Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor.

De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane, şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.

Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin refolosirea părţilor recuperabile.

Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.

În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei.

Coordonarea acestei activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deşeurilor în România are o pondere de 10 miliarde de EUR.

A. Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural.

Ele sunt grupate în:A1 - Deşeuri menajere, provenite din

activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante, instituţii publice.

A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).

A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi modernizarea şi întreţinerea străzilor.

A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.

B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale.

C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în: Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar

netoxice, de exemplu azbest. Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi

netoxice. Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite

din construcţii. Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale,

radioactive. Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi

foarte mari, de exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează pe cărbune.

C2 Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special, din zootehnie.

C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive.

PrecolectareaPrecolectarea deşeurilor se referă deşeurilor se referă la adunarea lor în diferite la adunarea lor în diferite recipiente: coşuri de gunoi, pubele recipiente: coşuri de gunoi, pubele (pentru deşeurile menajere) şi (pentru deşeurile menajere) şi containere (pentru deşeurile containere (pentru deşeurile stradale şi cele produse de agenţii stradale şi cele produse de agenţii economici). economici).

Pentru a permite reciclarea, Pentru a permite reciclarea, colectarea deşeurilor care conţin colectarea deşeurilor care conţin materiale refolosibile se face materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori separat în recipiente de culori diferite. diferite.

Culorile recipientelor disponibile Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roşie, verde, sunt: galbenă, roşie, verde, albastră, maro şi negru antracit.albastră, maro şi negru antracit.

Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deşeuri sunt: de deşeuri sunt:

roşu (portocaliu) - materiale plastice, roşu (portocaliu) - materiale plastice,

galben - metale, galben - metale,

verde - biodegradabile,verde - biodegradabile,

albastru - hârtie, carton şi sticlă, albastru - hârtie, carton şi sticlă,

maro - electrice şi electronice, maro - electrice şi electronice,

negru - nereciclabile (acestea nu sunt respectate întotdeauna).negru - nereciclabile (acestea nu sunt respectate întotdeauna).

Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectivpune în recipientul respectiv

Pentru materiale plastice

Pentru metale

Pentru hârtie şi carton

Container de 8 mc de tip Abroll

Container de tip Abroll.

Container de 1,1 m3 zincat

Container de 4 mc

Autogunoieră tipică Încărcarea unei pubele

Autogunoieră cu încărcător frontal

Autospecială pentru cupe

Depozitare pe sol şi în sol (de exemplu, depozite de deşeuri etc.), Tratarea în sol (de exemplu, biodegradarea deşeurilor lichide sau a nămolurilor

depozitate în sol)Injectare la adâncime (de exemplu, injectare a deşeurilor care pot fi pompate în puţuri domuri de sare sau falii geologice naturale etc.)

Descărcare pe suprafeţe (de exemplu, descărcarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în puţuri, iazuri sau lagune etc.)

Loc de descărcare special amenajat (de exemplu, dispunerea în celule etanşe separate, acoperite şi izolate unele de altele şi de mediul înconjurător etc.)

Evacuare în mediu acvatic, exceptând mările/oceanele Evacuarea în mări/oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin Tratare biologică, nespecificată în altă parte în prezenta anexă, având ca

rezultat compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D7 şi D9-D12

Tratare fizico-chimică, nespecificată în altă parte în prezenta anexă, având ca rezultat compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D8 şi D10-D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare etc.)

Incinerare pe sol Incinerare pe mare Depozitare permanentă (de exemplu, amplasarea de containere într-o mină

etc.) Amestecare sau mixare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile

numerotate D1-D12 Reambalare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-

D13 Stocare în aşteptarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D14

(excluzând stocarea temporară, până la colectare, în locul unde se produc deşeurile)

Depozit de gunoi în Hawaii.

Compactarea deşeurilor într-un depozit

Instalaţia de incinerare Spittelau, la Viena.

Compactarea deşeurilor într-un depozit

Deşeuri de oţel sortate şi balotate în vederea reciclării

Amenajare de compostare.

Prelucrarea biologică

Principiul prevenirii, conform căruia activităţile sunt ierarhizate în ordinea importanţei: evitarea apariţiei deşeurilor, minimizarea cantităţilor de deşeuri produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare.

Principiul BATNEEC, care stipulează că se vor folosi cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (engleză Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ).

Principiul poluatorul plăteşte, conform căruia costurile de gestionare a deşeurilor şi de acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina celui care le produce.

Principiul substituţiei, care stipulează înlocuirea materialelor periculoase cu materiale nepericuloase.

Principiul proximităţii, care prevede că deşeurile să fie tratate cât mai aproape de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacităţi care dispun de tehnologia necesară tratării lor.

Principiul subsidiarităţii, care promovează iniţiativa nivelelor de decizie inferioare, pe baza unor criterii uniforme.

Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

SPOR LA TREABĂ!