Upload
axelpp-1
View
92
Download
12
Embed Size (px)
DESCRIPTION
normativ
Citation preview
P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 181 (XXV) — Nr. 301 bis Luni, 27 mai 2013
S U M A R
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltăriiregionale și administrației publice, nr. 1.778/2013pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privindinspecția sistemelor de climatizare în clădiri”, indicativ GEx 009 — 2013........................................................ 3–82
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.20132
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
O R D I N
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind inspecția sistemelor de climatizare în clădiri”,
indicativ GEx 009 — 2013*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 27 noiembrie 2012 al Comitetului tehnic de coordonare generală dincadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privindinspecția sistemelor de climatizare în clădiri”, indicativ GEx009 — 2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă dinprezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,Iulian Matache,
secretar de stat
București, 24 aprilie 2013.Nr. 1.778.
*) Ordinul nr. 1.778/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 27 mai 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
ANEX��
Ghid�privind�inspec�ia�sistemelor�de�climatizare�în�cl�diri�
Indicativ�GEx�009�–�2013�
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 3
Cuprins
1. Obiect, domeniu de aplicare 2. Terminologie, nota�ii 3. Procedura �i fazele inspec�iei A. PREINSPEC�IA 3.1. Verificarea documentelor în vederea inspec�iei 3.2. Verificarea echilibr�rii aeraulice �i hidraulice a re�elor de aer �i a re�elelor de ap� cald� �i rece 3.3. Chestionar de evaluare a performan�elor sistemului de climatizare, din partea ocupan�ilor spa�iilor climatizate B. INSPEC�IA PROPRIUZIS� 3.4. Inspec�ia cl�dirii �i evaluarea calit��ii acesteia din punct de vedere energetic 3.5. Verificarea condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior 3.6. Inspec�ia sistemului de distribu�ie a aerului (dispozitive de introducere, de extragere, conducte de aer) în sistemele de ventilare �i în sistemele de climatizare numai aer 3.7. Verificarea sistemului de distribu�ie a apei (în sistemele aer-ap�) – diametre, izola�ii termice, pompe 3.8. Verificarea func�ion�rii dispozitivelor terminale în sistemele aer – ap� sau aer – refrigerent (cu detent� direct�): ventilo - convectoarelor, ejectoconvectoarelor, pompelor de c�ldur� pe bucla de ap�, a unit��ilor de tip split �i a climatizoarelor locale 3.9. Verificarea centralei de tratare a aerului (fitre, baterii de înc�lzire �i r�cire, umidificatoare, recuperatoare de c�ldur�, ventilatoare) 3.10. Inspec�ia instala�iei frigorifice 3.11. Inspec�ia instala�iei de automatizare a instala�iei 3.12. Inspec�ia sistemului de management energetic integrat (BMS) 4. Propuneri de îmbunat��ire a eficien�ei func�ionale �i energetice a instala�iei 5. Întocmirea raportului de inspec�ie 6. Anexe 6.1. Formulare pentru întocmirea raportului anexa A: A1 - Date generale ale inspec�iei A2 - opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei anexa B - Recapitulativ al parametrilor de baz� ai instala�iei (proiecta�i �i/sau evalua�i) anexa C: C1 - Caracteristicile �i evaluarea energetic� a cl�dirii/zonei climatizate C2 - Valori indicative privind gradul de ocupare anexa D - Descrierea sistemului de climatizare anexa E - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare, pentru cl�dire/zon� E1 – Confortul termic �i calitatea aerului din cl�dire/zon� E2 - Re�elele de distribu�ie a agentului termic/frigorific E3 - Centrala de tratare a aerului
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
E4 - Distribu�ia aerului E5 - Automatizarea �i sistemul BMS E6 - Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specific� pentru ventilare �i puterea specific� pentru climatizare E7 - Certificatul de inspec�ie anexa F: F1 - Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice F2 - Clasificarea instala�iilor frigorifice F3 - Instruc�iuni de func�ionare �i între�inere a instala�iei frigorifice F4 - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului frigorific F5 - Principalele defec�iuni ce pot apare într-o instala�ie cu comprimare mecanic� �i cauzele posibile ale acestora anexa G - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� si energetic� a sistemului de ventilare,pentru cl�direa/zona climatizat� anexa H – Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului 6. 2. Detalierea procedurilor de m�surare anexa I - Sistem de m�sur� (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare anexa J - Sistem de m�sur� (2) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare anexa K - Sistem de m�sur� a indicelui de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri ventilate/climatizate, IPDA. anexa L - Sistem de m�sur� a performan�elor ventiloconvectoarelor 6.3. Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate anexa M - Recomand�ri pentru utilizarea unui program de calcul tarat în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate (benchmark) 6.4. Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior anexa N - Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior 6.5. List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului anexa P - List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului 7. Documente de referin��
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 5
1. Obiect, domeniu de aplicare Ghidul privind inspec�ia instala�iilor de climatizare stabile�te metodologia de inspec�ie a instala�iilor de climatizare din cl�diri pentru r�cirea �i înc�lzirea spa�iilor, din punct de vedere al consumului de energie. Prin aceast� prescrip�ie tehnic� se urm�re�te o evaluare corect� a func�ion�rii climatiz�rii din cl�diri �i stabilirea influen�elor principale asupra consumului de energie ; nu se inten�ioneaz� s� se realizeze un audit complet al instala�iei de climatizare. Pentru o evaluare corect� din punct de vedere energetic, se aplic� de asemenea, reglement�rile na�ionale �i ghidurile referitoare la eficien�a energetic� a cl�dirilor. Prin inspec�ie trebuie de asemenea s� se fac� o verificare a dimension�rii instala�iei în raport cu necesarul de r�cire/înc�lzire al zonei/cl�dirii climatizate. Ghidul este un instrument operativ destinat exper�ilor tehnici de specialitate, care vor realiza inspec�ia instala�iilor, în conformitate cu prevederile Directivei 31/2010/UE, precum �i a Legii nr. 372/2005 privind performan�a energetic� a cl�dirilor, cu modific�rile ulterioare. Aceste documente prev�d inspec�ia sistemelor de climatizare cu puterea nominal� de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Prevederile din prezenta prescrip�ie tehnic� se aplic� la inspec�ia instala�iilor de climatizare din cl�dirile existente, cu o putere instalat� de r�cire de peste 12 kW. Puterea de 12 kW se va considera ca putere de r�cire a unui sistem centralizat de climatizare care deserve�te, dup� caz, o cl�dire, mai multe cl�diri sau zone din cl�dire, exclusiv apartamentele din blocurile de locuin�e. Deoarece eficien�a climatiz�rii este indisolubil legat� de ventilarea cl�dirii, prescrip�ia se refer� �i la sistemele de ventilare din cl�dirile/zonele climatizate, indiferent de tipul sistemului de ventilare, mecanic� sau natural�. Astfel, în cazul cl�dirilor/zonelor climatizate în care ventilarea se realizeaz� mecanic sau natural, se va face �i inspec�ia acestui sistem. Se includ toate cl�dirile civile sau p�r�i ale acestora, indiferent de forma de proprietate, dotate cu instala�ii de climatizare �i anume:
- birouri, - s�li de spectacol, - s�li de reuniuni, - restaurante, - muzee, - spitale, - piscine, - locuin�e, - cl�diri pentru înv���mânt, - cl�diri administrative.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
În urma inspec�iei se întocmesc o serie de documente minim obligatorii care au ca obiectiv: - s� ateste verific�rile f�cute în timpul inspec�iei, - s� informeaze utilizatorii instala�iei asupra st�rii sistemului, - s� propun� solu�ii de îmbun�t��ire a instala�iei �i a func�ion�rii acesteia, - s� propun� alte solu�ii (inclusiv referitoare la cl�dire), avute în vedere pentru cre�terea eficien�ei energetice, în condi�iile asigur�rii condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior. În urma inspec�iei se recomand� dup� caz, solu�ii de utilizare a surselor alternative de energie. Inspec�ia se efectueaz� de exper�i tehnici atesta�i MDRT, al�ii decât proiectantul sau verificatorul de proiect al instala�iei care se analizeaz�. 2. Terminologie, nota�ii Terminologia �i nota�iile utilizate în aceast� reglementare tehnic� sunt în concordan�� cu termenii �i defini�iile folosite în normele române�ti din domeniul de activitate:
� Legea nr.10/1995, cu modific�rile ulterioare �i Legea nr.372/2005, cu modific�rile ulterioare;
� Metodologia de calcul al performan�ei energetice a cl�dirilor MC001/2006; � Normativul pentru proiectarea, executarea �i exploatarea instala�iilor de ventilare �i
climatizare", indicativ I5 – 2010; � SR EN 12792:2004, Ventilarea în cl�diri. Simboluri, terminologie �i simboluri grafice; � SR EN ISO 7730:2006, Ambian�e termice moderate – Determinarea analitic� �i
interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV �i PPD �i specificarea criteriilor de confort termic local;
� SR CR 1752:2002, Instala�ii de ventilare în cl�diri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior;
� SR EN 13779:2007, Ventilarea cl�dirilor cu alt� destina�ie decât cea de locuit. Cerin�e de performan�� pentru instala�iile de ventilare �i de condi�ionare a aerului din înc�peri ;
� SR EN 15240:2008, Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de climatizare;
� SR EN 15239:2008, Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de ventilare;
� Alte standarde în vigoare. O serie de termeni �i defini�ii sunt relua�i �i explica�i cu scopul de a clarifica m�rimile, conceptele etc., la care se face referin�� în diferitele p�r�i ale acestui ghid. Agentul frigorific/refrigerantul/fluidul frigorific – mediul fluid care prin transform�ri termodinamice realizeaz� r�cirea unui alt mediu fluid Calitatea aerului interior este caracteristica (însu�irea) acestuia de a avea un con�inut de poluan�i care nu dep��este concentra�iile sau dozele admise (asimilate de persoane în perioada de ocupare), asigurând astfel igiena �i s�n�tatea persoanelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 7
Centrala de tratare a aerului (CTA) – ansamblul de aparate �i echipamente care realizeaz� procesele de tratare a aerului (filtrare, înc�lzire, r�cire, umidificare, dezumidificare, recuperare de c�ldur�, amestec etc.), asamblat împreun� cu ventilatoarele, într-un echipament unic. Centrala frigorific� – ansamblu de echipamente ale instala�iei frigorifice cuplate într-un modul, care include, fie o parte din echipamente (de exemplu compresor-condensator), fie toate echipamentele. Climatizarea este procesul prin care în interiorul înc�perilor se asigur� o temperatur� controlat� a aerului, indiferent de procesele termice din interiorul sau din exteriorul cl�dirii. Climatizarea presupune înc�lzirea �i r�cirea controlat� a spa�iilor. Prin climatizare se urm�re�te realizarea confortului termic al ocupan�ilor din înc�peri. Prin climatizare se poate realiza �i controlul umidit��ii aerului interior, dar nu este o situa�ie implicit�. În procesul de climatizare se poate trata �i aerul proasp�t necesar ventil�rii; în acest caz, climatizarea este cuplat� cu ventilarea. Confortul termic - este senza�ia de bun� stare fizic� rezultat� din faptul c� schimbul de c�ldur� dintre corpul uman �i mediul înconjur�tor se realizeaz� f�r� suprasolicitarea sistemului termoregulator. Condi�ionarea aerului este procesul prin care se realizeaz� controlul temperaturii, umidit��ii, vitezei �i de cele mai multe ori �i a purit��ii aerului interior. Termenul este utilizat în special pentru înc�peri cu condi�ii tehnologice speciale. Conductele de aer – ansamblu format din piese cu diferite sec�iuni prin care circul� aerul de ventilare/climatizare între diferite p�r�i ale unui sistem (instala�ii). In literatura român� de specialitate se folosesc �i termenii de canale de aer �i tubulatur� de ventilare. În reglementarea tehnic�, care are la baz� standardele europene din domeniu, se utilizeaza termenul de conducte de aer. Se recomand� utilizarea termenului de canale de aer în cazul în care circula�ia aerului se realizeaz� prin elemente de construc�ie din beton sau zid�rie.
Criterii (parametri) de proiectare - set de descriptori care definesc condi�iile de mediu interior �i exterior care au stat la baza proiect�rii sistemului de climatizare, cum ar fi starea de calcul a aerului exterior, calitatea aerului interior, gradul de confort termic �i acustic, modul de utilizare a cl�dirii/zonei climatizate (num�r de utilizatori, surse interioare de degaj�ri de c�ldur�, umiditate �i poluan�i, program de utilizare, nivel de iluminat), modul de reglare a instala�iei. În cazul inspec�iei instala�iilor, se stabile�te dac� ace�ti parametri sunt respecta�i prin func�ionarea instala�iei reale. Documenta�ia tehnic� – set de documente întocmite înainte sau în timpul etapelor de realizare a instala�iei, în forma existent� la momentul inspec�iei : proiectarea, achizi�ia de echipamente, execu�ia, punerea în func�iune �i între�inerea instala�iei ; cuprinde documenta�ia de proiectare, agrementele tehnice ale echipamentelor, procesele verbale de la punerea în func�iune �i comisionare �i dac� este cazul de la reviziile efectuate, certificatele energetice, contractele de service. Documenta�ia de proiectare - set de documente realizate în faza de concep�ie ini�ial� �i de modificare ulterioar� a instala�iei; cuprinde criteriile (parametrii) de proiectare, descrierea instala�iei, notele de calcul, planurile instala�iei corespunz�toare situa�iei existente la momentul inspec�iei.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Eficien�a ventil�rii - m�rime adimensional� care exprim� în ce m�sur� aerul de ventilare se amestec� cu aerul interior din înc�pere; se exprim� ca raport între diferen�a de concentra�ie de poluant (c�ldur�, umiditate, gaze) dintre aerul evacuat cEHA �i aerul introdus cSUP �i diferen�a de concentra�ie dintre aerul interior (din zona ocupat�) cIDA �i aerul introdus cSUP :
�V = (cEHA – cSUP)/(cIDA – cSUP) Fluidul frigorific este mediul fluid care parcurge instala�ia frigorific�/pompa de caldur� �i printr-o sucesiune de transform�ri termodinamice, preia c�ldura de la un mediu, la temperatur� scazut�, prin vaporizare �i o cedeaz� altui mediu la temperatur� mai ridicat�, prin condensare. Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice conform SR EN 378 - 1/2008 în func�ie de caracteristicile �i de influen�a lor asupra s�n�t��ii �i securit��ii oamenilor �i a mediului este dat� în Anexa F1.
Gradul de vitrare al cl�dirii - raportul dintre suprafa�a vitrat� �i suprafa�a opac� a fa�adei.
Grup de r�cire lichide (chiller) – instala�ie frigorific� compact� (monobloc), destinat� r�cirii lichidelor. Inspec�ia în în�elesul acestui standard, înseamn� totalitatea ac�iunilor de examinare �i verificare a func�ion�rii instala�iile de climatizare din cl�diri, în concordan�� cu parametrii de proiectare �i cu condi�iile de utilizare interioare �i exterioare, în scopul cre�terii eficien�ei energetice acestora. Instala�ia frigorific� - ansamblul de echipamente care realizeaz� func�ionarea dup� un ciclu termodinamic inversat. Instala�ia frigorific� cuprinde în principal, compresorul, condensatorul, rezervorul de lichid, subr�citorul, vaporizatorul si ventilul de laminare. Procentul de persoane nemul�umite (PPD) este o estimare a procentului de persoane dintr-un grup care are o anumit� activitate �i un anumit grad de izolare a îmbr�c�min�ii, care consider� c� nivelul de confort termic dintr-o înc�pere cu anumi�i parametri, este nesatisf�c�tor. Punerea în func�iune (comisionare) - succesiunea opera�iilor efectuate dup� execu�ie, prin care se asigur� c� func�ionarea cl�dirii �i a instala�iei de înc�lzire, ventilare �i de climatizare aferent� se realizeaz� în concordan�� cu parametrii de proiectare. Sarcina termic� de calcul a înc�perii (sensibil�, latent�, total�) reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras din înc�pere pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice de calcul �i condi�iilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaj� c�ldur�). Sarcina termic� de calcul a sistemului reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras de sistemul de instala�ii de ventilare/climatizare, pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice de calcul �i condi�iilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaj� c�ldur�). Sarcina sistemului nu reprezint� suma sarcinii de calcul a înc�perilor, datorit� nesimultaneit��ii fluxurilor maxime de c�ldur� din diferitele înc�peri. Sarcina termic� a înc�perii/sistemului reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras din înc�pere la un moment dat, pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice �i condi�iilor interioare de exploatare, corespunz�toare momentului de calcul.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 9
Sistemul frigorific cuprinde instala�ia frigorific�, consumatorul de frig �i conductele de distribu�ie a agentului frigorific/apei sau solei r�cite ; consumatorul de frig cuprinde unitatea terminal�, care poate fi reprezentat� de baterie de r�cire, ventiloconvectoare, grinzi de r�cire etc. Sistem BMS (Building Management System) - sistem de automatizare pentru cl�diri, care trebuie s� lucreze automat, f�r� a fi nevoie de interven�ia permanent� a operatorului uman. Posturile de comand� pe care este implementat software-ul BMS au dou� roluri principale: de a asigura o comunicare rapid� între sistemul de automatizare �i operatorul uman �i de a stoca în baza de date proprie, parametrii instala�iei m�sura�i pe perioadele de func�ionare a acesteia. Un sistem BMS are trei nivele func�ionale: nivelul echipamentelor de câmp, nivelul controllerelor �i nivelul de comunicare cu operatorul uman (webserverele �i computerele cu software dedicat). Func�ionarea automat� a sistemului este asigurat� de echipamentele de la nivelul controllerelor. Aplica�iile unui sistem BMS pentru cl�diri sunt structurate pe pachete sau module:
- înc�lzire, climatizare �i ventilare, - controlul accesului în cl�dire, - sisteme de supraveghere video, - controlul �i detec�ia fumului �i focului, - distribu�ia energiei electrice, - iluminatul, - gestiunea energetic�, - sistemele de contorizare.
Sta�ia de frig - locul de montaj al echipamentelor frigorifice. Temperatura operativ� a unei înc�peri date, este temperatura uniform� a unei înc�peri echivalente, în care schimbul de c�ldur� prin convec�ie �i prin radia�ie al unei persoane, este acela�i cu cel din înc�perea dat�; pentru viteze ale aerului mai mici de 0,4 m/s �i temperaturi medii de radia�ie mai mici de 500C, temperatura operativ� se poate calcula ca media aritmetic� dintre temperatura aerului �i temperatura medie de radia�ie a suprafe�elor înconjur�toare. Tipurile de aer sunt denumite �i notate dup� rolul pe care îl are aerul, ca agent de lucru din instala�iile de ventilare/climatizare; acestea sunt definite �i abreviate conform SR EN 13779:2007 �i anume: - aer exterior, proasp�t (ODA), - aer interior (IDA), - aer introdus (refulat) în înc�peri (SUP), - aer extras, aspirat din înc�peri (ETA), - aer evacuat în exterior (EHA) - aer recirculat (RCA), - aer transferat (TRA), - aer secundar (SEC). Ventilarea este procesul prin care intr� (natural sau for�at) aer proasp�t în înc�peri �i prin care, din înc�peri se elimin� (natural sau for�at) aerul poluat.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Astfel se realizeaz� diluarea/eliminarea poluan�ilor interiori: umiditate, gaze, vapori, praf, fapt ce constituie func�ia (obiectivul) ventil�rii. Prin ventilare se asigur� calitatea aerului interior (limitarea concentra�iei poluan�ilor �i a dozelor admise de poluan�i). Votul mediu previzibil PMV reprezint� un indice care exprim� senza�ia previzibil� de confort termic a unui grup de persoane dintr-o înc�pere cu parametri da�i, în anumite condi�ii de activitate �i cu un grad de izolare termic� a îmbr�c�min�ii cunoscut. Zona termic� a cl�dirii reprezint� o parte dintr-o cl�dire care este caracterizat� prin anumi�i parametri ai ambian�ei termice interioare �i printr-un anumit profil de varia�ie a sarcinii termice, rezultat din orientarea cl�dirii, din modul de utilizare a spa�iului ocupat, a distribu�iei surselor interioare de c�ldur� etc. Zona ocupat� a unei înc�peri este acea parte a înc�perii în care se desf��oar� activitatea din înc�pere �i în care trebuie s� se asigure parametrii de calcul pentru calitatea aerului �i confortul termic; distan�ele fa�� de elementele de constuc�ie perimetrale care se respect� la constituirea zonei ocupate sunt stabilite conform § 6.2 din standardul SR EN 13779:2007. 3. Procedura �i fazele inspec�iei Complexitatea �i durata inspec�iei depinde de complexitatea, de m�rimea �i de tipul sistemului de climatizare. Pentru un utilizator, inspec�ia se realizeaz� pentru fiecare sistem de climatizare, dup� cum urmeaz�: - pentru instala�iile de climatizare numai aer, se inspecteaz� fiecare sistem alimentat dintr-o central� (agregat) de climatizare precum �i centrala de frig proprie sau comun� sistemelor; sunt verificate atât circuitul de aer de introducere cât �i circuitul de extragere a aerului din înc�peri. Dac� centrala de climatizare func�ioneaz� cu amestec de aer proasp�t �i recirculat, se inspecteaz� �i circuitul de aer proap�t. Dac� aerul proasp�t (de ventilare) se asigur� printr-un circuit separat, mecanic sau natural, se inspecteaz� �i acel circuit; - pentru instala�iile de climatizare aer – ap� se inspecteaz� separat sistemul de ventiloconvectoare, ejectoconvectoare sau pompe de c�ldur� pe bucl� de ap� �i sistemul de ventilare (mecanic� sau natural�) care alimenteaz� cl�direa cu aer proasp�t; de asemenea se inspecteaz� instala�ia frigorific� ce alimenteaz� circuitele de ap� rece; - pentru instala�iile cu detent� direct� (split) se inspecteaz� separat sistemul ce alimenteaz� dispozitivele terminale cât �i sistemul de ventilare (mecanic� sau natural�) care alimenteaz� cl�direa cu aer proasp�t; de asemenea, dac� exist�, se inspecteaz� unitatea central� care alimenteaz� spliturile; Încadrarea sistemului de climatizare se face dup� terminologia �i clasificarea sistemelor din Normativul I5 -2010. Încadrarea instala�iei frigorifice se face dup� terminologia din Anexa F2. Inspec�ia sistemelor se realizeaz� în dou� faze �i anume: - preinspec�ia, - inspec�ia propriuzis�. Cele dou� faze pot fi decalate în timp, dac� în urma preinspec�iei se constat� c� sunt necesare ac�iuni de durat�, care s� permit� buna desf��urare a inspec�iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 11
Procedura de inspec�ie se simplific� în situa�ia existen�ei unui service regulat, asigurat de o întreprindere specializat� pe baza unui contract de furnizare de servicii; în acest caz, se analizeaz� procedura de service contractat�. Pentru aceste proceduri, verificarea sistemului este sumar�; se aplic� procedurile din ghid numai pentru aspectele care nu fac obiectul contractului de service. Dac� este cazul, se fac observa�ii �i recomand�ri pentru completarea procedurii de service periodic. In situa�ia aliment�rii cu agent de r�cire dintr-o central� frigorific� ce deserve�te �i procese tehnologice (de exemplu depozite frigorifice), se face numai inspec�ia circuitului frigorific care alimenteaz� sistemele de climatizare. A. PREINSPEC�IA În faza de preinspec�ie se face verificarea documeta�iei tehnice, verificarea echilibr�rii re�elelor de aer �i de ap� �i se difuzeaz� un chestionar adresat utilizatorilor spa�iilor climatizate. 3.1. Verificarea documenta�iei necesare, prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei Verificarea documentelor are drept scop :
� cunoa�terea criteriilor (parametrilor) care au stat la baza proiect�rii instala�iei: - parametrii de calcul ai aerului interior �i exterior, - sarcinile termice de calcul, - poluan�ii interiori estima�i, - debitele de aer, inclusiv debitul de aer proasp�t pentru ventilare, - modul de tratare a aerului, - puterile termic�/electric� pentru care au fost alese echipamentele;
� cunoa�terea proiectului ini�ial al construc�iei �i a modific�rilor aduse ulterior acestuia, cu scopul de a fi confruntat cu cl�direa real� �i a stabili capabilitatea sistemului de a asigura confortul �i calitatea aerului în condi�ii de eficien�� energetic�,
� cunoa�terea proiectului ini�ial al instala�iei de climatizare �i de ventilare (dac� este cazul) �i al eventualelor modific�ri aduse ulterior acestuia, cu scopul de a fi confruntat cu instala�ia real�,
� calitatea echipamentului achizi�ionat, în func�iune în instala�ie, � verificarea dac� toate echipamentele utilizate au marcaj CE, Agrement Tehnic, sau au
performan�e echivalente �i sunt comercializate legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA, parte la codul privind Spa�iul Economic European, tipul certificatului de conformitate fiind indicat în documenta�ia instala�iei, cuprins� în Cartea tehnic� a construc�iei,
� verificarea existen�ei unor procese verbale redactate la punerea în func�iune/comisionarea instala�iei,
� cunoa�terea modului în care este reglat� instala�ia, pentru a r�spunde eficient la varia�iile de sarcin� termic� produse de cauze exterioare (condi�ii climatice) �i/sau interioare (degaj�ri de c�ldur� de la surse interioare),
� cunoa�terea modului de între�inere a instala�iei; în cazul unui contract de service cu o unitate specializat�, verificarea serviciilor contractate.
Pentru sistemul frigorific, se verific�:
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
� existen�a manualului de utilizare, � existen�a unui document care s� cuprind� m�surile ce trebuie luate în cazul unei întreruperi sau
a unei sc�p�ri de agent frigorific �i s� furnizeze instruc�iuni de securitate adecvate, � schema conductelor, � cartea ma�inii frigorifice.
Trebuie adunat� �i evaluat� toat� documenta�ia original� disponibil�, care se refer� la cl�dire �i la instala�ia aferent�. Se identific� documentele relevante care permit inspec�ia subsistemelor �i a componentelor instala�iei. Trebuie s� se ob�in� �i s� se evalueze orice documenta�ie suplimentar�, dac� exist�, privind indicarea oric�ror modific�ri sau deterior�ri ale cl�dirii, instala�iilor sau modific�ri de destina�ie, fa�� de documentele originale. Se recomand� administratorului cl�dirii s� prezinte echipei de inspec�ie orice document, calcule, rapoarte de expertiz�, audit etc. întocmite anterior inspec�iei, care permit o evaluare mai corect� �i complet� a cl�dirii �i instala�iilor de ventilare/climatizare. În cazul în care este disponibil certificatul energetic sau un raport de audit energetic, acestea vor fi utilizate pentru completarea datelor existente �i pentru o mai bun� evaluare a posibilit��ii de eficientizare energetic� a instala�iei de climatizare. Se verific� de asemenea documentele referitoare la între�inerea instala�iei în ansamblul s�u �i a echipamentelor individuale ale instala�iei, precum �i, dac� exist�, « jurnalul de bord » al cl�dirii �i al instala�iilor aferente. Trebuie s� se verifice coresponden�a dintre documenta�ie �i componentele instalate în realitate. Criteriile de proiectare disponibile, trebuie verificate în raport cu instala�ia real� �i cu destina�ia cl�dirii la momentul efectu�rii inspec�iei. Planurile instala�iei �i detaliile de execu�ie trebuie verificate în raport cu instala�ia real� �i cu destina�ia actual�. Trebuie s� se ob�in� sau s� se elaboreze o list� a echipamentelor instala�iei, de asemenea corespunz�toare instala�iei care se inspecteaz�. Proiectul �i documenta�ia instala�iei pot fi incomplete sau chiar s� lipseasc�. Documenta�ia existent� poate fi par�ial expirat�, datorit� schimb�rilor nedocumentate referitoare la destina�ie, sarcini termice, elemente de construc�ie sau instala�ii modificate pe perioada existen�ei cl�dirii. În aceste cazuri, sunt necesare urm�toarele ac�iuni: - s� se identifice documenta�ia lips�, sau care nu mai este de actualitate; lista de verificare indicat� în Anexa A2 poate fi utilizat� ori de câte ori este relevant; - organismul sau persoana responsabil� pentru efectuarea inspec�iei trebuie s� formuleze recomand�ri beneficiarului referitoare la modul de completare a documenta�iei ;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 13
- trebuie s� se adune un set minim de date �i de informa�ii despre instala�ia de climatizare, despre anvelopa cl�dirii �i modul de utilizare a cl�dirii, care s� permit� realizarea inspec�iei �i completarea documentelor ce trebuie s� se redacteze în urma inspec�iei; - pentru completarea parametrilor de proiectare care lipsesc (temperaturi de calcul, debite de aer proasp�t etc.) se vor adopta valorile indicate în Normativul I5-2010, corespunz�toare destina�iei �i loca�iei cl�dirii/zonei inspectate. Anexa A2 cuprinde un opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei. 3.2. Verificarea echilibr�rii aeraulice �i hidraulice a re�elor de aer �i a re�elelor de ap� cald� �i rece Este necesar ca echilibrarea aeraulic� a sistemului s� se realizeze înainte de efectuarea inspec�iei, atât pentru re�eua de conducte la sistemul “numai aer” cât �i la re�eaua de conducte pentru ventilarea mecanic� (dac� exist�). Dac� aceast� opera�ie a fost executat� la punerea în func�iune sau cu ocazia unui audit func�ional efectuat la cererea beneficiarului instala�iei, acesta va prezenta documentele care au fost întocmite cu aceast� ocazie. Dac� nu exist� nici o dovad� de efectuare a echilibr�rii aeraulice, inspectorul procedeaz� la m�surarea debitelor pe câteva ramifica�ii importante. Procedura de m�sur� este indicat� în Anexa J ; în cazul în care se constat� abateri importante ale raportului de debite de pe ramuri fa�� de raportul (*) debitelor în situa�ia de proiectare (de peste 15%) se solicit� ca beneficiarul s� efectueze reglarea aeraulic� (**)
(*) Se ia în considerare raportul de debite �i nu valoarea absolut� a debitelor de aer, deoarece opera�ia de verificare a echilibr�rii se realizeaz� înainte de verificarea debitului ventilatorului.
(**) Se consider� c� reglarea re�elelor nu este o obliga�ie în cadrul inspec�iei; opera�ia poate fi f�cut� suplimentar de inspector sau de o alt� persoan� sau societate abilitat� pentru astfel de opera�ii, care s� dispun� de echipamentul �i aparatura necesare. Echilibrarea hidraulic� a re�elelor de ap� cald� �i rece se va solicita numai în cazul în care se sesizeaz� c� sunt consumatori (ventiloconvectoare, ejectoconvectoare, pompe de c�ldur� pe bucl� de ap�) alimenta�i insuficient cu agent termic, caz în care se constat� o putere de înc�lzire / r�cire diferit� de a consumatorilor similari ca putere instalat� din cl�dire. Ca �i în cazul conductelor de aer, echilibrarea re�elei poate fi realizat� suplimentar de inspector sau sau de o alt� persoan� sau societate abilitat�. 3.3. Chestionar de evaluare a performan�elor sistemului de climatizare din partea ocupan�ilor spa�iilor climatizate.
Înainte de începerea opera�iunilor de inspec�ie propriuzis�, echipa de inspec�ie va distribui ocupan�ilor spa�iilor climatizate, chestionare pentru aflarea opiniei acestora. Intreb�rile adresate se refer� la condi�iile de confort termic �i acustic pe toat� perioada anului, inclusiv perioadele de tranzi�ie climatic� (prim�vara, toamna), la percep�ia de calitate a aerului în spa�iile de lucru dar �i în înc�perile anexe, la preocup�rile personale �i ale personalului de între�inere, de a mic�ora consumul de energie.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Num�rul de persoane chestionate va reprezenta minim 10 – 15% din utilizatorii spa�iilor �i vor fi pe cât posibil uniform distribuite în spa�iul climatizat care se analizeaz�. Se localizeaz� zona din care sunt date r�spunsurile pentru a sesiza eventuale defec�iuni particulare ale acelei zone. Un model de chestionar, cuprinzând num�rul minim de întreb�ri este dat la § 6.4, anexa N. Este la latitudinea inspectorului s� adauge alte chestiuni, legate de ceea ce a sesizat în perioada de preinspec�ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 15
B. INSPEC�IA PROPRIUZIS� Inspec�ia se efectueaz� la fa�a locului (in situ) �i trebuie organizat� �i condus� astfel încât s� conduc� la cre�terea eficien�ei energetice a sistemelor, în condi�iile asigur�rii confortului �i calit��ii aerului interior pentru ocupan�i. Prin inspec�ie se verific� în principal instala�ia de climatizare �i ventilare din cl�direa/ zonele climatizate, dar �i cl�direa îns��i, ca surs� posibil� de consum ridicat de energie, datorit� transferului de c�ldur� prin anvelop� �i surselor interioare de degajare de c�ldur�. Inspec�ia se realizeaz� prin control �i verific�ri in situ, m�sur�ri de parametri relevan�i, calcule �i dup� caz, simul�ri numerice pentru extrapolarea unor date m�surate, pentru alte condi�ii de exploatare. Pentru toate subsistemele �i echipamentele instala�iilor se verific� :
� conformitatea cu proiectul, � capacitatea de a r�spunde criteriilor de proiectare, � modul de exploatare al instala�iei în raport cu sarcinile termice �i de umiditate variabile
(control, reglare, comand�) � între�inerea instala�iei.
Toate constat�rile �i observa�iile se înregistreaz� în raportul de inspec�ie, care se redacteaz� conform § 5. Pe parcursul inspec�iei se depisteaz� �i se consemneaz� toate îmbun�t��irile, transform�rile, reglajele, care pot fi aduse cl�dirii �i instala�iei, în scopul reducerii consumului de energie pentru climatizare.
Pentru a caracteriza sistemul de ventilare �i climatizare din punct de vedere energetic, în urma inspec�iei se vor determina indicii specifici de consum de energie �i anume puterea specific� de ventilare �i puterea specific� pentru climatizare; dac� cele dou� instala�ii sunt cuplate, se va determina numai puterea specific� pentru climatizare. Procedura detaliat� pentru stabilirea acestor indici este dat� în Anexa E6. Acest rezultat va fi inclus în certificatul de inspec�ie, afi�at de beneficiar, în acela�i loc cu certificatul energetic al cl�dirii. Modelul certificatului de inspec�ie este dat în Anexa E7. Toate subsistemele, echipamentele �i dispozitivele de acela�i tip care se reg�sesc în sistemul de climatizare sau în sistemul de ventilare mecanic� se verific� dup� aceea�i procedur�, dup� indica�iile prezentate în ghid. De exemplu, conductele sau gurile de aer ale instala�iei de climatizare numai aer sau ale instala�iei de ventilare mecanic� aferent unui sistem de climatizare aer-ap�, se verific� dup� procedura indicat� pentru sistemul de distribu�ie a aerului. Verificarea între�inerii instala�iei este o parte important� a inspec�iei. In acest sens, se determin� dac� instala�ia de climatizare, subsistemele sau componentele sunt exploatate corect �i cu regularitate �i între�inute de personal instruit �i/sau autorizat conform: ��instruc�iunilor proiectantului, � instruc�iunilor produc�torului subsistemelor �i componentelor, ��oric�rei cerin�e legale sau reglementate.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
În acela�i timp se recomand� ca orice problem� de neconformitate cu normele actuale în vigoare s� fie semnalat� beneficiarului, chiar dac� nu intr� în portofoliul de probleme specifice inspec�iei. Se recomand� administratorului cl�dirii s� p�streze într-un dosar, orice document sau calcul realizate în timpul inspec�iei astfel încât acestea s� fie disponibile pentru urm�toarele inspec�ii ale cl�dirii �i ale instala�iei. 3.4. Inspec�ia cl�dirii �i evaluarea calit��ii acesteia din punct de vedere energetic. Inspec�ia cl�dirii urm�re�te:
� s� se evalueze sarcina termic� de calcul a cl�dirii/zonei inspectate, care trebuie comparat� cu cea a instala�iei de climatizare aferent�;
� s� se sesizeze problemele legate de anvelopa cl�dirii, care ar putea conduce la mic�orarea sarcinii termice (radia�ie direct� mare care cere umbrire interioar� sau exterioar�, schimbarea geamurilor etc..) f�r� a se efectua un calcul complet de necesar de energie care intr� în atribu�iile auditorului energetic ;
� s� se analizeze modul în care este exploatat� cl�direa (gradul de ocupare, iluminat general, local, distribu�ia surselor de degajare de c�ldur� etc.). Se men�ioneaz� c� în bilan�ul energetic al unei cl�diri climatizate, ponderea foarte mare a necesarului de energie pentru r�cire o reprezint� aporturile solare �i degaj�rile de la sursele interioare de c�ldur�).
� s� se stabileasc� dac� sunt zone de fum�tori, unde inspec�ia trebuie s� verifice func�ionarea instala�iilor de ventilare/climatizare.
Sarcina termic� de calcul pentru r�cire a cl�dirii, trebuie determinat� separat pentru fiecare zon� termic� alimentat� de la o central� de tratare a aerului �i pentru totalitatea zonelor alimentate de la aceea�i central� de producere a frigului. Sarcina termic� de calcul pentru fiecare zon� va fi comparat� dup� caz, în func�ie de sistemul de climatizare instalat, astfel:
� pentru sistemele de climatizare numai aer, sarcina termic� a cl�dirii/zonei se compar� cu puterea instalat� a bateriei de r�cire din CTA, luând în considerare c� aceast� baterie r�ce�te �i aerul proasp�t;
� pentru sistemele de climatizare aer-ap� sau pentru sistemele cu detent� direct�, din înc�perile în care exist� ventilare mecanic� cu tratare separat� a aerului proasp�t, sarcina termic� se compar� cu puterea instalat� a tuturor bateriilor de r�cire din ventiloconvectoare, ejectoconvectoare, climatizoare locale sau aparate terminale; dac� ventilarea zonelor/cl�dirilor se face natural sau mecanic f�r� traterea aerului, sarcina sistemelor de climatizare trebuie s� includ� �i sarcina termic� de tratare a aerului proasp�t;
� pentru sistemele de ventilare mecanic� cu tratare a aerului, care func�ioneaz� în spa�iile climatizate, sarcina termic� a bateriei de r�cire din CTA se compar� cu sarcina de r�cire pentru tratarea aerului proasp�t (dup� caz, aceste baterii pot prelua �i o parte din sarcina cl�dirii, dac� introduc aer cu temperatur� mai sc�zut� decât temperatura setat� pentru aerul interior);
� sarcina termic� pentru totalitatea zonelor cl�dirii alimentate de la centrala frigorific� va fi comparat� cu puterea instalat� a centralei frigorifice; dac� aceast� central� deserve�te �i alte cl�diri climatizate care nu sunt analizate în cadrul inspec�iei sau deserve�te �i procese industriale, compara�ia
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 17
se va face cu puterea de calcul disponibil� la racordul distribuitorului de ap� r�cit� corespunz�toare zonelor care se inspecteaz�.
Sarcina termic� de calcul se poate stabili prin calcul, în conformitate cu prescrip�iile din Normativul I5-2010. Pentru diferite situa�ii speciale ca de exemplu: - cl�diri cu anvelope speciale, - cl�diri în care exist� un debit mare de infiltra�ii, - când se folose�te ventilarea nocturn� pentru r�cirea elementelor cu masivitate mare ale construc�iei etc., se recomad� s� se efectueze un calcul automat, cu un program bazat pe un model dinamic al schimbului de c�ldur� dintre cl�dire �i mediul exterior. Se poate utiliza de asemenea un model numeric care s� fie tarat experimental prin m�sur�ri in situ. Avantajul unei astfel de metode rezult� din faptul c� se simplific� setul de date care se introduc pentru rularea programului, aceast� simplificare fiind suplinit� de testele efectuate; de asemenea, rezultatele sunt mai apropiate de situa�ia real�. Deoarece m�sur�rile se fac în condi�ii meteorologice �i de degaj�ri interioare de c�ldur�, diferite de condi�iile de calcul, programul tarat pentru condi�iile m�surate va fi rulat pentru extrapolare în condi�ii nominale de calcul. Procedura de determinare a sarcinii termice în acest caz este detaliat� în Anexa M. În ceea ce prive�te evalarea sarcinilor termice interne ale cl�dirii, aceasta trebuie f�cut� în func�ie de destina�ia cl�dirii �i de modul în care aceasta este utilizat� (program de ocupare, utilizarea iluminatului, a biroticii etc.). Pentru diferite destina�ii, în Anexa C2 sunt indicate valori ale ariei pardoselii ocupate de persoane. La climatizare, în multe situa�ii, sarcina termic� de la sursele interioare de degajare de c�ldur� este comparabil� �i chiar mai mare decât sarcina de c�ldur� datorat� transferului de c�ldur� prin anvelop�. În alte situa�ii aceast� sarcin� este foarte variabil� datorit� unui num�r variabil de ocupan�i, a utiliz�rii echipamentului electronic sau unei utiliz�ri variabile în timp a iluminatului artificial. In aceste condi�ii, evaluarea corect� �i complet� a sarcinilor interne este foarte necesar�. Din aceast� evaluare pot rezulta o serie de recomand�ri simple care s� conduc� la economie de energie pentru instala�iile de climatizare. De exemplu, în situa�ia unui num�r variabil de ocupan�i se poate reduce sensibil consumul de energie dac� se regleaz� debitul de aer proasp�t în func�ie de num�rul de ocupan�i (prin sonde de CO2 în aerul recirculat, contoare de vizitatori etc). Sectorizarea iluminatului interior, apropierea surselor de lumin� de planul util etc., pot fi de asemenea modalit��i simple de economie de energie. Pot apare situa�ii în care densitatea de ocupare �i puterea echipamentului de birou sunt mai mari decât cele luate în considerare la proiectare. Este util s� se fac� o compara�ie cu suprafa�a specific� destinat� unui ocupant, pentru diferitele destina�ii de cl�diri. În ceea ce prive�te zonele de fum�tori, acestea trebuie clar delimitate, pentru a se putea verifica modul în care este realizat� ventilarea/climatizarea, în conformitate cu legisla�ia în vigoare.
3.5. Verificarea condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior Inspec�ia urm�re�te verificarea confortului ocupan�ilor �i calitatea aerului interior, întrucât eficien�a energetic� trebuie realizat� în condi�iile asigur�rii condi�iilor interioare normate.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Confortul termic va fi evaluat în func�ie de parametrii de proiectare �i în func�ie de m�sur�ri realizate in situ. În func�ie de destina�ia �i de m�rimea cl�dirii/zonei inspectate se vor alege înc�perile reprezentative în care se va evalua confortul interior. Se vor alege cu prioritate înc�perile în care din chestionarele completate de ocupan�i, au ap�rut aprecieri nefavorabile privind confortul. La cl�dirile cu mai pu�in de 10 înc�peri climatizate, se stabile�te gradul de confort în minim jum�tate dintre acestea ; la cl�dirile cu peste 10 înc�peri se fac m�sur�ri în minim 20% din înc�peri. Se recomand� utilizarea unui sistem de m�sur� cu termometru, globtermometru, anemometru �i higrometru, prev�zut eventual cu achizi�ie de date �i soft specializat care poate stabili direct valoarea PMV pentru înc�perea dat�. Dac� nu se dispune de un astfel de sistem, se fac m�sur�ri pentru fiecare parametru �i se calculeaz� valoarea PMV pentru înc�perile selectate, luând în considerare �i c�ldura degajat� de ocupan�i, conform standardului SR EN 7730 :2006. În func�ie de valorile PMV rezultate, se va stabili clasa de ambian�� din fiecare înc�pere analizat�, conform tabel 4.2 din Normativul I5-2010. Pentru a stabili calitatea aerului din înc�peri, pentru înc�perile ventilate mecanic sau climatizate cu sistem „numai aer” care introduce �i aer proasp�t, se stabile�te debitul de aer proasp�t care este introdus în înc�peri; în func�iei de calitatea cl�dirii (poluant�, pu�in poluant� sau foarte pu�in poluant�) �i de num�rul de persoane, se stabile�te clasa de calitate a aerului interior (IDA1 – IDA4). În înc�perile în care se fumeaz�, debitul de aer proasp�t pentru o persoan� se consider� dublu fa�� de valorile din tabelul 5.4.1 din Normativul I5-2010. În înc�perile în care nu exist� ventilare mecanic� se fac m�sur�ri de concentra�ie de CO2 �i de umiditate, pentru acela�i num�r de înc�peri pentru care s-a analizat confortul termic �i se verific� dac� nivelul de CO2 se încadreaz� în clasele de calitate a aerului din Normativul I5-2010. În ceea ce prive�te umiditatea interioar�, aceasta trebuie s� se incadreze în limitele de confort, corelat cu ceilal�i parametri ai aerului interior; în acela�i timp, o cre�tere a umidit��ii aerului peste 60%, are ca rezultat dezvoltarea bacteriilor, acarienilor, mucegaiului �i a altor ciuperci. Acestea descompun materia organic� �i de asemenea, produc mirosuri care au efect defavorabil asupra igienei �i confortului. Rezultatele ob�inute se consemneaz� în Anexa E1 care face parte din raportul de inspec�ie. 3.6. Inspec�ia sistemului de distribu�ie a aerului (dispozitive de introducere, de extragere, conducte de aer) în sistemele de ventilare �i în sistemele de climatizare numai aer Aceast� parte a inspec�iei urm�re�te s� se verifice traseele de aer de la intrarea acestuia în sistem pân� la evacuarea lui în exterior. Verific�rile se refer� la :
� valoarea debitelor de aer în diferite zone ale instala�iei, � pierderile de aer din cauza neetan�eit��ii conductelor, � modul în care aerul este distribuit �i extras din înc�peri, � pierderile de energie ale sistemului datorate neizol�rii corespunz�toare a conductelor, � modul în care aerul este introdus �i evacuat din sistem.
În func�iei de tipul instala�iilor inspectate, se m�soar� debitul de aer proasp�t, debitul de aer de introducere, debitele extrase, debitul recirculat. Inainte de efectuarea m�sur�rilor, se verific� pozi�ia clapetelor antifoc �i a vole�ilor de desfumare; înainte de pornirea ventilatorului, aceste dispozitive trebuie s� fie complet deschise.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 19
În figurile din Anexa I sunt indicate schematic pozi�iile sec�iunilor de m�sur� �i o procedur� de m�sur� a vitezelor aerului în conducte, pentru stabilirea debitelor de aer. În Anexa J este indicat� o alt� procedur� posibil� de m�surare a vitezelor, pentru calculul debitelor de aer.
Pentru sistemul VAV (debit de aer variabil), trebuie conceput un plan care s� permit� simularea diferitelor situa�ii de debite de aer ce pot apare în exploatare, pentru care trebuie realizate m�sur�ri.
Debitele de aer m�surate se compar� cu cele din proiect. Dac� debitul de introducere �i cel de extragere nu corespund valorilor din proiect, se fac reglaje în m�sura posibilului. Dac� debitele sunt mai mici decât cele din proiect, de cele mai multe ori acest fapt arat� o subevaluare a pierderilor de sarcin� reale din sistem. In acest caz se verific� dac� pe traseul principal de calcul (care corespunde cu traseul pe care sunt cele mai mari pierderi de sarcin�), sunt clapete de reglare care pot fi deschise la maxim; dup� deschiderea lor, se reechilibreaz� aeraulic ramurile pe care s-au f�cut manevre. Se verific� de asemenea gradul de colmatare a filtrelor de aer, deoarece înc�rcarea cu praf a filtrelor poate fi o cauz� important� de sc�dere a debitului de aer, prin cre�terea pierderilor de sarcin� în sistem. In cazul în care nu se ob�ine debitul de calcul �i debitul real este insuficient, se fac recomand�ri pentru modificarea sistemului, schimbarea tura�iei la ventilator (dac� este posibil), schimbarea ventilatorului, schimbarea tipului de filtre etc. Deoarece aceste opera�ii sunt costisitoare, în cazul sistemelor numai aer, se verific� dac� insuficien�a debitului total de aer se poate compensa prin modificarea diferen�ei de temperatur� dintre aerul introdus �i aerul interior (de multe ori, bateriile de r�cire au fost supredimensionate). Dac� debitele de aer proasp�t, recirculat �i evacuat nu corespund valorilor din proiect, se fac reglaje folosind dispozitivele de reglare prev�zute pe circuitele aferente. O problem� ce poate fi frecvent întâlnit� la centralele de tratare a aerului prev�zute pe terase, este recircularea aerului evacuat, prin priza de aer proasp�t. De aceea, se verific� dac� sunt respectate distan�ele dintre priza de aer �i gura de evacuare, prev�zute în Normativul I5-2010. Dac� aceste distan�e nu sunt respectate (fapt posibil pentru instala�iile mai vechi, de exemplu) se face o verificare a scurt circuitului de aer. In acest scop, se m�soar� simultan temperatura exterioar� �i temperaturile în conductele/canalele de aer proasp�t �i evacuat; dac� temperatura din conducta/canalul de aer proasp�t este diferit� de cea a aerului exterior �i se deplaseaz� c�tre valoarea din conducta de evacuare, s-a produs o recirculare în exterior (scurt circuit). Pe baza unui bilan� termic, se poate determina �i procentul de aer recirculat la exterior. In astfel de situa�ii, este absolut necesar s� se prelungeasc� priza de aer sau conducta de evacuare, respectând distan�ele din Normativul I5-2010, pentru a se evita fenomenul.
Verific�rile sistemului de alimentare cu aer la nivelul spa�iilor climatizate constau în urm�toarele opera�ii:
� compararea specifica�iile echipamentelor terminale �i ale gurilor de aer din proiect cu cele din teren, precum si coresponden�a pozi�iilor din proiect ale gurilor de aer, cu cele reale,
� verificarea gradului de deschidere a gurilor de introducere a aerului (difuzoare, grile) �i a gurilor de extragere a aerului,
� evaluarea nemul�umirilor ocupan�ilor în raport cu modul de alimentare cu aer climatizat în locul unde ace�tia î�i desf��oar� activitatea,
� verificarea pozi�ion�rii �i geometriei gurilor de introducere a aerului în raport cu cele de extragere, în vederea evit�rii fenomenului de scurt-circuitare a zonei de ocupare,
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
� verificarea gradului de colmatare a filtrelor din aparatele terminale care introduc aer în înc�perile climatizate (climatizoare locale, ventiloconvectoare, guri de introducere prev�zute cu filtre finale etc.).
Pentru verificarea scurt circuitului dintre aerul introdus �i cel extras, se procedeaz� similar cu verificarea scurt circuitului exterior dintre aerul proasp�t �i cel evacuat. In acest sens, se determin� eficien�a ventil�rii, folosind rela�ia:
�V = (tEHA – tSUP)/(tIDA – tSUP) unde t – temperatura aerului extras (EHA), introdus (SUP) �i interior (IDA), m�surate.
Dac� eficien�a m�surat�, în condi�ii de r�cire a înc�perii, rezult� �V < 1, înseamn� ca aerul introdus a fost scurt circuitat prin gurile de extragere. M�sur�rile se vor face pentru acele dispozitive la care exist� risc de scurt circuitare. M�surile posibile pentru evitarea acestui fenomen depind de arhitectura înc�perii, de tipul dispozitivelor de introducere �i extragere a aerului. Dac� s-au folosit difuzoare de plafon care pot fi reglate s� introduc� pe dou� sau trei direc�ii, se utilizeaz� un astfel de reglaj . Se pot de asemenea introduce paravane de tip grind� fals� între gurile de introducere �i cele de extragere. La limit�, trebuie schimbat� pozi�ia gurilor sau tipul acestora. Pentru a verifica uniformitatea distribu�iei aerului în zona de activitate f�r� a crea curen�i de aer inconfortabili, indiferent de tipul dispozitivelor de distribu�ie a aerului, se poate evalua un indice de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri ventilate/climatizate, IPDA. Acest indice se calculeaz� pe baza m�sur�rii simultane a temperaturii �i vitezei aerului într-un num�r mare de puncte din planul zonei de activitate. Procedura de m�sur� este descris� în Anexa K. Se recomand� astfel de m�sur�ri în situa�iile în care se apreciaz� c� anumite zone ale înc�perii nu sunt bine ventilate (de exemplu, în înc�peri cu deschidere mare �i cu dispozitivele de introducere a aerului amplasate perimetral). Este necesar s� se verifice de asemenea modul în care se realizeaz� ventilarea cl�dirii în ansamblul ei, dac� spa�iile ventilate/climatizate comunic� între ele. Astfel se va verifica dac� zonele aflate în depresiune sau suprapresiune sunt corect gestionate, astfel încât s� nu existe circula�ie de poluan�i, inclusiv cei care produc mirosuri nepl�cute, între diferitele zone cu diferite destina�ii (de exemplu între spa�iile de recep�ie �i restaurante la hoteluri, între buc�t�rii �i s�lile de mese, între spa�iile de fum�tori �i de nefum�tori etc.). Verificarea suprapresiunii din înc�peri se face în concordan�� cu prescrip�iile Normativului I5-2010. Pentru inspec�ia ventil�rii cl�dirilor climatizate, pot apare dou� situa�ii, în func�ie de existen�a sau lipsa unei instala�ii de ventilare mecanice:
� dac� exist� o instala�ie de ventilare mecanic�, deschiderea ferestrei este considerat� ca risip� de energie, deoarece calitatea aerului interior este asigurat� prin debitul de aer proasp�t introdus;
� dac� aerisirea prin ferestre este singura modalitate de ventilare, atunci risipa de energie depinde de comportamentul ocupan�ilor; automatizarea ferestrelor sau închiderea acestora în timpul perioadelor de neocupare pentru cl�dirile cu alt� destina�ie decât de locuit, sunt metode de reducere a pierderii de energie, îns� aceast� reducere poate fi defavorabil� calit��ii aerului interior; în acest caz, trebuie cerut� automatizarea ferestrelor pentru a se permite deschiderea automat� înainte �i dup� perioadele de ocupare; în toate cazurile de deschidere a ferestrelor, înc�lzirea �i climatizarea trebuie închise automat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 21
Verificarea pierderilor de aer datorit� neetan�eit��ii conductelor poate constitui o cauz� important� de pierdere de energie �i deci de eficien�� sc�zut� a sistemului de ventilare/climatizare. Într-o instala�ie corect realizat�, clasa de etan�eitate a conductelor de aer trebuie s� fie atestat� de produc�tor �i trebuie specificat� în documenta�ia tehnic� a proiectului. In acest caz, se noteaz� în raportul de inspec�ie clasa de etan�eitate, comparat� cu cerin�ele Normativului I5-2010. Dac� nu exist� o astfel de specifica�ie din partea produc�torului, într-o prim� faz�, aceast� verificare se face indirect, prin compararea debitului de introducere m�surat dup� ventilator, cu debitul de proiectare. Dac� rezultatele compara�iei nu sunt satisf�c�toare, se verific� etan�area îmbin�rilor la flan�e, etan�eitatea centralei de tratare a aerului, etan�eitatea racordurilor elastice la central� �i la gurile de introducere din zonele în care confortul, sau indicele IPDA este deficitar. Dac� se constat� pierderi importante de aer (peste 10% din debitul de refulare al ventilatorului), se poate face un test de etan�eitate la fa�� locului, delimitând cu capace o por�iune de conduct� �i efectuând verificarea pierderilor de aer prin presurizare controlat�. Verificarea izola�iei termice a conductelor �i a centralei de tratare a aerului trebuie s� se fac� în cazul în care se constat� c�deri de temperatur� importante între temperatura la ie�ire din ventilatorul de introducere �i temperatura de introducere în dispozitivele terminale, iar traseele conductelor nu trec prin înc�peri climatizate. În acest caz, se m�soar� temperatura superficial� a izola�iei în zonele în care se presupune c� izola�ia nu este corect�. O apreciere general� care trebuie consemnat� în raportul de inspec�iei se face calculând debitul de c�ldur� care s-a pierdut (sau care a înc�lzit aerul de introducere, în cazul aerului rece) între centrala de tratare �i gurile de introducere din înc�peri). Aceea�i evaluare trebuie s� se fac� �i pentru aerul extras din înc�peri, dac� în centrala de tratare se face recuperarea c�ldurii din aerul care se evacueaz�, folosind recuperatoare de c�ldur� sau prin amestec cu aerul proasp�t. Rezultatele inspec�iei sunt sintetizate în Anexa E4 care face parte din raportul de inspec�ie. 3.7. Verificarea sistemului de distribu�ie a apei (în sistemele aer-ap�) La inspec�ia sistemului de distribu�ie se vor verifica:
� traseul �i diametrele conductelor în raport cu proiectul instala�iei, eventual dezechilibrul hidraulic al re�elei de distribu�ie,
� existen�a �i starea supor�ilor pentru conducte �i arm�turi, � existen�a �i starea de func�ionare a arm�turilor de separare, reglare, golire �i aerisire, � starea izola�iei termice.
Diametrele conductelor se verific� pentru leg�turile la echipamente, pe ramurile principale ale distribu�iei �i prin sondaj, pe ramifica�iile la aparatele terminale. Starea izola�iei termice se verific� pe traseele aparente �i prin sondaj, pentru conductele ascunse, în zonele în care sunt prev�zute trape sau capace de acces. Se verific� de asemenea dac� apare condens pe suprafa�a conductelor de ap� rece. Rezultatele inspec�iei sunt sintetizate în Anexa E4 care face parte din raportul de inspectie.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
3.8. Verificarea func�ion�rii dispozitivelor terminale în sistemele aer – ap� sau aer – agent frigorific (cu detent� direct�) : ventilo – convectoarelor, ejectoconvectoarelor, grinzilor de r�cire, pompelor de c�ldur� pe bucla de ap�, a unit��ilor de tip split �i a climatizoarelor locale. Dispozitivele terminale din sistemele aer – ap� sau aer – agent frigorific (cu detent� direct�) trebuie verificate din urm�toarele puncte de vedere:
� asigurarea condi�iilor de igien�, � eficien�a energetic�, � respectarea legisla�iei în vigoare cu privire la agen�ii frigorifici.
În ceea ce prive�te igiena dispozitivelor terminale, se verifc� : - gradul de colmatare a filtrelor de aer, - starea de cur��enie a suprafe�elor bateriilor, - modul în care este colectat �i îndep�rtat condensul.
În privin�a eficien�ei energetice, aceasta se va stabili la câteva aparate, pe baz� de m�sur�ri. In Anexa L este indicat� o procedur� de verificare a eficien�ei energetice la ventiloconvectoare; proceduri asem�n�toare se pot aplica �i pentru celelalte aparate.
3.9. Verificarea centralei de tratare a aerului, CTA (fitre, baterii de înc�lzire �i r�cire, umidificatoare, recuperatoare de c�ldur�, ventilatoare) Verificarea centralei de tratare a aerului se face în func�ie de sistemul de climatizare al zonei/ cl�dirii inspectate. Astfel:
� pentru sistemele numai aer se verific� dac� sarcina nominal� a echipamentelor corespunde sarcinii de calcul a cl�dirii/zonei �i dac� se realizeaz� modul de tratare a aerului prev�zut în proiect,
� Sarcina termic� a bateriilor din central� se compar� cu sarcina termic� a cl�dirii / zonei (vezi § 3.4).
� pentru sistemele aer-ap�, se verific� dac� centrala de tratare asigur� sarcina de r�cire pentru aerul proasp�t �i dac� tratarea aerului proasp�t se face conform proiectului,
� se verific� debitele de aer pe toate circuitele care vin �i pleac� de la CTA.
La toate sistemele, se verific� : � starea de colmatare a filtrelor de aer �i modul în care acestea sunt cur��ate sau schimbate; se
înregistreaz� frecven�a schimb�rii sau cur���rii filtrului �i data la care a fost ultima schimbare �i/sau cur��are,
� montarea corespunz�toare a filtrelor, astfel încât s� nu existe zone de by-pass, � depunerile de pe bateriile de r�cire/înc�lzire, care pot obtura trecerea aerului peste suprafe�ele
de schimb de c�ldur�, � utilizarea produselor antilegionela în camerele de tratare cu ap�, � nivelul depunerilor de piatr� la echipamentul de umidificare cu abur, � securitatea centralei (oprirea ventilatorului la deschiderea u�ilor de vizitare), � dac� sunt infiltra�ii/exfitra�ii de aer la îmbin�rile dintre aparatele de tratare, � prizele de aer exterior (proasp�t): starea grilei de aer proasp�t, a jaluzelelor fixe �i a prefiltrelor,
care nu trebuie s� fie deteriorate sau obturate,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 23
� pozi�ia prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de evacuare în exterior a aerului viciat �i cu gurilor de evacuare a aerului de la turnurile de r�cire (unde exist� riscul de apari�ie al bacteriei legionela); pentru verificare, se compar� distan�ele cu cele indicate în Normativul I5-2010.
Se verific� de asemenea igiena din înc�perea în care este montat echipamentul de tratare a aerului (dac� este în interiorul cl�dirii). Astfel, se face verificarea gradului de umiditate din înc�pere �i se depisteaz� eventuale zone cu umiditate crescut�, cu prezen�� de mucegaiuri, rugin�, depuneri de orice natur�.
Prin inspec�ie se urm�re�te s� se identifice zonele de eficien�a energetic� redus� a proceselor de tratare pentru a se indica modific�ri posibile, de tipul : - recircul�ri, - folosirea recuperatoarelor de c�ldur�, - introducerea unor solu�ii de stocare a c�ldurii (frigului) pentru reducerea vârfurilor de sarcin�, mai ales dac� acestea nu pot fi acoperite cu sistemele existente, - renun�area la înserierea proceselor de r�cire cu uscare �i reînc�lzire, concepute îni�ial pentru controlul umidit��ii în înc�peri (în cl�diri care nu necesit� controlul umidit��ii, conform normativului I5-2010) - folosirea sistemelor ce utilizeaz� surse de energie regenerabil�. Inspec�ia trebuie s� stabileasc� dac� echipamentul func�ioneaz� într-un mediu adecvat �i cu eficien�� acceptabil� �i dac� opera�iile de verificare a între�inerii �i a regl�rii sunt realizate în mod regulat. Unitatea de tratare a aerului trebuie s� aib� ata�at un semn de avertizare care arat� c� ventilatorul unit��ii de tratare a aerului trebuie s� fie închis �i debitul de aer oprit înaintea deschiderii u�ii unit��ii de tratare pentru inspec�ie. Dac� nu exist�, atunci în cadrul inspec�iei se recomand� ata�area unui astfel de indicator de avertizare. NOT�. Standardul SR EN 1886 include o formulare recomandat� pentru un asemenea indicator de avertizare. 3.10. Inspec�ia sistemului frigorific/instala�iei frigorifice Inspec�ia sistemului/instala�iei frigorifice trebuie s� urm�reasca cerin�ele legisla�iei �i reglement�rilor din domeniu (SR EN 15240:2008, Legea 10:1995, SR EN378-2:2009), care se refer� în principal la:
- integrarea sistemului/instala�iei frigorifice în construc�ie, prin asigurarea condi�iilor �i adoptarea m�surilor necesare unei bune integr�ri a acestora în cl�direa deservit�, care s� asigure rezisten�a instala�iei la eforturi rezultate din elementele de construc�ie prin (de exemplu): protejarea trecerii conductelor prin pere�i �i plan�ee; distan�e minime între �evi �i co�uri de fum sau cabluri de alimentare electric�);
- evitarea pericolului de explozie, prin alegerea echipamentelor componente ale instala�iilor frigorifice de tip antiex;
- securitatea la contact prin adoptarea de m�suri pentru a diminua nivelul de risc de r�nire prin contact cu p�r�ile în mi�care ale utilajelor (compresoare, ventilatoare, pompe);
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
- securitatea la intruziune, care se refer� la asigurarea securit��ii instala�iilor �i spa�iilor aferente centralelor frigorifice/instala�iilor frigorifice compacte (chillere), la ac�iuni de intruziune a oamenilor �i animalelor prin: montarea de dispozitive (mijloace de avertizare) de împiedicare a accesului persoanelor neautorizate �i neinstruite; montarea de dispozitive de reglaj, comand� �i control a instala�iilor frigorifice;
- prevenirea apari�iei microorganismelor în apa de r�cire a condensatoarelor (legionela) prin regim termic adecvat �i sistem de supraveghere;
- evitarea polu�rii mediului de c�tre agen�ii frigorifici utiliza�i în instala�iile de climatizare prin alegerea corect� a agentului frigorific, pe considerente ecologice, limitarea pierderilor de agent frigorific în atmosfer� (de exemplu utilizarea de compresoare capsulate etc), exploatarea corect� a instala�iilor frigorifice;
- evitarea riscului de producere a substan�elor nocive sau insalubre prin asigurarea condi�iilor de cur��ire �i între�inere a instala�iilor frigorifice de climatizare (spa�ii cu pardoseli u�or de intre�inut, cu finisaje sclivisite, cu sifoane de pardoseal�; spa�ii echipate cu ventilatoare de avarie);
- consumul de energie în exploatare; echipamentele componente ale instala�iei frigorifice trebuie s� aib� consumuri minime de energie în exploatare. Valorile prescrise pentru randamentele minime admise sunt:
- ventilatoare: �=60..80%;
- compresoare:ermetice:�=95..97%;semiermetice: �=90..95%;
Nota*: se verific� în documenta�ie, valoarea de catalog a randamentului, dat� de produc�tor.
- utilizarea recuper�rii de c�ldur�, reducerea consumului de energie la producerea frigului prin recuperarea frigului din aerul viciat sau a apelor uzate, în sistem pomp� de caldur�;
- izolarea termic� a conductelor, în vederea reducerii p�trunderilor de caldur�, prin izolarea corespunzatoarea a conductelor instala�iilor frigorifice �i de pompe de c�ldur�. Valorile prescrise pentru eficien�a izola�iei termice: � = 75%; (eficienta se calculeaz� astfel: �= (q0-qiz)/q0, [%], unde qiz este fluxul unitar prin conducta izolat�, iar q0 este fluxul unitar prin conducta neizolat�).
- reglajul sarcinii termice, în vederea corel�rii produc�iei de frig cu necesarul la consumator, în func�ie de temperatura mediului ambiant;
- nivelul de zgomot produs, în func�ionare, de c�tre echipamentele componente ale instala�iei frigorifice de climatizare (compresoare, ventilatoare, pompe), trebuie s� se încadreze în limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior.
Lista de control pentru verificarea vizual� exterioar� a instala�iei/sistemului frigorific este urm�toarea:
- compararea instala�iei cu planurile (desenele) sistemului frigorific �i ale circuitului electric; controlul dac� alimentarea electric� este conform� cu puterea cerut�;
- verificarea echipamentelor �i a documentelor înso�itoare dac� sunt conforme cu specifica�iile din planuri;
- verificarea montajului echipamentelor frigorifice (funda�ie, amortizoare de zgomot, atenuatoare de vibra�ii, spa�iu de exploatare �i depanare);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 25
- verificarea protec�iei contra atingerilor periculoase (piese în mi�care, electrocutare);
- verificarea dac� dispozitivele de siguran�� �i protec�ie a mediului ambiant sunt conforme cu SR EN 378-2: 2009, montate �i în stare de func�ionare;
- verificarea dac� recipientele sub presiune au volume suficiente �i dac� au certificatele, pl�cile de identificare, manualul de instruc�iuni �i documenta�ia corespunzatoare;
- verificarea trecerii libere pe c�ile de acces �i de siguran��; - verificarea montajului corect a conductelor �i arm�turilor (acces pentru manevre); - verificarea marcajului conductelor în func�ie de fluid, presiune, temperatur�; - verificarea suporturilor �i fix�rilor (s� nu transmit� vibra�ii, s� nu blocheze circula�ia); - verificarea existentei �i a st�rii izola�iei termice; - verificarea existen�ei în num�r suficient �i a st�rii de func�ionare a aparaturii de control,
reglare �i protec�ie (manometre, termometre, indicatoare de nivel, supape de siguran��, ventile de reglare, clapete de sens, filtre de impurit��i);
- verificarea ventila�iei din sta�ia de frig; - verificarea detectoarelor de agent frigorific (la instala�iile cu înc�rc�tura mai mare de 300
kg); - verificarea st�rii de cur��enie a suprafe�elor schimbatoarelor de caldur�; - verificarea cantit��ii de agent frigorific �i de ulei; - verificarea concentra�iei lichidului intermediar, a durit��ii apei de r�cire a
condensatoarelor/turnurilor de r�cire (protec�ie contra Legionellae pneumophila); - verificarea instruc�iunilor �i sarcinilor personalului pentru a împiedica sc�p�rile de agent
frigorific; - se analizeaz� consemn�rile din jurnalul de exploatare a instala�iei (eventuale avarii,
cauze, depanarea lor, m�suri pentru evitarea repet�rii). 3.11. Inspec�ia instala�iei de automatizare a instala�iei În cadrul inspec�iei, se fac verific�ri ale st�rii de reglare a sistemului �i ale parametrilor regla�i. Astfel:
� se compar� ziua �i ora la care se face inspec�ia cu ziua �i ora indicate de regulatoare, � se verific� perioadele de pornire/oprire a sistemului, � se identific� �i se evalueaz� func�ionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru
înc�lzirea/r�cirea zonelor inspectate, � se noteaz� temperaturile de setare din fiecare zon� pentru înc�lzire / r�cire �i se verific� în
raport cu nivelul de activitate �i gradul de ocupare al zonei �i cu dorin�ele beneficiarului cl�dirii, � se indic� dac� exist� o ”plaj� neutr�” între nivelul de înc�lzire �i cel de r�cire a zonelor
climatizate, � se evalueaz� modul de reglare a puterii de înc�lzire/frigorifice la bateriile de înc�lzire / r�cire, � se evalueaz� metodele posibile de reglare aeraulic� a sistemului, prin modificarea debitelor de
aer introdus sau evacuat/recirculat, precum �i a debitului de aer proasp�t, � se evalueaz�, dac� exist�, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de aer) de
introducere a aerului, în func�ie de temperatura de introducere. Se identific� �i se furnizeaz� recomand�ri cu privire la toate dispozitivele de automatizare, senzorii �i indicatoarele care sunt relevante pentru performan�a energetic�, conform: - amplas�rii,
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
- func�iei, - regl�rilor. Se localizeaz� �i se inspecteaz� dispozitivele de automatizare a func�ion�rii instala�iei de climatizare sau de r�cire, dispozitivele de automatizare ale instala�iei de înc�lzire �i senzorii de temperatur� aferen�i. Se examineaz� documenta�ia sau alte surse de informa�ie pentru a se determina zonele individuale de automatizare pentru înc�lzire �i r�cire. Se determin� zonarea convenabil� în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor interne, orientarea sau expunerea la radia�ia solar�. Se determin�, dup� caz, metoda utilizat� pentru modularea sau reglarea debitului de aer din conductele de introducere, recirculare �i evacuare. Se emite o p�rere asupra eficien�ei, în compara�ie cu buna practic�. Este posibil ca în instala�iile de climatizare s� fie montate contoare, cum ar fi contoare de energie sau de ore de func�ionare. Prin observarea regulat� a citirilor acestor dispozitive de m�surare se poate evalua func�ionarea instala�iei de climatizare. Acolo unde energia consumat� a fost înregistrat� într-un registru sau stocat� în memoria unui calculator, la intervale regulate trebuie s� se efectueze o estimare pornind de la puterea nominal� �i înregistrarea consumurilor, pentru a se evalua dac� echipamentul func�ioneaz� în concordan�� cu necesarul de c�ldur�/frig. Dac� nu, inspec�ia trebuie s� includ� o recomandare c�tre proprietar pentru a reduce consumul de energie. Acolo unde sunt montate dispozitive de m�surare, dar nu exist� înregistrarea consumului, inspec�ia trebuie s� fac� recomand�ri pentru înregistrarea citirilor contoarelor la intervale regulate. Acolo unde nu sunt montate astfel de contoare, o parte din recomand�rile furnizate ar fi de a se monta contoare de m�surare a consumului de energie cel mai pu�in pentru centrala de climatizare cu consumul de energie cel mai mare �i de a se înregistra ulterior consumul la intervale regulate. 3.12. Inspec�ia sistemului de management energetic integrat (BMS) Din punctul de vedere al inspec�iei sistemului BMS de c�tre inspectorul de specialitate, pe partea instala�iilor de climatizare din cl�direa analizat�, acesta trebuie s� urmeze patru etape esen�iale: 1. S� cunoasc�, în prealabil, modul de automatizare �i reglare a instala�iei de climatizare. 2. S� discute cu proprietarul �i cu inginerul responsabil de între�inerea BMS, pentru a fi informat cu privire la modulele de BMS instalate �i capacitatea acestora de a furniza o baz� de date extins� cu parametrii monitoriza�i din instala�ie: debite de aer, debite de agent termic (ap� cald�/ap� r�cit�), temperaturi în conductele de aer �i la nivelul centralelor de tratare, temperaturi tur/retur ale agentului termic, �i, eventual, parametrii exteriori m�sura�i, în cazul existen�ei une centrale meteo legat� de sistemul BMS; 3. S� se informeze cu privire la existen�a (sau nu) a unui modul BMS pentru gestiunea energiei, implementat în instala�ia de climatizare;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 27
4. S� investigheze dac� exist� o contorizare separat� a energiei electrice consumate strict pentru instala�ia de climatizare. Dac� aceste patru etape sunt îndeplinite, inspectorul î�i poate forma o imagine clar� asupra eficien�ei energetice a instala�iilor de climatizare legate de sistemul BMS �i poate propune rapid solu�ii de cre�tere a performan�ei energetice a instala�iei, întrucât are în fa�� o baz� de date complet� a parametrilor instala�iei, m�sura�i pe intervale lungi de timp, în condi�ii meteo �i de utilizare intern� foarte variate. Dac� etapele 3 �i 4 nu pot fi îndeplinite din cauza lipsei modulelor dedicate gestiunii energiei �i contoriz�rii energiei electrice, inspectorul va face propriile calcule privind consumurile de energie ale instala�iei de climatizare, pe baza informa�iilor culese din etapa 2. In raportul de inspec�ie el va preciza cum au fost f�cute aceste calcule �i ce informa�ii au fost culese de la sistemul de monitorizare BMS. Acesta va fi descris succint în raportul de inspec�ie, precizându-se capacit��ile �i limitele lui în gestiunea energiei. Este foarte important ca inspectorul s� verifice dac� personalul de între�inere utilizeaz� sistemul BMS în scopul pentru care a fost instalat �i dac� a fost preg�tit în acest sens. 4. Propuneri de îmbunat��ire a eficien�ei func�ionale �i energetice a instala�iei Propunerile de îmbun�t��ire a eficien�ei energetice si func�ionale a instala�iei au un caracter de recomandare pentru proprietarul/administratorul cl�dirii; se urm�re�te îns� ca aceste propuneri s� fie conving�toare �i în acest scop, trebuie s� fie fundamentate teoretic �i/sau economic. Propunerile formulate în acest ghid sunt informative �i corespund situa�iilor cu un grad mare de repetabilitate în practica inspec�iilor instala�iilor de ventilare/climatizare; este la latitudinea inspectorului de a prelua sau nu aceste recomand�ri �i de a le completa în func�ie de realitatea constatat� pe teren. În principal, recomand�rile se refer� la:
- echipamentul de climatizare din centralele de tratare a aerului, - echipamentul instala�iilor de producere a frigului, - unit��ile interioare de climatizare, - re�elele de distribu�ie a fluidelor (ap� cald�/ap� r�cit�/condens) - echipamentele exterioare de evacuare a aerului viciat (ventilatoare, grile, deflectoare) - sistemele de alimentare cu aer a înc�perilor deservite (conducte, guri de aer, aparate terminale) - sisteme de alimentare cu aer a centralelor de tratare a aerului: prizele de aer exterior,
conductele de recirculare, - sistemul de reglare a instala�iilor de ventilare/climatizare, - func�ionarea sistemului de reglare, - m�suri posibile de reducere a aporturilor solare în înc�peri �i a degaj�rilor de c�ldur� de la
sursele interioare, - completarea documenta�iei cl�dirii �i a sistemului investigat.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Propunerile trebuie s� �in� cont de: - adaptarea la utilizarea real� a cl�dirii (re-compartiment�ri de spa�ii, schimbarea destina�iei unor
spa�ii sau schimbarea parametrilor de func�ionare a instala�iei), - capacitatea sistemului existent de a asigura confortul ocupan�ilor �i calitatea aerului interior, - reducerea posibil� a sarcinii frigorifice a climatiz�rii, - func�ionarea incorect� a sistemului sau a unora din componentele sale, - posibilitatea înlocuirii întregului sistem, a unor subsisteme sau componente cu alte sisteme mai
eficiente energetic, - posibilitaea de implementare a unor solu�ii care utilizeaz� surse de energie alternative
(regenerabile). Lista propunerilor recomandate este dat� în Anexa P. 5. Raportul de inspec�ie Raportul de inspec�ie trebuie s� con�in� urm�toarele elemente:
- listarea tuturor documentelor scrise �i desenate ce au putut fi colectate pe teren, relativ la cl�direa �i instala�iile studiate, sau care au fost ref�cute sau completate în timpul inspec�iei,
- indicarea tuturor rezultatelor verific�rilor efectuate de inspector asupra acestei documenta�ii, - comentarii asupra defectelor �i neîndeplinirilor g�site, - rezultatele inspec�iei efectuate in-situ, incluzând: verific�rile realizate �i rezultatele evalu�rii
randamentului energetic �i a corectei dimension�ri a instala�iei, - furnizarea unui tabel sintetic ce cuprinde recomand�rile necesare pentru func�ionarea corect� a
sistemului, m�suri posibile de ameliorare a func�ion�rii acestuia, precum �i recomand�ri de înlocuire a unor componente sau subsisteme cu altele mai performante din punct de vedere energetic. Pentru ca rapoartele de inspec�ie s� fie mai u�or de întocmit dar �i pentru ca acestea s� poat� fi utilizate la alc�tuirea unei baze de date relevante pentru ac�iuni la nivel local sau na�ional, în vederea cre�terii eficien�ei energetice a instala�iilor de climatizare, ghidul con�ine o serie de anexe specifice care trebuie s� fie completate la efectuarea inspec�iei �i care permit prezentarea sintetic� a raportului de inspec�ie. În finalul raportului, la aceste anexe, se adaug� lista de propuneri de imbun�t��ire a eficien�ei energetice �i func�ionale a instala�iei, propuneri care au un caracter de recomandare pentru proprietarul/administratorul cl�dirii. Raportul va consta deci din urm�toarele piese:
- lista documentelor scrise �i desenate ce au fost colectate pe teren, ref�cute, sau completate, relative la cl�direa �i instala�iile studiate,
- date privind func�ionarea �i eficien�a energetic� a cl�dirii �i a instala�iilor inspectate, cuprinse în anexele: A1, B, C1, D, E1 – E5, F4, G �i H;
Inspectorul elibereaz� de asemenea Certificatul de inspec�ie (model Anexa E7), la care se anexeaz� lista de propuneri de îmbun�t��ire a eficien�ei energetice �i func�ionale a instala�iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 29
6.1. Formulare pentru întocmirea raportului Anexa A1
Date generale ale inspec�iei Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Adres� cl�dire inspectat�
2 Localitate
3 Nume proprietar / administrator
4 Adres� proprietar / administrator
5
Persoana autorizat� responsabil� de inspec�ie
legitima�ie MDRT, tip / num�r
6 Destina�ie cl�dire
O locuin�e O birouri O hotel / pensiune O muzeu O cl�dire administrativ� O alta (de precizat)
O restaurant O sal� spectacole O spa�iu comercial O spital / policlinic� O unitate înv���mânt
7 Data execu�iei cl�dirii
8
Modific�ri relevante în cl�dire/datele modific�rilor
Ex.: schimbare destina�ie spa�ii, recompartiment�ri, interven�ii la fa�ade, introducere dispozitive de umbrire suplimentare
Se detaliaz� modific�rile importante referitoare la anvelopa cl�dirii �i la spa�iile interioare
9 Scopul inspec�iei O reglementar O la cerere, pentru cre�terea eficien�ei energetice
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa A2
Opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei
1 Documenta�ia tehnic� complet� a instala�iei: memoriu tehnic/breviar de calcul, planuri �i sec�iuni reprezentative, detalii de execu�ie, liste detaliate cu echipamentele instalate �i specifica�ii tehnice ale acestora
2 Rapoarte de instalare/punere în func�iune a echipamentelor instala�iei de climatizare
3 Certificate de calitate ale echipamentelor instalate (trebuie s� includ� marcajul CE sau agrement tehnic)
4 Specifica�ii tehnice privind componentele sistemului de management energetic tip BMS (dac� exist�)
5 Document tehnic ce atest� posibilit��ile sistemului BMS implementat de a facilita o analiz� energetic� a sistemelor de climatizare (ex. Manual de utilizare a BMS �i schema de func�ionare)
6 Raport de echilibrare aeraulic� / hidraulic� a instala�iei de climatizare (dac� exist�)
7 Contracte de service/între�inere a instala�iei �i sistemului BMS încheiate între proprietar �i o firm� specializat� de service
8
Registrul de între�inere a echipamentelor ce formeaz� sistemul de climatizare la nivelul sursei de producere, ex.: cur��area periodic� a filtrelor �i bateriilor de înc�lzire/r�cire, controlul etan�eit��ii, repara�ii ale instala�iei frigorifice de producere a lichidului r�cit (chiller) sau înc�rcarea periodic� cu freon a circuitului frigorific
9
Registrul de între�inere a sistemului de distribu�ie a aerului c�tre/de la surs� spre zonele climatizate, ex.: cur��area periodic� a conductelor de aer, a filtrelor �i bateriilor terminale (dac� exist�), verificarea periodic� a gurilor de introducere/evacuare din înc�peri, precum �i a prizei de aer proasp�t �i gurii de evacuare a aerului viciat
10 Registrul opera�iilor de mentenan�� efectuate la sistemele de reglare automat�, la sistemele de m�sur� �i comand� �i la nivelul sistemului BMS (dac� acesta exist�)
11
Manualul de utilizare al sistemului frigorific, care trebuie s� con�in� cel pu�in: - categoria sistemului frigorific, - descrierea componen�ei sistemului frigorific, - schema circuitelor electrice, - instruc�iuni detaliate referitoare la eliminarea agentului frigorific din instala�ie, - cauzele celor mai frecvente defec�iuni �i m�surile de remediere, spre exemplu instruc�iuni
privind detectarea sc�p�rilor de agent frigorific de c�tre personal autorizat �i necesitatea de a contacta tehnicieni de între�inere competen�i,
- m�surile ce se iau pentru a împiedica înghe�area apei în condensatoare, r�citoare, etc. În cazul temperaturilor ambiante sc�zute, sau prin reducerea presiunii sau a temperaturii sistemului,
- informa�ii afi�ate despre cartea ma�inii, - instruc�iuni asupra m�surilor de protec�ie, dispozi�iilor de prim ajutor �i procedurile de
urmat în caz de urgen��, de exemplu sc�p�ri, incendiu, explozie, - instruc�iuni de între�inere a sistemului, cu un calendar pentru între�inerea preventiv� în
ceea ce prive�te sc�p�rile, - instruc�iuni la înc�rcarea, desc�rcarea �i înlocuirea agen�ilor frigorifici, - instruc�iuni referitoare la manipularea �i depozitarea agentului frigorific �i riscurile care îi sunt
asociate, - calendarul verific�rilor periodice a iluminatului de siguran��, - instruc�iuni referitoare la func�ionarea �i între�inerea echipamentelor de siguran�� �i protec�ie, a
dispozitivelor de alarm� �i a indicatoarelor luminoase, - norme referitoare la �inerea unui registru de zi al sistemului frigorific, în care s� fie
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 31
consemnate: • interven�iile de între�inere �i de repara�ie, • cantit��ile, natura agentului frigorific care a fost înc�rcat la fiecare interven�ie, • distribuitorul agentului frigorific, • rezultatele tuturor încerc�rilor �i verific�rilor periodice, • perioadele de neutilizare.
12 Schema conductelor din sistemul frigorific trebuie s� fie afi�at� în sta�ia de frig �i s� indice codurile dispozitivelor de oprire �i comand�.
13
Cartea instala�iei trebuie s� fie p�strat� în apropiere de locul de func�ionare a instala�iei frigorifice �i trebuie s� con�in� cel pu�in urm�toarele informa�ii:
- numele, adresa �i num�rul de telefon al serviciului de depanare, persoana responsabil� de sistemul frigorific/instala�ia frigorific�,
- tipul agentului frigorific, - instruc�iuni pentru oprirea instala�iei frigorifice/pompei de caldur�, - presiuni admisibile, - detalii asupra inflamabilit��ii, dac� agentul frigorific utilizat este inflamabil.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa B
Recapitulativ al parametrilor de baz� ai instala�iei / zonei Num�r de zone termice Parametru
Comentarii Se controleaz�?
Valoare de proiectare vara iarna
1 Temperatura interioar� zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
2 Umiditatea relativ� interioar� zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
3 Nivelul interior de CO2 zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
4 Debit de aer proasp�t O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
5
Se continu� tabelul cu punctele 1..3 pana la zona „n” inclusiv, dac� n>1 (n=num�r de zone cu parametri interiori diferi�i, scenarii de func�ionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)
Idem 1..3 Idem 1..3
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 33
Anexa C1 Caracteristicile �i evaluarea energetic� a cl�dirii/zonei climatizate
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Volumul cl�dirii/zonei climatizate ...m3
2 Orientare pere�i exteriori Se enun�� toate orient�rile cardinale ale pere�ilor exteriori
3 Num�rul maxim real de persoane din cl�dire/zon�
Se compar� cu num�rul de persoane din proiect �i cu cel estimat cf. Anexei C2
4 Grad de ocupare zilnic/s�pt�mânal/lunar
Ex.: 9 ore/zi (9-18) cu pauz� de prânz o or�, absen�� S-D �i s�rb�tori legale
5 Grad de vitrare
6 Tip vitrare Caracteristici termice �i optice ale vitrajelor �i tâmpl�riei instalate
Dac� sunt diferen�e între fa�ade, se specific� pe fiecare fa�ad� în parte
7 Tip elemente de umbrire a p�r�ii vitrate
O la interior O la exterior O între geamuri
Se detaliaz� tipul elementului de umbrire
8 Tip spa�ii anexe vecine neclimatizate
O Subsoluri O Poduri O Casa sc�rii O Grupuri sanitare O Altele
9 Spa�ii climatizate cu destina�ii speciale
O Camere curate O Buc�t�rie mare O Piscin� O Sala servere O Altele
Se detaliaz� ”Altele”
10 Tipuri de sarcini termice interioare
O Ocupan�i O Iluminat artificial O Echipamente de birou OMotoare ac�ionate electric O Altele
Se detaliaz� ”Altele”
11 Sarcina termic� determinat� numeric pentru cl�direa/zona climatizat�
...kW
Se va detalia succint procedura prin care s-a determinat aceast� sarcin� termic�
12
Se continu� tabelul cu punctele 1...11 pân� la zona „n” inclusiv, dac� n>1 (n= num�r de zone cu parametri interiori diferi�i, scenarii de func�ionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)
Idem 1..9 Idem 1..9
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa C2 Valori indicative referitoare la densitatea de ocupare a pardoselii
(din MC 001/2)
Destina�ie Aria pardoselii pentru o persoan�, în m2/persoan�) Domeniu tipic Valoare prin lips�
Birou de la 7 pân� la 20 12 Birou mic de la 8 pân� la 12 10 Sal� de �edin�e de la 2 pân� la 5 3 Magazin de la 3 pân� la 8 4 Sal� de clas� de la 2 pân� la 5 2,5 Salon de spital de la 5 pân� la 15 10 Camera de hotel de la 5 pân� la 20 10 Restaurant de la 1,2 pân� la 5 1,5
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 35
Anexa D Descrierea sistemului de climatizare
Numai aer S.1 Tip sistem
Numai aer S.1 Aer-ap� S.2 Detent� direct� S.3
Instala�ie de r�cire prin radia�ie S.4 plafon, pardoseal�, pere�i
Dispozitive terminale
Guri de introducere a aerului în înc�peri
T.1 fixe, reglabile
Ventiloconvectoare T.2 Carcasate, necarcasate, tip caset�
Ejectoconvectoare T.3 Grinzi de r�cire T.4 Unit��i interioare de tip Split T.5 monosplit, multisplit
Tip distribu�ie agent termic
Conducte de aer D.1 Conducte de ap� cald� D.2 Conducte de ap� r�cit� D.3 Conducte de agent frigorific D.4 Alte tipuri D.5
Tip generare frig
Chiller cu condensator r�cit cu aer G.1 Chiller cu condensator r�cit cu ap� G.2 Unit��i exterioare de condensare G.3 Pomp� de c�ldur� aer-ap� G.4 Pomp� de c�ldur� ap�-ap� G.5
Pomp� de c�ldur� aer-aer G.6 Pomp� de c�ldur� ap�-aer G.7 Pomp� de c�ldur� sol-ap� G.8 Pomp� de c�ldur� sol-aer G.9 Instala�ie frigorific� cu absorb�ie G.10 amoniac, LiCl Instala�ie frigorific� cu compresie mecanic� G.11
Instala�ie monobloc G.12 Instala�ie SPLIT G.13 Altele (Ex. Dessicant cooling) G.14
Tip de recuperare a c�ldurii
Recircularea aerului R.1 Recuperator de c�ldur� sensibil� R.2 Recuperator de c�ldur� latent� R.3 Recuperarea c�ldurii din agentul frigorific
R.4
Tip alimentare cu energie
Alimentare cu energie electric� E.1 Alimentare cu gaze naturale E.2 Alimentare cu energie termic� E.3 Alimentare cu energie solar� E.4 Altele E.5
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa E1 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare
pentru cl�dire/zon� Confortul �i calitatea aerului din cl�dire/zon�
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 S-a evaluat confortul termic interior prin m�sur�ri in-situ ?
O Da O Nu
2 În ce zone reprezentative s-au f�cut aceste determin�ri ?
Descrie�i zonele în care s-au f�cut m�sur�ri ale parametrilor de confort termic
3 Descrie�i parametrii de confort termic m�sura�i
O Temperatura aerului O Umiditatea relativ� O Viteza aerului
4 Este umiditatea relativ� în limitele de confort, în corela�ie cu temperatura interioar� ?
O Da O Nu
5
Stabili�i clasa de ambian�� a fiec�rei zone analizate, pe baza PMV m�surat/calculat, conform normativului I5-2010
O Clasa I O Clasa II O Clasa III O Clasa IV
Se va stabili modul de determinare a PMV
6 S-a evaluat calitatea aerului interior prin m�sur�ri in-situ ?
O Da O Nu
7 Ce poluan�i au fost monitoriza�i în cadrul m�sur�rilor ?
O CO2 O Formaldehid� O COV O Al�ii
8
Rezultatele m�sur�rilor (concentra�iile m�surate) respect� reglement�rile în vigoare privind calitatea aerului interior ?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul r�spunsului ”Par�ial”, se va detalia
9 Descrie�i clasa de calitate a aerului interior ce a rezultat în zonele analizate, conform normativului I5-2010
O IDA 1 O IDA 2 O IDA 3 O IDA 4
10 Descrie�i aparatele de m�sur� utilizate
O Termometru O Globtermometru O Higrometru O Anemometru O Central� achizi�ie O Altele
În cazul r�spunsului ”Altele”, se va detalia
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 37
Anexa E2 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare
pentru cl�dire / zon� Re�ele de distribu�ie a agentului termic / frigorific
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Descrierea tipului de re�ea de distribu�ie utilizat�
O Cu dou� conducte O Cu patru conducte O Cu agent frigorific O Mixt� (detalia�i)
2
Verificarea conformit��ii traseelor de agent termic/frigorific �i a diametrelor conductelor în raport cu proiectul tehnic
O Conforme O Neconforme O Par�ial (detalia�i)
3 Existen�a �i starea supor�ilor de sus�inere pentru conducte �i arm�turi
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se va men�iona starea supor�ilor de sus�inere: bun� sau degradat�
4 Existen�a �i starea de func�ionare a arm�turilor de separare, reglare, golire �i aerisire
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se va men�iona starea arm�turilor: bun� sau nefunc�ional�
5 Stare izola�ie conducte de ap� cald�
O Bun� O Deteriorat� O Absent�
6 Stare izola�ie conducte de ap� racit�
O Bun� O Deteriorat� O Absent�
7 Verificare dac� apare condens pe suprafa�a exterioar� a conductelor de ap� r�cit�
O Da O Nu O Par�ial (detaliati)
8 Debitul de ap� cald� / ap� r�cit� /agent frigorific m�surat
Se vor indica debitele m�surate pe tronsoanele ce alimenteaz� circuitele principale de consumatori
Se va preciza succint aparatura de m�sur� utilizat� pentru determinarea debitelor de agent termic/frigorific
9 Temperatura apei calde/r�cite
Se vor indica temperaturile apei calde/apei r�cite pe circuitele tur/retur aferente ventiloconvectoarelor, ejectoconvectoarelor �i centralei de tratare a aerului (CTA)
Se va preciza succint aparatura de m�sur� utilizat� pentru determinarea temperaturilor pe circuitele de ap�
10 Num�r �i tip pompe de circula�ie pe circuitele de ap� cald�/ap� r�cit�
Se vor indica inclusiv puterile electrice de catalog ale pompelor de circula�ie, verificându-se conformitatea aparaturii instalate cu cea descris� în proiect
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
11 Mod de reglare debit de ap�
O Tot sau nimic O Ventil cu dou� c�i O Ventil cu trei c�i de amestec O Ventil cu trei c�i de ocolire
12 Mod de reglare debit de agent frigorific
O La unit��ile interioare O La unitatea exterioar�
13 Mod de reglare pompe O Pornit-oprit O Tura�ie variabil�
OBSERVA�IE: În cazul prezen�ei unui sistem BMS legat de func�ionarea instala�iei de climatizare, valorile monitorizate ale parametrilor de la liniile 6...9 vor fi afi�ate direct pe ecranul postului de comanda a BMS �i preluate ca atare, f�r� a mai fi m�surate în cadrul inspec�iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 39
Anexa E3 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare
pentru cl�dire/zon� Centrala de tratare a aerului
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Locul de montaj al centralei de tratare
O În subsolul cl�dirii O Pe terasa cl�dirii O Alt spa�iu
2 Tipul de aer tratat în centrala de tratare
O Aer proasp�t O Aer proasp�t O Aer recirculat
3
Func�iuni termodinamice ale centralei de tratare
IARNA O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Amestec O Recuperare VARA O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Amestec O Recuperare
Se va detalia tipul de umidificare (ap� sau abur), tipul de recuperare (sensibil� sau total�), tipul de înc�lzire (ap� cald�, abur sau electric�), tipul de r�cire (cu ap� r�cit� sau detent� direct�)
4 Modul de tratare a aerului climatizat corespunde cu cel descris în proiectul tehnic?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
5
În cazul existen�ei unui recuperator de c�ldur� în centrala de ventilare, sunt luate m�suri de protec�ie contra înghe�ului în acest aparat?
O Da O Nu O Nu este cazul
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de protec�ie contra înghe�ului a recuperatorului de c�ldur� (numai dac� centrala este amplasat� în exterior sau într-un spa�iu neînc�lzit)
6
Se realizeaz� controlul umidit��ii interioare cu ajutorul centralei de tratare a aerului ?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
6
Verificarea conformit��ii dintre sarcinile termice ale echipamentelor din central� �i sarcinile de înc�lzire/r�cire ale zonelor climatizate
O Conforme O Neconforme O Par�ial (detalia�i)
Se permite o abatere de 10% în plus a sarcinilor instalate la bateriile de înc�lzire/r�cire, fa�� de valorile din proiectul tehnic
7 Mod de reglare a raportului dintre debitele de aer proasp�t/recirculat
O Raport constant O Reglare func�ie de nivelul de CO2 interior O Reglare func�ie de temperatura exterioar� O Reglare mixt�
8 Tip ventilator introducere O Centrifugal monoaspirant O Centrifugal dublu aspirant O Axial
9 Putere electric� nominal� ventilator introducere ... kW
10 Mod de reglare debit ventilator introducere
O Tura�ie constant� O Tura�ie variabil�
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
11 Tip ventilator aspira�ie
O Centrifugal monoaspirant O Centrifugal dublu aspirant O Axial O Radial
12 Putere electric� nominal� ventilator aspira�ie ... kW
13 Filtre de praf O Pe aerul tratat O Pe aerul proasp�t O Pe aerul evacuat
Se vor detalia tipul sau tipurile filtrelor de praf din cadrul centralei
14 Starea colmat�rii filtrului de praf
O Avansat� O Medie O Redus�
15 Montaj corect al filtrelor de praf în cadrul centralei
O Da O Nu
16 C�dere de presiune m�surat� la filtrul de praf de pe circuitul de introducere
... Pa
Se va verifica dac� valoarea m�surat� se încadreaz� în limitele din specifica�ia tehnic� a filtrului
17
Verificarea nivelului depunerilor de piatr� pe suprafa�a exterioar� a bateriilor de înc�lzire/r�cire
Depuneri semnificative O Depuneri nesemnificative O
18
Verificarea nivelului depunerilor de piatr� la echipamentul de umidificare cu ap�/abur
Depuneri semnificative O Depuneri nesemnificative O
19
Utilizarea produselor antilegionella în camera de tratare cu ap� din cadrul centralei
O Da O Nu O Nu este cazul
20
Verificarea gradului de siguran�� a centralei de tratare fa�� de personalul de exploatare
Oprirea ventilatorului la deschiderea u�ii de vizitare O Nu exist� m�suri de siguran�� O
21
Exist� infiltra�ii/exfiltra�ii de aer la îmbin�rile dintre aparatele de tratare din central�?
O Da O Nu
22
Starea grilelor de aer exterior, a jaluzelelor fixe �i a prefiltrului de pe circuitul de aer exterior
O Grile obturate O Jaluzele închise O Prefiltru colmatat O Stare bun�
23
Verificarea amplas�rii prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de aer viciat evacuat din cl�dire
O Amplasare corect� O Amplasare incorect�
Se va verifica corectitudinea de amplasare relativ� a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5-2010
24
Verificarea amplas�rii prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de evacuare a aerului viciat de la turnurile de r�cire
O Amplasare corect� O Amplasare incorect�
Se va verifica corectitudinea de amplasare relativ� a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5-2010
25
Verificarea eventualei umidit��i sau temperaturi excesive din înc�perea centralei de tratare
O Temperatur� excesiv� O Umiditate excesiv� O Nu este cazul
26 Exist� un indicator de avertizare care s� semnaleze oprirea sau pornirea
O Da O Nu
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 41
ventilatorului în momentul deschiderii u�ii de vizitare a acestui aparat ?
27 Debit m�surat la ie�irea din CTA, pe circuitul de aer tratat ... m3/h
Se va compara valoarea m�surat� cu cea din proiect �i cu suma debitelor de aer de pe circuitele de introducere principale
28 Debit m�surat la intrarea în CTA, pe circuitul de aer extras
... m3/h
Se va compara valoarea m�surat� cu cea din proiect �i cu suma debitelor de aer de pe circuitele de extragere principale
29
C�derea de presiune dintre punctul de ie�ire a aerului tratat în CTA �i gura de introducere cea mai defavorizat� aeraulic
... Pa
30 C�derea de presiune pe ansamblul centralei de tratare a aerului
... Pa
Se vor însuma pierderile de presiune pe: camera de amestec, filtru de praf, baterii (înc�lzire / r�cire) �i umidificator sau se va face diferen�a dintre presiunea dinainte de ventilatorul de introducere �i cea de dup� camera de amestec
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa E4 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare pentru cl�dire/zon�
Distribu�ia aerului
a) Guri de aer �i circuite de distribu�ie a aerului b) Ventiloconvectoare c) Alte aparate terminale: grinzi de r�cire, unit��i interioare de tip Split sau VRV
a) Guri de aer �i circuite de distribu�ie a aerului Nr. Articol Detalii Observa�ii
1
Verificarea compatibilit��ii caracteristicilor tehnice ale gurilor de aer din teren cu cele indicate în proiectul tehnic
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
2 Verificarea existen�ei unor guri de aer de introducere / extragere complet obturate sau nefunc�ionale
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se va verifica, prin sondaj, un num�r de guri egal cu 10% din num�rul total de guri de introducere/extragere, cu prioritate în zonele unde se constat� plângeri ale ocupan�ilor (de consultat în prealabil Anexa N)
3 Verificarea pozi�ion�rii corecte la plafon a gurilor de aer de introducere în raport cu cele de extragere
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
În cadrul r�spunsurilor ”Nu” sau ”Par�ial”, se va men�iona în ce zone s-au observat aceste neconcordan�e
4 Verificarea uniformit��ii distribu�iei aerului în zona de ocupare
O Da O Nu
Se va efectua prin sondaj determinarea indicelui IPDA (cf. Anexei K), cu prioritate în zonele unde se constat� plângeri ale ocupan�ilor (de consultat în prealabil Anexa N)
5 Verificarea izola�iei termice a circuitelor de aer de ventilare, precum �i a circuitelor de aer tratat
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
6 Men�iona�i circuitele pe care s-au f�cut m�sur�ri ale debitelor de aer
O Circuit de introducere aer tratat O Circuit de evacuare aer viciat O Circuit de admisie aer de ventilare O Circuit de aer recirculat O Circuit de aer extras
7 Sunt conforme valorile debitelor m�surate cu cele din proiectul tehnic al instala�iei ?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se vor preciza, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, circuitele unde s-au înregistrat abateri mai mari de 5% fa�� de debitele proiectate
8 Debitele de aer la gurile de aer de introducere/extrac�ie sunt conforme cu valorile din proiect ?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se vor testa, prin sondaj, un procent de 10% din num�rul total de guri de introducere/extrac�ie a
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 43
aerului din cl�dire, m�rindu-se acest procent la observarea unor abateri mai mari de 5% fa�� de debitele proiectate
9 Este nevoie de o echilibrare aeraulic� a circuitelor de introducere/extrac�ie a aerului ?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Se vor preciza, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, circuitele de aer unde este necesar� echilibrarea aeraulic�
10 În ce clas� de etan�eitate se încadreaz� conductele de transport al aerului introdus/extras ?
O Clasa A O Clasa B O Clasa C O Clasa D
Se va detalia dac� aceste circuite de introducere / evacuare se încadreaz� în clase de etan�eitate diferite �i se va men�iona dac� s-au efectuat teste de etan�eitate pe circuitele de aer
11
Regimul de presiune realizat între zonele ventilate/climatizate adiacente conduce la ventilarea corect� a cl�dirii în ansamblul ei ?
O Da O Nu
Se va verifica dac� circula�ia aerului prin cl�dire se face dinspre zonele conven�ional ”curate” înspre zonele viciate (grupuri sanitare, buc�t�rii, anexe), prin m�sur�ri de presiune diferen�ial� realizate în cl�dire de c�tre inspector
b) Ventiloconvectoare
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Num�r/tip Se vor men�iona num�rul ventiloconvectoarelor de acela�i tip instalate
2 Putere de r�cire ... kW Se va preciza puterea de r�cire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa racita tur/retur =7/12 ºC, aer=27 ºC)
3 Putere de înc�lzire ... kW Se va preciza puterea de înc�lzire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa calda tur/retur =60/40 ºC, aer=21 ºC)
4 Durat� de func�ionare estimat�
...ore/an
5 Durat� de func�ionare masurat�
...ore/an
6 Putere total� pentru ventilare estimat� ... kW
7 Putere total� pentru ventilare estimat� ... kW
8 Situa�ia între�inerii O 1 dat� / an O 1 dat� / doi ani O la cerere
Inspectorul va analiza registrul de între�inere furnizat de proprietar �i va verifica, prin sondaj, func�ionarea câtorva ventiloconvectoare (15-20% din num�rul total)
9 Situa�ia exploat�rii O satisf�c�toare O nesatisf�c�toare
Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalatiei �i va
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
c) Alte aparate terminale: grinzi de r�cire, unit��i interioare de tip Split sau VRV
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Num�r/tip Se vor men�iona num�rul aparatelor terminale de acela�i tip instalate
2 Putere de r�cire ... kW
Se va preciza puterea de r�cire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa racita tur/retur =7/12 ºC, aer=27 ºC)
3 Putere de înc�lzire ... kW
Se va preciza puterea de înc�lzire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa calda tur/retur =60/40 ºC, aer=21 ºC)
4 Durat� de func�ionare estimat� ...ore/an
5 Durat� de func�ionare masurat� ...ore/an
6 Putere total� pentru ventilare estimat� ... kW
7 Putere total� pentru ventilare estimat� ... kW
8 Situa�ia între�inerii O 1 dat�/an O 1 dat�/doi ani O la cerere
Inspectorul va analiza registrul de între�inere furnizat de proprietar �i va verifica, prin sondaj, func�ionarea câtorva aparate terminale din fiecare tip instalat (15-20% din num�rul total)
9 Situa�ia exploat�rii O satisf�c�toare O nesatisf�c�toare
Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalatiei �i va analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupan�i)-anexa N
10
Temperatura interioar� setat� la valoarea din proiect?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Dac� în urma discu�iei cu ocupan�ii �i proprietarul se constat� c� temperatura interioar� setat� la ventiloconvector este diferit� de
analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupan�i)- anexa N
10
Temperatura interioar� setat� la valoarea din proiect?
O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)
Dac� în urma discu�iei cu ocupan�ii �i proprietarul se constat� c� temperatura interioar� setat� la ventiloconvector este diferit� de valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru in raportul de inspec�ie �i se va �ine cont în analiza performan�ei energetice a instala�iei
11 Mod reglare putere ventiloconvector
O pe partea de ap� tura�ie ventilator O mixt O
12 Racord aer proasp�t O Da O Nu
13 C�dere de presiune m�surat� în ventiloconvector
... Pa Se va compara c�derea de presiune m�surat� cu în�l�imea de presiune de catalog a ventilatorului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 45
valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru in raportul de inspec�ie �i se va �ine cont în analiza performan�ei energetice a instala�iei
11 Mod reglare putere aparat terminal
O pe partea de ap� O tura�ie ventilator O mixt
12 Racord aer proasp�t O Da O Nu
13 C�dere de presiune m�surat� în aparatul terminal
... Pa
Se va compara c�derea de presiune m�surat� cu în�l�imea de presiune de catalog a aparatului terminal (dac� este cazul)
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa E5 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare pentru
cl�dire/zon� Automatizarea �i sistemul BMS
Nr. Articol Detalii Observa�ii
1 Setarea regulatoarelor
Se citesc ziua �i ora indicate de regulatoare
Se compar� ziua �i ora la care se face inspec�ia cu ziua �i ora indicate de regulatoare
Se indic� dac� exist� o ”plaj� neutr�” între situa�ia de înc�lzire �i cea de r�cire a zonelor climatizate
Se apreciaz� în raport cu economia de energie
Se verific� perioadele de pornire/oprire a sistemului
Se compar� cu perioadele de ocupare ale cl�dirii/zonei
Se identific� schemele de principiu ale regl�rii CTA
- Se verific� dac� sistemul de tratare a aerului din CTA este comandat în concordan�� cu procesele de tratare prev�zute �i cu condi�iile climatice. - Se evalueaz� modul de reglare a puterii de înc�lzire / frigorifice la bateriile de înc�lzire / r�cire
2
Pozi�ia �i func�ionarea sondelor de temperatur� din înc�peri
Se identific� �i se evalueaz� func�ionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru înc�lzirea/r�cirea înc�perilor din zonelor inspectate
Se verific� dac� sistemul asigur� temperatura setat� din înc�peri; se diferen�iaz� sistemele aer-ap� �i aer refrigerent de sistemul numai aer unde se verific� dac� înc�perea unde se m�soar� temperatura este reprezentativ�
3 Reglarea aeraulic�
Se identific� modalit�tile existente de reglare aeraulic� a sistemului, prin modificarea debitelor de aer introdus sau evacuat/recirculat, precum �i a debitului de aer proasp�t
Se evalueaz� situa�ia existent�
Se identific�, dac� exist�, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de aer) de introducere a aerului, în func�ie de temperatura de introducere
Se evalueaz� dac� prezen�a / lipsa unui astfel de reglaj influen�eaz� asupra eficien�ei distribu�iei aerului
4 Zonare local� Se determin� dac� exist� zone individuale de automatizare pentru înc�lzire �i r�cire
Se apreciaz� zonarea convenabil� în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor interne, orientarea sau expunerea la radia�ia solar�.
5 Sistem BMS
Se identific� modulele BMS instalate �i capacitatea acestora de a furniza o baz� de date extins� cu parametrii monitoriza�i din instala�ie
Se men�ioneaz� parametrii monitoriza�i: debite de aer, debite de agent termic (ap� cald�/ap� r�cit�), temperaturi în conductele de aer �i la nivelul centralelor de tratare,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 47
temperaturi tur/retur ale agentului termic, parametrii exteriori m�sura�i etc.
Se stabile�te dac� exist� un modul BMS pentru gestiunea energiei, implementat în instala�ia de climatizare
Se precizeaz� capacit��ile �i limitele unui astfel de modul în gestiunea energiei.
6 Contorizare
S� investigheze dac� exist� o contorizare separat� a energiei electrice consumate pentru instala�ia de climatizare
Se precizeaz� ce consumuri de energie sunt contorizate (instala�ia frigorific�, pompe, ventilatoare etc.)
7 Preg�tirea personalului
Se verific� dac� personalul cunoa�te func�iile sistemului BMS instalat �i dac� a fost preg�tit în acest sens.
Se men�ioneaz� tipul �i durata cursurilor de preg�tire a personalului
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa E6 Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specific�
pentru ventilare �i puterea specific� pentru climatizare Se va calcula puterea specific� de ventilare a unui sistem de ventilare-climatizare utilizând urm�toarea rela�ie :
PSP+V = ��
��
În care: PSP-V este puterea specific� corespunz�toare tuturor ventilatoarelor din sistemul de admisie / evacuare a aerului în cl�dire (centrala de tratare a aerului, ventilatoarele individuale de introducere a aerului exterior �i cele de extrac�ie a aerului viciat) - în W/( m3 s-1) Pv este suma puterilor electrice absorbite de toate ventilatoarele din sistem - în W qV debitul de aer nominal maxim (valoarea maxim� dintre debitul total de ventilare introdus �i debitul total extras din cl�dire) – în m3 s-1
În func�ie de valorile lui PSP-V, se definesc 5 categorii, conform SR EN 13779:2005:
� SPF 1 – cu PSP-V < 500 – eficien�� optim� � SPF 2 – cu 500 < PSP-V < 750 – eficien�� ridicat� � SPF 3 – cu 750 < PSP-V < 1250 – eficien�� medie � SPF 4 – cu 1250 < PSP-V < 2000 – eficien�� sc�zut� � SPF 5 – cu PSP-V 2000 – eficien�� foarte sc�zut�
Puterea specific� de climatizare, PSP-CL [W/ (m3 s-1)] se va calcula însumând urm�toarele puteri electrice:
� puterile ventilatoarelor apar�inând tuturor unit��ilor interioare de climatizare (ventiloconvectoare �i unit��i interioare de tip SPLIT sau VRV) – PV-UI , în W
� puterile ventilatoarelor de r�cire a unit��ilor exterioare de condensare (cu aer sau ap�) -PV-
UE, în W
� puterea electric� consumat� de grupul frigorific, PGF , în W �i � puterile tuturor pompelor de circula�ie a apei r�cite de pe circuitele hidraulice, PP-circ,ar , în
W
Rela�ia de calcul a puterii specifice de climatizare este urm�toarea:
PSP-CL = ����������� ����������
�� ,
în care qV este debitul de aer nominal maxim introdus sau evacuat din cl�dire (transferat între cl�dire �i exterior)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 49
Anexa E7 Certificat de inspec�ie a instala�iei de climatizare
Date privind cl�direa certificat�:
Adresa cl�dirii: Zone inspectate: Destina�ia cl�dirii / zonei: Regim de în�l�ime: Anul construirii:
Aria util�: [m²] Aria construit� desf��urat�: [m²]
Volumul interior al cl�dirii / zonei inspectate: [m³]
Scopul elabor�rii certificatului de inspec�ie: reglementar / la cerere Indici specifici de consum de energie: puterea specific� pentru climatizare [W/(m3 s-1)]
puterea specific� pentru ventilare [W/(m3 s-1)]
Programul de calcul utilizat:
Date privind identitatea inspectorului:
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa F1 Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice
Agen�ii frigorifici sunt clasifica�i conform SR EN 378-1/2008 pe grupe, în func�ie de caracteristicile lor, influen�a asupra s�nata�ii �i securit��ii oamenilor �i a mediului: Grupa 1: Agen�i frigorifici neinflamabili care nu sunt în mod substan�ial nocivi pentru s�n�tatea persoanelor. În aceast� grup� sunt incluse majoritatea substan�elor de sintez� (freoni), pure sau amestecuri �i bioxidul de carbon. Grupa 2: Agen�i frigorifici toxici a c�ror limit� inferioar� de explozie este egal� sau mai mare de 3,5% din volum, când formeaz� un amestec cu aerul. Caracteristica dominant� a acestor agen�i este toxicitatea. In aceast� grup� este inclus principalul agent frigorific natural, amoniacul, utilizat pe scar� larg� în sistemele indirecte sau în industrie. Poate fi u�or detectat în cazul sc�parilor din instala�ie, datorit� mirosului caracteristic chiar �i la concentra�ii mult inferioare concentra�iilor periculoase. Grupa 3: Agen�i frigorifici a c�ror limit� inferioar� de explozie este mai mic� de 3.5% din volum atunci când formeaz� un amestec cu aerul. Substan�ele incluse aici sunt naturale, din clasa hidrocarburilor, având ca dominant� puterea de explozie, dar care sunt în general de slab� toxicitate. Reglement�rile interna�ionale �i interne privind impactul agen�ilor frigorifice/fluidelor frigorifice asupra mediului (Protocolul de la Montreal �i cel de la Kyoto, cu amendamentele lor ulterioare) clasific� aceste substan�e dup�:
- Poten�ialul de Distrugere al Ozonului (ODP); - Poten�ialul de Inc�lzire Global� (GWP), conform tabelului 1.
Tabel 1: Impactul fluidelor frigorifice asupra mediului
Grupa Agentul frigorific ODP GWP (baza R11)
GWP (CO2=1) dupa 100
ani
Durata de via�� în
atmosfer� (ani)
CFC R11 1 1 3500 60…65 R12 0,9…1 2,1…3,05 7300 120…130
R113 0,8…1,07
1,3 4200 90…100
R114 0,6…0,8 4,15 6900 200…210 R12B1 3…13 - 1300 11…25 R13B1 7…8 1,65 5800 100…110
HCFC R21 0,05 0,1 - <10 R22 0,055 0,34 1700 12…15 R123 0,02 0,02 120 1,4…2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 51
R142b 0,065 0,3…0,46 2000 19…22,4
HCFC R23 0 6 11700 24,3 R32 0 0,14 650 6…7,3 R125 0 0,58…0,85 2800 32,6 R134a 0 0,28 1300 14…15,6 R143a 0 0,75…1,2 3800 55….64,2 R152a 0 0,03…0,04 140 1,5…8
Amestecuri azeotrope
R500(R12/R152a) 0,63…0,75
2,2 6000 -
R501(R12/R22) 0,53 1,7 4200 -
R502(R22/R115) 0,3…0,34
4,01…5,1 5600 >100
R507(R125/R143a) 0 0,68 3300 - Amestecuri cvaziazeotrope (�<1°C)
R404A(R125/R143a/R134a)
0 0,6…0,94 3260 -
R408A(R22/143a/R125)
0,26 - 3050 -
R410A(0,5R32/0,5R125)
0 0,5 1725 -
FX40(0,1R32/0,45R125/ 0,45R143a)
0 0,6 3350 -
Amestecuri zeotrope
R401A/B(R22/R152a/R124a)
0,03/0,035
- 1080/1190 -
R402A/B(R22/125/R290)
0,02/0,03 - 2570/2240 - 0,04/0,03 - 2670/3680 -
R407A(0,2R32/0,4R125/ 0,4R134a)
0 0,14…0,45 1770 -
R407B(0,1R32/0,7R125/ 0, 2R143a)
0 0,1…0,5 2285 -
R407C(0,23R32/0,25R125/ 0,52R143a)
0 0,29…0,37 1525 -
R409A/B(R22/R142b/R124)
0,05 - 1440/1425 -
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
În prezent, sunt acceptate doar fluidele cu ODP = 0 �i cu o participare moderat� sau redus� la înc�lzirea atmosferei (GWP<2000).
Deoarece au fost interzise o serie de fluide �i au fost propuse pentru utilizare noi fluide, care s� respecte cerin�ele de mediu, grupele de mai sus trebuie actualizate.
Impactul total asupra mediului realizat de o instala�ie frigorific�/pomp� de c�ldur� este datorat atât agentului de lucru cât �i degaj�rilor de CO2 la producerea energiei de ac�ionare a instala�iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 53
Anexa F2
Clasificarea instala�iilor frigorifice Instala�iile frigorifice pot fi:
- cu r�cire direct� (când vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig – de exemplu r�cirea aerului dintr-o înc�pere prin vaporizarea unui agent frigorific în vaporizatorul plasat în spa�iul climatizat);
- cu r�cire indirect� (când în vaporizator este r�cit un lichid care este trimis la consumatorul de frig). Similar, pentru o pomp� de caldur�, aceasta poate fi cu inc�lzire direct� (condensatorul este plasat în spa�iul pe care-l înc�lze�te) sau cu înc�lzire indirect� (condensatorul înc�lze�te un lichid care serve�te la înc�lzirea spa�iului deservit). Instala�iile frigorifice cu r�cire direct� prezint� urm�toarele avantaje: iner�ie termic� mic�, investi�ii mai mici �i consumuri energetice reduse. Dezavantajele acestor sisteme sunt: reglaj imperfect al temperaturii spa�iului climatizat, imposibilitatea acumul�rii termice, exploatare mai dificil� a instala�iei din cauza cantit��ii mari de fluid frigorific în instala�ie �i a riscului sporit de sc�p�ri în mediul r�cit (contaminarea produsului, spa�iului r�cit). În plus, nu se poate utiliza amoniacul, cel mai performant fluid frigorific �i cu impactul nul asupra mediului. În cazul particular al climatiz�rii aerului, sistemul cu r�cire direct� implic� fie o instala�ie monocomponent�, plasat� în spa�iul climatizat (dulap de climatizare) sau la limita cl�dirii cu exteriorul (aparat de fereastr�, agregat de acoperi�- roof top) fie o instala�ie cu unit��i separate (sistem split, multisplit), una exterioar� (cuprinzând compresorul �i condensatorul- în cazul IF sau vaporizatorul în cazul PC) �i una sau mai multe unit��i interioare (incluzând vaporizatorul la IF sau condensatorul la PC). Acest sistem este recomantat pentru puteri frigorifice reduse (1…20 kW) sau medii (25…100 kW) �i deci se recomand� climatiz�rii locuin�elor individuale (apartamente, vile) sau colective (blocuri de locuin�e, hoteluri). Scoaterea în exterior a unei p�r�i importante a instala�iei �i a sursei de zgomot, cât �i realizarea unit��ii interioare cu un design pl�cut aduc un confort superior utilizatorului. Dup� modul de transmitere a frigului / c�ldurii, instala�iile frigorifice / pompele de c�ldur� pot fi: - locale, la care produc�torul de frig/c�ldur� este plasat chiar la consumator (dulap de climatizare, aparat de fereastr�, roof-top �i sistemele split); - centralizate, când frigul/c�ldura sunt preparate centralizat, fie într-o central� de tratare a aerului, de unde acesta este condus în spa�iile climatizate, fie într-un agregat în care se r�ceste/înc�lze�te un lichid care este trimis la consumatori. Dupa modul de ac�ionare a instala�iei, acestea pot fi: - electric, la instala�iile cu comprimare mecanic� de vapori; -termic (ap� cald�, abur, gaze calde, combustibil), la instala�iile cu absorb�ie. În climatizare, majoritatea instala�iilor frigorifice/pompe de caldur� sunt cele cu comprimare mecanic� de vapori alimentate electric, datorit� accesibilit��ii mai largi la energia de ac�ionare �i a simplit��ii echipamentului. Aceste instala�ii acoper� o gam� larg� de puteri termice, de la valori reduse sau medii (1-500 kW) când se utilizeaz� compresoare cu piston alternativ, la puteri mari �i foarte mari (1000 - 5000 kW) când se utilizeaz� compresoare cu �urub sau turbocompresoare. Instala�iile cu absorb�ie, realizate în dou� variante (cu solu�ie bromur� de Litiu-ap� sau cu solu�ie ap�-amoniac) se utilizeaz� de regul� la puteri mari �i foarte mari. Pompele de caldur�, derivând din instala�iile frigorifice, se reg�sesc în acelea�i variante. Ele preiau c�ldur� de la o surs� cu temperatur� sc�zut� (izvorul pompei de caldur�) �i o cedeaz� consumatorului (încalzirea unor spa�ii, prepararea de ap� cald� de consum).
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Consumatorul poate utiliza instala�ia atât pentru producerea frigului (instala�ie frigorific�) cât �i pentru producerea c�ldurii (pomp� de c�ldur�). Astfel, instala�ia poate fi reversibil�, când î�i schimb� destina�ia dup� sezon (vara produce frig, iarna produce caldur�) sau cu dublu efect, când realizeaz� simultan frig �i c�ldur� (de ex. realizeaz� r�cirea unui spa�iu �i prepar� ap� cald�).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 55
Anexa F3 Instruc�iuni de func�ionare �i între�inere a instala�iei frigorifice.
Documenta�ia de proiectare a instala�iei trebuie s� includ� instruc�iuni de func�ionare �i de între�inere, corespunz�toare instala�iei �i fluidului frigorific utilizat.
Instala�iile (IF, PC) necesit� o punere în func�iune �i supraveghere de personal calificat, care s� asigure func�ionarea corect�, între�inerea permanent� �i depanarea eventualelor defec�iuni sau avarii.
Verific�rile se execut� zilnic, lunar �i anual (dup� importan��), insistând asupra componentelor care au creat probleme în func�ionare �i sunt consemnate în registrul instala�iei, cu prilejul reviziilor curente.
În continuare sunt prezentate unele instruc�iuni, generale �i nelimitative. Ele trebuie completate în func�ie de specificul instala�iei, fluidului utilizat �i recomand�rile produc�torilor de echipamente.
Oprirea instala�iei.
a) Oprirea temporar� (de scurt� durat�). Se întrerupe func�ionarea compresoarelor �i eventual a pompelor de lichid intermediar. b) Oprirea de lung� durat�. Procedura:
- se închid ventilele de pe circuitele de lichid (alimentarea cu agent frigorific lichid a vaporizatorului). Se las� compresoarele în func�iune la capacitate redus�, pân� când presostatul de joas� presiune decupleaz�, oprindu-le. Astfel, cea mai mare parte a fluidului frigorific este stocat� în condensatoare �i/sau rezervoare de lichid;
- se închid ventilele de aspira�ie �i de refulare ale compresoarelor; - se întrerupe alimentarea electric� de la tablou; - se închid circuitele de lichid intermediar c�tre condensator �i c�tre r�citorul condensatoarelor (turn
de r�cire, Dry-cooler), dac� exist�; - în caz de oprire îndelungat� a instala�iei, se vor porni motoarele ventilatoarelor
condensatorului/turnului de r�cire cel pu�in 2 ore/lun�.
Pornirea instala�iei frigorifice dup� o oprire de lung� durat�.
Se verific� cu ajutorul unui specialist izola�ia înf��ur�torilor motoarelor compresoarelor, pompelor,
ventilatoarelor dup� întreruperi ale func�ion�rii mai mari de o lun�. Opera�ii:
- se verific� (completeaz�) circuitele cu lichid intermediar �i se aerisesc; - se pun sub tensiune compresoarele cu minim 12h înainte de pornire; - se verific� dac� arborii compresoarelor se rotesc liber; - se pornesc compresoarele.
Condensatoarele r�cite cu aer �i/sau turnurile de r�cire necesit� cur��area suprafe�elor de transfer de c�ldur� �i dezaerarea circuitului hidraulic. Pornirea ventilatoarelor, în perioada rece, se va realiza dup� degivrare �i cur��irea de eventuale depozite de ghea��, z�pad�, impurit��i.
La instala�iile la care au fost constatate cantit��i mari de agent frigorific sau ulei, consumate suplimentar, trebuie verificate cauzele, iar dup� înl�turarea lor se completeaz� cu agent frigorific sau ulei.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Între�inerea periodic� a instala�iei frigorifice.
a) Zilnic se va verifica: - presiunea �i temperatura fluidului frigorific în aspira�ia �i refularea
compresoarelor; - presiunea �i nivelul uleiului din carterul compresoarelor; - temperatura lichidului intermediar din circuitul de alimentare a consumatorului �i a condensatorului; - puterea electric� absorbit� de motoarele compresoarelor, ventilatoarelor �i pompelor; - num�rul de ore de func�ionare pentru fiecare compresor �i fiecare pomp�. b) Lunar se va verifica: - concentra�ia lichidului intermediar; - pierderile de fluid frigorific, ulei, lichid intermediar; - gradul de cur��enie al filtrelor de impurit��i.
Când se utilizeaz� amestecuri (în special freonul R407C), având în vedere concentra�ia diferit� a celor dou� faze (lichid, gaz), în cazul în care se constat� pierderi de freon, neputând aprecia cu exactitate concentra�ia fluidului r�mas în instala�ie, dac� pierderile de fluid frigorific dep��esc 10% se va evacua tot freonul r�mas în instala�ie (cu o instala�ie de recuperare) urmând a se face o nou� umplere cu concentra�ia corespunz�toare, de o firm� specializat�.
c) Anual se realizeaz�: - verificarea compresoarelor; - verificarea pompelor; - verificarea ventilatoarelor; - verificarea func�ion�rii ventilelor electronice de laminare.
Verific�rile curente vor fi asigurate de personalul de supraveghere. Datele tehnice vor fi înregistrate într-un jurnal de func�ionare. În eventualitatea pierderilor de ulei este necesar s� se completeze cu uleiul indicat de furnizorul agregatului frigorific. Tipul �i calit�tile necesare, intervalul de schimbare a uleiului cât �i modul de umplere a circuitului de ulei se vor indica în cartea tehnic� a agregatului frigorific. Principalele defec�iuni ce pot ap�rea într-o instala�ie cu comprimare mecanic�, cu cauzele posibile, sunt men�ionate în Anexa F5.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 57
Anexa F4 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� ale sistemului frigorific.
A. Date de identificare ale sistemului inspectat *
Nr. Articol Detalii Observa�ii 1 Adres� sta�ie de frig
2 Localitate
3 Nume proprietar/administrator
4 Adres� proprietar/administrator
5 Persoana autorizat� responsabil� de inspec�ie
6 Destina�ie cl�dire
7 Data execu�iei instala�iei frigorifice
8 Modific�ri relevante ale sta�iei de frig/datele modific�rilor
* Se completeaz� numai dac� sunt diferite de datele din anexa A1
B. Probleme generale
1. Tipul �i destina�ia cl�dirii deservite (clasificat� dup� perimetrul unde o instala�ie frigorific� poate afecta securitatea)
A B C
2. Tipul fluidului frigorific
Amoniac, LiCl Freon (ce tip)
3. Condi�ii de func�ionare
Temperatura de vaporizare Temperatura de condensare
Instala�ie frigorific�
Pomp� de c�ldur�
Instala�ie frigorific�
Pomp� de c�ldur�
C. Probleme specifice realiz�rii instala�iei
1. Existen�a documenta�iei de proiectare �i de realizare a instala�iei:
a) Proiectele pentru diferitele faze de realizare a instala�iei;
b) Dispozi�ii de �antier;
c) Documenta�ia de punere în func�iune;
d) Documentele pentru exploatarea �i între�inerea instala�iei;
e) Cartea construc�iei (sta�iei de frig);
f) Documenta�ia pentru recipiente sub presiune, supape de siguran��.
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
2. Verificarea realiz�rii instala�iei fa�� de documenta�ia de proiectare:
Verificare realizare instala�ie frigorific� a. Cl�dire
Verificare realizare cl�dire pentru sistemul/instala�ia de frig
Amplasament Deschideri c�tre exterior
Ventila�ie natural� mecanic� de avarie
Detectare sc�p�ri de agent frigorific b. Montaj utilaje
Compresor
tip num�r rezerv� funda�ie spa�iu exploatare �i de depanare
reglaj dotare cu AMC amortizoare de zgomot
amortizoare de vibra�ii
nivel ulei în carter
Condensatoare
tip num�r
ventilatoare tip num�r
stare suprafete de transfer termic
Vaporizatoare
tip num�r
ventilatoare tip num�r
stare suprafe�e de transfer termic concentra�ie lichid r�cit instala�ie degivrare
Turnuri de r�cire
tip num�r
ventilatoare
stare suprafe�e de transfer termic duritate ap� de r�cire
Rezervoare de agent frigorific
tip num�r
Separator de ulei tip num�r
Separator de lichid
tip num�r
Butelie de r�cire intermediar�
tip num�r
Pompe agent frigorific
tip num�r rezerv�
Pompe lichid tip
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 59
intermediar num�r rezerv�
Pompe ap� de r�cire
tip num�r rezerv�
c. Montaj conducte, arm�turi, izola�ii, AMC
Exist� / Corespunde Nu exist� / Nu corespunde
Traseu conducte Supor�i Arm�turi separare utilaje Arm�turi de golire Arm�turi de aerisire
AMC necesar acces
Stare izola�ii termic� frigorific�
d. Analiz� func�ionare instala�ie/sistem frigorific 1. Documenta�ii de exploatare Complet Incomplet Inexistent Program de func�ionare
Instruc�iuni de exploatare – pornire / oprire
Diferite avarii posibile
2. Analiz� jurnal de exploatare Avarii consemnate Cauze Depan�ri M�suri de prevenire e. Existen�a sistemelor performante energetic 1. Comanda automat� �i Reglaj continuu DA NU compresor ventilatoare pompe 2. Recuper�ri termice ale apei calde de la condensatoare compresoare 3. Sistem cu ghea�� binar�
4. Schimb�toare de c�ldur� performante cu pl�ci cu minicanale eficiente energetic f. Performan�e energetice Necesar de energie de r�cire
Necesar de energie termic�
Consumuri energetice
compresoare
ventilatoare condensatoare turn de r�cire vaporizatoare
pompe
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
instala�ie de degivrare
g. Nivel de zgomot Echipament Valoare Corespunz�tor Necorespunz�tor Cl�dire sistem/instala�ie frigorific�
Condensatoare Turnuri de r�cire h. Agentul frigorific
Tip agent frigorific: Cantitate prescris� Evaluat� în instala�ie
i. Impact asupra mediului
ODP Valoare Corespunz�tor Necorespunz�tor
j. Participare la înc�lzirea global�
Mare (peste 2000)
Medie (1500-2000)
Redusa (500-1500)
Foarte redus� / nul� (0-500)
GWP
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 61
Anexa F5 Principalele defec�iuni ce pot ap�rea într-o instala�ie
cu comprimare mecanic�, cu cauzele posibile
Defec�iune Cauze posibile
Temperatura de refulare prea sc�zut�
- Reglaj incorect al supraînc�lzirii (prea mic�); - Prea mult agent frigorific în sistem/instala�ie; - Ventil de laminare defect.
Temperatura de refulare prea ridicat�
- Sc�p�ri la supape; - Supape defecte; - Temperatura de aspira�ie prea ridicat�; - Reglaj necorespunzator al supraînc�lzirii (prea mare); - Activarea nepermis� a treptei de desc�rcare.
Presiunea uleiului prea sc�zut�
- Filtrul de ulei înfundat; - Freon în baia carterului.
Nivelul uleiului prea sc�zut - Circuit de ulei necorespunz�tor; - Ulei foarte cald la pornire.
Zgomot în compresor - Agent frigorific lichid aspirat în compresor; - P�r�i interne defecte.
Presiunea de condensare prea ridicat�
- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în condensator prea ridicat�; - Debit de lichid intermediar la condensator prea sc�zut; - �evile condensatorului murdare; - Supraînc�rcare cu fluid frigorific; - Gaze necondensabile în sistemul de condensare.
Presiunea de vaporizare prea sc�zut�
- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în vaporizator prea sc�zut�; - Debit de lichid intermediar prea sc�zut; - �evile vaporizatorului murdare; - Lipsa fluid frigorific; - Punctul de supraînc�lzire (reglat) la o valoare prea mare.
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa G Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de ventilare pentru
cl�direa/zona climatizat�
Nr. Articol Detalii Observatii
1 Care este sistemul de ventilare implementat în cl�dire/zon�?
O Ventilare natural� O Ventilare mecanic� O Mixt
Se va preciza dac� ventilarea natural� este organizat� sau neorganizat�.
2 Ocupan�ii cl�dirii pot deschide ferestrele pentru aerisire manual�?
O Da O Nu O Automatizare
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Automatizare”, modul de corelare dintre deschiderea ferestrelor �i func�ionarea ventilatorului de introducere a aerului de ventilare.
3 Exist� un singur sistem de ventilare mecanic� controlat� pentru cl�direa inspectat�?
O Da O Nu O Altele
Se va detalia în cazul r�spunsului ”Altele” dac� sistemul de ventilare deserve�te întreaga cl�dire, numai o parte din aceasta sau dac� exist� mai multe sisteme de ventilare separate.
4 Sistemul de ventilare este de tip ”simplu flux” sau ”dublu flux”?
O Da O Nu O Altele
Se va detalia în cazul r�spunsului ”Altele” dac� sunt mai multe sisteme ce corespund tipurilor enun�ate �i se va preciza la tipul ”simplu flux” dac� introducerea sau evacuarea se face prin mijloace mecanice.
5
În cadrul sistemului ”dublu flux” implementat, ce procese de tratare termodinamic� sunt aplicate aerului de ventilare?
O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Uscare O Amestec
Se va detalia care dintre procese sunt preponderente în sezonul rece �i care în sezonul cald.
6 Se realizeaz� recuperare de c�ldur� din aerul evacuat?
O Da O Nu
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da” modul în care se face recuperarea c�ldurii din aerul evacuat.
7 Unde sunt amplasate filtrele de praf în cadrul centralei de tratare a aerului de ventilare?
O Pe circuitul de introducere O Pe circuitul de evacuare
8 Ce tipuri de filtre sunt utilizate în cadrul centralei de tratare, conform SR EN 779/2002?
O Clasa G O Clasa F
Se vor detalia mai concret subtipurile filtrelor montate în centrala de ventilare (de exemplu: G5, F7....).
9
S-a observat, în cadrul inspec�iei, colmatarea exagerat� a filtrelor de praf, conducând la mic�orarea debitului de aer de ventilare fa�� de valoarea sa din proiect?
O Da O Nu
10
În ce clas� de eficien�� se încadreaz� totalitatea ventilatoarelor utilizate în cadrul sistemului de ventilare mecanic�?
O Foarte sc�zut� O Sc�zut� O Medie O Ridicat� O Optim�
Se va consulta în prealabil Anexa E4, pentru stabilirea clasei de eficien�� energetic� a ventilatoarelor.
11 Prizele de aer de ventilare sunt amplasate în locuri nepoluate �i protejate de radia�ia solar� direct�?
O Da O Nu O Par�ial
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, locul de amplasare a prizelor de aer de ventilare (numai dac� ele sunt racordate la instala�ia de ventilare mecanic� controlat�).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 63
12
Circuitele de ventilare prin evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare �i de la buc�t�rii sunt separate de alte circuite de evacuare?
O Da O Nu
13
Dispozitivele de evacuare a aerului viciat în exterior respect� distan�ele minime prev�zute în normativul I5/2011 fa�� de prizele de aer de ventilare?
O Da O Nu O Par�ial
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, locul de amplasare a gurilor de ventilare ce nu respect� prevederile normativului I5.
14
Calculul eficien�ei sistemului de ventilare din punct de vedere al evit�rii scurtcircuitului de aer între gura de evacuare �i priza de aer proasp�t.
Valoarea eficien�ei calculate
Se va aplica formula de calcul a eficien�ei de la pagina 21 a prezentului Ghid.
15
Sistemul de ventilare mecanic� inspectat func�ioneaz� pe timp de noapte, în sezonul cald, f�r� tratarea termic� a aerului de ventilare (night-cooling?)
O Da O Nu
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de func�ionare al centralei de tratare pe ciclul combinat ”zi-noapte”.
16
În cazul existen�ei unui recuperator de c�ldur� în centrala de ventilare, sunt luate m�suri de protec�ie contra înghe�ului în acest aparat?
O Da O Nu O Nu este cazul
Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de protec�ie contra înghe�ului a recuperatorului de c�ldur� (numai dac� centrala este amplasat� în exterior sau într-un spa�iu neînc�lzit).
17
Sistemul de ventilare mecanic� existent poate regla debitul de aer de ventilare în func�ie de gradul de ocupare �i / sau de temperatura exterioar�?
O În func�ie de gradul de ocupare O În func�ie de temperatura exterioar� O Nu
Se vor men�iona succint modalit��ile de reglare a debitului de aer în func�ie de gradul de ocupare �i / sau de temperatura exterioar� (dac� este cazul).
18
În ce clas� de etan�eitate se încadreaz� conductele de transport al aerului de ventilare introdus, respectiv al aerului evacuat?
O Clasa A O Clasa B O Clasa C O Clasa D
Se va detalia dac� aceste circuite de introducere / evacuare se încadreaz� în clase de etan�eitate diferite �i se va men�iona dac� s-au efectuat teste de etan�eitate pe instala�ia de ventilare.
19 Conductele de transport ale aerului introdus �i evacuat sunt prev�zute cu izola�ie termic�?
O Da O Nu O Par�ial
Se vor men�iona, în cazul r�spunsului ”Par�ial” traseele izolate termic �i se va preciza calitatea termo-izola�iei observat� în cadrul inspec�iei.
20
Clapetele de reglaj din cadrul instala�iei de ventilare mecanic�, pe partea de aer, sunt func�ionale �i corect ampalasate?
O Da O Nu O Par�ial
Se vor men�iona, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, deficien�ele observate în montajul, gradul de cur��enie �i manevrabilitatea clapetelor de reglaj din instala�ie.
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa H Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului din anexa N
Nr. Întrebare Variante r�spuns M�sur� corectiv� propus�
1
Sunte�i mul�umit de starea de confort global din înc�perea climatizat�? Detalia�i senza�ia de confort.
O Foarte rece O Rece O Rece moderat O Confort ideal O Cald moderat O Cald O Foarte cald
A. Pentru r�spunsuri de tip 1 sau 2 în propor�ie de peste 15% �i pentru r�spunsuri de tip 3 sau 5 în propor�ie de peste 25%, se vor propune m�suri de ameliorare a confortului termic.
2 Defini�i suplimentar o senza�ie de disconfort local.
O Radia�ie rece O Curent de aer rece O Diferen�� mare de temperatura cap-picioare O Temperatura solului prea crescut� / ridicat�
În cazul unor r�spunsuri de peste 15% relative la prezen�a unor senza�ii de disconfort local, se vor propune m�suri de reducere a acestora.
3 Sunte�i mul�umit de calitatea aerului perceput�?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul unor r�spunsuri de tip 2 de peste 15% , se vor lua m�suri de ameliorare a calit��ii aerului interior prin ac�iuni asupra instala�iei de ventilare; pentru un procent mai mare de 25% de r�spunsuri tip 3, se va investiga în detaliu cauza acestora înainte de a se propune m�suri corective.
4 Care este senza�ia nepl�cut� resim�it� în raport cu calitatea aerului interior?
O Niciuna O Aer stagnant O Miros nepl�cut O Usc�ciune
În cazul unor r�spunsuri de tip 2 �i 3 de peste 15% , se vor lua m�suri de m�rire a debitului de aer proasp�t introdus; pentru un procent mai mare de 25% de r�spunsuri tip 4, se vor propune m�suri de umidificare a aerului introdus.
5
Senza�ia de confort termic resim�it este constant� de-a lungul perioadei de ocupare diurne?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se vor propune m�suri de optimizare a func�ion�rii instala�iei pe întreaga durat� de sejur a ocupan�ilor.
6
Temperatura interioar� de confort setat� variaz� în func�ie de cerin�ele altor ocupan�i?
O Da O Nu O Par�ial O
În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va analiza împreun� cu to�i utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mul�umi întregul colectiv.
7
Abaterea temperaturii interioare setate fa�� de cea de proiect are influen�� asupra st�rii dumneavoastr� de confort?
O Niciuna O Influen�� redus� O Influen�� important�
În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 30%, respectiv 20%, se va analiza împreun� cu to�i
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 65
utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mul�umi întregul colectiv
8
Sunte�i informa�i periodic de c�tre inginerul de exploatare a instala�iei cu privire la modul de climatizare a spa�iului în care v� desf��ura�i activitatea?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va solicita beneficiarului informarea periodic� a utilizatorilor cu privire la modul de exploatare a spa�iilor climatizate �i dac� au intervenit modific�ri de la ultima informare.
9
A�i fost informat cu privire la eventuale modific�ri efectuate la nivelul instala�iei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va solicita beneficiarului informarea utilizatorilor cu privire la eventuale modific�ri ap�rute în func�ionarea instala�iei, cu impact asupra confortului termic al acestora.
10
Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?
O Pozi�ia gurilor de introducere la plafon O Pozi�ionarea mobilierului O Modificarea debitului de aer O Modificarea temperaturii aerului introdus O Umidificarea aerului
Se va �ine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redact�rii raportului de inspec�ie, în m�sura în care acestea sunt realiste �i pot fi aplicabile practic.
11
Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioar�?
O M�rirea debitului de aer de ventilare O Posibilitatea ventil�rii naturale O Schimbarea modului de introducere a aerului O Filtrarea suplimentar� a aerului pentru eliminarea mirosurilor
Se va �ine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redact�rii raportului de inspec�ie, în m�sura în care acestea sunt realiste �i pot fi aplicabile practic.
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
6. 2. Detalierea procedurilor de m�surare Anexa I
Sistem de m�sur� (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare
Debitele de aer se m�soar� pe diferite circuite de aer (proasp�t, recirculat, de introducere, de evacuare), pe conducte principale �i secundare ale instala�iilor de ventilare / climatizare. Astfel, pentru instala�iile de ventilare �i climatizare se vor determina (cf. sec�iunilor din conducte marcate în figurile 1 �i 2): - debitul total de aer de introducere (sec�iunea 1); - debitul total de aer extras (aspirat) din înc�pere/înc�peri (sec�iunea 2); - debitul de aer proasp�t (sec�iunea 3); - debitul de aer recirculat (sec�iunea 4) – pentru instala�iile centralizate, numai aer; - debitul de aer evacuat în exterior (sec�iunea 5); - debitele de aer de introducere �i de aer extras, pe ramurile principale (sec�iunile 6, 6’ �i 7 �i altele în func�ie de configura�ia re�elei de conducte de aer). Dac� instala�iile sunt cu debit constant, se face o singur� determinare; dac� instala�iile sau p�r�i din acestea func�ioneaz� cu debit variabil, m�sur�rile se realizeaz� corelat cu parametrii de reglare. De exemplu, dac� debitul de aer proasp�t este variabil, fiind reglat în func�ie de temperatura exterioar�, se fac mai multe determin�ri, simultane cu m�sur�rile de temperatur� exterioar�; dac� debitul de aer proasp�t se regleaz� în func�ie de gradul de ocupare al înc�perilor, m�sur�rile se fac simultan cu cele de bioxid de carbon de pe conducta de aer evacuat din înc�peri. În cazul debitului de aer proasp�t variabil, trebuie s� se verifice simultan debitul de aer evacuat în exterior, care trebuie s� fie egal cu cel proasp�t (dac� instala�iile sunt echilibrate din punct de vedere al presiunii interioare) sau s� varieze în aceea�i propor�ie (dac� instala�iile sunt în depresiune sau în suprapresiune). M�sur�rile se efectueaz� folosind dispozitivele special instalate conform proiectului instala�iei inspectate, la montarea instala�iei sau, dac� acestea nu exist� (cazul cel mai frecvent), folosind una dintre procedurile indicate în continuare : - m�surarea vitezei aerului în conducte, într-o sec�iune amplasat� la o distan�� egal� cu minim 10D (10 x diametrul de conduct�), m�surat� în direc�ia curgerii, în aval de la îmbinarea unei piese speciale care poate perturba mi�carea aerului (cot, ramifica�ie, difuzor/confuzor etc.), vitezele rezultate fiind apoi prelucrate dup� o procedur� simpl�, de mediere ponderat� pe sec�iune; - m�surarea vitezei aerului în conducte, într-o sec�iune amplasat� la o distan�� de minim 3D, m�surat� în direc�ia curgerii, în aval la îmbinarea unei piese speciale, vitezele rezultate fiind apoi prelucrate dup� o procedur� complex� de interpolare, folosind un soft adecvat. Pozi�ia sondei în lungul diametrului, trebuie controlat� cu o eroare de maxim � 1mm, pentru ca rezultatele citirilor s� poat� fi prelucrate prin interpolare spa�ial�. În acest scop, dispozitivul de pozi�ionare �i manevrare a sondei de m�sur� este prev�zut cu o scal� pentru pozi�ionarea sondei.
Fig. I3 - Pozi�ia punctelor de m�sur� a vitezei
d/2�
D�
d� dd� d�
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 67
Viteza aerului se m�soar� obligatoriu cu sonde direc�ionale, pentru c� trebuie m�surat� componenta longitudinal� a vitezei, în func�ie de care se calculeaz� debitul de aer. Sonda trebuie corect orientat� fa�� de direc�ia de curgere.
Se aleg sonde de dimensiuni reduse. De asemenea, dimensiunea senzorului de vitez� trebuie s� fie suficient de mic� pentru a nu perturba curgerea. Se recomand� sonde de anemometre cu fir cald, robuste, sau micromori�ti de aer (cu diametrul de maxim 5 mm). Se recomand� de asemenea ca aparatele s� fie dotate cu o minicentral� de înregistrare a m�sur�rilor, care s� efectueze �i medierea valorilor m�surate pentru un punct. Nu este indicat� medierea valorilor citite pe întreaga sec�iune, pentru a se putea face o prelucrare spa�ial� avansat�. Indiferent de procedura utilizat�, punctele de m�surare dintr-o sec�iune se pozi�ioneaz� pe dou� diametre perpendiculare, distan�a dintre puncte fiind aceea�i (fig. I3). Distan�a d dintre puncte se stabile�te în func�ie de diametrul D al conductei de aer. Se recomand� astfel urm�toarele distan�e :
d = 2,5…3,5 cm pentru D < 300 mm d = 5,0…6,0 cm pentru D > 300 mm
cu men�iunea c� un punct de m�surare este amplasat obligatoriu în centrul sec�iunii. Sec�iunile de conduct� în care se fac m�sur�rile de debite de aer, corespunz�toare figurilor I1 �i I2 sunt localizate astfel : 1 – pe circuitul de introducere, între ventilator �i prima ramifica�ie ; în urma m�sur�rii efectuate in situ se stabile�te debitul de aer real al ventilatorului de introducere; 2 – pe circuitul de extragere, dup� ventilatorul de extragere �i înainte de conducta de recirculare; în urma m�sur�rii efectuate in situ se stabile�te debitul de aer real al ventilatorului de evacuare; 3 – pe circuitul de aer proasp�t – determin� debitul de aer proasp�t; 4 – pe circuitul de recirculare; 5 – pe circuitul de evacuare a aerului în exterior; 6, 8 – pe circuitele de introducere în înc�peri; 7, 9 - pe circuitele de extragere din înc�peri.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
ap��
cald
���
de�la
��i��
spre
�ca
zan�
CENTR
ALA�
FRIGORIFIC�
��
CENTR
AL��
TRAT
ARE�AE
R�
1
2
4�
7
GR�
PAP�
GEE
GE�
3�
6,�6’
8�
9
ap�/ab
ur
Fig.
�I1�–
�Sch
ema�
unei
�inst
ala
ii�de
�clim
atiza
re�
num
ai�a
er,�c
entr
aliza
t��
PAP�
–�pr
iz��d
e�ae
r�pro
asp�
t�GE
E�–�
gur�
�de�
evac
uare
�în�e
xter
ior�
GR�–
�gur
��de
�refu
lare
/intr
oduc
ere�
GE�–
�gur
��de
�ext
rac
ie�
ÎNC�
PERE
�CLIMAT
IZAT
��
������
�PLA
NU
L�ZO
NEI
�UTI
LE�
5�
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 69
ap��
cald
���
de�la
��i��
spre
�caz
an�
GRU
P�FR
IGO
RIFI
C�
CTA�
1
CR�
5�2�
PAP
GEE�
GA�
3�
6�
8�
ap�/ab
ur
GA�
VC�
VC�
ÎNC
PERE
�CL
IMAT
IZAT
�
ÎNC
PERE
�CL
IMAT
IZAT
�
Fig.
�I2�–
�Sch
ema�
unei
�inst
ala
ii�de
�clim
atiza
re�c
u�ve
ntilo
conv
ecto
are;
�ven
tilar
ea�e
ste�
mec
anic
�,�c
u�tr
atar
ea�a
erul
ui�
VC�–
�ven
tiloc
onve
ctor
�CT
A�–�
cent
ral�
�trat
are�
aer�
9�
8�
9�
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa J Sistem de m�sur� (2) pentru stabilirea debitelor de aer în
conductele instala�iilor de ventilare/climatizare
Generalit��i Debitul de aer vehiculat prin tubulatura sistemelor de ventilare – climatizare se determin� în func�ie de viteza medie a aerului prin sec�iunea transversal� �i aria sec�iunii transversale. M�surarea vitezei în tubulatur� într-un singur punct induce erori în determinarea vitezei medii, respectiv al debitului de aer vehiculat. În acest sens se recomand� determinarea vitezei aerului în tubulatura sistemelor de ventila�ie – climatizare în mai multe puncte �i medierea acestor valori. Stabilirea num�rului de puncte de m�sur� se determin� cu ajutorul metodei Log – Chebzcheff �i depinde de geometria sec�iunii transversale a tubulaturii.
Determinarea vitezei aerului în tubulatura de sec�iune circular� Utilizând metoda mai sus amintit� sec�iunea circular� se împarte în cercuri concentrice, generând suprafe�e egale. Num�rul de puncte de m�sur� pe sec�iunea transversal� depinde de diametrul tubulaturii. Pentru tubulatura având diametrul cuprins între 150 mm �i 250 mm se recomand� un num�r de 6 puncte situate pe diametru conform figurii J1.
Fig. J1. Distribu�ia punctelor de m�sur� pentru tubulatura de sec�iune circular�. Pentru tubulatura cu diametrul cuprins între 250 mm �i 400 mm se recomand� un num�r de 8 puncte de m�sur� situate astfel: Pct. 1 0,021�D Pct.2 0,117�D Pct.3 0,184�D Pct.4 0,345�D Pct.5 0,655�D Pct.6 0,816�D Pct.7 0,883�D Pct.8 0,979�D Pentru tubulatura cu diametrul mai mare de 400 mm se recomand� un num�r de 10 puncte de m�sur� situate astfel: Pct. 1 0,019�D Pct.2 0,077�D Pct.3 0,153�D Pct.4 0,217�D Pct.5 0,361�D
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 71
Pct.6 0,639�D Pct.7 0,783�D Pct.8 0,847�D Pct.9 0,923�D Pct.10 0,981�D
Determinarea vitezei aerului în tubulatura de sec�iune rectangular�
Se divide sec�iunea rectangular� definindu-se un num�r minim de 25 de puncte de m�sur� pentru a se determina corect viteza medie pe sec�iune. Distan�a dintre puncte depinde de dimensiunile tubulaturii de sec�iune rectangular�. Astfel aceste distan�e sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Dimensiunea tubulaturii [mm]
Num�r puncte m�sur�
Distan�a dintre puncte raportat� la dimensiunea tubulaturii
L <700 5 0,074; 0,288; 0,500; 0,712; 0,926; 700� L <900 6 0,061; 0,235; 0,437; 0,563; 0,765; 0,939; L� 900 7 0,053; 0,203; 0,366; 0,500; 0,634; 0,797; 0,947; Spre exemplu pentru o tubulatur� rectangular� având dimensiunile: Dimensiunea orizontal� cuprins� între 700 mm �i 900 mm, respectiv dimensiunea vertical� mai mic� de 700 mm discretizarea se prezint� în figura J2.
Fig. J2. Distribu�ia punctelor de m�sur� a vitezei pentru tubulatura de sec�iune rectangular�.
Rapoarte pentru m�surarea vitezei aerului în tubulatura de ventilare – climatizare Pentru determinarea corect� a vitezei medii de curgere prin tubulatura de ventila�ie – climatizare, respectiv pentru calculul debitului vehiculat trebuie întocmite fi�e în care se înregistreaz� rezultatele m�sur�rilor.
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Anexa K Sistem de m�sur� a indicelui de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri
ventilate/climatizate, IPDA. Indicele IPDA se m�soar� indirect, prin m�sur�tori de temperatur� �i vitez� a curen�ilor de aer din înc�pere. În planul zonei ocupate a înc�perii, la în�l�imea planului util (1,2 m pentru ocupan�i în pozi�ie “a�ezat”), se fac m�sur�ri în minim 10 de puncte, amplasate la distan�e egale, cuprinse între 0,3 m �i 1 m, care s� acopere uniform spa�iul. Pe baza m�sur�torilor efectuate, se stabile�te temperatura efectiv� TEC [�C] a curentului de aer care se calculeaz� cu rela�ia: TEC = (tx – tm) – 7 (vx – vm) în care : tx – temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac m�sur�ri (�C) tm – temperatura medie a aerului in zona de lucru (media valorilor tx), (�C) vx – viteza curentului de aer în acelea�i puncte în care s-a m�surat tx, (m/s) vm – viteza medie a curentului de aer în zona de lucru, (media valorilor vx), (m/s) Se consider� c� se realizeaz� un confort termic satisf�c�tor pentru valori: -1.7�C < TEC < 1.1�C Toate rezultatele m�sur�rilor efectuate se vor înscrie în fi�e al c�ror con�inut va fi precizat în acest ghid, în anexe.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 73
Anexa L Sistem de m�sur� a performan�elor ventiloconvectoarelor
Schemele de m�surare corespund tipurilor de ventiloconvectoare uzuale, cel mai des utilizate în sistemele de climatizare aer-ap�. Din punct de vedere constructiv �i al modalit��ilor de montaj , ventiloconvectoarele (VC) pot fi:
� verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseal� lâng� perete, sau la parapet sub fereastr�;
� orizontale carcasate, montate la plafon; � orizontale necarcasate, montate deasupra plafonului fals.
Ventiloconvectoarele pot func�iona cu aer proasp�t �i aer recirculat, sau numai cu aer recirculat. Parametrii care se determin� prin m�sur�ri sunt:
- debitele �i temperaturile pentru circuitul de ap� cald�, respectiv ap� r�cit�; - viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului; - temperaturile aerului la intrarea, respectiv ie�irea din ventiloconvector; - valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ie�irea din ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior de aer;
- puterea electric� absorbit� de motor, la diferite trepte de tura�ie. M�sur�rile vor fi prelucrate pentru ob�inerea eficien�ei energetice “�” a VC:
v = �����
����������
��� !��!�"#$
%�������&!��!�' ,�
unde: D – debitul total de aer vehiculat de ventiloconvector [kg/s]; D=Dp+Drec; Dp – debitul de aer proasp�t [kg/s]; Drec – debitul de aer recirculat [kg/s]; tm – temperatura amestecului de aer [oC]; tref – temperatura aerului refulat de ventiloconvector [oC]; cp – c�ldura masic� a aerului [cp = 1 kJ/(kg.0C)] ; mapa- debitul de ap� [kg/s]; capa- c�ldura masic� a apei [cp = 4,186 kJ/(kg.0C)]; tr, tt – temperaturile apei la ie�ire respectiv intrare în ventiloconvector [oC].
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
6.3. Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate Anexa M
Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate (benchmark)
În scopul utiliz�rii unui program de calcul ce va fi târât în condi�iile specifice ale cl�dirii �i instala�iei inspectate, trebuie s� se dispun� de: - un program de calcul care simuleaz� comportarea termic� a cl�dirii în regim dinamic; - date referitoare la caracteristicile termice ale elementelor de anvelop�; - date m�surate pe o perioad� de timp mai mare decât defazajul cl�dirii la transferul de c�ldur� prin elementele masive; se recomand� minim trei zile de colectare a datelor; aceste date trebuie prelevate cu un pas de timp egal cu pasul de discretizare temporal� al programului de calcul (maxim o or�); - date m�surate referitoare la debitul de aer �i la temperatura de introducere a acestuia, m�surate de asemenea la un interval de timp egal cu pasul de discretizare. Datele m�surate trebuie s� cuprind�: - temperatura aerului exterior; - radia�ia solar� direct� �i difuz�, m�surat� pe o suprafa�� orizontal� sau perpendicular� pe raz�, astfel încât programul s� poat� procesa aceste valori în func�ie de orient�rile elementelor de anvelop� delimitatoare ale cl�dirii/zonei care se simuleaz�; - date care s� permit� calculul sarcinilor termice rezultate din degaj�rile interioare de c�ldur�: oameni, echipamente electronice �i electrice, inclusiv iluminat, pentru pasul de timp de simulare; - orice alte date care ar permite direct sau indirect efectuarea bilan�ului termic al cl�dirii/zonei, în condi�ii cât mai apropiate de realitate (de exemplu m�sur�ri de concentra�ie medie de CO2 în aerul evacuat care permit evaluarea num�rului de persoane care au tranzitat înc�perea/zona, în perioada care constituie pasul de timp cu care se ruleaz� programul, m�sur�ri de temperatur� a aerului extras – dac� nu exist� scurtcircuit între aerul introdus �i extras etc.). Toate datele m�surate trebuie s� fie simultane; la constatarea unui defazaj, normal pentru transferul de c�ldur� prin anvelop�, toate datele influen�ate de acest defazaj, se vor translata cu acela�i interval de timp.
Programul de calcul va fi rulat în condi�iile climatice �i de exploatare (sarcini termice de la sursele interioare de c�ldur�) reale m�surate. Se compar� necesarul de c�ldur�/frig (în func�ie de sezonul în care se face inspec�ia) al cl�dirii, (rezultat din simul�ri), cu fluxul de c�ldur�/frig, furnizat de instala�ia de climatizare, (m�surat), pentru asigurarea temperaturii interioare de asemenea m�surate, care variaz� în jurul valorii temperaturii de calcul pentru sezonul respectiv. Compara�ia se realizeaz� la fiecare pas de timp, pe durata de desf��urare a experimentului. Pentru corectarea diferen�elor dintre valorile rezultate din simul�ri �i cele rezultate din m�sur�ri, se modific� în limite plauzibile, diferite m�rimi care au fost introduse ca date de calcul în program �i care prezint� un grad mai mare de incertitudine (de exemplu debite de aer infiltrat, coeficient de conductivitate termic� dac� nu se cunosc foarte bine caracteristicile materialelor de anvelop�, suprafa�� exterioar� umbrit� etc.). Aceste modific�ri se fac astfel încât s� se ob�in� o foarte bun� concordan�� între fluxurile de c�ldur� calculate de program �i cele m�surate, furnizate de instala�ie.
Modelul de cl�dire cu abaterea p�tratic� minim� reprezint� un model fiabil al cl�dirii inspectate, deoarece modelul informatic a fost „târât” în condi�ii reale, în situ. Acest model poate fi pe urm� rulat pentru condi�ii climatice de calcul, ob�inând astfel sarcina termic� de calcul pentru iarn� �i pentru var�, care se poate compara cu sarcina termic� de calcul din proiect. Modelul poate fi dup� aceea utilizat pentru simul�ri în diferite condi�ii de exploatare, în condi�ii de modificare a umbririi etc. �i permite astfel argumentarea solid� a unor propuneri de eficientizare energetic�. Programul „târât” permite de altfel �i calculul necesarului �i/sau al consumului de energie pe toat� perioada de înc�lzire/r�cire �i poate fi utilizat astfel �i pentru ob�inerea datelor necesare pentru auditare energetic�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 75
Procedura expus� este relativ laborioas� �i complicat�, deoarece sunt necesare atât m�sur�ri de diferi�i parametri, corecte �i simultane cât �i manipularea modelului de calcul. De aceea aceast� procedur� este recomandat� numai dac� sunt situa�ii deosebite care s� justifice efortul depus.
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
6.4. Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior Anexa N
Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior
Nr. Întrebare Variante r�spuns Observa�ii
1
Sunte�i mul�umit de starea de confort termic din înc�perea climatizat�? Detalia�i senza�ia de confort.
O Foarte rece O Rece O Rece moderat O Confort ideal O Cald moderat O Cald O Foarte cald
2 Defini�i suplimentar o senza�ie de disconfort local.
O Radia�ie rece O Curent de aer rece O Diferen�� mare de temperatur� cap-picioare O Temperatura solului prea crescut�/ridicat�
3 Sunte�i mul�umit de calitatea aerului perceput�?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i.
4 Care este senza�ia nepl�cut� resim�it� în raport cu calitatea aerului interior?
O Niciuna O Aer stagnant O Miros nepl�cut O Usc�ciune
5 Senza�ia de confort termic resim�it este constant� de-a lungul perioadei de ocupare diurne?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i.
6 Temperatura interioar� de confort setat� variaz� în func�ie de cerin�ele altor ocupan�i?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i.
7
Abaterea temperaturii interioare setate fa�� de cea de proiect are influen�� asupra st�rii dumneavoastra de confort?
O Niciuna
O Influen�� redus�
O Influen�� important�
În cazul variantelor de r�spuns 2 si 3, detalia�i.
8
Sunte�i informa�i periodic de c�tre inginerul de exploatare a instala�iei cu privire la modul de climatizare a spa�iului în care v� desf��ura�i activitatea?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i.
9
A�i fost informat cu privire la eventuale modific�ri efectuate la nivelul instala�iei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?
O Da O Nu O Par�ial
În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 77
10
Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?
O Pozi�ia gurilor de introducere la plafon O Pozi�ionarea mobilierului O Modificarea debitului de aer O Modificarea temperaturii aerului introdus O Umidificarea aerului
11
Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioar�?
O M�rirea debitului de aer de ventilare O Posibilitatea ventil�rii naturale O Schimbarea modului de introducere a aerului O Filtrarea suplimentar� a aerului pentru eliminarea mirosurilor
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
6.5. List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului Anexa P
List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului
Propunerile de cre�tere a eficien�ei trebuie s� �in� cont de urm�toarele obiective: A) Adaptarea sistemului la utilizarea real� a cl�dirii; B) Reducerea sarcinii frigorifice a spa�iilor climatizate; C) M�rirea eficien�ei energetice a întregului sistem prin optimizarea func�ion�rii echipamentelor
acestuia. Lista informativ� de propuneri de cre�tere a eficien�ei este redat� în tabelul de mai jos. Ele corespund celor trei categorii de obiective enun�ate anterior.
Num�r propunere
Descriere propunere Comentarii
A1
Modificarea parametrilor interiori de confort la valori ce corespund cu gradul de îmbr�care a ocupan�ilor, nivelul de activitate fizic� �i durata de sejur a acestora în spa�iile climatizate.
M�sur� foarte util� în cazul spa�iilor cu ocupare discontinu� sau de scurt� durat� (magazine, cl�diri de interes public, muzee).
A2
Optimizarea (reducerea) timpului de pornire a sistemului de climatizare pân� la atingerea regimului nominal de func�ionare.
M�sur� ce trebuie luat� dup� consultarea cu inginerul responsabil de exploatarea instala�iei �i dup� studiul anexei N completate de utilizatori.
A3
Schimbarea pozi�iei gurilor de introducere a aerului la nivelul plafonului fals pentru evitarea senza�iei de curen�i reci în zona de ocupare.
M�sur� ce rezult� din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N) �i care este limitat� de restric�iile arhitecturale ale cl�dirii în raport cu instala�ia de climatizare.
A4
M�rirea debitului de aer proasp�t introdus prin modificarea tura�iei ventilatorului sau schimbarea acestuia cu un ventilator având debit superior �i randament mai crescut în punctul nominal de func�ionare.
M�sur� ce rezult� din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N), care conduc la ideea unei calit��i nesatis�c�toare a aerului interior, cauzat� de aportul unui debit insuficient de aer proasp�t.
A5
Informarea utilizatorilor cu privire la exploatarea eficient� a sistemului de climatizare – eventual tip�rirea de bro�uri sugestive cu privire la un comportament realist al acestora în utilizarea sistemului.
-Ne-deschiderea ferestrelor pe durata func�ion�rii climatiz�rii; -Evitarea obtur�rii gurilor de aer în caz de senza�ie de curent; -Informarea imediat� a inginerului de exploatare în caz de disconfort termic prelungit �i calitate a aerului nesatisf�c�toare.
B1 Instalarea de elemente de umbrire suplimentare la nivelul ferestrelor exterioare sau a fa�adelor.
M�sur� ce trebuie luat� numai de comun acord cu arhitectul cl�dirii.
B2 Evitarea p�trunderii aerului exterior cald pe durata func�ion�rii sistemului de climatizare.
M�sur� ce trebuie luat� fie prin amplasarea unor ferestre ne-deschizibile la nivelul spa�iilor climatizate, fie prin informarea utilizatorilor (a se vedea m�sura A5).
B3 Utilizarea eficient� a iluminatului artificial.
Reducerea cât mai drastic� a iluminatului artificial în perioade când iluminatul natural
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 79
este suficient (vara sau în intervalele orare cu radia�ie solar� maxim�, ex: 12-16).
B4 Utilizarea eficient� a echipamentelor de birou cu degaj�ri mari de energie.
Exemplu: oprirea calculatoarelor de tip PC în pauzele de prânz, pe durata absen�ei ocupan�ilor.
B5 Alegerea unor corpuri de iluminat �i a unor echipamente de birou cu degaj�ri reduse de energie.
Exemplu: corpuri de iluminat eficiente energetic, monitoare de tip LCD, computere de tip Laptop.
C1 Alegerea unor m�suri de recuperare a c�ldurii din aerul evacuat de câte ori este posibil.
Montarea unor recuperatoare de c�ldur� pe traseul aerului evacuat pentru pre-r�cirea aerului introdus.
C2
Modificarea algoritmilor de reglare a parametrilor instala�iei (temperaturi sau debite de fluid) dac� se constat� o func�ionare ineficient� energetic, în absen�a unor defec�iuni observate la echipamentele din sistem.
M�sur� ce este relativ limitat� de existen�a unor algoritmi de reglare pre-defini�i pentru componentele sistemului, dar care pot fi re-programa�i de un utilizator specializat (inginer de instala�ii cu competen�e ridicate în automatizare/reglare).
C3
Repararea sau înlocuirea total� a unor componente din sistem dovedite ca având o func�ionare incorect� în raport cu specifica�ia lor tehnic�, în urma raportului de inspec�ie.
� Grup frigorific; � Pompe de circula�ie; � Ventilatoare; � Baterii de înc�lzire/r�cire; � Filtre de praf; � Servomoatoare; � Regulatoare.
C4 Achizi�ionarea unor module de tip BMS pentru p�r�i din sistem cu consum ridicat de energie.
Dac� este cazul �i instala�ia nu este deja echipat� cu un sistem de tip BMS.
C5 Introducerea unor sisteme mai performante energetic ce utilizeaz� surse de energie regenerabile.
� Pompe de c�ldur�; � Desiccant cooling; � R�cire evaporativ�.
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
7. Documente de referin�� Standarde
1 SR EN 1886:2008 Ventilarea în cl�diri. Unit��i de tratare a aerului. Performan�e mecanice. 2 SR 1907-1:1997 Instala�ii de înc�lzire. Necesarul de c�ldur� de calcul. Prescrip�ii de calcul.
3 SR 6724-1:1995 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilare natural�. Prescrip�ii de proiectare.
4 SR 6724-2:1995 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilarea mecanic� cu ventilator central de evacuare. Prescrip�ii de proiectare.
5 SR 6724-3:1996 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilarea mecanic� cu ventilatoare individuale de evacuare. Prescrip�ii de proiectare.
6 SR CR 1752:2002 Instala�ii de ventilare în cl�diri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior.
7 SR EN ISO 7730:2006
Ambian�e termice moderate. Determinarea analitic� �i interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV �i PPD �i specificarea criteriilor de confort termic local.
8 SR EN ISO 8996:2005
Ergonomia ambian�elor termice. Determinarea ratei de c�ldur� metabolic�.
9 SR EN 12097:2007 Ventilarea în cl�diri. Canale de aer. Cerin�e pentru elementele componente ale canalelor de aer în scopul u�ur�rii între�inerii re�elelor de canale de aer.
10 SR CEN/TR 12101-5:2007
Sisteme de control al fumului �i gazelor fierbin�i Partea 5: Ghid de recomand�ri func�ionale �i metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului �i gazelor fierbin�i.
11 SR EN 12101-6:2005 Sisteme pentru controlul fumului �i gazelor fierbin�i. Partea 6: Specifica�ii pentru sisteme cu presiune diferen�ial� – Kituri.
12 SR EN 12237:2004 Ventilarea în cl�diri. Re�ele de canale. Rezisten�a �i etan�eitatea canalelor circulare de tabl�.
13 SR EN 12599:2002 Ventilarea în cl�diri. Proceduri de încercare �i metode de m�surare pentru recep�ia instala�iilor de ventilare �i de condi�ionare a aerului.
14 SR EN 12792:2004 Ventilarea în cl�diri. Simboluri, terminologie �i simboluri grafice. 15 SR EN 12831:2004 Instala�ii de înc�lzire în cl�diri. Metod� de calcul al sarcinii termice de calcul.
16 SR EN 13053:2007 Ventilarea în cl�diri. Camere de tratare a aerului. Clasificarea �i performan�ele camerelor, ale elementelor componente �i ale sec�iunilor.
17 SR EN 13141-5:2005 Ventilarea cl�dirilor. Încercarea performan�ei componentelor/produselor pentru ventilarea cl�dirilor de locuit. Partea 5: C�ciuli de ventilare �i dispozitive de ie�ire prin acoperi�.
18 SR EN 13142:2004 Ventilarea în cl�diri. Componente/produse pentru ventilarea locuin�elor. Caracteristici de performan�� obligatorii �i op�ionale.
19 SR EN ISO 13790:2008
Performan�a energetic� a cl�dirilor. Calculul necesarului de energie pentru înc�lzirea �i r�cirea spa�iilor.
20 SR EN 13779:2007 Ventilarea cl�dirilor cu alt� destina�ie decât cea de locuit. Cerin�e de performan�� pentru instala�iile de ventilare �i de condi�ionare a aerului din înc�peri.
21 SR EN ISO 13791:2006
Performan�a termic� a cl�dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc�peri f�r� climatizare în timpul verii. Criterii generale �i proceduri de validare
22 SR EN ISO 13792:2004
Performan�a termic� a cl�dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc�peri f�r� climatizare în timpul verii. Metode de calcul simplificate.
23 CEN/TR 14788:2006 Ventilation for buildings - Design and dimensioning of residential ventilation systems.
24 SR EN 15239:2007 Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de ventilare.
25 SR EN 15240:2007 Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de climatizare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 81
26 SR EN 15241:2007 Ventilarea cl�dirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datorit� ventila�iei �i infiltra�iei în cl�dirile comerciale.
27 SR EN 15242:2007 Ventilarea cl�dirilor. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer în cl�diri, inclusiv infiltra�iile.
28 SR EN 15243:2008 Ventilarea în cl�diri. Calculul temperaturii înc�perilor, a sarcinii termice �i a energiei pentru cl�diri prev�zute cu instala�ii de condi�ionare a aerului.
29 SR EN 15423:2008 Ventilarea în cl�diri. M�suri de prevenire a incendiilor pentru sistemele de distribu�ie a aerului în cl�diri.
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis/27.V.2013 conține 84 de pagini. Prețul: 42,00 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
&JUYDGY|634350]