Copeila: Pdricia Pugcag

Copyright @ Vater Donca, 2008

ISBN 978-973-733449-3

Director: Mircca TrilitFondator; dr- T-A Codrcanu

Tipanrl cxccutst la Casa C64ii de gtiinp{001 ?q Cluj-Napoca; B-dul Eroilor nr. 6-8Tel /far:016{431920r\\\\.c&lacfllii.ro; c.mail: cdinrra@casac{tii.ro

Valer Donca

GnnoNilor,ocrn $r GERTATRTE

Casa CSgii de $tiin{ACluj-Napoc4 2008

sc'SE,h NtsNca(F $

-1-8!

t si's.t FI I'F

EE'ri\UL()CSqsbqU

)\s*-

E

C{.]PRINS

rNTRODUCERE................ .....................9ISTORLA GERIATRIEI ......1lcE ESTE iUnArnAWmrA?............... ...,................21CARE SrrNT CAUruLE iIvreArRANRr?................. ................27DE CAr{D hdnArn,A}Uvr?................. ....................37DATEDEMOGRAFICE.............. ..........39EVALUAREA GERTATRICA ...............45TMBATRANTREAPEAPARATE $I SISTEME ..........55IMSATRANIREA CUTA}IATA ............57iNrsArRAr'[REA osrEo-MUScuLo-ARTIcwnnA. .............61fumArnAlunee ApARATuLUr RESpIRAToR................ .......63ftvteArRAluREA ApARATULut cARDrovAScuLAR.... ........7sirvmArnAmnea ApARATTlLuDrcESTrv.. ...........................93tl,mArnAxneA ApARATULUI RENo-URINAR .......-....-.......99hmArneumse STSTEMULUTENDocRIN .......105sINDRoMuL np h,mArnANrns NaascuLNA ....................109fumArnaxrnEa ApARATI Ltn vtnJAL..'. ......121hsArnANmeA APARATULU AUDITw .........125INmAIRAI.{IREA ApARATIILUI oLFAcTIV $I GUSTATTv ..................... 1 3 IpRoBLEME SpECIALE N pnacrrcA GERIATRIcA..................................... 135

Al'rurRrTIA ....137DESHIDRATAREA................ ...............................161DELIRUL .....167coNsrrpATIA ................179

ja TLILB URARILE DE MERS, INSTABILITATEA $I CADERILE................... 1 8 9* INCONTINENTATIRINARA ..............201'( ESCARELE ................... .....................221HTPoTERMTA .................233TREMORULESENTTAL ..............-.....239

x SPITALIZAREA. SINDROMULDEIMOBILIZARE ..............-..245fNcnnnsapAlrATrvA ..................251

6FARMACOTERAPTA VARSTMCULU .............. .....................263

thol" tt",, i

"Mai important decdt sn dai ani vielii, este sA dai vi4n anjlor-

A-ua Asian

TNTRODUCERE

+ ...Ingrijirea vdrstnicului difer6 de cea a adultului din numeroase motive. Une-

le sunt legate de modifictrrile care apar in procesul de irnbllrdnire, altele demultitudinea bolilor gi tulbuarilor ce acompaniazE imbEfrdnirea- Este implicat deasetrlenea gi felul in care virstnicii pot fi, gi sunt tratali.

Poate cd una dintre cele mai importante provocdri ale medicinei este deslu-girca procesului imbitr6nirii. Degi suntem capabili si tnfelegem procesul de irnbd-tranire in culturile celulare, este inc6 foarte greu de aJ infelege la nivelul intreguluiorganism.

Distiuclia dintre aga numita imbEtr6nire nonnald gi modificirile patologicedin imb5trflnire este de importan$ critici in ingrijirea virstuicului. Aceasta pentrucb trebuie evitati at6t interpretarea patologiei curabile ca simpld manifestare a irn-betrenirii, c6t gi incercarea de a trata procesele naturale ale ibbilrdnirii ca gi cum arfi boli. Ambele situatii sunt periculoase, dar a doua cu precidere, finend cont defaptul c[ vdrstnicii sunt atiit de vulnerabili la efectele iatrogene.

In 1988, Organizafia Mondiald a Sinitiilii a inclus problemele imbnffiuiriiprintre primele cinci probleme de sinitate ale lumii, aldturi de bolile cardiovascula-re, cancer, SiDA gi consumul de aloool.

Iatd de ce, cunogtintele de gerontologie 9i de geriatrie nu sunt numai o ne-cesitate, ci gi obligatorii.

Gerontologia este gtiinfa fenomenelor biologice, psihologice gi sociologicecare se asociazi cu imbitrinirea Cu alte cuvintg este gtiinfa car se ocupi'cu stu-dierea virstnicilor gi a procesului de imbitr6nire. Ea ouprinde studierea modificiri-lor somatice, psihice, funcfionale gi sociale ale populafiei pe misurd ce aceasta lm-b[trfneStq evaluarea efectelor ]nbetrAnirii populaliei asupra sooietEfii gi aplicareaacestor cunostinte in politici gi programe de sindtate.

Pentru clinicienii aare au in ingrijire persoane vArstnice, indiferont de spe-cialitate, cunoginfele de gerontologie sunt obligatorii, datoriti necesit[f,i integrdriiinplegerii fiziologiei imbetrenirii in abordarea problemelor clinice.

Geriatria este specialitatoa medicali care se ocupl de problemele somati-ce, psihice, funclionale gi sooiale in ingrijirea acuti, cronicS, preventivi" de recupe-rare qi terrninalI a vdrstniciior (Congresul Societiifii Uniunii Europene de MedicinnGeriatricE" Copenhaga, septembrie 2008).

Scopurile in geriatrie:. ingrliire vs vindecare;. ' imbundtifirea sau menfinerea flrnclionalitfiii 9i a calitdlii viefii;r prevenlie;r ingrijirea terminalil

Concepte de baza in lngrijirea vfrrstnicului:r mentinerea vArstnicilor i:n propriile case pentru cAt mai mult timp

posibil, cu zuport adecvat pentnr ei qi pentru cei ce ii an in ingriiire;. asigurara unei ingrliiri medicale corespunzdtoare gi continue la tre-

cerea din mediul de spital la domiciliu;r dezvoltarea unei plaje largi de opliuni in ce privege ajutorul gi lngriji-

rea vdrshicilor;r greFterea legtrturilor dintre serviciils implicate in ?ngriiirea vf,rstnicu-

Iui (medicale, sociale);. asigurarea unei walulri corespunzitoarc pentru virstnicul'cu

dizabilitAfi prin lnfiinprea unor echipe somunitare de evaluare geriatric[.

.Unii sunt lmbdtrdnifi lnainte de a fi batreni,allii sunt bitr6ni, dar nu sunt imbAffin{f'

Ignau L, Nascher

ISTORIA GERIATRIEI

Ve$ta inaintati ne lnso{egte din cele mai vechi timpuri. in EgiptU anticerau cunoscute handicapurile vdrstei inaintate, ei fiind gi cei care au fdcut eforturiconsiderabile in gtrsirea tinerefii veErice. Papirusul Slnith (dupi numele celui cael-a descoperit in 1862 in Luxor-Egpt Edwin Smrttr, colec$onar american de anti,chitnfi) cel mai vechi text medicai cunoscut (3000-2500 i.H.), considerat primultratat de chimrgie, confine printns altele 9i prescripfii medicale irnpotriva imb6trf;-nirii: numeroase refete magistrale destinate a transfomra un btrffin intr-un individ#intrr, cu ajutorul unor mixturi de machiaj pentru camuflarea semnelor finbltrenirii.Cunogtinlele clinice ale egiptenilor cu 2000 de ani i.H. despre lmbetrenire sunt sur-prinzitoare. Ei au identificat fenomenul imbitr6nirii gi modificErile secrmdare aces-tui proces, dovadl fiind descrierea lui Ptah-Hotep (2400 i.H.) (ofrcial al faraonuluiDjedkare Isesi, din timpul celei de a cincea dinastii a Egiptului) care descria pro-pria imbltr6nire:

,,Ce dureros esle sfiir$itul unui bdtrAn! Sldbege ln fiecare zi, vederea ii sca-de, urochile sare devin surde, puterea ii slibege, glasul ii devine slab givorbegte pufin. Facul6{ile intelechrale scad, 9i ii devine imposibil si igiaminteascd aa cw ce a frcut ieri. Toate oasele ll dor. Ce fEcea o data depl5cerg acum reprezintd o povar6. Simlul gustului dispare. Biitrdnelea estecel mai dezolant lucru pentru un om.'

Egiptenii au fost gi primii care s-au interesat de cauzele imbihf;nirii. Pentrumedicina egipteani, inima era la originea viefii, dar gi a imbitrdnirii, dupd oumapare in papirusul Ebers (1500 i.H.) (descoperit de egiptologul gerrran GeorgEbers in 1873 in Luxor-Egipt): ,,slEbiciunea pe care o observlm h betreni este cau-zatd de dilatarea inimii'.

$i asirienii au fost preocupa{i de imbitrdnire, scrierile din secolul XV i.H.prezendind solu{ii lmpotriva inceruntirii gi sciderii acuitifii vizuale.

Clwal(a Samhita Sutra este un text indian antic (secolul m i.H.) de medi-cinl intemb soris de Charaka (120 capitole impn4ite b 8 pe+). Este cel mai vechidintre cele trei tratate de medicin5 Ayurvedici (Eyus - nvialil'gi veda - ,,gtiinp")(Choaka Samhita Sutra, Sushruta Somhita Si Yagbhata Satnhita). MedicinaAyurvedicd este o medicin6 tradifionalE indianl, ce igi are originile in perioada ve-dic5" cdnd a fost scris qi Vedos" cel mai vechi text sacru hindus; primele scrieri

ll10