Geogralia Genera la

EUROPE!, ASIET, AFRICEI, AMERICE! §i OCEANIEI,

cuNotiuni preliminarie in Geografie.

PENTRU USULU

oub_ir 31P]r.liAiraltzta,mr.d e

IICREritCR 11)itgi%

Editiune a trei-spre-lect

dIPOLSitinhaTIP OGRAFIA BUCIUMULIT ROMANO.

1 6 7.

.

.

S

czw_u)i)

NO1'IUNI

F Ri 11A. PAM T ULU i.

Geogralia este descriptiunea pgmentului.Pamentul e-Ite un globu, sag o sfera imensa, care are patrucleci

mil lcilometri, sag ece mil leghe, in circonferenta (tint kilometre are o mie metre, iar ung metru este de ling cotfi §i patrurupi) Muntii eel mai nalti, nu prefaeg nici de cumg rotunclimeaformal sale, cad inaltimea lor, care cell multil de optg kilometre, este mai nesimtibila pe o as,a de mare intindere.

Pimentul este ceva turtitii in done punturi opuse, ce se numescu polur I. Cineva poste ay forma o idee, despreprivindti la o portocala, care infatio§iaza o turtire intocma, qi carenu inceteaza a 11 rotunda, cu toate micele scale neegalitriti.

Una din doveclile rotunclimel patnentulta este, ca inteung§esil foarte netedd, cineva nu zgresce de catu verlulg turnurilorsag alit muntilor indepartati; cu catti cineva se apropie de ele,partea lord inferioaril devine visibila. De aseminea de pe termull mgrel, cineva nu vede mai intgig de catd verfulg catargurilor unei corgbil in departure, §i chiar trupulg corabiel nitapare de catg candg depirtarea se mic§ureaza.

Asia pgmentul it se alcatuesce din uscatii, din apg §i dinaeril, care toate la unit locfi facti globulfi panientesct, adica figura cea rotunda a pgmentului ; uscatulg sag farina alcatuescepartea cea mare a globului qi fundulg tuturor apelorti.

intrebatoriii. Ce este Geogralia? Care'i forma plimb'ntulul? Cabekilometre salt leghe are pfimentuld in prejurulit salt? Pentru cc indltimeamuniilor no preface nici de mind rotundimea plimemtului? Ce este de obtervatd asupra polurilor? Cumti se dovedesce rotundimea plinAntului? Dineel se compune globul plim6ntului?

1

ell,

'I

2 --

USIA PAilLENTITLITi. MISCAREA DIURNALpm+ I NO,tPTEA.

Se numesce osiea pamentului o linie idea, care impreuna cele doue poluri trecendil prin centru sail micliloct.

Painentul se invertekte pe osiea sa, dupre cum ki o roata,esecuta o ocolire deplind in doue cleel ki patru ore. Prin

aceasta mkcare elg represinta succesivil soarelui toate punturilesuprafelei sale, ki din acesta se nasce dioa ki miptea, dimineataki seara, aceasta se numesce mikcar ea diurnd.

intrebatoriii. Ce se numesee osiea l'ilm'entula are si el owileare pe osiea so? in ri3te titopli se face aceasill In are ? Como sr ooe-reaz2i /ma ti noaptea, dialineata i sears ? Coma se numesce aceastil toilcH re?

ANUALA. ANOTIMPUBILE.

inturnanduse pe osiea sa, pamentulg esecuta Inca, cu omare it4eala, o alta mikcare in giurulti soarelui, carea se sfarkesce in cursulg until an, ki este numita mik car ea anua I a.Ned inchipuiesce cineva o fachie pusd in miciloculg unei

ca si soarele in cerig, si o persoana inturnanduse ingiuritlg set se trangpoarta az.kderea, urinandt unit cercii mare, impregiurula acestel fachiI, 41 va inchipui lard" greutate, caaceste doue mkcari potg a se esecuta impreuna. t na respundela micarea diurna, ceelalta la mikcarea anuala.

Feliurimea anotimpurilort este produsa in parte prin mikcarea anuala a pamentului. Trebue dar sit scirrit ca soarele nuIncalclesce cu o putere egala toate puntele rep:4 pamentului, pentru ca raclele soarelui une on bait pe pamentii mai perpendicularit, alte on mai oblicg, ki numai pe lenga equatorig batepururea perpendiculariii. l'nde raclele soarelui cadg perpendicularig, acolo e foarte caldg, unde acolo e recoare s60chiaril frigt mare.

§i elt

§i

MI CAIRE.t

'ql,all,

pezi§ti,

plfiniurnItti?

3

Paindntill inv4rtinduse imprejurill soarelui, de doue on pe and,vine in asfelit de pusetiunt , in catii ambit poll suntt de o potrivadepartati de snare ; atunce facia pamentului sta 12 oare in-toarsa tetra soare, §i 12 oare sta in umbra; din asta causechicle §i noptile suntt egale, §i candil se intampla acesta, atun-ce se ghee equinopti u. Sunlit doue equinoptil, unult depriinavara (9 Wald) §i altuld de toamna (10 Septembre).

Candu glilele din ce in ce se mic§ureaza §i noptile se ma-reset, nol mergernu spre lama.

Dioa cea mai scurta §i noaptea cea mai lung( se intern-pia iearna In 10 Decernbre, dupe care glilele cresol §i noptilenada pan( ce ajungt a 11 de o potriva de marl (primfivara la9 Martin). De la primavara glilele se fact tots mai marl §i nop-tile mai mid pine la 10 Iuniu, candii sta megliuld verel, dioa ecea mai mare §i noaptea cea mai mica. Atuncl se ghee ca neaflamil in soarestilit de vara, dupe care incept glilele care ascadea §i noptile a se marl.

Earns §i vara se fact pentru acela, pentru ce parnentultinvdrtinduse imprejurulil soarelui nu'si tine positiunea tetra sea-re nesehimbate, ei ()data se intoarce cu poluld Nortlict tetrasoare, alta tiara se intoarce poluld Sudict tetra soare §i celtiNordicd se departeaza.

Candid polult Nordicil se intoarce tetra soare, atunce nolavernt vara, §i cel de la poluld Sudict came ; din contra, cendtipoluld Sudict se intoarce catra soare, atuncea oamenii de laSuds all vara §i not i§ti de la Nordti avemt came.

Flinn inse ce pamentuld e rotundd §i poll! sal nu se In-torcii de toff tetra soare, ci numal se plena cetva, de acelaraglele soarelui batii la poll foarte pezi§ii in did 111.1 incalglescdpirmentuld de did foarte putind sad nici de curnt ; din aceastecause la poll e frigul told deauna atatii de mare, in cad glue-carte nici °data nu se mai topesct. Told din cause rotungli-

glilele qi noptile suntil cu atatt mai marl, ea clad locul es-mel,

-4to mai aproape de poll, pe Candi"' la equatoriii dioa §i noapteasuntu tots deauna egali.

Intrebatoriii. PAntetitul n'are el Ere o (li Imo miseare ? Cum se on-mesce ea ? Cum Ambele miseArt pot etc a se eseenta imprennit? Cine producediversitatea anotimpurilor ? Child este dicta cea mai scurth si noaptea eenMid lungli si vice-versa? Clit.d este equinoptitt? Cunati se a.pbug dtlerintaerne! Is a verci?

DESPRE LUNA. DESPRE ECLIPSE.

In mi§carea sa annals in giurulii soarelui, pamentulti eqeinsolit5 de I u n a, care se invertesce de aseminea in jurul globu-lui nostru in done deci §i nougi Bile §i c5teva oare.

Luna nu este nisi de cumil luminoas5 prin sine inse,i, da-Hi ea priimesce lumina sa de la snare. Canal ea este luini-nata de o hoture, not nu videm5 de calif o mica parte asuprafeliisale ; trebuie ca ea sa fie in opositul soarelui pentru a tie ara-ta falai sa intreaga.

Se tampla ate o data ca luna este pus5 atlitil de exactaintre soare qi pamentil, in dial ea impedica lumina cestui astrude a ajunge pana la nos; atunci este eclipsil de soare.

Eclipsulu de hula se tampla, cAndt globul pamentesc5 estepus5 intre luna §i soare, pentru ca atunci ea nu poate nicide cumu primi lumina.

Intrebatoriii. Luna mai are ea o misoare in juruld p6m6ntillui? ChMtine ea? Luna cumti este ea luminath? Pentru re se vede ea chic odath In-tregli si elite odath numai o parte? In care cash este eclipsti de soare?to care cash este eclipsti de lung ?

PENCTURi CA RDIN ALE.

Positiunea locurilor5, in privirea suprafelii plim'entului se a-rata prin midlocul5 celor5 patru punte cardinale.

' Se numesce rasarit5, orientu, ostu sail levantO,partea unde soarele se pare a rasiiri; apus iS , o c cid en t ?,

5

vest d, partea unde el pare a apune; m ea z i sad s u dpartea unde eld pare a se radica mai multi ; in é z il-n u p-t e, n o rdd sad septentr ion ii, parka ce este opositi sudului.

Se mai intrebuintazd inci o multime de punturi interniedia-re. A.$a nord d-o s t ti se pune intre nordi §i °Ad ; suddo s tit intre sudi osti ; s u d i -v e s t i, intre Budd qi vesti;nor d e s t i, hare nordti qi vestd.

Camil se arata positiunea locuritorti pe suprafacinptimentului? Ce se numesce rasiaritd, oriental, ostil sail levantO?Apusti, ocidentAiti vestti? lleazltcli sail multi? Meazil nUpte, nordi sad septentrionti? Santooare si punturf intremethare ti care sumo ele?

CIIIR ri GEOGRATICE. CERCURL ZONE.

Priam a da o ideie precisti despre suprafatia pdmentului,s'ad formatii c Ii d rti g e o g r a 11 c e, care presinti mdrile, termuri-Ic, muntil, cursul fluviilor §i positiunea politiilori. La toate acesteclCarti, s'ati pusti rasdrituld la dreapta §i apusuld la stenga, inciltil cineva are pe ineazti-di in giosi §i pe meaza-noapte insusi, ca §i cum(' elii ari sta in centru.

C It a r td se ntimesce infdtoarea pe 'Artie a unelintregi a plmerittilui sad a vre unel Geri, on a vre until lord.

Liniile care sunti trii,e pe ele represintd mai cu same pem a pe in o n d i, care este figura pamentultd in done juindtdti, cer-curl necesarii pentru a face toate aceste china acemine intre ele.

Equ a torn I i sad linia-cercu, incinge pam'entul dreptila midiloct ; equatoruld std la o departare egali de amendonepohirile, eld imparte globulti in doue e m i s fe r e, tidied ineinisfera b or ea I a sad de ineazil-noapte, §i in emisfera austra-Ia sad de meadd-di.

Merl dia n i I e suntti cercuri trase imprejurtil globului, ca-re insd trecu prin poluri; fie care meridianti imparte globulti in

si

Intrebatoriii.

$i

Av

pitch

6

doue emieere: in en&fera o r i e n t al g sag reseriteang, inemisfera occidentalg sag apusang.

Cercurile pa r a I ele suntg asa numite, pentru cg seinchipuescg trase paralelu sag in deopotrivg Cu equatorulg.

intre aceste cercuri se poate insemna, pe l'engg equator g,tropicul cancerului sitropicul capricornului, careformeazg naarginea cursului soarelui, in fine cercul g polararcticti sag a nordului,§i cercul polarg antarctiegsag al sudul u 1, care arattl regiuncle uncle soarele 1111 se vedede cgtg pre puling.

impartitil supraracia globului in cinci z o n e, carearatg starea feluritelord climate. Z o n a torid g, este aceia cee cuprinsa intro ambele tropice, si se numesce astii relit] pentrucg ea este espusg de a drptuld soarelui. Ambele z o-n e stgmpgrate suntii cuprinse intro tropice §i cercurile polare.Ambele zone inghetate suing intre cercurile polare

C I i in g se numesce starea aceia caldg sad rece, humedgsag seacg, gi ferbinte sag inghetatg a aerului, ce se an" in deosebitele Geri sail WV a le pamentului. Ulna influintg foarte multg asupra vietii tuturorii fgpturilorg.

intrebatorig. C;,re este intrebuin..rea h5utilorit gruel. Ace? Inhill' nude se pima eel. patru punte cardinal!. ? C represinto liuiiletrase pe Ce se numesce equ 'lord ? Tropic.? Cer uti polare? Candise imparte suprolata globulin pentru arat4 i.tarea diferitelorti ?Ce se numesce zna torida. zonal stduip6rallt, zona Inglietatfi? Ce este china?

TERMINI GEOGRAFICt PRIVITORi L PAIIIENTURi.

Pamenturile ocupg mai o patrime din suprafata globului ;toll restulil este acoperitii de ape.

Ung co i n nen t n t g este ung spachl inemngtoriti de pgmentil neintreruptg de marl.

Se' iiheacang sub nume de arg, o portiune de contillenttlloeudg de until §i acela0 poporg.

0

S'ti

ar iii

poluri.

a

-si

si

Ilgc!?dbn

7

B egiune se numesce o mare intindere de pamenta supush de ordinariu aceluii0 guvernamanta, sail a le cariea diferite parti sunta impreunate §i cunoscute sub acela,inume comuna.

O ins uld este unil spacia de pamenta mai piling inseninator de (Atli unu continentii, t;i incunjuratil de apa din toate partite.

Se numesce A r Ir i p e I, unt mare nutner de inside apropiete ; Scopela suntil stAnci pe termula marii; bane d, adunaturi de nasipa in feta apel.

O peninsula este Lulu spaciii de palie.ntil inctinjuratdcu arta, alara de o !attire prin care ea se tine de continenta.

Un i s t ITI u este o limbs de pamenta care impreund o peninsula en continentula, sad care unesce done continente intre ele.

Una capa este 0 prolungire de pain'Anta, care se inaintescein marea Baca paitiOntulu este !argil §i radicattl, se numescep r o untori a.

Se da mime de t e r rn u, partei de continente sail de insidecare este scaldata de mitrea, si acela de d u n e, dealurilort denasipil ce suntu dealungul milrei.

Se numesce 11 u n ti, crescaturi marl de *lentil sail destanci. mil Yiru de !multi se chiania eaten a.

S tt p r a fa cia continentelora nu este de o potriva incon114-orarea sa ; ea ne inracio9za: inaltatu ri, in funda turf

e s u ri Cele mai mail inaltaluri a le pantilnitilui se numescan t i; cede mai mini se nittnescil colnice. Fie care munte a

re trel pail]. de (Reidy : vërful u sou partea de susa, pici oruin sau partea de jori ; cost a, partea cuprinsa dintre verfa

piciora B a z a sail potila, este partea inferioara a muntelui;u I m e a. ticlaula sail vertil, este partea superioara

rare on sunta despartiti ; ii, din improth a mai de multe onsushi adunati in grupe Lant it de munte se numesce unit siru de mai multi munti, a le carom buil sail picioare se al;nizil, sad care stair a0zati ca inteo linie milt du

Linia unit lantil de munte se numesce

in

tsi

Min(ii

§i lantniti.

pi

pe allithi ver:trilora

8

coma sad cr 6s t A ; infunclAturile dintre verfurile muntilor al-cAtuescu t r e c fit ore 1 e care Iiindd de Iota inguste se nu-mesa: past'', geld, strAmtore.

in mb)loculd continentelort, spaciile cele marl (le pAnienliiradicate, so numescd t Ap§ane; parlile de jo,11 §i netede senumescd qesuri. Valle mild desparlituri ma' multi"' sad maipuling adAnci intro munli.

Partite cele doue marl a le until qir de munti se numescd f e-c I e, c s t e, versanuri. Versant se numesce ptimentulilrlidicatii din vecinkatea basenului unel niiiri sail !act, adicA o in-tindere de 16r6 inclinatil (pie*ita) catra marea sad laculti in care'§ivars6 apele sale curgeitoare.Intrunirea mai multor de ntuntise numesce g r up e, earn adunatura mai multor grupe siste in.Puntuld in care se intalnescd sad se incrucescii mai mite §i-run' de munti, se numescd n o d d. Intr'o grup6 sad intr'undsistemt de munli se deosebesce: masa con tr a I A sad laquldde cApitenie, care sine un drum, apol lan cur e l i l e sad

secondare (de a doua mane).inallimele limn/Hord se preluescd Ale la fata mare!. Mu n/i

joql se numescd ace! a Word inallime nu trcce peste 2000de picioare ; in u n /I de in i floc d, are! care se radic6 dela 2 panA la 6000 de picioare, §i munli ina1/1 sail alpini Reel caretrecu peste 6000 de picioare. inaltimea unui munte de la cum-pgna sad fata mare' se numesce in a I ti me a bs o 1 u t a. !mil-timea cuprinsg de la piciorulu §i pAnd la verfulti muntelui senumesce inalsime rela tiva. Vulca n1 se numescd muntiicare cuprind in sine materil arcletoare, care din timpil in timedvarset flacgri, cenu§a" qi petre ardende; materia ac6sta se names-ce lava. Loculu pe unde sbucnesce flaciira §i lava se numescecratert.

Verfurile unord munll ce ad o 1116101ne absolula gad aco-perite cu omatti. AceastA inalsime aternA de la chilli; sub e-quatord munlii trebue sa tie de la 15 pan6 la 20 mil picioare

siri.ri

raniurile

pi

9

Ina pentru ca sa stea acoperiti cu ornate vecinice ; cu catiiins se intindii spre poluri, cu atata §i inaltimea se cere maimica. Granulditurile de oniatu §i gheturile ce stall pe muntil eel naltise numesed g h et a r 1. Sesu se numesce totd cuprinsul Omen-tului ce este netedu §i care nu infatoozp de cfild prea putineunduldri in privinta cu intinderea sa. Intre 4esuri se (loose-besca §e surf a r¢ a t e, a le caror inaltime nu trece peste 500de picioare de la fata mareI, si §esuri radicate sad p o d

u r I. Aceste mai obicinuitti ad o suprarata undulate si incarcatilde munti§ori sail dealuri care de multe on ai formeza si marginile.

Co lnic ile §i dealurile marl ultimile prelungiri a

le untl' §iril de dealuri. Or i z o nd se numesce cerculd careni marginesce id ere a din toate partite. De§ert d sad pustitise numesce o intindere mare de pamentil sterpil §i arinost sadnasipost.

Intrebatoriii. Care este, pe gtnba, spntiuld ocupata de painanturfsi acela cc :Tele acoparil ? Ce sa numesce continentil ? Ora ? lustila ? Ar-clupelo? Peninsula ? I s t Ina ? Calla si promuntoria ? Tiering si chine?Muutt, culnie. ponla, tielati sea veriti ? Ce se numesce tapsenti si sesa ? VA' ?Verssnuri? Grupe ? Nodu ? blunti just, de inicidoeu, si alpha ? Vulcan, cra-ter('? Ce suntu

orizonu(multi( gltekidri ? Ce suntu coluicele, dealurile ? Ce se nu-

niesee ? Desert(' sau pustiu ?

TERMINI GEOGRAFICI PRIVITORI Li APE.

Se numesce mare e s t erioara sad Oceanil,mea de ape sarata care incunjura continentele : Mare int e-riOr a, on si ce mare portiune de marea care intra inteun con-tinenta. 0 c eanuI sad Noeanuld ale cartria ape suntil sarate§i inlapra totil Tiamentul. P a rt i I e cele mai mid a le ocea-nului se numescil marl.

Fret s sad s tr a in to are este o portiune de mare res-trensa intre done uscaturi §i formandd comunicatiunea intre do-ur marl; se numesce sate odata canald sad in a n i c a.

i

mntli-

10

Se chiaing gol fg, o intindere pup insenindtoare de marea, care antra in uscaturi; unit golfu midi se numesce b a 1 e;port 0, r A d g, se (Peg spaciile de marea, mai multil sag maipuling largi, intinclinduse pe termuri bune de primitg vasele

cordbille, caudu suntg amenintiate de furtuni.in Oceang §i in celelalte pall a le sale se insamnd done

mi,cdri regulate pricinuite din inriurirea sonrelui *i a lunei.aceste suntu : flucsulg cgndii marea in cursti de 6 ore se rddicd, r e fl ucsul (Audi' eard;:i in curs(' de 6 Ore ea scade.

Pe lenga aceste inivAri regulate, suing allele care sean in deosebile pall a le Oceanului §i care ling ung druingregulatii, aceste se numescg: cur entu r 1, §ivoi e, cursuri.

IAA la (Id este o adu idturg de 1114 dulce, allatoriii in micliloculg uscatelord si avendii obicinuitu isvoare Ithintriee ; undi a z g este o adundturg de apg mai putin inAeinnAtiire de cats unlied; o nill;ting este o adundturd de apd mocirloasg, care provine cele mai adese on din inundatiuni sag plol.

Se nuniesce rluvi u, o curgere de apa insetiindloare care dd directu in marea ; ri u o curgere de apd mai puling insemndloare, care se varsa in ung Iluviu sag in marea; para. ii,o curgere de apd de o mica intindere.

Isvor ii sag o b a r§ i A este locul de uncle fluviu, rig sagpArail esil din pAnientg ; gang sae r A vgrsare este local undeo curgere de apd se armed in marea. Dacd aceastd eurgerede apg se de.sparte in mai multe ramure, ea form 'and g u r I,data ea 'nand si milu cu sine se cher o del t a. Din isvoarese nascu p A r a e I e, si intrunirea mai mullorii parse, nascur i u r i; intrunirea mai niultor riuri nascg flu i l l e.

Load intrunirea a done Hurl sae a done fluNii se numeseeconfluent U. lliulu cel mai mica, care se vans in allulu maiinure se numesee a flu en l g. infundatura de pamentii pc care o cuprind iing rig sag unii gin iii de la org pans laguru sa, se Ill1111eSCC albia riului; niarginile until eur,u du

gi

;isi

si

11

apa se imiliescu maluri sad term u r I. Mainl ce sla la mamadreapta rand inergi in cursul apei se ch;ania in alul sad t e rmul d r ep t celalaltil care sta to maim stanga to Idsau erni u I stengu. in susul qi in josul ap el se iadtold in acelasil intelesii.

Canal u, o curgere de apa a caruia albie este sapala de!liana oameniloril.

Baca and fluvid sad and riii intimping in curgerea sastand ascutite cu o prapaslie, el formeza o adore, care se numesce c atar a c t d, dara ea este inseinnatore; si c a cl a t u 11,daca ea nu e de a, mare inaltime.

Se intelege prin bas en ii cuprinsuld unci teri cu toatecosti;ale care'i trimetti curgeri de apa. Ural basenu pri ncip al u este acela care adapa and Iluvid ; unu basenu secundar este acela pe care'l adapa and rid. B a s e n u l unui fluvidse numesce introlocarea panienturilor ce';1 var.sa apele in aceld

intrebatoriii. Ce se nuntesce, 31..rea esierioadi sti oceantl. i iM reu Interioarli ? Ce este unit (relit soil strAo, toa I ? G se numesei.Gun. Rada, portii ? Limo. laza, min31ini5 ? FluviO. Rdi, Orbit ? Ce se

ge prin obiirsie, rerersare, gnri, delta ? Ce se numesee conflueotti,ra matt ? Cundi sii ea Tierfoul dreptil si st 61101, at unri curgeri do

apa? in susult1 si in jo.ulti ? Ce se intelege prin calaraciil ii4aturgi ? Cese 1111111C8Ce basenu, basenu principalu, basenti secundarti ?

1FIAPE310ND.i.

Uscaturile forinza done marl continence, si unul de o maimica intindere, si are -te s'ad impartitii in 5 parti principale.

Continentulu VecIiiu, care ail fosid cimosentil maiintaiu, cuprinde 3 parti : Europa, Asia ;i Akira. Cele done dintaiu .4mitu Ia Nordu ; Mira este Ia Sudd.

Con tinentul d u o u, foraieza a patra parte a lumei, numita America.

§i

florid.

Amt.,

12

intre Asia gi America este situate Oceania, a 5-a par-te a lumei, compusa din unit numeril mare de insule, intre ca-re Australia poate fi privity ca unll all' 3-lea continen tadin pricina spapoasel sale intinderi.

S'ail data feliuritelor parli a le Oceanului numi particulars,aceia ce all facutd ca se deosebesca 5 marl marl, eslerioare,una interioara.

0 c e a nula A t l a n t i c >I se afla intre Europa §i Afri-ca de o parte, §i America de ceielalta. Ma r el e 0 c cant sail0 c ea nul Pacifica este intre Asia §i America; OceaniaIndian sail marea Indiilora, la sudula Asiei ; Oceanula

n g h eta tit A r ctica in jurula polului nordu, si 0 c e a-nula ingheta ta Antareticit in jurul polului suda. In-fine se socoate intre marile cele marl: M e d it e r a n a allatoare incentrula con tin en tului vechia si comunecandil cu Ocea-fluid Atlantica prin stramtoarea Gibraltaria.

intrebatoria. In cafe conlincme si pArti se heparin ascatele ?Cate cuprinde continentul vechid? Unde stolid ele situate? Careparte a lumei se add in continentul nod? Care este sittoqiiinea plirtii acincea a 'nine' si Heel continenid al 3-lea? Spune dkizinnea Oreanulniin diferim Aratii sitt4innea acelord cinci marl marl interioare?Ce este do observatd in Mediterana?

GUITERNAMENTE. RASSE.

Mara de marele impartiri a le piimentului in continents siin cinci Orli, mai stint(' altele cimoscute sub numiri de Monareliii,republici, provincii; §i mai snuff' de aserninea natinni ciNilisate qipopoare selbatice.

Tdra sau S t a t a se numesce o intindere de painentalocuita de oaineni prin sate §i politil, care se carmuilcii de osingtiril stapenire ; aceste stapeniri sunlit mai de multe feliuri:

paraii e, se numesce lera sail statula acela tulle

- -

pirti

pAll?

I in

13

carmuitoriult tuturort, este unulti singuril §i se numesce imparatii sail monarcht

Regie sat Craie se numesce tera unde carinuitoriultieste singurd §i poarta titlu de Rege, sail Craig, on monarcht.

In rep ublic i, poporult exerceza suveranitatea prin representantii sec. Cate °data autoritatea nu esa din cele maiprincipale familii.

Con f e d era tiune se numesce unirea la unt loaf a maimultort Teri spre a se apara §i ajuta uncle pe allele.

P r i n c i p a t ii se numesce tera aceia, a caruia calie porta nume de principe §i este carmuitii de o singura persoana.

Capital A se numesce politia sat locul in care qede carmuirea cea mare §i capult terei, adica imparatult, Regele, Principele §i

Toate aceste state, monarchil sat republici, ad impartiriparticulare ce se numesce: provincii, dep arta m en t e, cercurl, cantoane, guvernii, districte, prefecturi, & &.

Natiunele suntii Oise civilisat e, arida ele aft politii §ilacuinti durate, candt ele cultiva artele, sciintile, agricultura §icomerciulil.

Popoarele s e m iv ilisa te nu aii nici de cumt alt's ocupatiune de catu ingrijirea turmelor lord. Multe dintre denselenu at de felt locuinti statornice ; ele duct corturile lor, facuteobicinuitu din pele de dobitoace, acolo unde pii§unele sunt manoase.

Popoarele cu totulii s alb a t i c e nu traescd de catt dinanatoare §i pascuire ; ele locuesct in colibi formate din crengi,frunzari§0 Si din pamentii, eke °data chiar §i in caverne sat pesceri.

Se deosebescd t r el r a s s e sat v ar iet y 11 de capiteniea le omului. Ras s a alba este respandita in toata Europa §i incateva alte punturi a le celor lalte pall a le lumel, prin Rassaat b a, se intelege oamenil cei mai frumo§1 §i albi la fats, precumt Romanii, Francesii, RuTii etc. etc.

Rassa gt lb a ie ocupa partea orientala a Asiei, §i suntfi

albs.

stunt]:

14

netnenil eel gt111)6i la lath cu capu came patrumuchetd, latf intreodd, naqul turtith, fa4a hucalath phrul teposu, presume smugealmuch etc etc.

Rassa n e a g r 6, se afla in midilocul Africei, de aceastilrash sunth °amenii cel negri, capult tugueth, phrulh negru cretiiqi gura lath, precumil suntii Maurii.

Cele lalte rasse nu sunth asa de numeroase en si aceste. Nordul America' este locuith de oamenif a chrora pelith estea r a m h i e, si Oceania de popoare cu pelita n e g r e c i o a s a.

iutrebhtoriii. Mai suntli qi alte implirtiri a le pAnienitilui de a-cele CIIIIIISI'llie SHIM nuiniri de emiti uenlfi qi de ? Care este guver-niliniintialti Monaehniorii? Carel giivernanientale rrpublicilorll? A rath cs-rneierulli nalitnielorli civilisate ? A popoarelorti ? A p o-p o a r e I o r sa lbati c e? Cute rase se drnsebecil ? Cade loeuesee rassaalba ? liassa gulbme ? Rassa nengra? Mari' de cele 3 principale rasse,

suntti vi altele putinti nunieroase in America qi in Oceania?

RELIGIITNEA.

Toate religiunele se imparth in done clase, peulru ca etcrecunoscu sail pe unti sinvirti pe mai multi ; acutesunth : monotei-multi si politeismuld.

M on o t e is m ul e cuprinde pe iudaismu si pe crestinismit.Judaismulti prolesezh unu singurh Dzee, cartes legel este vechinlu asceapta pe Mesia eelti Ihgaduith. Crestiniqmulh are de carte a legei pe Testamentul vechiii si non,inchind unti Dzet in trei fete recunoasce ea Isusil Chrislost ese Mesia si adoua fath din St Treime.

M on o teismu lO cuprinde inch pe mahometismil, brachmanismu, budismh, religia Illl Confucius si a lui Sinto.

Mahometismulti este formate din iudaismt crestinismhde chtrh Mahomedu. Brahmanismulti credo intermit Dumnezehsupreme nemischtorih §i lucrhndh numai prin tnidlocirea altorttrot Brama, Visnu §i Siva. Budismulul ecte respandith in

rail

smui-ivilisate

na-mai

sat

Testamentil, si

si

si

llzel:

D-zed,

15

rAsgritului Asia si el recunoaqte pe unit Dumnezeil su-prentii Buda, §i inarnAri de suflete marl inralosate prin DalaI, a in a, presto mare in Tibetti. Religiunea lui Confuciussaii a invepliloril este o inrhinare a nature! respAnditil in China,lap o n u §i A n a in u. Religiunea lu Sin to recimoasce ono

supremo D-zei mai mid, ea se inehimi de OEMo parte dintre Iaponi. (Sinto este una din egrtile Jul Confucius).

cuprinde mai !unite elate, a§a este :Feticismulit sad inchinarea celui int6ig lucru pe care capri-

ciulii unui omit ilU alege. Sabeismul este inchinarea de stele.

il

I) zeta alti

Yoliteismulti

midilocnl

si

11U. IiOpA.

GEOGRAFIEA. FISICA A EUROPEI.

Pusetura. Europa se intinde spre Sudii pang Ia al(' 36"§i la Nordii 00 Ia alit 71° de latime septentrionala ; la °Milpane la aid 62" §i la Vest(' pang Ia alt.' 12" de lungime occi-dentals. Lati e a sa de Ia Norda Ia Sudd este de 3885 Idiom.Lungimea de la Nord-Osta Ia Sud-Vest(' de 5300 kilom. S u-p r a fa t a de 9,600,000 kilom. patrate.

Catiliguratitmea §i imp it rti r ea naturals. Conti-nentulfi Europei forma o peninsula mare, lipita de Asia occi-dentala. Marginele sale sunlit foarte tare mancate de Ocean('cu ramurile lui, in cat(' inftitoaza o multime inseninata de peninsule.

Europa dupti firea pamentului soil se imparte in trii partinaturale ;

I. Europa Oriental rt sail Europa de josii,II. Europa 0 c c i d en tala sail Europa de sust,III. Europa S eptentrio nala sari sistemulii isolatil al('

Europei.I. Europa Orientalti este unit §esil josii care cuprin-

de mai multd de giumatatea acestui continent(', intinclandusa de IaMarea-Neagra 'Ana la Oceanulg Arcticii. Ea se subilimpartein d o u e regiuni:

an

17

a) §ESUL SAnmnic dintre muntil Urali, fluviul Oderd §i mun-;ii Carpati; eld in aceasta intindere cuprinde Rusia Europiand§i Polonia. Regiunea aceasta infato§aza doue versanuri ; unulaSeptentrionald cu fluviile : Urald, Volga, Terecul, Donut, Cubanul,Nipruld, Nistru ; §i altuld Meridionald cu fluviile : Peciora, Me-zenuld, Dvina, Onega, Neva, Duna, Niemenul §i Vistula.

b) ESUL GERMANICU se intinde de la Oder pans la Rinul-de-Giosti §i cuprinde norduld Germaniei, Danimarca §i Olanda ; eldse adapil de cursuld inferiord ald Oderului, Elbei, Veclerului,Emsului gi Rinului.

H Europa Occidentala se desparte de Europa Orien-tals prin o linie ce s'arfi inchipui cil'i trasa din gura Nistrululla ace a Rinului; ea se alcatue§te din mai multe regiuni mun-toase intrelegate in-de-ele, pintre care insa se afla §i vac largiprecurmate de fluvil marl. Europa Occidentala se imparte in§ept e regiuni :

a) 11EGRINEA ALPILOR, se alcatue§te din unit lantd de munfiMatti, care sub forma de semicercd, se intindil de la golluldGenua panil la aceld de Triestd. Din trunclauld Alpiloril curgd41.0 fluvil marl: Rinul, Rona §i P o.

b) Murrill malLoc I Al GERIVIANIE1 alciltuesed prelungirea sep-tentrionala a versanului Alpilord §i infatosacla unit podi§ii cusuprafata onduloasa. Din ace§ti munti curgu patru fluvil marl ;Veclerul, Elba, Oderuld, Dunarea.

c) REGIUNEA FnAriciEl cuprinde pe Francia §i pe Belgia,Ostuld §i &Kilda Franciei se alcatueste din pamenturi muntoase.Vestul §i Norduld din pamenturi a§aclate care se intindu din muntipane in marea. Aceasta parte din urma se adapa de trel fluvii:Seina, Loara §i Garona.

d) UNGARIA, aceasta regiune fireasc5, cuprinde Ungaria pro-prie, Transilvania §i Principatele-Romane-Unite, intinglandusa intreAlpif orientali, muntii de micllocu ai Germaniei, Vistula de sust,basenuld Nistrului .1i valea Dunarel de josh.

2

is

Regiunea ungara se adapit de Dun area de inicllocti §i dedone lacuri: Neusidel §i Balatont.

e) Peninsula SPAN CA cuprinde pe Spania pe Parlugalia,regiune indecomuna muntoasit, caracterizata prin trel lanturide munti indreptati de la Osta spre Vesta.

Peninsula spanica are 5 fluvii marl : Duero, Tagul, Cuadiana,Ciladalcuivirula, Ebrulti.

0 ITALIA. Asta peninsula se intinde de la sudula Alpilorasi in toata lung-imea sa se petrece de muntil Apenini. Parteade meacli-noapte a Italiel dintre Alpi Apenini infatopza unitMesa joss nu:nail Lombardia; fluty iile acestel regiuni suntaP o, Tibrula, Arnul, Adigulu.

g) Peninsula Turco-ELEAICA cuprinde pe Turcia europeanaai pe Grecia, de care se leaga o alts peninsula !nal mica Morea,ail Peloponesula. Toata regiunea este acoperita de munti carepe partea Nord-Vesticit a sa se leaga cu Alpil oriental!, el in-forma unit fele de mura, ce o ineungutra de la Marea-Neagrapans in Adriatica. Cea mai mare apa care adapa peninsulaTurco-Elenica este Narita.

III. Europa Septentrionala cuprinde done regiuni fi-re;t1 foarte mita coperite de munti, aceste suntii :

a) PENINSULA SCANDINAVA care cuprinde pe Norvegia §iSvedia cu muntil Mori in partea vestica §i cu pamenturi amlate inpartea ostica. Fluviile acestel regiuni sunlit Geta-Elf, Glomenutii,Dal-Elf. Umea Tornea.

b) INSULELE ntur oicE alcatuescil o grupa din doue insulemarl : Britania-mare §i Irlanda, §i mai multe grupe de insule.

Britania mare sail Englitera cu Scotia este muntoasa InVesta §i Nordit ; la Ostit are pamenturi a0,1ate darn unduloase.Jrlanda este unit §esii josit cu grupe de munti mid isolati.

Cele mai marl fluvii sunlit : Tantisa, Saverna §i Sanonul.La sistemula isolata al Europe! Septentrionale se petit nu-

intira : insula Islanda si Insulele Feroc cu pamenturi munloase.

si

si

pi

19

Conliniile. Europa Ia nordii se marginqte cu mareainglietat6. La ost6 cu Asia de care se desparte prin munteleCrain, en marea Neagra §i Arhipelul. La sudd cu marea Mediteranit La lest(' cu oceanul At lanticii.

Mari Ie. Europa se terinureazii de 16 mari, din care3 swat"' man :

Oceanul ingliecatii sat" Boreala Ia nordlOceanul Attanticu la \Tsai.Marea Mediterana la Rth.Cele 13 midi suntii :larea Alba, inronnata de oceanul Borealti.Marea Baltica, marea Nordului, marea laManq. yi marea

Irlanda, inlormate de oceanul Atlantica.Marea Siciliel, marea Adriaticii, maven Ionia, Arhipelul,

marea Marmara, marea Neagrii, marea Azova sau Zaba, informate de Mediterana : marea Caspieg, nu se con-milk:6 nisi Cu o mare.

Gollhirile. in Europa mita 10 gollitri :Golful Botnicti, Filandicii, Riga sat Livoniat" in marea Baltie6.Gol. Zudersee in mareaGol. Gasconic in oceanulGol. Mona si Gonna in Mediterana.Gol. Taranta §i Lepantii in marea Ionia.Gol. Salonicu in _Arhipela.Stri intori Ie. in Europa mita 17 strinitori mai de capitenic.Noue se M' la north"' care sunlit: strinitoarea Vaiga0,

Scageracil, Categatul. Sudul, Beltulmare, PasuldeCale, canalul santiiGeorgiu, §i canalulNordului.

Opal la sudu care suntii : stra'intoarea Gibraltariului, Bonifatio,Mesina, canalul Otrantii, canalul Negropontii, strientoarea Galipolisau Dardanelele, strimtoarea de Constantinopoli §i Inicale saii Cafa.

Instilele. in Europa suntil 65 de insule, din care :in marea 11104316 se an 5 : Spi;bergu, NouaZemlea,

Valgala, Calguefu §i insulele Lafondent.

Nordulul.Allantica.

Beltul-micO,

20

In Oceanul Atlanticd 15: Irlanda, Irlanda, Brilania -mare,Feroe, Orcadele, Ebridele, Sorlingile, Insula tiesand,Groa, Rebid, Noarmutie, Dio, Re si Oleron.

in Mediterana 12: Corsica, Sardinia, Sicilia, Candia, For-mantera, Ivica, Maiorca, Minorca ; insulele Iliere, insula Elba,insulele Lipare si Malta.

in Bailin 11: Insulele Alandu, Dad, Esel, Gotland, Oland,Rugen, Bornholm, Laland, Falster, Seeland si Fionia.

in marea Nordulul 4 insule : Silt, Elgoland, Tecsel siinsulele Zelande.

in marea Irlandd 2: Man si Angleciel.In Mansa 4 insule : Vigt, Orin, .lernesei si Zersei.In Adriatica insulele : Lire.In marea Ionia 7: Corfu, Pasco, Santa-Maura, Teachi

(Itaca), Cefalonia, Zanta si Serigo.Arhipeld 4, insulele : Negropontd, Lemnost sad Sala-

mina, Cicladele si Sporadele apusane.Peninsulele. in Europa suntd 6 peninsule mat de capi-

tenie, 3 marl : Sfeclia cu Laponia Rusasca, Spania cu Portugaliasi Italia ; 3 mid: lutlanda in Danemarca, Morea in Grecia siCrimea sad Taurida in Rusia de ameacli-cli.

Istmurile. In Europa suntd 2 Istmuri de cdpitilnie:Corintul in Grecia ce impreund Morea cu uscatul Perecopulce uneste Crimea cu Rusia

Capurile. in Europa suntil 17 capuri mat de cdpitenie :Capul Nord-Chind la nordul informd varvul eel mai

despre m e a cl i-n oapt e al Edropel.Caput Naha sad Linda la sudul Norvegiel.Capul Scagerd la nordul Iutlandel.Caput Cleard la sud-vestul Handel'.Caput Lands-Andil si capul Leclaril la sud-vestul Engliterei.Capul Hagd la nord-vestul Francei.Capurile Ortegald Finisterd la nordd-vestul Spaniel.

In

Sfediei,

Set-landile,

qi

si

21

Capul SenVincentil la vestul Portugaliei.Caput Trafalgard la sudvestul Spaniel; capul Roca In

. Portugalia insemnatu ca puntul cel mai a pus and al continentului Europe'.

Caput SanMartint in fata insulci Mica.Caput Corst la nordul CorsicaCapul Teulada la sudul Sardiniei.Capul Sparth ento, la sudulCaput Matapant la sudul Peloponesului, si este varvul eel

mai despre a m e a ci at Europa,Haiti'. In Europa se insamna 16 lanturi de munti:Auni SCANDINVI se intindu de la sudii spre nordt mitre

Marea Bahia si oceanul Atlanticu.URALII se intindu de la sudd spre nordii titre Marea Cas

pica si oceanul inglietatt arctic: 5, acestia fact linia fireasea dedespartire litre -norditostul Et-Hopei si nordvestul Asiel.

CAucAzur. se intinde de la ostii spre vertu titre MareaCaspicii st Neagra.

CAltpAni slat in inima Europel fiindt litre Mania Balticasi Adriatica; ei se intindt de la vestil spre ostt, ape! se incordeacia in josu si interim' tint cercit mare.

Emusti sau muntii Balcant care se intinda spre vertuincependt de la Marea Neagra, Marmara si Dunarea.

ALFA ELENIO se (testae(' din Balcuni apucandil spre sud5cats Grecia.

Ault (proprii) suntt muntil eel mai marl din Europa, eiincept dela golful Genua, se intindit pe lenga Mediterana pintala Val., apol apnea spre nottlt pang Ia puntul set culminatoritiMonBlanc, de aice apnea spre Usti spre a se Indian cats sudlintinclindusa de alungul mare"' Adriatice pang in Bateau'''.

Amoish petrect Italia in Wald intinderea el.lulu se intindil de la sudii spre nordostt litre fluviile

Rona si Rinii.

!MIME

1-0i

22

N'osial se intinde de Ia sudil spre nord intre Moi, la siGEVENII se intinde de la nordil spre stlvestii intre Rona,

Loara si Garona.PIIIINI:11 se intindil de la ostil spre vestd ; el incepti de la

apusul Francel spre Portugalia.hump:Nil se deslacil din Pirinei, apticAndil spre sudii pAnd

in SieraNevada.SiennNsvADA este lanlul eel mai de ameaclicli a peninsulei

Spanice, earl se intinde in lungul gediteranel de In obtti spre vestii.1..1'101.11 se intindd de In omit spre eau si impartii pe

BritaniaMare in doue. Parlea (le In- stuld se numeste Englitera,partea de la nordii Scotia.

GRAM:111qt acopArd Scotia intinclindusa (le Ia sudil spre nordii.A'ttleattle. in Europa continentald se and unit vulcanii

care este Veduv ill a in Italia tenors Neapoli. in Europainsuland sunlit 2: Etna sail Gibeld in Sicilia, nee la in Wanda,si alto ate\ a mai mici aproape de Sicilia, in Ciclade si in Adore.

IL nettrile cele mai de capitenie din Europa sunlit 25 ;din aceste 9 sunlit la Nordil, 7 Ia micIllocu, si 9 la

La Nora : Venera, Velerit, Meleril in Sveclia.Onega, Ladoga celt mai mare Ind din Europa, Peipusti, Ilmenusi Blancu in Rusin.

La 14litiiilocu : Neusatelil, Geneva, LuterA sit Tiurilti in Si i;era. CorFtanta intre Svitera si Germania. Balatoni) in 1-ng,aria.

La Stlti: Magionl sit Lucano intre Svitera si Italia. Como,Cuarda, Comacio, Perucla, Bolcena si C dime sail Encino in Italia; %nti' sad Scutari in Turcia.

FIIIN file. in Europa suntil 42 de fluvil:In marea ingltetatd Arctich se varsd Pecioara.in marea Alba se arSti Dvina de in nordu.In marea Bathed se varsd : Tornea, NeN a, Dina do la

sudil. Nlemenul, Vistula si Oderul.In marea Nordului se varsa 9: Glomenti In nordul Catega

Bind.

4i merge

Simla.Saiina,

23

tuluI, Elba Vederul, Rinul, Esco, Tamicja, Tai si Tveedg.In canalul la Man 5ti se varse 2: Seina .5i Soma.in Oceanul Atlanticii se varsa I I : Sanonul, Severna, Loara,

Sarantul, Garona, Aduru, Minlio, Duero, Taut, Guadiana 5i Cga

in 31editerana se varsd 4, Ebrul, Rona, Arnul si Tibrul.in Adriatica se varsd 2: Po 5i Adigul.in marea Neagrd se varsd 3: Dunarea, Nistrul, si Niprul.ain marea Mos d se varsd Donul.in marea Caspicd 2: Volga 5i Cralul,

in Europa se inseamnd 38 de riurl:Bugul se varsd in Vistuld.Varta In Oderti.Aarg, Necticrii, Mainul si Modela In Ring.Sembra In Moda.Scarpa 5i Lei in Esco.Obi, ',gam, Oada si Iong In Seina.Alieru, ertt, Indru, Viena si Maeng In Loara.'l'arnu, Lo 5i Dordoni in Garona.Saona, Iderul 5i Durancu in Rona.'I'esinul 5i Ada in Po.Lellutg, Nara, Inul, Drava, Sava, Tisa, Jiulg, Oltulg, Vedea,

Arge5u1, Ialontitia si Siretiul, In Dunarea.Una in Volga.elimatillu. Europa se poate impArti in 3 marl regiuni

tlimatologice, adecd : Orientala, Occidentalu Meridionald.a) ltiEGIUNEA 011IENTALA cuprinde 0610 campiel sarmatice si

partea septentrionald a Scandinaviei, adrora climatu in genereeste r e c e. insusi terile de ameadi, pe care nu le apard venligmunte de v6titurile ghetoase a le Nordului si OstuluI, isu supustila ernI grele.

b) lixtausEt OCCIDENTALA cuprinde raidsita Scandinaviei, Ukulele Britanice, Danemarca, Germania, si Francia si se bucura do

Moda,

41alcuivirul.

Itiurile.

si

24

Una climata mai dulce, Imb lanclita fiindu de vecinatatea mare!.Vanturile de apusa care doinnesca in aceastA regiune, facaattnosfera umedA si witted ploi; vanturile de reseritt, din contraaduca Mile frumoase vara, si reel lama.

c) REGIUNE I MERIDIONALA cuprinde trel marl peninsule: Spa-nia, Italia si peninsula Turco-Elenica, cu unit climata foartedulce. Terile aceste sunta scutite de vanturile nordice prinInaltimea Pirineilor, Alpilor si a Balcanilora, si se favoreacIA deInriurirea venturilora Calde ce villa din Africa ; prin urmare ease bucurA de o temperatura cu multa mai calda de cats aceeape care an! trebui sa o aiba, dupre pusatura sa astronomic!.

Europa ditpa distribu;iunea geografica a plantelort carestail In raporta strAnsil cu climatula se itnparte in 4 regiunisail zone:

Regnulii vegetal!!. a) ZONA MES1EACANVLOI §i a PINULtt(bradului) cuprinde Islanda si Scandinavia de la at 64° de I.§i campia SarmaticA de la al 62° de IN. Vegetacitmea este sla-bs si putinu variata. Mesteactinula alba care se inainteazii maimita spre Norda (pAnA la al 70° grads) si Pinulti, alcatuesca,padurile acestoril Seri; orclul, sacara si ovasul sunta singurelecereale care sufArd asprimea climatulul.

b) ZoNA Gatimul este cuprinsA Mire at 62° si at 48° delatime nordica. GrAula, sacara, ovasula, cartofa pretutindine secultiveaza cu success; arborilord roditori Ii merge bine sipAdurile'sa pline de stejard si carpana, afark de unele locurInilsipoase si regiuni nalte, unde creste bradul si pinul.

c) ZoNA Viet se intinde intre at 48° si al 45° de latime nor-dicA : aceasta regiune acArie margins despre ntem)i-di e format!de Pirinel, Alp! si Balcani este cea mai insusitg pentru creste-rea vies si a grAului ; p!durile mai indecomuna Asa pline destejard, carpant, ba si de castani.

25

d) ZONA MASLINILOR cuprinde cele trel peninsule meridio--nate. Ea se deosebeste prin o vegetatiune bogata variata. Po-pusolultl, oredul crescg asa de bine ca si ca via. Mas-linif, smochinil, aldmaii si portocalif crescg cu manosie, ba fnuncle Teri de tom sudice a le acestel regiuni se cultiveazit insuslbumbacul!1 si trestia de ylahard.

Regnul animalii. La nordd se AA, renu, elanul; animaleleblitnoase precum ; clibelina s. 1. t. asemene pilsitrf cu pufg. Ursacel albt1 se arat6 ate odata numaf pe termurile Oceanului Inghetatil.

La mijlocg, de la nordul Carpatilor Oral la sudul Alpilorsi Pirineilor, prin munti se aflA cerbult, tapul selbaticg, marmota(soarece de munte).

La stra. intre marea CaspicA si AclovA se ang cgmila, InTurcia : sacalul, momita comund, aproape de Gibraltar!!, si bivolulOng in Ungaria ; vermile de matasa s'ag aclimglatii in tot!! sudulEurope!. in Litvania se An climbru, In Sardinia si Corsica muf-tonul (ung tipd de berbece.)

Regnul mineralii. Europa mat cu deosebire are minerale-le cele ma! folositoare ; in ostul Rusiei se afla : diamantg, platinAsi aura, apoi In celelalte ter! ale Europe! se a116 argintg, mer-cur!!, aramg, zinc!!, plumbu, si ferg cu mare abondentg.

Etnogralie. Deosebitele rase de oameni mai di nu sepotg cunoaste de catg de pe limbele ce vorbescg.

Popoarele Europe! suing la 270 milioane, ele dupre lim-bele for se impartii fn trel famili! marl:

FAMILIA GERM NA la care se numiirii : Germanii, Olandesil, Da-nn, Svedil, Norvegieni! si Englesil. Aceast6 familie domneazg InEuropa central! si septentrionala.

FAMILIA GaEco-LvviNA in care se numnrii: Portugesil, Spaniolif,Francesil, Italienii, Romtinif, Green modern! si Albanesif sadArnautil; ea domneazA in Europa meridionaln.

FAMILIA Slavii la care se num'arn: Rusii, Polonil, Bohemil,.

graill

:

si

26

Vent, Ili, Croatil, Da lmatii, Sirbii, Bosnecil §i Bulgarif, ea domneazilIn Europa orientala.

Pc Tanga aceste trey familii marl se inseamml :F a in ilia I, eta in Prusia Orientalk cu 1.itN anit, Curil,

Levonienii, Etonil Lep.Familia Fine za sad Ciuda cu Finezif, Ungurii sail Ma-

glaril, Laponii, Cererni§ii, Permienii, VoguliiF amilia I a r ta r a cu : Nogail, Cazacii,

Calmucii, Cillacii,Familia Circasiana cu : Circasienii, Lesgienii, Alta-

sii, Cecentif.Aseminea se potil Insemna : familia Cella cu Galii, Breto-

nii de giosil ; familia lberiena sau Bast* lamilia Samoeda ; fa-milia Semitica Oidovii); familia Tiganiloril.

Geograiiea politic. a Europaimpartire. Europa se 'inparte 'n 16 tell.Patru Ia Nora : Englitera, Danernarca, Svedo-Norvegia,

Rusia cu Polonia..epte la mi(Plool : Francia, Belgia, Olanda, Germania, Svi-

;era, Prusia, Austria.Cinci la Sudil : Portug-alia Spania, Italia, Turcia cu Prin-

cipatele-Romane-linite, Grecia.

ENGLIT ERA.

Notiiini generale. Englitera (Insulele Britanice) se al-catue§te din Britania-mare, din Irlanda si din o multime de in-stile mica. Englitera se aflA cu pusetura Ia nordu-vestuld Eu-ropei, intro marea Nordului, Laman0 s,i oceanulil Atlanticil ; cu-prinde o suprafacia de 306,000 c. p. o populatitme 27,000,000 loc.

Orogralie. Partea despre resAritti a Britaniel in genereeste unit pamenta iiosii presuratti de culml bine cultivate, par-

si

VotiaPii, Mordvinii.Turcii-Osmanlif,

Bastard*.

ai

27

tea despre apusil din contra, preening sf cea mai mare parte aScoliei, si a insuleloril septentrionale, cuprinda unit painentumuntosil. Litre munti se inseamna : Muntii Corny a il bog attin mine de arama sf costord. M. Vales cu coame stAncoase§i ripoase ce se de.stinthl spre marea Wanda.: acestia at minebogate de teal si carbuni de !Amelia". M. Pencil se intinduin Englitera septentrionale, cu mine bogate de : cdrbuni, lett stplumb'''. M. *eviotu in partea de a meazicli a Scotiri. Muntit Scotiei de susu despdrtiti in M. Cal edoni eni Innorth" si in M. G r a m p i a n i la sudd, in acesti din mud sealla B e nN e v i s care este celti mai naltd vervil din muntiiBritanici.

Manila este o cdinpie asdzald de munti putinu nalti si care la nordd si swift lormeaza niste termuri foarte ripoase si cutotul srasiate. Cdmpiile parte sunlit roditoare, parte acoperitede mlastini nepracticabile (bogil) si de cranguri neculte.

CLI511TUL ingdelor Britanice in genere este tunedilcu toate aceste pamenturile'sit roditoare si bogate in pa

suni graqe cu care cresciI cal alesi si of cu lend frumea4.Acela inse care alcdtueste atlevarata bogie a Engliterci sunlitnentuneratele sale mine si

Gavernantelittil regiel Britanice este o monarliie conscu unit rege sau o regina, cu o camera de Pala sae

lorth, a carora dignitate este mostenitoare, cu o camera deComuni, alesi de cdtrd comune. Leginirile volute si adoptatede amandoue camerile parlamentului putere Oita nu sesactiuneazd de cats Liege.

eliginnea domnitoare in Englitera si Scotia esteprotestanta, in Irlanda catolica.

Industria. Industria inetalurgica 41 arc scatmuld in Englitera si Scotia. OtelulA englezescu este foarte cdutatil. Inprivinta teseturilora fabricile de postava suntu mai cu same iiiEnglitera proprie, cele de bumbacii in Scotia, cele de lend in

mosa,

labrici.

titutionala

It In.-

M

n'ad

28

Irlanda. Comerciul Engliterel este cel(' mai Insemnatii, §i seface mai cu deosebire prin patru porturi marl: Londra, Liver-pool, Bristol(' §i Mul fn versanul(' oriental ('. Nevcasteld, Iar-muld in versanul meridional ; Plimutd, Portsmutil la norduld In-sulel Vigl.

Impartirea. Britania-mare se alciltue§te din trei regil :Englitera cu Principatul Gales, Scotia qi Irlanda. Fie care din elese sub-imparte in comtaturi, numindusa cele mai multe din eledupre numele capitalelord lord.

Englitera se Imparte in 52 comtate, din care 12 de lavest(' alcatuesctit Princinatuld Gales. Scotia cuprinde 33, §i Irian-da 4, provincii eclesiastice, imparlite in 32 comtate. Regia in-treagd cuprinde 117 comtate.

Armata englesd se compune din 509,000 oameni, discom-pusi in: armatd regulatd 138,000, corpul marine! 67,000, Regi-mentele militia 134,000 §i Voluntari 170,000.

Politiile cele mai insemnate din Englitera, Scotia .1i Irlan-da sunlit :

LONDIIA pe Tamiza, este capitala monarhiei engleze, politiccea mai comerciantd din Nine, §i una din cele mai industrioasemai cu satnd prin fabricile sale de matasd. Ea numerd la 2 I/,milioane de locuitori, 9000 de strade §i 80 de piece publice. inLondra se deosebescd trel parti principale : C i t i, care este ini-ma §i cea mai veche parte a capitalci, Vest m i n s t e ceamai frumoasa parte wide locue§te §i curtea, S u t v a red scan-nulti fabricilord §i al manufacturilorti. intre Londrei Reinseamna biserica S Pavel, care este cel mai frumos monument(' alprotestantiloril, biserica Vestminsterd, aice se inmormenteactd regii§i barbalif ceI marl al Engliterel. Tunelulti, drum(' boltitti careduce pe sub(' Tamisa de la und maid la celalaltii al(' fluviului.Portuld Londrei este cel(' mai frecventatil din lume, in el(' foarteadese orl se vadd mil de cordbil negutitore§ti. Greenvi h IlAngd Londra se Insamna pentru turnuld ski de astronomie §i

0,1i

Ilidirile

29

pentru spitalulii set de marina. V o o l v i li t are untl arsenalil in-tinsii. §elsea renumita pentru otelultl seli de invalizi si pentrugradina botanicii ; aceste trei punturi sunttl unite cu capitala.

V i n d z o r II pe Tamiza cu untl palatii marecd, este obici-nuita resedinta a curcel.

K a n t e r b u ri are o catedrala mareaja si arhiepiscopultl41e acole este primatuld regiei.

N e v c a st el are in vecinetatea sa cele mai bogate mi-ne de carbuni de pamalitti din Europa.

Li v e rp o o I pe Mersei, se socoate ca a doua piaia de co-meld a Europei ; fabricele sale de masini cu vaportl sunttl renumite.

Bristol ii politie foarte comerliala si industrials, are ouniversitate si in vecinatatea sa suntd ape termale (calde).

F a I mu tit are o bale intinsa, unde staliuneaza o parte amarinei regesti; in vecinatatea sa se afla mine bogate de ani-ma, plumbil si costoritl.

Plimut porld mare militar aparatil de puternice fortiflcatiuni.P or t smut ti, portu militaril si cell"' inlaid asazamantd aid

marine! engleze, politia este comercialli si foarte tare.Birm in ga m 0 se afla in micliloculd unei releli de cana-

luri s,i drumuri de fell ; aice este cea mai mare atelie a En-gliterei pentru chincailerii, cutitaril, arme si mashie cu vaport.

Mansester este intaia politie de manufacture a Englitereisi mai alesil centrul fabricarei stofeloril de bumbacd.

L e e d pe Erd este centrulii nenumiiratelord fabricari inmaterii de lent, postavu si pancluri de ind.

B a t if insemnata pentru hartia ce fabrica si pentru apelesale termale.

Politii universitare sunttl : Londra, Bristold, Ocsfordu, Cam-brig!, lorcu cu o scoall de teologie si alte asezilminte literare.

EDINBURGU lenga golful Fortu este capitala ScoOei, politiefoarte comerciala si foarte industriald, are o universitate ; apro-pe se Oa Lei/0 care asa ylicandu este portulli sell.

30

Glascovu pe Clid intala politie manufactur6 a Scolieare o universitate.

DUBLINU in fundul5 Mei de asemine numire este capitalaMandel, politic foarte comercialg §i industria'al are universitatesi and portti intinsii.

C o r c u pe Lea, politie foarte comercialti §i cu unuhl dincele mai frumoase pontiff din Europa.

Insulele stApenite de Englitera in Europa suntU: Gersei,Ghernesei §i Orini iii marea Latnan§d ; Elp.:olandii mai la guraEthel; peninsula Gibraltarul ; Malta §i insulele Ionice.

D.%NEMIRCA.

Notiuni Generale. Danimarca se and intre marea NorHeti §i marea Bahia ; ea se alcatues,te dintr'o peninsula, dintr'o

nisura mare §i din done arhipelttri. intinderea sa este de 54,000p. Populatiunea este de 2,600,000 loeuitori.

Peninsula danica se tine de §esulti cell mare §i jog.' altiEuropci orientate, §i nu inrato§aclii de ciitti ni§te dealuriradicate. Termurile ei sunlit foarte maneate de apele mare; §iormeayid multe bar §i strilintori. Ptimentuld Insuleloru e roditoriii

in grad, lutlanda e piing de cr'anguri §i mla,tini. Hol§tainultiare frumoase pil§iuni in care se crescii cai ale§i.

CLIMAIUL. Danetnarca in insulele din Baltica §i in parteastlic6 a Iutlandei are and climatti stAmparatti, celelalte parr-until reel. Islanda este muntoasa, rece, vulcanica §i nu producede cald cartofe.

anemarca din causa confignraciunei panientului sad n'arethiN II mart.

(itivernententul, Danemarcel este o monarhie absolutit.RELIGIUNIA. Mal toll locuitoril miirturisescd protestantismul.Industrie §i c o In e r cu. Danesil In privinia industrici

nu suntti pre inaintill, din contra comeriulA lord din launtru

Titian

si

31

acela maritimii este foarte mare; mai multe canaluri si drumuride felt leaga politiile din itauntru cu porturile intirei.

Impartirea. Regia Danemarcel se impart° in 3 provincilsubimpartite in prefecturi (amt); cele trei provincil suntaDanemarca proprie sau arhipelulii Dane:0, Iutlanda septentrio-nala, Iutlanda .meridionalii.

Politiile cele mai insenmate suntaCOPENHAGA in insula Seeland, la strgintoarea Sundului, este

cap. Danentarcei, resedenta regelui, are o universitate, unaportil intaritu §i foarte comertialii.

Al t o n a portu foarle contertialu pe termulti dreptii at Elbel.Posesittni in Europa este insula Is Ian d a cu pitinenturi

muntoase §i vulcanice intre care se inseamn6 muntele Ilecla,asemenea are isvoare en ape ferbinti numite G e i ¢ e r caresbuenescii din pthiCentil pgml la o inaltime insenmatti. R el-c hia vi c u este cap. insulei.

Insulele Feroc, sau a oilor, in oceanulu Atlanticu cu vr'e6000 locuitori Can tMescii cu pAscuitula §i vdnatult.

SVEDO-NORVEGIA.

Notiuni generale. Staturile Svediei 0 a le Norvegiciocupit marea peninsulg Scandinava, care se mtirgine0e la nordiicu oceantila inglietatu Arctica, la vertu cu oceanulti Atlantica,la sudit cu marea Nordics §i m. Baltic6, la ost5 cu m. Balticti,

fluviulit Tornea in partea nord'ostica desparte aceste slaturide imperia Rusici. Svedo-Norvegia cuprinde 880,000 c. p. areo populatiune de 4,700,000 locuitori.

Orogralie. Monarhia scandinas6 este cuprinsg in intinsasale a peninsulci scandinave care se petrece de munlii Chioli.Lantulil principalii aid acestut sistelA se incepe la capulu Linde-naes, indreptanduse de la sud-vertu spre nord'ostd sfaqindusela min Nordchin. Versanulil occidentalti de§tinde cu repez4-

§i

Fi

pi

32

ciune spre munt. Nordului qi inform termini foarte ripoase §i td-ete de golfuri mice incungiurate de inside .1i stand. Versanulorientald se Ned incetineld spre m. Babied formandii tartimurilargi; la picioarele acestora se intinde de alungulg golfului Bot-flied, o bandg ingustd de culmi §i §esuri giosnice.

Sistemulg Cltiolg se alcatue§te din trei par4i : Chioliiprop ril care se intindg de la capulg Nordchin partea ceamai de giost a acestord munti. D ofrinii ocupg partea dinmill loci §i verfurile cele mai Matte. L on g f i e l d acopardtwat partea meridionald a Norvegiei vervurile lord 'In deco-mund cuprindii podOri largi.

Pamentuld in genere este puling roditorig, muntii Insg dagcu indestulare lemnarii pentru construire de cordbii. Partea sep-tentrionald mai toff' anuld e acoperita de maid gheata ; a-nimaluld acestel regiuni este renuld care dd locuitorilorg maitoate midiloacele de vetuire. Partea meridionalg e ceva ro-ditoare, produce grAtte, legumi §i Iructe. in munti se afla mi-ne multe de felt si arama, asemine sunlit §i mine de ergintd.

CLIMATUL Svediei in genere este foarte rece, tlindd piing.de munti §i mla§teni. Partea despre nordd a terei se numes-ce Laponia.

GUVERNAMENTUL Svedo-Norvegiei este monarhicil constitutiu-nalg; fie care din aceste done }ere 1§I are constitutiunea §i a-dungrile lord indeosebi, insg de la 1814 stag sub and singurd§i acela§ti rege. Autoritatea regeascA in Norvegia e mai res-trensg de cdtd in Svedia.

RELIGIUNEA domnitoare este acea luterang.Industrie si comerriu. Svedo-Norvegia produce aramd §i

inultime de felt alesd, lemnarii, liheng, Mani pelci, corner-ciuld este mai intinsd cu lemngriile pliscitriile.

Inipartirea. Svedia se imparte in trei regiuni : Ghetiala sudd, Svedia proprie la midilocu, Nordlandd la nordg, caretoate se Impartu in 24 prefecturi (Laen).

§i'i

§i

§i

mill

§i§i

§i

33

Politiile cele mai insemnale suntd:SIOCHOLMU pe laculd Me lard este cap. regiel si politia cea

mai insemnata a Svediel, ea se add asternutd pe mai multe in-sule, are and portu insemnatd, o academie de stiinti, institute dearto, bibliotici bogate si muzeuri foarte frumoase.

Up s a la are o universitate renumitd, cea mai bogata bi-.blioteca a Scandinaviei, and observatord, si o grddind botanicd,care este una din cele Ina! a le Europe!.

Da n e m o r a politioard unde se add cea mai bogatti mi-nd de ferd din Svedia.

F a I u n d are cele mai bogate mine de aramd din Svedia.Sala are a mind foarte bogatii de argintd.Ca r s c r on a e celii intal porta alii marine! regesti, $i u-

nuld din cele mai tart punturi maritime a le Europe!.Sun du are o universitate.Insulele ce atarna de Svedia suntu : Eland $i Gotlandd.Norvegia se imparte in trel regiuni : Suedenfeldd Mil

sudd, Nordenfeld la miclilocii si Nordlandd la nordd, aceste seImparld in 17 prefecturi (amt).

Politiile cele mai insemnate suntd :HIUSTIANIA in funduld golfului de asemine numire este cap.

Norvegiei, aice se fine adunarea nationald (storing0); are o uni-versitate si and pond build.

Co n gsb erg ii e insemnata prin minile cele bogate de argint.Dr a mend depozit mare de scanduri in Norvegia.A r enda Id politioara in vecinatatea aria so afla mine

'bogate de ferd.Bergh end politie foarte industrialli $i comereiala cu

porta bunii.R era as politioard insemnatd prin minele sale de stems.V a r d e u u s, in insula de asemine numire, are portul celd

mai despre meach-noapte din lume.Insulele aqternute de-alunguld lermurilord Norvege! mild :

3

34

arldpeluld Lofonderd, aproape de care se Old involburdtura MalStroemd, atAtd de periculoasd coraliilord, ki insula Maglieroe, aaria margine de la meaclinoapte este capil Norduld.

RUSIA.

Notiuni Generale. Rusia europeand cu Polonia se Oralmai cu totuld de kesulti cold mare aid Europci. Ea se afld mdrginita la nordd de oceanul ingltelatii Arcticd ; Ia ostti cu mareaCaspicd, fluvitild Crald ki lantuld celd mare alit mun/ilord Uraliki Poia ; la stulti cu marea Neagrd ki muntele Caucazti, ki lavestd cu marea Mica'. In aceased intindere cuprinde 5,348,000c. p. ki 64,000,000 locuitori.

Orog-ralie. *esulti vastd aid Rusiei cuprinde done IanVivi de dealuri sad podikuri ce se desfacd din versanuld apusandaid Uralului petrecdndit toad Rusia de la reseritil spre apusd.Unulu este lantulti Septontrionalti, care incepe aproape de Pecioara superioard, trece in Finlanda ki Germania de sus pdnaIn Elba de giosii ; altulti, lanculu Meridionald care incepe din3nalul dreptil al t-ralului de susit ki merge pand Ia malul dreptd.aid Oderului. in sistemulti din Witt raga laculd Ladoga se aRd muntele Valdai cu isvoarele Dunei ki Volgai ; sistemuld alddoile se petrece de Volga, Donti, Nipru ki Nistru, intro a le cdrora cursuri de giosil se afid stepe intinse care la reseritti seperdd in stepele asiatice. esuld celti giosil alit Rusiel centrale fncinsd intre ldnIurile de mai susti, cuprindd pgduri nerndrginite ki mlaktini intinse petrecute de Pripe, unit afluentu aid Niprului. Rusia europeand are unit sistemil do munti isolail inCrimd, acesta se cuprinde din mai multe lanturi paralele, dincare celd mai meridionald este ki mai nand, eld se numekteCeatdrDagd.

Rusia dard are pe la margini, parte din munlii Urald, par

35

to din Caucazg, §i prelungituri din Carpatil centrali, earn in la-untrulu imperiulta suntu : muntil Olonelb la vestulti lacului One-ga, munlif *emoconichi ce se tragu din muntil Uralu, liana lasudulb lacului Onega, munch Valdai care se intindti ptin4 la is-voarele Nistrulul, munch Volga care se intindb din Valdai intreDont §i Volga Ong la Cubanu.

Climatul si pro du c t el e. Parka despre meacli-noap-te a Rusiel in genere este cu mullg mat IriguroaA, de alb a orlcaret alte coni din Europa de pe accia§1 Wine; cu toate acestepAinenturile eI 1su pline de pildurf, de lacuri nilateni; grAne-le cresctl pat la alb 62" de ratline nordieg. Parka de micti-loct cuprinsa intre at 57" §i 50°, de I. are tint pginentufoarle roditoriti in cereale §i bogatti in pg§unl grase. Parteadespre cuprinde stepe intinse §i unele din ele pline dentisipti stirAturi. Crimu!if se bucurti de und climatO mai dul-ce .i scoate grAb cu indestulare.

Idrografie. Rusia dupa intinderea sa dup6 marite ceo incungur6 are mai multe fluvil, lacuri §i

In marea Baltia se versa :N e v a, esti din laculti Ladoga, trece prin SAn-Petresburgd

§i Cr onstadb.Nary a sat Narova ese din laculb Peipus.Duna se naqte dintr'o mla§ting nu departe de isvoare-

le Volgiii.Niem e nu Ig (Grodno) intrA in Prusia sub.(' nume de

Memel, afluintele seu principalu in Rtlsia este Vilia (Vilna).V i s tula vine din Austria, trece prin Polonia uncle are

de afluinte pe Pitica pe Bugg.In marea Neagrfi se varse :Nis t r ul Niprul it cu afluintele Desna, Berezina, Pri-

pe, qi Bugulb.in mapea Azofil se Nars6:Donul cu afluintele sale : Yoronejii, Copert, si Donel4

nila§tini.

gi

meadi-dipi

pi

pi

38

Cuba nu 1g care se naqte din muniii Caucazg.In mares Caspicg se varse :U r al u, Volg a care isvorg§te din Valdai cu afluintele :

Tverta, Cechena, Oca, §i Moscva.C a m a, T e re cu isvorgste din Caucazg (Chisliarg).In Oceanulg inghetatil Arcticg se varsg :Pe c for a, 0 n e g a, D v in a, care se alcgtueste din in-

ku'nirea Suconei cu Giugu, are de afluinte pe Vitcegda.Lacurile Rusiei stunt :L a do g a este celti mai mare tacit din toata Europa, din

e1i curge Neva, I. S a i m a, On e g a si II in enu 1 g, aceste secomunica moire de prin Vocsen, Svir si Volcovg. Pe Faggcelip patru se mai inseamng lacurile: P e i p us 0, Belo i-o z e r o§f Cubinscoe.

GOLFURILE cele principale ale Rusiei suntii: Golfult B o t-n i c g, F in landi cil O. Livon leg sag Riga, Coate in mareaBalticg.

Guvernamentul Rusiei este o monarhie absolutg ereditarg inamandoue Willie, suveranulg poartg titlu de: impgratu autocra-torg (Virg) at tuturorg Rusiilorg. Statulg se guverneaza de im-pgratil carele este presedinte a) at Consibului de Statg, b) alSinodului care este partea bisericeascg, c) al senatului careeste tribunalulti cold mai inaltg, si d) at Ministeriului Statului.

RLIGIUNEA domnitoare §i a masel poporului este acea hri-stiana ortodocsg (pravoslavnicg), biserica rusascit are 7 mitro-pol41, 28 arbiepiscopi si 88 Episcopi.

INDUSTRIA Rusiei in genere nu este Elsa de naintatg, insg mergesporindg si este insemnatil prin oare care producte, precumitpeile Rusiei care'sg atgtd de renumite, rachiulg sell de grgne§i frgmbiile.

ComEncumu Rusiei este inlesnitg prin canalurile care punilin comunicatiune Coate hasenele fluviilorg ; drumurilo de fert suntiinumeroase; comerciulg din afar MI face prin caravane cu nguntrul

37

Asiel, ear cu alte #err prin porturile de la cele patru mdri. Cu Arhan-ghelult in Oceanutil ingetatil ; cu S. Petresburgt, Cronstadt,Riga in Baltica; cu Odesa in marea Neagrd ; cu Astrahanult inmareaCaspicd.

limportirea. Rusia se imparte in 7 marl regiuni : Rusia-Mare sad Moscovia, Rusia-Mica sat vechea Ucraina, Rusia Ori-entald sat tartars, Rusia Perso-Otomand, Rusia-Otomand sailmeridionalt, Rusia-Occidentald sat Polonia si Rusia-Svedezii sadnord-vestict. Aceste Coate se subimpartt In 53 de guberniisat provincii.

Politiile cele inal insemnate suntfi :SAN-PETRESBURGU este capitals imperiului, ea se afld pe

Neva, cliditd de catre Petru celt mare la 1703, politie foartecomerciald, are o universitate, unti observatorit, mai multe insti-tutiuni de inveteture, piale foarte frumoase, palaturi milrete sicatedrala MOM Domnului, clidita dupt modelul bisericel San-Petrudin Roma ; monumental imperatului Petru ce este o statue' ecu-estrd std asaclatd pe o .stance care trage 20,000 de centnare.

Cr on s t a d d politic foarte tare in insula Clodin din got-fult Finlandicu, acesta este adevaratuld pond mercantilt mill-tart al S. Petresburgulul, aice se aild unt mdrett arsenalt RImariner imperiale.

i g a pe Duna este capitals Livoniei, politie foarte industriald.Do r p a it are universitate insemnate.

e v al este cap. Estoniel politie foarte tare cu pond bunt.Bel s in gfort este cap. marelui-ducatt al Finlandei, poli-

tie tare, cu o universitate; in vecinetatea sa se aflii renumitaforterep Sveaborgd, ridicatt pe septe insulele.

Mi tat este cap. Curlandet.MOSCVA pe Moscva e a doua capitald a imperiului vechea

resedinIti a Tarilord, politie foarte industrials gi comerciala, areo universitate.

gi

gi

R

R

gi

38

M o s a i s c u politioarg in apropierea cgriea se an salukiBorodino unde Napoleon invinsg pe Ru§i la 1812.

Ribinscu la confluintulg Secsnel cu Volga este centruldnaviga$iunei din nauntrult imperiului.

N ij n iN ovgor o d il la confluintulg Ocgi cu Volga esterenumita prin earmaroculg, care'i celg mai frecventatg din toatgEuropa resgriteang.

Tula pe U din a cu ung arsenalg gi cu cea mai mare fabricsde arme din imperil

No vgo ro dv eli c hi pe laculg Meng, odinioarg ceamai comercialg politie a Rusiei,

A r h angel g pe Dvi,na politie foarte comercialli la norddcu portil bung.

CHIEVU pe Nipru politie foarte comercialg, are o universitate§i este scaunulg unui Mitropolitg.

Pult a va aproapc de care la 1709 Carol al XII fu batutfide alai Petru celii Mare.

Acher mang pe Nistru are ports, §i este cetate tare ;odinioarg fu al Moldovel.

CinsiNEu este capitals Besarabiel pe care o luara ru!ii dela 1812.

Be n d e r il cetate tare pe Nistru renumitg prin petrecerea in ea a lui Carolil al XII la 1709.

Odes a portg mare la marea Neagrg, politie foarte comercialg.

S ev a stop ulg cetate tare sfgrmat4 la 1855 de puterilealiate : Englezi, Francezi, Piemontezi ;1 I urci. In portulg deacole sta flota rusascg din marea Neagrg care s'ag sfarmatu de tots.

Cazanu celg intgig deposit(' al comerciului dintre Siberia§i Rusia europiana, are o universitate, alte a§gzaminte §ii unginstitutg de inisionari.

A strahan d in una din insulele formate de Volga lagura sa, este politie tare §i insemnatg pentru comerciulg ce

39

face Rusia cu Persia §i cu tots Orientulg. Pile de Astrabanilsuntg renumite in comerciulti bIgnilorg. intro a§ezeminte se Oil :n academie eclesiasticg, una gimnasiti §i o grading botanicg. inAstrahang rezideazg unit arhiepiscopg §i unit admiralg.

E c a t e r inbugg este insemnatil prin fabricele sale dearamg §i prin minele §i spalgtoriile de aura ce se aflg in veci-natatea sa.

Nijn i-T a ghilscg la picioruld Uralulul este insemnatilprin bogatele spAlatoril de aura qi plating.

VILNA este cap. marelul Ducatg Litvaniea.VARSAVIA pe Vistula este capitala regici Polonia §i a ye-

chlului ducatd Mazovia.Regia Poloniel prin impgriirile fAcute la 1792, 1793 §i 1795

se desliintg cu total, intrupAnduse parte cu Prusia, parte caAustria §i cea mai mare parte cu Rusia.

Besarabia, partea Moldovei din a stenga Prutulul, prin trac-tatulg de la 1812 trecu subil Rusia, earn prin tractatulfi din 1856se inapoi iarg,1 Moldovel o parte din ea.

Caucazia inca nu e depling subjugatg de Ru§T; de §i in1859, Rusia ca§tiga marl biruinti in ace! munch

FRANCIA.

Notinni generale. Francia este una dintre lerile cele maIapusene ale Europel ; ea se margine§te la nordg cu Confedera-liunea Germang, Belgiea §i marea Nordulul; la ostu cu Alpif,Rona, lura §i Rinulg ; la sudil cu Pirineil §i Mediterana ; la vestdcu pasulg Cale, marea Laman§g §i Oceanulg Atlantict. Introaceste margin! pgmentulti Franciel cuprinde 565,067 c. p. §i36,800,000 locuitori.

Orografie. PAmenturile Franciel de la nordg §i vesta ingenere sunta a§ezate, ins precurmate de mai make §iruri dolealuri, intre care se inseamng : muncil d'Ape din Bretania; asta

40

§esuri unduloase 1st fnfg§urate de munci care cuprind ostulti §isudul Franciei.

Guvernamentulu Franciei este o monarhie, cu unitcorpti Legislativg §i ung Senatg; capuld statului se nume§teimperatorti al Francesilorg, in mgnele luT stg toata puterea esecutivg.

RELIGIUNEA domnitoare este acea catolicg care o mgrturi-se§te peste 35 milioane de locuitori, ramg§ita milrturise§te deose-bite riturT cre§tine. Catolicismult are 84 scaune episcopate,dintre care 17 arhiepiscopi §i 67 episcopi.

INDUSTRIE. Miniere de ferg se an In 13 departamentecare dag materialg pentru fabricare de unelte §i arme alese ;apof fabrici de steclg, portelane, leseturi de nig, bumbact, ma-iasg, lend, hartie, sapunarif, parfumgrif, vinale, §. 1. t. se lucreazgcu mare ghibgcie.

COMERCIULU Franciei este foarte fnsemnatg, porturile mer-cantile suntil glece : Marsilia, flavrit, Ruang, Bordo, Nantu, Seta,Dunchercg, CalO, Sgn-halo §i Nita.

Ear porturi militare sunta cinci: *erburgt e celg intaid,Brestg, Loriant, Ro§efort §i Tulong.

Comerciulg Franciei din nguntru se face prin canaluri §idrumuri de fedi; drumurile se fmpartg, In drumuri natiunale sailale statului, departamentale §i comunale.

Articlele de arte, §i mai alesg acele do mode ale Francieicovar§esct pe ale tuturor popoarelorg prin forma §i gustuldlong, pentru aceasta gsg autate in toate pietele, §i'sA prelerateinnaintea altord article.

Intpartirea. Francia se Invade In 89 departamente cuacele trel adtiogite de la Piemontg In 1860; doue din Savoie§i unulg a Ni;e1. Savofa are 10,867 c. p. §i 588,000 loc. Corn-tatulg Nita are 4,200 c. p. §i 235,000 loc.

Politiile cele mai insemnate suntg :PARISULU pe Seine este capitals Franciei, re§edinta Impgratuluf,

scaunulli celorg mai inalte dreg-kora, centruld a §ggltimintelor4

41

de totil feliulu de invetAturi §i cu o impoporare de 1,500,000locuitori. Parisula este fncunjuratii cu mutt, apgrata flinda de16 citadele; el se imparte in tree pant principale :

a) P ol itia care'i la nordult Seinet are palaturile nut-leril unde §ede ImparatulO, Luvru, palatult regescg (Palais-Royal),Campa-Elisel (grgdine) Otelul-de-Vill, plata cu coloana Van-doma §i vechea pieta a Bastiliei.

b) Cite preste amgndoue insulele formate de Seine, aceas-ta'i partea cea mai veche a Parisulut, ea cuprinde : bisericaMitropolitang Notrg-Dam, Otelul-Dio care'i cell mat mare dintrespitalele civile, palatul Justitiet, Hale de et.

Uni v e r s it ate a la care se mat une§te In partea des-pre apusii foburgulg San-Germenii, palatula Lucsenburgll, palatulaBurbonii, Panteonulii, Otelul cgmpul Jul Marta, grit-dine plantelor §. 1. t.

In ParisU se aflg o Academie universitarg care'i cea matfrecventatg din lume, colegiulg Franciei are §i formeazg pe eelmat renumiti profesori, Scoala Politehnica de acole este cea matdintgia in taut sea, apoi suntg 7 colegil, 31 institute, 58 pansio-nate, peste 300 case de invelgturi pentru fete, la 400 scoaleprivate, la 40 biblioteci §i o multime de cabinete §i musee §tiincifice.

Liona (Dugdunum) la confluintulg Saonei cu Rona, esteadoua politic a Franciei, scaunul unui arldepiscopa §i are matmulte a§azgininte de Inveteturg. Lionulti este centrulg fabricAri-lorg de niatasa in tout falai de stole.

Ma r s i l i a (Nlassilia) este celg intait porta mercantile alitFranciei §i al patrule din Europa (Londra, Liverpold, Constan-tinopoli, Marsilia).

B or d o (Burdigala) pe Garona, este porta foarte mercantilii,cu vinate §i

Ru an ul a pe Seine, politie foarte comercialg §i industrialsmat alesu in teseturi de bumbacg. In Ruanti la 1606 se ngscupoetulg Cornell, §i acole In 1431 se arse eroina Jana-d'Arc.

lichioruri.

c)

Invalidilor,

42

N a ntt pe Loara este porth comercialti, are fabric! dezahartl, §i pescarii marl de sardele.

Pe 161101 aceste politil, achrora locuitori de la 100,000se sue pawl peste 1 milionti, ca Parisult, se insamnd cu o popula;lune mat josh pita la 50,000, §i urmkorele:

T ulucl a (Tolosa) pe Garona, aproape de unde se incepecanalul de Meaclicli, este politie foarte industrialh §i comerciald.Aice se aild §i o varsatorie imperialh de tuning.

L i 1 ii politie inflorith prin industria sa cu oloTulti de colzacu zallarulh indigentl §i cu *aril. Lilulu, este unuld dincele mai tart punte ale Europe!.

S tras bur g it (Argentoratum) pe Lila, aproape de vArsarea sa in Ring, este centrulti comerciulul ce face Francia cuGermania ; pastetele de mature de gasch de acole mid celemai renumite.

Tulonuld (Telo Alartius) politic tare §i insenmata prinportulit seri militaril, care este unulh din cele mat frumoase dinEuropa, are §i unit' arsenalii maritinnl.

Brest il port maritimil de intala clash.Me lit (Mediomatrices) pe Mozela, politie tare §i insemnati

pentru scoala de aplicaliune la artilerie §i genie, asemene pentruviirsgtoriile sale.

S il n tE ti en u este una din cele mai importente politil aleFranciei prin fabricile sale de arme, cordele de matash, catifele.;i mine de chrbuni de part&ntil.

Val an s i e n Insemnath prin dantelele sale numite Valansiene, cum §i prin minele de carbuni din vecinatatea sa.

a I o np eM a rna lengh care este chinpulit do bataie (campi catalaunici), unde Atila regele Huniloril fu invinsil de Aejiusgenerald romanh la 451.

Reims politic foarte veelle, Insemnata prin catedrala sa, incare se ungeaii regil Franciel.

E c s (Aquae Sextiae) renumita prin apelo sale termale.

$

43

B ocerfi insemnata prin MAIM set care'i renumitu Intoata Francia.

Baiona la gura Adurului, e insemnala pentru pascuitulmoronului §i pentru jamboanele cele alese.

BELGIA.

Notiuni generale. Belgia s'at desbinatu de Terile-de-Jost (Olanda) la 1830 §i la 1831 s'at recunoscutt ca staff'independinte. Ea se margine§te la nordil cu Olanda ; Ia ostilcu Lucsenburgt, cu Prusia-Renana §i Litnburgul Olandezt ; In suddcu Francia §i la vestt cu marea Nordului. In aceste margini cu-prinde 29,700 c. p. ci 4,500,000 locuitori.

Orografie. PAmentult Belgiei se line de regiunea nordicaa Franciei: infaio§area lui este a until §esu intinst akadatil,care nunial in partea sudica se lose ceva de ni.;te ramuri putintinsemnate, ce se intindil din munlii Ardent Pamentult estenespust de mtnost §i foarte bine literati-1; elf' produce cu abun-denia grane, int, canepa §i are mine bogate de feril §i car -bunt de pamentil.

CLIMATULU Belgiei este dulce §i foarte sanatost, §i toatefluviile Belgiei se varsa in marea Nordului.

Guvernamentulu Belgiei este o monarhie constitu-liunala. Legile se fact de trei puteri: de Rege, Set-alt §i Ca-mera Reprezentaniiloril. Senatorii se alegii pe 8 ant §i Ia fie-care 4 ani p e j u ma t a te s e renoesc t. Reprezentanlii sealegd pc 4 ani §i la f i e care 2 ant' se r e a l e gfi pe j u rn a t h e .

Numeruld reprezentantilort este de 1 socotitt la 40,000 de locuitori.RELIG1UNEA domnitore in Belgia este acea catolica, care

are 1 Arhiepiscopie §i 5 Episcopii.INousroleA. Belgia luereaza cu mare activitate §i ghibacie

in fabricile sale : ferul, olelulu, leseturile de Feria, bumbact, ma-Iasi( §i infi, din care labrica ptna minunata qi dantele renumite.

spi

44

COMERCIULU se face pe apele plutitoare, pe canaluri, pedrumuri, drumuri de ferd §i cu porturile de marea.

Drumurile suntO parte pe conta guvernului, parte pe aprovinciilor, qi parte pe a comunelord.

Drumurile de ferg alcgtuescil ung sisternit completg, alcgruea centru este la Malini.

Impartirea. Belgia se imparte in 9 pro'incii §i acesteIn 41 districte administrative, 26 jude ;iare qi in 4 divisiuni militare.

Politiile cele mai insemnate suntg :BRUCSELA pe Sena este cap. regiel, politie foarte comercialg

§i industrial mai alesg cu librgriile §i dantelele ; are o universitate §i o scoalg miliiarg. lntre clidiri se insamng : palatul regelui, ftnadunei, a ducelui de Brabantii, Museulg, Otelulg Municipal*,biserica Santei Gudule, §i casartnanoug. In apropiere de Brucselase afig Vat erl o o, satil lengg care Napoleong I fu invinsti deabed' la 18 Iunie 1815.

Ga ndg la confluintulg Escolui cu Li, este apgratg de ocitadels; aice se insamng universitatea, §i o scoalg de geniecivilg. Ganda este renumitg pentru pgnclgriile, manufacturile dobumbacil §i ralingriile de zaliarg.

An v ersg (Antuerpie) pe termulg dreptg alit Escoluipolitie tare, este unttlg din cele mai marl porturi ale Europe!,are o scoalg de navigatiune. In Anversg s'ag nitscutg pitorii:Tenier §i VanDieu.

Lie j la (Liodium) are o universitate, politia este foarteindustrial ci mai cu samg in fabricarea armelor, are vgrsgtoriede tumid, de steclg qi cristalg; in vecingtatea sa suntii mine decgrbuni de pgmentg.

Mal i n i politie industrial* are o catedralg mgreadi, aiceeste re§edinta arhiepiscopului Belgici.

Os te n d a politie comercialg cu bgi renumite de marea.Spa a politioarg renumitg prin bgile sale minerale.

45

OLANDA.

Notinni generale. Olanda poartg sf numire de Teri le-de-Josg (Niederlanden) si Batavia. Ea se mArgineste la nordil sivests cu marea Nordului; la sudil cu Belgia si la ostg cuGermania (Prusia-Renang si Hanoveruhl); in aceste margini cu-prinde 37,200 c. p. si 3,400,000 locuitori.

Orogralie. Pgmenturile Olandel se and in versanulgmgrei Nordului cuprimAndg basenurile Rinului, Miosei si Escolui,care spre a fi scutite de flucsulii !Wei, se apgra prin mai multeezilturi marl, fgcute cu cheltueli insemnate ; cu acestd chipgOlandezii prin industria si activitatea lord at Rimini din tr'o lea-r0 mlgstinoasil cginpil roditoare si pgsuni alese.

GOLFUIU. Olanda are 4 golfuri marl: Ziudersee, Loversee,Dolar si Biesbosg.

Guvernainentulu Olandel este o monarhio constituciunalg ;regele are puterea esecutivii, ears puterea legislative o impartecu doue Camere.

RELEGIUNEA domnitoare este acea calving.INDUSTRIA. Fabricile de pgnzg numite de Olanda, astgzi nu

suntd mai multi asa de insemnate, intrecute fiindil de ale altord;eri; talerea diamantului la Amsterdamg, catifeoa de Utrehtu sicepile de flori de la Harlemil suntg de totil renumite. Pascui-tutu si comerciulO maritimg suntU foarte insemnate pentru o ;earltip de mica.

Impartire a. Olanda se imparte in 11 provincil si cuprinde sipe marele ducatU Lucsemburgg acestd ducatil nu este al Olan-del dar all regelui; pdmenturile sale suntU pline de pgduri side mine de fedi si au o impoporare de 194,000 locuitori.

Politiile cele mai insemnate suntil:AMSTERDAMU este capitala sf intgiulg lool de comercid din

}earn, are unto porta mare si siguril. Pelitia se aflg pe Amstel

46

care se imparte in mal mute canale preste care se ridicg 290 poduri.R oterdamg pe Miosa politie foarte industrialg §i unulg

din cele intgi punte maritime ale Europe! ; are ung porta si co-rgbille cele mai marl potii intra pgng in inima politiel.

Hala (Raga) nu departe de marea nordului, este rese-dinta regelui si scaunulti Camerilorg.

Utr eh t ii are o universitate, politia e renumitg prin paceaincheietg acole la 1713, prin care se sfgrsi resbelulg de succe-siune a Spaniel.

H a a rl e m g lengg Incubi de asemene numire, e rentunitgprin fabricarea stofelorg de matasg si bumbacg, si prin comer-ciulg cu cepele de florl.

Z a a r dam il satil mare insemnatg prin htirtieriile, morilede ventg §i prin. schelile sale de duratg corgbil, acole la 1697Petru celil mare al Rusiei iinvelg tesIgria.

Lucsemburgg cap. ducatului d. a. n. este cetatefederalg pe o stench' ripoasg, a cgriea fortificatiuni ag a se dgri-ma in urma unui tratatd WW1 in anul 1867.

CONFEDERATIUNEA GERMANX.

Resultatul resbelului dintre Prusia si Austria in 1866 ailfostg ea Coate statele ce compuneag Confederatiunea Germang,s'ag impartitg fn done.

A. in statele Confederapunei de Nordg, ce suntg innumerg de 22: Regatulg Prusiel, regatul Sacsoniel, mareleducatg Meclemburgii Sverinil , marele ducatg MeclemburgtiStreliti, marele ducatg Oldemburgii, marele ducatg Sacsa-Vaimar,ducatulg Brunsvigt, ducatul Anhaltg, ducatulg Sacsa Malningheng,ducatul Sacsg-Coburgt-Gota, ducatul Sacsa-Altenburgg, princi-pattil Lipa-Detmold, principatul Valdecg, principatulg Svartburg-Rudolstat, principatul Svalburg-Sonderhause-Rios, (linia minors)

47

Lauenburg-Lipa-Rios (linia majors), politiile libere : Hamburg,Lubect, Bremen qi provincia Hessa Superior* tote aceste statecuprindt o suprafacia de 7540 mile geog. patrate, §i cu 30miliOne locuitori.

B. In statele Confederaliunel de Sada, compuse din rega-turile: Bavaria §i Virtembergul, marele ducat Baden, Hessa iLichtenstain, cu o suprafacia de 2094 m. geog. pat. §i cu 9milioane locuitori.

lard terile regatului Hanover, Hessa Electoral* DucatulNasati, politia libera Francfort, o parte din Hessa ducala, ducatulSlesvig-Holstain, (cu unt teritoriti de ylece m. g. p. cedatti de Ba-varia,) s'at anecsatil la Prusia in urma resbelului din 1866, spo-rindil teritoriul prusiant cu 1306 mile g.patrate §i cu unit numertide 4 'in miliOne locuitori, incdt asracil suprafacia totalti a rega-tului Prusiel contra din 6,392 m. geog. pat. §i cu 24 milioanelocuitori.

CLINkTUL. Germania septentrionalt cuprinqindil §esuri aVi-clate, spdlate de marea §i espusd venturilor nordice, are untclimatil in genere rece §i umedti. Venturile de apusu §i demeacli-noapte care predomnescil venindti de la Oceanult Atlan-ticil, vara aducti ploi §i earna omdtil, venturile despre resdritudin contra insenineazd ceriult. Partea din miclilocti §i de sudila Germaniel testae tindt de mun$i §i vat roditoare se bucurdde o temperaturd mai dulce qi mai sanatoasa.

INDusTulA Germaniel e insilmnard prin articlele sale de lent §iotela, prin pandaril, panda damasata de Sacsa, portelane, giucd-rite de Niurembergt, ornicile de lemnt din PAdurea-Neagra ,imai cu same prin librtiria din Lipica. in privinta bogtiiiloriinaturale are mine de metaluri .1i carbuni, isvoare sapate §i minede sare. Vina ;ile de Rinti suntil renumite; call de la nordulGermaniel sunlit ale. i, §i lena Sacsoniei de prep.

ComEnclimu Germaniei din afara se face mai cu seams cuporturile : Hamburgti, Llubect, Bremen §i Emden. Comerciult in

48

lguntru se face mai cu samg cu belciuri (larmaroace). Din a-ceste ccl mai de frunte este acel de la Lipl,ca. ComerciuldGertnaniei se favoreaza multil prin Zolferaing, adicg prin I_ niuneatarifelor sag a vgmel, creatg de Prusia la 1834, §i adoptatit detoate statele confederate.

PRUS1A. Notiuni generale. Regia Prusiei se anin versanulg Mare! Nordice §i alit Mare! Baltice. Ea se mgrgi-neste la nord cu Marea Balticg ; la ostg cu Rusia ; la Kidd cuAustria; la vestu cu Germania, Francia qi Terite-de-Josii.

CLIMATUL §i pr o du c tel e. Prusia, are unit climate stam-pgratit §i Mil marea umedg. Mineralele Prusiei sunlit bogate.In Sacsa prusiang sunta saline insemnate, §i mai cu seams acelede Fengg Hale.

Pe termurile mare! Baltice se culege ambrg gallAng. Vi-nalile de la Ring §i illosela suntd renunite. in Polonia prusiangse cre§te K e r m es u, o insects co bate in ecarlatil (stacoqi0).

G taverna metitIll este o monarhie constitutiunalg.RELIGIUNEA Statului este acea luterang, §i la vr'o 6 milioa-

ne din popord suntil catolici.INDUSTRIA e mai desvglitg in partea occidentalg. Albastrul

de Prusia e renumitu. Berlinul se deosebe,te prin obiectede !nest in ferg varsate ; So lingh en prin obiectete de o-pig; E s -1 a- a p el it prin ace, bolduri qi postavuri ; Cre v el tprin catife §. 1. t.

Politil maritime comerciante suntd : Dantigii, Chionigsbergg,Elhingg, Steting, gi Stralsundg.

Politiile cele mai insemnate suntd:BERLINULU pe Sprea este cap. monarhiei Prusiene §i una

din cele mai infloritoare politil ale Europe! prin comerciuld, nu-meroasele fabrice, universitate, alte asgzaminte instructive §iprin frumusela didirilor sale ; intro aceste se deosebescg : Pala-Lull Regescg, Arsenaluld, Muzelulg nod, Universitatea, Opera,

49

Teatruld regescd si scoala de Arbitecturd. Berlinuld se poate privica centruld drumuriloril de lett prusiene. impoporarea Ber-linului trece peste 440,000 locuitori.

P o t s d a m pe Haveld este resedinia regeascii, aice'l simormantuld lui Frideric cel mare.

Chi onigsbe r g d pe Pregheld este adoua cap. a Prusielorientate, politia 'I fortificatii, foarte comerciosa si are o universi-tate ; in ea s'au nitscutil filosoful Emanoild Cant Ia 1724.

D an I igd Ia gura Vistulel occidentale, cetate tare deint/fluid rangd si foarte comerciald, are portd.

S t etind la gura Oderului politie tare, este Mil Int&upuntd maritimli alb Prusiel.

Colon i a (Colonia Agripina) pe Rind, politie tare indu-strioasii si foarte comerciesil. Mirositoarea Apit de Colonia ecunoscutif in toata lumea. Catedrala din Colonia se: privesce caceld mal meretu monumentd in feluld acesta din toatd Germania.

Bona pe Rind are o universitate renumitd.C obl enlid ( Conflu en te s ), la confluentuld Mozelel

cu Rinuld, politie foarte comercioasil si tare.Ma gdeburgd toed foarte tare pe Elba.Ma r i e in burgd pe Nogat!, odinioard resedinta Mareloril

Dolma ai ordinului Teotonicii ; aice Moldovenil la 1432 purtdriio biruinid asupra cavalerilord Prusieni.

E s-I ai a p el (Aahen) politie foarte veche, aice Carlomanils'au asezat tronul inmeriului, si acole venead tot! 6011.01 Ger-maniei de se incoronad. Astilc11 politia se insamnii prin fabrica-rea postavulul $i Bile sale termale.

Br esla II pe Odert e cap. Sileziel, si'l renumit pentruindustria si comerciuld seq.

Po z en pe Varta, odinioard cap. Poloniel marl, este scau-nuld until Arbiepiscopfi.

Insubt IA. Prusia posedead insula R ugh e n 0 CR 36,0004

50

locuitori. Uzedumg cu 12,000 §i Voling cu 2,000; aceste douedin urmg isd formate de Oderil.

Sacsa, mai cu totuld se afla in basenulii Elbel, stAndu intrePrusia §i Austria ; are 1,500 c. p §i 2,400,000 locuitori maitoti luterani. Guvernemantulg este monarhicii constitutiunalg.Teara se imparte in 5 cercuri, §i politif mai insentnate, sunlit:

DitEsim pe Elba este una din cele mai frumoase pohtie aleEurope! §i mai industrioase din ale Germaniel, are galerif detabloane §i colectiuni de obiecte de arta.

Lipt c a pe Pleisa se insamng pentru iarmaroculil sett Ca-rel cel mai mare din Germania §i pentru comerciul librgriilor sale.

Illeelemburgu-Sverinu Marcie ducatg), se alla pe ter-multi mgrP1 Baltice intre Oderd §1 Elba, are 12,500 c. p. §i550,000 locuitori luterani.

VERINU pe laculg de asemene numire este cap. terel.R o s t o c it are portly §i universitate.Meeleinburgu-Strelitiu (Marele ducatii), se aria la

ostul celuealalt ; are 2,900 c. p. 100,000 locuitori.NEV-STBELITIU pe laculu pievcii este cap. terci.Oldenkburgu (Marele ducatil), se allit la termul mare!

Nordice in basenul Vezerului, are 6,300 c. p. §i 300,000 locuitori.OLDEMBOIWU pe Hiunta e=te cap. terel.Sacs-Vailllar-Eisenah (Marele ducatii) se Ail in basenuld

Elbe!, are 3,700 c. p. §i 300,000 locuitori, cea mai mare par-te luterani. Guvernsemitntuld este constitutionall Politiile celemai insemnate suntg :

VAIIIAR pe Ilia este cap. §i e renumita prin a§gzilmintelesale literarie.

I e n a pe Saala e inseumatg pentru universitatea sa prinbiruinta purtattl de Franceji asupra Prusienilorg la 1806.

Brunsviett (ducatulg) se and in basenuiti Vezerului are4,000 c. p. §i 269,000 locuitori.

BaiNsvtuut. pe Ocherd este cap. ter&

si

gi

Anhall-Dehatit (Ducatul) se and iu valea Muldel are 660c. p. §i 70.000 locuitori.

DESAU pe malul stangil ald Mu Idei este cap. terei.Saes-Mainigh H ild eb erg d-H a u send (Ducatuld)

se and catrd isvorele Verei; are 2,500 c. p. §i 165,000 loc.Maininghend pe Vera este cap. terei.

Sacs-Cohurg-Gota (Ducatuld) se and in basenul Mai-nului si al Oderului, are 2,070 c. p. §i 150,000 locuitori.

Coburgd este cap. $i resedinla ordinary a Ducelui. G o-t a politie foarte industrioasd §i comercioasa ; ea se insanmaprin a§dzdmintele sale literarie si do arte Irumoase.

Sacs-Alteniburgu (Ducatul) se and in basenuld Elbeiare 350 c. p. §i 130,000 locuitori. Aldemburgil pe Pleisa §i lasuduld Liptciii, este cap. Orel.

Lipa-Dettnold (Principatul), este in basenuld Vezeruluiare 1,180 c. p. si 108,000 locuitori.

DEDIOLD pe Vera este cap. terei.Valdecti (Principatul) se an in babel-tut Nezautul., are

700 c. p. §i 58,000 locuitori.Corbact pe IterA este cap. terei.Svartliburgu-Rudolstad-Rios (Principatuld) se and in

valea Saalei; are 800 c. p. 69,000 locuitori. Rudolstad pe termulilstangu alu Saalei este capitala.

Svartiburgu-Sonderliausen (Principatuld) sty la nord-vestuld celui precedinte, are 850 c. p. si 61,000 locuitori.

SONDERDAUSENU pe Viperd este capitala.Lipa-Latienbtirum (Principatul) are 536 c. p. §i 32,000

locuitori. Bucherburgli este cap. ;eraIllamburguI este cea mai insemnatil dintre cele trei re-

publici ; are 385 c. p. si 180 mii locuitoril ; Hamburguld esteziditd pe Elba in forma de cruce, si plata cea mai comerciantiia Gem-mule!, cumil §i unula din cele intai depozite ale Europelpentru marfurile colonial°.

51

en

52

Liabec pe Trove are 340 c. p. $i 47,000 locuitorT.LIUBECU politic foarte comercioasti este cap republicei.Brenia este pe Vezerti care o imparte in doue. Repu-

blica are 275 c. p. si 72,000 locuitori ; cap. este B rem a.Besa-Darnistnt (Marele ducat), se aflii in basenul Rinu-

IuT la resAritil pe Bavaria ; are 8,500 c. p. 850,000locuitori, cea mai mare parte luterani. GuvernemAntulfi esteconstItutiunalti.

Politiile cele mai insemnate SUIthi :DARMSTATU pe und afluinte alu Mainului de pe termulfi sten-

gti este cap. terei.Maians (Moguntiacum) pe ;ermul stting al Rinului, undo

conflueaza cu Mainulu, este politia cea mai comercialg a duce-tului cea mai intAl forterettl federala. Mainsul este patrialui Ioan Gutenberg, inventatorul tipografiei la 1440, acolo seaflA si statue acestul barbatt mare.

Badenn (Marele ducatii) se anti in basenul Rinulul,ninduse cu Svi ;era, Francia si Bavaria renanii ; are 15,000 c. p.si 1,308,000 locuitori cea mai mare parte catolici. Guyer-nfimiintul este o monarhie constitutioanala. Politiile cele maiinsemnate Riau :

CARLSRUE nu de parte de Rind este cap. terelBa den ti e renumitu pentru apele sale termale.Co n s t ant a pe laculti de asemene numere, in ea se tinu

faimosult consilifi care declare pe loan Bus(' de ereticti 0'10arse la 1415.

Bavaria (Boiaria) se intinde intre basenele Dunilrelale Rinulul, are 77,000 c. p. $i 5,000,000 locuitori.

Religiunea domnitoare este acea catoliCa. GuvernemiintulBavariel este o monarhie constitujiunalL Teara se impute in8 provincil safi cercuri.

Politiile cele mai insemnate suntu :Mitoizmi pe Izarti este cap. RegieT, una din sae mai fru-

avandil §i

§i

mArgi-

§i

53

moase politI ale Germaniei §i insemnatd cu deosebire prin uni-versitatea §i a§ezamintele de arte frumoase : Valhala, Penacoteca,cumd §i prin berdriile sale.

Au g s b urgd (Augusta Vindelicorum) politie veche, arefrabici de stecle optice.

Virtburgd in cercul Franconiel, are o universitate.Nu r em b ergfi pe Penili este insemnatd pentru fabrica-

rea jucdrillord.Virtembergulu se Intinde in basenurile liinului §i Du-.

Wird, desparlinduse de Svitera prin lacul Constanta ; are 19,500c. p. qi 1,700,000 loc. Religiunea domnitoare e luterand.GuvernemAntul este o monarhie constitutionald. Teard se impartein 4 cercuri. Politiile cele mat Insemnate BMW :

STUTGAI1TUb, nu departe de Necard, este cap. Regiel, qi seInseamnii prin tipografiile §i libradile sale.

I. I m u pe Dundrea, cetate federald. Miunster este cea maifrutnoasd bisericd gotica a Gennaniel. De is U I m u Dundreafurepe a fi navigabild.

Lihienstain (Principatuld) se alla in vales Rinului, intreSvicera §i Tirold ; are 134 c. p. 6,200 locuitori.

LIIITENSTAINU odinioard numita Vaduz pe Rind este cap. cerel.

SVITERA.

Notinni Generale. Svitera este una din terile cele mainalte din Europa. Ea se mdrgine.,ce la nordd cu Germania, laostd en Austria, In sudd cu Italia, la vests en Francia. Sviterain aceste margini cuprinde 46,340 c. p. §i 2,400,000 locuitori.

Orozra fie. Svitera e (Wernutti pe panaenturi Halle, alcd-tuite din deosebite lanturi de munii. Aceste toate se tine desistemuld

CLIMATUL i productel e. Svilera este o teard foartenaltd. Numero§ii Glietari §i ometele cele vecinine care'i acoptird

si

Alpica.

54 --

virvurile muntilort, if fact" unit climatu frigurosg ; vile ins ale Bondi $i ale Tecinulul sunlit mai ad*. Svi$era in privin ;agrander e putin roditoare, ins in vile sale sunlit pg$uni foartebogatc. in cantonuld Vodfi, via se cultiveazg mai cu deosebire.

lupii, verii selbatici din cc in cc se impulineazg. Jderulgse vaneaza cu foarte mare plgcere. Paserile riparite suntil deo marime inspglingntgtoare. Vitele'sg foarte frumoase $i se fa-ce minunata precum acea de Griller, said 1111 departede Friburgii, brtnicla verde de Glarisil.

Guvernamentul. Svitera este o confederatiune aleg-tuitg din 22 de Cantoane suverane, fornignd fie care cafe orepublicg ; insg o dietg reguleng afacerile. care intereseaza pe;eara intreagg Dicta E e alegtue$te din 22 Deputati; ea tinesedintile la Intik, Bernii Luternil cafe dol ani de a eindulgin lie-care din ele. Tata cantonuld dii o contribuhiune in Vis-teria federalg, unit mine' de oameni pentru armatg, acariacilrg se urea poste 64,000 soldati; in aceasta insa nu intraridicarca gloatelor sag landsturmulii, candu fie-care cetatang e

Dupg tratatele europene, pginentulii Sviterei esteintru cat' Conlederatiunea nu se va amesteca in nimieg.Heligisinen Sviterilorii este acea calving cu 1,400,000,

si acea ealolica eu 1,000,000 locuitori.huhu:trio Sviterei se deosebe$te mai cu sarna In vestg

northi. Raintirilc ei cele mai de ciipitenie stintii : Ornicgria,tesetui de matasg, $i tesetiiri de bumbacii.

Ornicgria juvncrgia suntii in Geneva $i Niov$atelg.Stofele $i cordelele de matasa in Turilii (care rivalizazg

cu Lionulg), Geneva, Bal, $i Aaraii.Materii do liumbaca foarte fine se testi in 'rural'', Apen-

clelg, $. c. 1; aceste trei politii din urmasunlit de multg renuinite pentru materiile lord de lend.

Co)l.:Reim; se face prin mijlocirea acgtor-va canaluri $igrumurilor de ferii.

brand',

inviola-bild,

$i

Glarisil

a

ri

4i

soldii1A.4i

ri

Sin-Gold,

55

Politiile cele mai insemnate suntg :Gen e v a, la esirea Ronel din laculii Lemang, este politic'

foarte comercioasg si se deosebesce prin fabricarea ornicelorgsi prin Academia sa. Geneva este cea mai impoporatg politie aSviterel, are 26,000 loc.

Bernd pe Aarti este politie eomerciosfi i industridsg,are o universitate. Bernd se privesce ca copitala Svi ;ere!, irrea se afla scaunuld guverniimantului federald resedinta cor-pulul diplomaticu.

Bald (Vasilea) pe Ring, are o universitate si este eelintaiu focg de comercia all Sviteret.

T u r i h i pe Limata are o universitate, politia este centrulgfabricarilorg de stole, de bumbacfi sj matasii.

Al torfg, targusorg, este patria ul Guilomg-Tel, libera-torull Sviterei.

Aarag pe apa de a. n. nu departe de aice se ang cas-telulg Habsburgl, leaganulg familiei Habsburgice domnitoarein Austria.

AUSTRIA.

Notinni Generale. Austria este asezata in centrulgEuropei, ea se margineste la nordd cu Sacsonia Prusia ; laostd cu Rusia si Principatele-Romgne-Unite; la sudg cu Turcia,marea Adriaticg si Italia ; la vestl cu Italia, Svitera si Bavaria.In aceastg intindere cuprinde 697,400 c. p. si 40,000,000 loc.

CLINIATULU §i p r o d u c t e l e. Imperiull Austriei fiindg foarteintinsg infatosazil climaturi deosebite cu boggtiile tuturord reg-nurilorg naturei. Ungaria Transilvania al cele mai copioaseminiere : in aurg, argintu, anima, ferl si plumbg. Aceste leriproduct grgne, tiutiunii, ving renumitg, crescg vile, cal siporci foarte frumosi. Salinele de la Bohnia Vielicca din Ga-llia sunlit cele mai renumite din Europa.

gi

pi

pi

:

1i

56

Guvernamentulta Austriei este o nionarhie Constitutiu-nalg. Trebile de interesti comung alg tuturort! Statelorg se eau-ti in Consiliul de Staid care resiedeazg la Viena numitg Reichs-rath. Teri le indeosebi isi at! Adungrile tort! natiunale.

RELIGII NEA domnitoare in Austria este acea Catolica cuvr'o 28 milioane de inchingtori, Protestanti la 3 mil. Neuniti la3 mil. Jidovi I mil. si alte religiuni.

INDUSTRIA. Terile despre mea-cli-noapte sad Germane isdmultg mai industrioase de catil acele sud-ostice. Stiria se deose-besce prin fabricarea otelului de la Steierd. Bohemia prin ste-dele si cristalele sale; oglinclile de la satulg Nechausg aproapede Viena se rivalizazg cu acele de Venetia. Bohemia si Mora-via suntg renumite pentru pgnclgrii. Viena se deosebesce Incaprin porteland si prin obiecte de lucsfi.

Impairtiren. Imperiulg Austriei cuprinde uringtoarele fed:Bohemia cu capitala Praga.Moravia Briunti.Arhiducatul Austriei Viena.Stiria (Steiermarc) Gratg.Iliria Laibah.Tirolult! Inspruct!.Sileslia Austriang Tropag.Cngaria Pesta.Transilvania Clujulii.Croatia si Sclavonia Agramg.Voevodina sirbeascg cuBanatulii Temesiorel Temesvarg.Dalmatia Zara.Galicia Lembergg.Bucovina Cernauti.Frontiera Militarg. Petervardain.Politiile cele mai insemnate suntd :VIENA pe Dungrea este cap. Imperiului Austriei, cea mai

57

mare capitala a Germania §i a cincea din Europa, in privinlaimpopordrei (500,000 locuitori). In Viena se alla o universi-tate, a0daminte literarie ¢i de frumoasele arte, feliurite fabrici,institull politehnicii, ¢idiri frumoase, intre care se deosebeFebiserica S. Stefan on turnul de 62 '/, strinj. Viena este ¢i cap.Austriei de giosii; earl

Linld politic industrioasi este cap. Austriei de susti; cdcinull Ensl imparte in aceste doue pc ArhiducatulA Austriei.

PRAGA pe Moldad, afluintuld Elbel este cap. Bohemia, arefabrici numeroase, face cornercil insemnatl. Universitatea deacolea este cea mai veche din Germania, fundata fiindl la 1347de card impdratul Carol all IV.

Eg erg pe riull de aseminea numire, este renumitd pentruapele sale minerale de la Fr antisba da §i Marienbad I.

Batumi politic comercioasd are fabrici de postavl §1 estecap. Moraviei.

TRUPAU politie industrioasi este capitala Austriene.GRATIU pol. industrioasa ¢i comercioasd este cap. Stiriei

§i are o universitate.LAIBAIIU este cap. Ducatului Carniolia, politie comercioasd.CLAGENFUR1U cap. Ducatului Carintiei, politie industrioasa.TRIESTU la golfull de asemene numire, Wald qi porta mari-

timu, cell mai insemnatil din Imperiull Austriei. De Triesilse tine §i pill-11611MM Iliriel.

Ducaturile Carnioliei, Carintiei §i Litorale sad de termure,alcatuescl Regia BHA

INsariccu pe Ind, politic comercioasd, are o universitate qieste cap. Tirolului.

T r a n t l pe Adigo este renuinal pentru ceseturile §i fa-bricile sale de matassi.

PESTA pe termuld gaga all Dundref este cap. Ungariei,are o universitate §i'l politia cea ma frumoasa, mai industrioasa,

paril

Siledief

58

§i mai impoporati din toatd Ungaria. In Pesta se tind astagilqedintele dietei (Adunarei) ungarezd.

Buda (Ofend) fa4a 'n tacit cu Pesta, dincolo de Dundrea,este vechea cap. a Ungariei ; amtindoue politiile aceste se unes-cu anti podd de ferti ridicatti preste Dundrea.

P r e s b u r g u pe termuld sttingd ald Duntirel, este loculdunde ImpAratil fustriel, vineati de se incoronati de Regi al Unga-riei §i acole se Linea in vechime §i dicta terel.

e in n i t ti §i Cr em nit it atnAndoue renumite pentruminele lord de aura §i argintti; in Cremnild se add qi and OW-Id de taffeta bani.

Gran it pe Dundrea este re§edinia Arhiepiscopului primatitdin Ungaria.

Com or n a intr'o insula a Dundrel, cetate foarte tare.Molt a ciu pe Dundrea, politic l'enga care Ludovicti Rege-

le Ungariei Cu biltutti §i ucisti de Turd la 1526.Sig h e t u cetate insemnata prin aptirarea lui Zrini §i prin

moartea lui Solimand la 1566. Aceste done politil din urmdsunlit in Marmure§d.

Erlad Toca 1, aindndoue renumite pentru vinatilelord. Lengd astil din urina, muntele Heghiala produce celd maibuild via.

Debr t i n nu lit este politia cea mai impoporatd, mat co-mercioasd si mai industrioasd din Ungaria dup. Pasta Debreti-fluid se add in pittnentuld Crisianel actiria cap. si este.

Trattilvania, adeeil Ceara de peste priduri, de Ungurlse numwe Erdeli, ears de nemti Siebenbirghen sad §epte bur-guri (targur1).

Not i u n i I s t o r i c e. Tran-silvania subti Romani Weft partedin Dacia Centrald, la 1004 Regele Stefan I at Ungariei o cu-prinsa, la 1535 ea fu datd ca Principatit neatarnatu palatinululIoand Zapoli. Pe la 1688 eaclu subd protectiunea Austriel.La 4 Decembrie 1691 Imparatuld Leopoldd I. dd diploma sacrd

prin

pi

59

sat Charta Magna a Transilvaniei, prin care aceast5 tear serecunoasce neatarnata de on ce altt Stall alU Austriel. La1699 prin tractatult de Carlovitd, Turcia recunoscu trecireaTransilvaniei subd Austria. in acestii and Airlift IL care eraPrincipe alii Transilvaniei renunta la acestil dreptu pentru opensiune de 12,000 florini pe and; de atunci dreptult de alegerea Principi!ort inceta, recunoscandusa imparatult Austrielde principe aid Transilvaniel. Astfelti ramasa pawl la 1848,candil cu revolutiunea C nguriloru, cu sforta voira a o intrupacu Ungaria ; ea insa pint astacli e recunoscutii de mare Principaid aid Austriel cu dicta sa aparte, precuint se ;tie din Diploma impiirateasek din 20 Oetomvrie 1860 si 2ti Fevuruariu, 186 1 .

Asta'cli insti positiunea ei politicil este amenintalri iargsi deUnguri, cari ail decretatti in Dicta, ca Transilvania face parteintregitoare a Regiei Ungariel.

Marele Principatil alii Transilvaniei (Ardealii) se MI6 marginitt la nordii vesta de Ungaria; Ia sudu ostil de PrincipateleUniteRomtne elu cuprinde 55 300 c. p. 2,172,748locuitori. Rombii suntt de religiune Cresting, parte 'millcu Biscrical Catolick parte neuniti Ortodocsi; Secuil si Ungurii swat parte Catolici, parte Reformati, parte Unitari, Sasilmitt Luterani.

Or ografie si Idrogr a fi e. Muntii Carpati incunurgTransilvania Ia suit si ostu coperiti hind de pilduri bgtrene,earn in sinulii lord se all miniere bogate de argintd, mercuril,plumbu, amnia, ametistii s. 1. t. Vile dad griine alese si vitelestintu foarte frumoase. Apele cele mai principale care adaptCeara suntd: Samesulu, Oltul, Muresult.

Indus tr i a si coiner cru I t Transilvanel este in cereale, fructe, vinate, burcuturi, vice de tom sofuld, chereste

slibovita (rachit de perjil) ;. I. t. Esportatia de milrfuris'ad Moult in 1860 poste 800,000 buciiti marl de chereste;poste 500,000 hicli de burcuturi, pie! de of §i mei la 600,000

felurita,

pi pipi

60

; slanina, sad, cervi§a, nnta, manufacturi de In qi destrugarie, in Transilvania sunta 28 iarmaroace de cereale, 127pentru vile §i 380 pentru alte obiecte. Cele mai marl iarma-roace se tind la Brapvii, Sibiu, Cluja, Same§d, Ulvara pentru

Mare§-Va§arheli §i Sambota.imparti re a. Transilvania alcatue§te trei marl imparliri

sad divisiuni nunaite 4eri, adeca learn Ungurilord la vesta, tea-ra Sacsonilora (Sasilorti) la suds, §i teara Seclerilorfi (Secui-lora) la osta. Aceasta impartire insa facia dupa natiunalitatieste cu totulu nedreapta, clici dupa recensimentul ccl mai no0publicata in Statistica Austriel din 1861, impoporarea Transit-vaniei este de 2,172,748 loc. din care soma:

Romani 1.226.998.I'nguri 354,986.Nemti 192,430.Serul 180.902.Armeni 7.600.Slova( l 3,743.Tigani 78,906.Jidani 15,570.Alte natiunalitati 12,597.Natinnea predomnitmare darn e cu eovar§ire acea Romana.T ra n,ilvania in privinta administrativii se imparte in 10 distr.Clujulu (Claasemburga, Colovaril) pe Same0 de la

1860 Octona. 20 eara'§i este cap. Transik aniei, si este in Va-ra Secuiloru.

Sibilula (Hermanstad)weste in teara Sasilora, politia a-re mai multe awcleminte de invetetura este scaunul

Romana neunita.Bra qo v ula (Cronstad) este politia cea mai comercioa-

sa din Transilvania §i mai cu same cu Principatele-Romilne-1-nite.Ca rlsburga (Alba-lulia) politic insemnata prin otelula

buciti

cal,

gi Arlii-Epis-copula"

61

seri de blitutil monedii, si prin minele bogate de aura, ce suntilin apropiere la Zalatna.

Mar o s-V a sarheli (Tgrgul MuresuluT) pe apa de a. n.are saline si sparatorie de aura.

G h e r 1 a (Napoca, Samosuivard) este intgiuld loci de in-chisoare ala Transilvaniei.

Turda pe Aranilosg, Inca din timpurile Romanilorg aresaline : in tabgra de l'enga Turda la 19 Augustd 1601 MilliViteaclulg fu ucisg de German' Poloni.

Blajul l este Scaunulii Arhi-Episcopului Romand units.Fagarasulg se inseamng pentru podulg sell de peste

014 pentru nodult muntilorg Faggrasii, i pentru ca la 1241 deacole veni Ducele Negru Basarab care intemeie Statul Romanief.

Voevodina SArbeasca Banatulg Temisoa-r e I se impartg in clad cercuri: Temesvarg, Lugost, Gros-Be-cherecg, Zomborg Negsald cu 1,540,049 locuitori.

TEMESIOARA (Temesvaril) pe Boect unit canalt als Teme-soarei, cetate tare, este cap. Voevodinei s'a Banatului.

Lugosulg, Lipova, San-Nicora, Versetulti, Ora-vita are minere de aurg, anima si felt, Sabes ul l (Caran-sebest), are spalgtorie de aurg.

Rusava (Orsova) la fronticra Austro-Romgniel, puntg tare.in apropiere de aice suntg Portile-de-Ferd ale Dungrei.

Croatia §i Sclavonia se imparte in cinci comitate :Agramil, Varsding, Fiume, Pozega Esecg cu 865,000 locuitori.

A gram (Zagrabia) nu de parte de Sava este cap. Croa-si Slavoniel, resedinta Banului si a unul Arhi-Episcoptl.

P e tr uv arad a ins pe malult dreptg all Dungrei in fatilcu Neusatil este una din cetatile cele mat tart, renumitaprin Maki castigatil de Principile Eugene asupra Turcilor la 1716.

Fiume in fundulg golfului Carnero, punts mercantilu cuporta bung, spre nordift dela Fiumea este peninsula Istria.

Dalmatia de-alungul marel Adriatice are 2,444,952 lee.

§i

§i

§i

§i

§i

§i

tia

62

Zara este cap. terel si are and porta hung.Ca tar o si Raguza suntit porturi intarite.Spal a tr o pond mercantilit.Frontiera i i itaM i 11 este o parte din teritoriuld ce se

intinde intro Drava si Sava, ai earia locuitori suntit supusi uneladininistratiuni militara cu scopil de la inceputt de a apara Au-stria la ameacli de invaziunea Turcilord.

Frontiera Mili t ar a se alatuste din done pall, din:Frontiera Croat o-S 1 a v o n it cu 674.864 locuitori, lin-

pArtitd in Generalaturile : Lica, Otaracil, Ogulin1, Sluing, Criotd,San-Jorjd, Brodd, Gradisca, si din.

Frontiera SArb o-B an at ean rt, cu regimentuld NemtescdBilnatand, Iliric-BAndtand si Romano-Bandteand.

Mitro vituld sad Sirmiuld Romanilord pe Sava este po-litie frontierd.

Semlinu sag Taurunumli Romanilord este la varsarea Sa-ve in Dundrea, politie frontiers.

Peter va rdain a e,te fortereta frontierd pe Dunarea.Ca rlovi cu este scaunuld unul mitropolitii numitd Patri-

Tarhuld Sirbilord, lard-si politie frontierd.Tit el d la varsarea Tisei in Dunarea este puntuld de

statiunea a unul bataliond de frcrntierd.Galicia si L o do meria cu Ducatuld Cr a covia sail le-

rile Polone ale Austriei, au 4,600,000 locuitori.Cra co v i a pe Vistula fu odinioard cap. puternicel Regil

a Poloniei, ea la 1815 fu declarata de republicd, earl la 1846 oat intrupatd la sine Austria. Politia este comercioas5, are o uni-versitate, si in teritoriuld ei suntil miniere de feril, si cdrbuni depdmentd. Cracovia se privesce ca cap. Poloniei orientale.

Lembergul it (Liovii) este cap. Galitiel si a Polonieiocidentale din Austria.

Bohnia si 1 ielicca politil mid dard renumite pentru mi-nierile lord de sare care 'sit cele mai bogate din Europa.

63

Bucovina parte veche a Moldovei fu lipith de Austria In1777, ea are 500,000 locuitori. Ducatulti Bucovinel se impartein 5 cercuri : Cosminului, Cernatiiilor, Redhutilorti, Sucevei, Ca-pulungului si

Cernhul, i i lengh Pruth este cap. Ducatului Bucovinel.Suceav a pe apa d. a. n. fu cap. Moldovei de la 1404

pail la 1565, asthzi se inseanna numai prin Biserica S. loancu relicviile acestul &Intl

Siretiu10,11edaulii,Ciimpulungii, Sadagura,Sne-atinuld s. I. t. politil.

PORTUGALIA.

Notinni generale. Portugalia (Lusitania) se aflA in par-tea cea mai sud-vestich a Europel. Ea se margineste Ia nordh

ostil cu Spnia ; la sudil si vesth cu Oceanul Atlantich. Inaceste margrini are 105,800 c. p. si 3.600,000 loc. care'sti derassa Greco-Latinh.

Orogralie. Portugalia ocupa partea inferioarti sad ver-sanul occidentalt ald peninsulei Spanice (lberice), incepandh deIa Minho inferiorh i piing In Cvadiana inferioara.

CLIMATUL Si product el e. Pamentul Portugaliei in vaieste caldti $i in parcile ridicate st6parath Elti in genere estefoarte roditort insa'i red cultivatt.

Idrogratie. Portugalia se all in versanul occidentahlalii peninsufel Spanice, de la Minho inferiord si phnti la C v a-d i a n a inferioarh ; afara de aceste doue fluvil ea se mai adaphde Duero inferiorti, de M o n d e g o Taguld interiorh.

Guvernatnental Portugaliei este Monarhich constitutiunal.RFLIGIUNEA catolich este area domnitoare §i a naliunei intregi.INDUSTRIA se intinde in toate raurile, insa'i puling naintith.Common din dull este foarte *nth si se atla cu total])

in mgna Englezilora.

pi

ti

64

Impartirea. Portugalia se imparte in 6 provincil a-eestea in 44 district.: administrative.

Politiile cele mai insemnate suntd :LISABONA (01i=ippo) In gura Talultil este cap. Regiel, are

ung portg vast(' singurul port(' militarg al Portugaliei, elu seprivesce ca unul din cele mai bune a le Europei. Politia la1755 fu sfiirgmatg de unit cumpliig cutremurg de pitinentg, as-

insg e din no ridicatg. In monastirea Benemg este cimi-tirulg Regilord Portugaliei. Lisabona este patria celebrului poetgportugezd Camoen.

Porto sag Oporto (Calle-Portus) aproape de gura Due-rului, politie foarte comercioasg cu port(' bung. Ea este renu-miti pentru vinalele sale, §i prin comercig ag ajunsg a fi a do-ua politie in cearg.

C o i n b r a pe Mondego fu reqedinla Regilord, are o uni-versitate celebrg unica in learg.

Bra gan la ag datg numele seg familiei de astifcli domni-toare, care se ureg pe trong Ia 1640.

S et a b al it politie foarte comercioask cu port(' bung gicu saline intinse.

SPANIA.

Notitini generalp. Peninsula Spanica sag lbericg, estepginentuld celg mai stid-vestieg alit Europei; in elli se aflg do-ue Regil : Spania §i Portugalia. Spania se mgrgineste Ia nordiien Oceanulg Atlanticti en Francia de care se desparte prinMunlif Pirinei; Ia ostg cu Mediterana ; la audit cu Mediterana §istretntoarea de Gibraltarg ; Ia vestg cu Oc. Atlanticg cu Por-tugalia. Spania in aceste margini cuprinde 470,000 c. p. gi15,000,000 locuitorf.

Orografie. Pamentulg peninsulei lberice formeazg ungpodi0 intinsg cu patru sistemuri de munti ce'lg pitrecg de lavestil spre °std.

si

si

Mdi

gi

gi

65

CLIMATUL §i productel e. Spania tesutii ilincld In toatepride de lanturi nalte de munti, are o temperature{ nu ti,a decaldd, dupre cuing and trebui sd o aibit mai cu surd( dupti pu-setura sa matematicd. Pthrtile despre ameali a le §esurilord adand climatil foarte dulce. Ventuld celd arcletorid aid Africei,Solano, adese on bantueqce aceste Pamentuld de §i nu

atilta de cultivatd, dd cu abondentd cereale, vinate ecelente,olive, migdale, aldmdi, portocale, sofrand, indigo §i in unee lo-curl, pitna §i trestia de zahard. Mineralele suntd foarte bo-gate mai cu seamtl in mine de aura, argintd care in timpurileBomanilord erati lucrate §i astayll *bite. Mercurul de la Al-maden, plumbul la sudil §i nord-ostil, ferul in Catalonia, sarea§i pucloasa se esploateazd cu abondenttl. Call de Andaluziasuntd renumiti, albinele, vermil de matasd, oile merinosu (did-toare) dau cea mai bund lend ; chermesul Inca se culege in par-tea sudicd despre Mediterana.

Guvertiamentul Spaniel este constitutiunal de la 1833.Representantil natiunel se numesca cortegi §i alcdtuiescd douoCamere, acea a Pairilord numita Pro ceres cd §i a Deputati-lord numittl Procuradoresii.

RELIGIUNEA domnitoare precum §i a poporului este acea Catolica.Spaniolii se tinii de doue familii principale : acea Grec o-

Latin d care cuprinde pe Spanioli, §i acea Based in care secuprindd Bascii sad Escualdunacii apizati intre Pirinci §i GolfuldBiscala. Pe Fagg acestia se mai adaogil §i Tiganil (Gitanosd)§i Modegiaril, de§cincletoril din vechil Arabi in Grenada.

INDUSTRIE §i COMERC1U. Spania e foarte inapoeta in privin-ia industriei; cu toate acestea se sirgue,ce a produce macardcele mai neapdrate obiecte pentru locuitori. Postavul de Sego-via este ldudatil; feliuritele teseturi de Barcelona facil pe aces-td politie a fi cea mai industrioasa din Spania; vasele poroase,de strecuratd apa, numite al carazas din Andaluzia suntd re-numite; Toleda se deosebe§ce prin fabricarea armelord ; Cscres,

5

pArti.'I

6s

Malaga si Alicanta ecceleazi prin vinatele lora cunosc4te detOatil lumea.

Comereiula din niuntru este ingreueta din causamuntosa, din lipsa tdrurnurilora si a hotillora color map.Porturile cele mar de cripiienie pFiu care se face una

comercia inseilinata sunlit : Barcelona, Cadicsil, Cartagena, Ma-laga, Santatidera, Coroni. Porturi rnilitare sunta trei : Cartaa-e-pa, Cadicstl $1 Ferolti.

Inipartirea. 'Spania pini la 1833 se impirlia In 15provincll,' de Unincea ins se Imparte in 44 intendinte. !moil r-;irea veche este ntulta indeminatica ;

versimula orientala Santa 6 provincii si in versanulaoccidentala 9.

Politiile celu mal inseminate sunta :Mtharre (Matilda) pe Mansanareta una sub-alluinte a 'ra-

fting. este capitala Wei, are o universitate i uvula dip cele !nalirtimoase palaturi din Europa. in linpregiurimile Madrilului suntuire! resedinti regesti: Aranjuet a plata a lug Carol-evirgq,Esc urial a patina si monastire ficutd de Filipti II, ai?e se irt-mormanteazi 11 egii, si Sin I-11de onsil care se privereea Versailula Spaniel, creatti de Filipa V neoota a lug Ludo-

ica al XIV.T o l e d a pc 'fain odinioara resedinia regilora si astidi

scartnul intiiiului Arlii-Episcopa all./ Spaniel, are o universitate.,i intro nionumentele vecliei sale striluciri se deosebescl cate-drain si Alcazarii, palatul in care rezidail regii alauriloru.

Val adolida si Salamanca annindoue cite cuuniversitate, ilstii din urrini se privea ca una din cola mai dinAid din Europa.

Valadolida si Salamanca amairdoue cite cu o urn-yersitate, asti din ttrini se privea ca una din ecle mai din Insdin Europa.

Se vita (Ilispalis) pe Caadalcvivira este fitsemnati pot-

-

pimp-tuna

In

N

67

tat comerciuld ql manufacturile sale de !natal. @a In cap. le.si dupes iproverbd e inimmea Spaniel; aieea ke afl>if cea mti

framoasti catedrala din retie.Cordova pe Cdadalcvivird, sub Maur!' fu resedilla Cali

Mord Oiniazi; aice se fabrics stole de matatil si marocIllnii ales numit Cordovanli. Catedrala sa este monumental eel maifrumosu ald arhitecturel Maitre.

Grenada pe Csenild, editlioarit cap. regiei de asemeneanumireisi cea din until pe care ad posedat'o Mandl in Spankea fti slarmata la 1492, are o univerhitate .i palatula RegilorSMaur! Hama Alambra.

Bar e e lona este politic cea mai industrioasii si mai z.o-mereioasil, cu eel intaki porta din Spania.

Fig er a s i politie mica testi privita ca unuld din celemai tart punturi din Europa.

ITALIA.

Notiuni Generale. Peninsula Italie,i1 se pre de regiu-nile de ineadi-cli ale Europe!. Ea se marginesce la nordti cuSvitera si Germania, la ostu cu Austria qi Marea Adriaticit; lasoda en Marea Wind ; la vestil cu Mediterana §i Franeia ;, in'aceato margini are 278,000 c. p. si 22,000,000 locuitori.

Orogralie. Italia se alcatuesee dintr'o peninsula care se';ntinde In maid Alpilord si din Insulele: Sicilia, SardiniaCorsica. Peninsula este petrecutil In Walk Intinderea sa at,

Apenini; acestia'sd and lamp de munli Wimp de mar -ginea apusaini a Alpilord de can se desparte prin sesuld Lem-bardiei riurata de Po.

CLINATULU .i PRODUCIBLE. Italia are cold mal dulee .i maicurates climatd din Europa,. Partea sa septentrionala pretegiatadindit de Alpi in contra venturilor nordice, se bum* de ar tem-peraturd, pro catd de favorabila sanatalii cannier, pre atita St

rei

amnia

68

vegetatiunel. Productele acestui pdmentd aid Italiel care estecel mai bine cultivatd si mai roditoriu suntil : in orezt, popusoiu,vinate si pasuni grase. Olivuld, aldmdiul, portocalul, ro diul sismochinuld aicea prospereazd.

Mai spre sudd calcium se stAmpdrif prin veciniftatea mdreia muntilord. Pilme'ntuld cold mai despre meacli-cli produce

bumbaculd, trestia de zaliard, sofranuld s. 1. t. Eld insit estesupusd cutremurilorti de pdmentd si ventului celui aratonl dinAfrica numitd Siroco. Muntii Italiel cuprindd petrAril escelentede marmord ca acea de la Carara, alabastru, pucioasd ; cArbuni(le pdmontil suntil pu ;ini, feruld se esploatezd in Piemontd siCalabria si mai cu seamd in Insula Elba. Dintre animale seafld bivolul si albinele ; in Sardinia si Sicilia vermil de mdtasifse crescii pretutindenea. La sudu se pascuesce coraluld si buretele.

Guvernamentul Italiel este monarhicd constitutiunald.Italia de la 1859 alcdtuesce and singurif Staid sub Regele Vic-tord Emanoild, care 1ld parmue§ce cu dour Camere Legislative.

Reli g i u n ea Italienilorti este acea Catolicd, ald ariacapti numitd Papa reclideazd in Roma.

INDUSTRIA Si COMERCIULU Italiei, care in veaculd de micllocit;inea int/flu' rangd, astdcli s'ad intrecutd de alte State Europene.Esportatiunea constd din : unt-de-lemnd, vinate alese, lichiorurirenumite precumd : maraschinul, rosolio ; parfumerii,alte articule de Genua ; mdtdsdrii ca acele de Luca, parmezanul(cascaval) de Parma si mai cu samd acel de Lodi din Lombar-dia ; coardele (strunile) de Neapoli, violinele de Cremona, oglin-zile de Venetia, portelanele de Florenta si Turind; faiansele deFaenta aproape de Ravena, articule in coraild (margeand), ca-mele (brosuri) si mozaicuri de Roma.

Comercluld maritfind se fate prin porturile Venetiel, Ge-nuei, Livurnului, Anconel, Civitei-Veche, Neapoli si Palermo.CorAbiile Italiel putind se arattl in Oceanuld Atlantictl ele negu-titoresed mat cu saint{ in Levantii. Comercluld din launtru este

pAlgril si

,i

69

ingreuetd din cauza ne'ngrijirei drumurilorg si a nesiguran-lei de hoti.

Inipartiren. Italia de la 1859 alcatuesce unit sing-urg statdin care se contopira 10 staturi de mai 'nainte. Regile VictordEmanoilg alg Piemontului avu norocirea de a fmplini dorintapoporului Ita liang si ale unifica terile.

Aceste teri erag :Lombardo-Venetia sag Italia Austrians, Regia Sardiniel sag

Piemontult, Principatulg Monaco, Ducatul Parma, Ducatulil Mode-na, Ducatula Luca, Mamie Ducatt Toscana, Statul Bisericescil,Republica San-Marino, Regia Ambelorg Sicilii.

Impartirlle administrative ale fie canna din aceste staturi In-ca se pastreaza.

Politiile cele mai intemnate sunta :Roma pe Tibru este adevarata capitals a Italiei, odi-

nioara fu cap. lumel ; ea este scaunulg Papei, capulg BisericeiCatolice, cea mai frumoasa politie din lume in privintamonumentelord sale arhitetconice si istorice, are o universitate

cea mai frumoasit biserica care esista Santul Petru lu-crul lui Bramantg si Michel-Angelo, aice se alla si cel mai fru-mosu tablog alt Schimbarel la fact( a Mantuitoriului de Rafaelii.Pe lenga Biserica S. Petru se inseamna Biserica Stintului loande Latran cea mai veche din Roma, Vaticanuld sag palatulg Papei,castelulg Sant-Anyi, vechiul Mausolea alui Adriang ; Coliseula,amfiteatru vasty ridicatu de Vespasiang ; Colona lui Traianu pt.aciiria Oda astacli este statua Santului Petru ; aice era CampoVacino, loculg Forulul Romanilora.

Civ it a-V e c h e este portula Romei, punta foarte tare.P eruz a lenga lacula de asemenea numire sat Trazinieng

e insemnatii prin biruinta lui Anibal la 217 1, d. Hristosg.A n c o n a cetate tare si comercioasa cu porta la Adria-

tica ; in resbelulg unificarel de la 1759 Piemontezii at luat'crcu putere,

ea'i

si

si

si

70

it arena pe Ronco la o mild departe de Adrialica uudeodinoara sta asezata, puternica flotti a Romanilord.

Parte din tea°, Bapale au trecutd la Regia RAO, Roma qiGu impregiurimile sale poste. el VOA trace ineurandii.

Turin aid (Augusta Turinorum) la oonfluintulfs Postai eaDuria-Riparia era cap. Sardinia, nolitia are a universitate, fat*,ci de melitsarii renumitti pentru regulateta stradelor saleco:§t4 trash la linie taindursi in unghiuri dreple.

d. r i a pe Tanara politic industrioasd i cameral-%mg, astacii este cea mai tare forteretii a Piemontului; in impre-giurimile sale se afld Marengo rennmitit prin birainta. puntati deNiioJewiti la 1800,

Aosta pe Dora-Balte se afla in centruld vi el Aosta peunde trece faimosul drtund to Marele San-Bernard.

Genova in fundulit golfului d. a. n. se intituleazd super-ba, din mina puseturel si a martitiei zidirilord, sale, ea are oWtiversitate si odinioara fu capitala Republica. de a. n. acacia co-mmit"' in seculd ald 15 si 16-le o lieu. una din cell) mai bo-gate statari ale Europei. Genova este parria lei Cristoforti Co-

desqoperitoriltd Amerieei.Acestea politil suite in Piementii.Parma fu capitala Ducatuldi de a. n. si are cold mai

intipAl team' din lume, facut de Viniola din Modena, autoriuliiEscurialului.

Pia c ent a, pe Po renumita pentru pusotura sa cut minui-Hata, aproape de, aice se atlit GamporMirin nu departn de Tre-bia unde Anibald invinsa pe Romani la 218.

Acestee. politii sunlit in fostniii, Ducatit Farina,Mon E N n ( Mutioa) fu cap. Ducatului d. a. n. are o universitate.Regio patria faintosulul ltaliaud Ariosto (1533).C air a r a, aproape de marea este renumita prin marmura

sa, cea alba,Aeeste'sfi in Ducatulfi Modena.

§i'i

Ai 1 i e an

l-1410d

71

Luca politie industrioasA cap. Ducatului d. a. n. in im-pregiurimile sale sung*, faimoasele bill de Luca.

F L o PENTI A (Firenza) pe Aren, fu cap, Toscanel, astAgliresidinlia regelul Italief, !Ana ce va Ina hi possesiune pe adi-verata capitala Italiei care este Roma. Florencia are o univer-sitate, academia de Crusca Yi industrie mare de pale (OtaniFlorentine). Florenta este partia poetului Dante (1321), alui Ame-rigo Vaspucie (1512) si a lul 31achiayell (1527).

Piz a pe Duero renumita pentru catedrala, turnulil eel('plecata, bAile sulfuroasA, pentru universitatea sa. Piza estepatria iizicului Galileti (1642).

Li vurn o politie foarte comercioasa are unultl din celemai importente porto- Irancuri ale Mediteranei.

Arez o este patria celebrulul poeld Petrarca (1374).Pis t o a (Pistoria) la pOlele Apeniniloni, Lodi uncle intaia

,oars se Wawa pistoalele.Aceste politil sunta in inarele Ducat! Toscana.Neapoli (Neapolis, rarthenope) fu cap. Regiel d. a. n,

Accasta este una din ccle fntai politii din Europa in privintatrumuselei puseturef sale, a dulcetil climatulul, a comerciulul, acoleclitmilor de tablouri, statue si antichitAil dy tot! feliulti. In-Ire zidirile sale se insamnd Catedrala SAntuldi Janvie cu cata-combe, teatrula vasta al SAntuiui-Carol. Aproape de Neapoli estePo rti ci castela Regescil ridicatil la poalele Vezuvului pe rui-nile politic! Ercu I a n u mu inghicitfl ca P ompeia si Stab iade teribila irupilune a Vezuvului la 79 dupA Hris. in care pe-ri si Plinic. In impregiurimea Neapolulul se aflA Grota-Posilipa,mormAntulti poetului Romani Virgilie, grota-CAnelui, din careesaleazA necontenitti aburi mefitici, laculi Aniano acAruia apaferbil ne'ncetatU.

Cap u a in Tera-di-Lavora politie tare.Sal e r n a odinioarg renumiti pentru scoala sa de medicinA

i

72

Co s en la in Calabria, aice Alaricg, Regele Vizi-Gotilorilnniri la 411.

INSULELE. Insula Sicilia se an la capgtulg de amea yli apeninsulei Italice cu politiile cele mai insemnate :

PALERMO (Panormus) este cap. Insulei, politie industrioasgsi comercioasg are universitate portg.

Me sina (Mesana), la stretntoarea de asemenea numirepolitic tare si comercioasg mai cu deosebire in fame si portocale.

C a t an a aproape de vulcanulti Etna, are o universita-te si pond.

C al t a n i c et a aproape de ea se esploateaza cele matbogate mine de sulfurg (pudoasg) din Europa.

Gir gen t i are porta $i mine de sulfuril.Sir a g o s a (Syracusae) insemnatg prin suvenire istorjce

(Arhimed0). In vecinatatea sa se an vineturi escelente.Trapani se inseamml pentru pascuitul coralului (ngrgean).Mandrele provincil a le Lombardo-Venetiei, ce ad fostg

multd timpt sub stgpanirea easel de Austria, care ad esersatuo mullime de asprimi contra Italienilor, s'ag inapoiatd largsi Ita-liel, si anume Lombardia, cu cap. Milano, cu ocasiunea resbe-lului anului 1859 din tre Imparatul Napoleon si Vitorio Emanuelecu Franciscu- losef, si Venetia in 1866, dupg resbelul purtatg dePrusia contra Austriel.

Venetia este ziditg mai pe o sutg de insule mid in mi-cliloculd lagunelorg formate de Brenta. Ea de la 697 pgng In1797 fu republicg, insg cgclu din vechea el mgrire. Astilqi eakSe inseamna prin industria steclgriilorg si comerciulg sell. !ti-tre numeroasele monumente ce are se deosebesce : podull deRialto, Biserica Santului-Marcu si alte pompoase.

Padua pe Bacilioane, politie industrioasg cu o universi-tate. In Padua s'au ngscutil Titusg Liviusu la 59 i. n. d. Hristos.

Vi c en t a pe Bacilione se inseamna pentru fabricile salede matasA.

7i

didiri

73

Verona pe Adigit, cetate foarte tare, este renumitil pen-tru comerciuld si fabricile sale de mAtasti. Ea este patria lulCornelius Neposd contimpuranuld lul Cicero.

Mantua pe Mincio politie nesAnAtoasil, dari una din celemai tart cetA0 din Europa. Virgild se nAscu aproape de Man-tua la 70 ant' 1. n. de Hristosil.

Insulele Lip a r e sad a lul Vulcand 12 la numerd si E-g a d e 1 e, aid Lutatius Catulus %rind flota Cartaginesil la242 ant' 'nainte de Hristosd.

Insula C a p r a r i a, proprietate a lul Garibaldi, liberatorulil'WHO' sudice.

Insula Elba cu cap. Porto-feral e insemnatil pentru inter-narea lul Napoleon I. de la 4 Main 1814 pAnA la 26 Fey. 1815.in insult{ suntil mine de Peril §i de marmora.

TURCIA.

Notiuni generale. Turcia din Europa nu alciltuesce decatd o parte din Imperiuld Otomanti, care posedeazA : Asia-MicA,Siria, Arabia septentrionalA, Egiptuld, Tripoli si Tunisuld. Ease mArginesce la nordil cu Austria, Principatele-Unite Ru-sia ; la ostll cu marea Neagra, stritintoarea de Constantinopoli,marea Marmarit, stremtoarea Dardanelelor si Arhipeluld ; la sudd.cu Grecia si Mediterana ; la vestii cu marea Ionia si Austria.in aceste margini Turcia Europeani are 522,000 c. p. si 15,000,000locuitorl.

Orogralie. Turcia se aflA in peninsula Turco-Elenicilla care pAmentd se socoate acelil aid Insulilord Ionice. Toa-tA regiunea aceasta in genere e muntoasA, afar de valea D u-nitre 1, valea S al a m b r i din Tesalia $i valea Ma r i; e dinTracia.

Munlii infAlosaa unit lanld mare care petrece WWI pe-ninsula de la isvoarele Culpei pAnit in marea NeagrA la capulif

gi

gt

74

Eininex dm acesta se desiace uhu alto lantu ce merge spreFudn psns ra capulil Matapanu dni Nlorea. CO mg insemnalimunti suntu Balcanti.

CLIMATULU peninsulei Turco-Elenice este will all regionelmeridionale din Europa. Terile de la norduld Balcanilonl nu'sfiasa de calde ca tele de meacli-cli.

Guverfianientuhr Turciel este o monarliie absolnta,suveranulii statului se numesce Padisand Sultan u; inpersoana lui se MIS puterea mirAneascA acea biseticeasa.Afacerile Imperiului se cautil intro Adunare numita Divanficare se alcaluesce din Marele Vizird cu Ministril respectivl, a-cesta se line In inalta Poartn (palatt ImparAtesa).

RELIGIUNEA domnitoare in Turcia este acea Mahometanisail Islamismulii; cartea legei se numesce CoranD si servescetota de odattl de Codti religiose, civilti Sultanuhl serepresenteaa in afacerile chile militare prin Marele Viziru, siin afacerile religioase prin sail Marele Mufti ca-re'i privitil de capii alt

INousTru Turcie1' e cAclutS din aceia ce era mai innainte.Turcia ds EuropeT o multime de materii brute, pe care

apoi i le trimite fabricate pentru trebuin ;ele sale. VArsgtoriilede la Sainacovil Fontfia din Bulgaria s,i Bosnia, manufactutilede arme de la Mostaril Tra4. din Bosnia suntd poate sin-gurile asezemiine de industrie in Turcia Europeand. Diarbechi-rulti Brusa din Anatolia asa de renumite pentru catifeoa sistofele lord de matasS, nu fabrics de cAttl a clecea parte din a-cela ce scotea pe la 1820. Alepuhl Bagdatulti se insemnatipentru stofele lor' de aura, InStAsArii si bumbacArii. DamascuW.Ina se mg bucurS de reputatinnba -armelortl sale. alurilecamloturile de Angora suntu de tote stimate. Crepulu si Ca

cl6 Salonicii, covoarele de Smirrik aeele de Iascoi dinBulgaria suntu mintmate.

!egg.

AstAcII

ci

ci

iglu

sd

si di

si¢i

Seic-ul-Islame

vi

¢i

¢i

¢i

- 7S -Insole Candia produce sapernd bentr, idsultr Cipruld dad vi-

nate glomCommun.- marithriti si de email, alit Turciei este destukt

de insentnatd; eln instil se face de ear* Greer; Armerif, Jidovi,si, Albeneal,

Drumurile de comunicatlune pentrui comerciulu din nAun-trui, sunttl cu totuld rele si mill nepractieabite in privinte trans-porturilorti cu trilsuri. Martial le $i alte articule se clued cu ca-ravane dt canine, inagarl, catdri Yi eat, Canalarile lipsesed cuMulti, Din. drumuri de ferd deabea in 1861 all ineeputd a func-;inns unuld acesta este acelti de Chiustente, care inceptibdu dolas rnaluld Dundrei duce pdnii in aceld ald marel Negre. Co-mercitilii din dud se face prin navigafiune parte cu vapoare

can mai mare parte prin vasse cu ventreli, porturile de ne-gold suntti : Constantinopoli, Salonicd si Galipoli la Dardanele :Modesto In mama Marmard, Varna la marea NeagrA ; Dural°la Adriatica.

Politiile cele mai insemnate suntd :CONSTANTINOYOL1, lstambulii sad politia IslamismuluT din s e-

chime, Bizanta, este cap. Imperiului Otomanti, resedinta Padisaliu-mai sad a, Sultanului, scaunulti marelu! Multi si a dignitarilordcelonti marl al imperiului. Constantinopoli se afld In strAtntoa-rea de asemine numire, si in una din cele mai frumoase si maiavantagioase pusdturi din lume ; portuld sed numitd Cornul-de-Aurti la intrare are 1000 de metre in 1111.g-he si in lungime8600, eld poaia, cuprindo mai mita de 1200 cordbii marl. Dinpartea portulul 15 intrari flu comunicd cu capitala ; scpte de peuseatn si optil de pe marea, Moscheile din Constantinopolisuntd 346 din care 13 impAratesci. Intre didirile sale cele ne-nunieroase se insamnd biserica Santa-Sawa, astAdi moscheie, cu11? eploane ; Seraiult care cuprinde mat multe palatial ale Sul-tesului (Inaltro-Ports).) metre Foburgurile sale principale suntn:Galata uncle locuescti negutitorii streini, ci Pere unde'sn rese-

qi

76

din ;ile ambasadorilott, mil in Asia este Scutari aproape de ruine-le Calcedoniel vechi. Rumili-Hisari fortula celil mai tare careapare Bosforula si Buic-Dere unde este multimea palatelora depara. Foburgula Euibil sta la vestul politiel ; aice Sultana lasuirea pe tronultl Imperiuldi incingtl sabiea Profitului, care seprivesce ca tirimonie principals; a incoronarel. Constantinopoliad fosttl cuprinsa de Mahometa II. la 1453 si fticu din elg sca-unuld Imperiului sea.

A nd rianop o li (Handrianopolis, Ederne) pe Mari ;a seprivesce ca adoua cap. a Imperiului ;- aice au reclidata Sultanifde la 1366 pens la 1453 candil s'aii stramutatii resedinta la Con-stantinopoli. Moschelula lui Selim II. de acole este cel mai mil-rep templu ridicata pane acuma Islamismului. Politia este in-dustrioasa si comercioasa; acole la 378 Valensg Imperatula Ro-manilor fu invinsa de Viclighoti.

Gali po l i la stramtoarea Dardanelelora are porta militara.Nu departe de acole se afla Chili d-B ahr a pe termula Euro-pel si Sul t a n i e-C ales i pe termult Asiei, aceste'sd cele midtail forterele care apard stramtoarea Dardanelelord.

F i i i p opoli politie comercioasa §i foarte industrioasd.S e li mnia (Islemge) politie insemnata prin foruld (lama-

roculd) sell ; aproape de acolo se aflii Demi r-C a p i (Poarta-defelt) una din trecetorile principale ale Balcanilord.

Rodosto cu porta la Marmara politie infloritli, este sca-unuld until Arliiepiscopt grecescd.

Aceste politil se afla in Tracia (Cerimend) sad Rumelia,care alatuesce astticli elaletuld Edirne.

Macedonia se afla intre Tesalia, Albania, Tracia si Arhi-pela. Sub Romani, Macedonia era una din 5 provincil alediocesiel Daciene, din prefectura Daciei. Macedonia astliclfface parte din eialetula Selanicu si Rumili ; ea este team ceamai frumoasa din Turcia europianii, $i tout de la suta a 15-a assfostil cuprinsii de Turd.

77

Salonied la golfuld de aseminea numire, este adouapolitie dupti Constantinopoli in privinta comerciulul.

S e r esd politie insemnatd pentru comereiuld sell cu bum-bacd. Spre sudd se Oa peninsula Halcidicd, insemnatti pentruminele sale de argintd si pentru Munt el e-Atosd sad Muntele-Sfantd plind de monastiri.

Ca tr i n, politioarit aproape de golfuld Salonicd, ridicatti inloculd vechei P i d n a, unde Persed Regele Macedonief fu invin-sd de Romani la 168 n. d. H.

Orf a no (Contesa) la golful d. a. n. politie comercioasti.Filib a odinioarti Filipi insemnata pentru biruinta lui Oc-

tavie asupra lui Brutusd si Casiusd la 42 n. d. H. Aceastafu una din cele din tai care all imbratosatu crestinismuld, §i cti-tril locuitoril el, Apostoluld Paveld all adresatti Epistola sa (di-trti Filipeni).

Tesalia se aflii intre Macedonia, Albania, Grecia $i Arhi-peld. 0 parte din ea si din Macidonia, alcatuesce astgdi eiale-tuld Selanict (Salonicti.) Tesalia se privesce de leaganulti Gre-ciel vechi, si fu cuceritit de Turci in suta a 15-a. Muntele Olim-puld locuinta Zinilord, celord pAgani, este de 2000 metre naltsi se afl'a la marginea Tesaliei §i Macidoniel. Intre. m Olimpdqi m. Osa unde pitreeed odinioara Centaurii, se Oa frumoasavale T e rn p e, griidina Muzelord.

L a r is a pe Salambria are fabrice de bumbacd, matas5,marochind, tiutiund si vApsaoa sa cea rosie este renumitti. Sprenordd 'de la politie se an muntele Olimpuld si valea Tempe.

Salatgaa pe loculd vechei Farsale unde Cezard invinsepe Pompeiu la 48 n. d. X.

Tric al a (Trica) se insamng pentru boingeriile saleV olo la golfuld d. a. n. aice fu vechIuld lolcosd de un-

de ad purcesu espeditiunea Argonautilord.Albania este la marea Adriaticti si m. Ionia ; intro

Munte- Negru, Bosnia, Serbia, Rumilia, Tesalia si Grecia. Alba-

7-8

nia di'mpreune cu la 1467 # lost de told intrupati laTurcia de cetrd Malta= autnerd la 1,500,000locuitori 41bancyli kArneuf) sad Schipetari., popnrdAlbania care respunde lit Epird Si Iliria audits a acelord vechi,astedi se acdtuesce din 5 proviNii: lanina, Delvino, Vo Iona,Oltrida si Scutari.

Ian i n a la laculd de a. n. fu in stralucire subd timpultiJul Ali -Pala, care cu 'NOW* fu ucis4 la 1823.

S c u ta ri la laculd de a. n. politie _tare si contercioasa.Volpna politic contercioasa on unit poridDelvino poltie nu departe de Janina.ly I b a sa n d este scannuld until arpiscopu grecescii.Prey e z a la intrarea in golluld Artii Atubracius Sinus)

se 41ii in lap vechlului inseinnatu prin biuinta Kafiriye au puriattl Oclavie asupra lui Antonie la 31 nainte de Hristost.

D urn I o (Dirallium) politie foarte cotnercioasti cu andport

01s r i d a (Lihnidus) pc ierruul 'torched al lacului de esc-ulent; nuniire din care esd Drinul-Negru. Obrida este scaunultsuntil Episcopu greceseti. De (Arida all aternatis MitopoliaMoldovei pdrul In Aleesandru eelti bung.

Muntenegru, slaveneste Cerna-Gora, ezte intre Herleg.o-vina, Albania si districtuld Cataro din Dalitialia. 'feara are la:;,845 c. p. 105,000 locuitori. Muntenegru se lieu neatdrnatudo Poartd prin bdtelia de la 1796, caned Vlddica Petro 11 cu.5000 Muntenegrini beat Q artnatit Turceasca I 30,000. Gu-vernamtlittuld pia la 1852 era and fell de republied teocra-tied, caci sefuld Muntenegrului era unit \ladled, De la 21 Mar-tie, 1852. dupe o constitutiune nodd,alesuld Principe e wireaniisi cu clrepta de credit*.

Muntenegru se impart* in. 8 naldi sad, districte, din carepalm suutiI cu WO) inualoase si se numescd, Mu* (Vreda),earth locuitorif Brediaui sad Bredgeni adecal locuindt1 pc mung....

Eigrn1§i aEti i

resbelicii.

intinsd.

;Whist].

11.

A011014

79

district)' miriade oak numtrii de triburt irnpristieteprin stint ; An -sate din, triburile acestea tsf are marginele441 ficv.

CMIA nallia catun§.ctt este cap. Muotenegrului re-setliola PriOcepeLui-Vladica ; politic este ¢idita pe c,ostisa uneistanci, inctutglural4 de clidittri; in ea, se. atla o inonastire, unaturns do gunitp pcnlru npArore §i done stradc, o piala qi vr'oeinci-cleci de cash.

NEGUI1 la giumatatea druntului de In Cataro la Cetinia, es-te asezata pe ruptura until piciora de, tnuute, mai poporatade chtil celelalte tOrgurf ale Muntene.grului. De la Negusapleacit dome &mud, tinula spre sudu presto mut4i si Oulu spre()sal print strAnituri to Cetinia.

Bosnia se anti ttletua in partea nord-veL.tica a Imperiu'uldesparlindus4 dt Sclavonio Austriei prin. Sava; la ostil are peSerbia; si 14 sudtt pe Albania. Bosnia cupriude parte din Croa-tia .1i HertegOviOa lute() iatindere de 69,600 c. p. cu 1,4pQ,00Olocuitori. flosnia alcantesce o parte din Iliria veche si (14 la1376 forma e reg,ip paaa in 1528 c4ndil o cupriusadi Tura.

6osnia 4e ritirendil do; Sava, Una, Veda, Bona, NapentaI. t. Pamentulti este muntosii, ins', ro,ditariu in ceres14, vinolive.

Ii04NA-SERAI sa Snrageyn este cap, Hosni.ei, are o cita-dela si sta asezatii pe uttO podia congiuratil de of piiduroS,In impregiurimile sale se MIA mine de fora), varsaiorii si fabricitie arme.

lictstar U pe Narcala este cap. Rertoguvinef scaunulikunui episcapq grecescti si 014 pa4arosului 3Iostard. Politia se.lasamo4 penliN pPdil 41:Iona

'fro vnlc a cap. pasalic. (1, a. n. este renutuitipentru fabricarea marochiuelora sl a sealerA.

Zvorflica Pc ritailia Mug al 1440 cap', pa§aliculuid. a. O. 19,IP attAlt1 mine de plo144

yi0-0000

in ai

§i'l

q.

rUndle vendin Bosnia,.

In tumregAriniiI0

80

Bulgaria e marginitd la norda de Dunarea care o des-parte de Principatele-unite-R o mane, la suds de Balcani cario desparte de Rumilia, la vests de riul Timaca care o despartede Serbia §i la osta cu m. Neagra; in aceasta intindere cuprin-de 100,947 c. p. §i 4,500,000 locuit. Bulgaria e: to vechea Mezieinferioara a Romanilord. Ea ad alcatuita o regie independintapawl la 1396, canda Balazeta I. dupa ce ucisa pe Ci§mand celdin urind Rege all Bulgarilora o supusit Turciei.

Bulgaria alcatue§ce astacii eialetele Silistrei, Rusciucului,Vidinului, Nisei §i a Soliel.

SOFIA (Tria dila) din vechime Ulpia-Sardica, In cap. Daciamediterane, astacli e cap. pa§alicului Sofiel, scaunula unui arhie-piscopa grecesca, §i este politie comercioasa §i industrioasa.In impregiurimile sale sunta isvoare termale.

Nisa sad Niel pe Nisava e scaunula unui Episcopti gre-cesca §i cap. pa§a. d. a. n. Nisa este insemnata prin anti monu-ments piramidala incrustatl cu 3 sad 4 mil de tidve de alecreltinitora sirbi, in lupta cu Turcii la 1816, din careianatismula turcesca facu trofelula acesta barbara.

Samacova e insemnata pentru minele cele bo gate desera §i pentru faurariile sale.

V i dina pe Dunitrea (Bononia) cetate tare in lap cuCalafatul din Romania, ea se MIA in Mesia de susil, este cap.paphicului Vidinl, scaunul unui Episcopa grecesca, loca decomerca cu : Bare, cereale qi vinate..

R u s ciucul l (Trimamium) pe Dunarea cu Giur-giulii din Romania, cetate tare industrioasit qi comercioasa, estecap. paqalacului d. a. n. §i scaunul unui Arliiepiscopa grecesca.

S il is tr a (Dorostorum) pe Dunarea, cetate tare §i comer-oioasa, cap. pagalacului d. a. n. aice'i re§edinia pa§ei care co-manda cetatile de la Dunarea de giosii.

Nic o poli pe Dunarea se insamna prin biseria S. Apos-toll clidita din secolul de mizloc. De la politie spre osta se in-

cazull

si

fala'n'fatd

81

tindd ruinile Nicopolului cliditd de TraTand. Polilia este Paimoasilpentru bdidlia din 13-25 Sept. an. 1396, unde ad cdclut 60,000crestini: Unguri, Francezl, Belgi, Germani si Rom Aril, de subSigismundu Regele Ungariei, batu0 de 250,000 Turd de subdBalazelU I.

Sum la este una din cele intal dintre cetdtile Turciel qise inseamnd pentru pusetura sa, care este o sentineld a treed-toarei principale de la poalele Balcanilord.

Varna este cell intdiu portid all Turcief europene dinmarca Neagrd. La 1444 Amuratd II. batu acole pe Poloni siUngurf, unde peri si Vladislaii IV. in aceastd lupta Mira partesi Romdnif sub Domnuld lord Vladd pronumitil Dracu.

o v a, sad ampuld merlelord, in impregfurimile Pris-tinel Ia sud-vestuld Bulgariel si nord-ostuld Albaniei, este cele-bra prin Mini de la 3-15 Iunie 1389 in care Amuratd I. in-vinsti armia aliatfi a Unguriloril, Polonilord, Bulgariloril, Bosniaci-lor, Albanezilord, Sirbilord si Rombilord (de sub Mircea), desi Amuratd ,plea subl plunnaruld Sirbului Milosd Cobilcovici.0 alt bdtdlie mai urrnd acole, la 17 si 19 Oct. 1448, intreHuniadi si Amurat, II. in care cell Wen perdu 17000, si aldoile36000 sotdati.

Cu eine ii- Ca in a r g i, satd nu departe de Silistra, esterenumitt prin tratatuld de la 1774 dintre Turcia in ca-re articulul al 16-la privesce pe Principatele Moldova si Valahia,asigureindule Turcia prin und hatiserifd drepturile lord.

Po a r t a lui T r a i a n 1, said pe null Osma, Ia poaleleBalcanilord in eialetuld Rusciucd, este dela trecetorei peste a-cesti munci; numele acesta arnintesce domnirea Romanilor depea cole, si sta Inca ca o sentineld hitre .popoarele Romdneirnprdstiete prin cotunile Balcanilord. In acestd puntil astdcli nuse vedd de call niste ritsipiturf de murf.

Esc h i z o a re si Ches a nIfic 11 locurf renumite pentrucultura, trandafiriloril cu care se face unit comercil insemnatif

6

es

gi Rusia

82

Etropold se insamng pentru minele sale de nerd .G i giu Ia varsarea Iscarului (tJtulti) fn Dungrea, fatit'nfatil

cu Islazulii Romgniel, este ung satg cu mai multe ruine Ro-mane ; aice statu tabgra cea mare a lui Constanting ciindg selucre podulg sell peke Dungre, in fata Celeiului.

C e r celar if de a stanga Iscarului la varsarea sa inDungrea, satg mare eyelid peste 300 de bordee locuite awaitnuma! de Romgni.

Romgnif din Bulgaria se socolg a fi peste 500,000 cu ace!40,000 din Dobrogea. El in Bulgaria stag grupati pe Fengg\Tiding Nicopoli, poartg costitnnulg romiinescil; preutif lordlacg sfanta liturgie all de cap ald bisericel pe Mitropolitulddin Bucure.Iti.

DOBROGE4 este partea nord'osticil a BulgarieT, ea se aflilintre Dungrea marea Neagra. Pgmentulg ei este unit §esiimare acoperitg de Omni intinse §i lipsitg de arbor!. Dobrogeaare la 8,800 c p. §i 118,230 locuitori, dintre calif 40,000 suntiicuratg Romani', cielalti : Turd, Tartar!, Arabi, Bulgari, Cozad,Lipoveni, Greet, Armeni, Tigani, §i putini Nemti.

Dobrogea se imparte in 9 c a (I g sag distriete si are 392 sate.Ra§ova, Harsova, Nacing, Isac cea Tulce a

suntg politii §i punturi tart de alungul Dungrei, C ea r d a 010este in nguntru. Baba d a gg In nord-vestulg laculul Razeingrare este destul de mare. Ce r n a-V o d a Ia Dumb-ea C hiu s-te ngia la marea Neagrg, amgndoue legato prin celg intglu drumgde lied' din Turcia.

Domnirea Romaniloril de pe aceste locuri inca piing astgclise cunoa§ce prin qianturile numite alu! T r a la n g, ele pur-cedg din Dungrea de la Ro§ova §i mergg piing Isa Chiustengein m. Neagrg. $anturile aceste doue stag in depgrtare unulgde altuld de 800 metre, adtinci fiindu de la 6 pang la 8 metre;§antul deTre mea4i-cli era apgratil de muri a cgrora remg§ituri

t,si

§i

ai

pi

pi

-83incil pang astacli se Odd, pe Ia unile locuri nalti mai bi-ne de tutu metru §i giumatate.

!tom lele. lnsula C and ia C r e t a are In qco c. p.p00,000 locuitori, ea In luata de la Venetieni la 1669. Ca n-

d i a este cap. Insulei qi are port(' bend.Insula Cip r u 1 cu cap. Nicosia, este regumita pentru

vinuld celd produce numittl Comandariea, pentru mochine, tra-fide pergamote.

Principatulii Serbia. Principakuld Serbiel se marginescela nordil cu Regia Ungariel gi Sclavonia ; Ia ostd cu Romania,la Sudd cu Rumilia Albania; la vest(' cu Bosnia ; in acestemargin! cuprinde 54,782 c. p. §i 1,100,000 locuitori, intre carepeste 200,000 suntd curati Romani', cari loctiescd in Serbia dejosil sad termuralii.

Oeografie. Muntil Serbiel se tragu din inuntele Ciar-Da-rii, in partea meridionald cunt(' nalti de la 1200 pAna Ia 1500metre acoperitI fiindd cu paduri batrine de stejdri, brach' si frasini.

partea resdriteana, a Serbiel dintre Morava §i Dunarea, esteand alt(' lantd de munte ce se pri\ e§ce ca o prelungire din mum-ti! Ban9tului, pintre care munte, DueArea §'ad deschisil unit drii-mu. Partea muntilord de pe maluld Dunarel este calcaricA 4istd acoperita cu pin! §i cu paduri de pert selbatici. PentantiadSerbiei despre Turcia e aparatti de trel lanturi de munti cuduri nestrAbAtute, ca acea dela umadia (regiune paduroase).Valea Specului este una din cele mai desfetatore pamenturT aleSerbiel qi poate gi dintre ale Orientului.

Idrogralie. Serbia este riurata de Dunarea in care sevarsa : S a v a , D r ina (acesta din 'Irma face margine intre Ser-bia §i Bosnia); L i eg u, M o ra v a serbeascii cu afluintele sale:Lipova§a, GrapoN a, Det§ilaa, §i Moravita; riuld int a e if desparte pe Serbia de Bulgaria.

frindid

sadki

si

si

si

In

pe-

84

Guvenomentului este o monarliie conbtitutiunala oredi-Independinla Serbiei fu rccunoscuta prin unit al('

Sultanului Malunuda II, la 22 Noemvrie 1830. Din acesta tirnpuSerbia se socoate ca unit state tributar alit Turciei. PrincipatulSerbiei se administra astacli de unit Principe cu Adunarea natiu-nala numita Scup c in A.

BELIGIUNBA domnitoare este acea crestina ortodocza.Serbia se imparte in 17 crutscia (cercurp.Politiile cele mai fnseinnate sunta :CRACUEITATIU in inizlocula Serbiei este cap. si resedinta

Principelui.ita spre vest(' de la Cracuevata este centrula comer-

eiului din Serbia apusana.Se ma n d r i a, aprope de confluintula Moravei pe Dunarea

fu cap. Serbiei, acct e resedinta episcopulut primate ale caret.In aceasta politic se afla turnuri patrate toate insa in ruini.

Be I g r a du I it (Singidunum) la colluintula Savei cu Duna-rea este una din forteretile cele tart din Europa ; Belgradul esteantrepositul de eapitenie dintre Constantinopoli, Salonic, Viena siPesta; eta se insamna pentru fabricile sale de arme, lucrarea pei-lor si stofele de matasa i bumbaca. In Belgrade se Oa unlitmuzea de anticitati Romane,

P a s a r o vi c I pa Morava renumita pentru tatatul din 21WM 1718, prin care Poarta da Austriei Temesvarulti, o partedin Serbia cu Belgradula, re'nturnata acuma, Banatula Cra-lovel era'si redata Romania

ROMANIA.(Sa se radq Geer* kraut Iirmiane.

GRECI ANotioni Grecica se afla la capatula sud'os-

tic1 all Europe% margininduse la norda cu Turcia europeana,de care se desparte prin Golfula Arta si muntele Ottisu ; la

I, i- garde

§i

tea

111

@i

29

CouoPi.le.

85

osta en Arhipelagulg; In stag si vest(/' cu Mediterana. Greciacuprinde astadi si Insulele Ionice care all 2900 c. p. si 250mil locuitori, care impreung cu celelalte pall, are 50,900 c. p.cu 1,300,000 locuitori.

Orografie. Pgmentulg Greciel aleatuesce partea sudicga peninsulei Turco-Elenice, si formeard Ire! part! princapale.Regiunea c o n t i n e n t a l a sag Grecia proprie, adeca Livadia,regiunea p en in sularg sag Morea, adeca Peloponesulg, siregiunea insular g.

Lantula meridionalg all muncilorti din peninsula Turco-Ele-nicg se numesce Elenic

CLIMATULU §i PRODUCTELE. Grecia are climatulg regiunei deameadi-di a Italic! si este dulce; ea produce fructe uscate, maialesu: strafide, vinate alese, unt-de-lemng, bumbaca, trestle dezaharil, matasa si burete din Arhipeld. Industria mal ca nueste; Comerclult maritimil insa e foarte insetnnatg si numera la5000 vase mercantile ; vase de resbelg are 32 cu 175 tunuri.

Pamentulg Greciel numai fn parka nordicil este unlit encontinentull, celelalte suntg incungiurate de Arhipelg, rn.Mediterana si m.

Guvernamentula Greciel este o monarhie constituliu-nalg ereditarl, si se afla sub protectiunea Franciei, Engliterei, sfRusiei. Grecia de la 1830 formeaza ung stall independinte.Regele George, ce domnesce astagli, este din casa Danimarcelsi aliatI de pe regina, cu casa Ruski.

n e a locuitorilord terel este acea cresting orto-docsa. Regele de astazi este protestantil.

impartirea. Grecia se imparte in 10 nome sag depar-tamente; aceste se sub - imparts in 46 eparhil sad districte, afaritde insulele lonice.

ATENA pe Cefizg, este cap. lerel, resedinta regelui si aArhiepiscopului. !titre monumentele sale cele vechi se inseam-na: Partenon (templulg Minervel), Acropolisil, candela, templu

lantula

parrfouled.

R el

a.

86

lul Tezeil s a. t. Atena are o universitate, si portula Lione,sail veclaula Pireu if servesce de porta.

Z e i tun u, politioara lengti care se afla stramtoarea Ti rmopilelora, undo Leonidas cu 300 Greci, apara Ia 480 n. d. X.intrarea a miilora de Pers! in Grecia. La 191 Romani! baturape Avtioha ce1d mare; in apropiere sung si isvoarele caldesail termale ce as data numire stramtoref.

Mis 01 u n g h i punt(' tare si celebra prin eroica aparare aGreciloril de la 1825-1826. Aicea nturi si Lord-Bairona Ia 1824.

Co rin tu la In istmulii d a. n. e. ruinata din resbelulaneatArntirei, darn told insemnatil pentru pusetura sa cea tarecu candela numita Acro-Corintti.

Pa tra s a la Golfulu d. a. n. este centrula comerclului cuEuropa si resedinia nnui mitropolita ; In impregiurimile sale sefacil strafidele cele mai bone numite de, Corinta.

N a up li a (Napoli-di-Romania) In golful de a. n. are ocitadels porta. Citadela e facutti de Venetieni pe crestetulastance! Palaniida si este Gibraltarula Arhipeltilui. Nu departede Nauplia se MI6 Argosul tuna din cele mai veelti politii ale Iumci.

Micar a, satisora lenga ruinile veclivi Olimpia, celebrilto vet:Wine prin joeurile ce se faceati In tot! 4 ani numite :

o c u ri le olimpic e. Mist r a, cu o citadels, aproape deea, se ally muffle Spade! vechi, cap. Lacidemoniei.

Napo I i-d e-M alvasi a, e renumita pentru vinalelo sale.Ma ina cap. Mainotilora, popula resbelicti care pretinde

a se trage din vechi! Spartan!.Na v arint punt(' tare cu porta, este rentunita prin biru-

luta as-6pda de flota alba a Engleclilorfi, Francesilora Ru-silora asupra note! Turco-Egiptene la 1827 (englezul Codrinctont).

INSUL F. L E : I Negropota (Eubea, Callas) cti cap. d. a.n. este Dal bulevarda ala Insulei si all Grecici. Una podsduratil peste Euripa o unesce cu continentula. I. Co lu r!saa Salantina, celebta prin biruin;a naval(' a lul Temi.tocli, asupra

.1

si

ai

87

Ilotel lui Chserse la 480 n. d. H. I. E g Ii i n a se inseamnipentru anticit6tile §i a§6z6mintele sale literarie. I. Hi dra ecliditti in anifiteatru pe o stance, ea se privesce ca una din celemai frumoase din orientd, §i I. S p e 0 a ai c6rora locuitori re-numiti pentru bravura lord, trecu de cei mai bunt marinari atArhipetului.

I. Schiato, L Scopelo, 1. S chirosdInsulate Ci c l a de sad dodecanisi (douesprezece insule)

cu cele mai insemnate : I. An d r o, I. T i n e, I. Na chsiaI. Parosu cu marmor6 alb6. I. Antipar ost cu grota destalactite, I. M i 1 o, I. Z e a, I. S ir a §. 1. t.

Insulate S p o r a d e grece§ti, I. N i o (Ios), I. S a n t o-rind §i I. S t a in f a 1 i.

Insulate Ionice suntil :1. Co r fu (Corcyra) cu cap. d. a. n. are o universitate

§i portd intAritil.2. Pacs o (Patios) si A n t i-P a c s o.3. S 6 n t a-M a u r a (Leucas sad Leucadia).4. Tea c h i (Atwell) patria lui Ulisd. ,.

5. Cef al onia (Cepliallouia).6. Zenta (Zacynthus) cu cap. d. a. n. are portd Intl-

rad i este politic prea comereioasa.7. S e r i g o (Cythera) odinioarii, celebra pentru cultuld

Dianei.

-.4i--,-.....,,,,,...----

GEOGARFIEA FISICA A ASIEI.

Potsettira. Asia se Indinde spre Nordt pilna 'a aid 76°si spre Suitt pans Ia 1° de Wine septentrionala ; la Ostil panil Iaaid 23° de lungime orientala ; si la Vesta panii la old 172° delung!. occidentalt L ; i m ea sa este de 8500 kil. Lung im e a de 11315 kil. Sup ra facia dc 41,557,000 kil. pat.

Configuratiuneu si im p a r ire a n a tural a. Asiaeste cea mai mare dintre *tile pamentului, ea in configuraliunea sa are mai multe asemaneri cu Europa. La;imea si lungimea ei ad told aceiasi directiune ca si Europa ; partea Asief septentrionalit cuprinde unu seal intinst care, de cel al Europe! sedesparte prin muntii Urali; midlocult Asiel se Incinge de o bandit de munti indrepta ;i de la alma spre reseritd; marginile Asiel de si mai putint mancate de marl, eara'si suntu pline de golfurl, si panes sa de meazidi se siarsesce tutu prin tre! peninsule.Asia inga nu cuprinde marl interioare asa de intinse ca Europasi peninsulele sale suntu multi mai marl.

Trunchiuld celd masivit at Asiel infalosaza wit trapezt, care se alcatuesce din doue podisuri marl si dinteunii sest carese intinde la nordult podisurilord, prin urmare Asia ni da pa-.tru finpartiri naturale :

I. Asia 0 r i e nt ala sail Ulterioara.IL Asia 0 cc i de ntala sat Anterioara.

HI. Asia Bor eala sat No,rdica.IV. Insulele.

A IA .A

89

I. Asia Orient:1ln sad U I terioar II, se alciituesce din-tr'o verigg de munii, in.:emnati pre catt prin ingliimea, pre atAtasi prin intinderea lora ; centrulg acestora se cuprinde de podi-sulg huhu all Asiei ulterioare. Asia Orienttla se subampartein c i n c i regiuni:

REGIUNEA SEPTENTRIONALA de la nordul Asiei ulterioare, seocupa de done sistemuri marl de munti ; de Altai si de Cian-Hang.

Siste mul d Altai incepe intro fluviuld Sir-Daria $i la-cull Balcaci plecinduse spre peninsula Camciatca, unde se far-stisce prin mun0 vulcanici. Lantulg principalu all acestui si-stemg are deosebite numiri, preening: Altaiulil mare, munteloSaiansc, m. m. Nercinscg, m. Jablonol, m. Aldanscg§i m. Stanovoi,

Sist emung Cia n-H a n t (munti-ceresci) incepe Is sudgvestulil Isvoarelorg Sigonului (Sir-Darla), cu Multtagg(munti de ghea$a) .i se prelungesce spre ostg intglninduselaculg Walla cu Cian-Hanult propriu ; puntulli culmingtorit algacestuea este o grupg do tounSi coperiti cu omete vecinicecu glietari, nutnindusg Boocda-Oola sag Muntele sanig ; in bin-

seg principalg suntu vulcani, ca : Pehang (muntele albit)si Hotceu.

inrginurerile acestorg doue marl sistemuri alatuescu maimulte peri alpestre, precumg: Fergana parte a Tureestanuluide susd, Ceara foarte roditoare, adgpat6 de Silionulti superiorg.G iungari a intro Clan-Hang .i Altai, regiune muntoasa cu maimulte stepe vIll adlipate de !acne, ca I. Balcaci, cari prime-sce pe Ili, 1. Isiculfi din care curge Cita, si I. Glaisangd ca-re se pitrece de Irtichl. D au r i a intre Amurg, Lena si I.

Baicalg.REGIUNEA OCCIDENTALA. La sudulg Sihonului superiorg se

ridicg inaltul la* Belur-tagg sat Bolor-tagg (munti de nouri)care de la nord-vestu se indreaptg spre sud-osta catra Indust,

muntifIi412

oll

§i

.Babiala,

of

90

si adruia prelungire apusang se numesce Hindg-Ho.;area acestorg doi munti ale tuesce Vara alpestra a Sogd i a n ece face parte meridionahl din Naltul-Turcestang, cuprinde vaileroditoare ale Gibonului. Din Belur-tagg spre sudg pornescelantulii Cuen-lun sag Cul-cun, cari indreptanduse spre ostgagiunge la isvoarele Hoang-Holui Ian-ce-Chiangului numindu-se acole Nan-cean. TnramurArile colosale ale Nanceanului gru-pilndusfi in giurulg lacului Cu-cu-Noorg (1. Albastru), aldtuesceCeara alpestra a Tan gu tu 1 u i.

RriGIuNa1 MEmaioNALA cuprinde : sistemulg Himalaia,Indostanulg Decanulg. S i stem u I g Hi ma 1 a i a sag

scaunulfi ortatului este, cell mai naltii munte de pe N11116111,0.

Himalaia se disface din Cuen-lunu aproape de int'alnirea istuiacu Belur-tagulg ; lanturile sale paralele curgendu de la vestuspre sud'ostii se intindit intre cursurile de susti a le InduluiBramaputrel. Catra isvoarele acestui din urnol ale Gangliesului,se Mid cele mai nalte piscuri de munti cunoscute pea;a sunt : Ciarnulari 8700 metre, Davalagiri 8556 in. Giavahiri7847 in. Lanturile paralele a le acestui sistenni de;cinOindti cureylicliciune forrnead valea Indului superiorti sag Ca;erirulfi, v.Ganghesulu superforg sag Nepaluni Butanulg ;I v. Bramapu-trei sad Asamulg, renumite pentru fertilitatea qi bogatia produc-telorg lord.

Tibet ul 11 se aldtuesce din adudtura lanturilorg deqi r de viii nalte, ce se ridid pe podivIti de la nordul

Flimalael.Ind ost a nu 1 II se tntinde la sudul Hunalael, rdrginindus4

de Indus qi Bramaputra pitrecendus6 de Gangliesg. Indosta-nulg cuprinde : pe Pe n g i a b u sag tears cu cinci riuri, fiindguna din cele mai roditoare ale pArnentului, pe Sin di"' ski ;e-suit inferiorg alit Indului cu pernAnturi arinoase sterpe. peB en gala sag ;esulg de josil al Gangliesului ;i alit Bramapu-trei inferioare cu piimenturi foarte umede ; earl locuri la raver-

Imbrillo

§i

§i

Tibetula, §i

§i§i

§i

§i

§i

.i

globa,

mung

si

91

sarea acestor doue fluvii se numescfi Delta, ce'sg unit laberinttide canaluri firesci, coperite de pdclurf nestrabetute si pline defeare selbatice.

Dec a nul 0 este ung podisg de formd triangular cuprinpartea meridionald a peninsulel de dincoace de Ganglres0 si

ale cdruia margeni se alctituescg din mun;ii Vindia In nordg.Calif oriental' si Galli occidentali la ostg si vestg. Aceste done lanturf, so intennescii la norduld capului Cornorinii, undo seridicd mrmtii Nilgeri si Aligeri ca unfl nod(' alit legatureilorii. Marginea reseriteand a peninsulel numild Cur om and e-1 0 e large, josg si fdrd de porturi bune ; marginea 'muslin(' numitti M al a bar g este ingustd, naltd si plind de porturi bune.Suprafa(la podisului cuprinde vii in genere roditore si adapatede Hurl ea : Chisnall sag Crisnv si Godaveri ce drill in golfuli"Bengali", si de Norbuda ce dd in valea Cambaea. Insula Ceilang e ring podisg care trebue a se privi, ca o parte desfdeuId din Decant.

REGIUNEA ORIENT.% LA a Asici ulterioare se subimpartein 'ref pirtf principale, in: sistemulg SinHang si sesurileIndief dincolo de Ganghest ; in sistemulg Nanlingu si IunLingg(}earn alpestra a Hine') si sesurile giosnice Hineze; si in sistemula ChinganuOola (ceara alpestrd a Mangiuriel).

Sistemulti S i n-11 a n g sou muntele de oratu are vdrvurfnalte ca si ale Himalaef ridictinduse intro Bramaputra si IanceChiangg. Din trunchiulti acstil masivg se desfacii cinci ramure,care intinclindusd sere sudg petrecg toata peninsula orientala Indief, inforindndii \rage : Iravadiuluf, Taluainulii sag Saluenuha. Menamuluf si Mairaungului sag Cambogel. Cain" cursurilede giosg ale acestorg fluvii, vdile lorg se desfdsurti in sesuri largi si giosnice precum: sesul Pegu din fl. Iravade si Siama, din fl. Menang si Cambogea. Termul orientalg In swig se numesce Conhinhinasi lit nordg Touching ; cermulg occidental(' se numesce Aracang.

Sistemulg N a ingg si I u n in gill alciltuescg ;ea

Oindii

nL

Gap-

g-I,

92

ra alpestra a Hinol, celdi ntaiu se intindo la suduld Ian- ce-Chia n-pint, eel aldoile intre acestd fluviii Hoang-Ho. Isvoareleacestoril done fluvii, suntii in munch Tanguld, aproape de Cu-cu-noord, §i Ia ravdrsarile bolt adapa gesurile giosnice hinezil ;aice este qi canaluld imperiald luho, ce leaga Nanchinuld cuPechinuld.

Sistemuld Chinga n-O o I a sad Ceara alpestra a Mang in-riot se marginesce Ia nordii de Amur si la sudd de Hoang-Ho ;Ceara pupil cunoscuta, pustie qi paduroasa Ia nordii, roditoareci cultivata la suild ; ea infalo§azil margini ripoace yi cungiuratede munti neapropiihili.

REGIUNEA CENTRAL% a Asiei Ulterioare se ocupa de andpodi0 intinsd care se alcatuesce din done WO, din :

Cian- han- nan -hi (Buharia mica sad de mu), la vestd,din Mongolia proprie, la °std.

C i a n-h a n a n-I d este o &ample ridicata, indestuld de ro-ditoare riuratd de laculil Lop- Nooru, in care se varsariuld Tarimn.

Mo ngo li a proprie se alcatuesce din de§ertuld Cobi sadamo §i din stepe nernasurate, dintre cari cele mai insemnate

se intindd lasudul Altainlui. arno ale carui nasipuri cuprindd§i sare, se erede a fi fostu funduld unei marl veclie.

II. Asia Occidellatala sad an terio aril este maimica in dimensiuni inaltare, de call Asia orientala ; munlii setalcattiescu §ese sisternuri marl:

Podi,uld Iranului.Teara alpestra a Armeniei.

AsieiCaticazuld.Muntii Siriei si ai Palestinel.Poditild Arabiaesulil de giosd aid Siriei.

PODISULU Immix cuprinde ;ea. ridicate Intro basenuld Ti-

gi

Podivtd

si gi

ui

93

gruhii si alit Indului alcatuindd mai multe alte podisuri, in mizio-culd eirora se intinde and sesd nAsiposd, sterpd snrosti.Din acesta isvorescu si se perdu toff' in eld, mai multe ape ; ceamai mare din ele este Hilmand, cars se varsA in laculd saratilZarehu.

Marginile podisului bruit la sud-vestu se alcAtuescil din muntiparaleli, cari dad parui in marea Arabic gollul Persia.Termurile acestord trepte suntil de o rodnicie nespusA cu-prinde climatuld cad mai dulce, precumt celd de Ia §iratd.

Marginea orientalA a Iranului se alcatuesce din lantuldIndo-Persicd, care se precurinn de Cabuld, und afluinte all In-dului; acesta pintre stAncnril uriese deschide faimoasa trecatdrecc comunicA Iranuld cu India.

Marginea Septentrionala a Iranului, se nu mesce Paropami-zusli si descinde schist-I in sesuld Turanului, earn prelungirilelui de la auduld mArel Caspice se numescd muntii Elboruzii.

Marginea occidentalA se alcatuesce din mai multe lanturicari Ia nord'ostd se leagil cu muntii. Armeniel, inlormAndd learamuntoasA a Curdistanului si Agerbaizanulul.

Partea' orientala a podisuluiIrand se cuprinde de Avgani-stand si Belacistand, earn cea occidentalA de Persia.

ARMENIA este o ;earn alpestrn, alciituitn din mai multe lan-;Mei podisuri cari se intindil : intro mar. Caspicn, mar. Neagril,fluviulii Court'', laculii \rand si ale ciiruia varvuri cultninAtoarese ridicii la norduld acestui laud &Ara isvoarele Eufratului, Ti-grului Aracsului, numite m. Araratil sail Agritagd. Lantulitseu principald incung-,iurii laculd Vand si se prelungesce sprevestil sub nume de muntele Taurusfi Antitaurusil.

PODISULU ASIE1 And sail Anatoliel este o regiune acoperitticu totulii de munti, acnrora varvuri mai nalte suntu in Taurusa ki

in Argisd (Argeusti), masiyd, naltd cAtra cursuld superiort aliSChisil-Irmacului

CAucAzu alcatuesce lantul de munti nalti cari formeazi 1st-

§i

sciirisin pipi

1i

pi

pi

(Haase).

94

mull dintre m. Caspicil m. Neagrl. Versanuld set septentrionalt e mgrginild de wile Terecului qi Cubanului; cell meridionalt se desparte de Armenia prin vile Courulul §i Rionulul(Fasist). Varvurile cele mail nalte "until: Elborusil §i Casbecl.

MUNT.i Sirud §%ti PALESTINE:1, Humid sl al Soristanului. Partea nordica a Siriei e cuprinsl de ceva Orli din Taurus) §iLivant cari se intindu intre Orontil Mediterana pe lermuldFeniciel vechi. Partea meridionall a Libanuluf se desparte indone lanturi paralele, din cari cea orientall se numeqce Antilibant intre cari se all valea Becaa. Regiunile muntoase alePalestinei vechi se impart) in lungulii loru, de valea Iordanuluice se numegce ElGort, cari sub) o form/ de o aplskurd depAinentii, fled apti, merge piina In gollull Acaba impArtinde ;earsin occidentall §i orientall. Cea int/la cuprinde muntil Galileetde mist, Samarief de susii, pe a Efraimului §i al ludeeT cu viifoarte roditoare ; cea adoua cuprinde munti nu ala de nalti caritot) lasinduA se perdu in de§ertult Siriei. Muntil Iudeel seunescd la sudt cu podi:zult cari cuprinde htinult Sulk

clrula punt) culmin/toriu se informs de grupa isolate amuntelul Sinai (GeblMusa sat muntele lui Moisi).

PODISULU ARABIEI e mArginitt de lanturi de munti ripo§i,a§lzati scAriO, cari de§cindt pAnl in marea cuprinclinda tennurlcu vsT foarte roditoare. intre aceste se in: ninil : valea Imen u-1 u I sat Arabia fericitl, tears foarte roditoare §i impoporatl;la nordult Imenului pe ;ermuljl occidental) este Ceara H e dgi a s terinult meridionalt se nume§ce. Hadr a m a ut 0; termull oriental) de la Golfuld persica se numeqce 0 in and.Marginile peninsulei Arabice se alcgtuesct din bande mIsipoase ;earl suprafata I din podiori incarcate de munti stAncoqi inmidilocul carom se ridicl trunchinl Negedt, earl in partea contrail a peninsulei suntt sem/nate mai multe oase.

KSUE. GIOSNIcU AIX SiLesi Se aleatneqce din done Orli:Dill partea occidentall °mail de D e5or t u I S i r i e i care

all

yt

of

El-Tira,ti

93

InNosazif o suprarat4 ondulatfi, nifsipoasti si stearp4, intinclindus§ in-tre muntil Soristanii si Eurratu, si

Din partea orientalg care cuprinde pe Mesop o t a m i asi pe Babil on i a, vale large riurata de Eurratu si Tigru sirenumita inc din vechime pentru rodnicia si phunile salecele grase.

III. Asia llorealii are o figur6 tiangularil cuprinsiintre marea Caspica, gura fluviului Obi si capulu Orientalif.Acestd triangulii cuprinde done sesurf marl: Siberia si Turanulil.

SIBERIA este und sesd intinsu intre Craig, Oceanuld inghe-tatu Arcticu si regiunile septentrionale ale Asiel de susu ulteri-oare. Siberia este petrecuta de trei fluvil marl: Obi, lenisei siLena. Ea in privinca configuraliunel sale, se poate impArti intreI regiunl:

regiunea meridionald, alegtuitil din dealurile muncilordcari se perdu in sesd, aceastd parte este plina de pilduri.

In regiunea michlocie alatuit6 dintr'o bands de stepe, pre-cumd ace di, Isimd intre Tobold si Irti,il, si ace do Barabamire IrtiO si Obi.

In regiunea septentrional6 cari alealuesee desertuli. Tundra,und pustifu sprifiraintatoriu acop, rad de ornAtil si gbeatil in tim-pul erne!; earn vara o mla,tin4 nemarginitil de-alungul Ocea-nulul inghetatd.

Mun ;ii Urali incepd Ia golfuld Cara si se Intindu spresudd [Ana la cursuld superiord aid fluviului Urald. Acestimuntl desparal marelelesii din nordul Asiel, de acel din nord-ostulil Europe!.

Munch! Uralti se imparM in trel parji :Craluld Septentrionald sail desertd.Uraluld de mIcllocti renurnitd pentru rue talurilortf

sale, de: aura, platinilUralulil meridionald acoperitil de pilduri.TuakNumr este mid sesd glosil de formA pateungiularil, ca-

Alta!,

hoggliilemind.

in

gm

96

re se intinde Mire marea CaspicA, Wrsana 10 occidentalil aldTurcestanului de susu inarginea septentrionala al franului.Partea Turanului de meadi-noapte cuprinde stepa re mare aCA rghidilord care se perde in stepele Siberiei, Partea ini-clilocie in a cArie centru, mai, se aflA marea Aralg, este and de§ertg rulsiposu §i sArosti, care infAtosazA una din cele inn! adAn-ci apilsAturi de pamentii de pe globg, incatd este sig-u g cacAndd-va marea Caspica marea Aralg ad formatii o singurAmasa de ape. Partea orientald sag Turcestanulg-de- giosu §iBuhara -mare cuprinde mai multe teri roditoare destul de impoporate.

IV. Insulele Asiei. Mate insulele de pe tirmulg reseri-teang alg Asiei suntd unu silt de munti mai multg sag maipuling vulcanici; numal insulele Maldive qi Lacidive ag o supra-fatti netedA

Conliniile. Asia in nordg se mArginesce cu marea inghle-Arcticii. La ostfi cu Oceanuld celg mare (mares PaeInicii)

cu toate marile lull. La sudg cu marea indica. La vestg cufluviulg Cara, lantulii muntilorg Poia sag Uralii, fluviulg Uralg,m_ Neagra, strAintoarea Constantinopoli, m. Marmara, strAm.Dardanelelort, m. Arhipeln, m. Mediterana, Ismulti Suelg si m.Ro§ie.

Mille. Asia se termureazil de 13 marl.Cele 4 marl suntil:Oceanulit inglietatiiOeeanulg Mare sag. Pacinicii In ostO.Oceanula Indic0 la sudil: §iMarea MediteranA la vestii.Cele 9 mici suntd :Marea CaspicA. m. NeagrA, m. Marmara m. Arhipela

Coate formate de Mediterana.M. HinezA, m. Corea sag GalbenA, m, Iaponil, m Ohotefi

§i m. Beringt, formate de Oceanulfi celg mare.Golfurile. Asia are 10 golfuri marl:

si

pi

WI

Arcliol.

97

Gol. Obi in m. inghelatg.Gol. Anadird in in. Beringi.Gol. Pet§ili in m. Galli Anil.Gol. Tonchinl, giGot. Siamd formate de m. Hinez6.Gol. Camciatca.Gol. Bengali intre Ost-Indil.Gol. Omani sad m. Arabs intre Indostanii qi Arabia.Gol. Persia.Gol. Arabia sad m. Ro§ie.Strinitorile. Asia are 9 stramtori :Str. Beringd intre Asia §i America.Sir. La Man,-Taracal intre Hina §i Insula Cioca.Str. Peruza impreunti miirile °holed §i Iapona.Str. Corea.Toate aceste suntd la °std.Str. Malaca.Str. Ormuzi la intrarea in gol. Persia.Str. Bab-el-Mandebd la intrarea in m. Ro0e. Toate a-

,ceste suntu la suc).Str. Dardanelelord.Sir. Constantinopoli, amandoue intre Turcia europeanti §i

asianii, aflAtoare la vestuld Asiel.Insulele. Asia numera 7 grupe de insule mai insemnate.Arhipeluld Siberiei noue in Oceanul inglietatd.In. Curilele in in. °holed Oc. inglielatil.In. Iapone Mire rn. Iapona ,i Oc. cold mare.In. Lied-Cieu in Oc. celti mare.In. Andamand si Nicobarti in gol. Bengalti.In. Maldive §i Lacedive in Oc. IndictIn. Sporade reseritene in Arhipeluld grecescil.metre insulele Asiel mai insemnate suntil:In. Taracai, Formoza, Macao si Hainanti in in. Hinezii.

Insul. Teiland in m. Indiilorti. In. Bombai pe tern-lulu apusand7

si

98

all Indostanului. In. Bahreine in got. Persica. In. Cipru§i Rodosa in Mediterana, §i In. Marmara, in marea de ase-mene numire.

Peninsulele. Asia are 8 peninsule, din care 4 mail§i 4 mici:

Cele marl suntg:Pen. Anatolia in Turcia.Pen. Arabia la sud-vestulg Asici.Pen. Indostanulti despre meacli-di ; §iPen. Indo-Hina, amgndoue Ia sudulg Asiei.Cele midi sunta:Pen. Guzerata Ia nordulg Indostanului.Pen. Malaca la sudulg Indo-Hinel.Pen. Corea la ostulti Hind; ,iPen. Camceatca la ostulti Siberiel.Capurile. Asia are 9 capuri principale :Cap. Orientals la stramtoarea Beringa.Cap. Romania, la sudula pen. Malaca.Cap. Negri la vestulti Indo-Ilinel.Cap. Comoring Ia sudulg Indostanului.Cap. Giascg in Persia.Cap. NIacadona, §iCap. Raselgada, amgndoue la vestulg ArabiaCap. Cara-Burg, ciCap. Baba, amandoue la vestulti Turciel.Muntii. Asia are 10 §iruri de munli principallMun. Caucaza intre ma. Caspicit §i m. Neagrii.Mun. Urals intre Rusia europeang si Siberia.Mun. Altaiu sag de aura, iMun. Stanovoiu, intre Siberia §i Hina.Mun. Himalaia intre Indostang §i Ilina.Mun. Mogg in Indo-Hina.Mun. Gatti in Indostang.

99

Mun. Taurd, siMunt. Liband, amandoi in Turcia asiand.Mun. Eld-Aredd in midiloculd Arabic!.Cei mai insemna ;! dintre Asic! suntd :Ci a titular i, peste 8700 metre naltime, intre Wand si

ibetd : Da valagiri de 8555 in. intro Nepald si Tibetd ; siGi avalti ri de 7847 in. ,Intre Agra si Tibetd, trustei din in.Himalaia. M. Araratt nand de 5350 m. in Armenia, este renu-mad in Istoria Santa pentru oprirea pe eld a Arcei lui Noea in tim-putt deluviulul. M. Carmel nand de 700 tn. unde petrecu pro-fituld Ilie si m. Tabort naltd de 580 in. insentnatil prin Echlin-barea la facd a Mantuitoriului; amAndoi acesti munti stolid inPalestina. M. Sinai, naltd de 2814 m. in care Dumnecled ad&du tablele loge! Nloisi. M. Horebd aproape de Sinai; in els'ad ardtatd Dumnedeii lui Aloi,i, comandAndu'l sä eliberezil peIsrailteni din servitutea Egiptenilord; amAndol mun4ii acestia seand in Arabia Petroasii.

Lacurile. Asia are 11 lacuri principale :La. Asfaltd sad marea Moartil spre sudd de la lerusalimitLa. Vand in Armenia.La. Urmia in Persia.La. Zarehd in Avganistand.La. Balcaci intre Siberia si Hina.La. Arald (nutnitil si mare), in Tartaria.La. Glaigiangd la nord-vestuldLa. Cucu-Noord M midiloculd Hine!.La. Palte in Tibetd.La. Baicald la suduld Siberiei.La. Ciani in Siberia.Fluviile. Asia are 21 lluvil principale :Fl. Obi, lenisei, Lena si Columa care se varza in Oc.

Arcticd.FL Amurd to marea ()holed.

lui

Hine/.

muntii

100

FL Hoang-Ho sail Galbantl, gi Chiangulil sail f. Albastruin m. Galbitna sail Tungal.

Fl. Mei-Conguld in mar. Hinezn.Ft. Mei-Nanil in Go Hula Siamil.Fl. Salnenul sail Ceae- Luevil, Iravadi, Brarnaputra, Gan-

Godaveri §i Cliistnacti in Gol. Bengalil.Fl. Sindulu sail Indulil in Gol. Omanil.Ft. Tigrulil §i Eufratulti (Ceat- el- Arabil) in Gol. Persicil.Fl. Corulil in m. Caspica.Fl. Ghihonul §i Silionuld in laculil Aralil.Riurile. Asia are 4 riuri principale:R. Tobolu qi Irtiqu se versa in f. Obi.R. Angara in Ienisei.B. Gemna in Gangliest,.R. Pengiabulil (cinci riuri) in Sinn.Climatul. Asia potrivitil cu intinderea sa cuprinde ba-

te variatiunile climatelord fisice.Asia septentrionaln este batuta de v'enturile geroase

a le norduliff, §i impedecata de ve,rvurile muntilorfi a se bucu-ra de suflarile calde de meaclkli, aqa, in Mit chiaril stepclefoarte pupal timpil se acoperil de earbn fort.

Asia c entrain are unil clirnatil continentalil. Podi§uldMongoliei din causa innItimei sale are ern! lung! §i foarte fri-guroase, earn vent' de totU scurte insotite de cilldurl ingduitoa-re, mai alesil prin de§erturi : cu toate aceste vide dintre Cuen-Lunt Himalaia ail o clime mai dulce saniitoasti.

Asia orientaln are unit climatti marititnti, Corea §i Hinaadapate de Oceanulfi Mare §i inegie,ite cu terl reel, n'ail unilclimatu ap de cald0 cu positiunea lord meridionaln; vecinntateamilref face atmosfera for umeda §i cerlulu nourosti.

Asia meridionaln cuprinde Itnenulu, amendoue Indiile§i partea sudicti a Hine!; aceste tell nu cunoscil de ORD doue

ghesul,

si

si si

101

anotimpuri : aceld sficetost aceld ploosd. Pamenturilesi mai cu seams Indiile, scutite fiindu prin Ilimalaia de friguldnordului si al caldurei toride, adapate totd °data de fluvilmarl, suntii foarte roditoare.

Asia occidental s cuprinsa fiindu de podisuripoase sterpe, are and climatd cu multd mai caldtt de Milaceld aid terilord meridionale din Asia ; totusi vaile cele marlse bucura de un climatd mai stemparatt, mai duke si mai sanatosil.

In genere Asia orientalit este umed a en and ceriu nou-rosti furtunosu ; acea occidentals este u s c a t it si stearpa cuo atmosfert1 de told senina cu venturi statornice.

Asia du' distribu(iunea vegetatiunci sale care ma Intr'undreportd strensd cu climatuld, se imparte in 3 regiuni sad zone,

Regiunea friguro as a care cuprinde : podisuld ccntraltiald Siberiel norduld Turanului.

Regiunea stamp 'grata care cuprinde : Hina, Iaponuld;Turcestanuld si Asia-Mica.

Regiunea c al d a care cuprinde : Indo-Hina, Indostanu4Persia s,i Arabia.

Regnuiii vegetalb.. a). In regiunea FRIGUROASA, arboritsuntd chirciti, si cerealefe nu se coed mai suss de ald 55-legran de latime nordica,

b). in regiunea STAMPABATA cresce arboruld de ceaiu, deeamfora si de verni (lustru).

c). In regiunea CALDA, cresce giganticuld smochind aldBengalei, arboril cu lemnulu celd mai tare, p. e. teculd, caree nestricaciosd, palisandruld, arborele de rozit, de abanosd,I. Apol plante coloritoare p. e. sapanulil sandaluld (rosd),indigotieriuld (albastru); eactusu cu cos,enila (insects rose);bumbaculd ; plante de gomi, p. e: gomi -guta, gomilacd si Ebgeledragond ; plante 'nedicinale precumt : aloesd, mact ; plante nu-tritoare p. c : ignamuld, cornuld de mare si manioculd; plante cufructurl delicioase p. e : ananasuld, trestin de zahard, curmalullf,

fort,

nAsi-

1i

1i

1i

1iIt

1i

a.

¢i

102

cocotierul, portocalulfi s. I ; plante de Waif p. e : cuisoare, scornsoarg, piperlu, nucusoara.

in Arabia cresce cafeoa, mana, si in Persia asafetida, ceeste nal gumi resinosd si foarte grey mirositorlu.

Regnulit auimalii. a). in regiunea sad zone NORDICAse insamnd : rennin, ursuld alba, asa de rard in Europa, si elanuld in partea cea mai sudica a acestei zoni.

b). In regiunea CENTRALA se an bould mugitoriu ; sevroitinul care are moscd, capracasemird si giuguetal sail emiona.

c). In regiunea MERIDIONALA se insamnii mominle cu sorurile cele marl, ca orangotanuld si serpele gibond ; elefantuld,inocerul unicorns, climb bactriana sail en doue gheburi, si

camila arab sad Dromaderuld ; tigrulil, leuld, pantera, hiena,strutuld, cozoaruld (und fellu de sirup), multime de

soluri de papagali, locuste si serpil eel mai venino.V.Regnulii miueralii. Asia cuprinde multe boggitil minera

le p. e : diamanturi, rubinuri si alte petre precloase in India si Insula; ail in privinta inetalurilord, aurulil mai cu samA se afti

in suduld Siberiei, asemine platina, arama, ferulil si allele.Etnografie. Populatiunea Asiei este de 673,000,000

locuitori. Asienil se tind de trei rase principale :Rasa Mongol A, in Asia orientala si in cea mai mare

parte a Asiei boreale, cu popoarele : Mongolii proprii, Calmucilin Altai si in Giugaria ; Buretil la norduld I. Baicalil ; Samoezil, Clued!, Camcedalii si Tunguzil in Dauria ; Mangiuil, Hinezil,Iaponii, Tibetanil si Indienil.

Rasa A 1 b a in Asia occidentalk cu popoarele de originlTurcomand sad Trucmena, asa'sil: Turcomanii, Usbeci! in Turcestanuld independentd, Ciirghizii, Turcii sad osmantilii propril,Arabi! Sirieni, Armenil, Persil, Giorgienil, Circasil si Ostiacii (inCaucazil), Afganil, Belucil si Hindus, toll originari de dincoacede Gangliesii.

Rasa M a I e z a in Malaca si insulate Oceanului mare?

Weiland

:

qacaluld,

103

coloruld feta lord este foarte amestecatd, ears mai cu same es-te unit rosu intunecatti de told; ast-feliu suntd locuitoril din :insula Madagascard, Malaga, Malesia, Micronesia si Polinesia.

Limbile care se vorbesci1 mai mild in Asia se tinti deicinci clase principale :

C 1 a s a Sin i c 5 care cuprinde limba : Hinez5, Iapong,Anamita, Siamti, Birmana, Coree si altele.

Cl as a Mongola care cuprinde : limba Tartartt, Mangiuli Tibetanil, toate numite limbi mongole.

Clasa T urcomana sad turceasca, care cuprinde :Iimba Turcilord Osmanlai si a altord popoare Turcomane.

Cla s a Ind o-G ermanit care cuprinde : limba Indiana,Persians, Armeanti, Georgians, Sanscritii si Pelvi.

C la s a S emiti c A care cuprinde : limba Arabi( siEvrecasca.

GEOGRAFIA POLITICA. A ASIEl.

impartirea. Asia se imparte In 12 ;eri said staturi principale:Ina la nordd : Rusia Asians.Doue la ostii : Iaponuld si Hina.and la miclilocd : Belucislanul, Avganistanui, fieratuld, tar-

cestanult §i Persia.Doue la vestd : Turcia Asians si Arabia.

KURA ASIANA.

Notiuni generale. Rusia asiand cuprinde tots pama-tuld din aceastit parte de lume, can se Oa sub stapenirea Ta-riului din Europa. Acestti teritoriu intinsil se alcatueste dindoue parci principale, din Sib e r i a si C a u c a z i a, care laand loch all peste 12,000,000 c. p. si la 5,000,000 locuitori.

Siberia In descoperita si cucerittl la 1580 de ciltra Hat-

.---

104

manuld de Cozad Iermacd. Caucazia sad provinciile Transcau--caze incil panil in Ode noastre se cucerescd de Rusia.

Orografie. Pilmentulti Siberia precumu amd aratatti lapagina 95, cuprinde partea de meacli-noapte a Asiel, intinclin-dusa de la mun ;ii Urald panti la Oc. ingheiald si pans la Oc.celd Mare ; eld cuprinde mlastini inghelate, qesuri nastinoase.stepe si poale din muntil Altai. Parnentulti in genere e mat multdsterpit, plind de fears selbatice, si flumet partea de meacli-gceva roditoriu. Minele de argintd de la Ridepscil si Crucovschidin Gub. Tomscd, sung cele mat bogata din Imperid. In peninsula Camceatca se afla teribiluld vulcand Cliucesvoitt.

Idrografie. Partea nordica si °stied a Siberief e mar-ginita de oceanuri, nauntruld ei insa este petrecutd de fluvit siriud foarte marl.

Loeuitorii Siberiel sunlit de origins mongols sad finezii,afara de unit numerd mare de Rusi, intre can se Olt si esila-tii. Siberia pentru Imperiuld RusieT este pilmentuld esilului sialit osandel celef mai defaimate. Multi dintre locuitori suntdcrestini, remasita insa idolatri ; asa suntd : Cluccil grosolant siselbatict, cuprinsi de superstitiuni, credit in vrajitorii, insa suntdplini de ospitelitate ; Carghizii se ocupa cu crescerea turmelordde of si a ergheliilord de cal; ei se'mparttl in Oarde mare, mi-clilocie, mica si sunlit mad tallied.

Inipartirea. Siberia se imparte in 2 [Aril generale :In Siberia o c c i dent alit cu 2 gubernil : Tobolscti sf

Tomscti, siIn Siberia ori en la I it cu 2 gubernif : leniseiscil si Ir-

cut* asemine provincia Iacutcd, districtele ()holed $i Cam-ceatca, team Ciuccilort si a Chirghizilort.

Politiile cele mai insemnate suntd :T ob olscd pe MO la confluintulil sell cu Tobolul, e

cap. GubernieT Tobolscd, scaunul generald gubernatorului Sibe-rid occidentale si alit unui arhiepiscopti, are unit gimnasid, unit

105

seminarlu und teatru ; asemine este depositoria blAnAriiforasi a mArfurilord din Europa, Siberia si Hine.

S ibird pe MO, nu departe de uncle s'aii ridicatd To-bolsculd, eld se dice di at datd numirea sa intregii Siberif.

Tomscd la confluintele riului Tomd cu Obi, este cap.guberniel Tomscd, aciiria pAmenturi de la nordd nu se des-gheatil nici odatii.

Bar nold in Gub. Tomscd se inseamnA cu nAsipurile sa-le aurifere.

Ircutcd pe Angara aproape de I. Baicald este capitalsGub. Irculcil, scaunuld generald gubernatorulul Siberiel orien-tate §i alu until arhiepiscopt ; are und gunnasid, oo scoalA idrograficti. Aice e intAiuld toed de comercid cu Hi-ne, $i celd intAtu comtuaril ald companiel ruso-americane deblAnArit.

Ner cins c t se inseamnA pentru comerciuld cu blAniirifpentru minele cele bogate de argintd i plumbd, in care'sit

osAnditi a lucra esilatii din Rusia europeanii.0 Ii o t c 11 la marea d. a. n. are schele de constructiune

si face comercitt mare cu blane.Pe t r o p avlo vs c if sad politia sAntului Petru Paveld,

este cap. CamceatcAl, are portt bunt comerciosd pu-ternicd, mat en samti dupti resbeluld din Crarnd (1855).

Insulele care depindd de Siberia suntd: N o u a-S iberi e,o grupii de insule in Oc. inglletatd Arcticd bAntuite de unti cli-mAtil glietos11, si'sd fAril locuitorl ; in ele se aflil mat multe fosi-le. Insulele Curile intre Oc. Mare si marea °holed cu celemat insemnate din ele : Onenotana, Chimusird, Uruptl, IturupdCunasird, suntd vulcanite, supuse la dose cutremure de pAinentd;ele se locuescd de Ainosii can se ocupA cu pAscAriile. Opt-spre-clece din Curile se stapenescd de ROI §i Vet de Iaponi.

Caucazia este und lanttl intinsd de muntl dintre m. Nea-grtl Caspicit, prelunginduse de la nord'vestd spre sud'ostd ;

Intitritt:

pi

bibliolied pi

gi

gfpi

pi

pi

106

In aceastA intindere cuprinde mai 1200 chil. cu o Idrgime micli-locie de 120 chil. Muntii Caucazului se impartfi in 4 siruritlespdrtite de riuri.

l'littt:ttttltt, si p r o d u c t el e. Vervurile Caucazuluisunlit coperite cu =AM si ghetari vecinici, insa in vaile de a-

climatultI este stemparatd : arboril si copAceil din Eu-ropa, crescti si acole, ba, piind si via, a aria pitmentii natalilse crede a fi in aceste regiuni. Animalele de acole suntO

cerbula, vulpea, ins maT rani, rata selbatecd, lincsulusi ursult ; gdini, rate si gdsti se crescit putine. Bogdtiile mi-nerale se alcatuesctl din : pucind aramd, plumbd, feat, pucloasit,pAcurd, gipsu si cArbuni de pam'enta.

Loettitorii. Deosebitele popoare can locuescil muntilCaucazului sums Georgienif, Circasienit sat Circazii, Abasii,Lesghii si Osetil, in totula peste 1,000,000, dintre can acei su-pusi de Rusia suntit la 125,000.

Transcaucazia se numesce provinciile rusesti care se in-tindu de amandoue versanurile Caucazului, si pe care Rusia le-au cuprinsil de la indigent, Persia si Turcia, de pe In miclilo-cult a 18-a si ptind la tractatele de 1829. Transcaucaziase alatuesce din : provincia Caucazit, Circasia (Nogai, Ahasia-

Circasia, Oseta si Mitigeghia), din bagC.!!Infi, Gruzinia,§irvantl, Abasia-mare, Mingrelia, Carabagd si Hanatulti

Politiite cele mat insemnate suntd :Tiflis 11 (politic cald A) pc Courd, este cap. Caucaziei

-rusesti si a guberniei Gruzinia-merits; aice este scaunulti uncimitropolii georgiene si a [meta armene, are o catedrala frum(3-

unU gimnasid, unit seminariu, o gradins botanicd, si mitebdi sulfuroase. Politia face unit comerciU insemnatii cu India,Persia, Turcia si Rusia.

Derbentu la marea CaspicA politic tare, face comerciitcu matasit si sofranU, ea se luA de Rusi la 1722 si 1795 si fuvechea cap. a Dagestanului.

cgmila,

sutel

micg,Talijd.

meadi-di

it,

107

E r i v an d pe Zanghi Ia sud'vestg de Ia Tiflisd este sea-ounuld intgiului patriarlid alit bisericel armene, can rezideazg inmonastirea din veciniitate numitit Ecmiazintl. Politia e aparatgde o cetglue puternicg ; ea fu vechea cap. a Armenici, §i Ru-sii la 1827 o cuprinsgrit de la Persi, can o stApAneag de la1769 ; spre sudg-vestd de la Erivand se ang muntele AraratU.

§a ma chi cap. provinclei Camiene, are fabrici de mata-sA si fu vechea cap. a hanilad din Sirvand.

B a c u in peninsula Ablierond la in. Caspicg, are portd.bunii, earl este aid doilea dupit acelg de la Astrahand, si faceand comercid foarte insemnatti. In impregiurimile politiei suntdnumeroase puturi cu untd-de-naftil.

IAPON ult.

Notiuni generale. Pusetura Iaponului din partea nord-osticii a Asiei, e mai ca si acea a Engliterei din nord'vestuldEuropei. Elti se alcatuesce din 4 insule marl, si dinteund ar-hipelt, ave'edg la and toed 118,000 c. p. si peste 30,000,000locuitori.

Orogradie. Insulele cart alcgtuescd Iaponuld suntd:Chiusig, Sian, Nifond $i Iezo, asemenea partea de meayti-¢idin Insula Taracai si Curilile meridionale. Told pam6ntuld lorde muntosg si vulcanicu ; ve'rvurile cele mai nalte suntd in insu-la Nifong, Fus igia ma, natal peste 4500 metre, este muntelecold Stintg aid Iaponilort, eld slit sub iurisdictiunea popilord,are in vervti and templu modestg, and tact lungd de 6 milesi largg de 1 1/4 cart cu crateruld vulcanicg si cu impregiuri-mile variate ce predomineaza de acole, se apreluesce, ca celdmai frumosit puntd de videre din lume.

Idrogralle. Riurile can adapg insula Nifong suntd mul-te, insit cursuld lord, este de told mica, Intre aceste se insem-WI : lodogava, Tonrio-gava, Tone-gava si Ico-gava.

108

elintatulu §i pro d u c t e I e. Iaponuld este receregiunile de susil a le muntilort, si mai stempAratd in celelalte

Furtunile venturile is foarto dese. In munci se an :mine de aurd, aramA, costoriu, ferd petre precioase.

Industria §i c o m e r c i u l II. Manufacturile Iaponilorse peril a fi agiunst la und puntA de perfectiune, pentru cfi inEuropa, mAtAsiiriile, bunibacAriile, portelanele lacurile (lustruYat atrasd atentiunea celor mai renumiti fabricanfl. Artele deasemene se cultiveazA cu Ingrijire, mai cu seamil desemnuld sigravurele. Iaponii facil comerciulg -Geld mai mare au Hinezil,Coreii gi Olandezil. De la 1859 ad clipAtatil dreptd de a co-mercia In unele porturl ale Iaponului, Francezii, Englezii si Nord-Americanii.

GtivernamentuIu religiune a. GuvernamentIaponului este .teocraticA. Puterea temporalA (mireneascA) dela 1585 o are Seognonulli sad Cubo, puterea spiritual Dairi;sub cell dintAlu se MIA Damiosii sad aristocratii eel marl alImperiului. Religiunile can predomnescd suntil, acea : a lui Sin-to, a curia bazif este culturile geniilorti ; a lui Budlia corelmai respiinditii, apol a lui Confucius ti, cari are mai pa-cini Inchingtori,

Impartirea. Iaponuld se imparte In done pifrci : in fa-ponuld proprid can cuprinde insulele : Chiusid, Sicofd si Nifonti,si in pAmenturile tributare, can se alcatuescd: din norduld in-sulel Iezo, din giumAtatea eridionalA a insulei 'radical si dincele trel Curile meridionale.

laponulil proprid se sub-Ipede In 10 Geri sati d o :Tochinal sad ciinci provincil interioare a le Curlei.Tosado, ;eara munlilord orientali.Focurocudo, leara pAmentului septentrionalll.Sanindo leara de pe versanulfi septentrionalti al munlilor..Nancaido, Saicaido Ceara de la marea occidentalif.

mirE.

in

pi

pi

pi

pi

pi

109

insula Ichi §i Insula Ciusima.Matsmai care inglobeazg insula Iezo.Aceste d o se sub-impartg in co cfg (provin cif), §i ele

in c o r I sag districte.Politiile cele mai insemnate sunlit :IF in insula Nifong la revgrsarea Tungavei in golfulg

Iedo are porta, este cap. Imperiului, §i re§edinta Seogoonulufsag Cubo, linperatorele politicescl. Politia foarte mare §i fru-moasa avendg o impoporare de 1,400,000 locuitori. Industrieqi comerciulg ef suntil in o activitate nespusit, earl( literile alfo biblioted bogatg.

M i a co pe ;ermulil sudicg alu Insulei Nifong, are port!§i reqedinla Imperatorelui spiritual!. Politia aceasta e cea maiinsemnatii, fiindg cg are : o academie de litere, sciinli §i arte,InsercinatA cu redactiunea analelorg Imperiului, o bibliotecg, ouniversitate din cele 6 din Imperil, 500 temple .i fabrici ma-r* de : aramg, portelane, stole de auril §i de argintg. intrezidiri se inseamng palatulii lui Dairi, §i templuri cu statue colosale.

N a n g a s a c hi cu portt bung in insula Chlusig, aid pg-ng la 1860 putea negola numal Hinezii, §i Olandezif, earn deatunci Englezil, Francezif Nord'Americanii, le-ag deschisg §i lor.

Os a ca in In. Nifong este una din cele cinci politii carefacg apanagiulg lui Cubo ; Iaponii o numescg teatru de placer!.

Matsmai in insula Iezo, are tint port! bung §i este cap.guberniel Matsmai cari alcatuesce adoua parte a Imperiului, a-decg pgmenturile trihutare.

H I N A.

Notinni generale. Imperiulg Hind se numesce Tah-Cing-Cung, adicg Imperiulg Ceresct all Hinezilorg, Rulif iiChitai sag Cataf §i din vechime Sina sat Serica. Hine dupgRusia este statulg cell mai mare din lume. Aceasta learn ca

si

Iicil

'I

110

si laponuld este foarte pueind cunoscutn de Europel, din causecti intrarea streinilord ad fostd oprilA in ele. Resbeluld pe ca-ri Francezil cu Englezii l'ad fAcutd Hinezilord in 1860 all des-chisd portile acestui Imperil) Cerescd, cari numern 3,375,000c. p. si peste 380,000,000 locuitori.

Orogratie. Ptimenturile Hinei suntd muntoase si cu po-disuri. Intre laniurile principale cari incunginril podisuld cen-trald suntO : la ostd munlii Cucu-Noorti si in. Ching-Cand ; la-nordd munch Cangai, Malaca, Sarato; la nord'ostii o parte dinm. Stanovoi ; la vestd munch Tarbagatal, Cian-Hand si Bolord.;la such) munlii Cuen-Lund, Onfota, Culcunti si mai spre suddmuntil Indo -Hinei si Himalaia.

Idrogralle. Hina la cermuri se !annual de marea slit'formeazil mai multe golfuri si bill, in cari se varsil cele mai marl a-pe din learn ; asa suntd : Gol. Pecili, la termuld provinciei deaseminca numire ; Gol. sad baea Canton!) la sud'vestti si Go%Tunchinti la sudd.

Fluviile cele mai insentnate suntd :Hoang-Ho (fluviu galbAnd) cari vine din Mongolia.Chiang!) (II. albastru) cari din preunil cu afluiniii sel, a-

daptl provinciile centralo a le Imperiului din partea sud-vesticnsi nord'osticil si apoi ca Hoang-Ho dii in marea Tungai (Galbana).

Sinianguld dii in in, Hineza la Cantond.LAMM.; cele mai insemnate suntd :ITsba, lcu-Arald, Cheselbacil, Marti la nord-vestuld Mon-

goliei, earn la ostuld el Buhl si Cherulund.Bostenil, Baba -Cull, Lop si Gas!) la apusuld desertu-

lul Cobi.Cara, Buca, Tangri- Nooril Intro muncil Cuenlu si munlii

Tibetani.Iabrocd sail Palte incungiurti o insult{ si se aflil in nnun-

tru terel Tibetului.

111

Cucu-Noorg sail lacutu Albastru este in provincia d. a. n.-la ostultl muntitord Tangutu.

Tung-Cingd Fuiangd se and la ostuld Ilinel proprii,a drora ape alimenteazil fluviulu ChiangU.

Hinca se did in °staid Mangiuriel.intre toate aceste lacuri tole mai marl suntt : Lopg, Cu

cu-Noonl, Tangri-Noorii, Iabrocil Tung-Cingii.CH11140,1111 p r oductel e. ih privinia intinderel

lora Ilinel climatulg este felluritu, en toate aceste temperatu--ra sa e mai mild stemparata de cgtu rece. Mara de parteadespre nordt uncle suntu campii nAsipoase, ptlinentileste roditoriii. Asa dintre vegetate are : bumbeculd, tres-tia de zaliarti, indigulu, piperiuhl, agudulu, scortisoru15, camforuhl, arborele de lustru (tongciu), arborele de seU, cia sad cia-luta, s. I. t. Dintre animal e, tole doniestiee'sU mai inferioarode catu a le Europei, apoi suntu : elefanti, rinoceri,tigri, bivoll ; intre pAseri se inseamn6 fazanult argin-tau, earil intre pesci pentru frumuseta viociunea coloarelordse inseam* dorada bineza cari s'ail adusti in Europa. Dintremin era I e se alla mine de aura, argintu, inercuru, Imam&

lifiltistria comersil Industrie Ilinezilorti estefoarte inseinnate, insa stit locului de mat multe secule. MAW-

crepurile lora de matasa suntd de told renumite ; seinseamnii apol nanchinulu, vasele lora colorite si tu,ulil (ncgreala-de-Hina), asemene caolinuld sou pAinentuld de Mudd por.-Selene. Comerciulu Hinezilord in riguntrulli Iinperiului este for-te activO, si se face prin tnictilocirea canalurilord ; celu din a-farA insA era cu totuld mArginitit si restrensu tunnel in portuldde Ia Cantond piinA la 1858 eiridd Francezii Englezii lad bi-ruitd, apol Ia 1860 duptt ce le-au cuprins0 si capitala, all des-chisu polite Imperiului Cerescil, astitcli streinii negoleazit cumat mare usuriitate in mai multe porturi a le Hindi. Din arti

cela-laltd

leopardi,!wild

si

si

1i

,i Ierisi

Ji

Ii plumbd.

pi

6f

112

culele lonl mai insemnate suntfi : porjelane, camforl,gingebru, riubarbarulU, mercurull, ceaiulti, a caruia valoare co-versdsce pe a tuturoril celoralalte articule. Europeil le duel ocgtime nespusit de ()pima, can cu toate cif este opritti de aintra, ins/ se face o consumare inspiiimentltoare ; afarti de a-cestea li mai ducl cuiburi de riindunele, o miincare gustoasii,din Insulele Malese.

Guverliamentulu Hinei este monarhieil absolutu , infruntea cAruea stil Imperatuld, socotitti de fits all ; elife sefif all religiunel puterei mirenesci, care prin provinciise esercitil de ctrl mandarinil set.

RELIGIUNEA lul Fo este acea a mullimei poporului ; a lutConluciusl este a invelatiloru si a Imperatulul, earl a lut Lamaa Tibetanitord.

Locurromi. Cea mai mare parte a locuitorilorti Hinel suntIaborigeni (de bastinit) Hinezi ; pintre ei insl se afla mestecallo mullime de Mangiuri si multe popoare grilinlidite din vecinA-tate pentru comerciu ; asa'st : Buhari, Persi, Rusi din Siberia

Jidant.Impartirea. Imperial Hindi se imparte in,3 : Hina

proprie, Posesiunele imediate si Posesiunele mediate sal tributare.Hina proprie se imparte in 18 Provincii, aceste in Fo sal

.departamente , sub-impArtite in C e I sal tinuturi, si acutein H i a n.

Politiile cele mai insemnate din Hina proprie sunlit :PcCHINULU, este cap. Imperiului si se AA in provincia

Pe-ci-li aproape de gol. d. a. n. pusetura sa este intr'opie intinsil pe lu-ho. Pechinull e resedinta Imperiulul, are unIcolegil, unti tribunall de istorie si literaturif, unu observatoriuziditu la 1279, o biblioted tipografii, teatre si multescoli publice. Politia este impdrcitil in doue, in politia Tartar/sal Imperial/ nurnitg Ching- Cingd, si in politia Hinez/ sal ye-

.che, numita Vai-lo-Cing incungiuratil fiindu cu muri ; in central

scoicArii,

Pall

pArti

dm-

Imperiall,

It

113

ei se afln palatuld Imperiald. Pechinuld dupre Hinezi s'ai fun-datd la 1200 ani nainte de Hristosd. La 1644 Mangiurit ild ea-prinsera, earn la 1860 Englezil §i Francezii Miranda cu putere,arsa celd mai frumosd §i mai bogatil palatil de yarn aid

cere§ci. In Pechind rezideazn ambasadorii : Rustel, Fran-ciel Engliterei.

Nan c hind pe Chiangt, vechea cap. a Imperiului, e maimare de did Pechinuld, insn'i coperitu de mine, gradini gitearini, tottql se inseamnii temple §i faimosuld turnd de pole-land sad faiansd, de formA octogonA, naltd de 66 metre. Nan-chinuld e politia sciincilord, are multe biblioteci qi tipografii, fa-brici de mntasaril §i bumbacd ; materiile aceste din urma decolord galbilnd se §i numescu Nanchine. Acole la 1842 s'adincheietd tratatt intre Englezi §i Hinezi, deschiclinduse porturile,de la : Cantond, Ningpo, Emui, Sanghai gi Fuced.

II a n g-c e d in prov. Cechiang este una din cele maibogato §i mai impoporate politit a le Hind (1,000,000 locuitori),

are patru turnuri ate cu noue rAnduri.Canto u d sad Cuang-ced la gura Pechianulul, pond es-

celentd §i unuld din cele mat comercioase a le Asiet, este scan-.nuld Gubernatoriului prov. d. a. n. §i a generalului Tartand cancomandil armatele din ea. Politia se imparte in veche sad man-giurif §i in noun sad hinezn, despnrtindusa una de alta prin and

Spre sud-vestuld ei pe Ciuchiangd se Mtn foburguldCisan-Hongd sad treispreylece comtuare.

Insula Formoza e petrecutd de lantuld vulcanirm Ta-Hand.Capitala sa este Tai -hand.

In. Hainand cu cap. Ctungt-ceu-fu are und pAmentd staff-cosd, riposd §i nnsipost. Amendoue aceste insule se tint de

Mina proprie.In Macao in gol. Cantond de la 1563 se ocupn de Por-

t ugezi carii plAtescd Hint! 100,000 galbeni Pe fie -care and ; ai-8

Acidinipil-

mutt.

114

ce se face and comercid foarte mare, ocarmuirea portugez§ins§ 061.116 cu totuld de mandarinuld Hinezd.

Posesiunele imediate a le Hindi suntil :Mangiuria care cuprinde si pe Dauria, se ad§ Ia nord'

ostul Hinel intre Siberia, marea Iaponului, pen. Corea, Hina pro-prie si desertuld Cobi.

Mangiurii ca la 1,500,000 suntd de familia Tunguz§ side religiune budistd, el Ia 1644 cucerted Hina, preste sari,dinastia lord inc§ pan§ ast§cli donmesce.

Mangiuria se imparte In 3 departamente: Cing-Chingd,Girl* 8acalien-ula-Hotond.

Mucomu sad rung -ciand prind la 1844 fu resedinta suve-ranilord Hindi. Ea este cap. Mangluriel si se alcatuesce dindime una din centru si alta care o incungiura, avenddmuri mai tari de did al Pechinului; asemene are templuri

dome din cele mai bogate mausolee imperiale.Giunguria sad Cian - han -pe -lu se all in partea nord-

vestic§ a Imperiului, cuprindindd pe Calmucia cu o parte dinleara Chirghidilord, are 370,000 c p. si la 900,000 locuitori.

PAmentuld Giunguriei e incungiuratd de mun. Altai, Bo-lord si Cian-hand, si se adap§ de 'nisi', Ili si Ciui intro Incur!sad caspiene se all§ : Giaicangd, Tuzcul sad Temurtd.

Giunguria se imparte in 3 despArtiminte militare :Cur-cara-usd si Tabargatai. Aceasta tear§ pentru estephientuld esilului sail Siberia lord, si se cuprins§ de la 1760.

&Lau (Ili) este pol. cea mai comercioasa, si resediniageneralului Hinezd can guberneazil teara.

T a r a b a ga tal cap. desp§r. d. a. n. este intArit§ cu muride pan-ontd.

Bultara mica sad Cian-han-nan-lu, la sud-vestuld Giun-guriei are la 1,100,000 c. p. si 1,500,000 loc. de religiuneamahometanii.

Pilinhtuld se incungiuril de munlif Cian-han, Bolord, §1

fru-!nose si

Guldia,

OW,

Ilinedi

115

Cuenlunt, cari ail mine de aurt, argintd, aramn, amoniact qipetraril de agatt. Ape le celt riureazA sunlit : Iorcan-daria,Cacigart si Acs(' ce se varsn in lacult Lobti.

Buharia at intratu sub Hinezi la 1760; ea se imparte in10 provincii cu politiile cele mai insemnate :

I a r chian d ti pe riult d. a. n. politic foarte contercioadcu store de matasn, Fenn, bumbact si covoare de o frumuseinurn. Aice este centru inrelnirei negu ;itoriloril din Asia Centraln.

Ca h gar ti cap. Hanatului d. a. n. este pnclitn de o garni-zoana puternicit hinezn. Aice se face comerciii mare cu stolede matasn.

Mongolia cuprinde cea mai mare parte a podisului cen-tral(' si este coperitn de desertult Cobi, o mare de nnsipt. Mon-golia se mgrainesce la nordt si vest(' de muntii Altai si Iablo-noi la sudll de m. Incani si de clidiuld eel mare hinezd, cu carise desparte. de Hina proprie. Ea in partea nordicn e aditpatnde Salenga, Orconil si Cherulunii si de lacurile Culend si Buell.Mongolia de astif01 este numai o parte 'mien din intinsul Im-perit Mongol(' format(( de Cingishant. Mongolif se impart(' inmai matte triburi (aimacil): Calcas suntt cei mai puternici simai numerosi, Buriatii si Eliotii, Ordes, Ciacharii si Sunlit', totiimpArtiti in oarde nomade ; numerult corturilor (Writ) for se socottpeste 500,000.

thicA sad Cure la marginea nord'osticn a terei este capitala.Z o h olt este resedinta de yarn a Imperatorelui.Terile mediate sat tributare Hine! suntt :Tibetulu cuprinde partea meridionala a podisului celul

mare din Asia central(', are spre sudu lantult Himalaia cu ver-vurile Clamulari si Davalagiri; se adapit de : Indust, Bramaputrasi Chin-sa-chiangt. Tibetult are mai multe !Henri, intre cariManasarovar este celt mai nallt fact de pe 0111611M Climatulilset -earna este foarte aspru, earn in celalaltd curs(' aid anuluistnmpliratil. learn are pn§uni grase si crepe mai multe vege-

116

tale din Europa. Muntil suntl plini : de aurif, argintu, mercuric,-anima alba, ferd, pucioasii si petre pre ;ioasa. !Titre animate setnseamnit : chianguld, caluld selbatiefi; laculd boil cu coada decall, care'i bogatia triburilord nomade ; licornuld call cu andcornd, si mai cu seama capra numita tibetana, cu acaria Ordmatilsosil se facd cele mai de prep saluri.

Locuitorii Tibetani asi au limba allabetull lord par-ticulariu sunlit de religiunea lui Budha, earl capuld terei sialit credintei lord se numesce Dalai-Lama.

Tibetuld se imparte in 4 provincil marl. Politiile cele maiinsemnate suntil:

Lts pe Gian-ciu este cap. cerei, scaunull lui Dalai-Lamaresedinta tut Tacinl, vice-regile hinezd. La vestuld poliliel

pe Marbari se aflii palatuld sad monastirea lui Dalai-Lama, cudeco ma de camari. Lasa este centruld comerciului celui marecu Hina, Indostanull Buhara.

Butanultt se ail spre sudu de la Tibeld de care sedesparte prin m. Himalaia. Climatuld este rece catra inllcimilemuntilord, earl In poalele lord stemparatd; pamentuld produceorezu, tiutiunl si bumbact. Padurile'sd pline de rinoceri, ele-fanti turme de momi ;i.

Butana swill cu totuld agricoll, sefuld lord mirenescdse numesce Dab-ragia, earl atoll spirituald Darma-ragia.

TASISUDONU pe Cin-hu intr'o vale roditoare este cap. Bu-tanului resedinta amendurorti suveranilort. Aceasta capitalse alcatuesce numai din palatuld principelui cu o citadela patrata,undo se alla templuld cu idoluld cell mare Mahamuni rese-dintia Jul Darma-ragia ; casele sunlit departe de 'Wald de douechilometre, fiindu imprastiete in grape durate de lemnd citeen und randd. Prejmetele Tasisudonulul sunlit pline de elefan;i.

Corea. Aceasta peninsula se afla la sudull Mangiurielintre marea Corea $i Iaponl. Marginile sale suntl tact° de mad,

cungiurate de mai multe insule. Nauntruld sari se pare a ft§i

pipi

pi

pi

pi

pi

pi

pi

117

muntost are climpil roditoare : in oreztl, bombed, cAnepti. Minefedad aurd, argintt §i aramil. Corenii suntil sectatorl al in! Budha§i ai lui Fo. Limba lord este cu totulti deosebitil de a Hinezi-lord. Regele Corenilort este vasalti Hind, totti 'AMA tut plfi-te§ce unit tributd §i Iaponulul.

Corea se imparte in 8 provincil cu politiile cele mat insemnate :HAN-IANG-CING sad Cliing-chi-tao in provincia d. a. n. este

capitala Coreel.C i n g-c e if in fundul gol. Pecili, earti§i este cap. Coreel.Insulele Lien-Cied alatuesct o grupil de 36 insule tribu-

tare §i Hine! §i Iaponului; ele se afla in Oceanuld Mare In suduldlaponului §i la nordult insulei Formoza.

Ce uli este re§edinta regelui.Napa oh i angult este portult cell mai insemnatd Mt lord.

BELUCISTANUUT.

Notiuni generale. Belucistanul sat confederaliunee.Belucitort, este o aduntturA de feliurite ptmenturi mai multi1sat mai pucint intinse si Mete de munci, cuprinclindu 377,000c. p. §i 2,000,000 locuitori.

Orografie si Id r o g r a fie. intre munct se inseamnii :Brahuici sat Gisnici la nord-ostil, cari trecti in Afganistant ;din el se desface unit la* care pitrece Ceara de la ostt sprevestit §i se une§ce cu muntil Buscherudt. Intre el se formeaztvii cari product : grat, orzt, popuolu §i orezt, mai cu saintin Caci-Gadava, in care se toate fructele din Europa, pecandt podi§ult terel in genere este sterpt. Riurl marl nu seinseamnt, de aid Gangesulti, cele-lalte suntti torente cari va-ra se usucti. Muncii suntu plini de boggiii minerale, inst numalferult, plumbuld qi sarea se esploateazt.

Locuitorii. Belucil Brahuil alciftuescif cea ma! mareparte a confederaliunel, II mat top sunlit de religiunea Mahome-

afla

p1

118

Multe din triburi isti nomade, se dedau la insrs0ospitaliere. Comerciuld ;ere" st'a in mgna semintiel Indust si

se face cu producte de manufacture, sclavi, schimbiln-duse pe cat, pet, curmale, grane, orezd, aurt 1i argintt.

Impartirea. Belucistanuld se imparte in 7 part":Saravanult si Caci-gadava la nordd ; Desertuld Giala-

vanulil la centru; Mecranult si Lust (Latsa) la sudt.Politiile cele mai insemnate suntt :CIIELtTU in provincia Saravant pe Dustu care se varsa in

golf .0manti este politic tare a Belucilorti 1i cap. confederati-unei. Hanult de Clielatu odinioara era vasalti alfi Cabulului,astgcli ins e neatarnatt, cu toate aceste recunoace suzerani-tatea companiel Indiiloru, ala, ca Englezil de la 1839 lint in-transa o garnizoanL

Gandava cap. provinciei Caci-Gandava care este ceamai roditoare din confederatiune.

Cliedge cap. provincivi Mecrant se inseamna pentrucomerciti.

AFGANISTANULtr.

Notinni generale. Afganistanult se intinde in parteaorientala a podi§ului Irani, si se alcatuelce din done tell, aCabulistanului de la nordti si a Afganistanului de la sudil, carecuprindti la 450,000 c. p. qi la 8,000,000 loc. dupre unit, eardupre altii 12,000,000 locuitort.

Orogra lie si I d r o g r a fie. Afganiitanult se incadreazitla nordd de inun. Hindu-Co (Paropainizusti), parte din siste-muld Bolord-Himalaia si la ostt de mun. Solimanti i Gendari.Ramurile acestoril munti can brAsduesct team in toate *tilesuntt destuld de nalte, 1i vervult fort culmingtorlu din Hindu-Co agiunge la 6167 metre. intro riurile can adapg pAmentultiacesta suntu : Hilmandt, elt curge de la nord'ostu spre vestu

land. 1101,

Weald

§i

didi

Cubic-tanulii,

119

§i are de aftuinti pe: Lora, Corardang §i Ca,g, cu cari sevarsa in laculg Gelabadg sag Duceact de lengil polilia d. a. H.Ott acole se varsn r. FerahRudd. In partea despre nordilcurge r. Baclicideria §i despre ostil Indulg. Afganistanulg §iCabulistanuld se marginesct la nordil cu Turcestanult, la ostgcu Indostanult; la sudg cu Belucistanulu §i la vest cu Persia.

Locuitorii. Afganil snag ung poporil resbelicil §i industriosg §i pretindg a fi de§tincletori din Jidovil dui in captivitatede cntrn regii Asiriei; triburile cele mai insemnate sung : Berduranisil, Damanl, Duranisil, Gildgisg §i nomazil Nasiri. Limbalord este acea Pu§cg respinditn Ong in Indostanil, earn religiunea acea Mahometann. Englezil folosindusil de turburnriletemplate acole in 1839 era aproape de a cuprinde regiile Cabulg §i Candabarg, ins la 1842 dupg ce suferirn o invingerecumplitil la strAmtorea Caiber nu departe de Gelalabado, s'ail retras.

Politiile cele mai insemnateCABuix pe r. Cabult, afluinte alt Indului este cap. regiel

Cabulg a Afganistanului de la 1774. Aice resideazil cellintniu suverang Afgang, ea se sUirma mai de told de cairnEnglezi la 1842. Climatulti §i rodnicia prejmetelorg sale suntgrenumite.

Ca n d a It II in Ceara semintiel Duranisti este cea maiindustrioasn politie din Cabulistang. Englezii la 1842 ni sftir

toate tnriile.P ei,a v erg pe Cabulg se inseamnn pentru grndinile sa

le cele intinse §i fu vechea re§edintn a regilort Algani.

IIERATULt.

Notiuni generale. Heratulil este o regie din Asia cen--train intre Turcestang, Persia, Afganistang, avendg peste1,000,000 locuitori.

Orogralie §i Id r o gr a f i e. Pam'entult Heratului sag al

si

suntil:

§i

r

maril

120

Corasanulul orientald, del acel occidental!! este in Persia, alcif-tue§ce und podi§d fnaltll, cari se adapd de r. Tedgiandd §i Helmendd.

Politiile cele mai insamnate suntd:HERATU aproape de Tedgiandd este cap. ;ere, are o mul-

time de bazare, cifteva moschee, und colegid celebru, fabricfmulte §i inflorite; apa de trandafird §i silbille ce se fabricii acolesuntd cele mai stimate din orientd. tntgriturile sale adilogitede cgtrii Englezi all fAcutd din Heratd una din cele mai tartcetfili ale Asiel.

TURCESTANULtf.

Notiuni generale. Turcestanuld sad Tartaria indepen-dintil este o tearg intinsa a Asiet Centrale ; ea corespunde Invechea Sogdianil §i la o parte a Scitiel din coace de mun.Imausil a celord vechi (Bolor-Himalaia de ast441). Turcesta-nuld cuprinde 1,900,000 c. p. §i la 7,000,000 locuitori.

Orografie. Turcestanuld formeaza o parte mare dinregiunea Asiel Centrale ; in parted despre nordd se incinge deramuri ale m. Urali, la sud'ostd suntd mun. Mustagd, car!despartd Turcestanuld de Imperiuld Hind. Spre sud'ostil de lamarea Arald se intindd stepele erboase din Carimzd, earg lanorth nesfilqitele stepe ale Ciirghiclilord, intrerupte de pfiguni §ilacuri sarate. Pgmenturile din Badachand all mine de aural, ar-gintd §i rubind ; acele din Cocandd suntil muntoasii, roditoare§i bogate in aura, argintd, §i fern; acele din Hiva suntd rodi-toare in cereale, ink susamd §i allele.

Terile car! mgrginescd Turcestanuld suntd la nordd 'nun.'Craig §i Siberia, la ostd Siberia §i Hina, la sudil: Indostanald,Afganistanuld §i Persia, la vestal marea Caspicg.

Idrogratie. Apele can adapii aceste regiuni suntdAmurd-Daria §i Sird-Daria ci dad in marea Caspicik; Carasu,

121

Cluj, Coicf §i Tedgfandil, dad fn deosebite lacurl sad caspiene,.orl se perdu in nasipurf.

Impartiren. Turcestanuld se imparte in mat multe st a-turT, earl cele mai insemnate din ele suntd :

Hanatuld Cocandu cu cap. de asemenea numire.Hanatuld Buhara, Usbecistand sad Sogdiana $i Bactriann

celord vechi, cu cap. d. a. n.Hanatuld Hiva cu cap. d. a. n. acesta'l celd mai intinsk

din hanaturf.Hanatuld Badachand eu tap. d. a. n. §i.Hanatuld Cunducld cu cap. d. a. n.CArgbiclif nomazi cu oarda cea mare §i acea a TurcomanilortL.Politiile cele mai insemnate sung:CocAriati, aproape de Sird-Darla are 400 de moschee, multe

fabric! de materil de bumbacti stofe de matasif }elute cu auraargintd. Aceasta fu resedinta principaltt a lul Cinghis-Hand ;

in ea se siirbatorir4 nuntile nepoplord acestuf monarhil asiand.in can full fat4 peste 500 de annbasabri ai popoareler supuse.

Buhar a numerA la 360 moschee, 61 scot! de teologie qifrecuentate din toate Asiel.

Hiva pe unto Canald din Amurd-Daria are a scoalil cele-bra, si face comercld cu sclavii adusf din toatA Asia, centralti.

S a in c an d if pe Cuband are peste 250 moschee scoltcelebre musulmane ; ea fu vechea cap. a lu! Tamerland, acilruemormentit se aflii acole filcutd totd din Iaspisti.

PERSIA.

Notiuni generale. Persia sad Iranuld, este una dincele mai vechi ale Asiel, se milrginesce la nordd cu

marea Caspicil si Turcestanuld; la ostu cu Heratuld Afganis-tanuld ; la sudd cu Belucistanuld, got. Omani got. Persicil ;

§i§i

medicina, pgeile

§i

terile§i

§i

Rusia,

122

la Neste cu Turcia Asiang. In aceste margeni cuprinde 1,150,000c. p. si 11,000,000 locuitori.

Orogra fie. Persia este lesutif de ramuri ale sistemuluiTauro-Caucazu si Bolor-Himalaia. in partea nordica se inseamniivervulti celg mai nalta de 4500 metre lengif Demavandu, undese afla si vulcanula d. a. n. Lanculg nordica se unesce cuacela apusang alg muncilorti Elboruza si Elvendg, can fncingatoata partea apusana a lerel, si apoi se leaga cu munlii dinBelucistang si Afganistana.

Idrogralle. Persia se riureaza de Ciatel-Arabg (Eufra-tula si Tigrulg) cari o desparte de Turcia si de r. Curamgce dad in gol. Persica. Courult o desparte de Rusia, Chizil-uzang si Atrang cari dad in marea Caspicti. Banda-Emil-a,Zendeht-Rudg si Tedglang se varse in lacuri saa se perda innasipuri. Intre Incur! se numerg pans la douecleci cu cele maiinsemnate din ele : tTrmiah in Aderbaigeanu si Balicegiang inFarsistana.

Climatulu si product el e. in }Agile de ameacli alePersiel, caldura sate o data e nesuferita, lipsa de ape pe acoleocaziuneaza raritatea padurilorg si sterpiciunea campiilort, cariIn genere'st nasipoase. Cu toate acestea despre marea Caspicase afla campil manoase si gradini delicioase. Mineralele suntafoarte pucing cunoscute, totusi in Corasan se Oa aura, argintti,felt, plumbg si turcuoaze (peruzele) minunate. Intre animalelecari fact bogalia }erei sunta : calulg, camila, si asinii; dintreacele selbatice se Oa : leula, lupulit, vulpea, ceacalulg si antilopii.

Comerefulu si Indus t ri a. Productele pe cari In lucrasi le vends Persil sunta mai cu seams: matasa, spa de roza,Ilene cu cari orientalii coloreaza ungliiile, lens, perula decaprii, covoarele, salurile cele renumite ale industriei persiene,bumbacula, peruzelele, fructele uscate, animalele si allele. Co-merclula maritime este cu totulg lasatti in maim streinilorg.

GuverniAmentulu Persiei este monarhica absolute; §e- .

ip1

123

fuld Statului se numeqce a It if sad S o f i. Religiunea domnitoare este acea Mahometana a eitilord.

Impartirea. Persia se imparte in 11 provincii:IracAdgemi cu cap. Teherand.Tabaristand 7) 93 Demavandd.Mezenderand I) 7) Sari.Guiland

93 93 Rehtii.Aderbeigeand

95 93Taurisd.

Casistand7) 95

§usterd.Curdistand

77 7) Chirman§and.Farsistand

73, §iratd.

Chermand75 13

Chermand (Sirgeand).Culdstand

7)*eheristand.

Corasand73 35

Ille§edd.Politiile cele mai insemnate suntt :TEHERANU pe coasta meridionalg a DemavanuluT, inteo cAm

pie frum6s6 este cap. terel §i re§edinta *ahului, ala cgruIapalatd (Aragii) este patratd incungiuratd cu muri tart §i gatdint spacioase.

I s p a h a n 0 fu vechea cap. a Persiei, ast0d1 se inseamniipentru comerciuld §i industria sa cu : catife, stofe de matasa,panzuri de bumbacd, postavd, arme de foct, stecle colorate q.1. t. Afaril do politie se AA poduld mAretd Giulfa, ridicatil pe34 de arcade.

i r a cd aprope de ruinele veal Persepolis, se nume§ce dePersi vatra sciintilort,aicl se niiscurg peep Haiti §i Saadi. Vineturiledin impreglurimea sa producd famosuld vinii numitd §iracd.

B e n d e rA b u q e r d la gol. Persicd este celd intrauporta de comercid §i scaunuld unui comtoard englezd dintrePersia qi Indostand.

B a 1 f r u §d pe Bahol este cea mai inflorit0 §i mai comercioasil politie a Persiel, piing find! de ateli1 §i magazii.

T a u r i s 0 (Tebrild) la norduld lacului Urmiagd politie

yS

124

comercioasil industrioasfi, este centruld de intilnire al cara-vanilord din deosebite

INDO-NINA

Notimii generale. Indo-Hina sail India Trans-Gange-tied, adecd dincolo de Gangesil este o peninsuld mare din au-duld Asiel. Se miirginesce la nordd cu Hina, la ostd cu mareaHinezd, gol. Tonchind gol. Siamt ; la sudil cu Oc. Indicilla vestd cu stremtoarea Malaca, gol. Martaband gol. Bengali.in aceastd intindere Indo-Hina cuprindo 2,000,000 c. p.40,000,000 locuitorl.

Impartirea. Indo-Hina se imparte in 5 leri sad staturiprincipale :

Impeuld Anamd, regia Siaml, Imperiuld Birmand, MalacaIndependintil Indo-Hina englezii.

Anamulit sad Vintnamuld se ad in partea °stied a penin-sulei Indo-Hine mdrginindusd la nordd cu Hina ; la ostd cu ma.Hinezii; la sudd totd cu acesta mare si cu gol. Siamt; la vestilcu regia Siamd, avendd in aceasta intindere 700,000 c. p. si12,000,000 locuitorl.

RELIGICNEA claselord inalte este acea a In! Confuciusii,mullimea poporulul dedatil la supersticiuni grease, crede in Bu-dismd ; cu bate acestea sunlit si peste 300,000 crestini in Im-periuli! Anamd. Francezii Spaniolii de la 1860 ad purtatil res-beld in Co-Hin-Hina ^i ad cdpiltatd mai multe biruinti. Ana-multi se alciltuesce din Tonchind la nord'ostd, Co-Hin-Hina la°sit, Ciampa la sud'ostil, Cambogea la slid! - vest!, si Laos-Ana-mittl la nordd-vest!.

Toncitinulii face parte din Imper. Anamd ail/Indust{ in parteasa septentrionald ; In centru formeazd o edmpie intinsit incungiuratilla nordd si vest! de mun ;i nal0 riuratd de Sangcol celdmaI mare din fluvii, cari se varsd in gol. Tunchind ; acesta

si;eri.

sisi

$i

si

si

125

ca si Niluld face rodnicia pamentulul adgpgndul cu rgvgrserile sale.CLIMATULU. Termurile sunta ripoase si in multe locuri

glosnice, bgntuite fiindu adese de furtuni. In leuntru, ploile incepgla Main si se finescd la Augustil. Caldurile cele marl ale verelsuntu urmate de erni reel; cu toate aceste climatulg in genereeste senatosd.

Product e. Dintre minerale in Tonchinu suntg minede : aura, argintd, aceste din urmg dad pe and peste 60,000chilograme, cele de felt isU pgrgsite. Dintre vegetate suntg :orea multg, popusolu, cartofe, cocotierulu, trestia de zahara,pucina coati, tecult, abanosulU, arborulii de rorti si matasil mul-Id, in On se Slice ca facU din ea Ong frgmbil de corgbii.Dintre animalele selbatice are : tigrulu, leopardula, ursultirinocerulg.

Clisao politic mare cu casele de lemnt si coperite ceamal mare parte cu frunze de curmalg §i stuh0. OlandezilEnglezii au acole ciiteva comtoare.

Co-hin-hina alcatuesce partea oriental a Anamulul. Apemarl nu se afla in Cohin-hina din cauza ingustimei pgnagntululzed, restransU Gindu intre lermuri lanful muntelul Laos-Ana-mitt. La termuri are bai porturi insemnate, ca aceld aldTuranulul.

HUE pe riulg d. a. n. este cap. Coliin-hinel si a Anamu-lul, are arsenate, o versatorie de tunurl §i scheli de duratucorgbii. Politia e foarte tare, cungiurattl fiindu cu and sanp de/2 chit. impregiurime si de 33 metre largime. Tariile cetigelse clicg a li inzastrate cu 1200 de tunurl.

Cambogea alcgtuesce o parte din Anamd si se aflil intr'ovale lungg adapatg de Meicongd, can o petrece de la norduspre sudU. Pgmentult este pliml de ptiduri marl cu arbor' delard, gomu, sandald, de ferd allele.

SAIGONGULU pe Donal, este cap. terel, are pond boarteii

1i

sisi

si

gisi

126

comerciosl, unt arsenal insemnatt gi o citadel! puternici. Poll-tia se comunicif prin unt canal!! cu Maiconult.

Si a mai tt Regia Siamulul se nulrgine§ce la nor!! eaHina; la ostu cu Im. Anamt ; la sudti cu gol. Siamt si sta-tele independinte ale Peninsulel Malaca ; la vestd cu gol. Mar-taban. In aceste margin! regia are 521,000 c. p. si 3,600,000 locui-tori de religiunea budista. Cre.tinii suntt foarte persecutatf.Guvernamktuld este despotict.

Siamul se adapii de Saluen earn' formeazil marginea des-pre apust, gi de fluviult Menamt. Doue sirurf de munif para-

inadreazA leara la ostt §i vest!!. Pamentult e foarte rodi-torlu, afara de unile Orli de pe lermurile Menamuluf. Produc-tele suntd orezult, tiutfunulti, piperfulti si mai cu seam! laculd.Asemenea are pfiduri in cari se ally elefantuld albt, ce se M-ama de Slain!.

BANCOCU pe Menamt In varsarea sa in gol. Siamt estecap. Wei de la 1766, dna Birmanii sfarmArfi politia Siamfi.Bancocul se aflfi mai pe giumfitate ridicatti pe plute de alungul;ermurilord Menamului imparlitt in strade regulate cu bazarein cari se face unt comercit insemnatt cu zaharti, lemnt mirosi-torfu, fildest, pel, cuiburi de salangane allele.

S iamt vechea cap. a regiel, este ridicatii pe o insula aMenamulul, infficosazA mai multe ruine din vechea sa strfilucire.

Imperiuld Birmand ocupg partea centrala simeridionalii a basenuluf Iravadi, se marginesce la nordt cu Tibe-tub); la ostti cu Hina Anamult de cari se desparte prinSaluent ; la sudd cu gol. Bengald cari formeaz5 pe celd deMartabant, si la vestu cu posesiunile Engleze. Birmanuldacestea margenl cuprinde 525,000 c. p. si 4,000,000 locuitorilcari credd in Budismt.

Orografie $i Idrogr afi e. Pfimentuld Birmanulul estemuntost precurmAndusii de trel lanturi de munp, din cari unultide la meacli-noapte ilti desparte de Asamt, unit altultl ce vine

§i

§i

astu¢i

si

in

tell

Hirtuantil Is.

127

din Hina se intinde de alunguld termului apusand alti Saluenului, si celd aid treile pitrece imperiuld din centru spre sudd.intre fluviile can adapa teara sunlit : Saluenuld, Sitanguld siIravadi, dandd toate in gol. Bengald; ele comunicti intre sineprin niste canaluri.

Clintatultt, pro ductele, industria si comer cIuld..Birmania cu toate cif sufere dese revArsgri de ape si o pAlescdcalduri puternice, totusl este sAnetoask in partea sudia a ;erasuntd dese cutremure de p6mentd. Muntil ad boggtii metalice,asa este: platina, aurulti, cositoriuld, plumbulti, antimoniuld.intre vegetate cresce: orezuld, griluld, cealuld, tiutiunuld siindigo ; pAclurile ad lemne precioasa ca teculti, si'sd pline deflare selbatice p. c. tigru, leopardu, mgli selbatice; elefantuld sibivoluld se intrebuinteaza la munca casnick

Industria agricolA e pucind naintitk acea manufactuartl simai pucind desvalitti, si mai an produce de did oltirii. Cotner&lulu se face cu Hina prin caravane, can aducd catefe, matasa,bathe, lacuri, fildisd si scotd din Ceara: silitrk yard, bumbact,lemitd de constructinne si cuiburi de salenga. A Oecea partedin venituld comerclului ce ese din productele Wei so is decgtrA guvernd.

Guvernamentillu Birmaniel este despotict absolutd.Coduld imperiului se deosebesce prin legiuiri intelepte. Natiunea se imparte in sese clase : familia regeasa, irnpiegatil guvernamentului, preotii, negutitoril, lucratoril de pilm'entd si sclavii.0 alt5 clas6 a parte, se alciltuesce nu din oatneni de casts, cidin calai, temniceri si leprosi.

Impartiren. Imp. Birmand ale ciiruia regiuni principale suntil: Birma, Pegu, Martaband si Laosd se subimpartd inprovincii sad tinuturi numite mios 11

Politiile cele mai insemnate suntd:MoNrsouo spre nordit de la Amarapura este cap. Imperiu

lui de la 1837.

128

A v a pe Iermulti stengd alt fl. Iravadi fu cap. Imperiu-lui, ea este incungiurata cu mutt de canimida, §i are und palatedestult de insemnatt.

A m ara p ur a pe Iravadi aproape de and lace frumosil,fu cap. Imperiului pina la 1824. Aice se aflii o monastire cucinci Hindurf de o arhitecturd straordinarti, cu ornamente ciu-date poliite cu aura, pe cari cutremuruld din 1839 au prefl-'cur° in mini.

S a i g a ing0 este cap. religioad a lerei.P egu pe Hutu d. a. n. fu cap. regiei Pegu. In politie

este famosul0 templu at divinitatei *emadd, §i sunta multi eclesiastici.R a n g u ntl Ia raviirsarea fl. Iravadi, este celti intliu porta

.a10 Imperiulul.M art ab an0 la gol. d. a. n. politie comercioasli.Malaca Independintii se alciitue§ce din peninsula Ma-

Ilaca, cari se pitrece de la nordu spre sudu de muntii Mogd.sfAr§indusii la capulfi Romania, §i se afla intro gol. Siam, strain-toarea Malaca qi gol. Bengal. Plimentul este foarte muntosU,plidurosu §i bogatu in mine de aura, cositoriu, §i ferd. Naun-

-trul ;ere este roditoriu. Teara se imparte in statue: Sultania-tul Peracd la nord-vestU, Sultaniatul Salangarti la nord-ostd ;regia Pahang-A Ia vests §i regia Giohort Ia sudd, se afla subilprotectiunea Engleclilont Politia Malaca nu face parte din Ma-

laca Independintil. Locuitorii suntO paste 800,000.COLONGU sail Calangd cap. statului Salangaru are mine

de cositorit.P a han gt cap. regiei d. a. n. pe Hull Pahangd din ca-

ri se culege aunt Ragiaoa de Pahangd se clice ca este yes-tiarulu celui de la Giohort.

Giohort este cap. statului d. a. n. care se allA subprotec;iunea Englezilont

Indo-Ilina Engleza. Cu aceastl numire se tituleazasamenturile din partea apusanl a Indo-Hinei cedate de Birmani

129

Englezilord de in 1826, §i cuprinde : Asamulti, Catclarulti, Tiperahulti, CitagongulU, Aracanuld, Martabanulti, le, 'Paul, 'Pena

PuloPinanga, politiile Malaca §i Singapurd ; Coate acestedepindd de pre§edinla din Calcuta.

Politiile cele mai insemnate suntu :Malaca in peninsula d. a. n. are pond build, este scau

nula unui episcopii catolicu.Sin gap or it (politia Lenin° pe insula d. a. n. are u

nulls' din cele intai porturi comerciale ale Asiel de ameayii. Acestea se MI6 in partea sudica a IndoHineiEngleza.

Martabanul englezti pe lermul stengu al Saluenului cualto Jeri insule vecine (,Mergi, Giongseiland,Acestea se all in partea centrals.

Giorha tu este cap. provinciel Asamu cari se Oa lanordulu

A r a c a n pe riul d. a. n. se alcalue,ce din colibi debambusii, are mai multe temple pggane fu cap. p ,rovinciei.Aracand, cari este foarte nesanetoasa plink' de fears selbatice.Aceste se all in partea nordica.

INSULELE.- De IndoHina alarna done grupe de insule dingol.

Insulele Andamand, §ese la numera, foarte paduroase gipline de feare selbatice.

Isula Nicobard eard';i muntoasg, paduroasa §i plino de feare.

INDOSTANULt.

Notilini generale. Indostanulti sail India Cisgangetica,adica dincoace de Gangeqii, cuprinde o peninsula mare, aceadintre Gangesu Indu4 Eld se marginqce la nord0 cu Tibetulti; la °cal ru IndoNina; in sudti cu gol. Bengali' §i got.

9

serimu,

Indo-Ilinel.

si Principole-,Gall).

sit

pi

Bengalt

130

Omani, ears la vestg en Belucistanul si Afganistanul cuprinylindti1,500,000 c. p. si 163,000,000 locuitorl.

Orogralie. Indostanult la nordt se sprijine pe mun.Himalala care'10 despartt de Hina ; Ia vestg pe Gala occidentall,si la ostt pe GatiI orientall cars prelunginduse do amendouemarginile peninsulel, inchidg podisult Decant, si se sfArsescg lamulti Comorint.

Idrogralie. Indostanulti se adapa de Indust' in parteanord-vesticg; Nerbedaht si Tapti ling din parte centralg, (land cu te-trel in gol. Omant ; Caveri curge in partea meridionalg ; Chis-naht, Godaveri curing peninsula de la nord-vestg Ia sud'ostg,Gangesulii vine din Himalaia, pitrece regiunea septentrionalg dela nord-vestt spre sud'ostg, si primesce pe: Gemna, Gumti,Bagmati, s. a. t. Bramaputra este marginea fireascg a Indos-tanului despre ostti; toate aceste se varsg in gol. Bengalg.

Cliivafulu si product el e. Indostanult cu o supra-facia asa de intinsa are §i climatul variatt. Terile meridionalesuntg foarte calde si cele septentrionale reef din cauza Himalael.

Anotimpurile can domnescg sunlit done : musonulti sgcetostcan tine pe termulg Coromandelt de la Octomvrie pgng la 'utile,si musonult umedg de la Iunie pgng In Septemvrie, epolig incare sesurile suing inundate si termurile mares si ale apelortfoarte nesangtoase. Cu toate aceste ploile periodice si aldurile celemarl stgmpgrate de furtuni violente, daft vegetatiunel o putere si mg-nosie necreclutg. Dintre vegetale se inseamng : orezult, popusoiult,malalulg, orzulg, grgult, sofranulii, prantele coloritoare si mirosi-toare, indigo, bumbacult, trestia de zaharg, opiult si felluritiarbor' pretiosl. Dintre animalele selbatice se insearant : tigruliide Bengalia, pantera, Mena, elefantult si tnomitile. Dintre mine-rale se an: aura, argintg, arama, plumbu. fert, sare si diamantil.

Conterritdo §i industria Indostanulul este cu totult in maimEnglezilorg. Panzurile de bumbact numite indiene, de o sutg done-sleet' si patru de feliuri toate fabricate in Indostant; la Ma-

131

drast, Paliacata, Mazulipatnumg s. a. t. stofele de matasii de laMuserdabadg si Bengala, stofele de aura si argintd de In Surata,covoarele de la Patna si opining, suntil cele intgi articule alecomerciului ce'lt fact cu streinit, acgrora antrepouri suntt : laCalcuta, Madrasit, Bombal, Surata, Mangalorg si Pondiseri. Postavurile si salurile de Casemirt suntil cele mai renumite articule aleindustriel indostane.

Lucia toril Indostanulul se ling de familiile zendosancritA, malabra si tibeta ng ; el foarte din vechiu se impariesc in 4 caste(zatil): Brimani sat Bramit adecg popi, Ciatriasit resbeluitori,Viechlahg sail Yaisia negulitori si agricultori, si Sudrasil artisanssi servitors; afarg de aceste patru caste mai sunlit Inc l mulp,insl ace'. can nu se tint nici de una din ele si se privescii cudefaimg si urtl mare suntg Parias, adicl urgisiV si necurali.

Limba Indostang se deriva din cea sanscritg amestecallflindti cu arabg si persiang.

Impart irea.Indostanulg se imparte in :Staturile Independinte.Posesiunile Engleze.Posesiunile Franceze.Posesiunile Portugeze.Staturile Independinte ale Indostanului sung:Nepalulit care se intinde la nordostulg basenulul Gan

gesului, are la 3,500,000 loc.CATMADU pe unit afluinte alit Gangesului este cap. terel si

se inseamnl pentru multime templelorg sale.Regia Sindhia se intinde in basenurile secondare ale

Gemnei si Nerbudel are 5,600,000 locuitori.GUALIARU este cap. lerei si se afla apdratil de o citadelit

ce stl pe o stiincg naltg de 100 metre.Udgein 11 se inseamng pentru observatoriulit set pe

unde geografil Indus'. UN-a cell intgiu meridiang all lord; polila este privitil de sfgntil.

132

,Regia Lahorii sad Confederatiunea Seicilord se afld in par-tea nord-ostici a basenului Indusd.

LAIIORU este cap. terel.Amr es tird este cetate tare.Ca§emir if in valea d. a. n. este renumitd pentru indus-

salurilord sale.Insulele Maldive alcdtuescd sese-spre-clece grope cungiu-

rate fiecare din ele de o barierd- de stenci. Ele se guverneazade catrd und sultan(' ce resideazd la Male, cari este capitala lord.

Posesiunile Engleze sad Indostanuld Englez(' se impartea). In posesiuni imediate cu presedintile: Calcuta, Agra,

Madras(' si Bombal.Politiile cele mai InsemnateCALCUTA pe Hugli este cap. Indostanului Englezd si a pre-

§edintiei d. a. n. scaunuld guvernamentului general('. si una dincele mai comerciale si mat bogate politil ale lumel, are aseze-minte scientifice, o grddind botanica si allele.

Regia uda cu cap. Lucnovd s'ail anecsatil la presedintiaCalcuta in 1856.

AGRA pe Gernna este cap. pres. d a. n. are clidiri nidefrumoase si fortificatiuni tare.

Alahabadd este politie sdntd a semintiel Indusd.Benar es d politie sdntd si invdtatd a semintiei Indus('.Delhi fit resedinta tnarelui Mogold.MAoRnsu pe termuld Coromandel(' este cap pres. d. a. n.

are asezeminte de inviltetnrii si industrie, aice se fabried stofede color(' numild madras ('.

Bomtl ti in insula d. a. n este cap. pres. d. a. n. are undportofrand, cell mai bun(' de pe termuld apusand Indos-tanului si este statiunea principald a plutirei vapoarelord introIndostand §i Londra prin marea Rosie, Suet(' si Alesandria.

S u r a ta in peninsula Guzerata.Puna resedinta eclat din urmd Peisva sad sett aid Mahn-

tgia

alu

sunlit

133

unuld din popoarele ce apgratd ca mai mare bra-vurit in neatarnarea lort in contra Englezilort.

Tr an chebarA politic foarte comercioasii pe cermuldCoromandelt, gi.

Sir ampurU pe Ugli all fostt re§edinta gubernatorelulDanezA. Aceste doue politil cu teritoriult lore all alcAluitO po-sesiunele daneze, cari la 1845 le-au vAndutt Englezilort pentrudone milioane de fraud. Insulele Nicobaru atarna numal cunumele de Danl.

b). in posesiuni mediate sat tributare; stature ale ciirorasuverani sunlit vasali Englezilor.

Simla pe ambele cermuri ale InduluiHAIDERABADU intro insult formats de Indust, politic corner-

cioasa §i industrioast, are fabrici de anima renumite.Regia Decanti sail Nidzamt, are pamentd muntosd §i via

roditoare.HAIDEL(ABADII este cap. terei, qi are o garnizoant numero-

sii de Englezi. In impregiurimile sale se aflt Golgonda cele-brA prin pretinsele sale mine de diamantt.

Elora sttipru renumitii pcntru mplurile !Acute in stiin-cile unui munte invecinatd.

Regia Maisurti sat Misord fu puternid sub sultanuld Ider-Ali§i 6ulu sell Tiptt-Saebu cari muri la 1799 luptlindust contra En-gleziloru.

Insulele Lacedive se guverneaztt de unu sultanu vasalttEnglezilord.

Posesiunile Franceze din Indostand all 212,000 locui-tori §i se alcatuesct din 5 teritoril: Pondi§eri, Caricaltl, ari-dernagorii, lanaont §i Mache, cu poiitiile cele mai insemnate :

Pondiqeri pe lermulA Coromandelt este una din celemat comercioase politii ale Asiei; aice'l re§edinia gubernatoru-lul Francezt din Indostanfi,

a ndernagoru pe Ugli spre nordu de la Calcuta.

§'ati

inferiorti.

R

134

Posesiunele Portugeze cu 400,000 locuitori.Con are unu portu frumosu pe termulu Malabaru.Diu in insula d. a. n. la sudul peninsulei Guzerata este

forterela tare.

TI[RCIA ASIANA.

Notiunf generale. Turcia asiana cuprinde peninsulaAsiei-Miel; ea se marginesce la nordu cu Rusia si marea Nea-gra ; la ostu cu Persia ; Ia sudu cu gel. Persicu si Arabia ; Iavestu cu Mediterana si Arhipelulu.

in aceste margin! cuprinde 1,900,000 c. p. si 16,000,000locuitori.

Orografie. Pamentulu Turciel Asiene in privinta sa fi-zicil se invade in doue pal* generale despartite de mun.Taurusu.

Partea septentrionala cuprinde Asia-Mica, si partea meridio-nala Siria.

A s i a-M i c a numita de turd Anadolu, alcatuesce o penin-sula marginita Ia nordu de marea Neagril, la vestu de Arhipelu,la sudu de Mediterana si unu lantu alu Taurulu!. Teara estemuntoasa coperita fiindu de ramurile Taurulu!, ale caru!a vat.-vurI uncle suntu purure invalite de matt'. Termurile AsieiMid de Ia marea Neagra infacioseaza pucina neregularitate ;termurile de Ia vestu suntu stancoase si rirmase ; ;ermurile meri-dionale de asemene'su coperite de stenci.

S ir La in partea vestica este coperita de muntil Libanu siAntilibanu, earl mergu in lini! paralele. Partea apusana a Siri-el este muntoasa, pe dada cea resariteana este sesu intinsu sinasiposu. Termulu Siriel cuprinde putine porturi butte din cau-

-zit RA este dreptu.1drografie. Cele mai marl fluvi! ale Asiel-Mini suntu :

Chezil-lrmacu (Halis), lecil-Ermacu (Iris), Sacaria (Sangarus)

135

cari dau in marea Neagra. Buiucu-Mendere (Meandru), Cu-ciucu- Mendere (Caistru); Bachir-Ciai (Cain's), Gedis-Ciai (Her-mus) dau in gol. Smirna. Ermenec-Su (Calicandus, riu alba-stru), Cara-Su (Cidnus), Seihun-Cial (Sarusu) §i Gihunu-Cial(Pirammusu) dau in Mediterana.

La cu rile Asiel-Mici suntu §i sarate §i dulci. Celu maimare este : Tuscli (Tata-Palus a celoru vechi) la nord'ostu dela Conia. L. Cara-Hisani, Acu-eru, Egir-Diru, Bel-eru, Sog-la, Ciardacu, Bulduru, Nicea §i Apolonia.

Apele cele mai insemnate ale Siriel suntu : Asia cari dain marea Mediterana. Iordanulu sau Ardenu isvorasce din mun.Ennonti petrece marea sau laculu Genisaretu §i da in mareaMoarta sau laculu Asfaltesu. Coicu gi Goradi. Eufratulu seformeaza din intr'unirea Fratului §i a Murad - Cialulul in mun.Tauru, la Coma conflueaza cu Tigru §i dau in gol. Persicu.

Lacurile cele mai de capitenie ale Siriei suntu : MareaMoarta (Bahr-el-Lutu), aciirui albie infaMeaza cea mai marea§ezatura de pamentu, laculu Tabariahu (Tibereida).

Clintatulu. Asia-Mica se bucura de unu climatu mairegulatu, mai phicutu qi slinatosu ; acelu alu Siriel e variatu,caci pe candu varvurile Libanului suntu coperite cu omete veci-nice, regiunea vecina cu Mediterana e racorita de adierile marei,earl tunic de lenga Arabia, §i de§ertulu Siriei suntu arse decaldura soarelui.

Productele §i In du stri a Turciei Asiene. Din vege-tate suntu : cereale orezu, fructe, totu felulu de legume, vinale,tiutiunu, bumbacu, inu. canepa, unt-de-lemnu, opiumu, rodii, so-franu, nucwara, agude. Din minerale : auru, argintu, arama,fern, plumbu, sare, carbuni-de-pamentu, marmot* alabastru,alit* spumy -de marea, §i multe isvoare minerale. Dintre ani-mate: cal, boi, bivoli multi', of cu coctile marl, capre de An-gora, albine §i vermi de matase. Industria este in decandencii ;

136

cu toate acestea covoarele, armcle de Damascu si matlisariilede Alepu suntu renumite.

Impartiren. Turcia Asians se imparte in 5 tell marl:Asia-Mica, Armenia cu Curdistanuld, Algesirehd, Siria si Ara-bia (Hedgeasd). Aceste leri se sub-impartt in 20 Eiealete :Castemuni, Cudavangulard, Aidinil, Caramanil, Adana, Bozocil,Sivasll, Trapezund, Erzerumd, Curdistand, Carbrutd, Alen,Saida, Hama, Mosuld, Bagdatd, erzorii, Habest, Harem-i-Neve-bi si !emend. Aceste toate se mai sub-impartu in 93 Sivas siin 885 casasd.

Asia-Mica cu politiile cele mai insemnate :CurAig e cap. Anatoliei, aice la 1839 Turcit fur's scar--

mall de Egipteni.Brusa la poalele mun. Olimpu este una din politiile ce-

le mai inflorite prin industria $i comerciuld sea. Ea in secululde midilocu fu cap. Imperiului Otomand pima la luarea Andrianopolei.

Smirn a in funduld gol. d. a. n. are unil portd bung sieste antrepould generalil aid tuturort productelord din Levantd ;asemene are aTezeminte de sciinti si industrie.

Angora e renumita pentru fabricile sale do camloturilesutit din peril de caprll, acarora finela egaleaza pe cele dematasii.

C onie 11 0 se afla intr'o ample bogatll, si se inseamnapentru colegiile, manufacturile si comerciuld sell.

S c u t a ri, portd la stramtoPre, falrnfata cu Constantino-poli, alciltuindd un foburglt aid sell.

Bunlia r-B acci satisord cari se afla pe parte din locu-ld Trod veal.

Armenia si Curdistanul en politiile cele mai insemnate :ElIZERUMU intr'o ample intinsa ridicatii In poalele until

munte, politic foarte insemnata pentru industria si comerciuldsell. Mille de acole sunta renumite.

Ca r a 0 la fruntaria despre Rusia cetate foarte tare, cari

137

&al roll insemnatu in resbelult Crgmului sat din Orientg la 1855'.Van il renga laculit d. a. n. polilie apgrata de o cetate

tare; pescuitulg lacului si trecirea caravanilorg facg comercidinsemnatg acole., Ma dent are mine de aramg.

M o sulg pe Tigru face comereig importentg, el se inseam-nil ca Piza prin unit turnt inclinatu. In impregiurimile sale se afigsatuld Nunia cu riurile vechei Ninivi.

Iarac-Arabi sag Babilonia cu politiile cele mai insemnate:Bagdatg pe Tigru cetate tare si una din cele mai in,

dustrioasg politil ale Tureiel asiene, in apropiere de ea se digruinile Babiloniel, Seuliciel si Chtesifonului, cari furl succesiv-minte capitale ale : Babiloniei, Siriel si Partilorg.

B a s or a pe Ciat-el-Arabg politic tare si foarte comer-cioasg, insg nesgniitoasg.

Algesirehd sag Mesopotamia cu politiile cele mai insemnate :Di a r b echird pe Tigru are fabrici de maroching, Mai,

vase de aramg, stole de matasg si bumbacg.0 rf a vechea Edesa politic comercioasg, 16110 dgnsa multi

presupung cg ar fi fostd raiulg pgm'entescg.Siria cu politiile cele mai insemnate :Al epg pe Coicg politic mare si industrioasg, insg la 1822

unit cutremurg de pgmentg o surpg mai de told.D a ma s inteo egmpie foarte frumoasg este una din cele

mai vechi politil ale lumel. In desertulg din vecingtatea sa seaflirt ruinile vechei Palmire.

A c r a sad Sgn-Jan-d'Acra, vechea Ptolemaist, la Medi-terana nu departe de muntele Carmelg, politic foarte comerci-oasg cu portg bung. Ea se insemng in resbelele Cruciatilor1297 $i cu Napoleong Ha 1799.

I e r u s a li m u 1g numitg Elcodg de catrg Turd si Arabi,are biserica Santului-Mormentg si este polilie Anti a Crestinis-

138

-mutat si Islamismulul; ea se ea cungiuratd cu muri sicu turnuff.

Vitlee ut u 1 d, said mare cu o bisericii In care se afldparaclisuld Nasterei MktuitorfuluT.

B a irutd este celt intdlu portd matitimu aid Siriet, aiceresideazil and episcopd Grecesct, unuld Melchitd, unuld Maro-nitd si mai multi consul"' Europeni. Politia are fabric"' de bum-bacil, matasd, sapond si vase.

Tripoli este politia cea mai bine ziditd din Siria, areporta, industrie si comercid insemnatu.

Anta c hie alcdtuesce o parte mid din vechea Antiohie,si face comercit cu tiutiund, Ord de caprit si climile.

In muntil Libanului din Siria locuescd Maronitii, popordcrestind 170,000 suflete, Druzif 80,000 maltometani idolatri,Metualis 50,000 mall. de secta lul All si Ansarienif 50,000 idolatri caDruclif si foarte crucli. Maronitil all and patriarlol, 13 episcopi,600 preoti, 13 monastiri, 900 aluggrl si 580 ciiluggrile. inanult 1860 la ,',5 Maiu s'au inceputil uciderea si starpirea cresti-nilort de cdtra Druzi, Beduin"' si Turd', in care ma-sacru at peritu 18000 crestini, s'ad arsd 4 HUT si 400 sate.Intervenirea Francezilord all pdcluitii aceste popoare, care astdclise guberneazli de and calmacamd al Portel, a (*Oa resedintileste la Deir-el-Camard.

ARABIA.

Notiuni generale. Arabia numitil de cdtra Turd Ara-bistand, este o peninsuld mare din vestuld Asiei, marginitd la

-nordd de 'I urcia-Asiand ; la osid de gbl. Omand ; la sudd deOceanuld Indict si strdmtbarea Bab-el-Mandebd ; la vestd demarea Rosie si Africa. Arabia In aceastit intindere cuprinde2,900,000 c. p. si la 14,000,000 locuitorT.

Orografie si Idrografi e. Penisula Arabiei alcdtuesce

nail!

Maroniti

intdri0

139

mg podisg cungiurata de ung brag de munti riposi dealungulgmare'. Rosie, Oceanulul Indica si gol. Omand. Prin micliloculiiArab lel din fate Medi spre gol. Persica trece o linie de munticare impartg Peninsula in doue deserturi marl, unuld de la nOrdgsi altulg de la sudg. Ape le cari adapa Arabia suntil de totil-ne'nsemnate, si cele mai multe nisce sivoae cari adeseon stag uscate.

Climottilu §i pro ductel e. Climatul Arabiei este unuldin cel mai seed si mai uscatg din Asia. Seceta este foartemare si numai unite Orli ale peninsulei suntg roditoare, precumvgile din regiunea Iemenului; aice cresce cafeaoa cea mai renu-mita, bumbaculg, indigulg, trestia-de-zaharg, plante aromatice(balsamg, tamale, smirna) si allele. Dintre animale, locuitoriicresct cal cari suntg cei mai renumili din lume pentru lutalalord. Feare selbatice suntg 'mite ; asemenea locustele acopgrilpustilurile ; unit soiu din ele se intrebuinteaza de locuitori ca omifincare aleasg.

Locuitorii §i guy er namen tu 1 g. Arabil se impartilin doue clase marl: in Arabi Beduin'. sag Nomad si in Arabistatornici, toll de religiunea mallometang. *i unit si altii dinacestia se iinpartg in mai multe triburi, supuse Hindu cele maimulte din ele unul guvernamentg patriarhalii, cu toate ca aid-tuescii republici candii democratice, candii aristocratice. BeduinilAnezi raspanditi mai cu mini in desertulg Sirici, singuri aka-luescg o natiune de tool libera, cari nu cunoasce altg domng,de Mg pe Dumnecleg. Doue regiuni ale Arabiel: Iemenulgsi Omanulg sunta indeosebi gubernate de titre' Imanl neatarnati.

Impartireit. Arabia cuprinde 6 statue de capitenie :Hedglast este supusu Turciel, Iemenulg, Hadramautg, Omanii,

Lahsa sag Hadgiaril si Negedulg sag leara Vahabitilorg.Politiile cele mai insenmate suntg :111 s c a, este capitala plimentului &btu alit Mahometanilorg

numitg Bedel-el-Haremit, in ea se an renumita moSchee numi-

140

to Caaba, si este patria lui Mahometa cari se nascu acole la571 dupa Hristost.

Med in a are o moschee mareata In cari se afla mormiin-tuld lui Mahometa, mond la 632.

S a n a este cap. Iemenului.M o c a cu porta la marea Rosie este antrepo de cafe, go-

ing, si tamee.Aden d cu porta hunt la gol. d. a. n. de la 1839 ail

intrata in rnana Englezilort si ail facia din ela unt Gibraltarilalit marel Rosie. Adenula atarna de presedinta Bombai.

Mar e b a este cap. Hadramautului.M a s c a t a este cap. Omanului la go. d. a. n.F u ft este cap. Lahsei si se afla Ia ostula Arabiei.D a r i el eh a este cap. Nedgedului si scaunula sultanilora

Vahabiti, ea la 1819 se cuprinse de Ibraim-Pala si se sfarma.metre insulele care depindu de Arabia se inseamna grupa

Bahreina din gel. Persica renumita pentru pescuirea de mergit-Maria si insula Socotora foarte roditoare in aloe.

Insulele Asia. Grupele pe inside cari se socola IaAsia sunlit : Filipinele, Molucile si Sondele.

FILIPINELE s'ad descoperita la 1521 de Maghelana sila 1560 s'aa ocupata de Spanioli.

In. Lusona sad Manila este bogata in aura, anima, fellsi lemna de constructiune, cap. sa este Manila.

In. Mindanao se guberna de mai multi principi sub suzerani-tatea unui Sultana.

MOLUCILE sat insulele de bacalii, sunta ocupate de di-feriti sultani, cari top depindu mai mita sad mai pucint deOlandezi. Ele se frnparta in mici, cari vind la vests, si in marl,cari villa la osta. Cele mai insemnate din ele suntt : Tidora,Ternata, Ceramil si Amboina, bogate In tots fain de WAHLPe lengil acestea se mai adaogt : grupa Banda si insulele Ti-moriene, unde Olandeclii si Portugecla as asezeminte.

141

SONDELE sad insulele de la Sonda se impartd in marlla nordd, qi in mid la sudd.

Cele marl suntil:I. S u rn a tr a are 470,000 c. p. si la 6,000,000 locuitori.

Ea cuprinde mai multe regil din cari unite depindd de Olandeji.I. Iava are la 2660 c. p. si la 7,000,000 loc., ea este forte

roditoare in : orezd, zahard, cafe, indigo, camfurd si piperd.Pamentuld este muntosu si vulcanic intre cari se insemna vul. Smird.

B a t a v i a politic comercioasd, ins* nesdnetoasd, are porldmare si este cap. posesiunelord Olandeze.

Ilegiile Bandamil la vest* §i Mataramil la sudd, se an suntutela Olandegliloril.

I. Borneo are 700,000 c. p. si 4,000,000 loc. Ea estepucind cunoscutra pentru crt selbdtdcia locuitorilord §i nesdnato-§ia aerulul impedecd pe Europel de a se aseza ; totql Olande-glii all formatd und asezemantii numitil Bonier-Masend.

I. Celebes are mine de aura, produce : orezd, bumbaciisi !emu pretiosd. Aceast'd insula se invade in mai mite sta-turi cari cel mai puternicd este Macasard cu cap. d. a. n. un-cle Olandeglii bu und a§ezdmentd.

I. T eiland este renumitri pentru elefantil seT si pescui-tuld mdrgdrintariului. Colombo este cap. sa. Trincomali esteunuld din cele maT frumoase porturi din lume. Teilaud atdrnddeadreptuld de Englitera.

_AL.:11HUILIL 413.2111k

GEOGRAFIEA FISICA A AFRICEI.

Pusetura. Africa se intinde spre nordd pane la at70° de latime septentrionala; la sudd pane la aid 35° de let.meridionala ; la ostd pane la aid 49° de lung. orientala si lavestil pane la alit 20°' de lung. occidentals. Africa in acestemargeni are o suprafacia de 29,189,000 c. p.

Configuratiunca §i impartirea naturals. Aceea ce caracterizaze pe Africa este uniformitatea pamenturilord ce o alcatuescii ; termurile sale mai nu'sd incarcate de golfurl insemnate, si in locd de peninsule cari nu se vedii nicairea, o multime de capuri servescd spre a insemna configuratiunea acesteipeninsle, care este cea mai colosalii.

Africa prin aldoilea grad aid lacimei boreale se impartein done part' marl :

I. Africa Septentrionala.If Africa meridionala. Apoi suntd :III. Insulele.I. Africa septentrionala se alcatuesce din campii vaste,,

n.arginite la nordd de munti inalti, care se intindii de alunguld.mar. Mediterane, si la ostd de valca lungil a Nilului.

143

Africa Septentrionall ni infAciosaze trei pArti de cApitenie:Sahara, Sudanuld de giosd si Beledul-geriduld.Barbaria sad sistemuld Atasil si podisulti Barca.Egipetuld.SAHARA, SUDANULU §i BELEDULGERIDUL. Cea mai mare parte

a Africei boreale este cuprinse de Sahara, cAmpii intinsz lardde apit si vegetatiune, acArula suprafaciA e mai ca 3 a Europei.Partea occidentald a Saharei se numesce Selield, acgria nasipurisuntd miscAtoare si pamentuld netedii; partea orientalA are undpamentd neegald si stancosd, el se numesce desertuld Libiei. in-tro numerosele oze din Sahara se inseamnA Fezand la nordt,Darfurt si Cordofand la sud'ostu si oaza Sivaha (vechiuld A-mond) la nord'ostfi. Sahara la sudd se mArginesce de Sudanuldde giosu, *lentil in mare parte roditorld si adapatt de Ni-gheruld de miclilocii (regiunea Tumbuctu) si de Ciadd (regiuni-le Burnu si Bergami). La norduld Saharei se intinde Beledul-geriduld sad tura Curmalilort, pAnaentu roditorid, can despartedesertuld celd mare de sistemuld

B %RBARIA Sall SISTEMULU §Si roaisrix BMICA.

Barbaria alcCuesce o bandA de pArnentil cari se intindedealunguld Mediteranel si se incinge de mu. Allasil cu ramurilelui. Lantuld principald aid acestui munte pitrece Alaroculd,Algeria, Tunisuld si Tripoli; partea sa despre apusil se numesceAtlasuld inaltd, parte centrals Atlasuld mica la termuld Aledite-ranei si Atlasuld mare inAuntruld Marocului si Algeriei; parteasa despre reseritu ce incungiura go. Cabe se numesce inunteleGoriano, din care sere suds de la Tripoli se desfacii mai multeramuri p. c. Harugea-Albil, Harugea-Negru can mergii pAne laFezand. Cele mai de cApitenie ape ale Barbariei suntil: Alaluiasi *aid ci dad in Mediterana. La fistula go]. Sidra se ridicApodisuld Barca cari in partea osticA se pare a se perde in ra-murile Libiel.

Atlas!.

muntilord

-144EGIPTUL se pitrece de la sudd spre nordu de valea Nilu

lui, cari in partea sa de susd este de told ingusta §i marginita destanci ripoase, insa in partea de &A se large§ce §i se far§e§ceIn Mediterana pfin o delta.

Rodnicia cea minunatA a acestei val provine din revarsareNilului, cari urtneaza regulatd pe fiecare and spre solstitiuneade vara §i indepline§ce lipsa ploilord care'sd forte rare in acesta tears. Ceelalta parte a Egiptului este and podi§d de§ertd,cari cuprinde cateva oaze; partea sa ce vestica se unesce cumunti Libiei, ears ce °stied cu ni§te munti§ori cari se leaga cuacel din Nubia.

IL Africa Mcridimiala cuprinde and podi§d vastd mai cu totuld necunoscutd; marginile lui aleatuite din ramurimai =Rd largi de catd nalte, se potti imparli in orientale, meridionale, occidentale §i septentrionale.

MARGIEA ORIENTAL% se alcatuesce din lanturi nalte de muna§azall unii poste cari se intindd pe termuld orientald de

la gol. Adend pane la varsarea fluviului Zambecii, el in generese nutnescd muntii Impala (spinuld lumel). La picioruld acestui masivil se Ad' iennurile : Adend sail Somolisti, Agiand, Zangliebard §i Mozambied; toate campil inguste restranse intrescari§urile podiplui marea. Fluviuld care li petrece este :Chiberil (Chilimanci) La suduld Zambesei se ridica podi,uldMocaranga cuyonatil de muniii Fura, care se pare a fi prelungirea din mun. Lopata la picioruld scar4urilord Mocarangei seintinde termuld Sofala mai larg,-ii de catd cei de mai nainte qicu pamenturi rodittire mai alesii in delta Zambesei. Mai promid se alld ingusta bandd numita lermuld Natalii sail Cafreria,marginita de stand ripoase; aice se afla §i laculd Zambresail Maravi.

TERMUL MERWIONAL se ocupa de podi§uld Cant din coloniaCapului, acantia scarituri se incaleca de patru lan;uri de mu.varterbergli la sudd, Virterbergii la §i Roghe

11

o=til, Nieveldil

alit

145

veldt la nordu §i Bonveldu la vestd. Suprafacia podi1ulul CaraInfatopaza unt fell de stepe. Terile maI de la nordu ce'slpucind cunoscute se adapil de Oranjt sat Gariect se nume-act in genere podirla Hotentotiel.

TERMUL OCCIDENTALU. Regiunele dintre Oranju §i capultNegru sunlit cu totult necunoscute. De nice spre nordu se in-tincla termurile: Benguela, Angola, Congo, Loango. Aceste re-giuni se numescd §i Guinea inferioara, unile locuri din ele suntiiroditore, altele mla§tinoase. Ni§te lanturi de muntl nalti a§azatitreptatt se ridica de odata preste ele prelunginduse pe termuldOc. Atlantict §i alcaluesca scariturile intinsului podi§0 Demboe,acestea se part a fi centrult inaltil all Africel australe.

TERM( L SEPTENTRIONALU cuprinde trel marl sistemurl: siste-muntele Lunei yi sistemult Abisiniant.

a). Sist. Nigritiant cuprinde muntil Senegambiel, Sudanuldo sust, Guinea superiorii §i Nigritia proprie.

Senegambia cuprinde mai multe podi§uri despartite intreele de lanturi nalte. in aceste terI alpestre suntt isvoreleGiolibel (Diali-ba, Cuara sat Nigherului), Senegalulul, Gambiei§i Rio-Grandului sat Can. Ternmrile Senegambiel nu'st prenalte, rovarserile periodice ale Senegambului §i Gambiel fact capainenturile vecine sa lie forte roditoare.

S u d a nul ii de sust este unil podist incalecatu de mull.Congo cari se prelunge§ce spre ostil Ong la Gioliba ; parteamaritima a acestei regiuni se numesce Guinea superioara, culermuri giosnice §i mla§timise, ass sunta : termult de piperil,termult de 'IWO, termult de aura si termult sclavilorii.

N i g rill a proprie cuprinde Geri muntose 'inmate de Glolibacu afluintele sale : Hausa, Busa, Felatasii §i Giacuba. LanturileNigritiel, se unescil la sudil cu teara alpestra a Ambosilort carise ridica in fundult bad Biafra. Nigherult inferiort alcatuesceo delta de tote mlastinoase.

10

§i

mull Nigritiant,

116

b). Muni i i Lunel sat Tcbl -al -Comri suntt pucka cuno-scull, el se part a pitrece toat4 latimea Africa si leag4 muntiiNigriliel cu al Abisiniei.

c) Sktemult Abisiniana sat Ceara alpestrg a Abisiniei sealdtuesce din mai multe podi5uri palpate in giurulii lacului Tanasat Dembea 5i cunnuate de munti Matti, a5a mitt podi5urileGondar', Amhara, Tigre 5i Cioa. Din eI pornesct mai multelancing ale carom ramuri occidentale dal in Cordofant .5i Dar-furil. Celt mai inseinnatii din a; este lanturi este acelt ce treceIntro' Bahr-el-Arzech sat rittla Albastru 5i se WO la sudii cumu. Lunei. La nordut Abisiniei, ni5te munti nu a5a de inalti seintindt pe lengt hasenult Nilulul din Nubia 5i Itiptii 5i se perdusere marea Ro5ie. Partea ineridional6 a Nubiei se adapa. de At-bora sat Tacaze ailuinte alt Nautili, care p. c. si Bahr-el-Arzeeisvore5ce in muntil

Instalete A ['Heel, Panfenturile acestort insule sunlittoate muntOse 5i vulcanice, mai cu sama insula Tenerifa estefamilse pentru

Confiniiie. Africa se marginesce la nordt cu Mediterana5i straintorea Gibraltarului; la otu cu ma. Ro5ie 5i Oc. Indictla sudii-oblii cu Oc. Indicu 5i la vest' Cu Oc. Atiantict.

Malik. Africa se termureaza de 4 marl: ma. Medite-rana la nordii, ma. Indiiloril la oAd ; Oc. Mare la sudu, 5i Oc.Atlanticil la vest'.

Golfurile. Africa are patru g,olfurl:Gol. Sirta 5i Cabest in Mediterana.Go!. Guinea in Oc. Atlantic'.Gol. Arabi' sat ina. Ro5ie in ma. 'million-I.Aseminea bade : Lagoa, Cafreria si Monomotapa.Stranktorile. Africa nu are stramtori proprii ale sale.St. Mozambict se alla intro continentult Africel si insu-

la Madagascar'.St. Gibraltarului se line 5i do Europa.

III.

Teidd.[amnia

147

St. BahelMandebti, se tine ci de Asia.cele mai insemnate ale Africei suntti :

in Mediterana :Inmla Gabri la regenta Tunesului.

In Oc. Atlanticillnsula Madera atarn5 de Portugalia.Insulele Canare de Spania.In. Capultil Verde de Portugalia.Insulele Bisag-osti in NO cu Senegalulti.In. FernandoPo, de Englitera la go. Biafra.Insulele : Principelui si SanttiTorna de Port.Insulele : Asansionti Si SantaElena de Engl.Insulele Tristanti da Cunha, incepu a se locui.

Oc. Indica 5:Inside Madagascar este a treia de pe globe dupti milrime,

are 609,000 c. p. §i 4,000,000 locuitori.Mascarinele spre ostti de la Madagascar, adeca Burbong

sau Reiunionti a Franciei. Moristi sau inside Franc iei §i Rodriga,fern apa de WWI, amandoue ale Engliteret

Insulele Comore in gol. Mozambieti.Seicile spre nord'ostii de la Madaffascarti ale Engliterei.Socotora lenga Giiardafui a Imarn71111 de Mascata.capurile cede mai insenmate ale Africel mai 16.

Pe termulti septentrionalti:Capula Spartel, c. Bon, c. c, Burlos.

Pc termulti occidentalii :Caput(' Bogiadorti, c. Verde, c, SieraLeona, c. Palma, c.

celorti TreiPiscuri, ca. Lopetti §i cap. Negro.Pe termul meridionalu:

Capulti BuneiSperante §i capul Bolduriloru.Pe termulu orientalti :

Capulti Coriantu, c. Delgado, c Gilardaful.Muntii. Africa are patru lanturi principali de munti :

In

Maned.

Ins. tele

148

Muntele Atlasd dealunguld Barbariel.Muntii Congo intre Nigritia §i Guinea Septentriona16.Mun;ii Lupata la sud'ostuld AfriceT.Mundt Madagascard in insula d. a. n.Lateurile Africei cele mai principale suntd :Laculd Ciadd in Nigritia, I. Dembea in Abisinia, I. Manza-

lehd §i Cherund in Egipetti, 1. Maravi la vestuld Mozambicului.Fluviile Africei suntd 8 principale :F. Nilu se varsa in Mediterana.F. Nigeruld isvorgsce din muntil Congo §i ds in gol. Gui-

nci sub nume de Core.Senegaluld, Gambia, Siera-Leona, Zaira §i riuld Oranjd

dad in Oc. Atlanticd.Zambesa sad Cuma di in Oc. Indicd.Clintatulu. Africa Valeta mai pe la mictilocd de ecua-

lord are climatuld zone! toride, qi nu se cunoscd de cgtd doueanotimpuri, aceld sacetostl in care timpu cAldura'i mai nesuferitil,§i aceld aid ploilord, can intre tropice rind fare precurmare trot luni.Aceste plot fact de rAvarsa Wale fluviile ce isvotiscd in acesteregiuni §i producd o rodnicie nespusg de mare. Cgldura dinAfrica centralg este arcletoare. Barbaria se bucurg de unit cli-matit stgmpgratg, fiindg cg o protegenza Atlasulii de venturile ar-cletOre ale de§ertului ; asemene podi§ulit Caru, se apgre demuntele

Ethogralie. LocuitorilAfricei can sunlit peste 88,000,000,el so tind de doue rase: neagra §i alba.

Rasa neagrg ocupg inaltulg podi,u meridionalg §iSudanulg de giosg ; ea cuprinde de asemene pe Cafreria§i Hotentolia.

Rasa alba cuprinde pe Berber' sail Cabilli (locnitort in-digent a! Africei septentrionale), pe Maur! e§iii din Arabi §i Ber-bed, pe Tarci de pe termurile Mediteranci; pe Cofti de§tincle-tort din vechil Egipteni; pe Nubieni, Abisinieni §i Jidovi, can

Nieveldd.

149

cel mai multi mitt in Barbaria §i Abisinia. Pe lAnge ace§tif,se pott adaogi Europeenii §i mai cu seamA Olandeclii §i Englecldla Capu, Portugeclii in Guinea inferi6r6 §i pe lermurile orientate,Spaniolii in insulele occidentale §i Franceclii in Algeria.

Litubele. Pe hing6 feliuritele limbi vorbite de Negrisunta doue principale : Familia Semitic a de care se line mai cusam6 limba Arabi{ §i Fam. Indo-Germanii, care cuprinde limbileeuropeene statornicite in acestu continentil.

GEOGRAFIEA POLITICA. A AFRICEL

lmpartirea. Africa ce imparte in 22 de led principale, din cari :

La nordult ecuatorului: Terile Magrebil (adicii : Maroculfi,Algeria, Tunisli, Tripoli), Sahara, Egiptulfi, Cordofanul, Darfurul,Nubia, Abisinia, Senegambia, Guinea septentrionala, Sudanul §iiermulii Agin&

La suduld ectatorului: Guinea meridionalil, Hotentotia,Capulil, republica Trans-Vaalt, Cafreria, Monomotapa , Mozam-bicul §i Zangliebarulu.

MAROCUL1r1.

Puseturn. ImperiuM Maroeului se afli mArginitO la nordtide Mediterana ; la ostu de Algeria ; is sudt de Sahara ; la ye-stfi de Oc. Atlanticu, avendu in aceasth intindere 593,000 c. p.§i peste 8,000,000 loc. Ainaclirghi, ,eloci, Mauri, Arabi, JidoviNegri, Cre§tini ci renegaii.

Marocanii sung de relegiunea mahometana, Guvern5m6n-tulti este absolutil.

Orogralie qi Idrografie. PAmentulfi Marocului este In omare parte muntosti, petrecenduse de la vestii spre nordd de

150

mull. Atlasu cu pentelit culminalorIe Miltsinil, lenga" politia Ma-roco, rrtIttit de 3175 metre. Riurile sale sunlit : 11Iuluia, Aul-

Sebu, Tansift5, Ziz §i Ued-Darahii, din care unite varasunlit sect Teara in genere este roditoare, ins pecinit culti-vate; industria se inseamnA numai prin marochine.

Politiile cele mai insemnate sunlit;M n a o c o este cap. imperiului §i are 6 moschee marl.F e I il este cap. regiei d. a. n. politic sAnt'd, are mai mel-

te moschee, feredee, tutu spitale de nebunI, scoli insemnate.Mechinel il este re§edinla imperatorelui, alit carela pa-

late' singura- alcatuesce o politic ; in g-radinile sale se all §icasa comorilore numite fortereap tare cu treirAnduri de muri §i bine paditii.

I, a r a portn Ia gura riuliu Leunosa sail El-cosii cuprejmete frumoase.

S I a sail vechittlit Sale, la Oc. Atlanticil este arsenalulttmaritime at Marocultti.

'ranger it partil comarcialii In stramtoarea Gibraltarulei,este re,edinta consulilorti europeeni.

Tete an a forterep tare si politic santg, ea fu Itiata decatra Spanioli in Fevruarie 1860, si cinuta pane la 1862, c6ndiias platila datoria spanioliloril (1 100 milione

u t a fortereta tare la Mediterana, insa sta sub Spanioli.

ALGERIA.

Nolium Generate. Algeria mai nainte se geverna decatra unit beiu cc sta sub protecliunea Turciel, ear?' de la 1830s'ad cuceritq de Pranced' si astadl alcAtuesce o colonic ma-re a Franciei.

Plisetera. Algerica (Numidia veche) se targinwe Ianordil de Mediterana, Ia ostCt de Tunisil; la sudd de Sahara ;

cost',

si

ti

trend.

151

Ia vestg de Mama avendii 390,000 c. p. sf 3,000,000 loc.Teara se incinge la sudii de Atlasulq mare, earn apele ce oriureazg suntti: SeIifulu sf Megeraluilti superiorti, asemenea departea apusang a lacului Me !gilt (Tritont). Pgmentulti este roditoriti, are minerall si face comercit in n6untru prin caravane.

Locniforii Algeril sunt: Europei,trAitori in munti. Arabic in sesuri, Maurii si .lidovii in politil, siin fine Negri' si Tura..

hiapartirea. Algeria se ipart° in 3 provincii: Algeriala centru, Constantina la ostt si Orona Ia vestn.

Al g e r i ea este cap. ;erei cu porta bunU, politie bine in-006 cu prejmete frumoase.

Constantina (Circa) politie tare, deasupra unei stAnci,incungiurata de Rumelti; ea fu resedinta regilorU

0 r a n u, politic tare asternur6 Ia piciorulti muntelui llamgra.

TUNIStiLt.

Ptaseturn. Tunisulg se milrginesce Ia nordti ostU doMediterana; la sudil de Sahara si Tripoli si la vests de Algeria,cuprinclinda 155,000 c. p. si 3,000,000 locuitori, de religiunea malometanU.

PArnentulti este tesutU de ramuri ale Atlasului ; partec saoriented are deserturi, in centru se afla laculu Ludeali, latermulu osticil este golfulti Sidra. Dintre apele ce'la ritreaz5,Megerdahil este cea mai insemnat5. Partea de la sudulti Atlasului se ninnesce BeladelGeridd sail leara curinalelorti. Tunisia se guberneza de unti belt" ereditariu ce stiff sub suzeranitatea Turciei, aceast6 }earn barbareascg, de la 1861, s'aU pustipe unu regimil de guverniimenta constituljunald.

Cabaliivechi, Numidi

Nurnidf.

pi

152

T UNI s u pond foarte comerciost gi tare la Mediterana,aproape de ruinele vechel Cartagene, lengil el se MIA unli ca-nald care comunicil cu gol. Tunisd.

Gule t a este insemnatil pentru schelea sa de construe-tiunl navale.

Cabe portd nu departe do Tunisd.

TRIPOLISt.

Pusetura. Tripolisd sad Tripolitanti, se margine§ce lanordil cu Mediterana ; la ostd cu Egipetuld; la Sudd cu Sahara ;la vests cu Tunesuld ; in aceste margeni cuprinde 450,000 c. p.§i la 1,000,000 locuitori.

Mu* cel ma! insemnati ai Tripolitanel suntd Muntii Go-rianI la nord-vestd, in Fezand muntil Harugil-negri §i Harugil-albl,asemene muntil Moral Ia suduld terel Barea. Intro ape ilia.una nu se inseamnA.

Tripolisd se guverneazfl de una belu ereditarlu, ce stdsub suzeranitatea Turdei. Teara se alatuesce din 3 Wirt!principale: Tripolisd proprid la vestd, teara Barca la (WA, §iFezanuld cu oaze din Sahara, la sudd.

TairoLisu cu pond la Mediterana este cap. terel Sire§edinta Belulul, suveranuld terei. De aice se espoartil pal-here de aura §i pene de strutd.

Derne este cap. ;era Barca.Murzuc ii este cap. Fezanului §i depozitoria mArfuriiora

din Africa centralti.

SAHARA.

Notiuni generale. Sahara sad de§ertul celd mare, estepustifuld cell mal intinst din lume, eld se mtirgine§ce Ia norda

:

153

cu staturile Barbaresci; la ostd cu Egipetulti si Nubia; la suddcu Nigrip si Senegambia; la vest! cu Oc. Atlantic!. In ace-ste margeni are la 4,000,000, c. p.

Orogralle. Sahara nu Infatosazif o suprafacid netedd;partea sa orientald care nu'i asa de mare, e muntoasa ; inpartea septentrionald suntd prelungiri din mu. Atlas!. In mi-diloculd acestui ocean! de ndsipuri se aild niste oaze, insuleinverclite si cu isvoare unde se adapii camilele caravanilord si seaprovisionead cu apd de bdutd, cad' numat cu ele se poatec616tori. Apa se duce in burduvuri, insd demulte on caldura easa de mare at le sack din cauza raclelord ce cadd mai inhuh' drepte, atmosfera adese de la 50°- 60° centigrade.

Locuitorit Sahara se alcatuescd din feliurite popOre,mai multd sad mai pucind barbare cari se reduct la trei se-

principale : Mauri, Tuarici si Tibusd. Triburile cele matselbatice stint!: Latbesebast, trlad-Delimt si Monelminii, acestelocuescd pe lenga cermuld Atlantic! ; in totul sunid pes-te 1,000,000 loc.

Oazele cele mai insemnate sunt! : Gualeta la sudul Maro-cului, Tuald si Tagazai la suduld Algeria, Asbend si Aird lanord-vestul lacului Ciadd, ear la nord'ost! Bilma si Gonda.

A G A DES este politia principal! si resedin/a celut mat pu-ternicu aid Tuaricilord, asemene antrepo al! comerclu-lui cu caravane.

A G A BL1 este cap. semintiel Tuatil.Tagizai este insemnata pentru miuele safe de sare.

EGIPETULU.

Notiuni generale. Egipetuld este tura cea mai bineeunoscutti si mai interesant! din Africa. Eld are monumente deale anticitdlei, intre cari se deosebescd piramidele ce suntil apro-

mi*"

§efti

tneSldindd

154

pc de Cairo si cari esista mai de patru mil de ani. Egipetultse m5rgine§ce la nordil cu Mediterana; la ostt cu Istinu It Su-ell §i marea Rosie ; In sudg cu Nubia, la vestil cu desertultLihiei, parte din Sahara si Tripoli; in aceat-A5 intindere are346,000 c. p. si 2,500,000 locuitori ; din can Coftil sag vechitEgiptieni marturisescii religiunea crestin5. Arahii cari retAcesciiprint deserttui, Turcii cari locuescu prin politil ki Mainelucii earlal domnitt acute mai cinci suite de mil, toti sunlit maliornetw.

Orogralie. Egipetult numitt de Cali Chemi, de ArabiMisiriu si de Turci WOO, cuprinde valea Nilului dintre Asuantsi ; valea intinsa intro done lanluri de munti sterpi, Inostg numitt lancult Arabia" si Ia vest" lantult Libicl, In aces-te se mai adaoge si Delta sag p5mentult dintre ;uile Nilului.

Nilulg este unicuit Iluvid ce adat 5 Egipe-tult, oil se alc5tuesce din intr'unirea (Bah -el-A-biadt) si a Nilului Albastrit (3ah-e:-Arzact), pitrece Nubia siEgipetuil si (IA in Mediterana prin mai multe

Can a lu r I in Egiputt sunlit : Malunudie sat all Cleopa-trel, lui Ioi g pe termult stAngt all Nilului si cana-lull Alesandrici.

L a c u r i l e din Egipett mitt : Mareotist spre sudg dtIn Ale=andria ; lacull -Natrong spre nordii-ve.tii de la Cairo.

Productele si industria. Productele v egetale sunlit : cur-malulii, sinochinult, trestia de zaliaril, gr5ult, orzulii, popusolulti,bumbacul. Imre animale sunlit : hoi, bivoll, ca,nile, capre si oi;aqinii se intrelmesct Ia c5raturi si trrinsporturi. in priNinta in-du.triei asa i,licandt, ea, in Egipetil mai ea nu esistA.

litivernamenttilu. Egipetulg se g-uverneaz5 de cairnunit pal ereditarl munitt vice-rege de Egipett, can stn substizeranitatea 'Cure iei.

Impartiren. Egipetull se invade in trel p51-11 : Egipetultide sust sat Saida, Egipetult de micliloct sag t estanielig ci E-gipetull de giost sat Bahari. Aceste trei Orli se sub-impartii

Idrogrolie.Nilului Albd

purl.

cantata

155

in 7 mudirlicuri (intendente) §i ele in 64 maimurlicuri (departainente), cuprinclindu fiecare din ele mai multe nadirHenri (ocoale).

Po Haile cele mai insemnate suntu :CAloo este cap. tPrei §i se OA pe tennulii dreptil alu

Nilului intr'o campie arinoas6 aproape de ruinile vechelPolitia se imparts in. 16 cilartale, are mai multe cisterns,porli ale politiel, apaducuri §i gr6dini.

Ale s a ndria politic tare cu portti minunatii a0zat'O leo limbs de pilmentii lormata din Mediterana si laculii Mariutii(lIareotis ), aice se 016 re§edinta de apitenie a consulilorii ettropeeni din Egipettl. Politia se lundg de ciltra Alesandru celumare la 332 inainte de lIristosii.

Da m i e t a bi gura principalii a Nilului occidentalii, facecomerciii mare en Siria si Iota LevantulU.

11 oz e t a pe unu rannl alu Nilului aproape de gura so.este portulii celu mai comereiosii dupg Alesandria.

Suel ii la istrnuld d. a. n. este portulii celii mai nordiadin marea Ro§ie.

Siut ti este antrepoul de comerciii al Egipetulul de susii!Li nthintrulii Africa

Gese h IT in EgipetuliT ae susii, lAnge can se Oil ruinilepolitiel Ptolomaisli..

L u c s o r IT este ridicata pP ruinile Tebel vechl.De Egipetti Darfunl, Nubia §i parte din Abisinia.

CORDOFANULt.

Pusetura. Cordolanulii se mgrgine§ce la norda ostilcu Nubia; la sudli cu muntil Lunel; la vestii cu Darfurulii.

Teara se adapt in partea sa sudia osticii de Nilulualbastru pilmentual e pucinil roditoriu. Cordofanil sunt de

Meas.lilt,

:

pi

§i1i

156

relegiunea mahometanti, pintre ei ins' se aflii Dongolii carise aplicA Ia cultura pAmentului, Ia lucrarea ferului la fabricareamateriilord de bumbacu. De la 1820 Cordofanuld este tributarid Egipetulul.

0 bead sail Ibeitd este cap. terei.

DARFURC

Pusetura. Darfuruld se an mArginitti la nordd cu desertuld Libiel; Ia ostd cu Cordofanuld ; la sudd cu muntil Lund,$i la vestd cu Nigritia ; cuprinde 41,000 c. p. si 200,000 locuitori.

Darfuruld se alcAtuesce din mai multe oaze imprilstiete peunit p/m6ntd nAsipost, pgdurosii ssi roditorld, insii numai in timpull ploilord; eld scoate : bobd, susamd, popusoiu, orezt t.Se crescd ctimili, 01, bol. in pAduri mutt lei, elefan$i, pantere,girafe, rinoceri, s. I. t.

Darfuruld odinioarl era puternic, stApenindl Cordofanul.C o BE este cap. lerel §i face comercit cu Nigritia Nubia-

NUBIA.

Notiuni generale. Nubia care odinioad alcltuia maimulte regii puternice, de la 1822 atarnii de Egipetil. Ea ocuplparte centralti a basenulul Nilulul si se miirginesce la nord cuEgipetuld ; la ostd cu ma. Rosie ; la sudd cu Abisinia si Ia yestd cu Cordofanuld desertuld cell mare. Nubia in acestemargini are 960,000 c. p. si 2,000,000 lop.

Terile alcatuitoare Nubiel 1i politiile cele mai insemnateD Eau pe Nild este cap. Nubiel de giosl, se inseamnii

pentru comerciuld cu curmale §i sclavi.

sisi

Ii

4isi

sunttl

157

DONGOLAHR pe termul stangil al Nilulta, satd mare,este cap. statului d. a. n.

ENDI pe termuld dreptg all Nilului este cap. statului1. a. n. §i depositoria milrfurilorg din Nubia, cari alcatula ve-chea peninsula Meroe.

SENAARU pe termulg stangg all Nilului este cap.statului d. a. n.

MARACA cap. statului d. a. n.Su a c h i m l pond la termult mare! Ro§ie.

ABISINIA.

Notiuni generale. Abisinia se pare a fi fostd in tim-purile cele mai vechi, leaganulfi civilisatiunei africane, ea peatuncl alcatuia o pane din Etiopia. Cre§tinismuld all strabetutiiaicea in suta a IV-a. Abisinil n'ag plistratg nimicti din vecheafor putere, nici din progresurile artei ce facusera. Tura pede- o- parle, triburile selbatice Galasg de alts parte, le -al despar-titg mai cu totulg de cele-lalte natiuni. Industria lord de as-tacli se marginesce numal in fabricarea unorg store §i arme.Abisinia alcatuia ung imperil puternicg guvernatg de ung mo-narlig absolutd Marele-Negusu numindu-10 cate odata Parintele-loang. Acestu Iinperatu ce pretinde a se de§tinde din Salo-mong, nu pastreaza de catl o umbra din puterea sa, mai cu-seama de la incalcarea Abisiniei de catra selbatica semintie Ga-las venita din centruld Africei ; §efil cariea domnescg ca suve-rani independinti.

Orografie, idrografie §i producte. in Abisinia se aflaintre cari se insamna Sameng cu varvul Abajare

naltg de 4547 metre, asemenea mu. Taranta. Abisinia are sicampii de§erte, din care cea mai mare pane suntd acoperitede sareturi, asemenea se afla vai roditoare : in grab, °rem),

mend Matti,

158

malaiu, cafe, zaharg, fructe si bumbacg. Ridicarea pgin'entului, riurilesi ploile cele adese din timpulg verei ce product' revgrsareaNilului, fact' tenmeratura terei nu asa de calda ca cea din Egipetg si Nubia. in pgdurile cele intinse se ang alianosti sisandalg, pline de animalele Africei. In lacuri si rinri seaflg nenumgrati crocodili. BahrelArzacti, Tacaze si Marevoadapg Abisinia dimpreung cu laculti Dembea. Locthtele die°data pustiescti pros intii intregi.

Ptisetura. Abisinia se ina'rginesce la nordii cu Nubia,la ostg cu ma. Rosie, la sudg cu cermulti Agiang si podisultiAfricei australe ; la vest cu Sudanulg, cuprinclindii in asta intindere788,000 c. p. si 3,000,000 loc. can marturisescg crestinismulgiacobitti ; ears semintiea Falasa iudaismulti.

Impiirlirea. Abisinia se imparte in mai multe staturi, simai cu seams in 3 de cdpitenie regia Ancoberg, re. Gondargsat' Amhara si re. Tigre.

A n t al o este cap. re. Tigre, ins suveranulti set' resedeazg la Selicutti ; acestti statti este eel mai infloritg din Abisinia, si singurti numal au fostti can prin bravura locuitorilortisee au remasti nesupusti de catr6 semincia Galas.

A d u e nu departe de Antal° este cea mai comercioasg pol. a Abisiniei.

A c sum g fu metropolia Abisiniei in timpulg stralticirelsale pane la 925.

G o n d a r g este cap. regiei Amhara, aice resedeazg sat'ege te a za MareleMogusti.

An co b erg este cap. provinciilord confederate Efa sfCoa. Aice se aflg sf resedinta unui principe Galas ; provinciileacestea suntil foarte inavulite sf impoporate.

:

si-sa

159

SENEGAMBIA.

Notinni generale. Senegambia as luatil munire de laIlmiite cc o riurcaza Seneg-ala si Gambia earl se Narsfi in Oc.ktlantica, nauntrula acestel Geri africane pane In linitut secululuiala 18-1e nu era cunoscuta dr catra Europei, ei statornicisenumai ni§te a9zernanturi In ravarserile SenPgalului si Gambia

Pusetura. La norda se nnirginesce cu Sahara ; la ostaCu Sudanula sat "Nigritia ; In suda cu Guinea septentrionala §ila vesta cu Oc. Atlantica, cuprinciinda peste 663,000 c. p. si2.700,000 locuitori. lieligiunea domnitoare a llaurilorii estemalometana, card : Falacil Mandigif §i folotil marturkesca ma-hometimmla si feticismula.

Orografie. Termulile negambiei sunlit glosnice, ne-stinekisa Si la re'varsarile multe inside !nal inecate.in Senegambia se atla multe campir nasipoase, munti marl

al loarte roditoare.Cliniatutu si productele. Clime accstei ten ea si aeon

a tuturora de In tropice este din done anotimpuri, unttla uscalasi altulti plolosa. l raganele stirnite din partea sud-veslicapricinuesca marl (Immo. in privirea minerala la se culegein bucati amestecate cu pamenta, si cari prin spalare toarteupra se curata. intre vegetate se inseamna boababula acanthitrunchiu adeseori are in 100 picoare in circunferinta. Productelede comercia ce se scold din Senegambia sunta aurula, ambra,abanosula, gumi, piperiul, bumbacula, penele de sirup §ipeile de tigru.

Politiile cele mai insemnate suntaB e MBUC it cap. reg-iei Mandigilora, ea are mine foarte

inavutite de aura. Timbo cap. Fulacilora can se deosebescade cele -lalte triburl ale Sencgambiei prin [minus* traqituri-lord feciei §i prin dulceata moravurilonti ce au.

S.fluvillord

am

ai

160

Europeil all mai multe posesiuni, in Senegambia p. c : Fran-cesil acarora cap. este San-Luist in insula d. a. n. la reviirsa-rea Senegalului ; ea'i cea mai frumoasti politie din totd ter-muld apusanl ald Africei. Bacheld politie bine intarita si co-mercloasa. Insula Gorea aproape de capuld verde. DaganaSan-Carold ; aceasta din urma se Oa in launtru

Englesii cu cap. San-Jlamd pe Gambia.Portugeclii all asecleminte pe Rio - Grandu a carora cap.

este Case o.La termurile Senegambiei se afla roditoarele insule

numite BisagosA.

SUDANULt.

Notinni generale. Sudanul sau Nigrilia pare a se des-pall la a niegi-¢i de Cafreria prin unu laniu de munci ce une-sce muniii Congo cu a! Lune!. Teara se imparte in regil maimarl §i mai mici, fuse pucinu cunoscute de Europe!. Intro se-mintiile indigene se inseamna Felatacil ce'su de rasa maura si dereligiunea mahometana, (.1 suniu cel mai industriosi dintre tri-burl si au cuceritu cele mal multe pall a le Sudanulul.

Pusetura. Sudanul se marginesce la nordu cu desertulSahara ; la ostu cu Nubia ; la sudu cu Cafreria §i Guina septen-trionala, si la vestu cu Senegambia, avendu 2,500,000 c. p.15,000,000 locuitori.

Orografie §i idrografie. Sudanul se alcatuesce din do-ue principale : din basenuld lacului Ceadd si din basenuldsuperiord §i centrald ald Nigerului sad Giolibei (Cuoara Nond);spre sud-vestd de la Ceadd se afla numai and de muntipe cand toata ceea-lalta parte este campie nasipoasa. Pamenturilcsunlit roditoare dad: orezd, duraltil (malaid); bumbacd, canepaindigo s. 1. t. Dintre minerale se alla aura si lea

siterei.

si

Mild

parii

161

In basenuld superiord §i central1 alu Nigeruluf se afldTeara Bambara : regiile Sego §i Gene sad Guinea cu cap. Sego.Republ. TenBuctu cu cap. d. a. n. 'Mtge Nigerd, este una din celemai comercioasd paid ale Africel centrale.

Rep. Sacatii acdreia suverand se pare a Iii cell mal puler'licit din Nigritia. Suptr§ii sei felatacii se deosehescu de Negricu card nu se unescu nici decum.

Rep. Burnu cu cap. Burnu sad Birnia noul, pentru cdBirnia veche se slArrne de cdtie Felataci la Inceputuld acestui secull.

C u c a aproape de laculu Ciadu este re§edinta suveranuJul istel regie, carele sine o cavalerie liumeroasa.

TERMULt AGIA Ntr.

Notinni generale. Termuld Agiand sad Somolisii esteund pdmentu pucinu cunosculu §i pilau de de§erturi ntisipoase;elu se intinde de la capulu Clardaful pan6 la Magadocso(Zandibaru). Told partea nordira e incinsd de unu hula demunti §i la vestu sudu se adapa de Vebi.

Aice se inseamnd vechea regie Adelu miculu statu mabomedanu Ilururu sau Araru. Somolii can locuescu termulude la Magadocso One la gol. Adenu suntu malionletani, indu.strio§i §i dedati In comerciu navigatiune.

B e r bera sau Barbora este cea mai principald politicmaritimd de pe acestu termu.

Zelahu in fundulu golfului, este cap. vechei regie Adenu.Hururu este cap. rep. de asemine numire.

GUINEA SEPTENTRIONALA.

I'usetura §i locuitoril. Guinea Septentrionall se and lag-olfulu Cuinicu mdrginindusa in !Ionia cn Senegambia §i Suda-

1 1

si

sisi

si

162

nulu ; Ia ostu en Cafreria ; la sudd cu Guinea Meridionald saidCongo, si Ia vestu cu Oc. Attended. In acestd intindere cu-prinde 2,472,000 c. p. si o impoporare do 5,500,000 loc. desemintie negre si de caracteru cructi. Intro triburile Guinease insamnd : Ahanfii poporu resbelditoriu, Carl adese-ori au bd-tutu pe Engleciii asezati la termuri. Dahomienii fdeurd marl rucorirein suta a 18-a qi tratdril pe cei inviusi intr'unu chipu loarte crudu.Reg-ii acestei sernintil suntu despotil cei mai absoluti si cei maibarbed. Elosu eardsi semintie resbeluitare se anti la nordulu Gui-neei. Tribulti Benin este multu mai bldndu si mai industriosu1e cdtil cele-lalte. Cea mai mare parte dintre popoarele ace-

ste indrturisescu feticisrnuld amesteeatd de mahometisnid, siNed jertle de oameni.

Orografie §i idrogratie. Guinea Septentrionald cuprindeers a nulti de ameacii-;ii a muntilord Congo ; marl can o

desparld de Sudand. Rittrile ce adapd acestd pdmentd smitd :Siera-Leona la apusd, Bonta la midilocd, Nond (Nigeruld), siriuld Crucei IA °std.

Climattilii §i productele. Termuile Guineei septentriona-indecomund suntd giosnice, umede si nAsipoase, ins 16rte-

roditoare ; in ele se gdsesed cdmpii intinse pe undo nu se e-1 o sing,urd petrd. Pulberea de aura este unuld din ar-

ticulele cele mai de cdpitenie ale comerciului Guineei, indigo,piperi, bumbact, trestle de zatiard, cresed hirte bine. III

pIduri se and multimi de defend, tigri, lei, rinocerIsi s,erpi uriesi.Iniplirtirea. Guinea se imparte in 4 regii do cdpi-

tenie, adicd : re. Ahantilort, reg. Dalionlei. re. Uari si re. Benin,si in 4 termuri : termuld Piperiului ; termuld tildesului, termul Au-rului si termuld Sclavilord.

Cu ma sia este cap. puternicei regie a Allandlord.A b o m e i cap. re. Oahornei.Benin 11 cap. re. d. a. n. aid cdreia stiverand pate ri-

diva Ia 10,000 solder!' pe piciord de resbeld.

munti

le

tact

163

1" a r i la gol. Bening este cap. reg. d. a. n. ioeuita depopoare selbatice si pucinti cunoscute.

T e r m u It pi periului se nuniesce astfelia de In mul-ttnea piperitilui pe scold Engledii de acole. America-na din Staturile -Unite au statornicita tint asazamentu pentru ne-grii lora literati, numindula Liberia, ce se afla sere sod -osttde la 8iera-Leona.

Monrovia Ia ravarsarea fluv. Mesurado este cap. ace-stel colonii de Negri de la 1821.

T e r in ula Elides tt l u 1 saa ala dintilort se numescet..3a de la inultimea dintilora de (delimit ce se produce similesi cu can se lace comercia.

Termula A ur ului se ninnesce asa de la multimea ril-herel de aura cc se afla acole. Pe aee.ta tering Europea a-veaa numeroase asazaniinte, bare earl Inca se insimnna MinaOlandedilort. Cap -Cons a Englesilort si Cristiansborgil a Da-',Hort ; posesiile acestora din tiring la 1850 at trecuto sufraEnglesi rescumparendule pentru 10,000 lilac sterlingi.

Termult Sclavilora se nuinesee aria de la neomenosuldcommit ce se face cu sclavii, improtiva tuturora mesurilortiopritoare ale Europeilord. Staturile acestui termil staii subt regelede Dahomei.

GUINEN MERIDIONALA.

Pusetura. Guinea meridionala sat Congo incepe claartde subii linia eetiatorttlui, marginindusa Ia norda cu Guinea Sep-tentrionala ; Ia osta tat painenturi necunoscute ; la such cu Girn-bebadia si la vests cu Oc. Atlantict, intinclindusa de Ia Capii Lo-pez pang la Capul Negro, cuprinde 1,855,000 c. p. si 5,000,000 loc.

Orogralie §i idrogralie. Partea desprc resaritil a terei epiing de ranturi de munti asezati oare-coma scarist de la nordd

caread

164

pre guild; cel mal mare este muntele Zambi, ei suntii acoperiii decuprindd mine de felt si aramil; vegetaliune se desvillesce,

foarte puternicd in Congo. Apele sale suntd: fl. Congo sailZaira, Cuanza, Catombela si Bembaraga cu mai multe altcle.Lacurile suntd : Culua care'l cold mai mare, I. Tandi si I. Zamba.

Caldura cea inAdusitoare care domnesce inamandoue Guineele, si mai alesil in timpuld ploiloru can clod maicafe 6 luni, face pe aceastd teard periculoase pentru Europe!.

Iltiapartirea. Guinea Illeridionald se imparte in mai multeregil din can mai insemnate suntif :

Loango, Congopropriu, Angola si Benguela.SA N SAL v A TORU zidild de Portugezi este cap. Congului

proprid si a Guineei Meridionale.Loa n do este resedinca generald a gubernatorulul por

tugeztl acdruia stdpdnire se intinde preste acestd termg ald Africel.B engu el a servesce ca fool de esild pentru criminalif

Portugezi.

HOTENTOT1A.

Pilsetura. Hotentotia se mdrginesce Ia nordd cu Zimbibasia; la ostd cu Cafreria ; la sudil cu gubernia Capului si lavestil en Oceanuld Atlanticd avendil 400,000 locuitori.

Hotentolil sunta impgrtill in mai multe triburi, dintre cancele mal insemnate suntd : Bogesmanii, Namacas si C iranasi.Bogesmanil suntu cei mal diformi si mai selbatic!, el* nu cultiveazd

cumil pdmktuld, ci pradd adese or!, asezdrile coloniilor de IaCava, pe can le atacii cu inveninate. De ci se Oice caaleargii forte lute; acestia nu locuescu nici cumu ince in nisce sAtisoare mica numite Craa Ia. Pintre el se afUimprAstieli misionar!.

Hotent o ci 1 &IMO de seminlie negri, de colord ardmid siforte marl de staturd.

pildurI, si

el

politil,

§i cdtiva

Clintattelu.

nisilust

165

Zibembasia se aflA spre Horn de Ia Hotentotia si esteo Ceara stearpA ce se intinde de Ia Capulif Frio pAnil la Hoten-totia cu vr'o 400,000 locuitori.

GI:BERNIA (APULIA%

Notiuni generale. Gubernia Capultri au fostti fundatiide cAtra Olandeyll la 1600, apoi la 1806 Englesii au luat'o dinmfbile lora. Nuint.rula locuitorilora e:,te d. 150,000 dintre ca-ril Ia 64 000 stunt alb!, earn cie-lalll negri, sad de seminliahotentoliloril.

Pusetura. Gubernia Capului se mArginesce la nordil cuHotentotia ; la ostu cu Hotentotia si Cafrerfa ; la sudii cu Oc.Australti si la vestil cu Oc. Atlantict avendu 370,000 c. p.

Clinuttuln. Gubernia Capului se favoreazii de mid cli-matti dulce si stAmparatd, cu toate acestea in timpulit verel cAteodatA venturile arcletoare pustiesca toate si de 1:`,

mail panA Ia augustu pAmentul se inundeazA de plot.Ca pul u Bunel SperantA ce datd numire Guberniel

Capului, mal intAIU s'ati numitti de cats Portugecll Capul-Mun-cilorti, pentru ca el se cuprinse acole de nice turbine cum-plite, cAndti descoperirii loculti la 1483, si nu cutezera a trecepuntulti acestii sudict all Africa de ail dupA 15 ani,conducerea lui Vasco de Gama, can prin chipula acesta de,chiseraEuropeiloru calca Ia lndiile resAritului.

C A PUL u este cap. Guberniei-Capului. ea se MIA Ia baeaTablA, pucinii mai spre nordu de la Capuld-Bunei-SperantA. A-ceasta este cea mai sudica politie a Africa

Capul 11-B n e l-S per ant A se aflA spre sudt de laCapt ; ear ceva mai spre sudirosta este Capult Boldurilordcare'l puntulti cell mal sudica aft Africel.

ati

bit

plontapile,

166

Utien-HaIge n u dap Capil este politia cea mai insem-natil in Gubernie.

REPUBLIC A TRANSVAALt

Notiuni generale. Republica aceasta ii l trage numelede Ia riulti lil care o adapa; impoporarea sa e din Olandecll,Fran cqi, German"' call se numesca Boeri, mai toil* aren-da§i. Acestia av6ndil multe certe cu Gubernia Capultil retrasumai inauntrula Arricei i de la 1836 pane la 1839 s'ail luptatucu Englesii de Ia Capil, dada rectmoscuta neatarnarealora. Painentu la slap:Milli' de Boicri se ally intre flu\ iularanjti Porta-Natall Prevdintele Republicei se alege pe 7am cu dreptil de a mai putt fi reale:sa. Consiliu la al-cattlece din 7 personne, si districtele terel se gubirneaza decatra unil magi:4ra' inOscal cu puterea administratila §i gludeciara.

CAFRERIA.

Notinni generale. Subil nu de Cafreria se intelegetuata partea necunoscuta a Africei Contra le. earl se intinde deIn Sudanil pane fa Gubernia Capului marginindusii la osta \Tsaide terile termurale ale Atricci sudice. intre triburile Cafreriel seinseamna catra norda stapeninda part' din Monomo-tapa eu capitalele lora pe Iluvialii 7mbeza

B etj u an a s spre sudil, sunta impartiti in mai multe tri-burl, el so d .osebescii d cele-lalte negre grin pro-portiunea cea fruinoasa a trapului lora, prin dulceata moravurilor§i inibistria lora El lucreaze cu iseusin4a ferulti §i arama, pccarile scold din minele cele borate ale terei lora ; ea este pre-cannel de comic d mua i ivaili, (lc vai si sesuri roditoare.impoporarea Cafraiei se sociite peste 2,000,000 locuitori.

s'ati

le-au0-

.ett se

si

Gaitainbii

seminlii

Englesi si

si

167

Impairtirea. Cafreria se poate impgrti in 3 deosebite tent :In Cafreria proprie ce se and intro Congo si capitaneria

generald a Mozambicului, intindinduse dealunguld terminiNatald, Englesii ad fundattl pe acestd tering und

numild PortgNatald. Ear mai inauntruld terel se afldpolitiile Bedjuanilord cele mai insemnate p. cum. : Curithanea, Cachea, Macau si Litacunou. si

In intinsa ;card de told necunosculd din Africa Centrala

MONOMOTAPA.

l'usetura. Monomotapa se aflg intre Mozambicg si Sofala ave'ndil peste 1,500.000 locuitori. Aceastg fears de mutattimpd e deschisg Portugedilorg si numai ei din Europei potgcomercia acole.

Orogralie §i idrografie. Pgmentul se aflg petreculd detrei siruri de munti ce se intindil de la nordil spre sudd, prydin muntele Lopata. Zambeza sail Guaina cu mai multe altoriuri adapg teara, aid cdrcia climatd este stdinperatil si aerulti sangtosti. In munti se afla mine de: aura i argintg mai cu stma in Sofala, cari se erode a ft Orfiruld vechid, undo corabilioJul Solomond mergea de incarca aurd si fildesd. Teara in genere e roditoare, cresce trestia de zahard si are pdsuni grasesi pgduri pline de elelanti si feard selbatice.

ZIMBACIE ()Ste cap. tend si resedinta lui Chitevg (re4e)ale Maravilord, unuld din popOrele principale.

MOZ AMBICULt.

Pusetura. Mozambicul se mdrginesce la nordd cu Zantlibartilti, la os.tti cu canalultt Mozambicil ; la sudg cu Mono

a.OzAmanta

168

motapa si la vests cu Cafreria cuprindeadd 100,000 c. p. si la3,000,000 locuitori.

Impartirest. Portugedil Impartd Mozambiculd In 7 gu-bernii cari suntd ;

Gu. Lorenlo Marchezd impregiuruld bad de asemene numire.Gu. Inhambana cu turnuld d. a. numire.Gu. Sofala acareia cap. ce odinioard era foarte Infloritd,

astddi nu infdlosedd de cdtd mid said.Gu. Riurilord de Sena, riuratd de Zambeza pe cari se afld

Tetu cap. terel, Sena si SiCOVa. Aceast6 din urind este cuno-scutd pentru minele de aura si de argintd.

Gu. Chilimand cu cap. d. a. n. la termuld !are.Gu. Mozambiculd cn cap. Mozambicul este si cap. intre-

gil capitenerii, ea se aflA inteo insuld bine intdritd, si are unulddin cele mai bane porturi ale mArel, unde vind o multime de vasece fried comerciul cu India si marea Rosie, si cari incarcli deacole bdcdlii si petre pretioase.

Gu. Capului Delgado sad Cobo-del-Cado alcdtuitti din in-sulele Ch erimb e.

ZANZIBARULt.

Pusetura §I locuitorii. Termult Zanzibard se MI6 mar-ginitu la nordd de termuld Agiant ; Ia ostd de ma. India ; Iasudd de le. Mozambicd si Ia vests de Cafreria, cuprind'endd peste100 000 c. p. si 2,000,000 locuitori, parte Arabi mahometani,parte Negri idolatri, imply In mal multe triburi, Mire cari matinsemnate suntt : Mongalas, Mosegelos si Moracatos.

Zanzibaruld este mIgstinost si nesdnetosd, o mareproducd

parte aOrel este cuprinsd. de pddurf pline de elefanti, cc multi

pentru cornered.filde§ti

169

littpartirea. ZanzibarulU se imparte in mai multe staturi mici ce poarta numele capitaleloru lord, §i mai bate sunlittributare Imanului de Mascata din Arabia, acaruia domnie allinlocuita pe acea a Portugeclilora, carif dupa ce at domnitu acole mai doue secule s'ita alungatA de catra pamenteni. Intrestaturile Zanclibarului mai cunoscute suntu

St. Mica gubernald de catra anti rege negru acardacap. Chiloa se afla lute° insula lenga termti.

St. Zanclibar cu capt. d. a. n. In insula d. a n. sat Suaeli este-cea mai mare, mai impoporata mai cornerciosa dintre insulele istuitermt. Statuld se guberneaza de dill und §eict numitd de-Imanulfi de Ia Mascata.

St. Mombaza cu cap. Mombaza inteo insult mica, all fogslt multi timpU ocupata de Englezi.

St. Melinda cu cap. Melinda foarte picata din stralucireain cari se afla subd domnia portugeza.

St. Brava cu cap. Brava politic comercioasa, !donna untifeliti de republic aristocratica.

St. Magadocso cu capitala Magadocso, politic marefoarte comercioasd.

INSULELE AFBICEI.

Insulele. Africel se fnipartil In acele din Oceanid Atlanticil§i acele din Oc.

Cele mai Insemnate grupe din Oc. Atlantia suntuGru. Azorilord can prin posiciunea for de Ia vestuld Por

tugaliel sub0 rani se §i afla trebuea sa se in de Europa ; elesunlit clece la numerd cu o impoporare de 200,000 loc. favoratefiindtl painenturile lorti de unit climatti desfatatorti. Cea mai decapitenie dintre ele este Terceira cu cap. Angra, undo re§edeazit gubernatorulil Portugezd.

§i

Indict.

li

:

170

Gru. Maderilord spre sud'ostd do la Azore au 80,0001oc.ele suntd renumite pentru vinacele ce producd numite madera ;de la 1807 au intrald subd stdpenirea Englesilord ; Funcaldeste cap. Maderilord; mai spre nord'ostu se and si insulele

Porto- Santo.Gru. Canarilord numite din yechime insulele Fortunate,

se ally spre sudd de la Madere, alcdtuindusd din septe insidemarl si mai multe midi 4i stall sutra Spanioti, cari le-ad ocu-patil la 1417. Pdmenturile lord suntd fOrte roditoare si adimpoporare de 174,000 loc. Insula Tenerifa este cea mai maredin tre ele si mai insemnate in privir6 comerclului a avutiilorda impoporarei sale. in aceastd insuld se and and ul c anti teni-bild, la ale drilla poale s'ad descoperitu cayenne, in cari Gu-ancil, vechii locuitori al acestord insule depunead cadavrele lord.Laguna este cap. insulei. si st. -Cruce este portuld celd mai prin-cipald. In. Canaria cu cap. Palma ad datil numite a cestei gnu-pe. In. Feroe insemnatd, cd pe aice se trasd celd intaiu meri-(Hand g,eogralicil (Mpg declaratitmea lui Ludoyied al XIII ltt19 Wide 1634.

Gnu. Card-Verde spre nord-vestuld capului d. a. n. sealcdtueste din 20 de inside, cele mai matte stdncOse, cu 45,000loc. cc stall subj.' Portnexcii. San-lago este cea mai insemnatddintre ele, si'l roditoare, insd nesdndttisd. Capitala el esteS a n t-1 a g, a.

Pe hinge aceste se mai and in got. illicit, In. Fernan-do-Po ale Englesilord, cari ad und asiiclemantd pentru infrdna-rea vAnzdrei negrilord. Anobond se anti subd Spanioli, InsulaPrincipelui si Sdn-Totna se all subd portujecli, die sumo Foch-toare, caldura cea mare be face nesiinetose.

S a n t-M a telt"' la vestuld celord precedente.Asa n sion u la sdd-yestultsi SA1'411111 Matelu e 0 Maned

stearpd unde se and foarte multe broaste tistOse si monstruoase.Santa -Elena spre sud-ostd de la Asansiond este in-

mi-ci

§i

inQa

o

I

171

cungiuralA de stand ripoase cari o fact neluabilA. Ea au a-criunsu a li renumita penttu esilaYea lui Napoleond I, in ea, unde§i muri. Cap. sa este Gaime-Tovnt §i se MIA subt Engle§i.

Insulele Tristanu d'A c u n Ii a spre sud-vestU de la ceaprecedentil se MIA subil Eng141 si'sd pucina cunoscute.

Cele mai de cApitt nie insule din Oceanuld Indicil sunlit :In. Madagascaru despartitA de Africa prin canalulu Mozam-

este una din colt; mai marl insule ale Clobului. Ea seprecurmA de la nordu spre suds de munlii Ambostismeni §ispre Nests de mu. Bong ulaNa, plini de pAduri cu lemnevase. Nunterulii locuitoriloril se sue la 2,000,000. Insula seiniparte in mai multe regii, din can cea mai puternicA este Ho-va, ce se MIA in centrulil Insulei, avendu de cap. pc politiaTananariN a. Madagascarii mai tote deauna ad slArmattirile Europeiloru statornicite la terinuri, cc suntil loarte roditoare,ins nesanetose. Noulu imperatore 'Peodoril alu insulei, de la1861 s'at pass in atideitio cu Napoleons

In. Burbonil la ostulq Madagascarului stA subil stApt,InireaFrancesiloril ce statornicitil acole la 1665, ea produce cafeloarte alea-A; pe termulti el se MIA ambrA surie, margcanti §iscoicArii. Cap. sa eqte SAn-Denist. Inqula Franciei sat Man-illa la nordil-ostil de In Burbonil este roditoare in zaliarti,indigo s. I. t. Cap. ..za este Port-Ltd si so aflA subUluAndusA de Ia Francesi precundi si Insula Rodriga ce MA maispre A-teminea sunlit Insulele Secele Ia nordifostulil Ma-dagascartilul impArtite in done grupe, adica Insulele Mabee nu-mile ass de Ia cea mai mare dintre ele, §i In. Amirante spresuds-vestil re se MI6 subs Englesi. Insula SAn-Maria pe termulreseriteant ale Madagascarnlui alArnA de France0 carii as ridi-catit acole dlria San -L ui.

*i

preti-

Ill.

s'afi

Englesi,

o=tfi.

bird,

usage-

G1.

211XEMt X CA.

GEOGRAFIA FISICA A AMERICO.

Pusetura. America se intinde de la aid 36" pans laale 70° lungiine vestica §i de alti 71° latime nordica Ong Iaal 54° latime sudica, cuprinclendu in aceste intinderi 38,000,000 k. p.

Configitratiunea. Contincntula Americana se legtues-ce din doue peninsule marl : America nordica §i America sudi-ca, legate prin Istrnuld Panama. Direccitinea Americei e cu to-WW1 opus Ia ace a Europe" si a Asiel, iiinda ca aceste se in-tinda de la vests spre osta, earn ea se intinde de la norditspre sudti.

America nordica informs una triungltiu acaruia Ong ein baea Teltuantepeca §1 baea dintre capulu Principile-Valesa §iCapulti Carolu. America sudica de aseminea infaMaza unurtriunghIti, ale aria capete sunta in fundul go. Panama, in cap. Rocasi multi Frovaru. America nordica infaco§aza conture destulilde mancate, pe .canda Am. sudica e una masivti uniforms, faretie vr'o peninsula.

America se imparte in treiI. America Nordics.II. America Sudicti.

III. Insulele Americei.Caracterula principals alb Americei este, ca ea inlato§azif

una sistema sae lania de muncl can o petrect de la norda spresuds, intinclenduse pc partea sa apusanti. Si una §i alta din A-merici ni infato§aza aceste trel tinpartiri naturale.

1. Terile muntoase a le sistemului Occidentalu din Ian-Cordilierilora.

Off :

laid

473

2. Teri le muntoase a le sistemului Orientald din lantuldCordilierilord.

3. esurile cele asAzate.I. Sistemuld Occidentalt sag Cordilieril, cuprindd :a). Cordilierii Ameri eel Sudice sad Anzii ce

se alcatuescd din :Anzii Pa tagonieni care se intindd de la Capulg

Horng pang la isvoarele Huila Negro.Anzii Hili e n i at v'ervuri coperite de omete si vulcane,

ea Anconcagua.An zii Peru vieni se intindd de la tropicg pand la

Baia Balachild si all doue lanturi, unuld orientald cu cele matnalte vervuri : Nevado de Sorata si Ilimani cart se ridid la ostuld lacului Titicaca ; celg occidentalt destinde spre Oceanulgceld Mare.

Anzii de Cvito alcAtuescd done lanturi ripoase cartcuprindii podisuld Cvito si A vulcane, din cart unile In activitate, yervuld celd mat naltd este Cimboraso.

Anzii Gr enade 1n o u e la isvoarele Magdalenet" forineaz6 podisuld L o sP as tosd si apoi alcatuescd ramuld demiclilocd sat Chindiu si rainuld orientald sag Cundinamarca Carl formeazd podisulg Bogota.

b). Cordilieril Ant ericel Nordice se alatuesed din:Cordilierii Guatem a 1 e i, ramurd apusang a Anzilord

din Grenadanoue cart so intinde spre vestg Ong la istmuld Panama, are munti vulcanici.

Cordilierii Mecsicului ag mut* vulcanici preempt-I:Colima, Popocatepetlu si Sitlaltepetld cart formeaza podisuld Anahuact ce este roditoriu; cAtti aceste se lipesce aceld aluMecsicului ce st4 intro done lanturi.

Muntil s t An c osi (Rochy Mountains) ctitrA isvoareleRiuluidelNopte, Coloradului, Colombiei si Arcansei, cele douelanluri a le Mecsicului se intr'unesed spre a forma ung masivd

174

en vervulti celt mai nallt Jams pea et si Bighorn 6, de a-ride pornesce lantula Muntilorti St6ncosi earl pitrect toatil A-merica nordica p6n6 la gura Machentiei.

Co r dil i eril Mari timi al cAtue§ct tint limit lungein California ce merge paralelt eu muntil StAnco§1, in partealore nordic6 suntil N'tt I c ni coperiti cu omete si ghe ;ari, caBuen-tiempo (timpu bunt), si %lade Elie.

II. Sistemult Orientalt.a). Sistemuld isolatt alt Americei Su-

d i e e se alciittiesce din :Sistemult Braziliant earl cuprinde mai mite

lanturi desp6rtite prin v61 largi. Cele mai insemnate lanturisun tti S e r a-d o-M a r t, de alungult Wei Tuturorti Slintilorti(Todos- os- Santas,) formeazil alea Cragai. La S e r a-d o-E s-pinhaso merge spre nordti cu vervurile cele mai nalte Itamb

Ilacolumi. La S e r a-d o s-V ertantes desparte valea Papa-gai de acea de Parana. La S e r a-d o-M anti eh ei r a cu

dos- Orgaos.S is temul ti Guianei se intinde intre Orenoct, §e-

stilt Amazonulul i termulti Oc. Atlanticu, elt cuprinde maimull° lanturi paralele indreptate mai cu toatele de la esti) sprevests cu 1)61 foarte largi si roditoare : Nervuld celd mai nalttieqte Parima sat Duida.

1). Sistemul isolatti alt _tinericci Nordice sealcktuesce din :

S isle multi Aleganict earl cuprinde mai multeI tutu' indreptate de la sudt spre nordt, si earl se intindu dtla termulti stengt alt fl. Ilisisipi 0116 la Notia-Scotie. ren urimai nalte suntti in partea nordicA sat Aleg-,anii propril, mu. Va-ingtont ; partea meridional6 a Aleganilort se numesce muntir

Apelasi.1Muniii Canadei sat Labrador se intindu lanor-

duiu aii-Lorentului si pc terinult Labradorului.

:

pis11411

ei

t

175

III. Sesurile.a). Sesurile giosnice ale Americei Sa-

die e suntu :esuld Pat a g onie I merge de la straitoarea Maglie-

lant pand la ale 44" fiindu in multe pgrri plinti de stiraturi, par-tea sa occidentalti e oditoare si are paduri.

Sesuld giosnicti all Riului de la-Plata se in-tinde Ia nordulfi celui Patagonicu. Parka sa septentrionalileu os cu tg sub nume de Pampas, coperitg fiindfi cu stepe, pgdurisi mla tini. Patea meridional6 e stearp4 de arbori, are

mlastini si stirAturi.Fluviulu Rio-de-la-Platu acgruia cursu superior(' se nu-

mesce Parana, isvorgsce in muntil Braziliel de uncle \ illg §i a-fluintil sei : Paragai, Piicomaio, Vermegio si I ragai.

Sesul0 giosnicU ale Amazonului ocupg toat6 par-tea central4 a Americei Sudice cuprinsa mire Cordilierii, muntilBiaziliei si ai Guianei. Cea mai mare parte a acestei reginnie coperita de paduri nemasurate si vegetatiunea favoratti de unitclimatO calda si timed(' se desvAlesee inteunti clripU neasernA-

;call cu cat(' ins se depPirteaz5 de Ia Amazon (', pgdurileonla-stinele cele nestrWitute se perdu inlocuindusii de stepe. Flu-

Ama z ont sae Maranon(' numitU si Solinioes in cursultisee inferioril, se alcAluesce din Ucaialii sae Vechitil-Maranon('si este celu Mai mare fluviii din lume ; elti are de afluinti pe :lutai, Purus0, Madeira, Topalosti, Csin.gu, Tocantinulti sae Para,lapura si Rio-Negro. Amazonulti mai nainte de a da in mareaAmazong se desface in done brate can cuprindl insula Maragiosati

Sesul giosnicti ale Orenocului cuprinde in-tinsa regiuno dintre Anzi si muntii Guianei. Et se pitreee deOrenocU cu afluintil sei: Meta, Guaviaru si Casiacliiarti. Acostasesil cunoscutt sub nume de Lanosu e de tutu netedu si sterpti

e-

alai-pisuri,

Sdnt-Ioand.

o lull

176

're cari insa ploile tropicale elg preface inteung lact intinst §iapoi intr'o ample sat mare de earba (Mar de Yerbas).

b). Sesurile giosnice a le Americei Nord i c e suntg :

Sesulg celg mare Borealg cari se marginesce lanordg de marea polaris. Portiunea sa septentrionala e mai tolddeauna coperita de glieatil si ornate, portiunea meridionala cuprinde ung pamenta neegalg stancosg cu o multime de lacuri,intretesute de Hurl p. c. : Machentia ce esa din laculg Sclavg§i comunica cu lacult UrsuluiMare ; riulg Sclavg leaga pe 1.

Sclavg cu 1. Alapescovil ; r. Nelsonti, r. SanLorentg ce da inlaculti Ontario, in acesta (la 1. Erie earl se leaga cu lacurileHurong, Micigang §i Superiorulii. Pam'enturile de lenga acestelacuri acele vecine cu SanLorentg se numescti Sesul Canadian_

Sesule glosnicil ale Misisipilui, se intinde intreCordilieri §i Alegani cuprinOndg pamenturile basenului Misisipi0 a le afluintilort: sei Misuri, Arcansa qi Ohio. Ele alcatuescgavancle sag fanatele.

Se suit A t La n tic g al ciituesce o regiune ingusta ce seintinde intre Aleganl Oc. Atlanticg, cu pamenturi nasipoase§i sterpe ; intro apele ce o petreog se deosebescg : SilnGiong,Dclavarulg. Suschehana, Potoinaculg §i Alabama.

InsuIele America. Mara de Lucae (Bahama) §i poateunite din marea polara, suntg muntoase. Cele mal nalte din ele sunta Antilele cari se poll-1 socoti ea fact parte din sistemuldorientalti alt inuntilorg Americel, aka suntg mu. Potrilo din In.Cuba, mu. Albastri din Iamaica, Arhipel. Pamentului de focti se 136te privi c t o prelungire din mu. Anzl, are de verve pe Sarmiento ; in. Falclandg, Georgia de sudg, Orcadele de sudd qi Setlandele de sudg ag munt1 pururea coperiti cu mete.

Confiniiie. America se marginesce la nordg cu Oc.Atlanticg ; la ostg cu Oc. Atlanticg §i Arcticg , la sudg cu Oc.

§i

ei

ei

177

Austral(' ci hr vestd cu Oc. Arcticd, cu stremtoarea §i marea Be-ringd §i cu Oc. Pacinicd.

Malik cari adapd America suntti 6: Oc. ingbetaldma. Balin la nordd, Oc. Atlanticd §i ma. Antilelord la ostd, Oc.celd Mare (Pacinicd) §i ma. Bering(' In vest'''.

Golfurile Americei suntO 17, din cari 5 mari si 12 mici.Cele marl sunlit :Baia Hudzond formatd din bala Bernd.Go. Sdn-Lorenili din Oc. Mantled.Go. Mersico §i Go. Honduras din ma. Antilelord.Go. Californicil din Oc. celd Mare.Cele mici suntd:Baia Fundi. Delavart §i Sezapeacd formate din Oc. Allan-

tied la ostuld Staturilord-Unite.Go. Dariend, Maracaibo §i Paria din ma. Antilelorti la nor-

duld Colunibiei.Baia Tuturord Sfiniilord la ostuld Braziliei. Go. Rat-An-

tonio la sud'ostuld Laplatel §i Go. Sdn-Glieorghie la ostuld Pa-tagonici, trustele lormate din Oc.

Go. Guirichild §i Panama In vestuld Colorable" §i Bala San-Francisco formate din Oc. celd Mare.

Strenitorile Americei suntu 9:St. Beringd bare Asia America,Stremtorile Lancaster, David, Cumberland(' si Hudzond la

norduld Britaniu-nova.St. Belild la ostuld Britaniei-noud.Canalul Bahama la sudul Staturilord-Unite.St. Maglieland si Lemerd In suduld Patagoniel.Instilele Americei se potil 6 grope principale.In. Grenlanda in Oc.In. din marea Baling.In. din Oc. Atlanticd: adeca acele din go. San-Lorenlii,

Islanda lungd, Bermudele, Lucaile, Antilele mari §i Antilele12

§i

-

Manna".

iningheling.

mici.

ml

tinparg

178

In. din Oc. celil Mare la suda, adecti : Georgia-nouA, in-sulele Falclandu sail Ma luine, Arhipelula Maghelana sail pA-mentula de Foca, Ark Ma Icel Domnului, insulele loe, Juan-Fernando la si Galapagosil.

In. din Oc. cela Mare Ia nordd, adecti : insulele Revila-Girzedo, Arhipelula Cuadra si Vancuberti, in. Codiacil si Aleutinile.

In. din marea Beringt.rellinstitele Americei swat 6 :Labradorultl, Scolia-NouA safi Acadia in Britania none.Florida Ia sudula Staturilort -1. nice.Calilornia meridionalA Iucatan in Mecsico.Alasca in America RusascA.Capriile Americei sunta 12 principals. La osta sunlit

9 : Capulti Farevela Ia sudula Grenlandei; capurile Vosten-lIolinasi Carola in Labradora; c. SabI la sudula Scoliei-Noue; c.Tanga In sudula Floridei; c. Catosa Ia nord'ostula Iucatanului ;c. Stin-Hosa la ostula Braziliel; c. Frovara Ia captituld sudictalit Americei mcridionale si c. Floral In sudula ArhipeluluiMaglielana.

La s esta soffit" 3 : Capuld Blanca In nordultr Perului ; c.S.iin-Lti ea In sudula Californiel meridionale ; c. Occidentala In

eslitlii Americei Ruse;ti.Americei sunlit 7:

Alegani in Staturile-Cnite.Mun. Stiincosi. Siera-Verde, Siera-de-los-Mimbre, Siera-

de-la-Madre pitrecil de Ia nordu :pre multi Ame. septentrionala.;Bun. Cordilierii Anzilorti pitrecti America meridionalA do

In nordil spre suda.Man.

Americei solar 5 principalI:Vu. in America RusaseA.Vu. P000cateptla in Mecsico.Vu, Cotopacsi ;i vu. Pisinsa in Colombia.

Muntii

Brasilia

Hi

1i

;

s

Uinta'

Santana-Die

179

Vulcanul Arechipa in Peru.'mewl le Americei suntA 11 :In America SeptentrionalA : lacurile si l'inipeqii in

Britania-Noce; lacurile Superiorn16, bliciganula, H(11.0111'41. Eriasi Ontario la nordulii Staturilort -1'nite ; Nicaraga in A-merica CentralA.

In America Aleridionala, Iaculu Maracaibo in Colombia; I.

Titicaca intro Peru si Bolivia ; si I. de.-los-Paton la FutluBraziliei.

Flue file Americei sunlit 13 :in America Septentrionala suntri 7:F!. Machenlia se varsa. la nordil.Fl. Nelsons se varsA in bath HudsonO.Fl. San-Lorentii in Oc. Atlanticii.Fl. llisisipi si Rio-del-Norte in go. Mecsico.Fl. Colombia saA Ore,gonulil in Oc. celii Mare.Fl. Colorado in go. Calilornicil.in America ilkridionalA suntu 6:Fl Madalena se varsit in marea Antileloru.El. Orenoculti, Amazonulii, TocantinulA, Slin-Francisco

Laplata in Oc.Riuriie Americei suntli 15 :Misuri. Ohio, Arcasans Rosii se \ arsa iu Misisipi.Ccaiale, Rio-Negro, Madeira, Topaiosii si Csinpii se r-

sa in Amazonii.Casichiere Ii agA pe Orinocii cu Rio-Negro 0 Ainazoid;

Aragai se varsa in Tocanting.Paragai, Parana, Pilcomaio si Cragai formeazA pc Laplata.Clienatul. America cuprinde in genere urns climatii Oceanic,

produsil din mullimea cursuriloril de ape, din vecinalatea mgri-lord can §i restreng-e continentul la tnidilocD, din lacuri si mla§-tini, asemenca 0 din nAltimile muntilorti coperill cu omete. A-ceste toate productl o umezalil sari stempArA caldura teriloal

Selina

lacula

si riula

siMafia.

ISO

tropicale si oreaza" crescen'a celei mai marl si mai bogatevegetatiuni din luine. Tel-muffle unora din terile ecgatorialeInse, suntfi loarte nes6niltoase p. cuin a le Antilelor §i

cari suntil supuse friguriloru galbene sat" vomitului, ci st6r-pescu teribilii.

Productele Americei suntil :Regmilii Vegetaln. Vegetatiunea Americei se deosebcsce

priu caracteruli set' celt1 grandiosii, p. c. este gig-anticulil ma-niolia, tulipierulil (lalierul) sf bradula de Oregon(' naltii de 300picioare. Litre arbori se inseamd acaju, abanostiM negru, a-banosulii rosU, 1e nnul1i galbAnfi, campesa, hrasiletulu, sandalulii,indigotierulu, cactus(' cosenilict (cu insecte ro§ii ce car-minult), vaniliultl, mate sail ceaitilii de Paragai, chinchinultija-lapulg si ipecacuana.

Reguulii. Animalele Americei sunta mai pucinede calif a le altor4 continente ; elefantulu, girafa, ipopotamul,rinocerul, camila, leul si tigrul lipsesca. Inse se MI6 tapirul,lama, vigonia cu land subtire, cuguarul, jacuarul, crocodilulma', ear caimanulu loarte commit" si teribil ; lnzon 1Iil, ursubl ;serpele sun'atoriti, boa ; condoruhl vulture mare, nandustrutu de Maglielang, lilicci urie§1, castortilii, ul p ea albastrAsau isatisil.

Regnulil Mineral('. America are cu abondentg cele maiprecioase si mai folositoare minerale, asa este : diamanlul §i al-te petre precioasa in Brazilia ; aurulii in terile ectatoriale Mec-sico, Guatemala, Colombia, Peru, Brazilia si mai cu osebire inCalifornia ; platina in Grenada-Noug, Brazilia si Peru propriU;argintuld in illecsicu, Guatemala, Bolivia si Hili ; mercurul inMecsieo si Peru. Mineralele cele mai folositoare se Ai inStatele-nite §i Canada, p. c. : plumbulii, aroma, carbu-nele-de-p6mentil, sare se alla mai in toate terile.

Populatitinea Aniericel este peste 53,500,000§i se alcatuesce din trei rase principals:

fay

dag

Anitualu.

sag sag

:

ferulfi,

Etmiogralie.

1s1

Rasa aramie cuprinde toate popoarele indigene sailindiene p. c.: pe Peceral, Tehuelliegii sad Patagonii, Molucil sadAracanil, Puelcil, Perm ienii, Sichitosd, Guaranis.l, Caraibil, Carina (Canibali), 11Iecsicanii sad Aztechii, Teutanii sad Camanhil,Siu (Osagil), Cerochi, Mohavchii, Iluronii, Irocoa. §ipevaii. Eschimosii, Aleulii si Cluctil American!.

Rasa alba cuprinde toate naliunile de origin/ europeanil statornicite In America p. c.: Spaniolii, Portugezii,Rusii, Danii, Svezii, Olandezil

Rasa neagra la cari se cuprindii Negri! din Colonilsi din Haiti ; catrii arestii se pold adaogi rasele eorcite p. c.:

Zanibos, illestacii si Creolii.Religiunea. De In statornicirea Europeilord cea mai

mare parte din locuitoril Annericei miirturisescii crestinismuld.intre cultele idolatre a le indigeniloril se deosebesce feticismull mai cu siting in America mild,- Sabeismuld fulre Aracani, cultuld Spiritelord fntre SM. Cipt ai si alto popoare dinAmerica nordica.

Americel sunlit numeroase si mai Mlle idiomeate popoare, asa este : Azteca, Mecsicana, Peruviana sad Chisoa, Aracana si allele. Alba* s'aii pgstratd limbile lora europeene. Spaniola si Engleza sunlit ceie It' al. resp/ndite, earl IlecrriI orbescil limbo domnilor lord.

Ipartiren. America sad lumea none se descoperi Ia12 Octombre 1492 de Cristord Colutnbl, earl num( le sea ellare de Ia Americusil Vespucie car! o Nizita la 1497. Ea liresic se imparte in America nordicif cu 22,040,000 k. p. si 35.247,000loc. si in America sudicl cu 16.630,000 k. p. si 1f,.37,,000locuitori. America in pri\ politicl se imparte in 24 de Wiwi:

In America nordicl sum/ 7: America Rusascl, AmericaEngle* America Dana, StaturileUnite,

In America central/ suntd 5 republic!: Clatt mala, Sansalvador, Honduras, Nicaraga, CostaRica.

Englezif,

Mulatrii,

Mecsico.

ai

Limbile

182

In America meridionalg sunlit 12: Republica Grenada-Noue,re. Venetuela, re. Ectlatoriard, Gdianile, Imperiuld Braziliel, re.Peru, re. olivia sail Peru de susil, re. Lragai, re. Paragai,re. Argintini sal Iftplati, re. Ilili si Patagonia.

AMERICA RUSASCA.ni generale. America Rusascii ocupii partea nord-

ve,ticA a Ainericel septentrionale mArginindus6 la nordil cu Oc.inglietatO Arcticii; In ostil cu Britania-Noce; Ia build cu Oc.Borealil ; la vests cu streintoarea ei ma. Bering5 Mends o 1w-poporare de 60,000 locuitori. Teara se alcaittesce din parteacontinentalii §i partea

Partea continentalit cuprinde la vesta capttlil occidentalilsaa alii Princepelui de Gall, earn la sud-vestil pe peninsula A-

; nice pc In termuri se ally edleva a0zilininte a I' Coin-paniri p c: Fort u-M i It a i 1 it §i Alecsandrosclii.

Partea in,alura cupriad Arlupelulu Aleutelortl situ a in-sulelor5 l'ulpoase Cu cele mai insemnate : I. nalwa nimacilantrualon- cu vulcane ; Arhipelula Codiacil cu cca mai princi-

Coiliac5 uncle e portuhl Alexandria-San-Pavel5 ; Arh.Regelw Gleorgitie cu cele mai principale : Insula Princ.de-Gald (Principele Vales), §i Sitca sail a Regelui Gheorghiecu cap. Noil-Arhangltelti scatmulii general gubernatorelui.

itt anulii 1865 in ulna unel negociatiuni dintre Rusin siStatele-Unite, Statulii Americei rusesci au treculd sub adminis-tratiunea Statelor-Unite.

AMERICA ENGLEZI.Notitini generale. America Englez5 numit Britania-

Notta se nArginesce la nordil dr bala Iludzonil si Oc. Arcticil;la ostil de Oc Atlanticii ; Ia swift' de Staturile-Unite ; Ia vestiido America Ritga,...c5 cuprincladu 4,370,000 k. p. poste2,000,000 locuitori.

insular:).

laealItte01

:

pal!) in 51116

,

pi 1

ki

183

Orogrnfie si Id r o g r a fie. Muntil Britaniei-Noue sunturamurl din muntif Rosiozi (stancosi) can se Intind0 spre vests ;apele sunt0 Machenta, riots Minel de Arama, r. Bali, Misisipi,Nelsons, Saverau, Albani, San-Lorentti. Productele de capi-tenie a le torei (amid

Impartirea. Britania -Nouc se finparte :a). In terf cu o administratiune organisalaCanada cari se alcatuesce din Canada de susti ce line

Ia norda §i Canada de giosil la sudtl, pad la 1840 cand0 par-lamentul0 Engleztl le-ati Inteunitti.

CvEncti pe San-Lorentti este cap. s,i seaunulti generaltigubernatorului, politic foarte tare si cu marina negulitoreasca.

Montreal 111W° insula din San-Lorent0, politic Wadecoinercioasa ; cea mai tmpoporata din ;ma (70,000 loc.).

Bruusvigulti-Non se marginesce cu Canada, Staturife-Unite, Bala-Fundi, Scotia-None si San-Lorentii, cu pamentultipal de paduri si cu pascuire mare de scrinnbit sf morons.

S a n-Gio n (Santul-Ion) la gore fluv. d. a. n. este cap. terei.Aproapc de termure se afla insula Cap. Bretonii en cap.

S i d n e 1, are mine de ctirbuni.Scotia-None este o peninsula la suduld go. Siin-Lorentii

insemnata pentru multimea porturilor0 bune cc are si pentrucomerciuld sea en blane.

H11.IFACSC la Oc. Atlanticti, este cap. terei, si are unttliidin cele mai frumoase si mai blue intarite porturi a to Ainericel.

Ter-Niobti (panientti-nos, Newfoundland) se ails In Oc.Allantica la ostulu got. San- Lorentu, are mai multe Lai si por-tad alese, pilmentulti e sterp0 si coperitt de omatu mai giuma-tate de and. Acesta tera e patria caniluru numiti terre-neuve,iusemnati pentru marimea, 011110 matasosti, taria si dibacia !no-tatului lorti.

N o n t-I o n 0 este cap. terei si arc port5b). In led neorganisate, precumu sunitt

§i'l

bung.u ia-s

184

Labradorulti la nordulg gol. SanLorenta, c o peninsulalocuita de Eschtmosi, intre cari fratii Moravi ail statornieitg clteva asacleminte.

Ntinu este cell Wain asadeinentg sag cap. terei.menulti.ortentalii se all Ia ostull mar. Hudzonti cu cap-.

Aligns ta.Menulii-Occidentalii sag Galia none, cuprinde tom tenpin'

apusanti all bael lludzong, cu cell mai insemnall asaciemantilIa F or tI orcg aproape de gura Nelsonului.

Caledonia-None, asta regiune mare se intinde intro mu.Stancosi si Oc. cell Mare cuprinciendg pe : GeorgiaNoue, CornNanulNog, HanoverulgNot si NorfolcullNog (insulele Cuadrasi Vancuveru si ace a reginel Caroline).

Regiunea lacurilorn cu cap. F o rV iliamg pe laculdSuperiorg, e depositull principall all blanilorg din launtrulg Americel nordice.

AMERICA DANA.

Notitini generatle. America Dana sal Grenlanda adecapamentulg verde se OM intre ma. Bating si Oc. Arctictl, cari&ILA descoperirile din urma nu este o peninsula, ci o grupa dedone sag trei insole marl cu mai !unite allele mici. Climatulgeste foarte rece, vara de tom scurta si calda ; aice se ails vulpirosil si albe, epuri si ursi OA, earl vulturil sunlg de o marimeinspaimktatoare. 0 parte din lermull septentrionalg este allEnglezilorg, toad remilsita a Danilord, a lc clrora asademinteprincipale sunlit la : Cpernaviet, Gotliaabg, Fredericsliaabg siInlianshaabg aceasta are o Impoporare mai numeroasl, ear§ in;earl se socotg peste 20,000 loc. intre can 6,000 Europei.

185

STATURILE-UMTE.

Notitini generale. Staturilet nite alcAtuescil o fntinsifrepublicii federativA. Pe la finele seculului alt 16le Englezils'au statornicitu In America nordic6; puterea arestort colonilcrescendd cerendti drepturile maicei patrici lorti, se revoltarA la 1776 .1i Engletera dupe o lupt6 sarg-eroasa fu silita a lerecunoa§te independinta la 1783. Unite din StaturileUniunel,anume cele de to sudd din 1861 voesca a se desbina, cAndilcele de la nordti tinii uniunea, penthr earl ge

Prisettrrit. Staturilet nite se rrigrginesca la norda deAtericaEnglezii saa Britanianone ; la osta de Oc. Atlantict ;la sada de go. Mecsiculub; la \ esta de Oc. celu Mare §i deMecsico, avadti la 5,812,000 k. p. si peste 23,000,000 locuit.,intre cart 2,500.000 sunta negri.

Orogralie §i Idr ogr a fie. Ptimentulti StaturilortUnitese brasdeaza de la sudvestii spre nordvesta de muntii Apalajsitu Alegani cart mergil rnaT paralela cu terinuld Atlanticil ; inVirginia se nutneset mu. Alegani, Ri Pansilvania §i NefuIorcamun. Albastri, in Neruzliarnmir inn. Albi, cu vervurile cele mainalte Catatica de 2050 me. si Vasingtona. Cursurile cele maiprincipale de ape sunta : Sacramento §i Columbia sail Oregonul,ce date In Oc. eel., Mare ; ShLorentula cu top afluintil set,Conecticutuld, Hudzonulti, Delavarulti. Suscheliana, Potontaculu,Gearnsti, Savanalla §i Alatatnaha in Oc. Atlantica ; Apalacicola,Mobilu si Misisipi in go. Mecsico. StaturileUnite ail alatea lacurl In cdta i s'aru putea da numire de regiunea Lacurilora ;a§a sunlit : Lac. Miciganti, Superiorulu, Huronulti, Eria §i Ontario, aceste done din urinWsil legate prin aderea Niagarel; maisuing apol lacurile secondare p. c. : Samplenu, Boa, Oneida,Caittga, Seneca, Gheorghie, Vinipiscoge. intre canaluri se inscatting : Canalula NevHoven, In Canada de glosti 330 chit.eanalulA cela mare Eria 5S3 dill., can. Pensilvanicu 1100 chit.

Nutt.

186

sari trece Aleganii si uneste pe Suschelana cu Ohio, ca. Ca-sa?peac-si-Oldo 530 chit. canal. cell Mare Ohio 488 chit., canal.Mimi 287 chit., ca. Vabas-si-Eria, si allele mai multe.

(Climatal si Productel e. Pretutindinea earna este kir-k: friguroasn si vara loarte caldn pentru Intimea terei. Paulen-lull dintre Oc. Atlanticl si Misisipi este rodiloriu si bine culti-vatl; acell dintre Misisipi si mu. Stnncosi e Oa de savane ;acell dintre muntii StAncosi si Oc. cell Mare este rodiloriu.Dintre vegetale Coate cerealele p. c.: si liutiunutil se cultiveaacu sueeesti ; orezull, indigo, bumbaculil crescil de minune lasudull Wei esepeacti; trestiei de zabarl nu'i merge bine decall in Luiziana si Georgia. Dintre animate se inseamnn Iasudii : crocodilulii, taguarul, papagalii, paserea-muscn; calnanul,serpele-suniitoriu, bizonull, cerbuld de Virginia, ursii cei maiteribili, cureani selbatici

Industrial si c o m e r c i u I u. Activitatea Anglo- Ameri-canilorl pentru agriculture, comerciull rnaritiml tabri-carea celorl mai Irebuitoare si utile Inertia Comercita estetoarte mare si se face cu toate continentele lumei.

Guvernatnntitl Staturilor-Unite este o republics fede-rativii e,,ri se administreaza de unil presedinte congresl,alcatuitil din Camera representantilora si Camera Senatorilorl ;aceste pentru interesele comune a le staturilorii, earn pentrucele particulare sal locale fie-care indeosebi se administrcazn.Prescdintele se ale ;e pentru 4 ani.

latipnrtiven. Staturile-Unite se alciituescl din 27 sta-turi, 3 teritoril si 3 district!: cu acell lederall.

VASINGTOSU pe Potomacu este cap. districtului Columbia sia Staturilorl-Unite. Aceasta politic ad lost(' fundata Ia 1792 inonoarea generalului Vasingtont liberatorult Amerieei, si spre ati si scaunuld congrcsului federall, carile cca intnIu sedin-In a sa to 1800.

Bustonl cu portu fOrte bung, este patria lui Franclinil

este]

(mu

tine

ci

187

inventatorula paratonerului §i unula din fundatorii libertalei A-mericana. Bostont, este una din cele mai frumoase §i mai co-merciale polilii a le Staturiloril-Unite. In aceasta politic incepurevolts, cari adusa dupa sine neatarnarea St.-Unite. Cela !Maimresbela cc au deschisil Americanii insurgenti, Engleziloru arkfosta sub zidurile acestel poiitii.

N e i-10 r c a, la gura Iluviului Hudzona este politic cea maiimpoporata §i mai comercioasa d n St.-Unite. Es lu arsa intimpula resbelului de neatarnare §i In urnia earaV s'au ridicatil.lice se afla Etna Colegia, una ar:enala pentru construcciuneavacelortl §i 203.000 locuitori.

Balti m o r a porta Toarte comerciosa la baea Sasepeaca.F i lad el f i a pe Beim aril in Pansilvania este una din

cele mai frumoase mai intlorite pot. a le Americei, ea panilis 1800 fu scattnula congre-ultri, portula sea e.,te foarte comerciosa.

Orleanul u -N o u pe llisisipi la go. llecsieo, lu fundatade atilt Francezi, in catti tzi cea mai mare parte dintresuntil de origins franceza. Ea este cap. Luizianei Sears foarteintinsa, cari s'au cumparatil de la Francezi la 1b03.

H i b m onda este cap. Virginiei ki a Staturilor care Is1861 au voila sii se desfaca de Uniune.

S A n-F r an cis c o, e cap. Californici, ca la 18-18 ablenuniera cateva bordee astacti are pest() 8000 case §i 65,000 loc.

In apropierea capultii din gollul Californiei in anula 1830s'au deseoperita Etna mare numera do mine, templuri, case, pi-ramizi Matte (Li peatra, iidiuri de granita §i coloane acoperitecu ieroglife, cari Wale miirturisesea ea in cea mai batrend ye-chime aa veluita acole o ginta, aeurna de totil stansa, a ethicalistorie en ea s'au ininormentatil. Asemanarea acestorii zidiri simonuinente cu acele a to ligiptului vedereaza, ca aceste doneSeri, alAtil de departate §i desparlite do marl craw odinioara le-gate grin uscaturi. Indienil painenteni vorbesca despre o na-ciune mare eivilisata cc ara li esistatu acole Inainte de deluviii.

oi

1s3

Aceste descoperiri cu acele a le Palancel vedereaz5 di Ameri-ca numitti l u m e a n o u e, este poate cea mai veche dintre*cite pgmentultii.

ECSICO.Notinni generale. Spaniolti In 1521 prin Ferdinand

Collect" au supusti Mecsiculd, card Ia 1820 s'ai deslipitu demica !colt patrie, alcgtuindu o republicli federativg.

Pngetura. Confederalinnea Mecsicului se mgrginesce lanord6 cu Stat.-Unite ; Ia °sal cu ma. Antilelorii §i gol. Mecsi-co; la sudii cu Oc. celil Mare si Caatemala ; IA vestil en Oc.relit" Mare, cuprinclena 2,400,000 k. p. §i 8,000,000 locuitori.

Orogralle si I d r o g r a f i e. Pamentulti Mecsicului es-te unit podiqii ridicatU de 2000 metre peste Oc. cell Mare §igo. Mecsico, petreandusa de mu. Cordilieri cu ramurile Siera-Mirnbre, Siera-Madre si podi,ulu Anahuac0. Intre apele saleinseamng Rio-del-Nopte cc d5 in go. Mecsico ; Rio-de-Sant-Iagosi Colorado in Oc. Mil Mare.

Impartirea. Hepubiica Mecsico enprinde 18 staturil 1

districtii federalu 3 teritorii. Incatanulti on de multa s'audespiirlitti de Mecsico.

Mecsico pe unit podi0 nail', este cap. republicel si nondin cele mai frinnoase politii a lumei none ; are multe moan-mente ; in catedala sa este o candela de arginta de o marimecolosa15. Pe lacurile de lengfi Mecsico se ved.0 plutinc) g,TA-dint inflorite ce sta0 pe pluto. Elu a fosta Ong la 1867 Iunie,capitals avendil pe Maximilianu de dial, pe care

sinetiala Republicanii.Guadalascara este Insemnat5 pentru mlnele sale de

aura si de argintii.Puebla este adoua politie (Mpg Mecsico, nice In Luna

lot Main 1862 Francezii flirt Wimp de Mecsicani.Guanacs u a t o are cele mai bogato mine de argintu din lume.

L..e

si

Implrliief,Pal

189

V era-C rut ü portil Ia gol. Mecsico foarte comerciostii intAritu.

Oa c s a ca sta intr'o vale celebrti pentru bogillia vegeta-4iunei si pentru climatuM sed celg duke.

Ostend cap. republicei Tecsasil sari lipitil de Sta-turile-Inite la 1b45.

CUATEMALANotiuni generale. Cilateniala sail cele cinci Staturi-L

nite din America centrahl se marginesce la nordu cu re. Mec-sico ; la ostii cu istmulu Panama si marea Antilelor0 si la swig sivest& cu Oc. celti Mare.

Aceste chug republici Ia 1839 s'au deslikutu, alcatuinditde atunci lie-care din ele cite o republicil separatt

Cuatemala are 500,000 k. p. si 500,000 locuitorI.CUATEM1LA-NOUE pc Rio-das-Vacas ele cap. republicei, a-

re o universitate, doue colegii, o academie de arte Irumoase sieste scaunulil until arldepiscopil.

SAN-SALVADORt.

Pusetura. Spre sud'ostil de la Ciiatemala se alla repu-blica San-Salvadorti, are 91,300 k. p. si 280,000 locuitorl.

SAN-S tivAtionu In Oc. cela Mare este cap. republicei, po-title industrioas4 si comercioaA ; la 1839 fu ruinahl de varsa-rea unui vulcanil, la a cgruia piclord se si afbi asternutg.

110NDURAS.Pusettira. Republica Honduras se all,: In Ir.,initil In nordil

osta de ma. Antilelorti; de republicile Nicaraga si San-Salva-

s'ail

-

hi

190

dord, ,i Ia vestu de Cuatemala, cuprindondd 300,000 k. p.350,000 loc. Pdmentuld este adApald de Hula UlaOccidentaldisi de NieNoSegovia, e roditoriu, are pgsuni grase si mine deaura si argintd ; climatuld inse este umedd si nestin6tosii.

COMA1AGA este cap. republicei, ea se numea mai intaiuValadolidu

NICARAGA.Illiseturn. Republica Nicaraga se marginesce la nordd

cu rep. Honduras, Ia ostd cu ma. Antilelord; la sudd en rep.CostaRica si Ia vestd cu rep. SanSalvadord cuprindendt 550,000k. p. si 390,000 loc. Pdmentuld se pitrece de Anzi, earl admunti vulcani; dintre vegetale cresce: cacao, indigo, bumbaculds. 1. t. to tears se all5 laculd Nicaraga, lung,5 de 193 coil. silargii de 77 chit.

1.sosu aproape de laculii Managa este cap. Republicei.

C 0 S T A-R I CA.

Plisetura. Republica CostaRica se marginesce Ia norducu Nicaraga; la ostu cu America meridionald si ma. Antilelord:la sudtiNestd cu Oc. celd Mare cuprindendd 230;000 k. p. si180,000 locuitori. Primo'ntuld are mine de aura.

SusJost: DE COSIA RICA este cap. republicei.

GRENADA-NOCE.

Puseturn. Republica GrenadaNoue earl 14cea parte dirtColombia se marginesce Ia nordd cu ma. Antilelord; Ia osld cure. Venetuela ; Ia sudd cu re. Ecliatoriald bnperiuld Braziliei;la vestu cu Oc. celd Mare si America centralii, cuprindi'md4743,000 k. p. si 2,200,000 locuitori.

si

si

191

Orogra lie §i Idrograli e. Republica aceasta se pit rece de ramurile Anzilord, si de a le mu. Chindiu alu curulavery( culiningtord Tolima este de 5584 me. nail( ; asemeneN't:Tviirile Picas° §i Mullein din ino. Santa-Marla treed de 5,800me. nAltime. Pilinentulil de ci muntostl este roditoriu si plinnde p6duri foarte bogale in lenni0; are tegetale tropicale simine de aura. argintit, plating la t;ioco. smarazdia la 'Nitic) aproape de Bogota. Apele adap6 stinld Sagrg. Atrato,Magdalena, Cauca, Bogota. OrenoculU si SPinJuan(.

Impartirea. Ile. GrenadaNone se imparte in 20 pro) incii, ea se deslAcu de rep. Colombia Ia 1831.

S.kNTAFEON. B000 FA pe Bogota deasupra until podisil nallue-te cap. republicei.

Car 1 a g en a are port( escelentil cc comuniell en mareaAnlilelort.

Panama cu port( Ia Istmul §i golf. d. a. n. In Oc. cel Mare.Mar in ita renumil5 pentru minele sale de our si arginta

VENETIRELI.Pusettira. Republica Venetuela se inArginesce hi curd(

tie nia. Oc. Atlantic(; Ia ostu dt Gulane; la sudde Brazilia ; Ia esti" de GrenadaNone, etiprim,lenda 905,000 k.p. si 1.300.000 loeuitori.

Oro gral ie, Id rogra fi e products. Prelungireaorientali snuff' muu4ii ee pelrecit Vettelttela, card Ore

noculti. Mein, RioNegro si canalula sunlit apele cro adapii. Cacao de Caracas( sail Caracii si tintiuntila de \ arinosti stintu renumite. Basenurilc Orenocultil si a It Amazomaul cuprindu intinse lanosti. Republica Venetuela are 4 pros.

CARACASr intr'o vale adapata. de Gaira este cap. reptiblieelGaira politic cari sere e§ce de port( In Caracasa.

eare'lii

Antilelorii si

si.1naiioril

CasicItiortt

192

Maracaibo porta la stramtoarea dintre lacula §i gol-mul Maracaibo.

REPUBLICA EVUATORIALA.

Pusetura. Republica Ecaatoriala se marginesce la nordacu Grenada-Noue §i Venecuela : la osta clt Brazilia ; Ia mid cuPeru ; la testa cu Oc. celt Mare, cuprindendO 860,000 k. p.§i 700,000 locuitori.

Orogralie §i I d r o g r a f i e. Teara se pitrece de doueparalele a le mu. Anzi cu vervula Cimboraso nail() de

6700 metre, asemene- vulcanult Picinca nand de 4900 metre.Apele sunta : Tunguragua sat Maranionul de suss, l caele satApurimaca can da iu Amazonti. Bogapile pamentului sunta ca0 a le GrenadeI-None. -Teara se imparle In 3 provincii.

C v it o qternuta pe unt podhit dintre Cordillera orientali§i occidentali este cap. re. se lavoreaza de una climata foarteplacula, §i este comercioasa §i industrioasa.

G 01 a culla porta la Oc. cela Mare.

GUIANA.Pusetura. Guiana la uordu §i osta se marginesce de

Oc. Atlantica ; la suds de Brazilia §i Ia vests de Venquela,imptirlindusg in 3 Orli :

Guiana Engleza se Oa moire Venetuela §i Guiana Olan-deza, avenda 197,000 k. p. §i 127,000 locuitori, cu end pa-inentii de o rodnicie nespus6 §i pururea Impodobitil de cea matfrumoasa verde*, arbori infloriti §i rodici. Secer4urile de o-reza, grail, qi allele, de nu e labulosi1, se fact WWI §i de 8on pe and.

.1 o rjst o vnt sad Stabrocti la aura II. Demerari esh..capitala terei.

lanpirl

193

Guiana OlandezA se afla la ostuin celei precedente en-pringlenda 1150 l,. p. si 60,000 loc. din can la 40,000 stint sclavi.

Paramaribo pe flue lulu d. a. n. este cap. level.Guiana Franeeza se afla la ostula celei Olandezii, intro

Brazilia si Oc. Atlanta, are 150,000 k. p si 23,000 locuitori.C a i e n a es.te cap. cord si se Oa in Insula d. a. n. are

o schele intinsn. aice Francia deporteazn pe esilalii sei..

BRAZILIA.Plisetura. Imperiula Braziliei se marginesce la »orda

cu Guianile ; la osta cu Oc. Atlanta ; la vestii cu : Uragai, re.Argintint, Parag-ai, Bolivia, Peru si re. Ecaatorialt, cuprinclenda7.500.000 k. p. si 7,000,000 loc.

Orogrillie si Idro gra fi e. Brazilia se lose de munliintre earl lanlula cela mai mare e acela ce se intinde pe lengtUragai pita in Oc. Atlanta) sub nume de Serado-Marti. Unaalt) lantu numita Sera-do-Espinhaso, si altula cari pitrece princentrula Braziliei Sera-dos-Vertantesii, earn spre norda se in-tindu Cordilierii Paracaima. Cursurile de ape suntil foarte nu-meroase si marl. Amazonula adapg teara In norda de la apustspre restrita cu sei, apoi Paranabiba. San-Francisco,Pralriba si prin cursurile superioare a le fl. Uragai, Parana siPara ani.

Poduclele. Brazilia are marl din trustele reg-nurile : petre precioaqe, aura, plating. Lenmula brasiletil, can-cincula, plante si mai toate eolonialele ; dintre ani-male se inseamnn boil selbatici cari ratacesca in ctrduri. In-dus.tria e foarte pucina naintatt si comerciula din niluntru nuare nici canaltiri, nici druinuri de fern.

thiveriamentul este constitutinnala. Imperitila se im-part , in 1 pro\ incii, sub-impartite in coniarce.

Rio- l +NErno la baea d. a. n. este cap. Imperiului, seaunula13

afluintii

boadtii

mediciabe

194

Guvernarnentului §i una din cele intal plete com,ercioase din lataiBahia sail San - Salvador) la baiea Todos-os-Santos (a TO

turorti-Slintiloril) are unulil din cele mai frumoase porturi a 1,

Arnericei.Mat o-G r o s 0, este insemnatA pentru minele sale cell

bogate de aurl.V i I a-D iaman t in a (Tigiuco) cap. dist. Diamantino e re,

numitg pentru diamantele ce se esploateazil acole.Goiald e celebrA pentru minele de mill ;i diamantil.Pernambuco sal Becifil portfi intinsu comerciosA,

In apropiere se 06:Olin d a politic insemnata pentru gradina sa botanica.

PERU.Pusetura. Republica Peru Ia nordu se mArginesce de

re. EcOatorial ; la ostii de Brazilia ; la sudil de Boliviavest) de Oc. cell Mare, cuprindendu 1,400,000 k. p..;i 1,700.000locuitori.

Orogralie si I d r o g r a f i c. Pgmentulti este petrecullde lantull cell mare all Anzilorl ;i all ramurei ce incalealacull Titicaca, cu vervurile cele mai nalte din America. Litrevulcani se inseamna Gualatieri Nevadosil de So-rata naltil de 7896 me. ;i Ilimani de 7500 metre. Apele ce a-dapA pgrnentulti stint(' ; Tunguraga superiora Apumurimacullsuperiorl, Paro, allele.

Lint aproape de gura Rimacului este cap. Republicei, po-litie foarte industrioasil §i privita ea cea mai bogatil din Ame-rica sudicg.

C a l a o este portuld Limei, Ica tare.Cusc o fu vechea cap. a Incasiloril Ia norduld T.ticacili

pc unit podi0 foarte ridicatti.

§i

si In

si Pi§u-Pisu,

ai1i

195

oriv o h a e insemnatd pentru minile cele bogate de ar-aintd re se all in veciniitatea sa Ia Pasco.

Huanca b e I i c a are cele mai bog-ate mine de mercurydin Lumea-Noue.

BOLIVIA.Pusetura. Republica Bolivia sea Peru de sus(' se iniir-

ginesce la nordd cu Peru ; la osta cu Brazilia si Paragai; lasudd cu La-Plata; la vest cu Peru $i Oc. celd Mare ; ea eu-prinde 1,300,000 k. p. 1,700,000 locuitori.

Numele Bolivia el vine de Ia generalula Bolivar* cari iatledpdtata neatdrnarea, earl{ pentru indliimea pamentului s'ad numituTibetuld Lumel-Notte. Mun;ii Anzi o pitrect, intre cari se in-seamnd Siera-Coliabamba, earl{ Ia sud-vest(' este de§ertula Ata-cama. Apele ce o adapd sent* : Purusa, Mamore si Guaporeailuinti a! Ainazonultd, Paragai central(' si Pilcoreaio superiarrt.Bolivia are mine de aura la Nevado-d'Ilimaili, si de argintdla Potozi.

LA-PLATA Sad uchizaca este cap. intregii republic!.Ea se numesce ast-fela de la minele sale cele inavniite de ar-glut(' ce le are in vecindtatea sa.

L a-P a 4 u cap. provinciei de a. n. are mine hiavulite de aura.Potozi aproape de Pilcomaio e renumitil pentru minele

sale cele abondente de argintii cari se lucril de 3,000 de mi-ner!, sunta al(' doilea dupil acele de Guanacsato din Mecsico.

URAGAI.Pusetura. Republica Uragai sea Cisplatind se rudrgines-

ce la vests Budd cu rep. Argintind ; Ia ostd cu Oc. Atlanticd§i la nordd cu Brazilia ; are 260,000 k. p. §i 250,000 locuitori.

$i

pi

196

Pronentuld adapd de l-r.' gai. Laplala, fijo-Cuareiniu §i Rio-Negro, are pdsuni intinse cart se pascil de turme numeroase.Republica se imparte in 9 departamenle.

MONTEVIDEO Ell porta pe La-Plata este cap. republicei.S a c r a m en to ['oldie tare en porta pe La-Plata.

P AR A G AI.l'usetun. Republica Paragai se MIA bare fluville Para-

gai la estii §i Parana la sud'ostd euprinclendil 230,000 h. p. si300,000 locuitori. Teara est Nitta de Ware selbatice. tdritoa-re primejdioase si insect° supdriitoare; productinnea vegetald efoarte variatd si bogata cu care lace cowl-cid insemnatd.publiea se imparte in 20 cerenri.

AsomsioNu pe Paragai e-te cap. republicei, face comerciticu pei, lemne si mate (cedin de Paragai).

V i I a-R r c a la centru produce ceaiu multd.

L A-P L A T A.

Pusetura. La-Plata saii rep. Argadind (nituita si Sta-turile-Unite de La-Plata) se mdrginesee Ia north) cu Bolivia, Pa-ragai si Brazilia ; la ostti en Oc. Mallard si Urazai ; la sudilcu Parana §i la ve-td cu Hill, cuprindemid 2,360,000 k. p. si1,400,000 locuitori.

Pamontuld in partea .ud-vesticd cuprinde Pampas') ; in Anzisuntii metale precioa-e ; La-Plata sad riul de Argintd, Uragai,Parana, Paragai, Pileomaio, Vermegio si Rio-Negro o adapii. In-dustrie mai ca nu e-tc, card comerriuld e ne'nsemnatii.

Guvernamentill. De Ia 1S33 vonfedoralinnea aleataes-ce done staluri deosebite.

Rep. Argintind sad La-Plata cu 13 pro\

Iir-

cc

197

BALSA!) t sat Parana pe d. a. n. este cap. republicel.Rep. Buenost cu 14 pro-Met.BUENOS-AIRES pe Laplata in midiloeult unel ampil rodito

re este cap. rep. Ea numoce de In curgienia aerului set.

If I

Puseiurn. Rep. Hill se aflg intre Anzi Oc. celt Mare,nagrginindusg la nordt cu Bolin ia, la °sit en rep. Argintin4 ; lasudd cu Patagonia ; la vett en Oceanulii Paciniet sail Mare,cupr:nde 260.000 k. p. si 1.400,000 locuitori.

Munlii Anzi din Hill cuprindt 14 vtileani §i at:aurt §i mercurt ; intre ape se inseanni6 la sudt Biobio Latidesparte pe Hili proprit de Arocania cc face parte din eld; 10cuitorii Arocani suntu indigent cei mai civilisay ai Americel;ei sunlit neatArnati.

SANFhuo es'e cap Intregei Jeri si a Hililui propriu, politia'i supusg to multe ciitreniure de pginentt.

Val parezo este cell mai bunt porta din Hili politie foarte comereioasg.

Cone eplia este a doua pol tie din Hili.V a I d i v a e milt din cele mai bane portli a le Ame

rieei suttee.Ca c h i m b a are poor' bunt si mine bogate de aunt.S a nC a rlost C a t r o po!itit prineipaie din In

sula [Moe.

PATAGONIA.Puset urn. Pataaonia sat pAmentult Maghelanicil se a

n' la capAtult despre audit alit Americei, mgrginindusA la norducu Hili si re. Argintin4; la ostti cu Oc. celt Mare; cuprinde

ritA

astillelti

1.2

g

argil tai.

si

se

n

§E1

198

1,060,000 k. p 0 120,000 loc. impArlill in mai multe triburi,renumiti pentru statura lord ce nalta peste 2 metre ; el Wieser'cu venatulii Painentula se pitrece de Anzi carise sfar§escil la Capin Frovradd §i se adapti de Rio-Negro.

Insulele cele mai de apitenie ce se aflA in impregiurimeaPatagoniei suntd :

Insulele M a I U i n e sail insulele Spaniolil siEnglesii §'au statornicitu a§ezaminte, pe cari astAcli le-ad pdasild.

Pamentula de focil despArtitil continentil prin streintoa-rea Maghelanii. se alcatuesce din mai multe insule foarteapropiete intre ele. Clima este foarte rece si locuitorii suntilmizerabill. De cAtil-va timpU Englezii ad statornicitii in insulaHonaro ung awdAmontil menitn pentru a asigura ndapostil va-setoril ce inoata in aceste regiuni pentru pescuirea balenel.

G e o r g i a-N o u e la ()MAIM Pamentulni de Foca, desco-peritu de calrg Cooc Ia 1(175, este nelocuibila din pricina frigului.

INSULELE.Puisetura. Antilele numite occidentale, suntu

insulele a§ezate intre amendoue Americile ; ele au in tolulfi la250,000 k. p. si peste 3,000,000 locuitori.

Aceste insule puse ru Rata in zona toridg au done a-notimpuri, untdil ploiosu si altulu seco, au toate product& in-tertropicale, au frigurile galbine. furtune cumplite cutrennirede painentu inspilimentatoare. Indig-enii eau esterminattl de ca-trA Spanioli.

Antilele se impartu in 4 grupe : Insulele Lucaie sau Ba-hama ; Antilele -marl ; Antilele-mici sail Insulele ventului In-sulele de subventu.

Lucaile sail Bahama au 270,000 locuitori, sunlit 500 lanuineru grupate pe done bailee de ngsipt, una mare 0atta mica, pe banca ware se an insula 1161e1, de Nina scams

pAscuitulii.

FalcLuidd.

deEIO

si Indiile

si

si

9'001

199

Guanahani sail SAn-Salvadork cari fu celti Int Alu pAntentu cAl-cata de Cristoforg Column Ia 1492.

Anti tele mart sunta patru Ia nitwit.Cuba Ia vests are 133,000 k. p. §i 1,200,000 locuitori,

este a Spaniolilord ,i'l cea mai mare dintre Anti le, ea are decap. pe Ha v a n a pol. foarte comercioask unula din cele maitari punte din lume. San t-I ago d e-C u b a are porta intAritt1si mine de anima.

lanzaicz emote a Eng-lezilork are 380,000 locuitori §i seails spre sud'ostii de In Cuba. Chin gs to nil in funduld uneibAi apArata de doue citadele este pol. principalk RumulU deIamaica este foarte renumitil in privinta calitAtel sale.

Haiti numitA Ispaniola sail SAn-Domingo are 760,000 locui-tori si at alcAtuitu o republicA pilna in 1860 candy s'aA anec-satu Spaniel; PAmentuld sea celu roditoriti au fAcuto a se pro-numi regina AntilelorD ; produce zahark rumk cafe, bumbacg,cacao, indigo ; Port o-P r in c i p e este cap. politic foarte co-mercioask cu portii bunk inse nesanAtoask C a p-H a i t i endin acaria vecintate cresce celit mai bun zahara. Sant o-D o-in i n g o vechea cap. a Insulei §i cea intAiu pol. ridicatA deSpanioli in Lumea-noue.

Porto-Rico este cea mai mid §i mai apusang (Blare An-Welt. marl, ea sty sub Spanioli, are 380,000 locuitori. Porto-Rico sail SAn-Janil de Porto-Rico este cap. ,l are portil intAritu.

Antilele mid se stApenescil de cinci puteri Europeene :In. S A n-B a r t el emi cu 100,000 loc. este a SvezilorA.S A n-E u s ti hi e ,i Saba cu a trek' parte din S A n-

Ma r tin 0 este a Olandezilorii.In. SAnta-Cruce, SAn-Iont §i SAn-Toma care'sd

din cele 20 a le Vergurel, sunlit a le DanilorkIn. Mar tin i c a cu 118,000 locuitori are de cap. pe

Fort u1O-F ran cez0 en porta escelentii §i este renumitApentru calcoa sa.

200

In. C v a d elupa se desparte in done de riulu Sat ata,are de cap. pe P o a n t aP i t r e. Aceste done sunta a leFranc ezilorti.

Cele mai multe din Antile'.e !ilia se st6pAnescil de Engfezi,.asa suntii :

Insulele Vergure I, Anghil a, Barbuda, S nC r i st °fora sail Antigo a, Dominic a, Sant uc i San Vincentu, Barbada, Grenada, Tabago§i Tr e i in e a care'i cea mai mare si mai sudicil din Antilelemici.

In. de Sub-vkitti se an la sud'ostulu Mare! Antileloril.Ele se sUiptinescCt de cAtrli Olanda si Veneluela.

Olanda stilptinesce pe cele mai despre apusil Cu cea matmare din etc C i u rasa o acitria cap. e: to V i I It e l s t a d. Pkimentula insulei e muntosti §i sterpO, cu Coate aceste unite Inca

producti: zaltarti, indigo, tiutiund si portocale. InQula erenumitti pentru lichiorulu ce se. fabric6 acole ruttnita Cittraqao.

Veneluela pe cele de la resgrita en cea mai mare din ele Margarita (Perla) unde se pAscue odinioarilggrintalut.ii. A s omsion u es to cap.

litql

multi aulr

S)nCliitn,

itmdel.

201

NOJIUNI; ISTOR ICA ASUPRI DISCOPERIREi AMERICEI.

Una ma de genii"! !mut itil Cr ist ofor d Columba, care-ce tisa multd qi cdlatorisa undid, cugetd ca ar fiintia din colo domarl o lume neounoscutd in lumen ce vechid. Cugetarea acestacrescu, se intdri in spiritul sell; eld voia se merga la desco-perirea acestei mum!, data trebuia o curable 51 marinarl supu5Iordinilor sale, fuse eld nu era avutd. In cursu de doue clecianl ela cer5itori corabit de pe la regi, imblindul se be deie olume ; si regi! 5i poperele it trdtard de nebund. h line, Fel-di-n:411dd Si Isabela, regi al Castilici si al Aragonului, ddditrit trelmiserabile baqimente in dispositiunea sa.

Eld porm din portal de Pa los plind de bucurie §i desperancid, 5i se odihni la Insulile Canari e. Adol eld apucdin !Iceland, si in curendil cid pluti sub und cerd strein. Pdmen-tul nu se mai videa, marinarif se puserd pe gdndurf, privirile lorcele ingrigete intrebad adesc acestd nopte in care of nu videdde cdtd stele necunoscute. De mal multe on el hard nourildreptil pdmentd ; si, rectinoscendu51 amdgirea lor, ei cildeadfntr'o descurajiare posomoritii. Obosi ;i de a mal spera inzedar,el se revoltard contra but Cristoford Columba, §i'si (Acura gro-zavul pland de al omori. Columbd ti linisci, ela cdpeta de ladensii ca el se mai plutiasca Ina trel Mile, si ca dupd acestdtimpd, dacd lumen none nu s'ar infAcio5ia lor, eld if va duceinsu5i in Europa.

De sigurd ca eld nu dormia. plon el ardta o liniqce de-,piing; si tioaptea pe tilacul sea (paid atarnatd), ela cduta, qichidnia din Wald inima sa acea lume, visul, gloria vieliel sale.De odata, la doue ore dupii meclul-nopteI, vasul Pint a dedusecond ca ajunge de pamentil. Datil, era pdmentd: acestd massdnegril, care se desemna pe ape, era pdinentd, era o in,u14 ne-cunoscuta". Adoa Columbii nnsa stliottnire pe ace¢i diminetig,

202

std insuld in numele WI Ferdinand §i a Isabelei, regele Castilieial Aragonulul.

CdaS se inturnit in Europa, elS dusa cu densulu emenIdin acestd lume noue, si reveni in America incArcald de onore §i de dignitAti.

lul cele marl ii facura inimici : rail acuzatdla Ferdinand si Isabela cd el voiesce a se subtrage de sub ascultarea lor; at fosta puss in fere si condust in Spania,unde el se justified. Nu lad fostd de ajunsu ca as perdutu intrederea regelui §i a reginel cl v'eclu dna pe unS treint, Ain e r i c V e s p u c e rapindut gloria de a da numele sett acestei

pe tare elti att descoperit'o.De abia esistentia Americei au fostu publicatd, ed o mul

time de aventurieri, de glorie sail de lacomie, se arunedra peaceste termuri ap de indelungatu timpil necunoscute. Piz arecuceri Peru; Fernand Corte O. frumosul si infloritorul imperiu al31ecsicului; apoi, Frances!, Englesi, alergdrd spre a pune si cimdna pe cateva din aceste ter!, despre care se publicail minuni.

Ninorocitil American! an fostt jdfuiti, omoriti sail redusi insekivie, si apoi prin ce mai de cruOimi!!

-si

Ihhan¢ile

elit

;eri

441U_ 11.kW_IIIT _AL-

GEOGRAFIA FISICA A. OCEANIEl.

Pusetura. Oceania sail Australia se alettuesce din toteinsulele cuprinse intre nit 35" Mime nordicii ald 56" sudict,

intre alt 91" lungime ostica ;i aid 109" lunginte vesticii.Suprafacia sa este evaluate la 10,631,000 k. p.

Conligurativara. Olanda-Noue este o insult hicungiu-rata de o adeveratd lunte insulart ; ea se afit hare Oc. Indict

i Oc. eelu Mare, infiito;azA contururi uniforme, timid at termiisei nu'sfi incarcati de golfuri marl, n'are nici peninsule marl ;singura peninsula ce se poate deosebi este Iorcu in partea nord-vesticil ; intre golfuri suntil Gol. Carpentaria la nordu, Span-sera Vincentt la sudii. Olanda-Noue e a;a de apropieta delumen vechle, in cAtii se poate socoti et este o portiune des-pArtitt de Asia, de accea multi ;i munert la Asia unite din in-sulele Oceanill p. k. pe Platisia N'art fi abstirdt de a credeca ea at fostd sand -va unite cu Asia p. k. e America sudictcu cea nordica, prin vr'unt istinil, a le caruea urine inca se ve-dereaza prin lantult celt urintritu din insulele Sonde.

Manta. Litre munti se inseamna Arfacil in Papuazia naltdde 4288 me. piscult Balbi In In. Bughenvila din Arliipelult Sa-lomont naltu de 3223 me. Mona-Roa din Arli. naval naltd de4107 metre ; Mona-Coo, de 4029, metre ; Mona-Vororai de3288 metre.

l'AnograIie i religiune a. Popula;iunea Oceanid se so-coate la 25,000,000 locuitori.

Indigent lutnei-maritime se pott impArti in doue rase deo-sebite, in acea Mal.za ;i in acea neagra-australt.

§i

:

si

204

Triburile rasel maleze stad impr6sciete fn toate insuleleacele a le rasei negre-australe small : in Olanda-Noue,

Guinea-Noue (Papuasia.) Diamenia, Britania-Noue, Irlanda-Noue,Arhipeluld Saloinand, Arh. Laperusd, Ebridele-Noue, Caledonia-Noue. Popoarele Malcze de si despgrlite prin nidri intinse vor-bescd mai tota acelert§i limbi surori si ad moravuri blende. Po-poarele negre-australe suntd intr'o stare grosolan5, liindii maimultd sad mai pucind selbatice si chiard antropofage. Culturilelord suntd idolatre, persoanele popiloru se socotu Ante si fie-care sera de tribd e si pontilicele sed. Crestinismuld ad in-ceputd a se intinde prin Poiinisia p. lc.: in Tahiti, Havai, Arid-peluld Cooed, In. Mariano, Olanda-Noue si Diantantina. Papua-sii suntd mahometani.

Impartirea. Oceania se finparte In 4 pgrli : I. Melasia :II. Melanisia. III. Micronisia. IV. Polinisia,

MELASIA.111elasia numit6 odiniOrg Notasia sad Arldpeluld Asiaticu

cuprinde insulele Sondei : Borneo, Celebes, Molucile si Filipinile.Aceste insule s'ad tratatd mai pe largu la continentul

MLANISIA.Melailisia sad insulele negrilord, numitA si Australia, are

pilmenturi }Able de razele stirelui sesd pustii ca §i deserturileAfricel. hare Insittele Melanisiei se insemnti :

OIANDA-NODE ea este cea mai mare din toate in-sulele Oceaniei, are la 12,500 c. p. si se numi astfelid de laOlandedi carel o descoperir6 pc la 1600. .Niluntruld insulei edesertil si se cunoasce pucind. Mural e fl. celu mai mare ; a-fluinlii suntd: Darlingd si Murumbidge. In partea ostica .0-

Polinisie!;

Asia

sel

205

la nda-Notia e petrecutd de muntii Albastri. Indigent smith in-tr'o slave cu totult selbatied ; Englesil au statornicitt patru di-stricte marl : Galia-Noud meridionald, cu capitala Sidnei, Provin-cia Victoria cu cap. Melburnil, Australia de sudt cu cap. Ade-laida si Australia oecidentald cu cap. Pertu.

S t 0 NEI cu portult Jacsonii, este unult din cele marl simai fruirmase poi-turf dip fume, sCi std spre nordd de la Bota-ni-Bal, locult unde se asdza raai intdi colonia. Sidnei este cap.posesiuneloril Engleze din Oceania.

Par arn t a politic frunicisd. Englesil mai at a§dzeminte.la riuld CocostArcilort pe frrrnulu occidentald.

In. 'I' a s in a nia numita de ciltrii olandecli P d mentuluDi emen a se allif Ia sudult Oland:if-no:Id, de edtre care se des-parte prin stremtoarea Bast. Hobart 0-1' ovnt este cap. in.

Arhipelurile ce se tint de 11Ielanisia suntd :Insulele Amin o t d I e I, la nordulti - Guinei -Noue, numite

osa de la cea mai principald dintre ele.Arh. Britaniei-Noue alcatuitt din insulele Britani a-N o u e,

Irlanda-None si Ilanoverulo-Not.Arh. Salomond la sud'ostult Britaniei-Noue cu cea mai

mare parte dintre insulele sale foarte roditoare muntoase.Arli. Luizia du descoperitu de ciard Francezi.Insulele Vanicor 0, !mite si Arhipelult Laperust de

la descoperitoriult lora Laperust carile acole se ueisd de cd-trA insulani, si Ia 1828 i se gisi numai gal-a-Muffle vasului. Eltfusdse trimist de cdtrd Ludovicii XVI spre descoperirca

celei Ind pucint cunoscute.Arh. SAntultii SpiritU sat Ebridele Noue.Caledonia-Noue.Arliipelult V i ti sat F i d g i celd mai orientala din Mela-

nisia, locuitt de nal poport selbatiet antroporagu.

Ocea-laiei

a

pi

pi

2 6

M1CRONISIA.Mieronisin dupil numele ce poart se alcAtuesce din o

multime nenumaralA de insule midi, Mire cari se potii dcosebi5 Arliipeluri.

Arhipelulu Muninü sail Maglielanu spre sud'ostu de lalaponti, este alcAtuild din insulele vulcanice.

Arh. Mariana sail Hotiloru. Eta fu descoperitO deMaglielanfi In 1521, este Locuitu de unii poporil foarte ghibaciula construcciunea barcelora. Cea mai mare dintre etc este :G u a h a m a in cari Spaniolii au o tArie titimitA Ag a n i a.

Anti. Car olinfi spre sudd de la celii Marianu se numesce astir fetid de in numele lul Cana II regele Spaniel.Acesa.' Arhipelu cuprinde insulele P e l eve sad P a 1 a o sGuapt este cea mai mare dintre ele. P u n i p e este una dincele mai marl insule a to MicronisieI §i U a I an este insemnatilprin civilisatiunea moravurde cele curate a le locuitorilor.

Arh. Mars Ii a I cuprinde insulele Mulgrave.§i Aril. insillidorii Gilbert g.

POLINISIA.Polirkisi sad Oceania Orientald se poate InipArli in Po

linisia Septentrionald dincolo de ecuatord si in Polinisia Meridiona1/1 dincoace.

Celd mai inseinnatd Athipeld din Polinisia Septentrionalaeste aid insulelord H a v a i sad Sand vice cari suntu 14 lanumert, descoperite Ia 1778 de catal Cooed cari fu ucisd Ia

1779 in insula HavaI, de la cari se numesce si grupa asa; aceastd insult se pare a fi menild a agiunge focularul

in Polinisia; ea este resedinla mug suverand puternic0a le ciirula corlibil neguiitorescil si prin America.

aid

insfilrsitd

civilisation.'

gi

207

Cele mai insenmate Arh. din Polinisia Meridionala suntd 7.Arhipeluld ZelandaN o u e aleatuitd din done insult-

marl din T a v a 1P u n a m d si din I c aN a ma vi despartite 'Ina de alta prin streintoarea Cooed.

Art'. Tonga sad alu Amicilord acesta este insemnatti inprivirea industries si a bunei randueli a locuitorilord sei. Ceamai mare dintre insulele sale este T o n g a t a b d.

Arh. H a m o a sad aid Navigatorilord, aceste insule suntildescoperite de tetra Bughenvild, ele suntu foarte impoporate siroditoare. Cea mai insemnata dintre ele este P 61a. Oaliva incentru unde Laperusu ad veclutd celd mai mare said din Polinisia meridional/I

Arh. Ma n g i a sail a lui Cooed.Arh. T a it i sad insulele Societalel, suntU renumite pen

tru rodirea, industria locuitorilord lord; cea maimare dintre ele este Taiti.

Arh.. Po m o t d nutnitd §i Arh. Periculosd sad aid insulilord de giosd la captuld cgrora se atla insulele Pastel osad Ka i h o.

Arh. NucaHiva sad a le Marc hiziloru, eledescoperite de tetra Mandana, si la 1842 s'ad supusd de eataFrancia.

furl

rz,11-cy

gi eiviliaatia

not