Geologia Romaniei Curs

5/12/2018 Geologia Romaniei Curs

1/52

Geoqratla Tunsmuuu

Cont univ. dr. Liviu POPESCU

GEOLOGIA ROMAN lEI

SUCEAV,~, zero


2/52

"939P45

Cersul de Geologia Romani", se adreseazf srudenril orc- h, :, ;,,"~Iiz: :iril(; d~ G.o .J ; :_o! i . : :iG ,. ,~ ~t lf i c Tur ismu lu i di n C Jc ir lt \ F ac ul !; ;\ ii d e I st or ic ~j Geogrefie.

7.3.'I,Stn.lcturaGeolo!Jcli.).L.Tcclonica/.3.3. Resursemiuerah,T",".:':(_~~c>,,_ju:=

. ' - o j . Acesr luc ru e sre ueceser int ru ca t p rin cunca srerca s lr ll clu, ;i g_eolog ic e, \ 'o r Ii rna; u~or IIl!clese",I'-cl~l~ ~~morfologice gener~le.

: :: .1 3. Resur se mineralec . a . PI 'tforma Covurfui::.2.1,S\TUCluraGeolo[ici.8 .2 .2 . Tectomca8.2.3. Resursemineralc "051

525353585 \"O757 G'9"""',"391(),~9 : : i"0010010110 210210 J

P ri n oC llmu \ue a i ll ro nn ~l ii lo r of er j, e de cu rs 5 !ur ien !i \o r Ie "" Ii mol l m~ i u so r , ,; ; i n! ei ea g; \f~:>c=n :kgcoiogice care-au ' '


3/52

UNIT-ATI STRUCTURALE MAJORE ALEl:ERITORIULUI ROMANIEI1. PLATFORMA MOLDOVENEAScA

Orogencza alpi ne. ultima din is t ori a geologica a Pamantului desfasurata pe intervalulTriasi c - P jei stoce n, a condu s l a edi fi ca rea aran jarnen tului s truc tural a1 t er it or iului Roman iei ,~lII. C1.:";:1 3~ prezintu astazi. Acest ciclu a incorporat si fcrmatiuni mai vechi in care se potr ecunoas te amprene le oroger .ezc lor hercini ca, caledonice si assyntica. Efectele fin:,lL'; alet ec rog ene zei alpine s unt concret iz a: e in doua a s pe et e st ructural e di fer it e:

de orogen alpin. eu s truc tut a c ut at a i complicata;de platfo-ma, ell s truc tura s impls nccutata.Tcr it or iu l Romaniei cupr in de u rma toa rel e uni tf lt i st ru ctural e majore (Ec,o 1):platforuie prealpiue1. Platforms Moldoveneasca2 . PI


4/52

constituit ciectul de cercetare a multor geo!ogi, drumul fiind deschis de catre Gr.fiind apoi continuat de cstre 1. Simionescu, 1. N. Maca-ovici, 7.. re an re na uc . B ic a Ionesi, Natalia TreIea, Viole ta Iliescu, L Branz i la si multi

a J . J l i i .Acumularea depozitelor sedimentare nu a fost continua ~i uniforms pe Inlieg

cnpr .n su! pl at formei , i ns a au putut fi. separate III urma studiilor facute mai multe cicluri dese dimentare. Depozi te le cuver tur ii s- au acumu lat in t rei man ciclun de se dimenrare:

1- Vendian superi or - Devonian - Carboni fer i nfer iorII - C re ta cic - Paleocen? - E a ce n r ne di uI II - Badeni an super ior - MeotianAceste cicluri de sedimentare au fast'~""nn".,p urmatoarele intervale: Paleozoicsi Pontian.1.2.2.1. Ciclul Vendian superior - Devonian cuprinde depozite sedimerna-e,

de terminat e pe ba za c arot elor e xt rase din di fer it el e fcraje, dar dator it a ad anc im ii mal i II. C3~~s e s as esc n u s un t s ufi cie nt de bne cunoscu te . Tn general, pe marginea sud ica a platformeidepozitel e sunt rna! bi ne cunoscur e, iar i n cea nordics cicluri le sun! i ncomplete (Fi g. 4).- Datorita intreruperilor de sedimentare care apar in cadrul unui ciclu de sedimenture,

aceet megae ic lu poa te fi in doua ci c luri: cicl ul Vendian superi or-Ordovi cian cicl ulSilurian ~ Carbcnifer {Mutihac et al., 2004). Detaliile privind aceste desedimentare sunt i nter esante indeosebi pent ru studentii geologi care pot patrunde mai user I ninrelegerea structurii profunde a acestei unitai: geotectonice. Asadar, avaud in vedere ciIlC~;.;'( curs se adreseazj i studenti lor geografi, credem ca este suficient ami ntir ea lor , cu edt .evacnracteris.tici, l .T1i1.i~d a fi. prezentate mai multe detalii pentru formatiunile care apaT indeschicie.i ~icave sun t u ti le 10 diferentierea diferitelor t ipuri de relief .

1.2.1. Soclul (Fun d amentul) cor espunde unei etape mobile de geosinclina~, incare $-3.1... mani fe st at i nt ens e p roc ese geodinamice (orogcn czc , metamo rfi sm, magmat lSlTl~care rill io :: . t finalizate int r-un sistem orogenetic. Pe cupri nsul Platforrnei Moldovenestisoclul E fast atins in cateva foraje, dupa care a fost delimitat acest etaj structural,demonst randu- se ca es te et erogen $i et erocron (Sandulesc u, 1984) .

Socl ul este cunoscut din for ajele de la I asi (. 112Jrn) , Popest i (- 1 370m) , Batranesti(- I008m) si Todireni (- 950m). Studiul earotelor din ae~ste for~je, ar.ata ca ~oclul esteal catui t d in si srur i cr is talme int en s metamo rfo zat e (paragn ai sc pl agiocl azi ce , g nai se cu ar to-feldspatice) strabatute de intruziuni $ i pe a locu r i de filoane de .ba~al~. .

Determinerile de varsta prin metoda K-Ar, indica 0 vechime ametamorfismului de 1280 - 1593 M.a. (Proterozoic mediu). varsra premctamorfica adepozi telor s edimen tare est e cu sigurant a mul to mai mar e, de .peste 2000. M~a. Aces~ \UClUdemon st re aza ca soc lul Pl at formei Mo ldoven est i po at e fi asemun eu formatiun ile const ituenteale soc1ului Masivului Uer ainean (1750-2500 M.a.) repr ezentand prelungi rea spr e sud- vest aacestora. dar care au suferit 0 r ege nerare in Mezoprot erozo ic (Sandules cu, 1984) .

Fundamenhl! de la vest de Siret (Bacau, Roman, Secuieni, Bcdesri) se pare ca estem a i t au ar P roteroz oic t erminal -Cambr ia n infer ior , fi in d al carui t d in e pimetamo rfi te de t ip uls istur il or ' verzi din Dobrogea Cent ral a. Inves ti ga ti il e geo fi zi ce au s. cos 10 ~videnl8. 0 tnelin.aremai mare spre Carpati, a soclului de la vest de Siret. i.ar datele dIO forajul de la Bod:~~ arconduce spre 0 separare a unui fundament de ~ip ep.lca~omian. :a v~st ~e Srret. Pana laap ar it ia d e no i d at e d in foraj e de mare a den cime, incer ti tu dinea pr ivind t ip ur il e de fundamen tex ist ent e v a p cr si st a (Fig. 3) .

i ~ ~ ; ; ' : ~ ~ ' : : j ' Y "I ~!j U . ' > :O ' 1 A I . ' !A I I J ~ I

_Fi g. 3 So cl ul P la tf om le i Mo ld cve ne st i ( Ion esi , 19 94) f.if,: ." Corer-rea b-o ~i lilc-:ot;-;;;. ti,nfici d:::;:x::itdc;- ve-dieee, fo'ol~zo:"::::. ;:"It=0:-~~-e lii ~CIW tlll\P l". t~;- :- :' l\ l ; '!~idovo;;:, a. .6 , ( Ioeesi, 1~'0").

:I . 2.2. Cuver tur a. Peste fundamentul veehi , rigi d, crar oni zat $1 pcacplenizat S~dispone 0 sli,'' :: de fcrmetiuni sediment are de varste ~i grosimi diferite. Acectca au


5/52

1.2.2.2. Ciclul Cr etncic - Paleocen? - Eocen, cnprinue cepozi:c It cllro- grcsirneInSUi: : i l: ' l t i i .onte ajunge la 1000 lTI, fii nd acoperite de depozi tele Mi ocene. Sunt cunoscute din: r ;101im.: .-nte doar de la nivelul Cenomanianului, care af lo reza intre Radauti ~iMi t o c (pemalul P ruu .lui , Fig. 5) , a st fe l c a in m ar e p ar te c un oa st er ea lor se bazeaza pe datele d in foraje .

Duglovienut , :. ;J IO,C;-


6/52

remarcdndu-se varia li i 1 t ' = D i 2 . . C i . 1 ! e de ~ V : : : S " ' ' : ln e s . . b pan ee d;:; vest d~po:::i~(1i.::: 1 _ i j : ' l 1 . raaigrosiere ier la est mai "fine din punct de vedere granulometric. . .

La part ea supericar a a Basarabi anul ui, i ntre Prut si Si ret, se dezvolta calca~l ooht.!cde Repedea cu 0 grosime de 3-5 In, iar la Iasi in dealul Repedea are 25 m grosime pnni nclud erea si a a lt or va ri at ii l at er al e de fac ies a depozi telor s upcnoare.

ea si in cazul Volhinianului grosimea depozitelor basarabiene scade de la v~st ~80~m) spr e est (500 m). in vecinatatea orogenului carpatic continua acurnul area de pretr tsundeltaice cum sunt cele di n deaJur ile Boist ea si Cor ni car e au 0 grosime de eca 200 m.

Chersonlanul (Hersonien, lonesi et al., 2005)(Fig. 7) se dispune discordant pestedepozitel e basarabiene. Dupa depunerea nisipurilor $i gresii lor de Schei a peste calcaruloo li ti c de Repede a u -ruea za 0 scu rt a int re rupe re a proc esului de s~edi tnentare: ca re~u !t at aunei regresiuni mari ne care a afectat, se pare, tntreaga platformfi. I n Chersonian salinitateaeuelor bezi nului de sedimentar e a fost mulr diminuata di n cauza aportul ui de apii dul ce de peuscatul de la vest si Nord. Acest fapt este atestat de resturile fosilifere de bivalve care audiraeosiuni mult mai mici, ca si de unele resturi de mamifere si plant e cle u scat.

HARTA GEOLOGiCAAPODISULU! MOLDOVr:::IiE.SC

\"_ ;L~i;

Li talogi c d epoz it el e cher soniene s unt de n atura d et ri ti ca (ni sipur i, ni sipur i a rgi lo ase ;: irvgil e) si cal caroasa. Acest ea apar l a zi In par tea de sud a Platformei Moldovenesti, incepimdde la sud de Iasi - Negresti - Baneasa, pana in partea de nord a Platformei Batladurui.Grcsirnea depozitelor chersoniene insumeaza 120-150 m, prezentand in de nord si vcs.U~ facies literal-deltaic, ca urmare a vecinatatii uscatului. Faciesul se distingenrinrr-o stratif icatie incrucisata.- Meotianul prezinta in baza un nivel de einerite andezitice cu intercalatii de n.sipcri.marne si argile, denumit cine rile de Nutasca - Ruseni, cu 0 grosime de 10-80 m. Pesteciner i-e urmeazf nisipur i si argil e cu intercalati i de gresii In placi si conglomerate cc 0grosi rn e de 80 -180 m.

Depozitele meoti ene apnr in acelasi areal ca ~1 cele cher soni enc ocopand partite maiiualte ale reliefului, Dupa Meot ian apel e marii se retr ag spre sud, in Platforms Barladului ,lnche indu-se prccesu l de sed imenta re d in Pla tforma Moldoveneasca .

Cuater na rul apare ea depozite continentale de t eras a i nl 'ol ind c ur sur i! e d e a; Ji i me iimportanre. Tot in Cuaternar s-au format rurbari.e de 1a Dersca-Lozna (jud. Botossni) ~iZvoristea (jud. Suceava).

1.2.3. Fee.tonica Platformei MoldovenestiPlatforms Moldoveneasca este 0 regiune rigida, cunoscuta din Proterozoic.

Fimdamenrul cupr inde depoaire acumulate in etapa labil a de fund marin co scoart a oceo..i ce(gecsi ncbnal}, depozire care au fast ulteri or cut ate intens, metamorfozate $i st rapunse deiutruzi uni magmati ce i n timpul unui proces oro genetic. Dupa Proter ozoi cul mec1iu orogenul ~,devenit rigid fiind apoi peneplenizat.

Se presupune ca marginea vestica, dintre Siret si orogenulfuudamentului 0 por ti une mai t an ara con st it ui ta din si stur i verzi t ip Dob rogeaPeste fundament sunt dispuse t ransgresi v si discordant depozitel e de cuvertur a car e n-

au mai su fer it dc formar i pl icat iv e in orogen ezel e care a u urmat .Cuvertu ra s -a acumula t in tre i mari c ic lu ri c le sed imenta re :1- Vendian superior - Devoni an2- Cretacic - Eocen mediu3- Badenian supe rior - Meo ti anCele mai noi depozit e ale platformei de sub or ogen sunt Vol hinian i nfeti oare cc-a CC

denota c a impingerea cea mai r ecenta s-a pr odus i n tect ogeneza moldava din Sarmsuanulinferior.

q :]J~~:':~~:~". g . v [ [ [ ] &~glovi,o.~oli""o

c : ~ : : : : : : . " c . . , . " : ~ : : : : ~ : : : : " ' k '-.l--~"''''O"~'" P.VT.W?,lru~lod.vr~n


7/52

Hldr oca rbur -i , i n sp eci al ~ r. !. e, i n z;id'T,::iiillc ezp loatab ile, se cuaosc : :1UEL. ' l l p- ernarginea vestica a platformei.

Ape mine ral e cu prop ri et at i curat ive s e cunosc l a St ro nga , Pj lr cova ci -De lcni ,Rfiducaneni, Nicolina- Iasi. Acestea di n urma (Nicolina-Iasi) eu c:.uid\\i i e\~I j_ j_c~, suntutizate pentru afectiuni reumatismale si gastro-intestinale.

2. PLATFORMA DARLADULUI

1. Care sunt unitfitile prealpin e de Pe terttorlul Romduiel ?2. Care sunt unitiitile alpine din Rcmfinia ?3. De l irnitati Platform a Moldovenea sc J. .4. Care sunt cai-acteristi cile fun da men tulu! ?5. Cf it e ci clu ride s ed i mentare sunt cunos cute?6. Care sunt cel e mal vech idepcz.ite des cb i se in malul Prutului ?7. Car e este ex t inder-ea depozit elor sarmatieue pc pt atfo rma Mojdoveneesca '?8. Precizati cateva caractet-isfi ci pentru tecton ica platformei Mol devenesr i.9. Enumer ati cfiteva din resursele naturale de pc cuprinsul ptatformct.

Pl atfonnei Bfirl adului nu i se cuncas te fundamentul $i nici pa rt ea inferioIL'~ ecuvertuni. D in acest motiv asupra ei e xi st a d ou a o pi nii di fer it e. Ace ast a est e, fie 0 ~~tiisfondata a Platformei Moldoveuesti in Nord Dobrogean, cum cuct.neDumitr u Paraschiv, fie este a platforma prelungire spre V a Plat formei Sci ti ce,~it-wtta la S de Platforma Est-europeans. si l a N de orogenul alpin timpuriu di n Dobrogea de N,Cr irneea de Sud s i Cauc azul Mare, ipcteza susrinuta de Mircea Sar.dclescu.

Delimitarea de Plntforma Mol doveneascii se face dupji falia Fa.ciu-Plopanacout inuata ta V, i n orogen, prin fali a Bistrit ei (Fig. 1)La sud, dace includem mica platforma a Dcltci Dunarii, delimitarea de Oroganul: -- Tm dD o b- og ca n s e f ac e dupe S f. G he or ghe - O an ce a - A djud , ca re se pre lun ge st e sp-evest in orogen pr in fal ia Trotusului. Spre vest Platforma Barladului vi ne in contact eu zonu deMolasa dupa falia pericarpatica.

Relieful Platfonnei Barledului cupr inde Colinele Tutovei, intre Si ret si Bii.r l...J, siDealur-ile Falciului , i ntre Barlad si Prot. Principal a artera hidrogr afica este r aul Barl ad euafluentii sal (Tutova, Berheci, Bogdana, Zeletin), af luemii de dreapta ai Prutului (Elan, Sfn'.1,Hcr in cea} si d e s tang a ai Si rerului (Rscateu, Palocin)

Test de evaluare

2 .1. St ruc tura ge olog icaCa oriee platforms in alcatuirea ei intra un e~:~j structure! icfe- icc - soc lul r .su

fund amentul si un et aj st ruc tural supe rior - cuve rtura.2.1.1. Soclul (fundarnentul) nu a fost irncrceptet poin Ic-aje, fiind situs: h .. 0

adea cime ma i mare d ecat eel al Pl at formei Moldovene ct i.2.1.2. Cuver t ur aNca fost st J-{tbMuta de foraje in in-regime. Cele mai vechi depozit e ale cuvcrtur ii

cunoscute sunt de varSla devoniana, fiind intalnite sub 1412 m ~istrabatute pan a la 1602 illadcnc ime, Depoz itele devoniene pot aparttnc unui prim ciclu de sedi rnent are. Discords:uurraeaza depozite apartinand la inca 3 ciclori de sedimentare separate prin discordnntc~ITl!.i.igrafice. Aceste cicluri sunt:

CicJu l Permian - Trias ic inferio rCic1u l. .luras ic ~Cretac ic - EocenCic lu l Badenian superio r ~RomanianPe d epo zi tel e ul timu lui c iclu de sedimentare es te grefat r el iefu l Pl at formei Bar ladu lui .

Denoz it el e a cestui ci clu d e se di rn entare sunt a semanatoare, i n l in ii mar i, eu cel e din Plat formrMcldoveneasca , eu deosebire di s edimentarea s -a cont inu at p


8/52

Basarabianu l cuprinde cele mai - , I > f ; c h i Je:p') 7..I ..e de cuvert ura cer e apar 1: 1 zi, pcstsnga Suerului, i ntre Poi a na Jur ascu si Buhoci u de Sus, unde se intal nesc calcare oolitice deRepedea si nisipuri de Scheia. Basarabianul are a grosime de 800 m la E si 1500 m la V inve cina tat ea orogenului unde depozi tel e s un t mai grosi ere.

Chersnnianul est e deschi s de eroziune in partea de N a platfonnei. Intre Basarabian siCherson ian s -a evidentia l 0 scurta pericada de exondare. Re!uarea sedimentarii se face Indou a f aci esur i di fer it e: i nt re Bar lad $i S iret s e remarca un fac ies del tai c cu t ex tura inc ruci sat a,iar la E de Barlad un facies marin salmastru. Chersonianul au 0 grosime de 130-150 m,g rcs ime care crest e spre SV .

Meorl an ul apare peste Cbersonian, avand 'in baza c ine ri te le de Nu ras caRuseu i. Sursa materia lu lo i 0 constituie activitatea vulcanica de la V deOrien tal i, n et ii nd ex clusa posibi li tat ea unui vulcani sm ext ra carpat ic c um sust ine M.(194'!, PISS). Peste cinerite urmeaz.a depozite detritice adesea ell tex t urfCrosi -nev depoz it elo- meot ien e es te de 200-250 1TI, crescand pana la cea 400 m in SV.

Ponfianul se intalneste mai spre S de aliniamentul Godinesti - Ciocani - Ranzestifji-o,d de tl!.1tura argiloasa $ i detritica. Grosimea depozitelor creste de la E (I50 m) spre V (400w).

Daclanul se caracterizeaza prin prezenta unor depozite continentale (de culoarerosie), argile si sil tite de p a n a 1a 10 m grosime, evidenti ind 0 r idicare a platformei si formareaunor depozite lateritice.

Romanianul ocupa zonel e mai i nal te din partea cent rala $i s udica a plat fo rrne i f ii ndde natura con_tinentala ~i l ac ust ra el l d epo zi te d et ri ti ce (ni sipur i, pi et ri su ri , argi le ) $ 1 texturetncrucisata. In aceste depozite a fost gasita de can-e Sava Athanasiu (1915) si IonSimiones cu (1930 , 1931) 0 bogata fauna de mami fere de s tep s ca lde e u v ege tat ie bog ata.

Sedimentar ea din timpul Romanianului se incheie cu Formatiunea de Candesti la vest$i Formatiunea de Balabanqti la est, ambele cu depozite de pietrisuri si nisipuri cu texturatorent iala. Depozitele l$i au or igines i n aria carpatica de l a vest, unde au 91 gr osimea mat mare(pest e 300 m) .

Cu atcrnarul se caracterjzeaza prin ridicarea platforrnei in miscarile valahe,exondarea zonei $i instal area hidrografice, in lungul careia s-au format terase. InCu!.~tG1;;''!"s-au acumulat si Ioessoide el grosimi de 5-10 III in care se gas e sc si c a t evan iveluri de soluri fos ile.

ma. ri rna est e s pre \I, spre orogenul carpauc, unde se mani fest a 0 subs iden ta a ct iv a, ca re itCSilJuS la acumularea unei stive groase de sedimente, de eca 4000 m. Subsidenta estcdoterminata de sar iajul orogenului peste platforma de mi scari!e mol dave din Salmatia~i .A Ca si In Platforma Moldoveneasca, cuvertura Platformei Barladului p;ezillt?! 0inc lina re s labs (7-8 m/km) spre SE, mai accen tuata (12rn /km) fii nd la V de valea Siretului.

2.3. RESURSE MINERALE. Acestea sunt legate Indeosebi d~ depczitele de cuvertura si apartin ultimului eicJu de

sedirnentare (Badenian superior-Romanian)Hidrocarb.uri. Zacamine.e sunt localizate in jumaratea vestica a platformei ~i sunt

oi~"Olnman_r gazcifere. Cateva puncte irnportante sunt la: Glavanest i, Gai ceaua, Adjud,BacauPie tr isur-i de Bji lf ib finest i se exp loateaza

fi~C! ut ilizate ca agrcgar c pentru betoane si laNisipur i apar deschise prin eroziune in t eats cuvertura, iar singurul punc! lJ[I_:

impo rt ant es re l a Murgen i, ut il iza te l a mcr tare.

la Balabane~.li, P-~~~zeT1i, Briidecti,drumurilor.

Test de vaiuare

1.Care sunt Hmlrele Platfor-rnei Bid.dului?2. Ce 0 deosebeste de Plarforma Moldoveneasca?J. el ite ciclu rt de sediment are sunr cunoscut c pe: cupr insul ei?4. Care sunt cefe mal noi depozite de pe cuprinsu l platformei nitrbdului ?5. C~ putef spnne despre subsiden ta platfromei nirl:ldului ?6 . C" , tipuri de resu rse cunousteti pe platfo rmu Bur-ladului ?

2.2. Tectonica P lat formei Ba rl adululSocl ul nefii nd cunoscut nu se poat e aprecia moment ul t recerii la regim de plat forma.

Cuvertura platformei nu est e nici ea cunoscut a in partea infericara. Ca urmare a mi scar ilore pi ro gen et ic e s-au evident iat 4 man cicluri de sedimentare:

1- Cic1u1 ? - Devonian (posibil si Carboni fer inferior);2- C iclul Permian - Tr ias ic;3- Cic1ul Jurasie - Eocen;~ - C i c lu l Badenian - Romanian.F ieca re d in ace st e ci clur i ma ri a u avu t sc ur te int erval e de excnda re csnd s edimen tarea

a fost intrerupra.Evolutia Platfonnei Bar ladului difera de eea a Pl atformei Moldovenest i prin faptul ci i

In cielul a1 doilea si prima din eel de al treilea (Jurasicul), Platforma Molcoveneasca afost exondata. De esemenea cicl ul ultim, sedimentarea in Plat forma Bar ladului S-8 continuatpans. in Romanian inc iusiv

Datele obtinute din foraje arata ca in Jurasic maxima afundare a platformei era inPil'l~~de S, ! n vecinatat ea or ogenul ui Nord Dobrogean, ca urmare a unei posibile subduetiisub ace.ita. In timpul ultimului ciclu de sedimentare, Badenian - Romanian;' afl1ndar~(\

14


9/52

3. PLATFORM",- DELT5,1 DUNARII 3.2. Tecr out c a Del tei Dun artja Delrei Dunarii , ca este asemanatoare ell C6t ,_

Platfonnei Cuvertura este afectata de rupturale. sud Platforma Delteieste incalecata de Orogenul Nord Dobrogean dUjJ8 falia Gheorghe - Oancea.

crogcnului peste plat forma s-a produs in mi scarile neokimer ice sau I II celeaustnce timpurii.

din Pl at forma Bfir l a dul ui, deosebindu- se dea cea st a p rint r-o evolut ie geo log ica diferita, ciclurilc de sediment ar e, tot 4 13 numi ir,avand 0 ex tindere in t imp use r

Spre SSE vine in contact en Orogenul Nord Dobrogean dupa falia Oancea - Sf.Gheorghe, aproximativ paralela ell bratul Sf Gheorghe

3.1. Structu ra geologicaFcrajele efectuate in Delta Dunarii pentru descoperirea uuor eventuale resurse de

au ararat G i l . s truc tura ge ologica a De lt ei e st e ascmanatoarc el i c ea a Plat fo rmei3.3. RESURSE MINERALEHtdrocarburt. Au fost executate

ac.umulari exploatabile, dar tara a "I i inceputa exnlnatarr-aNisipu ri ell miner-ale grel e (rutil , zircon, grxnat,grind-r-ile Sararurile ~iLetea.

Nisipuri cuartoase fosl t V 1 J . : : J . l l . i 1 ! i e iii r i. idul Carsonua __3,1.1. FundamentulNu este cunoscut aflandu-se la adanc.mi mari, se erede ca este similar eli eel al

Pl at fo rmei Bar la du lui din c are f ace pa rt e.3.1.2. Cuvertura

de cuve rtur ii au fos t acumu lat e l\ mari cicluri de seditneatzre. Col ITHliad fmc m) a s trabatut cuvertura pan:'i lu nivelul Dcvonianului. full e. ojunge J I \ i . baznacesteia. Cele 4 cicluri de sedimentare sunt: . .,

1 - C iclul ? - Devon ian2- Ci clul Tri asi c

CretacicActualciclu de sedimentare au

1.Delimita' [i p ln tfortua Delre i Dunar-i i.2. Ce date cunoast et i de sp re fundamentul acest eia ?3. Cate cichn-I de sedimentare cunoaste tl ?4. Cine a erni s Ipotezu Iormar fi De lt ei Dunar ii ?5. Ce tip uri de nisipuri se cunosc in Delta Duniirii ?

E 8t C f dc ~_ L 'l .l il d innis ipuri s i pel ite a rg iloase Cll0 Carac te ri s tic este fap tu laceste depozit e alterneaza de la tipur idulci col e, marin-salmastr e si marin- norm ale, ceea cedovedeste ca nivclul Marii Negre a oscilat in timpul Cuatemarului ca urmare a alaciatiilo-~~~. - .

Delta act ual a s-a format dint r-un golf a. Marii Negr e, prin bararea ell grind uri marine,cere urin colmntnre C 1 . 1 al uvi uni aduse de Duuar e au dnt nustere deltei , i pot ezf e r n i s a de Gr.

1910.

16 I'~


10/52

4. l' LATFORMA VALAB. .ci . Se consider s ca rni scar il e ass yn ti ce t arzi i, sau c el e c al edon ien e ttmpurii, su CQl 'H.Ju s lac ons ol idarea f undarnen tului , t re candu -se apoi l a et apa de p lar forma.Platfonna Yalaha f ace par te d in Plat fo nna Moesi ca si ru at a int rc Carpat ii Mer id ion al i

si Muntii Balcani . Platfonna Yalaha de pe ter itor iul Romaniei este cupri nsa i ntr e Dimare , 1a Ssi Carpatii Meridionali la N, de care este del imitat e prin fal ia per icar pat ica car e se, continuadin fat a Cestui) Carpati lor Or ientali . Spre NE se invecineaza ell Plat fo rma Covur lui , de ca reeste d'espan;ita de pr e lungirea faliei Peceneaga - Camena, iar spre E este delirnitata deunita ti le dobrogene prin fal ia Dunar i i (Fig. 10).

Platforma Val aha prezinta un relief de campie (Csmpia Romana) eu y usoarai ncl inare de l a N spre S in part ea vest ica 9i spr e E si chiar NE, in part ea mai est ica. Inclinareagenera.a este evidentiata de cursurilor principalelor rauri Jiu, Olt, Arges,Dambovita, Ialomita, Buzan. to ate originea in Carpati.

F i~. 11 Fuuuasien tu t P lnrformei Valahe (V. Mutihac , 1990).Pe V!2z J.da telor din fo rej c c~ 51datel e g eof izi ce arat a ca sodul Pler fcrme t V ll~. ;1 e l . ' : " ' I i c

de r rei lbUli (Fig. 11):- de tipu! sisturilor verzi, in prelungirea Masivului Dobrogei Centrale dintre

prelnngirilc faliilor Peceneaga - Carnena si Capidava - Ovidiu, asadar in partea de NE aplatformei;

- de tipul Palazu Mar e - Ovi diu i ntre fal iile Capidava - Ovidiu si falia intr amoesics,- de tipul celui intalnit in partea de NY, reprezentat indeosebi prin sisruri cristniine

intens metamorfozate.

4.1.1. Fundamentul (soclul)Soclul este cunoscut numai din fo-aje, fiind interceptst Ia NY, la Mogosesti -

St-;:je.~,l.i~l in NE , la Borde i Verde - Tandare i.Carotele extrase din foraje arata cJi in NV fundarnenrul este alcatuit din sistur:

cri staline int ens metamorfozat e (paragnaise, micasi sruri , amfi bolite etc.) . Determinaril e devarsta absolute R aeestor roci au dat valor i cuprinse intr e 543-566 M. a., considcr andu- se caref lec ts proces e ret romo rfe ass yn ti ce t erai i s au c al edon ien e t impur iiin zona Bals - Optasi a fast interceptat in foreje un batolit de roci magmatice

const itui te d in granite , g ranodiorite, d io ri te ~i gabbrouri .NE , 111f o r aj e le d e l a Bordei Verde, s-au scos carote care ar ata ca fundament ul este

..ldlllil d in - o c i slab mcr-morfozate ( c . . . . -i . k i : J . 1 < . . i. < l w o f . L l c - - : : )


11/52

dovedes.e existcma unor ior .e de comprcsiuae cur e Platforma Valahji ~ioL,_:'~~"j1ll1a:-p~\JorMeridicnali

Dacianul este reprezentat prin nisipuri, gresii $1 microconglon-erate in baza, sia rg ile, s il ti te s i mame, 1 : 1 1 partea superioar a. Grosimea depozitelor crest e de Ia cat iva metri i nsud, pana l a c ca 500 In in nord. In Dac ianu l sup er io r sunt cantonat e st ra te d e l ign it .

Ro rnan ianu l p rezint ji i n baz a depozite predominant iar in partea superioarfpsamito-psefitice. Acestea din urma fiind cunoscute numele de Form atiun ea deCsndesti, consti tuita din depuneri fluvio- Iacustre, are grosimi care cresc progresiv de la V l aE, ajungand in zona Focsani . z ona ell act ive, 13 e ea 1000 m

Dupfi resturile fosilifere de mamifere se pare ca Fonnatiunea de Candesticon tinua s i In Cua temaru l inferio r (Pleistoccn).CuaternaruL Peste Formatiunea de Candesti din Pleistocenul inferior se

acumulea zu depozi te s imi la re, ea l it olog ie, a par ti nand Fomuuiunii de Fnitesti. Sur sa demater ial t er igen, at at p ent ru Format iunea de Candest i c a t s i pen tru Fo rmat iunea de F rat est i,es.e orogenul si balcanic.

In urmeazf Fornuuiune a de Uzunu cu ni sipur i, si lt it e ~i argi le, careinchei e se dimentarea l aV de Arges. p rin exonda rea z onei .

L a E se continua s e dim e n ra r e a c 1 .. 1 c umul a re a unui complex mamas, de 50-200 mgrosime, cunoscut sub numele de Fornuuiuneu de Coconi,

Peste Furmatiunea de Coconi, in centrul platformei, pe un areal rectus se depunNisipurile de Mostistea, car e au pana la 25 m grosime.Urmeaz a in con ti nut at e de s edimentare Pietrisurile de Colentina Int alui te pe va lea

Argesului.Mare parte din arealul Platformei Valahe este acoperit de depozite Joessoide eu

erosimi cuprinse intr e 5-40 rn in car e se intalnesc cateva niveJe de SOIUli fosile.- Cu- extindere mai recuse se intalnesc c1epozite de terasa pe principalele '!'lll"~, te-aseCUD.S:JCT,1LC; de viirsta pleistocene

Cele mai noi depozit e, de varsta holocena, sunt dunele de ni sipuri gi1.1bui diu sudulOheuiei ~iin Baragan.

-Depresiun ca Rcsi cr i - AkA.u.iKhi.: .;- De pr es iu ne a U r zi ce ni - Cali'iJa~i;-Depres iunea Movila Mires ii - Ghe ;_gh~.as lJ ..

F ig . 12 Zone dertdica re ~icoborfire din fultfon aa Vnlllllii.incepfind cu ultimul ciclu de sedimentare, Badenian-Pleistocen coborarea partii de

no -el a p lat fo rmei se acc entue aza, depozi tel e a cumulat e ava nd grosimi tot rnai man.In mi scarile moldave, di n Sarmatian, se pr oduce Incalecarea pi atfonnei de catrc LO)1(

de din fata Carpatilor Meridionali.NE, Plat for rna Yalaha v ine in contact , d upf fal ia Pe ccnca ga-Camcna, cu Orog e- iul

Nord Dob roge an, coborat in misc ar il e st ir iee si moldave, c are con st irue Plat forms Covur lui ,Ridicarea ;; i exondarea platformei are loc in miscarile valahe, de laCuutemaru lu i, care 3 debutat l a V ext in zflndu- se t rep tat sp re ce nt ru . In par tea de E

continua, fapt dovedit de fenomenul de divagat e a cursurilor raurilor I alomita $i BUZ3U, C3.side iaterfluviile joase.

4.2. Tectonica Plattormet ValaheTrecerea Platformei Valahe de l a etapa de instabilitate tectonicn. la eea stabile de

craton, sc cons.dera ca s-a fa cet in miscar il e a ssyn ti ce t arzi i sau cal edon iene t impur ii , de si n1. .1est e e xclus , da ca avem in vede re act ivi tat ea magrnat ic a intrusive s i vulcanica d in Paleozo ic ,ca def in it ivarea conso lida ri i ' fundamentu lu i sa se fi f acut in orogeneza hercinicf i

Platforma Yalaha este afectatf de nomeroase falii, unele orientate EV altele N-S,care afecteaza in special depozite rnai vechi, in care deplasaril e compartiment elor sunt maimar i , de pana la 1 000 m (founatiuni triasice). Astfe l s-a u evide ntia l uiai m ulte z on e dei na lt ar e s i z o ne d e c ob or ar e cuprinsuJ Platforrne i Valah e (Fig. 12) , d upa c um urmcaz a:

- ndicarea nord - Bals - Optasi - sud Peris, are directia V-E $i atecteaza sif undamentut . Ac east a z ona r id icat a a fest s ediul unor man ifest ar i magma ti ce care a u cont inuatp a na ' in M e z o zo i c;

- ridi carea Strehaia - Vidin situate la V de prima;. r idi carea Slat ina - Ghighen, di spu sa aproximat iv perpend icuura pI ! _! i1 1.n1[ \,mtc Jiu

4.3. RESURSE MINERALEHidrocarburtle reprezinta principal a bogatic a subsolulni Platfcrrnei V:l1 al-e.Acestea au fos1 111patru zone (Fig. 13):zona vestica, dintre si Vedea, eu zacaminte de petrol ~; gaze, C::Ji.~ copr.ndc pes te24 de s truc turi p roductive;

1-' .._. __ -....--.---

- r idicarea Videle - Verrino peralela cu- ~.. .dicarea lnsura!ei - Bordei Ver de si tuate labt :-e zonel e ridicate exists zone coborftte, depresiun: tectonics, uncle depoai tele de

cuvcr tu rf au grosi rn i mat i, fundsmentul fiind vmeori cobcm sub 10000 ro. AC.t-5.tell stmt:-Dep re s i une a B ai le su - L0iTl;

~iOlr;

20 21


12/52

_ 7011:1C;:.ali'"E,dintrc vede S' .~"eloor-nan, ell l :k ifBir\ \e . ind~-lrbi de petro l;_ -zona estica. care cupri nde zacami ntele di ntre ridicarea [nsuretei-Bordei Verde siD],mbovita, ell acumulari predominant gazei!"ere de dimensiuni mici; ._ zona Bordei Verde, suprapusa ridicarii Insuratei-Bordei Verde cu acumulari depC1iO] ~igaze.Pietri~urile ~i nisipu r i !e de Candesti, de Mostistea $i din albi i! e p rincipal elor r aur i

srrnt exoloutate in cariere organizate sau locale, fiind utilizate pentru betoane, man are,amencja-ea, si intretinerea drurr.urilor.

Rod loessoide sun t exp lcata.e p--: : tJ . l i . - , \ ceramics onuf . .

5. PLATFORMA DOBROGET DE SUD

L De li rni rat i Pl ar fo r ma Valaha.2. Care sunt tipurile de fundament inralnite ?3. Cfue cicl ur-i de sedimentare cuncasteti pentru Pl attorma V::Ilnhi ?4 . Enumer -at i cat eva din format iu ni le spec ifi ce cu at ernnrutul .5. En uruerat i n-ei zone de t -idi care a fund amen tului .6. Unde plasati falia intramoesic a ?7. Cirui fap t iso datnr eazji deplasar -ite dintre comparcimente ?3. Cue este rona ell eel mai mart pntenttnl ul hidr ocarbur-ilo r '!

Ca si Pl a tforma Val aha, Platfonna Dobrogei de Sud face parte din PtatformaMoe. sica. Se deosebeste de Plat fctma Yalaha prin fapt ul cs repr ezinta un compartiment msiridicat, inaltarea Plat formei Dobrogei de Sud s-a facut dupa fal ia Dunar ii, orient ate N-S (Fi;; .1'1) .

La nord Platforma Dobrogei de Sud este delimitata de Masivul Dobrogei Ceruraieprin falia Capidava - Ovidiu, In est se continua cu zona de self a Mat-ii Negre, iar In sud aecontinua pe teritoriul Bulgariei.

Geomorfologic prezinta un relief de pedis cu inaltimi de pana la 210 m. Ro.eaunhidr ografica este tri butar f Dunari i , cu viii mai lungi, si Marii Negre, cu va: mai scur te.

5.1. S tructu ra geologicaStructura geologica a Plat formei Dobrogei de Sud este rel ativ bine cunoscut a Tt""H~e

forajelor executate ~iaflorimente lo r de pe cuprinsul aeesteia.5.1.1. Fundamentul (Soclul)Soclu! nu ap are l a zi , fi ind cunoseu t din foraj el e ex ecutat e int re Pal azu .51Ce rna' ;( j~ .,

o z ona in car e acesta este rnai ridicat. Datele din fo raje a ra ta ca fundamenrul apart ine In. i0 :-6g-upuri d if erite separate prin d iscordan te .1 Grupul de Ovidiu s itua t spre NE e st e a lcatui t din g rani te gna isi ce stabsnue defilonne pegmati tice, ce a fost str abatut pe a grosime de 600 m

Va rst a a bsclut a, efectuat a pr in me toda K-Ar , ind ica 1670-1850 M.a.Se pare ca granit ele gnai sice din socl ul Pl atformei Dobrogei de Sud, sunt echivelcat e

cu cele din soclul Pl a tformei Moldovenesti, ceea ce ar conduce la concluzia ca Platfor-mMoesi ca fa ct a corp comun cu Plat fonna Est -uropean a.2- Grupul de Palazu est e d ispus d iscordant ~ i t rans gresiv pes te gran it el e gnaioi ce ~ia i osr strabatut pe 0 grosime de 600 rn. La part ea infer ioera este alcatuit di n sisruri amfiooliceell rninereuri de fier, jar la partea scper ioara din micasistun in part e r etromorfozate. Naturarcci lor ;:;1prezenTa fier ului il apropie de rocile din Masivul Ucraini an de la Kr ivoi- Itog,rnet arnor fozat in orogeneza Kar eliana. Retromorfismul este probabil conternpor an OJmemmorf ismul s is tu ri lo r verzi .

3 ~ Form atiunea de COCO$ll, ankimetamor fi ca, est e di spusa di scorda nt pe st e r: .rp111de Pal azu, fi ind alcaruira din roci vulcano-sedimentare. Se benuicste cil la baza ei Soar ~isistun verzi tip Dobrogea Centrale. Metamorfismul Formatiunii de COCO$U s-a produs inr-iucarile assyn tice tarzi i sau caledonice t itnpurii .

Test de evaluar e

5.] .2. CuverturaDepozi tele de cuvcr tura s-au acurnulat in 5 cicl.ui de r(.dir: :! .e rJ~e . in l in i; : : : 1 : ID Itvtnd

uceleasi caracterisrici CE l 111Pla tfonna Yalaha. Accste c ic lu -i .~l.:.il:1 - Cambr ian - Carboni f er mediu,2 - Permian - Trias ic ;3- Dogger mediu - Cret aci c supe rior ;4- Eocen - Oligocen;5- Badenian super io r - Romanian.Se remarcii prezenta Eocenului si Oligocenului, ca cic\u de sine statator si lipcn

Pl eistocenul ui din ultimul cicl u, eeea ce difera de sedimentarea din cuver tura Platfcrmeivalahe. Ca si in celelalte platforrne, fiecare ciclu a prezentat intreruperi ale procesului descdirnent are. Cc! e mai vechi depozite, care epar 1a zi pe vai le afluente Dunarii, sunt de vf. ;;~:;;~crctacica $i apar ti n celui de al I II -l ea c iclu d e sediment a re.

Cretacicul apare deschis in faleza Dunarii l a Cernevode fiind reprezentatd ifer it e var ie tat i de ca l c are, roc i in c are s-au gj isi t numeroa se restur i fo si li fe re de

22


13/52

bi valve, echinide, crinoide un emonir . Accsreindica varsta Cretacic 0 sedimentare in zona de self

superioare ale Cretacicului inferi or mai aflor eaza in sect oral Ostr ov ~ Garlit a,tot natura calcaroasa. Spre sfarxitul Cretacicului inferior u-mcaz a 0 r idi care' a

Dobrogei de Sud exondarea acesteia. fapt dovedit de sediment area in facies lacustru eu

Soclul t:;~":",111..i di ca re a sa u coborarea in bJocuri a - Ovidiu. c urefal ii sun t Cemavodr

p ie tr is ur i, m S lp U TI , si argile.

Ostrov - Mangalia si dclimiteaz a blocurile Palazu si Mangalia, care suut rnailectonic.Pe continental al Mar ii Negre, falia Capida va - Ovidiu se curbeaza

V-E. Astfe. Platforma Dobrogei de Sud vine In contact cu Oro genu 1Dobrogei Centrale san este acopcrit tectonic.

Capidava - Ovidiu a fest pc tot evolutiei caDobrogei de Sud, astfcl ca trensgr csi un. Ie ul timelor 2. i:10;:-(\ aceasta falie

Plarforma Dobrogei de Sud a avut si rniscan de basculare:ast fel i n Cher son ian s-a produ s 0 t ra nsg res iun e in es tul pl at fonue i, pa rt ea vcs ti c; Iiindcxondata:

Pontianul superior par tea de vest a fost afundata, i ar cca estica a ral113.S ridica.a.Cuaternar, ea urrnare a s-au prod us oscilatii ale nivelului Marii Negre,

cu excndarca 53.1.1 restrangcrca au 3\'Ut loc in peric adelecand se topeau nivelul oceanului planetar crestca, in

ce S-3.U produs in cxtinderii anaglaciurc)o parte din apa care circula in natura, era blcca-a ghea\ii., ducand lL

scaderea nivelului oceanului pl anetar. Ultima mare regres.une a acum eca 80 000 :t.~li:;;1s-a Incheiat in urma eu 15 000 ani - rcgresiunea Neoeuxnicf - corespunzetoa.eanaglac ia tiei Wiinu , care a c \e te rminat 0 scad ere a nivelului apei Marii Negre eu cca 180 'c,lo mare extindere a uscatului spre E. Po uscatul nou format s-a extins reteaua hidrocrafice s-au acumulat de loess, ' 0-

rcearesnmea Neoeuxinica a fost urmata de transgresiunea Fl andrina (Marea Ne,! ,g, ltimpuril e istonce s-a prod us a mica regresiune, cand nivelul a scazut eu cca 2 ; : - , 1f~Vde eel a ctual ( rcg rcs iun ea Fnnagor ia na ). dupa c are nivelul c rest e p ana l a ee l ac tua l

: D 1 ~ . 1.1 Harta geologica a Dobrogei de Sud si Cent ral e (Ionesi, 1994).

5.3. RESURSE MINERALEMin ereu r i de fie r . Minerul iz a ti a con sta In principal din magneti t ~i J.

evideupata la SV de Palazu Mare.Argile caufin o as e . Apar sub forma unc r Ientile de diferit e dim ensi uni secxploatcaza in car iere la Cuza Mircea Voda-Satu

tuburil o r cerami ce snu Ieidicaree :< : :0;11 : : . [ : 'H)_ produs C3 efe ct al m isc ar il or au st ri ce de l a mij lo cui C retnci cului.:tV8.iJGC0i15I.::cii1t~ Intreruperea sedimentarii in medi u mari n, dar pentru 0 scent, det i-np. Eo cenul a re 0 ma re ras pandi re fi in d des chi s in a flor imente.prin nisipuri, gresii cuartoase, gresii calearoase.

Ciclul Badenian reprezinta ultimul cielu de sedimentare, iar inacestui ciclu es-e sculptata eea rnai mare parte a reliefului Dobrogei de Sud. Ca sicicluri, prezinta unele lacune stratigrafice.

Cuatemarul de al terare rczidual a, cu: ; ; :-v~iO:lede pana la 5 m. cu grosimi de pana [a 40 m.1,1cnre ce 3dsesc intercalate mai multe niveluri de soluri fos ile

p!~pararea un or culori .DiatomiteAdamclisi, bindCal ca r el e au 0 raspandi re mare, fiind ex pl oat ate In cari ere 1a Ccruavodr..

Medgidia, Lespezi, Limanu etc. fi ind uti l iz ate ca materiale de constructii. .Hi dr oca rbu rl. Nu au fost evidenfiate reyerve deosebite, raIlla~and speruntn

z acarninte pe sef Iul Mari i

l a 5 III fiind cxploatate la Url ui a

Test de evaluar-e5.2. Tee tonica Platformei Dobroge! de SudCvato n iz a re a so c.iulu i dupe miscari.e

pestet ft rz ii sau caledoniceC2.Jtr.?Je, dL~02 falie

Delimitati Platforma Dobrogei de Sufi .Care suu t grupuri le cat-acter-is t ice Iundamenrului ?Exemp l lflcat l clclu l de sedi rncntare ca r act er l s ti c aces te i p latforrae .CAnd au svu t lor miscjir ile de basculure nle Dobroget de Sud?

25


14/52

6.M,SIVUL DOBROGEJ CE!'"TR.QE Varsta sisrcrilor verz.i a constiruit 0 problema. con-rove-sa-a si se pare ca,dcocarndata, rarnane In acest stadiu, in decursul timpului, din lipsa dovez.ilorpaleontolo gjce, au fost datate la Proterozoicul superior, Pateozoicul inferi or sau chiarPaleozoicul superior-Cambrian inferior.

Caracterul de rnasiv al acestei unitati de platforma se datoreste faptului cafundamentul cutat ~ipenep leni zat apare l a zi pe int reaga supra fa t a , i ,a f cuvertu ra se pas tr eazape supra fe te mie i, f iind 10eea mai mare par te indepartata d~e r?~!Une . ._

La Neste despartit de Orogenul Nord Dobrogean pnn !Jm8 tectomca ~eceneaga ""Camena, o ri ent at e "NNV-SSE, in par te a de S, vine in contact ell Plat fo rma Dobrogei de Sud pnnfal ia Capidava ~ Ovidiu. Spre V , afundarea P lat formei Valahe sugereaz a exi st e~ra L~nel racturiparal el e c u Duna rea, care sep ara Masivul Dobrog ei Cent .r al e d e PI~t fonn a Yalaha (~lg. 14) . .

Aspec te orograf ice. Dobrogea Cea trala, "ill l in~l tel e ment ion at e, ar e un rel ief de podi s,care, palla la l inia Capul Midia - Harsova, este similar c~ ~~l din Dobrogea de S~d. Spre ~Nde ac east a l ini e, se des fasoara podi sul Cas imeei , i n care inal timi le urea spre N ( in Dealul Al tanTepe) pana l a 392 In. Detal ii le mor fc'o gi cc s unt masea t~ in mar~ par te de d :po~zi te le de loess.

Pe seama calcarelor jurasice s-a format un relief carsnc, cum se intalneste pe val eaCasimcea $1111malul drept a l Dunarii , intre Topalu $i Harsova.

Prmcipala artcra hidro grafica care str ab ate Dobrogea C~ntrala este Ca~i:ncea. ~arese va rsa in l acul Tasa ul 0 al ta ar ter a impo rt ant a este Topologul (Saraiu}, care se versa In Dunare.

0.1.1. FUNDAMENTULMasivul Dobrogei Centrale are fundamentul alcaruit din sisturi cristaline

mezometarnorfice $i sisturi ankimetamorfice, apartinand de doua grupuri: grupul deCeamutli a . , ? i grupul sisturilor verzi , diferentiate intre ele prin varsta, metarnorfism sistructura.Grupul de Ceamur lia, denumit si grupul de Attan Tepe, afloreazf Ia S de faliaP ecenea ga _ Camena, int re local it at il e Topolog $1Ceamur li a de Su s, su b fo rma unei fasi i c. u 0lungime de l8. km ~i0 latime de 1-3 km. Acest grup mezometarnorfic, in grosime de .clrca2000 111 , este separat in 4 forrnatiuni (Formcu iunea terigerui inferioarii . Formatiuneavulcanogen-bazicd, Formcuiunea terigenii Formasiunea terigenii superioarii} dupanatura rocilor primare (N. Mure~an,1971). Gridan si L. Nedelcu (1987) ne aga accas taorizontare.Ana li zel e cl e va rst a ab solut e au rel evat va lor i cupr ins e int re 711 si 208 M.a. , valor i caredenota ca metarnor fi smul s-a produ s int r-o faz a assyn ti ca v eche, eventual prea ssynt ica, UT I11atede r e g ene ran assyntice n o i, c ar e au provoca t procese de retromorfisrn si rni~~ari ~immericevechi . in concluzie , se poate afinna ca roci le sunt d e v ir st a Proterozoic supenor ~l cil ele ausuferit un polimetamorfism.

Grupul sl srur tt or v erzi est e super ior s tr at igrafi c. celui ~e Ceamu. r1i a, r ep rezen tand 0succesiune grease de aproape 5000 m, alca-uira predominant din roci epiclast ice, asociate cumaterial piroc1as t ic bazic, afectate de un metarnorfism incipient (ankirnetamorfisIn! , care acondu s l a t ran sform area mineral elor argi loe se in c lor it ~1 se ri ci t, ce impr ima o coloratie verde.Me tamorf i smu l s lab n-a anula t tex turi le prirnare a le roc ilor , lncat se recunosc stratificarigradat e, l am inat ii de cu rent i si me canog li fe p e t alpa s~rat elor de gresi i, as pect e. car~c~~l ist icedepoz itelor de f lis (I. Atanasiu, 1940; D. Jipa, 1970) . T inand seama de natura roci lor ini ti al e, O .M ~ rf iL 1 ta ( 19 69 ) ( " .~~p. . 1(1~_duprin hioherme coraligene din fcrrnatiunea de Casimoea V_

CRETACICUL. Dupa Kimmeri dgian, Dobrogea Centrala este exondata si, f, deDobrogea de Sud, r amane ea uscat 0 etapa mult rnai indelungata, pana in Aptian. Str atigrafic,In afara de Apti an, s-au pus in evi dentf Albianul, Cenomanianul, Turonianul si Scnoni anu l .Dapoz itele c re tacice apar pe suprafete rest ranse si , di n distri butia lor rezulta di. apele s-auex.ins pe suprafetc limitate.

Sarmatianul a fast intalnit In citeva for aje, sub Cuaternar, pe 0 supra fa ta m.ic5 .Intre Navodari $i Mamaia. Este format din argile, siltite si nisipuri, care J.upJ\con.inutul "in fo ram inife re revi n Basarabianului, cand s-a produs si extensinnoaiTl1! l: ima a mar ii sarmar ien e in Dobroge a de Sud

CUA TER_NARUL acopera suprafete intinse, mascand depozirel e mal vechi. L:! r o dc s. i n Dobrogea de Sud , in baza se gasesc argile ro~ii verzi, Cl l c0nc r e ti l 1n i de ~ipJ,)lest'" C!.I. urmetz'-:: cl:mo7ii.." d~ \0\2:5S eu 0 fT0si~c p " n u Il ,10 w, IiiC


15/52

0.2. TECTON1CAConsolida rea Dobro gei Ce ntrale si trecer ea la stadiu de platfo rma, c at s i ap arteneutaei la Pl atforma Mcesica depind de preze nta sau abs enta fo rmatiun ilor pa leozoiceankimetamorfice, cutate. Daca aceste depozite lipsesc (fiind vorba doer de 0 asisturilor verzi eli fitocenoze p~leozoice), trecerea la. stadiu_l de ~l.atfomla s~a ~r~dus inacetas. timp el l Platfonua Moesica, Masivul Dobr og e i Cen.tla~e fi-nd un .sector 111.a1tat~lacesteia. 111 schimb, dace va fi con fi rmat a p re zent a f orma ti un il or pal eo~01ce supeno. ar e Inccmponenta fundarnentului, consolidarea Dobrogei Centrale est: hercl~lica, cO:lst~t~il~do unitate structurale difenta de Platfonna Moesica, ell evo lutie geosinclica.a pma 111Carboniferul inferiorDupa co nsolidar e, fostul oro gen a fa st adus int r-un stacli~ de pe~ ep le l1 ?, c a l ln~1aJ :e_aeroziunii indelungate la care a fost supus. Prezenta unor galcti de rOCI verz t rema.uan Il1depozitele flisului extern ~i a molasei Carpati lcr Orientali deno ra continua~ea, spre NY aunc i c at ene s im il ar e. Ca- ac -e re le per rogr af ic c diferite ale uno- galeti {am fibolite ) nu ex cludprovenienta lor din tonnatiuni rnai vechi ca sisturile verzi. .. . ,_

Apariti a la zi a fundamentului prin eroziunea cuverturu perl~lte. D m.a ] ?unacuno astere a structu rii sale. La s ud de falia Os trov - Since, elemen tele plic ative (sin clinalesi anticlinale, grupate in citeva anticlinorii si sinclinorii ) au ori entarea apr o apc V - E care,dupa O.Mirauta (1969), este 0 reminis centa assyntica.. . _

intre faliile Ostrov - Sinoe si Peceneaga - Camena, directi a cutelor se schunba,devenind NV-SE (eu exceptia portiunii sud-estice}. Dupa O. Mirauta (1969), aiei seindividual izeaza structura anticlinarie majora Dorobantu - Ceamurlia, ce are In ax grupulde Ceamurl!a (Fig. 16). in acceptia autorului, aeesta ar reprezenta a subunitate cu 0tec tonics propr ie , difenta j rr in o ri eut ar ea cut el or

Mrcni i Macinul ui s un: d:-em t1i de 0 serie oe afluenti de dreep.e ai Duni.rii (Ccmr.,PJopi lor, J ij ila) , ca t ~i de Val ea Taira (care se v ar sa l n l a cu l B ab ad ag ).

7.1.1. STRUCTURA GEOLOGICAPanza Mac in e st e a lc at ui ta apr cape exc lu si v d in f orma ti un i p re al pi r- e. f cr ra euu. ul e a lp in e

I ii nd r ep re zent at e doa r p ri n f il oane de roe i e rupt iv e.

,1 : ,*,~ /&"'/J~"';'; J , _ 1 , .. . - : C~t . I ,1J ! L / . In-.._,_.. I 1 . .. .~r / I / I / / ,;-'I-I-f-IO-C/~~"""";".~:J/JII/ffJf r (f- _ _ 1 - . , + j 1.J l/- 1/ ,'/ / : f f i _= = : :1 : :: - : ~ s ~ / -- :_ ; ' - / / f 1 6(; , . _ _ J J ON

'< 2r;;;-T c 2;1"Fig. 16 gecuunegeologica tntre Cameua siNeatarnarea (O,Mirau\a, !_956):?C - grupul de

Cesmurlia; GSV _ g rupu l s is ru ri lo r v er zt (l - form. de Dorobantu, 2 - form. de lstna); Dr. -Dobrogea de"No-J (3 _ fomi.de Carapelit; 4 _Triasic siIurasic; 5 - porfire}; FPC - falia Peceneaga - Camena.

7.1.l.l.FORMATIUNI PREALPINESunt repre zenta te prin sisturi cris taline mezo- ~i epimetamcrfice, depozuesedimenterc paleozoice, afectate de un metamorfism incipient si magmat i t e .Ststuri crisfaliue. Desi au fost cercetate In mai multe etape (D.GiLL~d.,O.M.irauta, A.Seghedi), aSllpra lor exists inca incertitudini in stabilirea varsrei $i chicr tJ.succesi unii, Prob abil apartin de trei sau dou a gr upuri difer ite: de Orliga si /sau de Me gina, ~,ieBoclugea - Priopcea

Grupul de Orliga, ce ep are pe a supraf ata mid i in dealu-il e Orliga si Sa rfiricll.,e sr e s lc at ui t d in oar agna is e, r ui ca si st ur i, c ua rt it e, amf ibol it es i c al ca re

Grupul de apare 1J1 dealul CL acelas i nu rue si, in continu are, la S de C::Ti111pi!nR la Mircea Voda, cat Dealul Buceag $i la Balabancea. Ca $i p recedent ul, e ste uncristalin mezometarnorfic, in grcsime de circa 300 111, alcarui t in partea in ferioara dinamfibo lite asoc iate cu g naise cuarto -feldspa tice, ia - 111 par tea super ioara din g naise cu srto-feldspatice (+ muscovit biotit g rana ti ) a soci at e cu t uf ur i m ic acee s i cua rt it e.

Relatiile dintre cristalincl mezome tamo- f i c de Megina ~i ee l de Orliga nu sunt vizibile ,intrucat apar in sit uatii tec tonice dif erite: eel de Meg ina in solzul ell ace la s: nurne , uude succedgranite gnaisice, iar eel de Orli ga in solzul Orliga, care dupa M. Saudulescu (1984) A" :1i rnpi ns pes te e el d e Meg ina.-Grupul de Boclugea - Pnopcea. i n e ei doi solzi mentio nati mai su s, pes te cristal i: . .ulrr rezornet amorfic se asaz ji si sturi epim cramorf ice alcar uite din filite si cuar tite. O . Mir~r'f;'(19 60) consid ers ca ele apartin unei sin gure unita ti litcstr atigrafic e, de vars ta O rdovicia n ~i- ;U ti _~ ,:mo rf ozat fl h er ci ni c. A . Seghedi ( 1986 ) a a juns l a 0 concl uz ie s im il ar a, i ns a p re supune c i; iVd i . .~tiil or e st e p robabi l r na i v eche ded it Cambr ianu l.

In concluzie , cri stal inul mezo- $i epime tamorf ic d in panza Mac in p rovi ne d in I ormn ti uu ised imentare si m agmatic e, proter ozoiee . ; ; i event ua l p al eozo ic e i nf er io ar e (?Camb:. . i . ln),metamorfozate in trei sau doua cicluri tectonice: preassynti c (grupul de Orliga), assynlic(grupul de Megina) si ?calcdonic (grupul de Boclugea - Nu poate fi exclu-Sposibilitatea ca primele doua grupuri sa reprezinte 0 ctapa geotectonicii,c or es pu nz at oa re d es ch id er ii p ri me i a ni d e s ed im e nt ar e.

PALEOZO.lCUL ocupa supr afete intinse in panz a de M ficin, depoz itele respec tiveflied separate in trei fonuatiuni: de Cerna, de Bujoarele si de Carapelit. Primele doueicrmotiu ni, pe crit erii p aleoutol ogice, rev i n Silur ianului s i Devouia nului inf erior; in sc hirob,c ea de- a t re ia e st e r apor ta ta Carboni fe ru lu i i nf er io r, t ar a a te st ar e pal eont ol og ic a s igure. Teatecele t rei formati uni prezinti i u n metamcrf ism re gional i ncipient , eat s i aureole de metamcr dsrut ermi c de con ta ct p ro vocat e de corpu ri le i nt ru zi ve de g rani te .

Magma tite pr-ealp ine. in grupurile de Orliga si Megina exists magmatite bazicr,rcetamorfozate regional, care reprez.inra oficlite de rift) puse in loc in condiui ensialice,eventual de rift CD scoarta subtiata (M. Sandulescu,1984), Nu este precizat dace ecestm egrnatism reprezin ta ve stigiile a doua eta pe geot eetonice sau 0 sing ura e lapa.

$isturile erista1ine ~j fonnatil . .1nile paleozoice SU11 t s tr ab fl tu te de llumeroase corpmide wci intruzive, reprezentate principal p1'in granite: .~i~(Lnodior ite. Dintre ace3te1t.g7~.:rlitele d'e M egina sun t antepaleozoice, i~,re : ; ; tu\ p:deozoiee. Intruziuni1e;r.Joozoice apaqin de doua genera!ii: unele fiim\ pu~e in loc lnaintea aClll1lularii

31


16/52

care n-o strabat si n-o comifica} si alt e!e dupf sediment areasi EI. 1962)

vilrsta (K-Ar) in ultimul timp pentru uncle rocimagmatice considerate ca unele dintre ele sunt alpine, In aceastasituatie se gasesc granitete alcaline de la Iacobdeal Pi atra Ro si e , corpuri lesubvulcanice din Dealul lui Manole, lglicioara, si din acestoraspre SE In riohtele alcaline de la Carjelari - varstele

de 196 M.a., care corespund cu (faza cimmerica veche)et al., 1989). De varsta alpine ar fi si granitul de Greci (192-227 M.a.).

Dad aceste date se vor confirma ~iele nu regenerari. istcria rnagmatismului dinpanza Macin (in general In Dobrogea de se va schimba depozitelorc orel at ive t ri asi ce in c are sa se fi impr ima t a ureol a t ermicaMentinerea i n pr ezentare a model ului CD

de la necesitatea unui plus de datealpina.Efnriuni deporfire (rio l ite) si rosii apar la Iacobdeal, Dealul

Manole si Megina. In solzul sent rnai rare si fcrmeazfi filoane. auca tac ter acid. so lzu l Balaban cea ex ist a s i fi loan e de do ler it e.

Intruziunile paleozoice de granitoide sunt legate de orogeneza hercinica, celem ,' cm,n,>l it ic c prooab il d e fa za breton a, i ar c ol e pos tca rap el it iee de faz a s ude ta. Efu ziuni le d e

datele de versta absoluta, s-au produs ceva mai tarziu, in Permiana cadrului structural de persista 0 serie

fundamentale dintre rocile cele alcaline, c a ts i mas iva . Di feren ti er ea nF tmc l, in ,i d

carcoatcanna in solzu l Balabancea

Pe baza acestor relat ii, i n panza Macin sunt separat e doua sar patr u .subwn;~( i~j ss.uDupa M. Sandul escu (1984) se recunosc patru solzi: Balabancee -Buceag, Mej-ine.

OrligasCarjelariFg.19)-.--o:-----------~

sugeraJar fiind tectonica (M. Sandulescu, 1984). fruntea sa reprezinta linia de

dupa care Macin este peste panz a Niculitel. Informatiunile paleozoice sisturil e cristaline din solzul Balabar.cea-

Bueeag sunt impinse spre E peste cele ale unitatii Niculitel. in ac eas ta d in 1I.wlhrre i iviri (N de Trestenic si SV de Revhrsarea] ell mctamorfite (din grupu l

;;1 granite de ca reprezentand petice de acopcrirc din

7,1.1.2, FO~MATIUNI ALPINEIn panza Macin (in l imi tele mentionat e), formatiunile alpine sediment are ( Tri as i e,

Jurasic) l ips esc. Ele i nsa in prelungirea psnzci Macin (spre S) , i n fundamentul Pl atformeiBabadag, conservate ercziune sub cuvertura creracice. In aceasta situatie, se ridiceintrebarea daca astfe l de formatiuni D-3U existat ~j in cadrul Macin, dar au fost

7.1.2. TECTONlCAlncividualizarea piinzei Mdcin. I n cadr ul Dobrogei de Nord,

punerea in de catre ]'IA. S avul (1935) a liniei tectonice Luncavita-Consul.autorul I i fixeaza varst a, i n sensu1 ca incalecar ea s-a produs dupade d isloca -. e) . da r ina int ea Cenomanianu lui ( care 0 acopc-a la S de Consul) .panza rei ese mul t mai evi dent in inter pretarea dat a de I.Atan asiu in 1940 .

Aran jamen tul st ruc tural major a l Orogenului Nord Dobrogean t impu riu ~j, impl ici t, alpanzei Macin s-a realizat in intervalul dintre Jurasicul Albian, in m.scarbeneocimmerice sau eventual In. cele austrice timpurii. alpine dinMecin, li"i c are sa se fi imprimat efectele aces tor foartc rnultelemen.etor plicative si rupturale alpine timpurii de celereilqi:k dintre formatiunile prealpine, dar acestea ar putea

ceea ce ar rcl evaSolzul Megina, s ir ua r I a vest de precedentul (Fig. 20), se1[, Macin pana la fruntea sa punand in contact

eu formatiunea Carapelit (excJusiv(nu neaparat originea) pare evident, eel putin

de eroziune. Dad. avem in vedere ca intruziunile postcerapclitice strabat inaceasta formatiune, consolidarea lor s-a produs un destul de

gros, posibi! alcatuit din formatiuni alpine, in panza Macin, ca formatiuni se cunoscdear filoane de diabaze si posibi l de porfire, puse in lac in Tri asi c sau chiar i n

urmari ince- iand dede

2


17/52

Solznl Cdrjelari este mai vesuc, fiind psr elel CLl, [ ;


18/52

Niculij el si lunca DU08.fii apare, de aseme nea, 0 zona depresionara care piitruude pe vii,ce me;e in interiorul podisului.

este drenata de unii afluenti de dreapta ai Dunarii (paraul Viilor) si deccrsuri lc superioare ale r aur ilcr Tel ita ~iTai ra, car e in timpul verii scacs.

Panza Ni cul itel este alcatuit a in principal din forru at iuni alpi ne de varst a tri asica.atat sedimentare, cat si rnagmatite. Pe arealul ei si citeva iviri eu formatiunicum sunt in: Dealul Edirlen, SV de Revarsarea de Mihai Bravu. Cu

celorialte doua la panza Niculitel este latectonics. rcprczcntanc de ale panzei Macin.

Consul si Sarica exista unele si stratigrafice care,interpretate ea

Intre

. TRI.ASICUL INFERIOR (\VERFENIANUL) dcbuteaza prin depozite epic.lesticer.rdito-arenitice, care se treee la 0 sedimentare carbcnatica, ceea ce permi t c

litologiee: formatiune a epi cl a sti cf ~i formatiunea calcarelor insunt, ill fapt, comune pentru digitati a Saric'a si Tul cen.

eanscrnnare, au denumite in acel a si r es pecuvde Bogza" si "formatiunea calcarelor in placi de Somova'' {A.!-f"h"'",'"';n',,". lor sunt in panza Tulcea

Consu l, e ste A:1jS;~I,L . _ , I ; _ C S t , 1 J .din

7.2.1. STRUCTURA GEOLOGICA

adaugate la ccle tectonice, impun 0 prezentareevident iate mai bine parti cul aritatile l or, ceea ce nu

7.2.1.1. D1GITATIA CONSULIn alcatuirea acestei di gitatii (sau eventual participa forrnatiuni prealpine si

-orma tiuni alpine t ri asi ce Iseormcntare magmauce) Succesiunea formatiunilor alpine seinche ie la n ive1ul

For matiuni prealpine. In arealul Consul, depozite prealpine se cunosenumai Ia vest de Mihai Bravu, fiind reprezentate printr-o formatiune vuleanogen-sedimentara.

Fcrmatiunea vulcanogen-sedimentara de Mihai Bravu este alcatuitf din breeiivu1canogene, conglomerate marunte (eu galeti de porfire, cuart, granite), siltite

rO$11 ~i verzi in st rat e ~i t ufu ri p or fi ri ce cu f eldspa t ros u. An sa-nb lulinsurneaza 600-700 m (Fig. D. Patrulius et al. (1974 ) au at ri bu it , T ar .? dovez i ,aceasta formatiune Permi anului, insa continutul pal inologic denota 0 varsta mai veche,Devonian superio r-Carboni fer .

Pe form atiunea vulcanogen- sedimentara se di spune tr ansgresiv Triasi cul inferi or.Formafiuni alpine. Sedimen tarea a lpine a inc epu t in T ri asi cul infe rior (We rfe ni an)

printr-o epiclastica care s-a instal at 0 sedirnent are carbonatica. Ate: inc a t Sarica si panza Tuleea, depozitc.e tri asice se pr ezintaActivitatea s-a declansat tot

7.2.1.2. DIGIT ATIA SARICAAceast a digitat ie, si tuat e l a E de precedenta, este sinonimf cu "panza

rstrans). 0 mai mare, fi ind alcaruite din depozite triasice ext inse pe. _ arealul ei,. dupa cum am ararat. exista si formatiuni prealpine,imerpretate ca avand pozitie tectonics. -

Fcr matiuni prealpine. Astfel de formatiuni in Dealul Edir1en (N de Trestenic)~i~ ',Vde Revar sarea, fi ind reprezen tat e p rin ~lForm atiun i alpine, In digitati a Sarica, 13 ca 9i In Consul,

sodimentarea alpine a inceput in Tri asicul inferior, insa aiei se pana Tria-iculsuperior (Norian). Scdimentarea a inceput prin roci din Werfeniunul$u--p-.er~orse treee la 0 sedimentare carbonatica, partial, in Ladinian si T riasiculsupenor, prjn faciesuri Procesul de sedimentare in Triasicul inferior :.:mcdiu a fost perturb at de bazic si acid. '

Magmatite tr-iasice. Niculitel (in cele doua digitatii), in Triasic a TOSl 0intcnsa activitate atat bezica, cat si acida.

Vulcanitele s un t local izat e cu prcca cere in pa rt eas poradic si i n S. P et rog rafi c, s unt

si variolite, spilitizate, ce formeaza sub fu w1i linsotite de piroclastite (M. Savul, 1931: Incre rocilc

JG


19/52

V/I!ca,II"t.::/(; actde 2.11 dezvouare mare in dig.uui a Consu l (dcn lm il e Ma lciu, E sch ibs li c,Consul) , dar apar $i in digitatia Sarica. Dupf M. Savul (1935), ele constau din porfirenucrogranit i ce cu tex tur a masiva si por fire cuar tifere (riolite) cu t extura fluidal a, insoti te detufuri riolitice si ignimbrite, care in Dealul Malciu sunt strabarute de dyke-uri de doleritecu ar ti fer e. E fuz iun il e acide s-au mani fest at l a sf ir si tul Tr iasi cului infer ior si i n T ri asi cul mediu,ult in~eJe Iormand dyke-uri (EL Mirauta, 1982). Rezulta ca efuziunile de roei baziee ~i acideau fast intense intr-un interval SCUTt (Spathian - Asinian), dar m agmati smul b az.ic acontinuat $i mai taz i u , p robabil p a l l a in Trias icul superio r.

CUATERNARUL acopcra supra 'e te intinse, rnascand In mare masuraEste de 0 paturs cu depozite de loess si locssoide,

(l-5 m), intre care apar si cateva niveluri deau relevat 0 legatura Cll rocil e din subasrnent. eelt im p c e I a a lt ele su rse le su nt d if er it e ( V. C od ar cc a, C.

Sandulescu (198t{) s -a . ii l,mif. .. .. ;l1. l il l dous e .tape: Iu Lics:c (-i jl i~cf !r ik ecc irn.ne rice ), c ind s -aprodus incal ecarea di gitatiei Consul peste cea de Sar ica, schitandu-sc ~tiljlll ~:e:;le p!in7ilTulcca si i n int erva lul po st ju ras ic - ant e-Albi an (miscar il e n eoc imme ri ce ~!1Iirura-ncocorrueuesau austrice timpurii), cand s -a de fini ti va t ac est aranjament (Fig. 2 5)

H ~/ T

Fig. 25cereeeetate, 2 -~-;s, Tulcea;C -

n r n .E2J32~~:~~

uord-dobrosean geneza panze i Niculitel (M. Sandulescu, 1984) 1 - Icrmatiui"1,,,,,,.",,,],],,, 3 - de fhs; 4 - roci mafice; M - pfiuza Macin; T-

C + = pfinza Niculitel1.2.2. TECTONICA~!!.nza Niculitel, asa cum a fost definite de la lnceput, este sariata dupa falia

Suric:- pcs.e panza Tul cea, iar l a V supor ta sari aju. panzei Maci n. Falia Sariea ar e un tr aseusinuos, prezentand un intr and adanc spre Y, intre l ocalitatile Nalbant ~l Tr est eni c si un al tulla N de Dealul Sari ca. Cele doua intranduri arata amploarea sariajului si conturul deercziune a frunt ii pau ze i.

Panza Niculit el cuprinde doua digi tati i: una interne (Consul ) si alta extema (Sanca),pe care D. Patrulius et al. (1974) le-au interpretat ca panze solz independente, respectivpanza solz Consul in V si panza solz Niculite! (s.s.) in E

Avind in vedere c. in digi tari a Consul succesicnea Tri asicului se i ncheie la ni vel u!Anisianului, prima etapa s-a declansat, probabil, tnult mai timpuriu, cand are lac side.ne ru ju l saria ju lu i panze i Mac in .

Fig. 2, [d ; l t i t : . t \ , i ; ; . ( ! "w..z:: .)

?;7 B S 7 7dintre panze!e Macin, Fulcea: M - panz a M!cin; C -S - digitatia Sanca (panza s.s.): T - panz a Tulcee.

7.2.3. RESURSE MINERALr;Panza Nicul itel are purine rvsurse minarule, tep-ezenune prin i1f, inc~aj. izc~!i de

fie- asociate magmatitelor rri a sice acidc (riolite) si bazicc (baz.i.he), la care sc nd~-'_l:,;\catcare si gresii triasice.

In perimetr ul magmati telor acide din dealurile Consul, Eschibalac ~i Maleiu, cpnreo m i n era J i z a tie de fie r , reprezentata prin corpuri l enticulare de olisis.(transformat in cea mai mare parte in magnetii), asociate cu 0 de e:)iCOL,cuur], clorit ~j c arbon au. Le rui lel e sunt local iza te ; 'V:t1U

o dispozitie concordanta eu es.e considerata T i eprin sublimare la 0 di stanta suficient de mare de sorsa (V. Ianovici e:

fie pircmetasomatica ~i hidrotermala (1. Matza et al., 193 I). Sub aspectconti uut ul medi u in fier este de 25,5%.

C a I car e trias ice, cum sunt cele de Ia Mihai Bravu, N. Balcescu ~iNiculitel,prezint a insusiri pentru a fi util iz ate ca pi atra naturale pentru drumuri, consuuctii,faoricarea varului sau ca roci ornamentalc. Se exp.oareaza numai ill zona Fantana Zmcului{sur! de Niculitel).

PO' f i I" e cuartifere, din dealuri le Mal ciu, Eschi bali c si mai al es Consul, ar P>.l u.:: ;:!fi uulizate ca piatra sparta si, mai ales, criblur a de mar caj sau ca piatr a ornarnent ala.

Iatime de 1-6 km, dispare la 1' 1 de vales24). Spe ci fi c p ent ru a cea st a di gi tat ie est e

marea dezvoltare a porfirelor care se adauga si unele particularitet. aledepozitelor triasice medii, care si termenul stratigrafic superior. D. Patrulius et a1.(1974) apreciaza di aceasta di gitatie est e impinsa cu eel purin 8 km pes te d ig itat ia Sarica.Amploarea saria ju lu i p ledeaza pen tru interpretarea ca panza independenta.

Dig itat ia Sarica (panza Niculitel 50S.) este mult ma i mare $i in caJ ru l e i formatiun iletr iasi ce for rneaza mai multe cute sinclinale si anti clinale, eu vergente est ice si solzi in parteafrontal a. A v and in veder e acest aspect, i n cazul separari i ca panza independenta, denumirea depanzji solz nu mai este adecvata, in V suporta sariajul digitatiei Consul, tar din paraulCovandria, sariajul dir ect al panzei Macin. La E est e sariara cu 12-15 km pes te panza Tuleea(Fig. 24).

Fonnatiunile prealpine (de Macin] din Dealul Cilic si de Ia SV de Revarsarea seinscriu 11 1 a :x e le u n or a n t i c l i n a l e Mutihac,1964) sau reprezinta petice de acoperire dinpfinza Macin, in ultimul caz, lor in dig.tana Sarica ar suger.a ca digiiatia Consul si,partial, cea de Sarica au fost acoperite de panza Macin, conturul digitatiei Consul fiind Inintregirne de eroziune

Panza (s.1.) provine dir-tr-o zona de rift intracontinental, desehis in Triasiculi ..l i 'c.riOt) c tilie a ill l~lo:! i[)!c, e ll m ax im um d ~ ~ ti vi t~ le o _s'o ii li ci 1 1. 1S O( xt t- D( Ul-A n i s . i . . : . F l . C O i i l P T : ;; ; j; i u J K ! . C il ~ e a C O ;- :_


20/52

si M...bmudia sun l culmilc B(,~Li:!Me-e Si Bestepe (de asc-aenca in h!.il,SlllliIilli sr.ticlinal), iar h Sde ele s unt de alur il e Ca ir ac e\or , su b forma de mame loa ne se pa rat e d e inse uer i.

Partea sudica a panzei Tulcea este acoperita de apele lacului Razelm, ce are 2-J illad an cime. in eup rinsul lui se g ase st e ins ul a Pop ina .

Reteaua hidr ografi ca est e sar aca, fi ind rributara Dunari i (eursuri scurre) , laculuiRaze lm (pa rai el e Nuc ar il or si AgighioI ) si l acului Bab adag ( ra ul Tel i]a) .

7.3.1.1. FORMATIUNI PREALPINEIn panza Tuleea, formatiunile prealpine sunt prin sistur: cristaline,

depoz .r e p al eoz oice (af ect at e de un me tamor fi sm incipi en t) rnagmat it e.Sfsturtte cr i s taline apar pe suprafete reduse, fi.nd reprezentate prin roci

mezcmetamorfice si roci epimetamorfice si/sau ankimetamorfice. Intrucat in stadiulcuoostintelor actuale echivalarea cu metamorfitele din panza Macin nu este certa, seimpune separarea lor prin denumiri locale .

Formotiunea de Uzum Bair grupceza roci mezometamor fi ee, ca re afloreaza 1 1 1dealul ell a cel asi nume (Fig. 26 ), al catui te d in mic asi srur i Cll disten, in care apar benzi deparegraise si pegmatit e cu muscovit si granat i (A. Seghedi si V. Uricaru,1985).

..-"...m""" . o ' r.h_"$t:

7.3.1. STRUCTURA GEOLOG[CA.T'i _'z a Tuleea es te al ca tui ta din forma tiuni prealpine ~i for-nniuni alpine, uhimele

cvgnd dezvol ter e l argj i. Si un el e ~i al te le sun t in ma re mas ura cop er .t e d e ococc+te Ioese oide.CUl:.ClTI.!l."t:.

Magman tel e prealpine sunt r ep rez en tat e p rin roci int ru zive grani to-dior it ic e, fi lo an e depar f ire s i de d iabaze .

ccarure; 3b -ardezii}; 4 -

7.3.1.2. FORMATIUNI ALP[NEIn panz a Tuleea, forma tiun il e alpine revin Tr ia si cului s i Jurasi cului , fi ind reprezc nmle< ' l _ l i i pr in depuner i s edimentare, c at s i pr in magmat it e e fuz ive , b a z i c e $i acide.

TRIASrCUL. Ca urmare a s tudi ilor efe etuat e de V . Ana st asiu, I. Simi onesou, E.K.ii:L1. O. El. Mirauta, V. Mutihac, D. Patrulius, E. Gradinaru etc., este atestata prez-r ..~;!i.ntruror mergandu-se in unele cazuri pfma la detalieri de biozone.

general, sediment area a i ncepur prin rccicare s-a instalar 0 sed irnentare c arbona ti ca, i ar l aill de ffis. In Trias icul mediu ~i Triasicul

d ive rsi fi ca t, fu nct ie de mo rfo log ia ba zinului d e ac umulare .TRIASICUL INFERIOR (WERFENIAN) (Fig. 28) se ajaza discordant ~.i

trauagresiv peste formetiunile prealpine. In acest interval sedimentarea a fost relzrivunifcrma pe intregul areal al panzei Tuleea, fiind asemanatoare eu cea din panza Niculi pl. Incil~l ?epozitelor car~ revin WerfenianuIui, se pot separa doua unitari litologice: U ! ' : 1 1 icpiclestica (.joeBC'~) ~l $i.!)" ca'ccro-maruoasa (de Tulce VCCh~-Sot::lO-..J.).

tkvI17S. . v;-

i.'ig. 26U,,)~ b J. i. :" ; 2 -

Formcui une a de Har ia apa re In de alur il e Red iu ~imai ales Hori a, fii nd c cscrisade 0. M i r a u t a ( 1966). Autor ul separf in eadrul ei douf o n i . a p lit ologice: una infer ioara, euroci rnetapsamitice (altcrnanta ritmica de cuartite si filite) si alta superioata, cu sisrurisericito-cuaiti tice {alt ernant s deasa de fi lite ser icit ice, cuartite serieitice, filit e si cuartit egr afit oase), in grosime de 100 m.

PALEOZOICUL. In pinza Tuleea, Paleozoicul este reprezentat prin Silurian $iDevonian, care sunt separate in doua formatiuni: de Rediu si de Bestepe (Fig. 27).

Format iunea de Rediu (Silurian - ?Devonian inferior) a fost separata de 0.Mirauta (1966) la E de Cataloi, in dealurile Rediu $ i Puturosu (Fig. 27). in cadrul ei sediferentiaza doi membri: unul inferior, alcatuit din gresii cuartoase si silicolite negre saucenusii , in st rate subtir i (2-10 em), argil e fil itice negricioase si intercelati i de cal car e; aitulsuperior, format di n sisr ori ardezi ene, eu intercalatii subordonat e de argile filit ice si st ratesub tiri de gresii cu ar toas e (300 m)

Formatiunea de Bestepe (Devonian) . Preze nta Devonianului a f ost presupusa inco linel e Mahmud iei cat re G . Murgoci (1914) , i nsa a tes tarea pa leontolog icf 0 datoram lui O.9i E1. Mi rauta (1965), pri n identificar ea unei faune de ccnodonte. Aceiasi au t ori au stabilit;, i succesinnen, 1 : : 1 cndrul ei trei membri: infer ior, mcdi en 81~---::i0i"'. Crcsimcair.=lG1fLi.U,;i! de m.

2

TRIASICUL M.EDIU $1 SUPERIOR (ANISIAN-NORIAN), iiJcopiucl ". 1 Tr-asiculmedi u (de fapt in Wer feni anul terminal), pr ocesul de sedimentare s-a di ver sifi cat, fencmen~fi111a l. at i n~i i?e I_.Simione scu (1927 ). Av ind in ved ere ca p e 0 sup raf at a mica a pa r in c onu crl it ofac ies ur i d ife ri te , n u es te ex clus c e ae est ea sa ref l ect e, i n real it at e, sup rapun er i t ectoni ce,

~o 41


21/52

G - e l putin d e a mp lo r r er . UIlO, di r ; iw' : i i SoW 3 01 zi, d ac j. n u ch isr " '- un or T J!.n zo ..:, asp ec t pr esu pusi . n . : w . de 1. Atanas iu (1940, pAO)[X l !inii se pot diferentia trei litofaciesuri: de Murigbiol-Popina (?i~. 29), deAEi~hiol1,i de

~-,f'"k:;.rp.{7;c/lt>#., /amm~//

, ,- t 'o i mp o o. r ;: ' t lu P ,; ;/b/o,3/;; /I.' mOf/sso/J/R.f'/p;' .J{';;W.'. w

. R ' x : : i l = . . !;~7JC

Rocile acide const au din r ioli te, ce fonncaza l aco li te , dyke-ur i si fi loa ne, aso ci at e ell?imcias!ite (aglomerate, tufuri, rar ignimbrite), ce apar in acelasi ar eal eu rocile baziee.

In ce pri.vqte geneza, magmati te le ba~iee ~iac idc, la fe l ca cele din panza Niculitel(sL), sun! considerate vulcanite Iisurale, de intcrplaca continental a ce separarcaconr inen telor , apart in faz ei de vulcanism bimodal manifestat in super.or-Aniaianul (H . S avu et al., 1 . 9 85 ; I - I. S a v u , 1986).

JURASICUL. Depozitele jurasice sunt conservate in partca vesuca, pe arialitofaciesului de Catalai, ~i in eea estica, pe aria litofaci esului de Murighiol-Popina, carereprezintf zone afundate tectonic, in comparauc cu partea mediana. Iufiltata. Stratiere.Bce -sl r- .d ovedi ta prezen ta Liasi cului , Doggerului si a Malmu lui infer ior (E', Gradinaru,198J!).

LIASICUL este cuooseut numai in partea vestica In csteva iviri: la Cataloi-Poste,Nalcant si in Deahl! Denis Tepe. Litologia se schimba, deveni nd epicl asti cf cu aspect de i . 1 i ! J .1 . Atanasiu (1940) a denumit depozitele respective flisul de Nalbant, arribuind.ile~ / / . ; tA1f0'P"'/"ooU,I XdtW~#K . . wnd {? , 7 'J < " ,Y k . ', .. ...;_,A'~,.a..:'!4dd~.!!n';'n.f'v~/i'J-" v t 17 .c o " 'f ' c ?" " v s aom. ! ; -/

L S irnion eseu (191 0) a remareat as cmanarea faunei cu c ea din s tr arel e d e SL Ca ssi an dinAlpi, c.ribuindu-le Ladinianului superior. A. Baltres et a1.( 1981) afi rma ea, dupa l itol ogi e sicont inutul fosil, ealcarel e din Popina sunt de tipul Wetter st ein si r ev in Ladini anu lui ~iCordevclianului (Carni an inferior). Acumul area lor s-a produs in ape putin adanci, deasuprabazei valurilor. Patul acestor depozite nu es-e cunoscut. Nu este exclus ce arealulfi dimas ca self putin adanc intre Anisian Carnian eu ecumulari de calcare de tip

sa u, in Ladini anul infe rior , a 0 afundar e (t nse de scurt f durata) cusimila-e formatiunii de Cataloi, Ladinianul superior sa se revina la ape putin adanci.

IVL\GMAT1TE TIUASICE panza "Iulcea, sunt localizate exclusiv in}N, Inb-e Somova si Malcoci, mai ales in dealurile ~i Cor.elu (FiZ. 30)_ L fei ca lTi!lib? .: .)Nicu li te l, sun t reprezeutate prin roc i baz ice s i acide .


22/52

DOGGERUL SI rVI.AJ. .. .1UL INFERIOR J.U Cost identificeti, pe criterii paleonrclogice,111.1111a in Dunavat (E. Gradinaru, 1974, 1984) . Autorul scpera doua fonnatiuni: deDunavat ~i Carabair.

CUATERi~ARUL Depuner ile cuaternar e acopera suprafete inti nse, mascand in marerniisura mai vechi. EIe sunt reprezentate de 0 patura cu depozite de loess siloessoide m), in care apar cateva niveluri brune de paleosol uri,

Anal iz el e granulome tr ic e s i rnine ralogice (V. Coda rcea si C. Ghene a, 1976) au rel evatc a in pa rt ea cen tr al s ( ex . Ag igh iol ) ruat er ialul a p rov eni t din su rse di fer it e, f ii nd d epu s ini ti al pezonele inalte si resedimentat la sfar situl Plei stoeenului si in Holocen. in s chimb, in lungulDunarii apor tul al uvi onar a fost determinant, iar in sud a devenit dependent de complexullacusrru Raze.m-Sinoe.

Dupa cum am ararat, sectorul vestic alesnc. cu precadere la contactul cud epo zi te jurasi ce. La randul lor , cel e

Tulcea este mull mar afundat dedit eelunde Sl1111 aflorimentclc CI!

~i afunda te In SE

7.3.2. TECTONICAPanza Tul cea suporta in V $1 S V sari ajul panzei Niculi tel, iar in NNE este sariat a dupa

falia Sf.Gheorghe peste Plat fonna Del tei Dunar ii ( Scit ica) . Avand i n vedere ca in alcatui reap anz ei Tulcea pa rt ic ipa depozi te juras iee ( in clusiv Oxfo rdi an) , r ezu lt a ca s ar ia jul s- a produ s inmisca ri le neo cimme ri .e e. Reluarea ( sa u d efini t. ivarea) In misc eruc a ust ri ce t impur ii 1 1 1 1 esteexclusa, dar lipsesc depozitele corelative

Forr nat iuni le prealpine si alpi ne sunt cutate in anticli nal e $1 s inclinale ( eu t endinta degrupsre in partea de NV ~j de largir e in SE), afectate de unele ftacturi SeCO:1hE~ t rei a nt ic li na le: Redi -Uzum Bai r; Trei Fan tan i-Mur ig hiol . ;; 1

7.3 .3 . RESURSE MINERALEPrincipale!e resurse din panza Tuleea sunt: sulfurile polimetalice, baritina ~irociiecnrbonatice.S u J fur i pol iIn eta i ice se gascsc intre Somova si Millen, fiind

rcprezenrate prinrr-c parageneza cu ble-da, galena, calcopirita si retraedrit. asociatarioli.elor. Mineralizatia de origine hidrotermala sub doua aspecte:

s ir ua ta I a limita r iol itelor eude impregna ti : i n r io li te breci fi at e si

Bar it ina (exploatata in eea mai mare parte) apare In aceeasi zona ca filozne{pcrirnetrul Mined) si ea un corp eilindrie (Dealul C0I1eiu), ee are in baza sulfuripolimetalice.

Cal ear e de varsta triasica au raspandire foarte mare. Cea mai impo-taotse-ploatare se gasqte l a Mahmudia (Dealul Caraicul Mare}, fiind utilizate in CombinatulSiderurgic de la Galati, indepliuesc conditii de ealitate si pentru industria varului, codei,cr.uciucului $i ceramicii fine. Alt e exploatari de eal care triasice, sistemat ice san sporadi ce,5'~ la Tuleea, Agighiol, Zebil, Mineri, Somova, Murighicl - Dunavat ete., [iind

ca piatr a pent ru dr umuri, cai ferare, el emente de ccnstmcr ie $1 fabri ca'rea varul ui.Dolo mit e ,provenite prin dolomitizarea calcarelor, apar la diferite niveluri lntre

c~.l~.:!.reledin perimetrul localitati iMahmudia. Se cxpl oateaza impreuna cu calear ele, fii ndurilizate in siderurgie.

G r. e s ii, in Dealul Carierei {Tulcea) se ex ploateazf gresii cz.lceroase, iar in .Dcalul Deni s Tepe gresi i cuartoase, utili zate ca pi atra pentr u drumur i ~iconstrucui.

~ ( ? : : %~I :~s v 1 , . . y _ " ' ' ' ' ' ' ' " : , , ",_Y.. IN E=rr: '.(F: .Cj~;i,~'/ I; : ~ ~ , : ~ i ' W D ""1','" ~( Ii ',y. "7 7 / - 7 / ' .~t!.ill 'c~~ ,'. . ~ ~ ' , > i ' : : , , ~ -.~ ~ : S(" ~'~~~/f~~::;';'.;, ' _ ~ : ll OS. ~ ' - ' y , . . . , , ~ , , : ~ . . . et. ~Ga JE :!J ~

Fig. 32 Sect iune geologi ca intre Macin ~ifalia Sf.Gheorghe (dupa foile 134hsi 135h dinHar te ge ologica aRoman iei sc ara 1:50 . grani te si granodior it e; 2 - h aza lt e: 3 - r iol it e (por fi re) : 4 -sisturi cristaline (lonesi, 1994).

Tes t de eva luat-e1. C5.nd s-a definitivat aranjamentuL structural at Or'ogenului Nord

Ant icl in alul Redi -Uzum Ba ir , si tu at aproximat iv in par tea ce nt ra la, se prelunge st e in NYpana spre lsaccea, iar in SV (Agighiol) se bifurca. S. Cosma et a1. (1983) ll considers caderivand dintr-un r id si traseaza, in l ungul flancului sau nor d-estic, 0 fal ie inverse. Nu est eexclus ca acest rid sa reprezinte fruntea unei sau chiar a unei panze, avand in vedere c adesparte litofaciesul de Catalci (in V) de carbonatice (in E).

Anr ic li na lul Tu lce a-Mahmud ia ( to t r id , dup a S. Cosma et al ., 1 983 ) es te pa ral el eu fal iaSf.Gheorghe-Oancea, ce reprezinta f runtea penze i Tuleea.mtre cele doua antic lina le , c a t si in V de anticlinalul Redi, se desfasoara mai multes inc lina le si an ti cl inal e, cel e din scc torul v est ie f ii nd int ret ai at e obl ie d e p anz a Nicul it el

Elementel e pl icar ive sunt a fect at e d e fracrur i d ir ij at e aproximat iv N-S , dint re care ma iimpcrtanta sa fie falia Telita, care dclimireaza la V un sector coborat, in care s-a deschisprin foraje de Zebil. Semnificatia corccta a prezentei acesrei formatiuni poate fidedusa numai precizarea varsrei. Nu este exclus ca aceste fracturi sa fie posterioareelementelor fiind corelabile ell fracturi de acelasi tip, ee afecteaza si Masivul DobroaeiCentrale (S. Cosme et al., \ 983) -

Dobrogean?2. Ce panze for meaza Orogenu lu i Nord Dobrogean ?3. Enumer a ti grupurile de sistur- i crista l ine di n Panza Mdcin.4. Unde cunoasteti efuziuni de potfire in Panza Mucin ?5. Ce lini e t ectunicf est e impor tan ta pentru individualizarea panz ei l'\'i iici


23/52

s, PLA"HO;Ll'ylEALPINE. un melemorfisrn inc ip ient (fo rmatiunile dl C Cerna, B ujo ur elc C ar ap eli.] l-ili:.g'Jljtitt::.lo


24/52

Un aspect inedir II ccnsn.uie prezen!a mezozcice {sedirucntsre ~imagmatite) in panzei Macin din cadrul vizibile la Carjelari siCamena, unde sunt tectonic impreuna cu fotmatiunile prealpine. Conservarea lor subcuvertura cretacica problema dad astfel de formatiuni n-au existat, initial, pe intrega rea lul pa nze i Macin, da r a u fo st ul ter ior ind epa rt a: e d e eroziune .

Tectonica cuverrur-ii. Depozitele cretacice prezinta cuteasime tr ic e, or ien tat e VNV $i discordant structurile tundamentulAstfel, in jumatatea de N se tret T.raia.n~ - Izvoarele siN. Bal cescu (pe latura est.ica ~i . s epa rat e \nt re el .e _pnn nd lc3 .r eaA tmagea s i Ba spuna r - Uspen ia (pe l atura vesrica), i nt re el e fi ind an ti cl ina lul he lm] (Fig.

In sudica. In de Dunare $i Siret sunt mai muke (LOZOV;i_,Malina, Brates), eel mare fiind Bratesul , care a fost fozrte ; - - _ 1 1 . . _ ; j ~ :Fjld. ese care. Ele s un t fo st e l imanur i fl uvi at il e, c rea te pr in b ararca gr indur il or Pr .uului . Duniirii.~iSiretului , in t impul Holocenului .

8.2.1. STRUCTURA GEOLOGICAI n cadr ul Platformei Covur lui, cele do ua etaje structural e,

(fundamentul si cuvertura}, se foarte net.

8.1.3. RESURSE MINERALELl PJatf0l 111a Babacag exi sta resurse minerale legate atat de fundament, c a t ~i de

cuverturaResursele fundamentului sunt prin unele impregnati: de calcopirita : ; ; ibazici de cupru, asociate ell riolite Camena. . _

se exploateaza in cariera Movila Goals, fund utilizate sub forma de ptatrasparta si criblura de drumuri si constructii. . . .

Din de Cirjelari (Dealul Sfanta) se exploateaza calcare jurasrce, uti.izatepen tru p ia tra

Resurse le cuvertu ri i sun t renreventarenumeroase carie re (Codru, Cosari,

pen tru funda ti i ~iarhitectonice.J' Iat fcr rnei Babad ag, In depo zi te le cret ac ice s i eo ce ne de cuv er tu ra s-aude hidroc arbur i (pet rol si g aze ), cum es te s truc tura Lebeda.

roc il e ca lca roa se c ret aci ce, c are se e xt ra g inJur il ovca et c. }, fi in d u ti li zat e pen tru

sau sub forma de placi stefuite, ea dale pentru

8.2. PLATFORMA COVURLUIPl atforme Covur lui s-a format prin scufundarea partii nor d-vesti ce a Orogenului

Nord Dobrogean, proces in Badenianul incepind. cu extremitatea _n0_rd-vestica, s-a extins treptat in pe parcursul Depozitcle acumulate pma 13

Romanianului consti tuie cuvertura care acopera fundamentul cutat.Platforma Covurlui este intre Platforma Birladului nord),

Val aha ( in vest) ~ipinzele (in sud). Traseul falieiPlarfor-na Covurlui Platforma Barladului, si mai ales

r'eceneaga-Camena spre N, dupa care Platforms Barladului esteYalaha, sunt in mare masura arbitrate.

Aspecte orografice. Cu regiunii de NV (Intre Barl ad careterminatia sudica a Tutovei, cea mai mare parte a (E deGerului ) ar e \m rel ief de coli ne si pl ato ur i joase, cunocute sub denumirea de Podisul

Covurlui (Y.Sficlea,1972). in pa rt ea nordi ca a ace stui ped is predomina int er fluvi i co linare,eu altitudini de 200- 300 m (colinele Ccvurlui }, i n car e procesele de ver sant sunt deosebit deactive, f avotizate de substra tu l ni sipos. Partea sudica este fermata din inalte, userinclinate S, altitudinile cob orand de 1a 200 m a 60-70 III

la V de Valea Gerului sub reliefului, deturtrocranoa care drcneaza Platforma Covur lui est e fermata 0 ser ie de

{Covur lu i] s i d e st anga a i S ir etului (DQxJad , Gc ru, Suhu rlui ,Lozova, insotite de terase

8.2.1.1. FUNDAMENTULFundamentul Pl a tformei Covurlui, dupa cum am aratat, nu -cprezime altceva

cxrremitatea nord- vestica a Or o g enu lui Nor d Dobrogean ( Promontoriul Nord Dobrogea- iafundat). Cea mai mare parte revine Macin, iar pe latura estica (spre Prut) 0 m.cx

este ex clus ca, prin acoperirea ultimei de 6"~J,O::A fost deschis in numer oase sonde, i ncat este hine

cirnoscut, fi ind format din sist uri cri stal ine, depozi te sediment are paleozoi ce si magrnatir eprealpine . Nu es te exclusa nici alpine triasice

FUND4\1ENT VL DE laru-a estica, in apr opi ere de Prut, in zonavulcarute bazice (baz alte) acide (filoane ds

pcrfire prin pczitia lor (latura cstica a rur.camentuiuNiculit el, in care au 0 dezvo lt ar e mare, mai a les in p ar te a nordi ca.

48


25/52

respective r.r I '5\ne.l l [i Incsdru.ela p.0JLZaTulC2-~I,in evemualireica aco~ir.~j.te-,::;~.~;1jc~:.'I_"Niculi tel de catre panza Macin. i nsa acest lucru este foar te greu de stabilit P,)i13'1).

8.2.1.2. CUVERTURAi ' > : : fundamentul eutat se aster n depozite neogene, ce apartin eiclul ui de scdimerunre

Eladcniun superior-Romanian, la care se adauga forrna~julli.cuatemare.CUATERNARUL. Dupa depunerea fonuapunilor de Balabanesti-Candesti,

Platforma Covurlui devine uscat, pe care se instaleaza reteaua hidrografica, In lungulcar-ei a, prin inalp'iri episodi ce s-au format te-ase.e, i nc epnd probab il cu Ptei stoce nulinferior ~ipina in Holocen .

Tot acum, s-an acumulat depoziie I.oe~soide, care acop~ra pe inter.fluvii s~pr~fe1.eintinse. mascand forrnatiunile mai vechi, inclusiv piet-isurile de Poiana NICOlqU.Grosi l~e a lor va ri aza int r~ 15 si 70 111, fiind cete mai groase de pe teritori ul Rom5.niei, iar

la 7 niveJuri, ceva mai de culoare roscata, caloessului este posterioara de

probabil in Pleistocenul mediu si super ior.in sudica a Platformei Bjrl adului , intre Prut ul i nferior si paraul Lozova, aparnisipuri, si argile, cu 0 grosime de 20-30 111 (in zona Galati ajungand .la. 90. m),eunoseute sub nuruele de formatiunea de Barbosi-Babe!e. (N. Macarovicr ~ G.Coste\chi,1973). . _varsta pleistocena a fo rmat i un i i de Barbo~i- 8a.bele nu ~ste pusa la indoi al a " .V.Sficlea (1980), facand 0 analiza ampla asupra extindeni si t el ati i lcr ell celelal te depozite,considers ca aceasta formatiune este alcatuite din depuner i fluvio-l imauice (r e prezentandeel ~pu1in trc i generat i ialuvionare) sincrone eu depozitele teraselor IV-VI si, partial, cucele loessoide.Vaile principale sunt insotite de terase. Astfel, in lungul versantului drept alPrutului, v. Sficl ea (1980) mentioneaza 6 ni veluri de terase (eea mai inalta fiind de 115-1201 1 1 ) , a carer al ti tudine se reduce s pre aval ; l a s ~d d e Fol te st i t cr asel e inf er ioare d ispar .

P e st anga Si rerului , se det aseaz a I~umm doua nivelur i de t erase (7-20 m $135-37 111 ),di l:care eel superior corespunde interfluviului Siret-Barlad (S de Cosmesti). Pe stanga Bfirladuluiinfer ior, apar tot doua niveluri (60-70 m si 1 0 - 1 5 1 1 1 ) , ca re se reduc t reptnt sp re S.

1 e rasa inferioara de pe st anga Barladului, Int re Ungureni si Hanu Conachi, are pe eaacumulari de nisipuri sub forma de dune, modelate di n materi alu! adus de afluentii ee Yin dinPOlh~L11 Covurlui si, posi bil, din eel adus de Barlad. Vi rsta lor este holocene.

:)eY:1epk;-}~,mostenre core u fO: ; ;T p . ; : d l J , , _ \ 5 . ~i ~l i i1 llu~o~t acurnul . . rcn cuvertu ri i nC0#"iH\tmp.euna el l fenomenul de afundare. Palecr elieful format pana in pre-Badenian se cuprinde 1:1

Dorohoi (D. Parasciliv,1988).cuve rtur ii s -a de cl ans at in Baden ianul super ior , p e 0 por ti une l im .ran (NV

s i SV) ~i s-a ext ins t rep tat , pr in cup rinderea d e noi s ectoa re al e fundamentului , pr imr-o afu .ulu . .e)1 ncestuia, in trcpte, pe linii de fractura, catrc NV si V (spre Orcgenu. Carpatic), unde s-ap-ocus 0 acumula re foa rte groasa de sed imente .

Fenomenul afundarii spre V, ccmun si platformelor prealpine (Barladului ~.io soli citare tectoruca intensa la contactul eli Orogenul Carpsuc,

a uruer oese fracturi pe marginea platformelor respective ( 0. Diceaet .1.,1969).

Caderea accentuata spre V se produce de In linin Cotu Lung-Branisree-Pcchcu,pre.ungita si in NV spre Cudalbi-Tepu-Buci umeni. La E de accasta linie, grosimea cuverturi i

reduse in morfologia fundamentului . ' : . . . : ' 1 . Uo usoara ina ltare se produce

S.2.2. TECTONICAi n a lc a tu ir e a P la t fo r m ei C o v ur lu i se d ct as ea zz f oa ne c la r c cl c d ou a c or np on en te m a jo r ca le lwe i p la tforme (fundamentu l s i cuvertu ra ), f ieca re d in e le ~va l. ld aspec te s truc tura le d if el~ite .

Fundamentul reprezinta 0 pre lungire a panze lor Mac in si Nicul itel si, eventual, chiar aoanzci Tlllcea. eea mai mare ext inder e are panza Macin, cu st ructura sa de solzi insa, .avfuldj il "e~c ; :nodul de inves tigare ( foraj e) , con turarea f[Unt ii ~iunnar ir ea el ementelor t ectoruee nusunt posibi le decit aproximativ sau ipot etic. Din dat eJe existent e asupra panzei Macin, s-a1'parea c a so lzi i l 'vl egina ~ iBalaba ncea -Buce ag ar avea dez vol ta rea ee a mai l arga , ~n sa pe l aturanordica (la contaeul cu falia Oancea-Adjud), c a t ~i pe eea sud ica (la con tactul cu falJa Peceneaga-

exista complicatii, cu apari!ia de elemente tectonice necunoscute.Niculi~el se contureaza pana la Braneti, de unde prelungirea ei spre N sau

disparWa sub pan~a JvIacin rihnine .ipot.elics.., ,_.,. .Dupa r e al Iz a re a a r aj 'l j: J. m el ll \l lu l : :t il .J C lt if :. .. ] t :l pt w . tlil1IH.1i111 '-! [lvul Icc 0 0!nc:ivii p-:;rioada de denudatie, ell_Ie a i1loddf tl rdir; ;-fu ! o ,;)_se -n ic , G.: i ] I. -I 6IJUC~ in d~

neogene prezint a var ia ui rni ci , ceea ce refl ec tfnmpl it udini mici de af undare si r id icare dupa l ini ideapropierea Prutului (Frumusi]a).

Pro ce sul de a fundare si n -a fast con t i nuu , ci a stagnat s i s -a i nv er sa t ( ur injn.i;0,fare~i exonc la re ) in tre i c tape : intre . ; ; i Volhinian ; intre Busarab ian s i Cherson ian;i : ' : = I i . : . : Pontianu! mediu ~iRomanian sau Dae ian superio r.

Dupa acumula rea formetiun ilor de Balabanes ti-Candest i, P la tf0l1113 Covurlu i seiTl~~1diferentiat. ma i a c ce n tu a t i n N, inci t cuver tu ra neog ene devine cv asi cr izontal a, cu 0i ncl ina rc sp re SV . Ace ast a iilClinare a afectat inc lusiv formatiunea de Balabanes ti-Tuluces ti ,care prezinta 0 valoar e medie de 4 milan (Y. Sfi clea, 1960, \980) . De la aceasta valoar e e;isl .ii. : ; _ i abateri, cum se intampla pe int erfluviul Barlad-Prut , de unde spre SV inclinarea este maimare (7-8 mIkm). Acest deranjament este pus de V. Sficlea (1980) pe seama unor miacfiri

de inaltare, fenoruen care ar stu $i Ia baza devierii spre SV 1 . ' .cursului (spre deosebire de celelalte vai , care sunt consecvente)

Credem ca aceas tn usoara bcmbare , In NE $i pe Plat forma Bar ladu'u i, c st e m . . iCl1rJ11d primara, pe fondul general al raspunzfitoare, din prima faza, de apariliacursului Barladului. Miscarile neotectonice produse mai tirziu au condus la deformnreavc-aselor, evident tot prin $1afundari.

Fenomenul de comun 91 platformelor preaipine (Barladului siMoldoveneasca}, denote ca in Neogen cele trei platforme au funclionat ca un bloc CO"i!lUi1,

difereni inta (efect al miscari lor f ii nd r es po n sa bi ta de caracterulC',"-,J 'JU,:U"

Documents

Geologia Romaniei Curs