gestionarea furiei

Cuprins Pagina

I. MANUALUL DE APLICARE A PROGRAMULUI INDIVIDUAL DE GESTIONARE A FURIEI (I-MAP) 1. Cadrul general de elaborare a Programului Individual de Gestionare a

Furiei (I-MAP), date de contact, drepturi de autor şi utilizarea Programului ... 72. Prezentarea generală a Programului Individual de Gestionare a Furiei

(I-MAP) şi a manualului de aplicare a acestuia ................................ 10

A. Evaluarea ............................................................................... 12

1.0 Evaluarea necesităţii intervenţiei ................................................ 121.1 Disponibilitatea pentru implicarea în programul de intervenţie ............ 121.2 Selecţia şi evaluarea rezultatelor ................................................. 13 1.3 Monitorizarea sesiunilor ........................................................... 17

B. Pregătirea de specialitate în vederea aplicării programului I-MAP

Programul I-MAP .......................................................................... 181.0 Structura şi formatul programului .............................................. 181.1 Scopul programului ................................................................ 19 1.2 Obiectivele programului .......................................................... 20 1.3 Teoria cognitiv-comportamentală şi principiile Mindfulness

în gestionarea furiei ................................................................26

Principiile cheie

2.0 Furia, agresivitatea şi violenţa ................................................... 292.1 Accentul pe implicare şi motivare ................................................32 2.2 Relevanţa personală .................................................................33 2.3 Stilul de facilitare ..................................................................33 2.4 Sprijinul în implementare şi supervizarea .......................................34

Facilitarea intervenţiei individuale

3.0 Abordarea personalizată ........................................................... 353.1 Interacţiunea şi relaţia de lucru cu Participantul .............................. 35 3.2 Facilitatorul în programele individuale .......................................... 363.3 Provocările întâmpinate în derularea intervenţiei cu persoanele

furioase ............................................................................... 37

C. Descrierea conţinutului sesiunilor programului I-MAP ........................ 39

1.0 Sesiunea Unu: Punctul de pornire ............................................. 40

1.1 Prezentarea Participantului şi a Facilitatorului şi stabilirea cadrului de derulare a programului ............................................ 41

1.2 Ce l-a adus aici? De ce acum? ................................................... 42

1.3 Obiective personale ............................................................... 44 1.4 Modalitatea de funcţionare a programului .................................... 45 1.5 Formatul programului de intervenţie şi al sesiunilor ......................... 46 1.6 Aşteptări şi implicare ............................................................. 48 1.7 Schimbarea şi măsurarea schimbării ........................................... 49 1.8 Prezentarea Modelului celor cinci factori ..................................... 50 1.9 Beneficiile şi costurile furiei .................................................... 50 1.10 Strategii cu soluţii rapide ........................................................ 51 1.11 Temă pentru acasă: stabilirea de obiective pentru program ............... 52

2.0 Sesiunea Doi: Înţelegerea furiei ............................................. 53

2.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 54 2.2 Explicarea conceptului de furie ................................................. 55 2.3 Corpul şi furia ..................................................................... 56 2.4 Cum arată şi cum se simte furia? ............................................... 57 2.5 Gestionarea reacţiilor fizice ..................................................... 59 2.6 Prezentarea tehnicii Scanarea corpului ....................................... 602.7 Exersarea tehnicii Scanarea corpului .......................................... 60 2.8 Temă pentru acasă: tehnica Scanarea corpului ............................... 61

3.0 Sesiunea Trei: Elemente declanşatoare, gânduri, emoţii şi comportament ................................................................... 62

3.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 633.2 Identificarea rolului gândurilor, emoţiilor şi comportamentului .......... 63 3.3 Identificarea elementelor declanşatoare ale furiei .......................... 64 3.4 Corelarea informaţiilor............................................................ 67 3.5 Prezentarea Jurnalului ........................................................... 67 3.6 Exersarea consemnărilor în Jurnal .............................................. 683.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe elementele

declanşatoare ale furiei şi pe strategiile cu soluţii rapide ................. 68

4.0 Sesiunea Patru: Comunicarea ................................................. 69

4.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 704.2 Obstacolele ce apar în calea comunicării ..................................... 71 4.3 Stiluri de comunicare.............................................................. 714.4 Comunicarea asertivă ............................................................. 734.5 Exersarea abilităţilor de comunicare asertivă................................. 754.6 Exerciţiul Clipa de răgaz ......................................................... 754.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe

asertivitate şi pe exersarea tehnicii Clipa de răgaz ......................... 77

5.0 Sesiunea Cinci: Relaţiile interpersonale .................................... 78

5.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 79

5.2 Rolul furiei în cadrul relaţiilor interpersonale ................................ 795.3 Rolul furiei în cadrul propriilor relaţii ......................................... 815.4 Comunicarea eficientă ........................................................... 825.5 Alte perspective .................................................................. 825.6 Tehnica de vizualizare Locul unde te simţi fericit ........................... 835.7 Tema pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe comunicare

şi pe tehnica de vizualizare ..................................................... 84

6.0 Sesiunea Şase: Interpretarea .................................................. 85

6.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 866.2 Stiluri de gândire .................................................................. 876.3 Aprecieri şi judecăţi .............................................................. 886.4 Erori de gândire ................................................................... 896.5 Interpretarea ....................................................................... 906.6 Convingerile ........................................................................ 906.7 Modelele de urmat ................................................................ 916.8 Exersarea tehnicii Clipa de răgaz ............................................... 926.9 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe erorile

de gândire şi pe convingeri ....................................................... 92

7.0 Sesiunea Şapte: Recunoaşterea şi combaterea gândurilor nocive ..... 93

7.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 947.2 Gândurile nocive .................................................................. 957.3 Gândirea alternativă .............................................................. 967.4 Exersarea gândirii alternative ................................................... 977.5 Exersarea tehnicii Scanarea corpului .......................................... 987.6 Tema pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent

pe gândirea alternativă .......................................................... 99

8.0 Sesiunea Opt: Planificarea ................................................... 100

8.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................ 1018.2 Factorii inhibitori şi convingerile .............................................. 1018.3 Culorile semaforului ............................................................. 1038.4 Exersarea analogiei Culorile semaforului ................................... 1038.5 Cartonaşe cu indicii pentru gestionarea situaţiilor în care este

prezentă furia ..................................................................... 1048.6 Exersarea utilizării cartonaşelor cu indicii ................................... 1058.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe planificare ... 106

9.0 Sesiunea Nouă: Integrarea tuturor elementelor programului ........ 107

9.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ........................... 1089.2 Trecerea în revistă a elementelor cheie ..................................... 1099.3 Obiective .......................................................................... 109

9.4 Provocări în ceea ce priveşte gestionarea furiei ............................ 1109.5 Sporirea şanselor de reuşită .................................................... 1109.6 Certificarea participării ......................................................... 1159.7 Paşii următori ..................................................................... 1159.8 Tema în cadrul sesiunii .......................................................... 116

Referinţe bibliografice ................................................................ 117

Lecturi recomandate ................................................................. 118

Instrumente de evaluare ............................................................. 119

II. GHIDUL PENTRU MANAGERII DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA PRACTICĂ A PROGRAMULUI INDIVIDUAL DE GESTIONARE A FURIEI (I-MAP) ...................................... 131

III. MATERIALE SUPLIMENTARE PENTRU FACILITATORI .............141Exerciţiul Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs) ....................... 144Utilizarea exerciţiului Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs) ........ 145Formularul de feedback al Participantului ........................................... 150Foi de Jurnal necompletate ........................................................... 151Scenarii ................................................................................... 154Gânduri nocive şi gândul declanşator ................................................ 157Gânduri utile ............................................................................. 158Cartonaşe cu indicii – acţiuni ......................................................... 159Cartonaşe cu indicii – gânduri ......................................................... 162Instrumentul individual de evaluare a furiei (IAA) .................................. 164Chestionarul de evaluare a disponibilităţii pentru schimbare (ARC-Q) .......... 166Chestionarul Victoria de evaluare a disponibilităţii pentru schimbare (VCR-Q) .............................................................. 168Model de certificat de participare la programul I-MAP ............................ 171

Manualul de aplicare a Programului Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP)

MANUALUL DE APLICARE A PROGRAMULUI INDIVIDUAL DE GESTIONARE A FURIEI

I-MAP


1. Cadrul general de elaborare a Programului Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP), date de contact, drepturi de

Cadrul general de elaborare a Programului Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP)

Prezentul program a fost dezvoltat

ului

rivind aplicarea

în cadrul programului Justi 2010 al Comisiei Europene i

(Departamentul de Justi ie

.

Obiectivul general al acestui proiect a constat

judiciare între statele membre ale Uniunii Europene în domeniul supravegherii

Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat oferirea de asisten în

vederea implement

2008/947/JHA

tive, ii nivelului de

de ordin al

dezvolt

din statele membre partenere.

Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP) a fost dezvoltat în urma

ii celor trei organiza ii partenere în proiect, având în

7


vedere contextul specific sistemelor din România, Italia i Irlanda,

precum i bunele practici acceptate în domeniu în alte jurisdic ii.

Date de contact

Autorii acestui program sunt Gillian Johnson i Linda Gast.

Gillian Johnson este psiholog judiciar autorizat i consultant în drept penal. A

urat o activitate pentru Serviciul din Anglia i ara

Galilor (National Offender Management Service for England and Wales) i a avut un

rol principal în dezvoltarea i livrarea de programe acreditate ca fost director al

Departamentului Programe Cognitive i Motiva ionale. Dispune de experien

domeniul programelor acreditate destinate atât , cât i

celor de grup, ca practician i manager de caz, la nivel regional i na ional.

Linda Gast este asistent social calificat/consilier de proba iune, cu experien

programe pentru infractori, în

calitate de manager. A

lucrând cu organiza ii de drept penal i asisten

personalului.

Date de contact:

Gillian Johnson [email protected]

Linda Gast [email protected]

Pentru mai multe informa ii cu privire la oricare dintre cele trei organiza ii

contacta i:

România psiholog, Direc ia de Proba iune, Ministerul Justi iei din

România, Str. Apolodor nr.17 ,

[email protected]; [email protected]

Italia Giovanna Allegri

Italia, Str. Via Damiano Chiesa nr. 24, Roma, [email protected]

Irlanda Gerry McNally - Assistant Director, Servic , Str.

Haymarket, Smithfield, Dublin 7, [email protected]

8


Drepturi de autor utilizarea Programului I-MAP

Dreptul de proprietate cu privire la aceste materiale, inclusiv drepturile de

, Gillian

Johnson i Linda Gast. Ministerul Justi iei din România

dreptul de a utiliza în mod gratuit necondi ionat aceste materiale, inclusiv de a

distribui Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP) i conceptul de

iune interesate.

Orice cu privire la utilizarea Programului Individual de Gestionare a

Furiei (I-MAP) în cadrul serviciilor de proba iune din România, Italia i Irlanda vor fi

adresate persoanei de contact men ionate pentru fiecare în parte, conform

informa iilor oferite mai sus. din cadrul serviciilor de proba iune

partenere în proiect au dreptul de a utiliza programul în cadrul ii curente a

acestora. Utilizarea programului I-MAP

acordul i aprobarea scris prealabil din partea tuturor beneficiarilor proiectului

(Ministerul Justi iei din România - Direc ia de Proba iune, Serviciul de Proba iune

din Irlanda i Ministerul Justi iei din Italia ).

vor fi adresate autorilor în mod direct. Utilizarea

programului de interven ie I- în cadrul altor servicii de

proba iune va necesita acordul prealabil scris al tuturor beneficiarilor

mai sus.

au dreptul de a utiliza programul i toate materialele suplimentare concepute

pentru prezentul

in partea beneficiarilor.

Programul nu va fi livrat lor1 de

utilizarea acestuia. De asemenea, acesta nu va fi folosit în

vederea instruirii Facilitatorilor2, participat la

Programul de formare a formatorilor sus inut fie de autori, fie de unul dintre

formatorii din cadrul organiza iilor celor trei state partenere în proiect. Nicio

în afara autorilor i nu are dreptul de a vinde

materialele, respectiv Programul I-MAP sau Programul de formare. 1 Persoana aflat în supravegherea serviciului de proba iune, care este inclus în Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP). 2 Consilierii de proba iune care aplic programul de interven ie I-MAP.

9


Prezentul program va fi aplicat exclusiv în format integral, iar exerci iile din

cadrul acestuia nu vor fi efectuate în mod independent, respectiv a se stabili

conexiunile cu i ale programului.

2. Gestionare a Furiei (I- a acestuia

I-MAP a fost conceput special ca un program individual de gestionare a

furiei , fapt care a fost stabilit în cadrul

infractori privind gestionarea

furiei în diverse situa ii probleme pot sau nu legate în mod direct

de infrac iunea pe care au it-o.

Scopul sprijine dezvoltarea de i

persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de

- i gestioneze i - controleze propria furie , în mod

, situa iilor care au condus la apari ia acesteia.

I-MAP nu este un program centrat pe infrac iune, motiv pentru care

lor nu li se infrac iuni sau a

elementelor acesteia, cu excep ia cazului în care acest lucru este relevant pentru

modul de manifestare a furiei în cazul lor. I-MAP

program de interven ie cognitiv- centrat exclusiv pe furie decât

ca o interven ie privind comportamentul infrac ional în ansamblu.

Programul are Participantului în elegerea

elementelor declan atoare, precum i a tehnicilor de

gestionare i de control a acesteia

i consolidarea, prin repetare, a ate.

S iei i con sunt detaliate

pe parcursul programului. Acestea includ scopul i obiectivele interven iei. Pentru

10


fiecare sesiune Facilitatorul prime inutul

scopul sesiunii urarea acesteia i temele pentru

Manualul programului este înso it de un Caiet de exerci ii care apar ine

Participantului i care a fost creat pentru a fi folosit în cadrul sesiunilor i a

temelor , de asemenea, i un Jurnal care este parte

în care sunt scrise în mod constant temele pentru

în posesia lor

fiind atât dovada parcursului personal al cât a progreselor

înregistrate.

11


A. Evaluarea

modul în care

necesitatea interven iei i maniera în care

intervenite ulterior,

1.0 Evaluarea interven iei

sec

realizat pentru identificarea persoanelor care pot fi incluse în programul de

I-MAP. Cuprinde instrumentele de evaluare selectate, motiva ia alegerii

i modul de utilizare a acestora,

corecte a grupului

Sunt descrise, de asemenea, competen ele profesionale ale specialistului

rolul unor instrumente de evaluare

standardizate i importan a acestora în aprecierea utili ii i a impactului

interven iei.

1.1

ite prin abordarea aspectelor legate de responsivitate. Aceste aspecte

are, motiva ia

pentru a . Studiile au acordat pu ie

legate de responsivitate,

se implice în p . Williamson i colaboratorii

(2003) consider Chestionarul Anger Readiness to Change (ARC-Q) ca un

poten

schimbarea de furie, apreciindu-i utilitatea ca instrument de

compatibili pentru interven iile

de gestionare a furiei .

12


Chestionarul ARC-Q este propus ca instrument de evaluare , care

selectarea lor pentru interven ia I-MAP. ARC-Q o

elaborat de Rollnick (1999).

Chestionarul are 12 itemi evaluarea responsiv ii

infractorii i pentru interven ie i a motiva iei acestora. C

subscale pentru evaluarea stadiilor de Pre-contemplare, Contemplare i Ac iune,

care corespund modelului trans-teoretic Prochaska i Di Clemente.

ii pentru schimbare este

Chestionarul Corrections Victoria Treatment Readiness (CVR-Q), dezvoltat de

Casey i colaboratorii (2007). Acesta cuprinde 20 de itemi care

i pentru a începe programul de .

Instrumentul de evaluare o scal în cinci trepte (de la Total acord

la Total dezacord) care unui atitudinal al

persoanei. Instrumentul asupra atitudinilor infrac ionale, prin

urmare nu este considerat adecvat pentru cazurile în care furia nu face parte din

comportamentul infrac ional al unei persoane.

instrumente clinice gratuite, care

cu materiale de evaluare, ce contribuie la

identificarea eligibilit la

programul I-MAP (vezi sec

i modalitatea de calcul a scorurilor acestora).

1.2 Selec ia i evaluarea rezultatelor

Este important i o nevoie

real ie, pentru a se

de care nu au nevoie. Acest fapt are implica ii semnificative i în ceea

ce prive te resursele de personal .

în prealabil a respective cu

criteriile de includere în program, iar ulterior implicarea acesteia în interven ie, în

cazul în care .

13


Instrumente de evaluare

(IAA) pentru programul I-

MAP a fost creat în scopul evalu lor

instrument simplu de evaluare care

de gestionarea furiei în cadrul unui program specific de gestionare al furiei.

lor -

modifi

Instrumentul are 24 de itemi

ii (auto-evaluare) în ceea ce

prive te furia, exprimarea i controlul acesteia. persoanelor

afirma ie l

Total dezacord Total acord ribuirea

unei valori de la 1 la 5 (unde Total acord este 5 i Total dezacord este 1).

Anumite scoruri

respectivului con inut în ceea ce prive te acel item: Total dezacord este 5 i

Total acord este 1.

astfel un scor total Scorurile mai mari de 72 de

punctaje pot fi considerate adecvate pentru interven ia privind gestionarea furiei.

pentru acest tip de interven ie.

nei

i un alt tip de interven ie înaintea celei de gestionare a furiei, cum ar fi

interven ie motiva , consiliere sau interven ie privind abuzul de substan e

psihoactive se angreneze în procesul de

dobândire de noi i tehnici din cauza gradului extrem de

ridicat de agresivitate sau violen

necesita un pachet de interven ie mai complex decât cel pe care îl poate oferi

14


interven ia I-

ie la acel moment. O

ie ca urmare a naturii

extreme a comportamentului ei.

Impactul clinic al interven utilizând un instrument de

fost conceput pentru evaluarea schimb

Diferen a interven iei

i cele post- progresul realizat programului.

Se recomand repetarea , iar

pentru a putea constata

are a monitorizare,

.

Se , de asemenea, implementarea în viitor a unui proiect de

programul de interven ie atât în ceea ce prive te

implementarea acestuia la nivel jurisdic iile de proba iune

partenere în proiect, cât i

care se solici

, fie în alt scop, poate fi

Instrumentul standardizat de evaluare recomandat

Instrumentul de evaluare State-Trait Anger Expression Inventory 2

(STAXI-2), elaborat de Charles Speilberger în 1993, este recomandat a fi folosit

pentru evaluarea nevoii beneficiarilor pentru o interven ie precum I-MAP, dar i

pentru reevaluarea acestora unui astfel de program. Acesta

unul dintre cele mai reu ite instrumente folosite în evaluarea furiei,

fiind

STAXI-2 este un instrument de auto-evaluare care folose te o scal

punctaj cu 4 trepte pentru a evalua atât intensitatea furiei într-un anumit

moment, cât i frecven a , expresiei i controlului furiei.

Chestionarul are 57 de itemi, fiind intensit ii furiei ca

15


stare emo (starea de furie) a predispozi iei pentru sentimente de furie ca

personalitate (furie tempera ), precum i pentru

stabilirea raportului Instrumentul face o

distinc i controlul furiei.

STAXI-2 are ase scale plus un I

ase scale

Scala Temperament furios , Scala Exprimarea exterioar a furiei , Scala

Exprimarea interioar a furiei , Scala Controlul exterior al furiei , Scala

Controlul interior al furiei i Scala Furia ca stare .

Scala Furia ca stare intensitatea furiei ca stare emo

într-un anumit moment.

Scala Furia cât de des

de-a lungul timpului.

Scalele de Exprimare a furiei i de Control al furiei

1. Exprimarea sentimentelor de furie asupra altor persoane sau obiecte

;

2. Re inerea sau suprimarea sentimentelor de furie;

3. acestora

asupra altor ;

4. Controlul sentimentelor de furie prin calmare sau lini tire.

aproximativ 10 - 5

minute pentru stabilirea punctajului. entru adolescen i

(16-19 ani) i adul i, precum i pentru .

Testele psihometrice standardizate sunt disponibile exclusiv pentru

utilizatorii califica i. În func ie de furnizor, cerin ele pot fi u or diferite, în

general, este obligatorie licen a într- în domeniu (de exemplu,

psihologie, consiliere, asisten pedagogie) i absolvirea unui curs practic

destinat absolven ilor de studii universitare în domeniul psihologice sau

absolvirea unui curs de echivalent ca nivel,

concentreze pe testare sau evaluare derulat de o organiza ie

STAXI-2 a fost tradus în limbile

16


Instrumentul este disponibil la furnizorii acredita de instrumente psihometrice

(pentru lista furnizorilor testului STAXI-2 vezi sec iunea ).

1.3 Monitorizarea sesiunilor

lor

ca parte a interven psihoterapiile sau

din Marea Britanie. Ea permite Facilitatorului i

Participantului programului permanent

individualizate, în cazul în care este necesar. Se permite lor

discute despre momentele în care nu func , dar

i despre cele când aceasta merge bine. Aceste aprecieri pot fi transformate în

grafice i pot fi folosite în sesiuni, ca parte a . Este posibil

ca Facilitatorul derularea unei anumite sesiuni, fapt care se va

reflecta în gradul de în elegere sau în capacitatea Participantului de a pune în

c ate.

În vederea interven iei I-MAP, lor li se va cere, la

referitor la aplicabilitatea i

utilitatea sesiunii anterioare. 9 sesiuni,

acestora vor exista 8 seturi de feedback-uri din partea lor. Aceast

îi va permite Participantului i îi

va face atât pe Participant, cât i pe Facilitator

aspecte ale interven e

cuno tin e.

17


B. de specialitate în vederea

programului I-MAP

Programul I-MAP

iune din manual explic modul în care este construit programul

I-MAP i care este scopul acestuia.

1.0 Structura i formatul programului

Programul I-MAP folose te Teoria Cognitiv- (TCC) pentru

identificarea i gestionarea comportamentului furia. Principiile

Mindfulness sunt, de asemenea, utilizate pentru a implicarea

lor în cadrul programului.

Interven ia este un program individual de 9 sesiuni, care sunt planificate

dureze între 75 i 90 minute. Aceasta e un

Facilitator pentru un singur Participant. Programul I-MAP nu a fost creat ca

interven ie de grup.

-un anumit

Participant

pentru a finaliza sarcina, Facilitatorul

Facilitatorul Participantul a

acestuia.

Participantului i se va efectueze exerci ii scrise - i exerseze

i în afara sesiunilor cu Facilitatorul. Aceste

vitale pentru succesul interven

Participant a i a strategiilor, care sunt apoi exersate.

Participant se implice în aceste elemente ale

interven realiza acest lucru.

este necesar, atunci când Participant scriere, Facilitatorul,

18


, poate decide ca, în locul paragrafelor care trebuie completate

în Jurnal, .

selectate cu o sesiune

înainte.

1.1 Scopul programului

Scopul principal al programului I-MAP reducerea comportamentului

furios i în în Participant a strategiilor de gestionare a furiei, pe

care acesta a de zi cu zi. În cadrul programului Participanul

este t

Cognitiv-Comportamentale i Mindfulness, necesare pentru a identifica i

gestiona comportamentul furios.

Accentul cade pe identificarea strategiilor active pozitive pe care

Participantul le poate aplica. Aceste i strategii îi permit Participantului

furios. S nu toate

fi potrivite pentru to i i, ia presupune c

ace tia vor fi dispu exerseze,

pentru a identifica care sunt cele mai eficiente pentru ei pe termen lung.

Participant nevoi legate de gestionarea furiei. Având în vedere

programul este construit în jurul dobândirii de noi

repeti ie nu este folos. În , Facilitatorul ar

putea discuta cu Participantul despre prima parcurgere a acestuia i despre

Facilitatorul cu care a lucrat ini ). Cu

toate acestea, programul I-MAP in 4 luni de

la ultima sesiune (trei luni de la evaluarea post-program). Ac îi

Participantului tehnicile . În

nuite.

Programul I-MAP trebuie repetat în întregime, ca un tot unitar, i nu utilizat

i. În ciuda acestui fapt, consilierul de proba iune poate

Participant, d

19


Reaplicarea programului I-MAP ie deoarece

a simula

realizarea de progrese în cadrul programului în ceea ce prive te gestionarea furiei.

De aceea, r

1.2 Obiectivele programului

iei I-MAP i sarcinile asumate

de derulare pentru fiecare sesiune este furnizat ca

un scurt rezumat în cele 9 sesiuni ale programului.

Sesiune 1. Punctul de pornire

Obiective

ine schimbarea

Evaluarea aspectelor de responsivitate - personalizarea

programului pentru a satisface nevoile specifice ale

Participantului

Explicarea modului în care este structura interven ia

Motivarea i a implicarea pe parcursul întregii interven ii

Planificarea i evaluarea

Prezentarea abordare a furiei prin

intermediul Modelului celor cinci factori

Strategiile cu solu ii rapide

Sarcini

Modelul Vie ii Bune Cele zece pahare

Obiectivele personale stabilite pentru acest program

Exerci iul stabilirii beneficiilor i costurilor furiei

Strategii cu solu ii rapide

: Stabilirea de obiective personale

pentru acest program

20


Sesiune 2. În elegerea furiei

Obiective

Revizuirea temei : stabilirea obiectivelor

Explicarea furiei i a efectelor sale asupra corpului

Recunoa terea efectelor fizice

area unei strategii: Prezentarea tehnicii Scanarea

corpului

Exersarea competen elor: tehnica Scanarea corpului

Sarcini

Efectul fiziologic al furiei: Diagrama corpului furios

Cu uria?

Gestionarea efectelor fizice ale furiei

Exersarea competen elor: tehnica Scanarea corpului

: exersarea tehnicii Scanarea corpului

Sesiune 3. Elementele declan atoare, gândurile, emo iile i

comportamentele

Obiective

Revizuirea temei : tehnica Scanarea corpului

Identificarea rolului gândurilor, emo iilor i

comportamentelor

Identificarea elementelor declan atoare personale ale

furiei

Prezentarea Jurnalului Participantului)

area unei strategii: consemnarea în Jurnal a

comportamentelor care au implicat furia

Sarcini l referitor la gânduri, emo ii i comportament

Recunoa terea elementelor declan atoare

21


Exersarea competen elor: Efectuarea în

Jurnal

: Consemnarea în Jurnal cu accent pe

elementele declan atoare

Sesiune 4. Comunicarea

Obiective

Revizuirea temei : Jurnalul - elementele

declan atoare

În elegerea obstacolelor care apar în calea comunic

Comunicarea

area unei strategii: stilul de

area unei strategii: Clipa (Cele

)

Sarcini

Recunoa terea diferitelor stiluri de comunicare

Exersarea competen elor:

Exersarea competen elor: exerci iul Clipa


exerci iile de asertivitate i Clipa

22


Sesiune 5. Rela iile interpersonale

Obiective

Revizuirea temei : Jurnalul i Clipa

Identificarea rolului furiei în cadrul rela iilor în general

Identificarea rolului furiei în cadrul propriilor rela ii ale

Participantului

În ire a altor persoane

Dezvoltarea de a accepta

perspectiva altor oameni

area unei strategii: e eficiente

Introducerea tehnicii de vizualizare ca modalitate de

Sarcini

C furia rela iile?

Exersarea competen elor:

perspectivei celuilalt

Exersarea competen elor: exerci iu de comunicare

Exersarea competen elor: vizualizarea


i

Sesiune 6. Interpretarea

Obiective

Revizuirea temei : Completarea unui

Jurnal cu accent pe comunicare i

vizualizare

În elegerea stilurilor i erorilor de gândire

Recunoa terea aprecierilor i a ilor

Convingerile i persoanele model

23


Sarcini

Exerci iul Erori de gândire

Exerci iul Aprecieri i

Exersarea competen elor


gânduri alternative

Sesiune 7. Recunoa terea i confruntarea gândurilor nocive

Obiective

Revizuirea temei :

din Jurnal cu accent pe gândurile alternative

Recunoa terea gândurilor nocive

Confruntarea folosind dovezi

Generarea gândurilor alternative

Sarcini

- Exerci iu de confruntare i înlocuire

a gândurilor


aprecieri i

Sesiune 8. Planificare

Obiective

Revizuirea temei :

din Jurnal i vizualizare

Dezvoltarea i consolidarea factorilor care inhib furia

În elegerea analogiei cu Semaforul

area unei strategii: cu indicii

Exersarea competen elor: completarea cu

indicii

24


Sarcini

Exerci iul Culorile semaforului

Exerci iul Cartona ele cu indicii


utilizarea strategiilor

Sesiune 9: Integrarea tuturor elementelor programului

Obiective

Revizuirea temei :

din Jurnal cu accent pe utilizarea strategiilor

care apar în gestionarea furiei

Recapitularea strategiilor pentru irea anselor

de succes

Recunoa terea angaj în vederea finaliz interven iei

Identificarea pa ilor de urmat, inclusiv strategia pentru

men inerea progresului dobândit în timpul programului

Sarcini

Recapitularea programului

i a strategiilor de

succes

Calea de urmat

25


1.3 Teoria cognitiv-c i principiile Mindfulness în gestionarea furiei

iune explic modelele teoretice care stau la baza programului I-

MAP. cognitiv-comportamentale, dar

programul include i tehnici i principii specifice Mindfulness care,

, o

eficien .

Abordarea cognitiv-c (TCC)

cognitiv-c , ca , face

parte dintre psihoterapiile gestionarea gând lor i a

comportamentelor. TCC nu poate elimina problemele persoanei, ci o

gestioneze. S persoana î i propria via

i maniera în care îi felul în care se comport i î i

gestion problemele emo ionale. moda

în care persoana poate schimba oricare dintre tiparele de gândire sau de

comportament care îi provoac probleme. Ea te

e psihiatrul american Aaron T. Beck, dar care ulterior de

i practicieni.

numeroase probleme cum ar fi depresia,

anxietatea i furia. interac iunea

dintre gânduri, i comportament.

26


aplicarea practic a TCC a luat amploare,

modelul s-a extins luând în considerare rolul reac iilor fiziologice ale

organismului, precum i situa ia sau mediul în care se produce evenimentul.

Modelul cognitiv-comportamental cu cinci factori este cel mai relevant în

ceea ce prive te gestionarea comportamentului furios.

Starea de spirit/dispoz i emo iile mele îmi

influen eaz gândirea

Gândirea mea i modul de a ac iona îmi influen eaz

calitatea vie ii

Calitatea vie ii mele îmi influen eaz starea de

spirit i emo iile

MODELUL TCC

Cognitiv gânduri, convingeri,

Comportamental ac iuni,

comportamente

Emo ional

suflete ti/emo ii

Fiziologic biologic, genetic, fizic, fiziologic

27


Cei cinci factori pot avea diverse denumiri, dar caracteristicile importante

ale modelului sunt reprezentate de interac iunea dintre factori. Schimbarea sau

interven ia asupra unuia dintre factori va avea impact asupra celorlal i, aceasta

fiind ii TCC (Padesky Five Aspects, 1986).

Mindfulness

Mindfulness este tehnica de a deveni con tient de ceea ce

prezent ionezi mai bine cu gândurile, emo iile, senza iile

fizice a apari iei acestora. Metoda î

filosofia -Zinn (1996), în America,

ca Reducerea stresului prin tehnici de Mindfulness (Mindfulness Based Stress

Reduction) i apoi în a con tientizare (Mindfulness Based

Cognitive Therapy).

la înlocuirea modelelor/tipurilor de

comportament în care apare furia. Prin dezvoltarea con , a

i reac ii emo ionale,

sau situa ii

pentru modul în care sim im.

tem ca prim pas în

gestionarea acesteia. Presupune gestionarea furiei prin con

aceasta .

i cu emo iile noastre. Atunci când r

i aten ie, reac i , decidem

dem într- ion , pur i simplu, la aceasta.

Mindfulness ne conect la energia furiei, ne

, ceea ce nu este acela i lucru i

ului la nivel extern. Nu este

vorba de suprimarea furiei i de recunoa terea

gândurilor i a lor care o înso esc.

28


Principiile cheie

aplicarea programului.

2.0 Furia, agresivitatea i violen a

Furia

Furia este o emo de la u i

Este o reac ie

perceperea unei amenin

unui lucru important pentru noi. Originea acesteia

i l nostru este fie pentru

atac, fie pentru a . Furia are trei componente

principale: reac gândurile i comportamentul.

Oricine furie dar fiecare poate sim i furia în

mod diferit fa lal Ea ne poate

o nedreptate, pozi em o schimbare

a

i chiar

it sau

e negative. Furia poate duce

la probleme în rela iile interpersonale la luarea unor decizii

a un ca fiind

sem

in ase luni. Starea de furie apare

episoadele de furie:

1. (de exemplu, puls crescut, respira

ale stomacului, dureri de cap)

2. Gândirea îndeplinirea

sarcinilor, rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor

29


3. Distorsiuni cognitive sau gândire (de exemplu, atribuiri

e de inten iile celorlal

despre comportamentul celorlal i sau al acestora;

toleran potrivesc cu modul în care

privesc lumea)

4.

5. Gândirea sau retragerea în sine

6. Suferin a (de exemplu, con tientizarea consecin elor negative

asociate cu episoade de furie, experien ele de furie percepute ca fiind

negative, sentimente negative asociate cum ar fi vina, ru inea sau regretul

care

Agresivitatea

Pentru a trata furia în mod adecvat ia între

furie i agresivitate. Furia poate duce la agresivitate, dar agresivitatea nu este

furie. De asemenea, nu to i oamenii care agresiv

furio i, ci pot manifesta doar un comportament primitiv, similar cu cel al

animalel . Acestor indivizi le lipse te excita ia

furios (Jacobson & Gottman, 1998).

Agresivitatea poate vitate În cazul

agresi , tiparele de manifestare nu sunt propor ionale cu evenimentul

declan ator. , de

tipare de

manifestare este complet legat de experien ele de furie ale persoanei:

a) Agresivitatea

1. Abuzul verbal (de exemplu, tul, urletul, cearta pe un ton ridicat, critica

cu insulte sarcastice)

2. Agresivitatea (de exemplu,

împingere, îmbrâncire, lovire, pocnire, aruncare de obiecte)

3. ii (de exemplu, distrugerea

personale)

30


4. Limbajul corporal provocator (de exemplu,

amenin

b) Agresivitatea

1. Neîndeplinirea inten iilor sau a a i

2. Sabotarea în secret (de exemplu, ii,

ii)

3. Întreruperea sau influen area în mod negativ a re elei sociale a celorlal i (de

exemplu, i din

ile importante)

Centrul pentru Terapie Cognitiv- , 2011)

Ostilitatea

i care

furioase. În timp ce furia este o emo ie, iar

agresivitatea este un comportament, faptul

i i de a-i evalua negativ.

Violen a

Furia poate avea rolul de mediator al violen ei, d

toate actele de violen

astfel:

a) Violen a - a de a-i for a pe ceilal i

ofere i inten ia de a-

ceilal

b) Violen a/agresivitatea - a de a-i pe

Caracteristicile sunt de impulsivitate i

e i agresivitate

31


între violen i nu este

toate tipurile de violen (de exemplu, sinuciga ii care mor prin

detonarea explozibililor nu impulsivitate, ci

mod clar un grad considerabil de planificare).

Furia i

Furia poate juca un rol semnificativ în violen i agresiunile

sexuale precum violul. Violatorii pot fi foarte sensibili atunci când sunt respin i,

ajungând la ru ine i furie. Infrac

folosit pentru restabilirea sim ului valorii i a controlului perceput.

uciga ii au în comun trei variabile. Majoritatea

fie unele disfunc ii neurologice care au ca rezultat controlul slab al

impulsurilor, fie i , fie criminalul a suferit un abuz grav în

i pe termen lung legate de abuzul

suferit, de ru ine i de incapacitatea de a controla impulsurile sunt componentele

cheie care duc la furie în cadrul unui episod de furie i agresivitate. Este posibil ca

victima mai mare criminalului,

aceasta este ultima dintr-un ir mai lung.

ie nu comportamentul violent i

infrac ional, este important ca Facilitatorul poten ialului unui

astfel de comportament i consecin elor acestuia. Facilitatorul

Participantul pentru a în elege modul în care furia poate evolua în agresivitate i,

posibil, în violen Infractorii care recurg la violen , dar pentru care furia nu este

i lor actuale, nu trebuie lua i în

ie.

2.1 Accentul pe implicare i motivare

Este important implicarea Participantului în cadrul interven

prima sesiune i luarea în considerare care pot fi utilizate în vederea

sporirii angajamentului i a motiva iei, ca de exemplu Interviul Motiva ional (Miller

32


i Rollnick, 1991), Modelul Vie ii Bune (Ward i Brown, 2004) i Analiza Cost

Beneficii. Facilitatorii ionale

respectivele cuno tin e cu fiecare Participant pro-

, construirea empatiei, ascultarea

necesare pentru a pune pietrele de temelie ale acestui program.

2.2 Relevan

Ca interven programul I- extrem de

relevant în plan personal pentru Participant. Facilitatorul folose te în cadrul

ca exemplu, scenarii care de experien e în

Jurnalului

generat furie.

Facilitatorul - i rela ioneze abordarea cu

preferin ele de ale Participantului i

informa iile pe care le aduce acesta în timpul sesiunii. De aceea, sunt necesare

cuno tin cu privire la modelul propus de Kolb (1988) i cel creat de

Honey i Mumford (1986) cu privire la are: preferin ele Activist,

Reflexiv, Teoretician, Pragmatic con

Facilitator are preferat i cunoa terea modului în care el

poate , sau ki

de prezentare. Aceste cuno tin e vor fi acoperite pe scurt în cursul de

a Facilitatorului, dar ar trebui ca

programul cuno tin e practice adecvate (pentru mai multe detalii vezi

Gast i Padmore, ii în asisten , 2012).

2.3 Stilul de facilitare

Atributele specifice necesare pentru facilitare includ: responsabilizare,

implicare, ascultare

practica i cu experien a de aplicare a interven iei. De asemenea,

33


Facilitatorul

privire la prezentarea acestor modele lor acestea li se pot

iile de con

tehnicilor de i vizualizare care pot fi percepute, în sine, ca fiind

oarecum . În cazul în care Facilitatorul nu este sigur cu privire la teoria

Participantului, care va fi mai pu i

sunt

esen iale.

2.4 Sprijinul în implementare i supervizarea

Facilitatorul trebuie în

Participantul. Aceasta presupune în elegerea

programului i cuno tin e i experien e cu al i

colegi competen i i supervizori.

În mod ideal, supervizorii cursul de Facilitator al

acestui program în propriul serviciu. Astfel, ace tia ar în elege natura acestei

interven ii, stilul i con inutul ei, fapt care ile de supervizare i

are ale programului. Supervizorii

familiariza i cu programul care stau la baza lui, ceea ce

cadrul seminarului de formare.

Acest tip de dezvoltare pr i experien a de supervizare atât a

supervizorului, cât i a supervizatului (s mite lecturi, ca

.

Fiecare Facilitator ar posibilitatea,

programului, de a- i explora experien ele în cadrul propriilor sesiuni de supervizare

i ansa de a reflecta la final asupra celor ate. Ace tia ar trebui, de

asemenea, de a se întâlni cu alte persoane care programul,

pentru a aspectele comune i bunele

practici. Sprijinul colegilor are o , ar trebui

oportunitatea de a beneficia de supervizare grup.

34


Facilitarea interven iei individuale

cu

privire la aplicarea interven iei cu un Participant.

3.0

Interven ia -se

problemelor specifice ale Participantului legate de gestionarea propriei furii i a

elementelor declan atoare ale acesteia. Acesta punctul forte cheie al

individual. Facilitatorul

, acordând aten ie acelora legate

de responsivitate Participant, motiva iei

acestuia -l asiste în utilizarea ulterioar a strategiilor i

finalizarea interven iei Participantului o serie de

scenarii de lucru, pentru anumite exerci ii, Facilitatorul

con inutul acestuia propriile probleme ale Participantului, la momentele adecvate.

3.1 ia de lucru cu Participantul

ndividual cu un Participant, dinamica este

fa program de în grup. Rela ia

dintre Facilitator i Participant

. Cum Facilitatorul

se adapteze ocaziilor Participantului a de la

colegi. Unele dintre exerci iile de inversare de roluri, care vor necesita o

Facilitatorului, vor compensa lipsa gamei de

ansa de a da Participantului

informa ii individualizate

re inem c

Participant din cauza modului în care a fost

concepu i a accentului pus pe experien ele, problemele i

Facilitatorii ia

35


pentru doi sau mai mul i a astfel

încât utilizeze dinamica grupului.

Facilitatorul

persoanei respective dac

Facilitatorul Participantul pentru a

asigura clare între aplicarea programului I-

.

3.2 Facilitatorul în programele individuale

A lucra ca Facilitator i suportul unui alt membru al

personalului sau al unui grup de , este o experien

cea de co-formator într-un program de grup sau de cea a unui practician individual

care î

Experien a unui Facilitator ii pentru

deciziile privind selectarea materialelor care Participantul

reflectarea asupra calit i angajamentului fa

Participantului. De asemenea, va fi important pentru Facilitator

structurate de , aspectelor legate

de furie, acest subiect fiind unul cu caracter emo ional, prin urmare

exis semnificative legate de asisten a i siguran a

Facilitatorului.

Lucrul cu infractorii care au probleme cu gestionarea furiei poate,

bineîn eles, declan a reac ii furioase. Facilitatorul va aborda aceste poten iale

aspecte ca parte a procesului de construire a rela iei i în sesiunile de stabilire a

obiectivelor. Cu toate acestea, este necesar ca Facilitatorii tien i de

aspectele legate de propria siguran , de aceea ei programul

într-un moment în care nu mai este ni în sediul serviciului de

. Ceilal i co fie pe parcursul acestor

sesiuni i cu privire a.

36


3.3 le întâmpinate cu persoanele

furioase

Facilitatorii tien

pot afecta probabil progresul i tind

concentreze pe comportamentul nedorit al . Atitudinea unei persoane

Oamenii furio

ioneze cu emo ii

alternative. Contextul familial, cultural i social al acestora s-

modelat reac iile emo ionale alternative. ce tia î i pot evalua propria

furie ca fiind o aprecieze ca fiind

una .

ii emo ionale

ii pentru propria furie poate fi o provocare

deoarece oamenii furio ii pentru furia lor. Ace tia

motivul furiei lor ca fiind unul exterior propriei persoane, prin urmare cei care

sunt ceilal i i nu ei.

3. Condamnarea celorlal i

Oamenii furio i pot aprecia obiectul furiei lor ca fiind o fiin

valoare care este condamnare i pentru

- i asume

4. Prezum ii

Oamenii furio trata i incorect, într-un fel sau altul;

s-ar putea ca ace rol în cadrul unui

conflict.

37


5. Exprimarea furiei

- i exprime furia, altfel aceasta

se va acumula i va . De

aceea atunci când se lucre se

încurajeze aceas gii neadecvate, ca de exemplu oala

sub presiune.

6. Consolidarea pe termen scurt

Comportamentul furios neadecvat al acestor oameni este consolidat prin

confirmarea acestora, cu

privire la manifestarea furiei. Efectele negative pe termen lung nu sunt luate în

considerare în dorin a de a tea.

7. Preten iile rigide

cel care este sursa furiei ar trebui

se comporte altfel,

deoarece se

preten iei sale. Regulile stabilite sunt, de obicei, pe un ton

moralizator: niciun zgomot atunci când am de terminat ceva

urgent .

38


C. I-MAP

ie a modului în care trebuie

sus inute cele 9 sesiuni ale interven iei I-MAP i include detalii privind toate

materialele necesare în acest sens.

acesteia,

explicând ce con ine i

. Sunt incluse i informa

sesiuni, inclusiv materialele necesare, indica iile de sincronizare i o explica ie

privind modul de predare

sumarizat oferit

anterior pentru fiecare sesiune.

39


1.0. Sesiunea Unu: Punctul de pornire

sesiune este Participantului i a Facilitatorului,

scopul fiind acela de evaluare i explicare .

De asemenea, motiva iei i a angajamentului prin

implicarea Participantului în procesul de identificare a obiectivelor individualizate

pentru program i începerea procesului de lucru cu Participantul. Sunt structurate

a Participantului legate de implicarea în program i sunt convenite

cestuia. Sesiunea permite Facilitatorului

ia care va sta la baza întregului proces, prin aflarea

unor informa ii despre Participant care contribuie la punerea bazelor acestei rela ii

ce sus ine schimbarea.

pe construirea unei rela

Facilitatorul i Participant

Obiectivele

sesiunii

care sus ine schimbarea

Evaluarea nivelului de angajament al Participantului

Cre terea interesului pentru programul de gestionare a

furiei

Prezentarea con inutului

se va derula acesta

Evaluarea,

oferirea de

i

implicarea

Sarcina 1: Prezentarea i stabilirea cadrului de derulare a

programului

Sarcina 2: Ce i-a adus aici? De ce acum?

Sarcina 3: Obiectivele personale

Sarcina 4:

Sarcina 5:

sesiunilor

40


Sarcina 6: A le i implicarea (disponibilitatea

pentru schimbare)

Sarcina 7: Sc

Sarcina 8: Prezentarea Modelului celor cinci factori

Sarcina 9: Beneficiile i costurile furiei

Sarcina 10: Strategiile cu solu ii rapide

: Stabilirea obiectivelor în cadrul

interven iei

10 minute

Materiale necesare:

- Acordul

- Foaia de parcurs Calea spre gestionarea

furiei)

Sarcina 1:

Prezentarea

Participantului si

a Facilitatorului

i stabilirea

cadrului de

derulare a

programului

Aceasta este ocazia ca Participant Facilitatorul

rela i .

Facilitatorul va începe prin a se prezenta, explicând care

este

Participant îl va întreba pe Participant cum

Regulile sesiunii trebuie expuse în mod clar la

început: durata sesiunilor, a timpului

durata pauzelor, aspecte legate de

utilizarea telefoanelor i eventuale întreruperi.

Scopul primei întâlniri este de a explica ce presupune

interven ia I-MAP i de a stabili care sunt avantajele

rezultate în urma parcurgerii acesteia.

41


Se vor clarifica a i

limbajul Participantului i al Facilitatorului. Ce ar putea

Acest subiect face parte

din discu ia cu privire la ceea ce i-ar ajuta pe amândoi pe

rea furiei?

Punctele convenite ar trebui notate în Acordul care

. Acesta poate include

reguli cum ar fi

agresivitate, doar limbaj constructiv, participare

fiecare sesiune, efectuarea tuturor sarcinilor dintre

sesiuni, luarea în serios a problemelor.

5-10 minute Materiale necesare: Foaia de parcurs

Sarcina 2:

Ce l-a adus aici?

De ce acum?

Sarcina

Participant Facilitatorul îl

Participant elege la

sesiune a unei interven ii privind

gestionarea furiei. program

( t sau a primit recomandarea de a

participa la program)? uria o

Persoanele care au fost selectate pentru includerea în

program a lor în

prezent (nu numai în trecut

persoana nu este participarea în

program).

42


pe

lor (în

rela iile interpersonale, la

).

Explora i orice aspecte legate de diversitate (piedici sau

obstacole în calea spre gestionarea furiei). Ce ar putea

sta în calea unei serii de sesiuni de succes? tie

Participant te

alte persoane

criterii de excludere pe baza ,

Participant

principiilor incluziunii).

Ce îl mot aici, ce pre uie te, ce este

important pentru el legat de furie?

începem prin a afla de ce te-

întâlne

43


10 minute

Materiale necesare:

- Fi a de lucru: Paharele goale

- Fi a rezumat: Modelul Vie ii Bune

Sarcina 3:

Obiective

personale

Folosirea Modelului Vie ii Bune în cadrul acestei sesiuni

este o ocazie de a explora pe de o parte modul în care

Participantul a ajuns unde este acum

parte locul demers include

obiectivele viitoare ale acestuia, într-un mod mai

general. Inten ia este de a identifica punctele forte i

resursele i de a începe procesul de generare a dorin ei

de schimbare.

Facilitatorul

ca Participantul care sunt lucrurile

importante pentru el în propria via . Sarcina este

discutarea nivelului de satisfac ie pe care acesta îl

resimte referitor la cele 10 aspecte ale vie ii

identificate de Tony Ward în Modelul Vie ii Bune (Ward

i Brown, 2004). Modelul a fost dezvoltat pentru a fi

utilizat pentru infractori, dar poate fi aplicat oricui i

Facilitatorul va sublinia pe scurt conceptul potrivit

to ii ne

i faptul diferite aspecte în via

pe care ar trebui în cazul în

care dorim

Utilizând fi a de lucru cu cele 10 pahare, Participantul

Cât de

fiecare aspect al vie ii sale în zi ?

-l determina pe

Participant

44


mult în via a sa i care

iri.

Participa i

i impactul acesteia asupra

altor aspecte din propriile vie i.

Apoi se trece mai departe pentru a vedea ceea ce poate

oferi programul lor.

5 minute Materiale necesare: Cadrul general

programului I-MAP

Sarcina 4:

Modalitatea de

func ionare a

programului

iune

care n special, pe oferirea unei

explica ii scurte cu privire la abordarea Teoria

cognitiv-comportamental (TCC) i la principiile

Mindfulness. Prezentarea ia în considerare modul în care

Participantului

( programului

).

Facilitatorul Participantul cadrul

general al programului luând în considerare aspectele la

care vor putea conlucra pe parcursul acestuia. Limbajul

este indicat s pozitiv,

colaborarea. Facilitatorul nu

Participantul s-a impli

acest rezultat.

45


Descrierile sesiunilor i a or teoretice vor utiliza

un limbaj uzual . Nu este necesar apelul la teoria

sau la terapia cognitiv-

Participantul

men

lucrurile care sunt importante în prezent.

sesiunile vor acoperi aspecte precum: Când te înfurii, ce

gânde ti, ce sim i i ce faci ca urmare a acestui fapt?

dezvoltarea strategiilor i a

are în vederea furiei.

5 minute Materiale necesare:

programului I-MAP

Sarcina 5:

Formatul

programului de

sesiunilor

Oferi i o explica ie cu privire la lungimea, durata i

structura interven iei. Explica

în jur de 75 - 90 de minute. E i op iunea de a

în structura

sesiunii). Fiecare sesiune are câteva sarcini care trebuie

ordinea

celorlalte sesiuni va fi întotdeauna aceea i, astfel:

Revizuirea i monitorizarea

asupra sesiunilor anterioare pentru a vedea

cum au decurs lucrurile au func ionat? De ce? Ce a

func ionat cel mai bine? Ce trebuie exersat?

46


Prezentarea unei idei,

Fiecare sesiune prezint o serie de idei i tehnici care

ajut în procesul de gestionare a furiei, unele vor fi mai

utile decât altele; de aceea i

pe toate i.

Exersarea unei i

Noile a i vor fi exersate în cadrul sesiunilor, pentru a

verifica în mod clar faptul Participantul a în eles ce

trebuie i

sau strategia în afara sesiunii ca tem pentru

Se introduce conceptul de tem . Aceasta

este preluarea de idei noi din

program i exersarea lor în situa ii reale. Facilitatorul

indicii de rezisten cu privire la

efectuarea sarcinilor scrise i practice dintre sesiuni.

are? Care sunt obstacolele existente i cum le poate

i Participantul? Care sunt punctele forte ale

Participantului?

Explica i natura repetitiv i motivul

pentru existen a acesteia. Atât Facilitatorul, cât i

Participantul vor ti ceea ce ei

ceva stabili

u or observat i rectificat.

47


Explica elegerea noilor strategii i

pentru gestionarea furiei i exersarea lor, constituie baza

programului. Ideea este crearea unui set de instrumente

pe care i le pot încerca în vederea

gestion poten ialelor episoade de furie, a

gândurilor, lor i comportamentului propriu.

10 minute

Materiale necesare:

-

- Foaia de parcurs

Sarcina 6:

A i

implicare

Participantul i Facilitatorul unul de la

parcursul

convenit anterior. Aceast va include lucrurile

Facilitator i pe Participant

cu succes pe gestionarea furiei. Posibilele

elemente ale unei astfel de

angajamentul pentru participare a, prezen a la

sesiuni, participarea , exersarea tehnicilor,

irea informa iilor, efectuarea temelor. Cele

convenite trebuie înregistrate în Caietul de exerci ii.

48


5 minute

Materiale necesare:

- Foaia de parcurs

- Formularul de feedback

Sarcina 7:

Schimbarea i

Explora i no iunea de schimbare i cum se

respectiva schimbare. Întreba i Participantul ce în elege

prin ideea de schimbare a comportamentului sau a

modului de gândire? Îl

fixa.

Se va discuta necesitatea monitoriz progresului i a

nivelului de satisfac ie a Participantului cu privire la

interven ie i se va prezenta Formularul de feedback.

Acestuia i se va solicita completarea succintului

formular de monitorizare în cadrul prim i din

fiecare sesiune. se înregistreze

- lor sesiunea

eficient

lucrurile ate? Sunt înregistrate, de asemenea, i

i cât de des este controlat

comportamentul .

49


10 minute Materiale necesare: Modelul celor cinci factori

Sarcina 8:

Prezentarea

Modelului celor

cinci factori

principalele componente ale Modelului celor

cinci factori (comportament, biologie, emo ii, situa ii i

gândire). Abordarea celor cinci

interven iile TCC, fiind Christine

Padesky Cinci aspecte (1986). Modelul este important i se

va face în continuare referire la el, reprezentând un

punct de plecare pe parcursul programului.

limbaj accesibil

Participantul con Facilitatorul în

comportamentului furios.

Sublinia i element în cazul furiei. Diagrama

ace ti

factori. Fiecare element va fi acoperit în detaliu în

sesiunile ulterioare i pute i men iona acest aspect. Prima

sesiune are scopul de a oferi Participantului o idee cu

privire la ceea ce se poate a tepta pe parcursul

interven iei.


- Fi a de lucru: scalele costuri versus beneficii

Sarcina 9:

Beneficiile i

costurile furiei

Examina i ce ob ine Participantul de la comportamentul

furios. Începe i prin a întreba

Participant de pe urma

comportamentului furios (care sunt beneficiile). Acest

lucru poate genera mai pu

50


schimbare i anumite atitudini i

convingeri pe care acesta le are în cu rolul furiei

în via a sa.

i mai departe i

încerca i care sunt problemele în ceea ce

prive te furios. Care sunt aspectele

pe care probleme, de exemplu,

so ia ii i partenerul. aceste beneficii

i costuri identificate i discutat ambele

aspecte.

10 minute Materiale necesare: Foaia de parcurs

Sarcina 10:

Strategii cu

solu ii rapide

i vor aborda de

strategii pe parcursul interven iei, primele dintre acestea

sunt Facilitatorul introduce

ideea unor strategii cu solu ii rapide

i

aceste tehnici sunt relativ simple,

Participantul, poate

- i monitorizeze propriul

comportament.

Participantul t considere aceste tehnici

ca fiind primele din cele care vor constitui setul de

instrumente . Acestea

sunt:

Evitarea: Participant ie în care

se a lucru presupune

con tientizarea din partea sa a

51


a furiei într-un anumit loc sau în rela ie

Pauza (Time out): Participant

o situa ie în care este con A profita de

îi va da Participantului spa iul i timpul necesare pentru a

se calma, a se aduna i pentru a evalua situa ia dintr-o

respectiva situa

Este necesar ca Facilitatorul cu

Participantul, înaintea anumitor sesiuni, care sunt

situa iile în care aceste a ar putea deveni utile.

5-10 minute Materiale necesare: Pagina cu obiective din Caietul de

exerci ii al Participantului

Sarcina 11:

pentru

Stabili i obiectivele pentru interven ie: Ce î i doresc

i de la interven ie legat de gestionarea sau

reducerea furiei? Ace tia a

noteze posibilele obiective cu privire la program în

Caietul de exerci ii. Obiectivele identificate vor fi

analizate Facilitatorul în

A

strategiile cu solu ii rapide. Rezuma i con inutul

sesiunii i ceea ce a i se realizeze în intervalul

scurs

52


2.0 Sesiunea Doi: În elegerea furiei

toate sesiunile programului pe parcursul întregii interven ii. Structura

iile

cognitiv-comportamentale nclude: începerea sesiunii cu verificarea,

revizuirea temei , stabilirea sesiuni ,

punerea în aplicare a acestora, stabilirea temei ,

recapitulare . (Ace ti termeni specifici nu sunt folosi i în

timpul sesiunilor cu Participantul.) El familiarizeze cu structura

obi a cu privire la realizarea temelor

. Acesta este un element de motivare

pentru a încuraja Participant ea elementul

central al fiec rei sesiuni.

Sesiunea Doi are ca principal obiectiv în

furia i recunoa terea modului în care aceasta este sim i fizic.

i biologice care au loc în corp

atunci când cineva este furios.

Obiectivele

sesiunii

Stabilirea conexiunii între tem

pentru i cea din timpul sesiunii

Asigurarea eles

Asigurarea Participantul recunoa te efectele

biologice i fiziologice ale furiei asupra corpului

Explicarea i exersarea tehnicii Scanarea corpului

În elegerea i

recunoa terea

felului în care se

furia

Sarcina 1: Revizuirea tem - stabilirea

obiectivelor i acordul cu privire la ele. Monitorizarea

impactului sesiunii anterioare

Sarcina 2: Explicarea furiei defini ie i scop

Sarcina 3: Corpul i furia (Modelul celor cinci factori)

53


folosind diagrama corpului furios

i cu alte emo ii;

recunoa iilor

Sarcina 6: Introducerea tehnicii Scanarea corpului

Sarcina 7: Exersarea tehnicii Scanarea corpului

: Exersarea tehnicii Scanarea corpului

10 minute

Materiale necesare:

- Fi a de lucru: obiectivele


Sarcina 1:

Revizuirea temei

i

monitorizarea

Revizui i tema privind stabilirea

obiectivelor. Verifica i Participantul s-a gândit la ce

anume prin participarea la program.

Acesta este primul test pentru a vedea

Participantul este implicat în interven ie dore te

i Chiar

i un nivel de implicare trebuie

recunoscut/apreciat i Participantul încurajat pentru

acest motiv.

Conveni i asupra principalelor obiective legate de furie

(circa 2-5) i nota i-le în Caietul de exerci ii. Obiectivele

formulate în mod clar în rela ie cu

comportamentul furios al Participantului

atinse. obiectivelor

Participantul sau îndrumarea acestuia pentru

a reflecta asupra propriei r cu privire la

schimbare. Obiectivele nu pot fi legate

54


schimbarea comportamentului altor persoane.

Monitoriza i impactul sesiunii anterioare folosind

Formularul de feedback.

Discuta i pe scurt orice episoade de furie care au avut loc

Cum a folosit Participantul

strategiile cu solu ii rapide : Pauza (Time out)

i Evitarea? Cum au func ionat?

Scopul acestei este de a axa sesiunea pe

subiectul aflat i de a furniza exemple care

pot fi luate în considerare în activitatea . Ave i

i evenimentele respective prea mult

timp. Folosi i-

10 minute Materiale: Nu sunt necesare

Sarcina 2:

Explicarea

conceptului de

furie

Discuta i cu Participantul despre modul în care acesta ar

defini furia.

Furia este reac ia la o amenin

propriei persoane, a persoanelor dragi, a bunurilor

proprii i din

Stabili i scopul furiei

are sau un pericol real sau

perceput, mecanismul automat de supravie uire al

organismului nostru este foarte rapid. Acest lucru ne

energia pentru a lupta sau a fugi i este cunoscut

i .

55


care corpul o are iunea sau impulsul

comportamental asociat cu furia este de a ataca sau de a

. A ac

reptilian i nu

creierului ra iunile.

La ce folose te furia? Explica din

reac iile umane obi

intensitate sau frecven sau în ambele, aceasta devine o

gestion .

De ce reac

Începe i o discu ie despre diferen

acea - Participant

reac iona i alte op iuni, nu numai aceea de a te înfuria.

10 minute (timp

suplimentar

op ional)

Materiale necesare:

- Materialul

- Materialul factorii biologici

Sarcina 3:

Corpul i furia

Aminti i Participantului Modelul celor cinci factori

men ionat în prima sesiune i folosi i materialul i

diagrama pentru referin e. Concentra i-

elementele de biologie ale

Ce alte lucruri influen i

materialul ca suport. Impactul somnului, medica iei,

ii, nutri iei, consumului de cafea i al drogurilor

asupra corpului, în general, conduce la sensibilizarea

corpului i la destabilizarea sa; persoana devine mai

56


pu

inadecvat.

Participant

dintre aceste elemente se poate mai mult timp la

faptul destinat

furiei i nu abuzului de substan e toxice

nici nu este un program pentru o nutri ie

15 minute

Materiale necesare:

- Caietul de exerci ii

- Expresiile faciale ia (op ional)

Sarcina 4:

i cum

se simte furia?

i po i da

cineva este furios uitându-te la corpul lui?

Folosind diagrama corpului furios, solicita i

Participantului

i po ste furios?

Cere i Participantului ce

cineva este furios i cum

persoana î i simte corpul.

Senza iile fizice pot include:

puls care permit

o circula a sângelui în corp

respira ie - care permite mai

mult oxigen în corp

mu chi tensiona i

57


tremurat

ie

fluturi în stomac sau stomac agitat

încle tarea pumnilor sau a din ilor

impulsul fizic de a te îndrepta spre lucrul care î i

Comportamentele pot include:

o pozi ie furioas

îndreptarea

atacul

lovirea (sau dorin a de a lovi)

cearta

ip tul

fuga sau plecarea

îmbufnarea

Participant , dar de data aceasta

ceea ce simte el însu i atunci când este

furios.

ialul confund furiei cu ie?

Explora i cu Participantul poten ialul de suprapunere cu

alte emo ii. ii precum

triste ea i frica. Este Participant

în mod corect diferitele emo ii?

folosi i materialul cu expresiile

faciale ia pentru a discuta diferitele

ionale. Concentra i-

58


ile dintre fe e. Câteva dintre acestea ar trebui

, iar celelalte un amestec de

emo ii.


Sarcina 5:

Gestionarea

fizice

Lua i în considerare op iunile pe care le are Participantul

pentru a- este

nervos: evitarea, luarea unei pauze, respira ia i

relaxarea. Participantul a încercat utilizarea a

dintre aceste metode fizice de gestionare a r

furioase, ca parte a temei .

Respira ia

O

înto ie este

atunci când

. Invita i Participant observe pasiv

respira ia dvs. Acesta poate

încetine te, este lini i nu este nici

Relaxarea

Oamenii relaxeze. Explora i

care ar putea fi . Participantul ar

putea identifica senza ia de a te sim i mai calm, a sim i

mai pu limpede.

Câteva dintre tehnicile care îl pot ajuta în acest sens vor

fi explorate mai târziu în cadrul programului.

59


5 -10 minute Materiale necesare:

Fi a: tehnica Scanarea corpului

Sarcina 6:

Prezentarea

tehnicii Scanarea

corpului

A con tientiza

i eficien a tehnicilor de gestionare a furiei

fizice.

Prezenta i tehnica Scanarea corpului folosind fi a cu

. Explica i

aceasta i la ce anume contribuie. Verifica

Participantul a în eles, cerându- -o explice.



Sarcina 7:

Exersarea

tehnicii Scanarea

corpului

Parcurge i cu Participantul Scanarea

corpului, exersând . Solicita i

Participantului -o

prezenta i citind din C . Explora i orice

i în exersarea tehnicii, pentru ca Participant

ca tem

Exersa Participantul spunând cu

voce ii.

60




Sarcina 8:

pentru

: Exersarea tehnicii Scanarea

corpului cel pu in zilnic. Recapitula i con inutul sesiunii

i ce convenit

sesiune.

De asemenea, Participant

strategiile cu solu ii rapide, a a cum s-a

solicitat.

61


3.0 Sesiunea Trei: Elemente declan atoare, gânduri, emo ii i

comportament

element declan ator într-un

episod de furie. De asemenea, i rolul emo iilor, gândurilor i

comportamentelor în dezvoltarea furiei. este prezentat pentru

Jurnalul, utilizarea lui devenind o pentru realizarea temei pentru

,

Obiectivele

sesiunii

Prezentarea rolului pe care îl au gândurile, emo iile i

comportamentul

Introducerea conceptului de elemente declan atoare

ale episoadelor de furie

Introducerea Jurnalului ca instrument de gestionare a

furiei

Elemente

declan atoare,

gânduri, i

comportament

Sarcina 1: Revizuirea temei privind

utilizarea tehnicii Scanarea corpului. Aborda i obstacolele

de orice fel întâmpinate în folosirea tehnicii. Monitoriza i

impactul sesiunii anterioare.

Sarcina 2: Identificarea rolului gândurilor, emo iilor i a

comportamentului (Modelul celor cinci factori)

Sarcina 3: Identificarea elementelor declan atoare pentru

Participant

Sarcina 4: Stabilirea conexiunii între recunoa tere i

interven iile i

comportamentul prin lor

Sarcina 5: Prezentarea Jurnalului

Sarcina 6: Exersa ii în Jurnal a unei situa ii

raportate anterior

: Completarea Jurnalului cu accent pe


62


10 minute

Materiale necesare:


- Foaia de parcurs

Sarcina 1:

Revizuirea temei

i

monitorizarea

Revizuirea temei cu utilizarea

tehnicii de Scanare a corpului. Verifica

Participantul a încercat tehnica. Explora i orice obstacole

întâmpinate în experimentarea tehnicii. Continua

recunoa te i chiar i cel mai mic semn de implicare. A

folosit tehnica cel pu in zilnic? Unde folose te tehnica? În

ce moment al zilei?


Formularul de feedback. Discuta i pe scurt orice episoade

de furie

prezent.

A folosit Participantul strategiile cu solu ii rapide din

i-

exerseze

10 -15 minute

Materiale necesare:

- Diagrama Modelului celor cinci factori

- Poveste despre furie

Sarcina 2:

Identificarea

rolului gândurilor,

lor i

comportamentului

Folosi i diagrama Modelului celor cinci factori pentru a

începe identificarea rolului pe care îl au gândurile,

emo iile i comportamentul, în episoadele de furie.

-a concentrat pe factorul biologie.

63


Care este, în opinia Participantului, rolul pe care îl

ceilal i factori? Începe

aspectele descrise atunci când au discutat despre

episoadele de furie?

Explica i, cum s-a , modul în care o

oate fi mai la furie din cauza unor

factori biologici i fiziologici.

Atunci când o perso te la o situa ie, aceasta

celor evenimente. Astfel

ceea

ce crede ea sau ceea ce

.

Sentimentele

influen

e Participantul.

Folosi i Povestea despre furie ca exemplu i solicita i

Participantului ntifice gândurile, emo iile i

comportamentul. Folosi

te despre elementul

declan ator.

15 minute Materiale necesare: Modelul celor cinci factori cu

element declan ator

Sarcina 3:

Identificarea

elementelor

declan atoare ale

furiei

Face i referire la diagrama Modelului celor cinci factori

elementul declan ator.

Explica e pot înfuria.

, un

prieten care întârzie mereu, un arbitru de fotbal care nu

64


-

motive.

a i obstruc ionarea obiectivelor. Ne

a i corect

suntem mustra i. Ne a ioneze

conform a i ne

a a cum ar

trebui sau nu ni se respect

ob inem

loc de parcare sau o i devenim

furio reu im acest lucru.

Elementele declan atoare a

Acestea i


i modul în care

Furia la femei este declan rela iile

apropiate. Acestea se pot sim

membrii familiei sau prieteni

pe obiecte care

nu func m trebuie i pe problemele importante

ii, decât din cauza lor imediate

legate de bine

Elementele declan atoare, în sine, nu sunt suficiente

pentru a ne înfuria. Ne gândim la lucruri

stificat pentru a fi folosit

împotriva respectivei persoane sau a obiectului. În câteva

65


este elementul declan ator iunea putea fi

i .

E i inten ia persoanei din spatele elementului

declan ator, pe baza informa iilor pe care le de inem,

facem referire la experien ele personale i la vechile

tipare emo ionale. element

declan

Explica

Un element declan ator este un singur gând sau

ac iune cheie care duce direct la furie.

Coopera i cu Participantul pentru a identifica elementele

declan atoare personale în cazul episoadelor de furie

. Identifica i elementele declan atoare

folosindu- evenimentele descrise în cadrul sesiunilor

anterioare, în dezbaterile cu privire la episoadele de furie

de la începutul sesiunilor.

Încerca i existen a unui tipar al

elementelor declan atoare în ceea ce prive te anumi i

oameni, locuri, comportamente, ti sau

gânduri. (Acestea pot include elemente suplimentare

legate de convingerile fundamentale, care vor fi

discutate mai târziu în cadrul programului.)

66


10 minutes Materiale necesare: Povestea despre furie

Sarcina 4:

Corelarea

(stabilirea

conexiunii între

schimbare)

Discuta i combina ia de factori i elementele

declan atoare. Folosi i Povestea despre furie pentr

gândi la fiecare factor.

Îmbina i toate elementele declan atoare, emo iile i

comportamentele, pentru ca Participant

începe stabilirea conexiunilor între a recunoa te atunci

când cineva devine furios i a schimba abordarea. Este

Participantul con iuni pentru

fiecare gând, sau comportament?

10 minute

Materiale necesare:

- Pagina Jurnal din Caietul de exerci ii

- Jurnalul

Sarcina 5:

Prezentarea

Jurnalului

Explora i aborda schimbarea gândurilor,

lor i a comportamentului prin consemnarea

acestora.

Prezenta i Jurnalul

interven iei. Face i- i la titluri i

grafice. Ce reac ie are Participantul la structura acestuia?

Are vreo îngrijorare? Care este aceasta

rezolva ele

importan ei primordiale a Jurnalului.

Explica Jurnalul îi apar ine

fiecare sesiune.

67


15 minute

Materiale necesare:

- Model de consemnare în Jurnal

- Modelul de Jurnal

- Un episod de furie descris anterior

Sarcina 6:

Exersarea

în

Jurnal

Invita i Participant consemneze unele din episoadele

de furie descrise anterior în Jurnal. Asigura i-

Participantul în Jurnalul,

înainte de finalul sesiunii. Folosi i modelul de consemnare

în Jurnal prezentat în Caietul de exerci ii i discuta i

episoadele de furie descrise anterior pentru a completa

sarcina. Nota i cel pu

5 minute Materiale necesare: Jurnalul

Sarcina 7:

Tema pentru

Tema : Consemnarea în Jurnal cu accent pe

elementele declan atoare.

Rezuma i con inutul sesiunii i ce a i convenit

Încuraja i Participantul utilizarea tehnicilor

prezentate în sesiunile anterioare: strategii cu solu ii

rapide (Evitarea, Pauza - Time out) i tehnica Scanarea

corpului.

68


4.0 Sesiunea Patru: Comunicarea

esiune se pe exprimarea furiei într-un mod eficient i

pro-social. Sunt descrise - i

Acum se introduce instrumentul Body I-

i se p acestui model. Sunt abordate, de asemenea,

obstacolele

Obiectivele

sesiunii

Explorarea obstacolele calea

i eficient

Prezentarea diverselor moduri de exprimare a furiei

într-o mai adecvat din punct de vedere

social

Prezentarea comunic asertive

Instruirea Participa lor cu privire la tehnica Clipa de

pentru a gestiona furia

Comunicarea

Sarcina 1: Revizuirea temei referitoare la

utilizarea Jurnalului i asigurarea

elementele declan atoare. Abordarea obstacolelor de

orice fel care pot fi întâlnite în utilizarea tehnicii.

Monitorizarea impactul sesiunii anterioare

Sarcina 2: Explorarea obstacolelor care apar în calea

Sarcina 3: Stiluri de comunicare pentru gestionarea

conflictelor

I-FOR

Sarcina 5: Exersarea modelului I-

FOR folosind scenarii

Sarcina 6: Explicarea tehnicii Clipa

69


: Consemnarea în Jurnal i aplicarea

tehnicii Clipa

10 minute

Materiale necesare:


- Foaia de parcurs

Sarcina 1:

Revizuirea temei

monitorizarea

Revizui i tema referitoare la utilizarea

Jurnalului i asigura i-

elementele declan atoare. Aborda i obstacolele de orice

fel întâlnite în utilizarea tehnicii. Monitoriza i impactul

sesiunii anterioare. Începe i tendin ele pe


Formularul de feedback. Discuta i pe scurt despre oricare

dintre episoadele de furie care au avut loc de la sesiunea

A folosit Participantul strategiile cu solu ii rapide i

tehnica de Scanare a corpului în perioada ce a trecut de

i-i

exersarea i utilizarea tehnicilor pentru alte sesiuni, pe

ui de instrumente asimilate se extinde.

70


10 minute

Materiale necesare:

- Foaia de parcurs

- Fi a de lucru: Obstacole

Sarcina 2:

Obstacolele ce

apar în calea

Explora i obstacolele în calea comunic

retroactiv cu obstacolele generale în atingerea

obiectivelor discutate atunci când s-a încheiat acordul în

prima sesiune. Care sunt piedicile atunci când oamenii

trebuie

Crea obstacole. Aceasta include:

e (de exemplu, furia, ru inea, frica, a fi protector,

timiditatea), certuri anterioare, rolurile pe care le au

oamenii (de exemplu, de aspecte

precum banii, sexul

Identifica obstacolele individuale ale

Participantului i cere i acestuia consemneze în

Caietul de exerci ii în formularul Obstacole.


lucru: stilurile de comunicare

Sarcina 3:

Stiluri

de comunicare

Prezenta i Participantului cele patru stiluri de

comunicare diferite utilizate pentru gestionarea

conflictelor. Întreba i-l tie care sunt acestea?

Numi i cele patru tipuri: pasiv, pasiv-agresiv, agresiv i

asertiv. Pentru fiecare stil, solicita i Participantului

i ce

spune? Poate fi mai u i cu stilul agresiv

i stilul asertiv la final.

71


Patru stiluri de comunicare: Folosim diferite stiluri de

comunicare în func ie de situa ie, de dispozi i

Atunci când ne sim im furio i doar un singur

stil este stilul de comunicare potrivit ( el

asertiv).

1. Comunicatorul agresiv

Se apropie prea mult de interlocutor adresându-i-se într-o

indiferent care ar fi aceasta.

2.Comunicatorul pasiv

i-a generat furia.

3. Comunicatorul pasiv-agresiv

face

-

72


4. Comunicatorul asertiv

Se adresea

comportament.

Stabili i

biologia, gândurile, emo iile, comportamentul i situa iile

(Modelul celor cinci factori). Folose te

Participantul un anumit stil? Folose te stiluri de

comunicare diferite în func ie de persoana cu care

? Î

10 minute

Materiale necesare:

- Body I-FOR

- Exemple de comunicare I-FOR

Sarcina 4:

Comunicarea

Prezenta i sarcina reamintind Participantului el este

,

dar îl poate schimba oricând.

În cadrul sarcinii anterioare a i discutat despre cum se

competen elor de comunicare

Participantului. Poate Participantul defini

aceasta? Ce este

Alege i o defini ie care con ine

73


principalele caracteristici descrise mai jos:

Asertivitatea este abilitatea de exprimare clar

opiniilor, sentimentelor, atitudinilor i a drepturilor,

- cu respect .

Modelul I-FOR Facilitator ca un

mod de a s al

Participantului este unul asertiv i nu trece într-unul

dintre stilurile negative. Modelul poate fi afi i

este disponibil i ca material pentru Participant.

Primul pas în aplicarea acestui model de comunicare este

de a reflecta asupra posturii i pozi iei propriului corp,

apoi de a trece la i la modul în

care mesajul este transmis.

Explica i modelul de Body I-FOR:

1. Folosi i limbajul corporal asertiv.

2. Folosi i declara ii în care apare pronumele eu .

3. Folosi i fapte i.

4. Exprima i propriile gânduri, sentimente i

opinii.

5. Face i cereri clare i directe.

Utiliza i cu exemple I-FOR pentru a exemplifica

comunicarea

74


15-20 minute

Materiale necesare:

- Materialul Body I-FOR

- Exemple I-FOR

- Scenarii

Sarcina 5:

Exersarea

lor de

comunicare

Folosind exemplele din f de exemple, Participantul

trebuie d

poten ialelor episoade de furie din scenariile

prezentate.

Facilitatorul le care sunt cele

mai relevante pentru Participant, pe baza celor aflate

despre acesta cu privire la elementele declan atoare,

comportamentul furios i stilul de comunicare. Exersa i

cel pu in trei situa ii diferite. Asigura i-

angaja i complet în jocul pe rol i reface ile

scenariului care nu merg bine de la început. Participantul

trebuie asistat - i planifice

înainte de fiecare joc de rol.

i continua i exersarea.


- Fi a de lucru:

Sarcina 6:

Clipa

Participant e o

uzual Clipa .

te principiile Mindfulness, ce

tientizare i reducerea

tensiunii. Facilitatorul cu

Participantul fi a de lucru

75


el. Astfel Participantul va petrece cele trei minute doar

ezând

simte. Facilitatorul nu va închide ochii, dar Participantul

p

Explica

Mindfulness, care are scopul de a sparge ablonul reac iei

automate i de a dezvolta un tient la emo ii.

Prin con tientizare Participantul se în

tiin ei de sine i a

pornirilor autodistructive.

Mindfulness persoana

devine un observator al propriilor emo ii i aceasta o

alegeri legate de modul în care se va

exprima. Mindfulness a persoana con tient

sale: IONA.

de trei minute

1. Con tientizarea - a fi prezent

2. Concentrarea/ concentrarea pe respira ie

3. Extinderea - extinderea con tien asupra

întregului corp

Men ine i con tientizarea în prezent timp de cel pu in trei

minute. Participantul va folosi tehnica în mod frecvent

pentru a con tientiza propriile emo ii.

76



Sarcina 7:

Tema pentru

Jurnalul i tehnica Clipa . Participantul trebuie

tehnica C de 3 minute în

pe parcursul zilei pentru a dobândi

u verifica/evalua starea emo ional în

mod regulat.

Rezuma i con inutul sesiunii i ce a i convenit

Încuraja i

Participantul utilizarea tehnicilor din

sesiunile anterioare: strategiile cu solu ii rapide

(Evitarea i Pauza) i Scanarea corpului. Participantul va

identifica strategiile care func sine i pe

cele care func in, dar inten ia este de a

i de a avea un set extins de

op iuni.

77


5.0 Sesiunea Cinci: Rela iile interpersonale

unând un accent deosebit pe

furia care apare în rela iile interpersonale. Participant

exploreze modul în care comportamentul, gândurile i sentimentele lui

cei , prin raportare la persoanele semnificative

(familie, prieteni, colegi i figuri investite cu autoritate). Participantul

este implicat p

evenimentelor, pentru a iilor, dar

au i niveluri de concentrare pe anumite probleme. Participantului îi

sunt oferite mai multe tehnici de comunicare utile care

. În continuare o

poate folosi Participantul.

Obiectivele

sesiunii

Explorarea impactului furiei în cadrul rela iilor

interpersonale

Dobândirea abilit pectiva

i de a comunica în cadrul rela iilor

area unei tehnici de Vizualizare

În elegerea furiei

în cadrul

rela iilor

interpersonale

Sarcina 1: Revizuirea temei referitoare la

utilizarea Jurnalului i exersarea tehnicii C .

Abordarea obstacolelor de orice fel folosind

tehnica. Monitorizarea impactului sesiunii anterioare.

Sarcina 2: Identificarea rolului furiei în cadrul rela iilor

Sarcina 3: Identificarea rolului furiei în propriile rela ii

Sarcina 4: Comunicarea

Sarcina 5: Alte perspective

Sarcina 6: Reducerea tensiunii folosind vizualizarea


i .

78


10 minute

Materiale necesare:

- Foaia de parcurs


- Jurnalul

Sarcina 1:

Revizuirea temei

i

monitorizarea

Revizui i tema privind utilizarea Jurnalului i tehnicii

C . Aborda i obstacole în

folosirea tehnicii. Monitoriza i impactul sesiunii

anterioare folosind Formularul de feedback. Discuta i pe

scurt orice episoade de furie care s-au întâmplat de la

ultima sesiune.

A folosit Participantul strategiile cu solu ii rapide i

tehnica de Scanare a corpului

încoace? Reaminti i- exersarea

utiliz tehnicilor i în alte sesiuni

de instrumente se extinde.


Sarcina 2:

Rolul furiei în

cadrul rela iilor

interpesonale

Revenind la Foaia de parcurs aminti i Participantului

persoanele cu care avem rela ii

poate fi un ajutor sau un obstacol în atingerea

obiectivelor.

Care crede Participant rolul furiei într-o rela ie?

Participantul poate sugera :

ire

a se face eful, a face lucrurile

Furia va avea un rol diferit în diverse

, dar este vorba doar despre o

79


comunicare care a deraiat.

Reaminti i Participantului s-a deja faptul

furia, în orice rela i (de prietenie,

parteneriat, colegialitate sau cu figurile

investite cu autoritate) are un anumit rol. Problema nu o

, ci modul i

momentul în care aceasta este

Facilitatorul îi va reaminti Participantului cele 4 stiluri de

comunicare discutate pe parcursul ultimei sesiuni:

agresiv, pasiv, pasiv-agresive i asertiv.

Ce poate func iona gre it atunci când oamenii î

în cadrul

rela iilor :

1. Nerenun area la furie poate distruge chiar

fundamentul rela iei, asemenea acidului care arde o

suprafa renun

-

irea sentimentelor de furie

i i mai bine pe termen lung.

- poate transforma chiar i cea mai

elegere într-un conflict major.

suprafa de ocazionale. Semnele problemei

apar doar atunci când te

mijloace pasiv-agresive de a- i exprima furia. Aceast

manifestare devine un cerc vicios, în care ambele

persoane una pe cealalt .

4. Furia gre it direc - atunci când persoanele

80


concentre furia în mod eronat una asupra celeilalte, în

furiei este independent de

fiecare dintre ele . De exemplu, a fi certat cu eful i a te

- cu so ia/prietena.

eficient, ra ional i calm. Niciuna nu se poate a tepta la

un sentimentelor

Reaminti i-i Participantului de

I-FOR pentru a transmite ceea ce

simte atunci când are nevoie - i exprime furia. Pentru

persoana

dispus de asemenea i asculte.

10 minute Materiale necesare: Harta rela iilor

Sarcina 3:

Rolul furiei în

cadrul propriilor

rela ii

Identifica i rolul furiei în rela iile interpersonale ale

Participantului folosind reprezentarea ECO-MAP

pentru a reprezenta vizual furia

dintre Participant i -

familie, prietenii, colegii i figuri investite cu autoritate.

Participant

rela ii ale sale trecând numele persoanelor pe figurile

colorate. Apoi va desena o linie între el i celelalte

persoane, linie ie pe care

ace tia o au în ceea ce prive te furie.

de a genera o discu ie i de a

e i tipare i tendin e în

81


comportamentul furios. Participantului i se pare mai u or

care sunt cel mai

aproape de el?

15 20 minute

Materiale necesare:

- Fi a: i utile de comunicare

- Foaia de parcurs

Sarcina 4:

Comunicarea

Prezenta i mod ile eficiente de comunicare folosind

fi ele oferite.

Discuta Participantul. În elege

acesta diferitele tehnici? I se pare vreuna dintre acestea

? Stabili i conexiuni cu stilul de


Sarcina 5:

Alte perspective

Dezvolta i abilitatea Participantului de a- i asuma

perspectiva altor persoane. ile de

persoanele semnificative. Folosi i

situa iile din Jurnalul Participantului. Exersa i cel pu in

trei situa ii.

Încuraja i Participant - i asume rolul unei alte

persoane i apoi propriul rol în aceea i situa ie.

ace tia? Cum îi face acest lucru

82


sentimente de furie? Este acesta

perspectiva celeilalte persoane din situa


Sarcina 6:

Tehnica de

vizualizare

Locul unde te

fericit

Prezenta i vizualizarea ca nou instrument de

. Începe i prin dezvoltarea unei scene

pozitive i lini titoare pentru vizualizare, cu care

Participantul se simte în largul lui. Cere i-

un loc sau situa ie în care se simte

realmente calm .

Acesta va deveni Locul unde fericit.

înfofolit în fa a focului într- citind o

. Evita i asocierile cu alcoolul i

drogurile. Solicita i Participantului ia

foarte detaliat i nota i ceea ce spune acesta.

Concentra i- i culori,

i mult în detalii pentru a evoca

ceea ce simte corpul Participantului i ce poate auzi i

vedea acesta în situa .

Participantului jurul

-i o fotografie.

i utilizarea

tehnicii. Participant , cu

ochii închi i în timp ce Facilitatorul descrie

situa ia Locul fericit concentrându-se pe evocarea

sentimentelor .

83


Participant apeleze rapid la

situa ie în imagina ia

. Deci exersarea vizua

acestei


Sarcina 7:

Tema pentru


i tehnicii de vizualizare.

Recapitula i con inutul sesiunii i cele convenite

. Încuraja i

Participantul

în sesiunile anterioare: strategiile cu solu ii rapide

Time out), Scanarea corpului i

tehnica C .

84


6.0 Sesiunea : Interpretarea

Aceasta

predominant pe stilurile de gândire i erorile de gândire. Sesiunea

diferitele stiluri de gândire pe care oamenii le folosesc i , erorile de

gândire pe care le pot face. modului în care

oamenii ie cu privire la ea

interpretare a evenimentului va fi influen

Participantului. În cadrul sesiunii se i utilizarea

modelelor de comportament social adecvat pentru a modifica interpretarea

Participant. Co structurate în jurul

aspectelor privind masculinitatea i rolul femeilor pot fi considerate parte

a acestei sesiuni.

Obiectivele

sesiunii

Recunoa terea stilurilor i erorilor de gândire

În elegerea rolului aprecierilor i ilor în

interpretarea unei situa ii

Recunoa i a

impactului acestora

Adoptarea unui model pro-social de comportament

pentru gestionarea furiei

Interpretarea

Sarcina 1: Revizuirea temei - consemn

din Jurnal cu accent pe practicile de comunicare i

vizualizare

Sarcina 2: Stilurile de gândire

Sarcina 3: Explicarea aprecierilor ilor

Sarcina 4: Erorile de gândire

Sarcina 5: Interpretarea folosind scenariile

Sarcina 6: Convingerile utile i cele nefolositoare/nocive

85


Sarcina 7: Adoptarea unui model de comportament pro-

social

Sarcina 8: Repetarea unei tehnici


aprecieri i; exersarea tehnicilor


Sarcina 1:

Revizuirea temei

monitorizarea

Revizuirea temei cu privire la utilizarea

Jurnalului cu accent pe sarcina de vizualizare i

comunicare. Aborda

întâmpinate în folosirea acestei tehnici. Începe

explora i tendin ce acestea apar.


Formularul de feedback. Discuta i pe scurt episoadele de

furie care au avut loc de la ultima sesiune.

A folosit Participantul strategiile cu solu ii rapide,

tehnica Scanarea corpului i tehnica Clipa în

i-i

area i utilizarea tehnicilor

pentru celelalte sesiuni,

instrumente pentru gestionarea furiei se extinde.

86


10 minute

Materiale necesare:

- Foaia de parcurs

- Fi a: stilurile de gândire

Sarcina 2:

Stiluri de gândire

Prezenta i ideea ii avem stiluri de

gândire preferate. Acestea sunt tiparele noastre obi nuite

de gândire din instinct la ele

Discuta i despre unele dintre tipurile de gândire

pe care le folosim. Recunoa te Participantul vreunul

dintre aceste stiluri? Folosi i materialul oferit

pentru discu ie:

1.Analitic: organizat, logic, planificat

2.Sistematic: v

strategic

3. : curios,

4.Perspicace: gânde te înainte de a vorbi

5.Receptiv ele, bun

6.Orientat spre c area ului: independent,

Aceste stiluri nu sunt singurele folosite, dar o

stiluri pozitive pe care Participantul le

poate avea în vedere cu ajutorul Facilitatorului.

Participantul va folosi în mod natural mai multe stiluri de

comunicare, dar va avea unele predilecte, pe care le va

prefera. Încorpora i stilurile diferite vor da

na i vor fi mai

eficiente decât altele în anumite situa ii.

Participantul a identificat stilurile de gândire pe

87


care le poate utiliza, solicita stilul pe

care i-ar dori - Ce ar

? Ce

func ioneze? i pot nota acest lucru în Caietul

de exerci ii.


Sarcina 3:

Aprecieri i

i

Explica i cum putem privi o situa ie i

cu privire la aceasta.

Aceste influen

reac facem

sofisticate ale situa iei pe baza unor informa ii reduse (se

presupunerile, sentimentele,

convingerile, experien ele anterioare i stresul ne pot

influen a gândirea. evaluarea unei situa ii,

aceast , ceea ce poate

situa iei. Prin urmare putem reac iona într-un mod

neadecvat sau extrem.

88



Fi a: erorile de gândire

Sarcina 4:

Erori de gândire

(aprecieri i

i eronate)

A. Beck (1976) faptul

, con

percep

ale unei persoane cu privire la ceea ce este corect i

drept sau ac în vederea amenin sau frustr

persoanei în vreun fel. Gândurile tipice care includ

anumite tipuri de erori de gândire, de exemplu,

propozi ii cu nu ar trebui sau nu trebuie ( Nu ar trebui

- ) sau a lua lucrurile în mod personal

( Face asta dinadins ), a trage unele concluzii pripite

cum E un

prost ), duc la ac iuni cum ar fi comentarii critice sau

atacarea persoanei, fie activ, fie pasiv.

Realizarea unor interpret

erorilor de gândire: Este Participantul con tient de

propriile erori de gândire? Trece i în zona erorilor de

gândire cerându-i Participantului

unele dintre erorile de gândire pe care le- ii

la adresa lui.

exact i echilibrat în gândirea sa?

anumite tipuri de erori de gândire?

Începe i cu un tip comun de erori cum ar fi gândirea în

alb sau negru sau tragerea de concluzii pripite. Folosi i

diagrama pentru erori de gândire. Discuta i despre

modul în care contribuie erorile la crearea i

amplificarea furiei.

89


15 minute Materiale necesare: Scenarii

Sarcina 5:

Interpretarea

Facilitatorul Participant

furia. Participantul este invitat

ale situa iilor.

Folosi i exemplele Participantului -ar

gândire. În acest caz, care este

Are Participantul vreo sugestie ce s-ar fi

întâmplat în aceste situa r fi fost


Sarcina 6:

Convingerile

ii sau

despre lume în general. Acestea

absolut i global (de exemplu, Majoritatea oamenilor

sunt decen i , sau

Lumea este un loc bun ), ceea ce

presupunem i

putem interpreta în mod eronat dovezile care le contrazic

pe acestea.

Cu to ii , altele

nefolositoare/nocive. A avea nocive

(negative) puternice poate duce la o încredere în

la probleme rela ionale sau

furiei (de exemplu, ,

sau Furia este

90


).

al celor utile, cât i celor nocive. Explora i ceea ce crede

Participant a fi puternic sau slab, a avea

dreptate i a fi tratat nedrept. Sunt oricare dintre aceste

convingeri legate de furia sa? Pot fi explorate i alte tipuri

de convingeri cum ar fi cele legate de propria valoare,

masculinitate ie nu a fost

/confrunte

problematice, dar influen a acestora

considerare.

Propriile convingeri ale Participantului sunt abordate

folosind Jurnalul i conc .

Implica iile convingerilor sunt explorate. Ce convingeri

furios al Participantului?


Sarcina 7:

Modelele de

urmat

unui

model pro-social adecvat cu privire la comportamentul

furios. Participant

semene, la modelele

iar apoi verifice

el este compatibil cu

aceste modele.

Acestea pot fi folosite ca o ulterior în anumite

situa ii, de exemplu, Ce ar spune X? Ce ar face X?

Participant caracteristicile

persoanei model alese. Acestuia

la situa iile consemnate în

91


propriul Jurnal din perspectiva persoanei model alese.


Fi a: tehnica Clipa

Sarcina 8:

Exersarea

tehnicii Clipa de

Reluarea uneia din tehnicile Mindfulness, de exemplu,

exerci iul Clipa 3 minute. Urma i procesul de

aplicare al acestei tehnici a a cum este descris anterior în

manual.

Participant din nou tehnicile

în cadrul sesiunilor, pentru a-l aju

confortabil atunci când le folose te în afara sesiunilor.

acest

moment, pentru ca Facilitatorul

de bine poate Participantul o

cu privire la modul

de utilizare.


Sarcina 9:

pentru

: Jurnal cu

accent pe erorile de gândire i pe convingeri i exersarea

tehnicii .

Rezuma i con inutul sesiunii i ce anume a i convenit

.

Încuraja i Participant utilizarea tehnicilor

anterioare.

92


7.0 Sesiunea : Recunoa terea i combaterea gândurilor nocive

sesiune se concentre , de asemenea, pe gânduri. Accentul sesiunii

Participant

nefolositoare/nocive pentru sau împotriva lor. Acesta a

le va încerca

gândurile care pot episoadelor de

episoadelor reale de furie consemnate de Participant în propriul Jurnal.

Obiectivele

sesiunii

Recunoa terea gândurilor nefolositoare/nocive

Înlocuirea gândurilor nefolositoare/nocive cu gânduri

utile

Reluarea unei tehnici, de exemplu, tehnica Scanarea

corpului

Gândirea

Sarcina 1: Revizuirea Jurnal cu accent

pe aprecieri i tehnica Clipa de

Sarcina 2: Recunoa terea gândurilor nefolositoare/nocive

i a gândurilor care pot genera episoade de

furie

Sarcina 3: Folosirea dovezilor pentru a confrunta

gândurile nefolositoare/nocive

Sarcina 4: Exersarea acestei tehnici de confruntare a

gândurilor i de înlocuire cu gânduri alternative folosind

situa iile consemnate de Participant în propriul lui Jurnal

Sarcina 5: Reluarea unei tehnici (tehnica Scanarea

corpului)

: Jurnal, cu

i tehnicii

Scanarea corpului

93


10 minute

Materiale necesare:


- Jurnalul

Sarcina 1:

Revizuirea temei

i

monitorizarea

Revizui i Jurnal cu accent pe erorile de

gândire i convingeri; revizui i i tehnica .

Aborda i obstacolele de orice fel pe care Participantul le-

a întâmpinat în folosirea tehnicii. Monitoriza i impactul

sesiunii anterioare. Începe i i tendin ele pe



de furie pe care Participantul le- de la ultima

sesiune .


tehnica Scanarea corpului i tehnica Clipa

sesiunile anterioare? Reaminti i-

continue exersarea acestor tehnici pentru

sesiuni pe care le

poate folosi pentru gestionarea furiei se extinde.

94


20 minute

Materiale necesare:

- Jurnalul

- Jurnalul cu exemple

- Gânduri nocive i gânduri

- Gândul util

Sarcina 2:

Gânduri nocive

Recunoa terea gândurilor nocive este primul pas în

confruntarea acestora. Explica i Participantului faptul

nocive

este un lucru pe care nu suntem obi nui

îl facem. Din acest motiv, este esen ca

Participantul reu - pentru a

exersa recunoa terea gândurilor nocive.

Atunci când cineva are multe gânduri nocive, cel mai

e

sau gândul

. Gândurile sunt gânduri

care vin ie

prin urmare, gândul pare inseparabil de

emo i . Spre exemplu:

ste un idiot! = Furie

de mintea care ne

ac

Facilitatorul exemplele model din

Jurnal pentru a discuta care sunt gândurile nocive i

gândurile în exemplele respective

(exemplul model din Jurnal gândul

, pentru

95


Mai departe se vor folosi înregistrate de

Participant în propriul Jurnal (nu mai mult de

patru) pentru a identifica toate gândurile

nocive/nefolositoare i câte un gând în

fiecare situa ie.

Atunci când în fiecare situa ie un gând

cere i-i Participantului

punctaj în func ie de cât de puternic c fi

acest gând

merge de la 0 la 100%.

20 minute

Materiale necesare:

- Jurnalul

- flipchart sau ceva similar

Sarcina 3:

Gândirea

Explica al doilea pas în procesul de confruntare (de

a gândurilor nocive este

utarea de dovezi în favoarea i împotriva gândului

, iar al treilea pas

alternativ.

Etapa 1 Recunoa terea gândurilor nocive

Etapa 2

Etapa 3

Opiniile sau ceea ce gândesc oamenii.

Ei tiin ru a

i

gând,

Acestea sunt dovezi subiective i sunt

96


greu de demonstrat. Dovezile obiective sau bazate pe

în acest caz nu poate

exista niciun dubiu

i de aceea sunt dificil de

contestat.

Atunci când gândurile nocive sunt puse sub semnul

, trebuie i

contra gândului negativ. Facilitatorul -l ajute pe

Participant apeleze la una din

implicat furia -a consemnat în

Jurnal. Participantul ar trebui ia în considerare

gândul care a provocat cel mai mare disconfort

, care este de obicei gândul care dispune de

cel mai mare punctaj de credibilitate.

Enumera i dovezile pe flipchart sau pe o foaie de hârtie

mare, listându-le separat pe cele pro i contra.

Participant de cel pu in

trei ori cu situa ii diferite, notând dovezile în Jurnal.

20 - 25 minute

Materiale necesare:

- Jurnalul

- Flipchart

Sarcina 4:

Exersarea

gândirii

alternative

Participantul crea i un nou gând

alternativ pentru fiecare dintre cele 4 situa ii (nu mai

mult) identificate în

dovezi.

Participant

: Ce ar gândi altcineva? Ce a -a

fi furios? Ce-mi spun dovezile?

97


mai pu ie

gândesc a a? Ce i-a spune unui prieten care ar gândi

astfel?

compara ie cu gândul nociv . Nu este opusul

gândului nociv; trecerea

. Ideea este de a crea un gând mai realist i

mai echilibrat.

i

mai mult posibil. Ea e at atunci când este

nevoie de adoptarea unei distan e emo ionale pentru a



Sarcina 5:

Exersarea

tehnicii Scanarea

corpului

Relua i , spre exemplu tehnica

Scanarea corpului aceasta este

i indica iile de la sesiunea

i exersa tehnica.

Participant exerseze din nou tehnicile

în cadrul sesiunilor, ceea ce îl va

confortabil atunci când le folose te în afara sesiunilor.

Este important exersarea complet acest

moment, pentru ca Facilitatorul

de abil este Participantul în folosirea lor. Poate nu s-a

obi nuit cu tehnica sau poate este confuz cu privire la

modul de utilizare.

98


5 minute

Materiale necesare:

- Fi a: tehnica Scanarea corpului

- Jurnalul

Sarcina 6:

Tem pentru

Consemnarea în Jurnal cu accent pe gândurile alternative

i exersarea uneia dintre tehnici, de exemplu tehnica

Scanarea corpului. Rezuma i con inutul acestei sesiunii i

ceea ce a i convenit

. Încuraja i Participant

în cadrul sesiunilor

anterioare.

99


8.0 Sesiunea Opt: Planificarea

Participant

at i în . Accentul se pune pe

consolidarea barierelor/factorilor inhibitori interni pentru comportamentul de

furie, pe identificarea propriilor reguli i pe sporirea nivelului de

privire la barierele/factorii inhibitori externi (frica de consecin e).

Obiectivele

sesiunii

furiei în

comportamentele viitoare

tehnicile de planificare pentru

autocontrol

Planificarea

Sarcina 1: Revizuirea Jurnal cu accent

pe gândurile nefolositoare/nocive i pe cele utile i pe

tehnica

Sarcina 2: În elegerea rolului factorilor inhibitori

Sarcina 3: Explica ia analogiei cu Semaforul

Sarcina 4: Folosirea analogiei cu Semaforul în cazul

scenariile

Sarcina 5: area cu ajutorul

cartona elor cu indicii

Sarcina 6: Exersarea i

folosirea acestora

: Jurnal cu

accent pe planificare i folosirea cartona elor cu indicii

100


10 minute

Materiale necesare:


- Jurnalul

Sarcina 1:

Revizuirea temei

monitorizarea

Revizui i Jurnal concentrându-

erorilor de gândire i convingerilor; i

Scanarea corpului. Aborda i obstacole

întâmpinate de Participant în utilizarea tehnicii. Începe i

i tendin



de furie pe care Participantul le- de la ultima

sesiune încoace.


tehnica Scanarea corpului i tehnica Clipa din

sesiunile anterioare? Reaminti i-

exers tehnicilor pentru sesiuni,

de care dispune pentru

gestionare furiei se extinde.


Sarcina 2:

Factorii inhibitori

i convingerile

Introduce i ideea comportamentul nostru

furios poate fi inhibat sau controlat cu ajutorul unor

factori externi i interni. Stabili i conexiuni cu

obstacolele trambulinele prezentate în Foaia de

parcurs.

Explora i factorii inhibitori externi cum ar fi legile, opinia

101


ii i teama e.

Explora i, de asemenea, factorii inhibitori interni,

precum convingerile, timiditatea, frica, dorin a de

adaptare, dorin a de succes, dorin a de a face pe plac

cuiva, dragostea i respectul. Ace

interni pot fi lega de mai generale.

Prezen a factorilor inhibitori

sau reduc furia trebuie explorat .

zen a punctelor tari

existente.

În situa inhibarea

furiei

Participantul trebuie crearea unor convingeri

i comportamentele furioase.

Înlocuirea convingerilor necesit exerci iu. De exemplu,

îl lovesc pe poli ist/portar

),

Poli istul/portarul sunt oameni, la fel ca oricine

altcineva.

acestora, a

alte persoane ( ). Sau

înfurii doar . ( ) ar putea fi

au i i bune

i mai pu in bune, la fel ca oric a .

ilor mai pu in

bune. ( ).

102



Sarcina 3:

Culorile

semaforului

Facilitatorul introduce un material care

analogia cu Semaforul

culorile acestuia. Explicarea modului în care

analogie îl pe Participant:

-TE (STOP) ( unui furios)

A (ca

ce încerci ) - la culoarea

portocaliu

START) ( ) - la culoarea verde.

declan atoare, interpretare

cadrul edin elor anterioare.


Sarcina 4:

Exersarea

analogiei Culorile

semaforului

Utiliza i analogia cu Semaforul pentru evenimentele

consemnate de Participant în Jurnal. Face i conexiuni cu

elementele declan atoare i strategiile identificate

acesta.

103


15 minute Materiale necesare: Cartona e cu indicii i exemple

Sarcina 5:

Cartona e cu

indicii pentru

gestionarea

situa iilor în care

furia

te mai limpede atunci când este

ra ional .

Facilitatorul ajutorul

cartona elor cu indicii. În cazul în care situa iile care

furiei pot fi anticipate, cartona ele

valoroase/eficiente.

Cartona ele au scopul de a reaminti factorii inhibitori

atunci când este nevoie de acest lucru. Ele sunt

destinate a fi folosite ca o Participant

chiar înaintea unei situa ii care îi de obicei

furia. În loc ca Participantul e adune

gândurile pe moment, acesta poate planifice pe

îndelete modul în care gestiona reac iile. Cartona ul

propriei furii sau celei a altor persoane.

Acestea reamintesc lucrurile alternative pe care

i . (Uneori

cartona ele cu indicii utilizate în rela ie cu

comportamente sau ac iuni se numesc cartona e de

adaptare). Cartona ele cu indicii trebuie ,

scrise într-un limbaj uzual i semnificativ pentru persoana

destul de reduse

-

Participant

situa ie. Acestea pot con ine i imagini,

sunt esen iale în cazul cartona elor cu indicii.

104


Utiliza Participantul

în e cu indicii:

- -

gânduri.

20 minute Materiale necesare: Cartona e de indicii în alb (4-6)

Sarcina 6:

Exersarea

uti

cartona elor cu

indicii

Participant

. El concepe

con inutul cart Facilitatorul este cel care

Conceperea în

sine a cartona elor cu indicii

ajutându-l pe Participant, dar utilizarea acestora

.

Participant în total un minim de

patru cartona e cu indicii. Este necesar ca el

finalizeze cel pu

cartona e cu indicii (cu ac iuni i gânduri).

Cartona ele apar in Participantului i vor fi luate de

la terminarea sesiunii. Facilitatorul va copia

cartona ele, iar acestea pot fi

ie.

105


5 minute

Materiale necesare:

- Jurnalul

- Cartona e cu indicii completate

Sarcina 7:

pentru

Jurnal cu

accent pe planificarea i utilizarea cartona elor cu indicii.

Sumariza i con inutul sesiunii i ceea ce a fost stabilit

Încuraja i Participant

ate în sesiunile trecute.

106


9.0 Integrarea tuturor elementelor programului

con inutului programului i a procesului parcurs atât de Participant, cât i de

Facilitator

Participant pe parcursul programului. Obiectivul este ca Participant

a sesiune de

instrumente de gestionare a furi a de zi cu zi,

precum i cu pozitiv . lor li se va acorda, în plus, un

certificat de participare; ei trebuie evalu care

programului, dar i aspectele cu privire la

continuarea procesului.

Obiectivele

sesiunii

Integrarea tuturor aspectelor acumulate

Recunoa terea progresului

Anticiparea

Men inerea momentului de progres

Sumarizarea

Sarcina 1: Revizuirea or realizate în Jurnal cu

accent pe planificare i utilizarea cartona elor cu indicii

Sarcina 2: Revizuirea elementelor cheie ale programului,

de exemplu, Modelul celor cinci factori, Mindfulness

Jurnalul

Sarcina 3 Obiectivele

Sarcina 4: P furiei

Sarcina 5:

Sarcina 6:

lor)

Sarcina 7: de urmat

107


:

10 minute

Materiale necesare:

- Formular de feedback

- Jurnalul

Sarcina 1:

Revizuirea

temei pentru

monitorizarea

Revizui i Jurnal concentrându-

elor cu indicii. Aborda i

orice obstacole legate de utilizarea tehnicii.

Monitoriza i impactul ultimei sesiuni utilizând Formularul

de feedback. Discuta i pe scurt despre orice evenimente

care au furiei în perioada care a trecut

de la ultima sesiune

, dar

i a tehnicilor care au func ionat cel mai bine sau a celor

care au nevoie de mai mult exerci iu. Lua i în

considerare tendin pe parcursul

programului.


tehnica Scanarea corpului i tehnica Clipa

ate la sesiunile anterioare? Reaminti i-i

Participantului i

folosirea tehnicilor parcurse în cadrul altor sesiuni, pe

lui de ins e te.

108


15 minute

Materiale necesare:

- Caietul de exerci ii

- Jurnalul

Sarcina 2:

Trecerea în

elementelor

cheie

Acesta este ultima sesiune a programului, prin urmare

Facilitatorul

acestuia, de exemplu Modelul celor cinci factori,

Mindfulness i utilizarea Jurnalului.

Sesiunea nu presupune repetarea întregului program, ci

este doar o modalitate de repetare a gamei de strategii,

instrumente i tehnici care au fost parcurse. Ideea este de

a oferi Participantului o imagine a

parcurse.

10 minute

Materiale necesare:

- Lista obiectivelor

- Foaia de parcurs

Sarcina 3:

Obiective

Facilitatorul Participantului în

sta le-a

stabilit pentru sine de-a lungul sesiunilor anterioare ale

programului. Acestea au fost înregistrate în Caietul de

exerci ii. i-a îndeplinit obiectivele? Cum

se simte ca urmare a acestui lucru? S-au surprins pe ei

în i i? Se a

observat celelalte persoane la Participant de când sunt

implica i în program?

109



Sarcina 4:

în ceea

gestionarea furiei

Facilitatorul va invita Participant

-ar putea întâmpina pe

viitor în furiei. Ce va fi greu

pentru acesta? De ce? Apela i la Foaia de parcurs i la

Exemple privind :

Furia altor persoane

Lipsa sprijinului

Nereu

Uitarea modului de ac iona

Sentimentul de ratare în cazul în care încercarea nu

i neutilizarea niciunei strategii

Sentimentul de împotmolire

20 minute Materiale necesare: Caietul de exerci ii

Sarcina 5:

Sporir

Participantul poate

apela pentru a area cu privire la

gestionarea furiei i pentru a- i

succes. Discuta i cu acesta iuni i

reitera i nivelul de control pe care îl are asupra propriului

comportament. Continua

înregistrate de Participant într-

Studiul individual

110


1. Continua i fa pe cont

propriu utilizând materialele oferite în cadrul

programului, apelând la Jurnal i la exemple.

2. i sesiunile online video i audio

în vederea parcurgerii unor teme suplimentare pe cont

propriu i în ritmul propriu. Unele dintre aceste programe

i prin

intermediul forumurilor online sau a grupurilor de

discu ii. Multe dintre aceste programe sunt gratuite în

cazul în care sunt accesate online.

i

gestionarea acesteia dintr-o varietate de perspective.

Facilitatorilor ca

material de lucru. Facilitatorii

lor

,

culturii .

Planificarea i asisten a

i planificarea în

ii care se pot

transforma în episoade de furie. Încuraja i Participantul

: Care dintre

situa iile viitoare pot deveni dificile pentru persoana în

? În baza temelor din cadrul programului a i

observat tipurile de situa ii care se pot dovedi dificile

i a i identificat propriile elemente

declan atoare ale furiei i în astfel de

situa ii planifica i dinainte lucrurile pe care le ve i gândi

sau face. Ce pute i face diferit în momentele

111


respective? Aduce i-

i înainte i de modul în care a i

confruntat/ gândurile

nefolositoare/nocive, înlocuindu-le cu alternative ale

acestora.

Participant care sunt

persoanele la care poate apela în cazul în care lucrurile

La cine pot apela pentru sprijin i sfaturi?

Încerca

i i materialul, care v-ar putea ajuta pe

viitor, în cazul în care ve

prea dificile, indiferent de motiv.

Deseori oamenii î acum.

Cu cât mai repede cu atât mai bine. Acest lucru este de

în eles. Este prin urmare posibil ca Participant i

lucrurile s-au rezolvat cât mai

repede posibil. Cu toate acestea, mai ales în cazul în care

-a amplificat continuu de-a lungul

anilor, cât este de realist tep e i

-un interval

i- ti

î i ofere a.

1. Participant

aspecte:

exerseze în continuare? Ce poate face pentru a se ajuta

a- eze?

112


se

ajunge la Participant. De

perioade în care

s-a este frustrat va

reu - gestioneze furia mai bine

când, într- a avea o reu i schimba

Participantul va avea

ocazii de a exersa tehnicile de gestionare a furiei de-a

lungul vie ii, el va putea le încerce

prin intermediul exerci

special concepute pentru a simula declan atorii furiei.

cu un partener, a a cum a i în cadrul

Facilitatorul. Realiza

elemente declan

imagina i diverse situa ii în care sunte i pu i fa

respectivelor elemente declan atoare.

În cazul în care lucra i în mod individual, sta i în picioare

în fa a oglinzii i, asemeni unui actor profesionist,

asuma i- dvs. discuta

v-a înfuriat. Stând în picioare în fa a oglinzii acorda i-

i limbajul

corporal, în timp ce vorbi i. Acum, încerca

i în pielea personajului. Imagina i-

persoana cu care discuta i, inclusiv modul în care aceasta

dvs. i ei.

Spune i tare i

adresa i respectivei persoane imaginare, ca i cum

113


i-

de tehnicile de gestionare a furiei pe care le ,

în cadrul acestei interac iuni imaginare, astfe

ave i

sim it pu i realiza acest

i i peste

- i la

iul este util i captivant.

În cazul în care un partener care poate juca rolul

unei persoane pe care sunte i mai bine.

Este mai u i în pielea personajului atunci când

ave iona i

emo iile. Explica i

apoi interpreta cu acesta.

Asigura i- i tehnicile de gestionare a furiei pe

care le , pe parcursul interac iunii cu partenerul

Încerca ine i în pielea

personajului controlul cât mai mult timp.

3. Continua i utilizarea tehnicilor :

Clipa i Scanarea corpului. Cu cât sunt

utilizate mai mult, cu atât cresc

.

Jurnalului este, de asemenea,

furia. Lua i câteva file în alb i-le în propriul

Jurnal. Continua orice episoade de furie

i aplica i tehnicile .

114


5 minute Materiale necesare: Certificat de participare

Sarcina 6:

Certificarea

Participantului)

Recunoa te i implicarea Participantului

axându- i bine

executate. În cazul în care rezisten a din partea

Participantului ite,

acest lucru trebuie recunoscut în acest context ca dorin a

Participantului

lor li se va acorda un certificat de

participare care va atesta parcurgerea programului I-

MAP. Certificatul exemplificat în materialele adi ionale

cumentului în

5 -10 minute Materiale: Nu sunt necesare

Sarcina 7:

Pa ii

Pa ii . Facilitatorul va discuta cu Participantul

despre aranjamentele existente cu privire la evaluarea

i orice alte

i de urmat. Evaluarea , cu

instrumentele propuse,

i aceasta va putea fi într-o

întâlnire obi cu consilierul d (se vor

efectua aranjamente interne în acest sens).

managerul de caz/consilierul de

proba iune responsabil cu supravegherea Participantului

sta a finalizat

interven ia. Participant

115



Sarcina 8:

în cadrul sesiunii

Facilitatorul va rezuma con inutul sesiunii i va invita

Participant ate cu privire la

gestionarea furiei unei persoane importante pentru sine

(de exemplu, prieten sau familie), ca parte a procesului

de dezvoltare a unei re ele de asisten e persoane

consilierul de

proba iune sau managerul de caz. Încuraja i

Participant

cadrul sesiunilor anterioare.

Sfâr itul sesiunii.

116


Referin e bibliografice

Casey, S., Day, A., Howells, K., Ward, T., (2007) Assessing suitability for offender rehabilitation: Development and validation of the Treatment Readiness questionnaire, Criminal justice & Behaviour, 34:1427 40 Honey, P., Mumford, A., (1986) Using your learning style, Berkshire, Honey Jacobson, N., Gottman, J., (1998) When Men Batter Women, New York, Simon & Schuster Kabat-Zinn, J., (1996) Full Catastrophe Living: How to Cope with Stress, Pain and Illness Using Mindfulness Meditation, London, Piatkus Kolb, D. (ed.), (1988) The Process of Experiential Learning, Experience as the source of learning and development, London, Prentice Hall Miller, W., R.,Rollnick, S., (1991) Motivational interviewing: Preparing people for change, New York, Guilford Press Pincus, J., (2001) Base Instincts: What Makes Killers Kill? , W. W. Norton & Company, Inc., New York, NY Spielberger, C., Jacobs, G., Russell, S., Crane, R., (1983) Assessment of anger: the State-Trait Anger Scale. In J. N. Bucher, and C. S. Spielberger (Eds.), Advanced Personality Assessment;; vol. 3; 89-131: Hillsdale: Erlbaum Spielberger, C., (1999) State-Trait Anger Expression Inventory-2 (STAXI-2), Professional manual, Lutz, FL: PAR Ward, T., Brown, M., (2004) The Good Lives Model and conceptual issues in offender rehabilitation, Psychology, Crime and Law, 10, 243-57 Williamson, P., Day, A., Howells, K., Bubner, S., Jauncey, S., (2003) Assessing offender readiness to change problems with anger, Psychology, Crime and Law, 9, 295-307

117


Lecturi recomandate

Davies, W., (2009) Overcoming Anger and Irritability, London, Robinson

Day, A., Casey, S., Ward, T., Howells, K., Vess, J., (2010) Transitions to Better

Lives; Offender readiness and rehabilitation, Devon, Willan Publishing

Gast, L. , Patmore, A., (2012) Mastering Approaches to Diversity in Social Work,

London, Jessica Kingsley

Greenberger, D., Padesky, C.A., (1995) Mind Over Mood: Change How You Feel by

Changing the Way You Think, New York, Guilford Press

www.Goodlivesmodel.com

www.Padesky.com

118


Instrumente de evaluare

1. Evaluarea nevoilor

State-Trait Anger Expression Inventory 2 (STAXI-2)

Furnizori

Testele vor fi achizi ionate în urma procedurilor legale, pentru

speciali ti califica i în domeniu.

iona i doar pentru a ne

utilizatorii I-MAP pot achizi iona STAXI-2 în limba de care au nevoie:

www.giuntios.it

www.romania.testcentral.ro

www.annarbor.co.uk

119


Chestionar individual de evaluare a furiei (IAA)3

Instrumentul are 24 de itemi

-evaluare) în ceea ce prive te furia, exprimarea i

controlul acesteia.

acestora li se cere

acord cu itemul respectiv, de la Total dezacord Total acord.

Total

acord este 5 Total dezacord este 1).

Anumite scoruri sunt inversate

i itemi, astfel scorul pentru itemii

din Subscala de Control

dezirabile. De asemenea, doi itemi din Subscala Auto-

);

scorurile sun Total

dezacord este 5 Total acord este 1 (scoruri inversate sunt la itemii

1,2,4,8,12,17,21 24), dar în chestionarul folosit de Participant itemii nu sunt

acesta

testului.

ie suplimentar , persoanele care a

gestionare a furiei. Persoanele

gestionare a managementul furiei.

Itemii

-o ordine

aleatorie.

3 Individual Assessement of Anger (IAA)

120


Itemul 23 - Îmi interiorizez furia

Itemul 20 - Sunt mereu tie

Itemul 11 -

Itemul 15 -

Itemul 7 - Îmi refulez/reprim furia (Îmi men in furia în interior)

Itemul 18 - /îmi pierd firea.

Furie direc

Itemul 3 - Le spun celorlal i ceea ce simt

Itemul 13 - i când sunt furios

Itemul 22 - tie cât sunt de furios

Itemul 6 -

Itemul 10 -

Itemul 19 -

Prevenirea furiei sau gestionarea acesteia (CONTROL)

Itemul 21 - (R)

Itemul 1 - (R)

Itemul 24 - (R)

Itemul 8 - chiar (R)

Itemul 17 - urin (R)

Itemul 4 - În i evit lucrul respectiv (R)

însumi (AUTO-PERCEP IE)

Itemul 21 -

Itemul 5 - Sunt furios

Itemul 12 - De in controlul (R)

Itemul 2 - Sunt calm (R)

Itemul 9 - Sunt irascibil

Itemul 14 -

121


Chestionarul individual pentru evaluarea furiei (IAA)

acord s

întrebare.

Dezacord Dezacord Nesigur Acord Acord Total Total

1. furia.

2. Sunt calm.

3. Le spun celorlal i ceea ce simt.

4. În i evit lucrul respectiv.

5. Sunt furios.

6. .

7. Îmi refulez furia furia în interior.

8. .

9. Sunt irascibil.

10. .

11. .

12. De in controlul.

122



13. celorlal i când sunt furios.

14. .

15. manifest.

16. urin .

17. urin .

18. înfurii.

19. .

20. tie.

21. .

22. tie cât sunt de furios.

23. .

24. .

123


2. Evaluarea ii pentru schimbare

Chestionarul de evaluare a disponibilit pentru schimbare în ceea ce prive te furia (ARC-Q)4

ARC-Q este men ionat în cartea lui Day, A., Casey, S., Ward, T., Howells, K.,

Vess, J., (2010) Transitions to Better Lives; Offender readiness and

rehabilitation (vezi referin ele). ARC-Q a fost suplimentar

în acest manual în urma permisiunii primite din partea autorilor testului. Acesta

este denumit simplu Chestionar privind disponibilitatea.

Itemii subscalelor

Pre-contemplare 1, 5, 10, 12

Contemplare 3, 4, 8, 9

2, 6, 7, 11

Metode diferite au fost identificate pentru scorarea chestionarului ARC-Q, cu

toate acestea, cea mai adecvat pentru accesul la programul

tratament este cea care .

Scorurile se astfel:

- pentru itemii 1,5,10,12 (Subscala de Pre-

+2 (Puternic Dezacord) prin +1, 0, -1

-2 (Puternic acord);

-

-2 (Puternic dezacord)

prin -1, 0, +1 +2 (Puternic acord).

4 Anger Readiness to Change Questionnaire (ARC-Q) - adaptat dup Williamson i colaboratorii (2003)

124


Scorul total

(-

ce scorurile pozitive ilustreaz

se

-

cel mai avansat

conform ordinii descrise prin acest model (de exemplu, d ane

este +6 la Subscala de Pre- -2 la

are).

i , scorul poate fi calculat

(multiplicat cu 4/3).

125


Chestionarul privind disponibilitatea pentru schimbare (ARC-Q)5

i cu privire

i pornirile furioase în prezent.

i cu aten

sunte i de acord sau nu cu afirma

de dumne


1.

probleme cu gestionarea furiei.

2. Încerc s

3.

esc limita.

4.

furia.

5.

gânde ti la furie.

6. Recent mi-am schimbat modul

în care abordez furia.

7.

a de a

face ceva în privin

eu chiar fac ceva în acest sens.

8.

furia.

9.

10.

himb modul de 5

126


abordare a furiei.

11.

concrete în ceea ce prive te

modalitatea în care abordez

furia.

12. Un control mai eficace al furiei

ar fi inutil pentru mine.

127


Chestionarul Victoria privind disponibilitatea pentru tratament (VCRQ)6

Chestionarul VCRQ este cu

ARC-

în cartea lui Day - Transitions to Better Lives; Offender

readiness and rehabilitation (2010) colaboratorii -

Assessing offender readiness to change problems with anger (2003) (vezi

bibliografice). Aceste luc suplimentare cu privire la

chestionar, în cazul în care este necesar.

scorare a chestionarului este preluat direct din lucrarea

.

Itemii privind : 1, 2, 4, 6, 10, 20

Itemii privind : 7,9,12,15,17,18

Itemii privind convingerile : 5, 8, 14, 16

Itemii privind eficacitatea: 3, 11, 13, 19

1 pentru Dezacord puternic 5 pentru Acord

puternic.

elementele de cod numerotate 1, 4, 6, 8, 14, 16, 19 20, iar apoi

total privind disponibilitatea.

Scorurile

Aceste punctaje pot fi utilizate ca un indiciu cu privire la zonele în care trebuie

intervenit atunci când punctajele privind

În timp ce Casey scor fix de 72 de

puncte

scorurile fixe trebuie în co

tratament (inclusiv deci

considerate ca fiind acceptabile).

6 Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire (VCRQ)

128


Chestionarul Victoria privind disponibilitatea pentru tratament7

Instruc i cu atenjos i de acord sau nu cu afirma iile respective. Încercui i

i i doar un singur ie.


1. Programele de

sunt o . 1 2 3 4 5

2. . 1 2 3 4 5

3. În general, am încredere în oameni. 1 2 3 4 5

4. programelor

de inter . 1 2 3 4 5

5. iunea

s . 1 2 3 4 5

6. Programele de

nu func . 1 2 3 4 5

7.

infrac iune sunt furios pe mine. 1 2 3 4 5

8. Al ii sunt pentru infrac iunea

. 1 2 3 4 5

9.

client al serviciilor corec ionale/

. 1 2 3 4 5

10.

este foarte important pentru mine. 1 2 3 4 5

7 Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire (VCRQ) -

129


11. Sunt bine organizat. 1 2 3 4 5

12. iunilor 1 2 3 4 5

pe care le- .

13.

vreme. 1 2 3 4 5

14. . 1 2 3 4 5

15. 1 2 3 4 5

un infractor.

16. 1 2 3 4 5

simt furios pe anumite persoane.

17. Regret infrac 1 2 3 4 5

dus la pedeapsa mea.

18. Îmi este ru ine de infrac iunile 1 2 3 4 5

s ite.

19. . 1 2 3 4 5

20. Programele de .

sunt pentru fraieri. 1 2 3 4 5

130

a Programului Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP)

GHID PENTRU MANAGERII DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI INDIVIDUAL DE

GESTIONARE A FURIEI I-MAP

Gestionare a Furiei (I-MAP)

-MAP

I-MAP este un program individual de gestionare a furiei pe

parcursul a 9 sesiuni pentru persoanele care

. I-

MAP nu este o interven ie de grup, el este un program individual livrat de un singur

Facilitator special format pentru aplicarea acestuia.

conceput cuprinde infractorii de sex masculin cu vârsta peste 16 ani.

ncepute a fi sus i primele

, la un interval de 2-3 zile. Aceasta

vederea aprecierii nivelului de manifestare a furiei care are caracter problematic i

ilor de exprimare a acestei furii.

i a tehnicilor cognitiv-

comportamentale i de con tientizare (Mindfulness). Poten ialii în

cadrul programului I- a de zi cu zi cu episoade

predarea tehnicilor de

.

I-MAP furios din trecut

interven ie de consiliere.

, pornind de la

aspectele/conduitele pozitive punctele forte de care dispune deja Participantul,

NU este un program centrat pe infrac iune i nici un program de diminuare a

violen ei.

133


Selectarea lor pentru participarea la programul I-MAP

Eligibilitatea

te eligibilitatea lor pentru

programul I-MAP ca

peste 16 ani, e

, având cel pu in 12

i

i/sau alcool tre

de o interven ie privind consumul abuziv de substan e toxice, înainte de includerea

lor în programul I-MAP, în conformitate cu

ne

Compatibilitatea

-MAP.

Persoanele pot fi evaluate utilizând Instrumentul Individual de evaluare a

furiei (IAA), care este un chestionar cu

-

Instrumentul a fost elaborat pentru a fi

lor în programul I-

li se

item

de la Dezacord total Acord total. Scorurile pentru

astfel

Persoanele care o

ele ar putea fi adecvate pentru inte

gestionarea furiei. 96 de puncte ar trebui

134


avute în vedere pentru introducerea în programul de e privind

gestionarea furiei.

onal) a

lor -MAP instrumentul care ar trebui

folosit pentru a determina nivelul nevoilor legate de furie este State-Trait Anger

Expression Inventory 2 (STAXI-2). Acesta este un instrument de auto-evaluare a

chestionar i

modul de exteriorizare/exprimare a acesteia. Evaluarea are ca rezultat un profil al

punctajelor pentru subclasele testului, care este clasificat astfel: , moderat,

ridicat i foarte ridicat. Programul de interven ie I-MAP este conceput pentru

nevoi legate de gestionarea furiei, astfel încât ar fi

introducerea în program a unei persoane care a ob inut doar scorurile

sau moderat. Pentru direc iei,

poten ialii ridicat sau foarte

ridicat, pentru cel pu in una dintre subclase.

Disponibilitatea pentru schimbare

Suplimentar, se pot utiliza alte instrumente op ionale pentru aprecierea

, i anume

Chestionarul privind disponibilitatea pentru schimbare în ceea ce prive te

furia (Anger Readiness to Change Questionnaire - ARC-Q) i Chestionarul

Victoria privind disponibilitatea pentru tratament (Victoria Corrections

Readiness Questionnaire - VCRQ). Aplicarea acestor instrumente de auto-evaluare

ialul

Participant poate fi descris ca fiind pre-contemplativ

schimbare), contemplativ sau activ

schimbarea). Un astfel de instrument nu ar trebui utilizat ca instrument de

excludere a unei persoane din categoria celor eligibile pentru programul I-MAP,

necesare pentru sau

identificarea situa iilor în care persoana are nevoie de asisten

inerii motiva iei.

135


ii

Conform principiului ii, pentru ca programul I-

atât are

preferate ale lor, cât i altor nevoi ale acestora. Prin urmare, chiar i în

cazul în care ,

este eligibil i compatibil cu programul I-MAP în baza

caracteristicilor

fie compatibil, în cazul în care acesta nu este livrat într-

determine pe Participant stei probleme,

echipele locale

-MAP este

accesibil tuturor acelor persoane care ar putea beneficia de pe urma acestuia.

Asp

educa ia/nivelul de i

droguri, invaliditatea i disponibilitatea .

Pentru a fi compatibil pentru includerea în programul I-MAP poten ialul

Participant inut

programul putea

ale acestuia. În cazul în care nivelul educa ional al

Participantului acesta poate solicita asisten

i a sarcinilor alocate.

136


ii

Importan ii, precum

i

corec

de asisten t de Facilitatorul interven iei.

lor de a

i alte surse de suport suplimentare. Acest aspect include

rela de supraveghere a infractorilor. De

asemenea, lor pentru ca ei

conexiuni între sesiuni i contextele exterioare (din care fac

parte, de exemplu, parteneri, asisten i sociali, alte agen ii i furnizori de servicii).

ste posibil ca Facilitatorul

. FacilitatorII .

137


Care sunt a managerilor de caz/consilierilor de proba iune

Facilitatorii programului I-MAP?

Fiecare Participant în cadrul programului va beneficia de un singur

Facilitator. Unul dintre beneficiile rolului de Facilitator individual este

prim punct de contact pentru consilierii de proba iune/managerii de

caz.

Facilitatorul poate:

1. Contacta în scris pe viitorul Participant ( i, în mod ideal, telefonic) înainte

programului I-MAP i pentru la cadrul

general al programului, în cazul în care este nevoie.

2. Consulta consilierul de proba iune/managerul de caz cu privire la orice

aspect de neconformare a Participantului.

3. Consulta consilierul de proba

Acordului, cum ar fi neparticiparea la sesiuni.

4. Contacta în scris Participantul ( i, în mod ideal, telefonic) la terminarea

programului pentru a confirma finalizarea interven iei i a informa cu privire

la orice aspecte nerezolvate.

Cum pot consilierii de proba iune

asisten lor implica i în programul I-MAP?

între consilierii de proba iune/managerii de caz

contact permanent, ace tia au un rol cheie în ceea ce

prive te asisten lor are i dezvoltare

-MAP. Consilierii de proba iune/managerii

de caz pot realiza acest lucru prin:

138


1. Facilitatorul ii relevante

cu privire la nevoile Participantului i a altor aspecte conform principiilor

ii, în cazul în care acestea sunt solicitate.

2. Încurajarea lor privind con tientizarea relevan

furiei pentru ei în i i i pentru viitorul lor.

3. Încurajarea i sprijinirea lor

competen elor de management al furiei, în vederea

ie; identif i atingerii obiectivelor

personale pro-sociale.

4. Eviden ierea importan ei Temelor din afara

sesiunilor.

5. De inerea unor cuno tin inutul programului

pentru oferirea de asisten Participantului în vederea men

dobândite de acesta în cadrul programului.

Informa

Programul I-

competen elor de gestionare a furiei. Este destinat infractorilor de sex masculin,

cu vârste peste în prezent cu problema furiei în via a de

zi cu zi.

I-MAP nu este un program centrat pe infrac iune

comportament infrac ional anume, fiind, prin urmare, potrivit pentru beneficiarii

Acesta nu trebuie considerat un

substitut pentru niciuna dintre interven iile centrate pe infrac iune, el nefiind un

ional.

itatea de a

informa consilierii de proba iune/managerii de caz cu privire la compatibilitatea

sau incompatibilitatea unui infractor cu programul I-MAP. Orice

139


instan de a

ii cu includerea în

programul I-MAP, decât în termeni vizând participarea în cadrul/finalizarea

Programului Individual de Gestionare a Furiei I-MAP.

Doar persoanele care nu sunt compatibile din punct de vedere al criteriului

ii i, în mod special, al nevoilor, ar trebui excluse în mod automat din

categoria celor care pot urma programul I-

trebuie revizuite

infractorul nu este compatibil cu acest program

parte la acesta.

,

întâmple frecvent, fiind necesar cel

140

Materiale suplimentare pentru Facilitatori

MATERIALE SUPLIMENTARE

PENTRU FACILITATORI

142


Fiecare Facilitator al programului I-MAP va de ine propriul Manual, un Caiet

de exerci ii i bro ura Jurnal.

Acestea sunt materialele suplimentare Facilitator, oferite

în format electronic. În acest fel materialele care vor fi utilizate în cadrul

sesiunilor pot fi imprimate i copiate. Este posibil ca, pe parcursul programului,

ealizarea mai multor copii.

CUPRINS

Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs)

Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs)

Formularul de feedback al Participantului (câte unul pentru fiecare sesiune)

Foi de Jurnal

lor

nevoie)

Scenarii

Gânduri nocive

Gânduri utile (5 sau mai multe)

Cartona e cu indicii ac iuni (2 cartona

Cartona e cu indicii gânduri (2 cartona

Instrumentul individual de evaluare a furiei (IAA)

Chestionarul de evalu (ARC-Q)

Chestionarul VCR-Q)

Model de certificat de participare la programul I-MAP

143


TRECUT

Calea spre gestionarea cu success a furiei

(Foaia de parcurs)


Calea spre gestionarea cu succes a furiei (Foaia de parcurs)

Calea spre gestionarea cu succes a furiei (Foaia de parcurs)

Prezentarea Participantului Facilitatorului

Sesiunea 1 - Sarcina 1

-ar putea ajuta pe

calea spre gestionarea furiei?


-

progresez pe calea spre gestionarea furiei?


Ce anume aduc din propriul trecut în cadrul sesiunilor programului? Ce anume


Ce m-

TRECUT

145


în prezent

trecut?


-mi gestionez furia? Ce

te?


Care sunt nevoile mele individuale?

Care sunt obstacolele care m- în

cel mai eficient mod?



Care sunt obstacolele

furia?


în cel mai

eficient mod? Cum le pot implica în acest program?

146



-

îmi ating obiectivele?

-ar putea fi de ajutor în gestionarea furiei?




stionez furia?

Punctele forte


147




Cât de mult am progresat? Care sunt lucrurile pe care le- -

am îndeplinit cu succes?

Semaforul



STOP, A

gestionare a furiei?

Obiectivul Final


capacitatea mea de gestionare a furiei?

148


Sesiunea 1 -

gestionarea sau reducerea furiei? Care sunt obiectivele mele realizabile stabilite

pentru acest program?


-am îndeplinit în totalitate obiectivele? Care sunt sentimentele

mele cu privire la acest lucru? În ce mod m-am surprins pe mine însumi? Ce se


a-mi gestiona furia? Cum

149


Formularul de feedback al Participantului

Rememora

Încercui exact experien

încerca i- i simplu la

experien , care au implicat furia

ate în sesiunile I-MAP.

Data:

1. În câte dintre zilele care au trecut de la

ultima sesiune v-a i pierdut calmul?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2. De câte ori v-a i pierdut calmul pe parcursul

zilei în care a i fost cel mai furios?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3. De câte ori a i reu i pornirile

furioase?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4. De câte ori a ate? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

5. Cât de bine a i în eles ultima sesiune din

(1=Deloc, 10=Foarte bine)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

6. Ave i observa ii referitoare la ultima sesiune

150

Mat

eria

le s

upli

men

tare

pen

tru

Faci

lita

tori

Situ

aii

Emo

Ev

alua

re

Senz

aii

fizi

ce

Gân

duri

G

ându

ri a

lter

nati

ve

Ce

s-a

întâ

mpl

at?

Und

e?

Cân

d? C

u ci

ne?

Vivy

an (

2010

)

Ce

emo

ii m

-au

înce

rcat

? Cât

de

inte

nse

au f

ost?

Ev

alua

i fur

ia d

e la

1-

100.

petr

ece

în c

orpu

l m

eu?

Ce

au o

bser

vat

ceil

ali?

Ce

gând

uri

mi-

au t

recu

t pr

in

min

te?

Car

e a

fost

gând

uri/

im

agin

i pe

ntru

m

ine?

Car

e su

nt l

ucru

rile

sent

imen

te î

mi

decl

an

sunt

tra

tat

în m

od

nu î

nsem

n ni

mic

?

Ace

asta

est

e o

star

e de

fap

t sa

u

alte

i pe

rsoa

ne?

Car

e es

te

imag

inea

de

ansa

mbl

u?

lucr

u? Ia

u în

mod

per

sona

l ac

est

lucr

u? G

ându

rile

mel

e su

nt

prop

orio

nale

cu

situ

aia

? Cât

de

im

port

ant

este

ace

st l

ucru

? Va

mai

ave

a va

loar

e pe

ste

6 lu

ni?

Car

e su

nt a

ie?

lum

ea?

Car

e es

te s

fatu

l pe

car

e l-

a o

feri

une

i al

te p

erso

ane?

151

Mat

eria

le s

upli

men

tare

pen

tru

Faci

lita

tori

Situ

aii

Emo

Ev

alua

re

Senz

aii

fizi

ce

Gân

duri

G

ându

ri a

lter

nati

ve

Doi

din

tre

cole

gii m

ei

Sunt

pat

etic

cons

um d

rogu

ri

Prie

tena

mea

a s

trig

at

miz

erie

.

Un

ofer

mi-

afla

m în

ma

întâ

rzia

t la

ser

vici

u.

L-ie

, m

-am

dat

jos

din

m

a i am

lov

it c

apot

a m

ain

ii.

Ce

s-a

întâ

mpl

at?

Und

e?

Cân

d? C

u ci

ne?

Înco

rdat

i ir

asci

bil

(40)

Ir

itat

(3

0)

Furi

os.

Am

fos

t ir

asci

bil

M

-m

ai n

ervo

s ca

ti

mp

ce

ina.

(9

0)

Ce

emo

ii m

-au

înce

rcat

? Cât

de

inte

nse

au f

ost?

Ev

alua

i fur

ia d

e la

1-

100.

Dur

ere

de c

ap

Senz

a

Nod

în s

tom

ac

Senz

aie

de

înco

rdar

e

Inim

a zv

âcne

te

Înco

rdat

Se

nza

ie d

e

Pum

ni înc

leta

i

pe

ofer

Stri

g i în

jur.

pe

trec

e în

cor

pul

meu

? Ce

au o

bser

vat

ceil

ali?

Mi-

a aj

uns

. M

--

put

ea

decâ

t or

icar

e di

ntre

ei.

M

i-a

min

e.

acor

de m

ai m

ult

resp

ect

nu

supo

rt a

a ce

va.

Ce

gând

uri

mi-

au t

recu

t pr

in

min

te?

Ce

au î

nsem

nat

acel

e gâ

ndur

i/ i

mag

ini

pent

ru

min

e? C

are

sunt

luc

ruri

le

sent

imen

te î

mi

decl

an

sunt

tra

tat

în m

od

nu î

nsem

n ni

mic

?

Ace

asta

est

e o

star

e de

fap

t sa

u

alte

i pe

rsoa

ne?

Car

e es

te

lucr

u? Ia

u în

mod

per

sona

l ac

est

lucr

u? G

ându

rile

mel

e su

nt

prop

orio

nale

cu

situ

aia

? Cât

de

im

port

ant

este

ace

st l

ucru

? Va

mai

ave

a va

loar

e pe

ste

6 lu

ni?

Car

e su

nt a

ie?

lum

ea?

Car

e es

te s

fatu

l pe

car

e l-

a o

feri

une

i al

te p

erso

ane?

152

Mat

eria

le s

upli

men

tare

pen

tru

Faci

lita

tori

Situ

aii

Emo

Ev

alua

re

Senz

aii

fizi

ce

Gân

duri

G

ându

ri a

lter

nati

ve

Doi

din

tre

cole

gii m

ei

Sunt

pat

etic

cons

um d

rogu

ri

Prie

tena

mea

a s

trig

at

miz

erie

în

U

n of

er m

i-

afla

m în

ma

spre

ser

vici

u. A

m

întâ

rzia

t la

ser

vici

u.

L-ie

, m

-am

dat

jos

din

m

a i am

lov

it c

apot

a m

ain

ii.

Ce

s-a

întâ

mpl

at?

Und

e?

Cân

d? C

u ci

ne?

Înco

rdat

i ir

asci

bil

(40)

Ir

itat

(3

0)

Furi

os.

Am

fos

t ir

asci

bil

M

-m

ai n

ervo

s ca

ina.

(9

0)

Ce

emo

ii m

-au

înce

rcat

? Cât

de

inte

nse

au f

ost?

Ev

alua

i fur

ia d

e la

1-

100.

Dur

ere

de c

ap

Senz

a

Nod

în s

tom

ac

Senz

aie

de

înco

rdar

e

Inim

a zv

âcne

te

Înco

rdat

Se

nza

Pu

mni

înc

leta

i

pe

ofer

pe

trec

e în

cor

pul

meu

? Ce

au o

bser

vat

ceil

ali?

Mi-

a aj

uns

.

M-

- A

put

ea

decâ

t or

icar

e di

ntre

ei.

(6

0% î

ncre

dere

) M

i-a

pe m

ine?

min

e.

(70%

înc

rede

re)

Tâm

pitu

l! N

u ar

tre

bui

sa i

osel

e.

acor

de m

ai m

ult

resp

ect

nu

supo

rt a

a ce

va

(100

% î

ncre

dere

) Ce

gând

uri

mi-

au t

recu

t pr

in

min

te?

Ce

au î

nsem

nat

acel

e gâ

ndur

i/ i

mag

ini

pent

ru

min

e? C

are

sunt

luc

ruri

le

sent

imen

te î

mi

decl

anac

east

a? S

unsu

nt t

rata

t în

mod

nu î

nsem

n ni

mic

?

Pur

mai

im

port

ant

pent

ru m

ine.

Nu

ur

mar

e

hain

ele

acel

ea a

a cu

m a

m

prom

is.

Nu

am f

ost

foar

te a

tent

la

schi

mba

rea

sem

afor

ului

i

am

porn

it p

rea

devr

eme.

I-am

sp

eria

t pe

cop

ii î

n m

a

i m

ahm

ur.

Ace

asta

est

e o

star

e de

fap

t sa

u

alte

i pe

rsoa

ne?

Car

e es

te

lucr

u? Ia

u în

mod

per

sona

l ac

est

lucr

u? G

ându

rile

mel

e su

nt

prop

orio

nale

cu

situ

aia

? Cât

de

im

port

ant

este

ace

st l

ucru

? Va

mai

ave

a va

loar

e pe

ste

6 lu

ni?

Car

e su

nt a

ie?

lum

ea?

Car

e es

te s

fatu

l pe

car

e l-

a o

feri

une

i al

te p

erso

ane?

153


Scenarii

1. din apropierea casei

i petrece mult timp discutând cu femeia mai în

a tepte în mod i, dintr- ,

strige la el.

2. B a ie -

, , B nu a mai reu

3. C are o programare la medic i este destul de îngrijorat de ceea ce i s-ar

pentru consulta ie, iar

-a ignorat, acordând altor persoane mai

ie

sa

4. cu un grup de persoane, dintre care pe unele nu le

foarte bine. Doi dintre

i revenind apoi la conversa ia lor. D

i se distrea

5. E iese în ora

- ina i E i-a trimis un mesaj

pentru a-

i E te chiar în

acel moment

6. Un prieten apropiat a împrumutat un pulover de la F, de care acesta este

foarte ata at. El dore , prin urmare a

154


privire

-

-a pierdut, fie l-

in altor persoane -

ca pu

7. G a ie te

-

- i deloc

-

8. H i-a ajutat un prie

, purtându-se foar

depus-o deja.

9. ina sa -

o intersec

te în

oferul are un comportament

groaznic

se comporta în acest mod.

10. for i a

ionarul î i cere scuze i îi

eze din nou la un alt

rând. K ionarul a teptase în mod deliberat p

moment pentru a-

a teptase atât de mult.

11. L a ie it seara în ora , într-un club, cu un grup de colegi. Un alt grup, aflat în

-un mod ciudat. L se

dea o lec ie celuilalt grup.

12.

155


-o

M -

-i stârni gelozia i pentru a-

13. N a

apropie -l întreba. N simte un val brusc de

furie

14. P se treze te indispus, oarecum mahmur, iar în clipa în care cineva i se

mult

15.

va fi pe plac sau cel pu Q î i dore

i cum toate acestea i

s-ar cuveni

i anumite aspecte referitoare la ma -a o pocni.

16.

i

la ei pentru nechibzuin a lor.

156


Gânduri nocive

i

157


Gânduri utile

158


Exemple de cartona e cu indicii ac iuni

1. Apelez la relaxare

2.

3. Folosesc Tehnica

1. Vorbesc cu un prieten

2. Jurnal

3. Citesc Caietul de exerci ii

Când sunt pe punctul de a-

1. Fac o plimbare 2. 3. Evit persoana pe care sunt nervos

159


1. Merg într-

2. -un mod pozitiv

3. Folosesc tehnica Scanarea corpului

Când

1.

2.

3.

Când

1.

2.

3.

160


Exemple de cartona e cu indicii ac iuni: în alb

Când

1.

2.

3.

Când

1.

2.

3.

Când

1.

2.

3.

161


Cartona e cu indicii - gânduri

Un cartona cu indicii nu surprinde comportamente, elementele declan atoare care sunt golite de sensul negativ pe care vocea

ELEMENTUL DECLAN ATOR MESAJUL CRITIC

Eu tiu A

PROVOCARE CU ÎN ELES NEUTRU SAU POZITIV

Exemplu:

-am pierdut calmul

tiu . A de sprijinul prietenilor i al fapt.

Exemplu:

nu mi-am însu it perfect tehnica un prost i la a mai încerca. Pot ob ine ajutorul necesar din partea

consilierului meu de proba iune.

tiu ti pa . A observ cât de bine m-am descurcat cu acest lucru, dovaJurnal.

162


Cartona e cu indicii - gânduri

ELEMENTUL DECLAN ATOR nu MESAJUL CRITIC

Eu tiu A

PROVOCARE CU ÎN ELES NEUTRU SAU POZITIV

Eu tiu A

Eu tiu A

Eu tiu A

163


Instrumentul Individual de Evaluare a Furiei (IAA)8

i cu

i cu aten

sunte i de acord sau nu cu afirma

ales la fiecare întrebare.


1.

2. Sunt calm.

3. Le spun celorlal i ceea ce simt.

4. În i evit

lucrul respectiv.

5. Sunt furios.

6.

7. Îmi refulez/reprim furia/Îmi

8.

înfurii.

9. Sunt irascibil.

10. lovesc pe cineva.

11.

12. De in controlul.

13. i când sunt furios.

14.

15. Sunt furios ore întregi

8 Individual Anger Assessment

164


16. urin

17. urin

18.

.

19.

20.

ca ceilal tie.

21.

22. tie

cât sunt de furios.

23. Îmi interiorizez furia.

24.

165


(ARC-Q)9

i cu i pornirile furioase în

i cu ateni de acord sau nu cu afirma

bifa i


1.

probleme cu gestionarea furiei.

2. -mi controlez furia mai

3. Am dreptul

esc limita.

4.

furia.

5.

gânde ti la furie.

6. Recent mi-am schimbat modul

în care abordez furia.

7.

a de a

face ceva în privin

eu chiar fac ceva în acest sens.

8.

furia.

9.

10.

9 Readiness Questionnaire -

166


abordare a furiei.

11.

concrete în ceea ce prive te

modalitatea în care abordez

furia.

12. Un control mai bun al furiei

ar fi inutil pentru mine.

167


Chestionarul schimbare (VCR-Q)10

Instruc iuni: citi i cu aten i

i sau nu de acord cu fiecare afirma ie în parte. Încercui i

i i. Încercui

fiecare afirma ie. Dezacord Dezacord Nesigur Acord Acord Total Total 1.

1 2 3 4 5

2. 1 2 3 4 5

1. În general, am încredere în oameni. 1 2 3 4 5

2.

1 2 3 4 5

3. iunea

1 2 3 4 5

4.

func 1 2 3 4 5

5.

infrac iune sunt furios pe mine. 1 2 3 4 5

6. Al ii sunt de

infrac iunea 1 2 3 4 5

7.

un client al serviciilor corec ionale/

1 2 3 4 5

8.

foarte important pentru mine. 1 2 3 4 5

9. Sunt bine organizat. 1 2 3 4 5

10. e 1 2 3 4 5

infrac iunile ite.

10 Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire - Ward (2007)

168


ceva vreme. 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

un infractor. 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

irea infrac iunii care

a dus la pedepsirea mea. 1 2 3 4 5

18. Îmi este ru ine de infrac iunile

ite. 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

sunt pentru fraieri. 1 2 3 4 5

169

Mat

eria

le s

upli

men

tare

pen

tru

Faci

lita

tori

Cer

tifi

cat

conf

erit

N

ume:

pent

ru p

arti

cipa

rea

la

Prog

ram

ul In

divi

dual

de

Ges

tion

are

a Fu

riei

I-M

AP

Faci

litat

or:

Dat

a:

Serv

iciu

l de

Prob

aiu

ne

Documents

gestionarea furiei