arealele de lunca sunt specifice asociatiile de salcie, plop, sanger, etc.

Influentele climatului submediteranean se rasfrang si in compozitia vegetatiei => specii: carpinita, alunul turcesc, liliacul, mojdreanul, etc.

Invelisul de soluri e dominat de cernoziomuri si cernoziomuri …………. predominante in spatiul de campie. La acestea se adauga soluri brun-roscate si roscate prezente in subunitatile de podis. Pt arealele de lunca sunt specifice solurile aluvionare. Pt arealele de dune de nisip, psamosolurile.

Resursele naturale sunt constituite de:- hidrocarburi exploatati in Piemontul Getic.- carbuni inferiori exploatati in nordul regiunii; ei constituie baza functionarii termocentralelor din regiune.- solurile cu o fertilitate ridicata pretabile pt o gama variata de culture agricole.

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea este caracterizata de o raspandire inegala a populatiei in teritoriu, cu o densitate crescuta a populatiei in partea nordica unde sunt specifice densitati de 110-120 loc/km² arealului urban si periurban al Craiovei, in timp ce teritoriul campiei este caracterizat de valori mai reduse ale acestui indicator.

Structura populatiei - se remarca o usoara dominare a populatiei rurale in timp ce din p de v al structurii entice se remarca o structura dominata de populatia romaneasca, dintre minoritati cea mai numeroasa fiind cea a tiganilor.

Asezarile rurale se incadreaza intr-o tipologie larga fiind prezente sate mici, mijlocii si mari, astfel in piemontul Getic peste 60% din asezari se incadreaza in categoria celor mici cu populatie sub 500 locuitori, existand si un nr semnificativ de sate foarte mici, cu populatie sub 100 locuitori, afectate de un proces intens de depopulare.

Din p de v structural sunt prezente satele cu structura adunata, poligonala ce caracterizeaza subunitatile de campie, cat si satele cu structura liniara sau pentaculara prezente in Pod Getic.

Densitatea localitatilor rurale e mai mare la podis, intre 5-12 localitati/km².

Profilul economic - se remarca dominanta celor cu profil agricol, la acestea adaugandu-se in nr redus de cazuri functiile industriale sau de servicii.

Se remarca o specializare puternica a unor localitati rurale in productia de legume si zarzavaturi care aprovizioneaza pietele la nivel regional si national.

Asezarile urbane apartin in mare majoritate categoriilor mici (Strehaia, Filisani, Vanju Mare, Segacea, Scormicesti, Bailesti, Bals, Piatra Olt, Balcesti, Dragasani, Corabia, Caracal, Calafat si Dragasani Olt), la acestea adaugandu-se un oras mijlociu (Slatina) si centrul polarizator major Craiova a carui functie de loc central este oferita si in urma unei pozitionari geografice avantajoase.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare: Din p de v evolutiv regiunea s-a incadrat pana in 1950 in categoria regiunilor slab dezvoltate ale Romaniei.

Situatia s-a schimbat treptat odata cu intarirea si diversificarea unor ramuri economice: industria energetica reprezentata prin termocentralele Rogojel, Isalnita, Turceni, la care se adauga hidrocentrale mici realizate pe Olt si hidrocentrala Portile de Fier 2 de pe Dunare.

Industria constructiilor de masini este bine reprezentata in Craiova si Bals, la acestea se adauga cel mai important centru de productie aluminiu din tara: Slatina.

Agricultura este caracterizata de o mare varietate a culturilor de camp, la acestea adaugandu-se areale cu productivitate ridicata in domeniul viticol (Dragasani) si pomicol (ocupa spatii importante in Pod Getic).

Activitatile turistice sunt prezente insa intr-o masura mai mica, cauza fiind lipsa unor obiective naturale de mare atractivitate, compensate de numeroase obiective antropice existente in Mun Craiova (cel mai mare parc din Romania/Europa) si in celelalte orase ale regiunii.

21

Page 22: Geografie Regionala

Caile de transport sunt reprezentate de sectoare ale soselei E70 si E68 si de caile ferate care fac legatura pe relatia Bucuresti - Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Timisoara; Bucuresti - Craiova - Filiasi - Petrosani. La acestea se adauga aeroportul de la Craiova.

Se constituie ca un sistem teritorial usor asimetric datorita prezentei a 2 arii de gravitatie, una centrata pe Olt cu centru polarizator Ramnicu-Valcea si a 2-a la contactul Pod Getic cu campia, cu centru polarizator Pitesti.

I. Baza naturala de sustinere:

Este structurata pe o morfologie ce se prezinta etajat: Treapta montana constituita de grupa Muntilor Fagaras care asociaza din p de v spatial culmea principala a

Fagarasului si masivele secundare Cozia, Frunti Ghitu si Iezer. Principala trasatura a acestei grupe montane este masivitatea si altitudinile ridicate cu cele mai mari altitudini din Romania (2.544 m Vf Moldoveanu; 2.535 m Vf Negoiu), trasaturi materializate ca urmare a dominatei rocilor cristaline cu duritate crescuta.

Altitudinile mari si substratul dur au permis conservarea pana in prezent a formelor de relief glaciar constituite sub forma abrupturilor, custurilor, vailor glaciare, circurilor glaciare si moreenelor. La acestea se adauga masivele Lotru si Capatanii care flancheaza Depr Intracarpatica a Lovistei.

Subcarpatii Getici prezenti sub forma unui aliniament depresionar submontan marginit de culmi au structura subcarpatica in care sunt prezente atat situatiile de concordanta morfologica cat si cele de discordanta morfologica.

Mai sus spre S sunt prezente subunitati ale Pod Getic: Platforma Cotmeana si Candesti, alcatuite din pietrisuri si nisipuri care au permis modelarea unor culmi domoale intens valorificate agricol.

Treapta inferioara de relief (C Pitestilor) apartine categoriei de campii inalte cu altitudini de pana la 300 m.

Din p de v climatic se constata etajarea elementelor climatice cu temperaturi medii anuale ce variaza intre 10- -2°C in concordanta cu altitudinea formei de relief.

Precipitatiile inregistreaza variatii in functie de acelasi parametru morfometric, cu valori intre 500-1.200 mm/an.

Hidrografia este drenata de Olt si Arges cu afluentii: Topolog, Varsan, Raul Doamna si Raul Targului, toate avand un semnificativ potential hidroenergetic => lacurile si amenajarile hidroenergetice de pe Arges: Vidraru, Cerbureni, Valea Iasului, Golesti, cat si cele de pe Olt: Turnu, Calimanesti, Ramnicu Valcea, Raureni si Govora. La acestea se adauga prezenta unor lacuri glaciare prezente in Muntii Fagaras.

•) Apele subterane sunt bine reprezentate in structurile de contact ale subcar-patilor cu Carpatii Meridionali si se concretizeaza sub forma izvoarelor sulfuroase si clorurate: Ocnele Mari, Govora, Calimanesti-Caciulata, Cozia, Olanesti.

Invelisul vegetal prezinta asociatii de stejar (in dealurile joase ale Pod Getic) apoi padurile de amestec (stejar+fag in Subcarpati); fag si conifere in spatiul montan (depasind altitudinea 1.800 m in conditiile expozitiei sudice). Deasupra etajului forestier sunt prezente etajele pajistilor subalpine si alpine.

Etajarea este o trasatura excesiv manifestata si in cazul solurilor incepand de la milosolurile existente in campie; argiluvisoluri prezente in subunitatile de podis, cambisolurile prezente in subunitatile carpatice si podzolurile prezente in unitatile montane.

Resursele subsolului sunt reprezetate de carbuni inferiori exploatati la Boteni, Berevoiesti, Beresti; hidrocarburi exploatate in numeroase locatii. La acestea se adauga sarea exploatata in zona Ocnele Mari = > s-a dezvoltat industria chimica puternica in regiune.

22

Page 23: Geografie Regionala

Resursele cu valenta turistica (naturale si peisagistice in spatiul montan sau hidrice constituite de apele minerale cu calitati terapeutice puse in valoare in cadrul statiunilor Govora, Calimanesti-Caciulata, Olanesti.

Obiective turistice antropice: Manastirile Cozia, Argeselului, Horezu.

II. Componenta antropica si de habitat:

Este caracterizata de o dispunere spatiala neuniforma cu o populare densa in spatiile de campie, podis si subcarpatice care prezinta conditiile de favorabilitate legate de complementaritatea resurselor si pozitia geografica. In aceste areale densitatea populatiei este de 140-160loc/km².

Dinamica naturala e caracterizata de un spor natural redus cu tendinte de imbatranire a populatiei si feminizare (specific asezarilor rurale in conditiile in care forta de munca masculina migreaza spre centrul polarizator).

Asezarile rurale sunt prezente in mare varietate structurala dispuse in depresiuni, in culoare de vale si in fasiile de contact morfologice.

Nota de specificitate e data de lipsa asezarilor rurale pozitionate pe interfluvii in spatiul Pod Getic.

Orasele se inadreaza in categoria celor mici: Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Brezoi, Ocnele Mari, Babeni si Horezu. La acestea se adauga orase mijlocii: Campulung si Curtea de Arges si orase mari: Ramnicu Valcea si Pitesti.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Cele 3 sectoare economice (primar, secundar si tertiar) sunt reprezentate in mod inegal in cadrul regiunii cu o dominanta usoara a celui agricol, urmat indeaproape de domeniul industrial si completat de servicii.

Industria regiunii se remarca prin buna dezvoltare a industriei chimice prin prezenta unitatilor de profil de la Ramnicu Valcea, Pitesti si Govora. La acestea se adauga unitati ale industriei constructiilor de masini bine reprezentate la Pitesti (Mioveni) si Campulung.

Ramura turismului este reprezentata prin unitatile de profil impuse la nivel national de la inceputul sec XX ca statiuni balneare de maxima atractie (statiunea Calimanesti-Caciulata). La acestea se adauga ulterior unitatile de profil la Baile Govora, Ocnele Mari, Cozia, etc.

Elementele de atractivitate peisagistica existente in arealul montan au favorizat aparitia unor obiective turistice cu capacitate de cazare in Muntii Fagaras, Lotrului, Capatanii.

Turismul cultural este reprezentat de obiective antropice de natura religioasa si etnica.

Caile de comunicatii sunt reprezentate prin DN 70 pe relatia Arad – Sibiu - Ramnicu Valcea – Pitesti - Bucuresti. La acestea se adauga axa rutiera subcarpatica pe relatia Campulung - Targu Jiu; magistrala feroviara Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu -Arad-Curtici; Bucuresti-Pitesti-Campulung; Pitesti - Curtea de Arges.

Perspectivele de dezvoltare:- premise de favorabilitate ridicata rezutate din pozitia geografica la contactul mai multor unitati de relief si

pe axe de circulatie de importanta europeana- manifestarea unui fenomen de eclipsare si subordonare functionala a centrului polarizator Pitesti datorita

proximitatii capitalei

I. Baza naturala de sustinere:

23

Page 24: Geografie Regionala

Reprezinta o entitate teritoriala rezultata din asocierea Carpatilor, Subcarpatilor de Curbura si campiilor limitrofe acestora.

Caractieristica functionala este data de raurile care strabat cele 3 entitati morfologice, care faciliteaza transferul energetic spre arealele mai joase - Vaile Putna, Buzau, Teleajan, Doftana, Prahova, Dambovita si Ialomita, vai care se constituie si ca axe ce permit vehicularea fluxurilor de materii prime si umane.

Din p de v orografic, prima treapta este alcatuita din Muntii Vrancei, Buzaului, Ciucas, Baiului, Bucegi si Culoarul Bran-Rucar, care se caracterizeaza printr-o complexitate geologica deosebit de ridicata in conditiile prezentei rocilor sedimentare (flis, conglomerate, calcare, sisturi cristaline de varsta paleozoica, prezente in Muntii Leaota).

Caracteristicile geomorfologice sunt direct influentate de mozaicul petro-grafic existent, astfel ca sunt prezente atat forme carstice – Pesterile Ialomitei, Dambovicioarei, Cheile Tatarului si Zanoagei, dar si forme rezultate pe conglomerate (Sfinxul si Babele).

A doua treapta de relief o reprezinta Subcarpatii de Curbura, pentru care o prima nota de specificitate este data de prezenta unor pinteni montani care patrund in arealul subcarpatic: Pintenul Ivanetul (1000 m) si Pintenul Homoraciu.

Spatiul subcarpatic este organizat sub forma a 2 siruri de depresiuni si 2 siruri de culmi. - depresiuni interne (submontane): Soveja, Vrancei, Lopatari, Patarlagele, Ghiojd, Valenii de Munte,

Campina si Pucioasa. - depresiuni externe, constituite de subunitati: Vidra, Mora, Dumitresti, Policiori, Niscov si Podeni.

- intre cele 2 siruri de depresiuni se interpune aliniamentul de culmi centrale, cu altitudini ce depasesc frecvent 900m: Culmile Rachitas, Raiut, Ciobanu, Solcia, Dalma si Blidisel.

- spre exterior, la contactul cu subunitatile de campie sunt prezenta culmile Oclobesti, Deleanu, Dealu Mare, Itrita si Blajeni.

Ca si elemente morfologice aparte amintim formele carstice salifere, prezente la Slanic Prahova si la Buzau; Vulcanii Noroiosi din Depr Toliciori (Rezervatiile Paclele Mari si Mici).

A treia treapta morfologica este constituita de Campiile Piemontane ale Targovistii, Ploiestiului si Ramnicului, dar si de Campia de Subsidenta a Buzaului.

Din p de v climatic, o caracteristica este faptul ca temperatura medie anuala variaza de la 0ºC la 10ºC, iar precipitatiile inregistreaza volume care ating 800-1000 mm/an pe arealele montane si scad la volume cuprinse intre 450-500 mm/an in spatiul campiilor.

Ca un element climatic aparte amintim manifestarea főehn-ului pe arealele externe ale Carpatiilor si Subcarpatiilor.

Hidrografia – regimul de alimentare este de tip pluvional, cu cresteri mari primavara si o crestere sezoniera a cantitatilor de precipitatii.

Specificul lacurilor este dat de prezenta lacurilor antroposdine, rezultate in urma exploatarii sarii (Slanic Prahova si Telega).

Invelisul vegetal este prezent intr-o etajare deosebit de evidenta, de la asociatii specifice silvostepei, prezente in campiile piemontane, la paduri de gorun, gorun amestecat cu fag, prezente in subcarpati. Coniferele sunt prezente in masivele montane. La peste 1800 m altitudine, specifice sunt pajistile subalpine, in compozitia carora se gasesc jnepan, ienupar, merisor, afin.

Solul este dispus etajat, in stransa legatura cu factorii orografici, geologici, climatici si de vegetatie. Aici sunt prezente molisolurile, in arealele de campie si argiluvisolurile si cambisolurile in arealul subcarpatic, solurile podzolice in arealul montan.

O nota aparte este data de prezenta solurilor holomorfe, dezvoltate in stransa legatura cu depozitele salifere.

Resursele subsolului - constituite dintr-o gama variata de elemente:- petrol, exploatat la Baicoi, Moreni, Gura Ocnitii, Ploiesti, Campina, Brezoi si Telega. - solurile cu fertilitate ridicata si medie au permis extensiunea considerabila a arealelor pomicole, viticole,

cerealiere

24

Page 25: Geografie Regionala

Resursele turistice - semnificative, plus prezenta apelor minerale la Pucioasa, Sarata Monteora si lacurile sarate de la Slanic Prahova si Telega, cat si salina de la Slanic Prahova.

II. Componenta antropica si de habitat:

O prima caracteristica ar fi ca in aceasta regiune se regaseste una din cele mai mari densitati ale populatiei, in arealele de pe Valea Buzaului si Dambovitei, cu valori care depasesc 200 de locuitori/km², o dinamica naturala asemanatoare mediei nationale. Este dominanta populatia rurala.

Asezarile rurale sunt caracteristice spatiilor de campie, deal si unite, astfel incat din p de v structural se regasesc toate varietatile, de la cele adunate pana la cele risipite, iar din p de v dimensional, este prezenta intreaga gama de asezari rurale

Asezari urbane care fac parte din categoria asezarilor mici sunt: Nehoiu, Predeal, Azuga, Valenii de Munte, Comarnic, Breaza, Slanic Prahova, Plopeni, Boldesti-Scaieni, Fieni, Urlati, Pucioasa.

- orase mijlocii - Campina, Sinaia, Busteni, Baicoi, Moreni, Mizil, Valea Calugareasca. - orasele de dimensiuni mari - Targoviste, Ploiesti si Buzau.

Reteaua de asezari este polarizata de municipiul Ploiesti, in conditiile in care spre el graviteaza toate fluxurile industriale si umane ale regiunii, care este in stransa relatie de functonalitate cu celelalte centre urbane de acelasi rang si de rang inferior.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare: Regiunea este una dintre cele mai dezvoltate entitati teritoriale din Romania, in conditiile in care industria

extractiva a fost traditionala si care a imprimat un profil specific in Ploiesti si Campina. Mai amintim existenta unor ramuri ale:

- industriei chimice prezente la Brazi, Teleajen si Valea Calugareasca- industria de utilaje petroliere la Ploiesti, Campina si Targoviste- industria sigerurgica la Targoviste si Buzau- industria materialelor de constructie, cu fabrici de ciment la Comarnic si Fieni si unitati de producere a

sticlei la Buzau, Boldesti-Scaieni.

In ansamblu, regiunea se caracterizeaza printr-o densitate ridicata a centrelor industriale. Din p de v agricol - specificul este dat de larga extensiune a viticulturii, prezente aici numeroase podgorii,

ansamblate in cea mai extinsa suprafata cultivata de vita de vie: Tohani, Mizil, Valea Calugareasca, Odobesti, Cotesti, Poviciu.

Secundar, sunt specifice livezile in care domina speciile de prun si mar.

O ramura economica este constituita de turism, cu importante unitati de cazare (un numar ridicat de cabane turistice), prezente atat pe Valea Prahovei si in Masivul Bucegi, cat si in vestul regiunii. Se remarca prezenta statiunilor Azuga, Predeal, Poiana Tapului, Sinaia, Busteni, Paraul Rece, Bran.

Caile de transport sunt prezente intr-o configuratie transversala, in conditiile adaptarii acestora la conditiile orografice.

Axa principala o constituie Valea Prahovei, unde se juxtapun sectoare ale soselei E60 si magistralei feroviare care face legatura intre Bucuresti si Brasov, plus alte cai longitudinale cu orientare est-vest: soseaua Buzau-Ploiesti-Targoviste si a caii ferate Ploiesti-Buzau-Focsani, care asigura o buna comunicatie intra si inter regional.

25

Page 26: Geografie Regionala

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea denumita “Baragan” se suprapune unui compartiment al Campiei Romane, anume Campia Baraganului, desfasurata intre Dunare la S si campiile de subsidenta din zona Siretului Inferior, spre N.

Din p de v morfologic, regiunea se caracterizeaza printr-o unitate si uniformitate in conditiile unei planitati generalizate ale reliefului, singurele perturbari morfologice fiind generate de existenta formelor rezultate prin tasare si sufoziune, frecvent intalnite, in conditiile in care acestei campii ii sunt specifice importante depozite de lőess. Uniformitatea acestei campii este intrerupta de cele 2 rauri principale: Ialomita si Calmatui, a caror cursuri prezinta un grad accentuat de meandrare, lunci parazitate cu dune de nisip si care pe alocuri prezinta si fenomene de supraumectare. Culoarele celor 2 rauri, in ciuda unei adancimi a fragmentarii cu valori reduse, permit subdivizarea unitatii in 2 compartimente:

1. Baraganul Ialomitei, situat intre Dunare si Ialomita 2. Baraganul Calmatuiului, situat intre Ialomita si Calmatui.

In sectorul nordic al unitatii, fluviul Dunarea si-a modelat o lunca larga puternic antropizata in urma lucrarilor de desecare si indiguire.

Din p de v climatic, regiunea se caracterizeaza prin faptul ca sufera influente pregnante ale maselor de aer de origine continentala si care imprima caracterul generat de continentalism excesiv. Acesta se reflecta in principalii indici climatici: temperaturi medii anuale de 10 - 11ºC si peste 11ºC in anumite areale, o frecventa ridicata a zilelor tropicale si precipitatii medii anuale in jur de 450 mm. Valorile ridicate ale radiatiei solare globale, in conditiile in care durata anuala a stralucirii soarelui depaseste 2000 de ore, este o alta caracteristica de specificitate. Datorita morfologiei plane, pe intreg cuprinsul unitatii este specifica actiunea “crivatului” pe timpul anotimpului rece.

Resursele hidrografice sunt reprezentate de raurile de suprafata Dunarea, Ialomita si Calmatui, in conditiile in care apele subterane se situeaza la adancimi mari si foarte mari. O trasatura aparte o constituie prezenta lacurilor sarate, care au luat nastere in formele negative de relief sau care au evoluat din vechi limane fluviatile. Astfel de lacuri sunt: Amara, Strachina, Tataru, Fundata, Galatui.

Din p de v al vegetatiei - o trasatura generala este faptul ca ne incadram in domeniul stepei, in care vegetatia este adaptata la climatul temperat-excesiv, continental, cu perioade extinse de uscaciune. Aceasta stepa specifica zonei naturale a fost transformata puternic in urma interventiei antropice. In regiune mai exista si vegetatie intrazonala, constituita de asociatiile vegetale prezente de-a lungul raurilor.

Invelisul de soluri s-a format in conditiile climatice amintite, pe un substrat lőess-oid, astfel incat rezultatul il constituie larga extensiune a cernoziomurilor, cu un grad ridicat de fertilitate. Pe alocuri sunt specifice solometurile si

26

Page 27: Geografie Regionala

solonceacurile, rezultate in urma migratiei sarurilor spre suprafata solului, prezenta solurilor nisipoase, a solurilor aluvionare si lacovistilor, prezente de-a lungul raurilor.

Resursele de subsol: Regiunea “Baragan” este una modesta din acest p de v, dar acest fapt este compensat de larga extensiune a solurilor cu fertilitate ridicata, fapt ce creeaza premise de favorabilitate pentru agricultura.

II. Componenta antropica si de habitat:

O prima caracteristica este aceea ca in urma unei evolutii istorico-economice aparte pe de-o parte, iar pe de alta parte datorita conditiilor fizico-geografice, regiunea este caracterizata de un grad redus de populare. Densitatea medie a populatiei este in jur de 50 de locuitori / km², fara a se inregistra discrepantele teritoriale semnificative.

Asezarile rurale sunt pozitionate de regula la intersectia cailor de comunicatie sau de-a lungul raurilor permanente sau in vecinatatea lacurilor. Predomina satele cu structura poligonala compacta.

Urbanizarea se remarca printr-un grad redus, principalele orase fiind Slobozia si Calarasi, la care se adauga orase mai mici: Urziceni, Fetesti, Tandarei, Insuratei, Pogoanele si Lehliu-Gara.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Din p de v al dezvoltarii economice, o prima trasatura este faptul ca regiunea este situata in imediata apropiere a Bucurestiului, datorita acestui centru polarizator major a avut o dezvoltare eclipsanta. A rezultat astfel un grad redus de dezvoltare economica, de urbanizare si manifestarea unui intens fenomen de exod al populatiei rurale spre capitala.

Baraganul reprezinta una din cele mai importante regiuni agricole din tara, suferind insa conditionari de natura climatica si hidrica.

Din p de v turistic, Baraganul se constituie ca o regiune cu valente dintre cele mai reduse, exceptie face statiunea Amara, cu profil climateric si balnear.

Caile de transport sunt reprezentate prin prezenta autostrazii in constructie Bucuresti – Fetesti – Constanta, printr-o retea de drumuri nationale care leaga orasele regiunii, prin prezenta a 2 poduri mari peste Dunare: Fetesti - Cerna-Voda si Giurgeni-Vadu-Baii.

Transporturile feroviare sunt reprezentate de magistrala 8: Bucuresti-Constanta si magistrala 7: Bucuresti – Urziceni – Faurei – Braila – Glati.

O nota specifica da regiunii prezenta porturilor Calarasi si Fetesti, primul de importanta nationala si al doilea de importanta internationala.

27

Page 28: Geografie Regionala

I. Baza naturala de sustinere:

Se caracterizeaza prin suprafata mai redusa, dar cu o individualizare spatiala evidenta. Include ultima parte a sectorului fluvial al Dunarii si inceputul sectorului fluvio-maritim.

Din p de v functional - teritoriul regiunii graviteaza spre axa morfologica si hidrografica a Dunarii. Din p de v a structurii spatiale - suportul topografic este constituit in intregime de Campia Brailei a carei

configuratie de detaliu se datoreaza existentei cuverturii de loess care a permis generarea unor frecvente forme negative de tipul crovurilor, gavanelor, padinelor.

La acestea se adauga Campia Siretului Inferior caracterizata de intense fenomene de subsidenta care determina o meandrare puternica a raurilor si colmatarea intensa a vailor.

Ultimele 2 entitati morfografice sunt constituite de sectorul sudic al Pod Covurlui si Campia Covurlui, ultima situata intre Siret si Prut ca o continuare a unitatii de podis.

Din p de v climatic regiunea isi datoreaza particularitatile influentelor E Europene astfel incat elementele climatice caracteristice sunt caracterizate de valori ridicate ale mediilor termice anuale 10-11°C si cantitati de precipitatii cuprinse intre 450-500 mm/an.

Regiunea se caracterizeaza si prin inregistrarea celui mai ridicat ecart termic din Romania in conditiile in care aici s-a inregistrat maxima termica absoluta din Romania 44,5°C la 10 august 1951, in Comuna Ramnicelu (Ion Sion); manifestarea iarna a influentelor E Europene manifestate prin temperaturi deosebit de coborate.

Reteaua hidrografica se caracterizeaza prin buna reprezentare a organismelor fluviatile cu principalele rauri Dunarea, Siret si Prut cu afluentii lor care totalizeaza o densitate totala cu valori crescute ce completeaza astfel deficitele hidrice de natura climatica.

Nota de specificitate: existenta lacurilor sarate formate in cavitatile rezultate in urma fenomenelor de tasare pe loess si prin migrarea sarurilor spre suprafata solului: Lacul Balta Alba; L. Movila Miresii; L. Batog.

Din p de v biogeografic regiunea se incadreaza in zona stepei si [silvostepei, specifica altitudinilor mai ridicate din Pod Covurlui si este constituita de asociatii vegetale ierboase de tipul granimeelor, la care se adauga palcuri de stejar termifil (stejar pedunculat; pufos). Estensiune considerebila are vegetatia de lunca prezenta in areale compacte in luncile Dunarii, Siretului si Prutului.

Solurile dominante sunt cernoziomurile, la care se adauga psamosolurile (soluri cu structura nisipoasa), aluvisolurile, lacovistile (prezente in lungul raurilor).

Resursele regiunii sunt constituite de depozite de hidrocarburi exploatate in Campia Siretului Inferior si Campia Brailei si exploatate in Ianca, Oprisenisti, Liscoteanca. La acestea se adauga solurile cu fertilitate ridicata.

II. Componenta antropica si de habitat:

Regiunea se aseamana cu regiunea Baraganului cu diferentierea ca in aceasta regiune se contureaza existenta unui areal cu o densitate crescuta a populatiei ce depaseste 250 loc/km² in zona urbana si de influenta directa a oraselor Braila si Galati care se continua pe axa Siretului pe directia Tecuci.

Reteaua de localitati e polarizata de sistemul urban Galati-Braila de importanta secundara fiind si orasele Ianca, Faurei, etc.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Regiunea beneficiaza de atuurile unei pozitii geografica la interfata a 3 state: Romania, Moldova si Ucraina; si de prezenta unei axe fluviatile de importanta europeana. La aceste se aduga prezenta celui mai mare combinat siderurgic din Romania de la Galati; a unui laminar de tevi si tabla la Braila; intreg sistemul siderurgic si metalurgic fiind existenta importantelor santiere navale Dunarene, dar si a celui maritim de la Constanta.

Agricultura se caracterizeaza prin existenta unui fond agricol extins si a unei fertilitati ridicate a terenurilor agricole. Factorii restrictivi sunt constituiti de elemen-tele climatice de genul secetelor prelungite.

Din p de v turistic regiunea se caracterizeaza printr-o slaba structura, singurele statiuni fiind Balta Alba si Lacul Sarat, la acestea adaugandu-se o serie de obiective de natura antropica prezente in Braila si Galati.

28

Page 29: Geografie Regionala

Transporturile - in ciuda unei pozitionari excentrice in cadrul teritorial al Romaniei, regiunea beneficiaza de legaturi facile datorate axei fluvialtile a Dunarii cu cele 2 porturi Braila si Galati; si datorita unei retele rutiere ce asigura legatura sistemului urban Braila -Galati si orasele Buzau - Ploiesti - Bucuresti si Constanta.

Transporturile feroviare sunt reprezentate prin sectoare ale magistralei 6 si 7.

In cadrul regiunii se poate pune in evidenta existenta unei disfunctii majore la nivelul transporturilor rutiere si feroviare datorita lipsei unor poduri care sa faciliteze legatura directa cu teritoriul dobrogean.

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea reprezinta o entitate teritoriala definita de prezenta unui mare centru urban cu atribute polarizatoare complexe; acesta isi subordoneaza functional un spatiu distribuit arealelor pe o raza de cca 50 km, atingand cursul Dunarii in S si interferand cu ariile de influenta ale oraselor Targoviste si Ploiesti in partea de N.

Regiunea se suprapune pe subunitati ale Campiei Romane (C. Bucurestiului, Campia Gavanu-Burdea si Campia Turnazului a caror trasatura principala o constituie uniformitatea).

Din p de v climatic regiunea se caracterizeaza prin influenta influentelor submediteraneene si a celor E europene. Este caracterizata prin valori termice anuale de 10-11°C, mai ridicate in teritoriul urban al Bucurestiului; si cantitati de precipitatii de cca 500 mm/an.

Din p de v hidrografic - prezenta axei dunarene in S care primeste ca affluent raul Arges, la care se adauga o serie de alte rauri: Dambovita, Neajlov, Mortistea si Vedea.

Nota de specificitate: existenta unui important numar de limane fluviatile in zona Bucurestiului, cu importanta functie turistica: Lacul Snagov, Caldarusani, Cernica, Tei, Floreasca, Herastrau, Mostistea.

Din p de v biogeografic - regiunea se incadreaza zonei de silvostepa.

Din p de v pedogeografic - nota caracteristica este data de predominanta cernoziomurilor.

Resursele subsolului: hidrocarburi exploatate la Titu, Vedele si Peris.

II. Componenta antropica si de habitat:

Isi datoreaza caracteristicile evolutive si dinamice prezentei centrului polarizator Bucuresti. Rezultatul il constituie generarea unui flux demografic deosebit de important si a unui areal care inregistreaza cele mai ridicate valori ale populatiei la nivel national.

In cadrul retelei de asezari se manifesta un fenomen de polarizare excesiva exercitat de Bucuresti asupra centrelor mujlocii Giurgiu, Alexandria si asupra centrelor urbane mici aflate aproape: orasele Voluntari, Popesti Leordeni, Otopeni, Baneasa, a caror evolutie demografica se afla in intregime sub directul control al centrului polarizator.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Se manifesta acelasi fenomen de polarizare excesiva economica si sociala a ramurii industriei, dar si a activitatii comerciale si de servicii.

29

Page 30: Geografie Regionala

Transporturile:Regiunea se caracterizeaza prin densitate crescuta a retelei de transporturi si prin gradul ridicat de

complexitate si diversificare.In acest context se contureaza rolul de nod feroviar al capitalei din care se desprind cele 8 magistrale feroviare;

nod rutier spre care converg principalele artere rutiere de importanta europeana si nationala de pe teritoriul Romaniei. La aceste axe aduga existenta a 2 aeroporturi: “Henri Coanda” si “Baneasa”, precum si o buna infrastructura de telecomunicatii a carei rol si functie depaseste cu mult nevoile teritoriului adiacent.

Turismul:Se remarca faptul ca infrastructura de profil e centrata in centrul polarizator Bucuresti.Infrastructura inregistreaza o dinamica ascendenta in ceea ce priveste calitatea si cantitatea serviciilor care

deserveste o forma variata de activitati turistice si varietati de turism (cultural; de transit si forme de pseudoturism: turism de afaceri, religios, cultural, stiintific, sportiv).

I. Baza naturala de sustinere:

Baza naturala de sustinere se suprapune, in general, sub ceea ce se cunoaste sub numele de Podisul Barladului, cu subunitatile sale: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Podisul Covurlui, Dealurile Falciului, Depresiunea Elanului, care sunt caracterizate de urmatoarele elemente: o structura geologica de tip platforma, in care cuvertura sedimentara are o structura monoclinala si o compozitie petrografica in care domina rocile friabile (nisipuri, argile), la care se adauga local prezenta unor orizonturi de gresii si calcare. Larga raspandire a rocilor friabile a condus la instalarea unei eroziuni deosebit de accentuate. Din acest p de v, subunitatile Podisului Barladului fiind printre cele mai reprezentative in ceea ce priveste densitatea organismelor erozionale de tip ravena, la care se adauga existenta unor semnificative areale afectate de alunecari de teren. La aceasta morfologie petrografica si structurala se adauga elemente de relief fluvial, lunca si terase.

Din p de v climatic – caracteristica generala este data de influenta maselor de aer de origine continentala (est-europene), influente care in perioade secetoase extinse in timp, manifestate in anotimpul cald al anului, precum si in actiunea nestingherita a crivatului, iarna. Puternica influenta a maselor de aer est-europene se datoreaza situarii la exteriorul arcului carpatic si unui ecart altitudinal redus. In conditiile in care altitudinea medie este ≈250 m, variatiile temperaturilor medii anuale sunt reduse si sunt generate, in principal, de desfasurarea latitudinala a acestui spatiu. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8º - 10ºC, iar precipitatiile medii oscileaza intre 450 – 600 mm/an.

O caracteristica foarte importanta este data de durata crescuta a stralucirii soarelui, care inregistreaza valori catre 2100 de ore/an.

Reteaua hidrografica este constituita de axa Barladului, cu pozitionare centrala, care primeste ca afluenti o serie de rauri, intre care amintim: Crasna, Tutova, Racova si Zeletin. Cu pozitii periferice se inscriu cele 2 rauri importante: Prut si Siret. O caracteristica generala a acestor rauri, dar si a afluentilor lor este faptul ca scurgerea lor, variatia anuala a debitului este direct influentata de cantitatea de precipitatii (alimentare pluviala a raurilor), astfel ca ele sufera pe timpul verii scaderi semnificative ale debitelor. In stransa legatura cu caracteristicile altor componente geografice (vegetatie, soluri), raurile acestei regiuni sunt caracterizate de variatii semnificative ale cantitatilor de material transportat (debitul solid).

•) Apele freatice se constituie ca un factor limitativ in raport cu componenta antropica datorita pozitionarii lor la adancimi de peste 20 – 25 m.

Vegetatia este cea specifica asociatiilor de silvostepa, caracteristica celei mai mari parti a regiunii si asociatiile de stepa, specifice in sudul Podisului Covurlui.

30

Page 31: Geografie Regionala

Din p de v al invelisului de sol, dominante sunt molisolurile, argiluvisolurile cu sol brun-roscate si cenusii, la care se adauga cambisolurile, pe areale mai restranse.

II. Componenta antropica si de habitat:

O prima caracteristica pentru aceasta regiune este data de existenta unor diferente semnificative in ceea ce priveste densitatea populatiei. Sunt specifice atat areale cu o densitate de sub 50 de locuitori/km² (Depresiunea Elanului si Colinele Tutovei), dar pentru vestul regiunii sunt specifice densitati cuprinse intre 75 – 100 de locuitori/km².

O alta caracteristica este data de dominanta neta a populatiei rurale, in condi-tiile in care sporul natural specific pentru asezarile rurale are valori mult mai ridicate.

O ultima trasatura a populatiei este legata de manifestarea unui fenomen migratoriu intens, manifestat pe 3 directii:

1. dinspre mediul rural spre centrele urbane, regionare; 2. dinspre regiune, in ansamblu, spre centrele urbane polarizatoare supraregionale si nationale;3. spre exteriorul tarii.

Asezarile rurale specifice se incadreaza in categoria celor mici si mijlocii.

Din p de v al pozitionarii geografice, acestea se incadreaza in urmatoarele categorii: asezari pozitionate in lunca raurilor; asezari pozitionate pe terase, ambele cazuri fiind o respectare a modului in care asezarile incearca sa puna in valoare elementele de favorabilitate legate de componenta hidrica, elementele de favorabilitate in raport cu caile de comunicatii.

O a treia categorie de asezari rurale este cea a satelor asezate pe versanti, mult redusa din p de v numeric, datorita restrangerilor geo-morfologice.

O a patra categorie este cea a asezarilor rurale pozitionate in bazinetele de obarsie ale afluentilor de ordin superior, fiind de fapt, o categorie specifica Podisului Moldovei.

Ultima categorie este cea a asezarilor rurale pozitionate pe interfluvii si acestea reduse din p de v numeric.

Asezarile urbane au ca si nota comuna generala faptul ca provin din vechi asezari cu functie de targuri. In prezent, reteaua de localitati este polarizata de 2 orase: Barlad si Vaslui, primul impunandu-se prin numarul mai ridicat al pouplatiei, iar al doilea impunandu-se prin cumularea serviciilor administrative.

Se adauga orase de dimensiuni mai mici: Husi, Negresti, Beresti, Targu Bujor.

In ceea ce priveste manifestarea functiei polarizatoare a orasului Vaslui, in ciuda unei traditii semnificative, acesta este eclipsat de prezenta unor centre regionale de rangul I sau II, atat spre N (Iasi), spre V (Pascani, Roman, Bacau, Adjud), cat si spre S, unde sunt pozitionate orasele Galati si Tecuci.

Se adauga faptul ca, in functionarea regiunii se face simtita prezenta unei vai – Valea Barladului, cu prezenta celuilalt pol urban: Barlad.

O a treia caracteristica legata de polarizarea centrelor urbane provine din faptul ca Vasluiul “sufera” de pe urma relativei sale izolari geografice.

Toti acesti factori amintiti conduc la slabirea gradului de polarizare a Vasluiului.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Principala trasatura este data de dominanta agriculturii intre sectoarele economice, o agricultura caracterizata de discrepante, in conditiile in care sunt prezente arii viticole de mare productivitate (Podgoriile Husi, Targu Bujor, Nicoresti), dar si extinse areale cu practicarea agriculturii de subsidenta.

In conditiile lipsei unor resurse naturale semnificative, industria acestei regiuni e una slab dezvoltata in modelele traditionale. Singurele ramuri industriale mai semnificative sunt cele ale prelucrarii lemnului, industria textila, industria constructoare de masini. Aceste ramuri sunt concentrate intre centrele Vaslui, Barlad si Husi.

Caile de transport se caracterizeaza printr-o densitate redusa. Principalele sunt reprezentate de: calea ferata de pe relatia Iasi – Vaslui – Barlad – Tecuci – Galati si o artera rutiera care dubleaza calea ferata mentionata.

31

Page 32: Geografie Regionala

Regiunea Barladului se inscrie ca una din cele mai slab dezoltate regiuni ale Romaniei.

I. Baza naturala de sustinere:

Regiunea se constituie sub forma unei axe care include lunca, terasele si versantii Vaii Siretului. Aceasta axa morfologica si functionala traverseaza subunitatile Podisului Moldovei si se caracterizeaza prin variatia spatiala semnificativa in profil transversal, in conditiile in care largimea vaii este cuprinsa intre ≈ 3 km la Rapcaciuni si tinde spre 40 in sectorul situat in aval de Roman.

In functionarea sistemului teritorial un rol important il joaca spatiile de conflu-enta si inseuarile, toate acestea facilitand generarea unor axe de comunicatie, conexiune spre regiunile invecinate. Este vorba de Bucovina, Moldova de Nord-Est, Barlad, Carpatii si Subcarpatii Moldovei.

In ceea ce priveste structurarea spatiilor geografice, un rol semnifivativ il joaca numarul mare de terase (cca. 8 terase), cu reflectare in dispersarea asezarilor, cailor de comunicatie si modalitatile de utilizare a terenurilor (utilizare agricola).

Din p de v climatic, regiunea se incadreaza in climatul de dealuri joase pe fondul influentelor baltice in jumatatea nordica si est-europene in sectorul sudic. Temperaturile medii anuale sunt de 8º - 10ºC, iar precipitatiile de 500 – 600 mm/an, mai ridicate odata cu inaintarea pe directia nordica.

Reteaua hidrografica – avem o singura axa – Siretul, care se remarca prin cel mai ridicat debit dintre toate raurile Romaniei. Spre acesta debuseaza (converg) vaile provenind din spatiul carpatic si subcarpatic si Podisul Moldovei.

•) Datorita oscilatiei majore ale debitelor anuale, s-a impus construirea unor baraje cu scop de regularizare a scurgerii: Lacurile Galbeni, Racaciuni, Beresti, Adjud.

•) Larga extensiune a luncii ridica probleme in ceea ce priveste fenomenul de inmlastinire.

Din p de v pedo-geografic, Culoarul Siretului se caracterizeaza prin dominanta solurilor aluvionare prezente in lunca si a cernoziomurilor levigate, prezente pe terasele inferioare, in timp ce versantii sunt caracterizati de prezenta argiluvisolurilor si cambisolurilor.

Vegetatia este cea specifica luncilor, la care se adauga existenta padurilor de stejar si stejar amestecat cu fag, pe versanti si terasele inalte.

II. Componenta antropica si de habitat:

Principala trasatura este aceesa ca aceasta regiune este una din cele mai dens populate, cu valori de peste 150 de locuitori/km², in conditiile unui spor natural superior mediei nationale.

Asezarile umane au valorificat modul specific de structurare a spatiului, astfel ca se pot individualiza cca. 3 aliniamente de localitati, in principal, pe segmentul stang al culoarului.

Asezarile urbane sunt pozitionate, de regula, in lunca, cat si pe terasele interioare, cu pozitionari strans legate de axele de transport si punctele de ramificatie ale acestora. Cele mai semnificative asezari urbane sunt: Siret, Pascani, Roman, Bacau, Adjud, Roman avand si rolul polarizator major.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

32

Page 33: Geografie Regionala

Trebuie retinuta buna reprezentare a celor 3 sectoare economice. Agricultura s-a dezvoltat datorita solurilor cu fertilitate crescuta din lunca si terasele Siretului, in conditiile in

care, ca element de favorabilitate trebuie retinut climatul. Specifice sunt culturile de sfecla de zahar, cartofii, legumele.

Industria valorifica excedentul de forta de munca si pozitia deosebit de favorabila a centrelor urbane, in raport cu regiunea, imediat apropiate. Sunt prezente ramuri ale industriei constructoare de masini, ramuri ale industriei alimentare, textile si de prelucrare a lemnului.

Caile de transport sunt cele care alaturi de conditionarile morfologice, au contribuit la conturarea acestei regiuni de tip axa. In prezent, culoarul este strabatut de un important sector al soselei E85 si a unui important sector de magistrala feroviara. Se adauga prezenta aeroportului de la Bacau.

I. Baza naturala de sustinere:

Se deosebeste prin faptul ca aceasta este compusa dintr-un uscat aflat in formare, cu altitudini care variaza intre 0,5 si 13 m si care totalizeaza ≈ 20% din teritoriu. Restul este reprezentat de terenurile inundabile si de cele acoperite de lacuri, mlastini, ostroave, brate secundare (55 % din suprafata deltei este cuprinsa intre 0 si 1 m altitudine).

Originea uscatului delatic pune in evidenta urmatorelor situatii: prezenta unor: a) grinduri continentale, ce reperezinta resturi ale vechiului uscat dobrogean, acoperite de depozite de

loess (grindurile Clulia si Stipoc).b) grinduri fluviale, formate prin depunerea aluviunilor transportate de Dunare.c) grinduri maritime, in geneza carora se imbina Dunarea si Marea Neagra (grindurile Zetea, Saraturile,

Caraorman, Crasnicol).

Din p de v climatic, regiunea se remarca prin marea uniformitate datorata uniformitatii morfologice, dar si desfasurarii reduse a teritoriului. Se remarca influenta maritima si cea continentala. Temperatura medie anuala este ≈ 11ºC in conditiile in care durata stralucirii soarelui este de 2.500 h/an. Precipitatiile depasesc usor valoarea de 380 mm/an, Delta fiind cea mai secetoasa regiune a Romaniei.

Hidrografia are o implicatie majora in structurarea teritoriului prin prezenta celor 3 brate ale Dunarii, prin intermediul carora se vehiculeaza cantitati diferite de apa: 56,4 % pe Bratul Chilia, 19,5 % pe Bratul Sulina, iar restul pe Bratul Sfantu Gheorghe, la care se adauga existenta unor brate si canale secundare.

•) Lacurile se impun atat prin numarul lor (peste 480), cat si prin suprfata lor, totalizand cca. 8 % din suprafata totala.

Din p de v biogeografic, vegetatia si fauna induc caractere de specificitate unice la nivel mondial. Varietatea deosebita a speciilor vegetale, in care se combina atat vegetatia hidrofila prezenta in lungul bratelor si canalelor, cat si paduri de stejar, in amestec cu ulm si tei, specifice grindurilor Letea si Caraorman. La acestea se adauga numeroase specii de pasari, mamifere si pesti.

Solurile se incadreaza in categoria celor hidromorfe, aluvionare si nisipoase.

II. Componenta antropica si de habitat:

O caracteristica ar fi slaba populare a teritoriului, cu densitati sub 25 de locuitori/ km².

33

Page 34: Geografie Regionala

Asezarile rurale sunt concentrate in zona grindurilor, cu localizare in lungul bratelor si canalelor. Din p de v structural, acestea se incadreaza in categoria satelor liniare sau a celor cu structura grupat-rasfirata.

Singurul oras al regiunii este Sulina, a carui izolare inhiba o dezvoltare mai accelerata, motivata de pozitia pe cel mai important brat navigabil al Dunarii.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Se caracterizeaza printr-un indice redus de dezvoltare, in conditiile lipsei unor resurse cu valoare economica ridicata si a restrictivitatii impuse de suprafetele acvatice.

Principala activitate este pescuitul, la care se adauga exploatarea stufului, agricultura slab dezvoltata, practicata doar pe grinduri si turismul, cu formele sale (de agrement, cinegetic, piscicol).

Perspectivele de dezvoltare sunt dependente de modul de gestionare a rezervatiei biosferei “Delta Dunarii”, in care principala directie trebuie sa o constituie aplicarea principiilor dezvoltarii durabile.

I. Baza naturala de sustinere:

Este cea mai bine individualizata regiune datorita delimitarii sale riguroase pe laturile de V si N, catre Dunare si Delta Dunarii, de cele catre E, cu Marea Neagra si frontiera cu Bulgaria, spre S.

Din p de v al structurarii morfologice, regiunea se compune dintr-o unitate naturala, cu specificitate genetico-evolutiva aparte – Podisul Dobrogei, care din p de v al trasaturilor fizico-geografice are ca subdiviziuni Podisul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, la care se adauga zona litorala si Platforma Continentala a Marii Negre.

Podisul Dobrogei de Nord se constituie ca si nucleu principal. De acesta apartin: Muntii Macinului, care prezinta o structura hercinica puternic nivelata; Dealurile Tulcei, formate din roci mezozoice care descresc altitudinal pe directie estica. La S de cele 2 entitati avem Depr Nalbant, marginita de Pod Casimncei, in cadrul caruia sunt prezente formatiuni litologice de varsta precambriana, intens nivelate (sisturi verzi).

Podisul Dobrogei de Sud se caracterizeaza prin altitudini medii mai coborate si o varsta mai recenta. Fundamentul este alcatuit din calcare de varsta salmatiana, pe baza carora s-a dezvoltat un semnificativ endocarst, peste calcare fiind prezenta o cuvertura de loess de cca. 30m grosime. Subdiviziunile acestuia sunt: Podisul Medgidiei, Culoarul Vaii Carasu, Podisul Oltinei si Podisul Negru-Voda.

Din p de v climatic, regiunea se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10-11ºC, iar aici este singurul areal din tara in care media lunilor de iarna este pozitiva (pe langa Mangalia si Constanta). Avem veri calduroase si secetoase si ierni geroase, pentru ca teritoriul se afla sub influenta maselor de aer de origine est-europeana. Precipitatiile au valori intre 360-500 mm/an, iar durata stralucirii soarelui este de cca. 2700 de h/an.

Specific este faptul ca pe o fasie desfasurata de la N la S, la contactul cu Marea Neagra (≈ 25 km) se face simtita influenta climatica a marii.

34

Page 35: Geografie Regionala

Hidrografia: raurile sunt Telita, Taita, Slava, Carasu, etc., iar acestea sunt puternic influentate in ceea ce priveste regimul scurgerii, de caracteristicile climatice.

Vegetatia este cea specifica stepei si silvostepei, ambele puternic antropizate. Astfel s-au dezvoltat soluri de tipul cernoziomurilor si soluri balane de mare fertilitate.

II. Componenta antropica si de habitat:

Este reprezentata de aspecte contrastante, cu prezenta unor areale slab dezvoltate, in care densitatea populatiei are valori sub 50 de locuitori/km², la care se adauga existenta unui areal aproape continuu in fasia litorala, in care densitatea populatiei depaseste frecvent 100 de locuitori/km² si atinge chiar si 150 de locuitori/km², in arealul Mangalia – Constanta.

Aici sunt prezente numeroase minoritati ca rezultat al evolutiei istorice a regiunii. Astfel avem: turci, tatari, bulgari si rusi-lipoveni (in partea nordica, la contactul cu Delta Dunarii si cu Dunarea).

Asezarile rurale sunt grupate in lungul vailor sau cailor de comunicatie. Demografic se caracterizeaza prin 2 fenomene: imbatranirea si depopularea.

Orasele sunt dispuse fie la Dunare (Cernavoda, Hrsova si Isacea), fie la Marea Neagra: Constanta, Eforie, Mangalia, Navodari; fie dispuse in interiorul regiunii: Medgidia, Babadag, Negru-Voda.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

In ansamblul economic national, Dobrogea se impune, in principal, prin ramura comertului derulat prin intermediul porturilor fluviale si maritime (Harsova, Isacea, Constanta, Mangalia), deservind nevoile de schimb economic international ale celorlalte regiuni.

Agricultura regiunii beneficiaza de conditii favorabile datorita climatului si solurilor cu fertilitate ridicata. Dar climatul se poate impune si ca un factor restrictiv datorita cantitatilor reduse de precipitatii.

O nota de specificitate este faptul ca are importante areale viticole, cu prezenta unor podgorii cunoscute: Murfatlar, Niculitel si Oltina. La acestea se adauga culturile de camp specifice acestei regiuni.

Industria regiunii este individualizata prin prezenta ramurilor energetice (atomocentrala de la Cernavoda), a celor constructoare de masini (constructii navale la Mangalia si Constanta), industria textila (prelucrare integrata a lanii la Constanta) si industria alimentara (mai ales prelucrarea pestelui).

Turismul este sustinut de potentialul oferit de prezenta zonei litorale si a caracteristicilor climatice. Baze de cazare sunt prezente in numeroase statiuni: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Jupiter, Olimp, Venus, Mangalia, Constanta si alte statiuni de o importanta mai mica.

Caile de transport se situeaza, prin diversitatea si densitatea lor, la un nivel superior fata de alte regiuni studiate. Sunt prezente:

- transporturile fluviale si maritime (regiunea este strabatuta axial si de Canalul Dunare – Marea Neagra, ≈ 60 km);

- transporturile feroviare (magistrala Bucuresti – Constanta, cu ramificatie spre Tulcea si Negru-Voda); - autostrada soarelui - aeroporturile Constanta si Tulcea.

Din p de v functional, se contureaza existenta unui centru polarizator major – Constanta, a unei axe litorale spre care graviteaza intreaga regiune si nu numai, la care se adauga o axa de o importanta secundara, pe directia perpendiculara fata de prima, constituita de reperele Cernavoda – Medgidia – Constanta.

Sunt prezente si areale slab dezvoltate economic si cu tendinta intensa de depopulare (interiorul arealelor de podis).

35

Page 36: Geografie Regionala

I. Baza naturala de sustinere:

Este constituita, din p de v morfologic, de Campia Moldovei, la care se adauga versantii estici ai Culmii Bour, Dealu Mare (Podisul Sucevei), iar spre S, Costa Iasilor, care constituie flancul nordic al Podisului Barladului.

Din p de v structural, aceasta subunitatea apartine platformei moldovenesti a carui fundament este alcatuit din sisturi cristaline, la care se adauga cuvertura sedimentara alcatuita din roci sedimentare necimentate si cimentate, dintre care amintim nisipuri, argile, gresii. Varsta acestora este mezozoica, neozoica si cuaternala.

Relieful de detaliu este constituit de luncile si terasele raurilor care traverseaza regiunea, la care se adauga interfluvii si versanti, care sunt afectati in mod frecvent de procese erozionare si alunecari de teren.

Din p de v climatic, principala trasatura se datoreaza influentelor est-europene si baltice, acestea din urma generand medii termice scazute in luna ianuarie, pana la - 4º C, in conditiile in care temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6,5º si 8ºC. Precipitatiile inregistreaza valori scazute, de cca. 550-600 mm/an.

O alta trasatura este data de influenta crivatului, care-si face simtita prezenta in anotimpul rece.

Hidrografia, specific regiunii este faptul ca aceasta este strabatuta pe o directie NV-SE de rauri afluente Prutului, a caror regim de curgere se afla sub directa influenta a climatului. Rezultatul il constituie o scadere semnificativa a debitului in anotimpul cald.

O nota aparte o da prezenta numeroaselor iazuri amenajate in scop piscicol, pt alimentarea cu apa a localitatilor si pt irigatii (Lacurile Saveni, Dracsani).

Din p de v biopedogeografic, regiunea este caracterizata de asociatiile stepice si silvostepice, plus vegetatia specifica luncilor raurilor.

In ceea ce priveste resursele, este de remarcat ca Moldova de N-E este cunoscuta de lipsa aproape totala a resurselor de subsol, cu exceptia nisipurilor cuartoase, exploatate la Miorcani. Se adauga resursele agricole (datorita solurilor aluvionare fertile prezente in lunci).

Resursele turistice naturale si antropice. In cadrul acestora din urma retinem iazurile, fauna piscicola si cinegetica, dar si resursele antropice (biserici, manastiri, elemente de arhitectura specifice oraselor din aceasta regiune: Iasi, Botosani).

II. Componenta antropica si de habitat

Din p de v demogrfic, regiunea se constituie ca un rezervor de populatie, in conditiile in care regiunii ii este specific un spor natural cu valori mult mai ridicate decat media nationala. Rezultatul este manifestarea sub forma unor fluxuri migrationale spre alte regiuni din Romania.

In ceea ce priveste raportul de populatie rural-urban, specifica este dominanta populatiei rurale, afectata in cea mai mare masura de respectivul fenomen migratoriu.

36

Page 37: Geografie Regionala

Asezarile rurale se incadreaza in categoria celor mici si mijlocii, cu structura rasfirata sau compacta. In cele mai multe cazuri, functia acestor asezari este agricola, cu specializari, asa cum este cazul satelor din arealul Cotnari, specializate pe viticultura si a arealului Dealu Mare – Harlau, specializate pe pomnicultura.

Centrul polarizator il reprezinta municipiul Iasi, a carui influenta se datoreaza factorilor istorico-evolutivi, economici, socio-culturali si demografici. Se adauga prezenta orasului Botosani, a carui sfera de influenta este mult mai redusa (are mai mult functie administrativa) si o serie de orase de dimensiuni mai mici: Dorohoi, Targu Frumos, Saveni, Darabani.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Principala trasatura a regiunii este caracterul mixt, in conditiile in care agricultura este ramura dominanta pt cea mai mare parte a teritoriului, cu evidentierea unor areale specializate si anume, cultura plantelor de camp, specifice pt cea mai mare parte a Campiei Moldovei, viticultura, practicata pe flancurile Culmii Dealu Mare, Bour si pomicultura, specifica in arealul Dealu Mare – Harlau.

In ceea ce priveste industria, cu exceptia municipiului Iasi, are un caracter fragil din p de v al evolutiei sale. Amintim prezenta unor industrii locale cum ar fi industria alimentara si textila, prezenta la Mucecea, productia de corpuri de iluminat la Dorohoi, plus ramuri industriale puternice, prezente in mun. Iasi (constructii de masini, industria chimica, farmaceutica, cu antibiotice “Iasi”).

Ramura turismului releva un potential antropic dominant si o slaba reprezentare a potentialului natural. Dintre obiectivele de natura antropica amintim: manastirile si bisericile din Iasi (3 Ierarhi, Galata, Golia), din Botosani si Dorohoi (Biserica Sf. Nicolae).

Transporturile sunt reprezentate de drumurile nationale si judetene care fac legatura intre principalele centre urbane, cu un rol major pt soseaua Targu Frumos – Iasi – Ungheni, care faciliteaza legatura transfrontaliera cu Republica Moldova.

Transporturile feroviare sunt reprezentate de cale ferata Pascani – Targu Frumos – Iasi, cu conectivitate spre Rep. Moldova, la care se adauga prezenta periferica a magistralei feroviare care face legatura intre Bucuresti – Pascani – Siret.

Mai trebuie amintita prezenta aeroportului de la Iasi.

Concluzie: Regiunea Moldovei de Nord-Est, ca sistem functional, se sprijina pe cei 2 poli ai dezvoltarii regionale si pe o

serie de orase mici si mijlocii cu rol de optimizare a relatiilor spatiale. Ca si premise de favorabilitate, se remarca vecinatatea fata de axa de transport a Siretului, legaturile facile cu regiunea Bucovineana, imediata vecinatate cu Rep. Moldova si cu Ucraina, specializarea pe ramuri de mare viabilitate si un potential demografic semnificativ.

I. Baza naturala de sustinere:

Principala caracteristica a acestei regiuni este ca baza de sustinere a sistemului teritorial este compusa dintr-un relief variat, care genereaza un peisaj cu numeroase posibilitati de interactionare cu componenta antropica. Este

37

Page 38: Geografie Regionala

vorba despre culmile estice ale Muntilor Maramuresului si Suhardului, Muntii Rodnei si flancul nordic al Calimanilor, la care se adauga Depresiunea Dornelor si Obcinele Bucovinei. Mentionam prezenta Masivelor Giumalau si Rarau, a Depresiunii Campulung si a subunitatilor din Podisul Sucevei.

In ceea ce priveste trasaturile acestor subunitati, spatiul montan prezinta o structura geologica deosebit de complexa, care asociaza elemente cristaline, elemente ale flisului carpatic si elemente ale eruptivului neogen. Toate acestea sunt prezente sub forma unor struncturi de tip “horst” (M-tii Rodnei), structuri de tip “klippe” (M-tii Suhard, Culmea Ousorului), structuri de tip sinclinal suspendat (M-tii Rarau, Giumalau) si structuri cutate simple, de tip sinclinal si anticlinal (Obcinele Bucovinei).

Podisul Sucevei se constituie ca subunitate din platforma moldoveneasca si este caracterizata de un relief rezultat in urma modelarii depozitelor de varsta sarmatiana. Altitudinea generala este cuprinsa intre 450 – 500 m.

Din p de v climatic, regiunea se afla sub influenta maselor de aer scandinao-baltice, care isi lasa amprenta cu precadere asupra unitatilor de relief ale podisului. Etajarea morfologica se reflecta intr-o diferentiere semnificativa a parametrilor climatici, astfel temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 2 - 6ºC, mai scazute pe culmile masivelor montane mai inalte. Pe de alta parte, valori mai ridicate de pana la 8 – 10 ºC se fac simtite la contactul cu Culoarul Siretului. Precipitatiile inregistreaza o crestere valorica de la cca. 600 – 700 mm/an in podis, la peste 1000 mm/an in spatiul montan. Se mai adauga fenomenul de inversiune termica, specific depresiunilor Radauti si Dornelor.

Reteaua hidrografica are caracter autohton, in cea mai mare parte, cu rauri a caror regim de curgere este unul relativ echilibrat, in conditiile in care alimentarea acestora este de natura pluvionala, consistenta in spatiul montan.

Din p de v biogeografic, regiunea este caracterizata de etajarea elementelor, incepand cu padurile de foioase specifice Podisului Sucevei, urmate apoi de padurile de amestec (fag si conifere), padurile de conifere si asociatiile specifice etajului subalpin, la peste 1700 m.

Invelisul de soluri este constituit predominant din spodosoluri, cambisoluri si soluri gleice.

Resursele regiunii – pe langa fondul forestier important, trebuie amintite zacamintele de metale neferoase din zona Lesu Ursului, prezenta uraniului la Crucea si a zacamintelor de sare la Cacica.

Resursele turistice se remarca prin varietatea lor, atat in cazul celor naturale, cu elemente de interes turistic legate de morfologie (ex. M-tii Giumalau, Rarau), prezenta unor resurse de ape minerale, cele mai semnificative din p de v turistic fiind in Depresiunea Dornelor, cat si a celor de natura antropica, datorita prezentei unor biserici si manastiri incluse in categoria monumentelor de arta universala, care in ansamblu, fac din regiunea Bucovina un al 3-lea pol turistic romanesc.

II. Componenta antropica si de habitat:

O prima trasatura ar fi ca populatia prezinta variatii semnificative, cu areale de maxima populare in Podisul Moldovei (100 – 150 loc./km²) si o tendinta de scadere a valorilor acestui parametru in spatiul montan, ultimul prezentand areale cu densitati mai ridicate suprapuse ariilor depresionare.

Dinamica teritoriala prezinta o atenuare a fenomenului migrator pe relatia rural – urban.

Asezarile rurale sunt constituite, in principal, din sate mici si mijlocii, amplasate de regula, in luncile raurilor, pe terasele acestora si in arealele depresionare din spatial montan. In ceea ce priveste functia acestora, se remarca specializarea agricola, cu o tendinta de crestere a activitatilor industriale in multe cazuri (localitatea Iacobeni specializata pe activitati extractive) sau in alte cazuri, aceasta dezvoltare industriala a stat la baza declararii unui numar ridicat de localitati urbane (jud. Suceava se remarca printr-un numar mare de orase, cca. 17).

Asezarile urbane, cu exceptia Sucevei, se incadreaza in categoria oraselor mici si mijlocii. Toate sunt polarizate de acest municipiu a carui functie de loc central se datoreaza factorilor ce tin de traditie, factorilor administrativi, economici si demografici.

La nivel regional, municipiul Suceava se remarca prin functia sa de atractor unic, la care se adauga centre de ordin secundar (Vatra Dornei, Radauti, Falticeni, Campulung Moldovenesc). Puterea de polarizare a Sucevei a fost foarte mare, acestui mun. fiindu-i specifica o miscare de atractie a populatiei rurale, astfel ca masa navetistilor zilnici pe ruta “rural-Suceava” atingea 11.000 de personae. A scazut in intensitate datorita scaderii puterii economice a Sucevei.

38

Page 39: Geografie Regionala

Mai retinem numarul mare de orase mici, cu slabe valente economice, edilitare, demografice.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Regiunea are ca si ramura economica traditionala agricultura, cu o semnificativa crestere a animalelor in spatiul montan si a culturii plantelor tehnice in Podisul Sucevei (sfecla de zahar, in pt fuior, canepa, cultura cartofului). Prezenta unui important areal pomicol s-a dezvoltat in jurul orasului Falticeni.

Industria prezinta o dezvoltare mai redusa, exceptie facand industria de prelucrare a lemnului prezenta la Suceava, Radauti, Vatra Dornei, Campulug Moldovenesc; industria textila si cea alimentara. Pt Mun. Suceava mai retinem si industria constructoare de masini.

Ramura turismului se remarca prin faptul ca tinde sa devanseze celelalte 2 ramuri economice, cu o specializare evidenta pe turismul cultural, sustinut de prezenta obiectivelor religioase si istorice din regiune. Se mai remarca prezenta unei statiuni balneare de prima importanta – Vatra Dornei, ale carei valente sunt completate prin elemente de turism de agreement si de afaceri.

Un rol important incepe sa-l aiba turismul rural, sustinut de infrastructura calitativ superioara a asezarilor bucoviniene.

Caile de transport sunt reprezentate de caile ferate pe relatia Iasi – Suceava – Vatra Dornei – Cluj – Oradea, care are rolul de axa feroviara majora pt regiune. Se adauga aeroportul Suceava, axa rutiera care face legatura intre Transilvania si Moldova (E576) si o retea rutiera de importanta regionala.

I. Componenta naturala a bazei de sustinere:

Materializata in conditiile existentei a 2 axe hidrografice si de transport – Bistrita si Trotus, regiunea include subunitati ale Carpatiilor Orientali si anume: M-tii Stanisoara, Gosmanu, Berzumti, Bistritei, Ceahlau si subunitati ale Subcarpatilor Moldovei.

Din p de v structural, se remarca marea varietate a entitatilor morfologice (sinclinalul suspendat al Ceahlaului) si asociatia simpla sinclinal – anticlinal, in cazul subcarpatilor.

Din p de v climatic, temperaturile medii anuale variaza intre 8–2ºC, iar precipitatiile intre 700–1.000 mm/an, mai scazute in arealul subcarpatic, unde tind la valori de 600 mm/an.

Reteaua hidrografica are caracter autohton, apartinand grupei estice, constituita din afluenti ai Siretului in cea mai mare parte.

Din p de v biogeografic - se remarca etajarea incepand cu paduruile de stejar, pana la etajul subalpin. Exceptia o constituie masivul Ceahlau, in care sunt prezente si pajistile alpine.

Resursele – mai importante sunt:- zacamintele de petrol si gaze naturale - din subcarpati- carbunii - in Bazinul Comanesti- clorura de sodium - exploatata la Targu Ocna- sarurile de potasiu – Tazlau- calcare - la Tasca, Bicaz.II. Componenta antropica si de habitat:

39

Page 40: Geografie Regionala

Caracteristicile de populare releva o diferentiere semnificativa intre arealul carpatic si subcarpatic, cu o densa populare in arealele subcarpatice si o scadere in arealele montane.

Asezarile rurale sunt incadrate in categoria celor mici si mijlocii.

Orasele – centrul polarizator este Piatra Neamt, la care se adauga centre secundare pozitionate in arealele depresionare: Targu Neamt, Onesti si orase de dimensiuni mai mici: Bicaz, Moinesti, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova.

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Din p de v economic - industria este sustinuta de resursele variate ale subsolului, cu specializare industriala pe ramura chimica si prelucrarea lemnului. Se adauga ramuri ale industriei materialelor de constructie (fabrica de ciment Bicaz) si industria textila.

Transporturile sunt favorizate de existenta unor axe hidrografice care pene-treaza regiunea pe directiile SE–NV si E–V, asigurand legatura cu spatiul intracarpatic.

40