137
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 1/137 GHID DE TER PIE B Partea I Strategii de modificare a comportamentului copiilor uti~ti Ron eaf }Q\ m . ~ £ . a ~ m n . Jamison Dayharsh Marlene oehm Traducere din limba engleza de lleana chim

Ghid ABA Partea I Aba

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 1/137

GHID

DE TER PIE

B

Partea I

Strategii de modificare a comportamentului copiilor

u t i ~ t i

Ron

eaf

}Q\ m . ~ £ . a ~ m n .

Jamison Dayharsh

Marlene oehm

Traducere din limba engleza

de

lleana chim

Page 2: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 2/137

Dr Ronald Leaf

este psiholog se specializeaza de peste treizeci

de

ani

in domeniul

autismul

Inca din

timpul

studenpei la UCLA a incAeput sa lucreze sub indrumarea profesorului Ivar Lovaas, ca

a coordonat studiile sale

de

doctorat.

n perioada

anilor

de

formare profesionala la UCLA

in

cad

Young Autism Project, dr. Leaf a fost implicat activ

in

diverse proiecte de cercetare. A colaborat la car

The

Me

Book 1981)

a profesorului Lovaas este co-autor al seriilor video The

Me

Book

Videotapes,

precu

al carpi A Work in Progress.

Behavior

Management S t r a t e g i e ~ and a Curriculum

for

Intensive

Behavio

Treatment of Autism,

1999 tradusa acum la

Editura

Frontiera). Impreuna

cu

John McEachin, Ronald L

a fondat conduce

din

1994 agenpa de terapie utism Partnership

din

Statele Unite, oferind tratame

consultanta copiilor

a u t i ~ t i din

intreaga lume.

Dr John McEachin este psiholog are o experienta de peste treizeci de ani in interven

comportamentala destinata copiilor

a u t i ~ t i dar

adolescenplor adultilor

cu

diverse dizabilitati

dezvoltare. John McEachin i - a luat licenta

sub

indrumarea profesorului Ivar Lovaas la UCLA, in cad

Young Autism Project, a

obpnut

doctoratul in psihologie clinica

in

anul1997. Cercetarea sa inclu

studiul pe

termen

lung al copiilor

a u t i ~ t i

care au beneficiat de terapie comportamentala intensi

studiu

publicat

in

1993.

Impreuna cu

Ronald Leaf, John McEachin este fondator director al agent

de

terapie

utism

Partnership. Tot

impreuna sunt

co-autori ai cartilor

A Work in

Progress.

Behav

Management

Strategies

and a Curriculum for Intensive Behavioral Treatment o Autism

1999),

It s

Time

School Building Quality ABA

Educational

Programs for Students with Autism Spectrum Disorders 2008)

Sense and

Nonsense

in the Behavioral

Treatment

o

Autism: t

Has

to

Be

Said 2008).

Page 3: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 3/137

  refata

refata

autorilor

Lucram

de

peste

20

de ani

la

cartea de fata inca nu

am

terminat-o.

0

consideram

un

manual

in constructie. Chiar in

timp ce

scriem aceste

cuvinte, un specialist talentat sau

un

parinte dedicat gasesc

inca

o

modalitate ingenioasa de a invata

un

copil autist o abilitate importanta.

Dar daca. am

i a ~ t e p t a t pana

cand eram

siguri

ca

am

cuprins aici

toate

programele utile, cartea

aceasta

nu

ar mai

i aparut niciodata.

Ceea

ce

ne-am propus

a fost

sa oferim

o

busola pentru

calatoria

de

recuperare

a

copiilor

a u t i ~ t i

precum

suficiente

exemple detaliate

astfel

neat toti

cei

care lucreaza cu a c e ~ t i copii sa inteleaga cat mai

bine procesul

de predare.

Nu aveti in

mana o

carte

de

bucate,

deci nu

cautati aici retete. Fiecare copil autist este

diferit

programele trebuie

personalizate de

fiecare

data.

Nu

toate

programele trebuie facute

cu

toti

copiii. Sunt

copii

care

s-ar

putea

sa aiba nevoie de

multe

alte

programe

fata

de cele pe

care

le gasiti in carte.

Trebuie

sa fiti flexibili

sa

va ghidati

dupa

copil. Ne dorim

ca

atunci cand

concepeti

predati

programe noi

sa

0 faceF cu

placere

sa fiti relaxati. Atata vreme

cat

va

ghidati dupa

date,

nu veti g r e ~ i

prea

mult. Aceasta

este frumusetea

analizei comportamentale aplicate.

Tot ceea

ce

~ t i m astazi despre tehnicile

eficiente

de interventie

comportamentala

de

predare l c t u i e ~ t e un volum de

cuno:;;tinte

intr-adevar impresionant, d e ~ i

departe

de

a

i complet. Ne-am

folosit

de

munca

predecesorilor o ~ t r i

a ~ a cum alfii

se v r folosi de munca

noastra.

Am

construit pornind de la intui}ia inova}iile celor mai

talenta}i

profesori

din lume. Unii dintre ei sunt p e c i a l i ~ t i acredita}i de

exemplu educatori speciali logopezi. Multi dintre ei sunt s p e c i a l i ~ t i

neacreditati.

Altii

sunt

parinti

inzestrati cu un dar aparte de

a

intelege

I I I I

cum

sa ajunga la

copiii lor.

Am fost

profund influentati

de opera lui lvar

Lovaas

de

la UCLA\

sub supervizarea

caruia

am petrecut multi ani.

Ivar Lovaas

este autorul

unei carti clasice pe

care

ar trebui s-o

c u n o a s ~ a toti

cei .care lucreaza

in

acest

domeniu:

Teaching Developmentally Dtsabled Chlldren: The Me

Book D e ~ i domeniul

de

care se

ocupa cartea este oarecum limitat,

profunzimea

perspectivei

pe

care

o

a b o r d e a z ~

e s ~ e r ~ l e v a n t a

chiar

dupa douazeci

de

ani. 0 lucrare mai recenta ahr:gand ur: dome.mu

mai larg

este

Behavioral Intervention

For

Young Chlldren Wlth Autlsm

1 University of California Los Angeles.

5

Page 4: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 4/137

 

Ghid de terapie B

editata de

Catherine

Maurice. Pentru copiii a j u n ~ i la etape

avansate

de

terapie Teach e anguage

de Sabrina

Freeman

este

indispensabila.

Speram ca

ghidul nostru

s a ~ i c a ~ t i g e

un

loc

alaturi de

aceste

lucrari

importante

Ron Leaf

Seal Beach California

John McEachin ianuarie 1999

Page 5: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 5/137

lntroducere Parteneriat

7

arteneriat

Agenpa noastra de terapie se n u m e ~ t e Autism Partnership Am ales acest nume deoarece

suntem

c o n v i n ~ i

di o terapie are succes doar daca top cei implicap

n

munca de recuperare

colaboreaza foarte bine mtre ei. Ceea ce nu

mseamna neaparat

ca top trebuie

sa

fie

de

acord

de

fiecare data. Varietatea perspectivelor

poate i

benefica terapiei

~ t i m cu

topi ca la

a c e e a ~ i

destinape se

poate

ajunge

pe

mai

multe

drum

uri.

Aproape mtotdeauna

dezbaterile constructive

Iamuresc eel

mai

bine lucrurile.

Mai mult decat oricine altcineva parinfii sunt probabil primii care pot confirma cat de nociva

pentru

dezvoltarea copilului este lipsa

de

colaborare. Ca

s p e c i a l i ~ t i nu vom

putea infelege

niciodata cat

de

frustrante neplacute sunt conflictele atunci

cand in

centrul neinfelegerilor se

a a chiar copilul tau. Pentru mulfi

parinp

lipsa de colaborare

dintre

s p e c i a l i ~ t i nu este decat

inca

unul din

multele

o ~ m r u r i pe

care le

au

de

ani

de

zile.

Page 6: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 6/137

 

hid de terapie B

Povestea unui parinte

C o ~ m a r u l

a mceput cu

un

gand care

nu

ne mai dadea pace: ceva

nu

e

1n

regula cu felulin care se dezvolta copilul nostru. Probabil ca asta este teama cea

mai mare a oricarui parinte. Am mcercat sane i n i ~ t i m privind doar semnele

care

aratau ca

totul

era

bine. Baiatul

nostru nu

avea nici o

problema

fizica

parcursese bine cele

mai multe

etape

din

dezvoltarea timpurie.

Ni

se

spunea

mereu:

Nu-i

nimic daca nu

o r b e ~ t e

copiii vorbesc la varste diferite. Poate

totul se

datora

faptului ca

era

copilul eel mai mic.

Nu

era la

fel de sociabil ca

alp.i,

dar

fiecare copil este diferit, are personalitatea

temperamentullui

a parte.

Ne straduiam sa alungam banuielile. Aveam nevoie de asta. Nu puteam altfel.

Familia prietenii erau

intotdeauna

gata

sane

ajute

sa alungam

orice teama.

Dar gandul acela insistent

nu

ne dadea pace.

Ne-am dezvaluit temerile medicului pediatru- o persoana de incredere,

care

de

ani

de

zile

ne

ajuta

sa ne

mgrijim

sa ne tratam

copiii. Ne-a

raspuns

ca

nu

trebuie sa ne facem griji,

mtrucat

copiii se dezvolta diferit. Era exact

ce aveam nevoie sa auzim ne doream din tot sufletul sa credem. Poate

sunt doar

un

parinte panicat exagerez problemele , imi

spuneam.

Poate fac

prea multe

pentru copilul asta - este eel

mai

mic

mtotdeauna

mezinului i se

acorda

mai

multa atentie .

Dar

lunile treceau lucrurile

nu

pareau

sa se

i m b u n a t a ~ e a s c a

Prapastia

dintre baiatul nostru copiii prietenilor continua sa se adanceasca. La

urmatoarea vizita la medic m-am plans iar de lipsa de progrese. Mi s-a spus

mea data

sa nu-mi

fac griji. Are

timp

suficient

s a - ~ i

dea drumul

la

vorbire.

Medicul a zambit

i n i ~ t i t o r

mi-a

spus

ca

dupa

ce incepe

sa

vorbeasca, o

sane

dorim sa

taca

din

gura.

Page 7: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 7/137

lntroducere Parteneriat

A urmat insa consultatia finala, moment in care mi-am unit fortele impreuna

cu sotul meu inca o data. Ne-am sustinut din nou parerea

in

fata medicului

pediatru. Poate a

vrut doar

sa ne faca pe plac, dar pana la

urma

a acceptat sa

ne dea

o trimitere.

Acum nu t i a m cum sa

rna simt.

Lini§titii

Cineva fusese

in

s f a r ~ i t

de acord cu noi lucrurile incepeau sa se

m i ~ t e

Furioasii tiusem de

atata vreme ca ceva

nu

e in regula, dar nimeni

nu

voise sa rna asculte. fndoitii

Poate ca medicul pediatru exagereaza de fapt, nu exista nici o problema.

Vinovatii De ce

nu

mi-am ascultat intuitia mai devreme?

Eram acum cuprinsa de panica, voiam sa-mi ajut bruatul cat mai repede

posibil. Vizitele la

s p e c i a l i ~ t i

s-au dovedit insa adevarate incercari:

a ~ t e p t a m

prea

mult pentru o programare care de multe ori se amana, incepeam sa-mi

dau

seama ca

nu ne

permitem sa pierdem atata vreme. Primul specialist cu care

ne-am intalnit ne-a spus foarte repede distant ca baiatul nostru avea autism.

Am fost devastata, nu intelegeam ce inseamna asta cu exactitate ce implica

pe viitor, dar ~ t i a m ca

nu

era de bine. De fapt, suspectasem acest diagnostic,

dar

momentul

in

care l-am

auzit

oficial a fost zguduitor .

tiu ca exista parinp care nu sunt nici macar a

tat

de n o r o c o ~ i ca mine incat

sa primeasca

un

diagnostic

a ~ a

devreme. Lise spune di

nu

se petrece nimic

i e ~ i t

din comun, copilul este prea mic, medicul

nu

vede nici o

problema

sau eel

pupn copilul

nu

prezinta nici

un

aspect anormal

pe

care

sa

nu-l

d e p a ~ e a s c a pe

masura ce c r e ~ t e Fara un diagnostic definitiv, astfel de parinp merg din medic

in

medic primesc explicapi felurite,

uneori

contradictorii,

despre

ceea ce i

se intampla copilului lor.

Sunt

parinp care primesc un diagnostic incorect,

apuca astfel de la inceput

pe un drum r e ~ i t

In urma

unor

astfel de experiente cu

s p e c i a l i ~ t i i ~ nu ne

putem gandi decat

la

timpul

pretios

pe

care

1 a

pierdut

copilul nostru.

E ~ t i

deja framantat de griji,

9

Page 8: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 8/137

1

hid de terapie B

dar iata ca

vin rude §i

prieteni bine intenp.onap. care, vrand

sa

te ajute,

pun

la indoia la diagnosticul. E§ti ispitit sa te alaturi lor §i sa

nu

mai dai crezare la

nimic,

dar

in

inima

ta §tii ca eel

mai

bine este

sa

nu-i asculp..

Scepticismullor

binevoitor nu-p. u§ureaza durerea.

De

fapt, nici

nu

ai

timpul §i

energia

sa

stai

la discup.i cu ei §i sa incerci sa-i convingi.

Co§marul a continuat. Ne durea faptul

ca

nu

mai

eram invitap. la l:ntalnirile

dintre prieteni

din

pricina

comportamentului

imprevizibil al baiatului. Cercul

nostru de cunoscup. se restrangea pe masura ce petreceam tot mai mult timp in

cautare de informap.i §i tratament. Era

greu sane mai

bucuram de vreo ie§ire

l n

lume, iar

ziua de

na§tere a altui copil

nu

facea decat

sa

ne aminteasca de boala

copilului nostru. Prietenii

nu

§tiau ce sa ne spuna iar incurajarile lor

sunau

fals. Ma

simteam

izolata, neputincioasa §i pierduta.

In cele din

urma

am simtit o nevoie tot mai acuta de a face ceva. Mi-am

adunat fortele

§i am inceput sa

examinez toate

oppunile

pe care le

aveam

Dar de unde sa l:ncepi atunci cand caup. resurse ut ile despre autism? Pup.neh

informap.i pe care le-arn gasit erau descurajante. Am

dat

peste o gramadZ;

de contradicp.i, dar

§i

peste ceea ce

aveam sa

mteleg

mai

tarziu ca este pura

dezinformare. Am citit, de pilda, ca

autismul

este o tulburare care dureaza

toata viata

§i

ca baiatul nostru

va fi intotdeauna

grav afectat.

Dar am

mai citit

§i despre

toate

presupusele

vindecari . Pe cine trebuia

sacred?

Imi

doream

Ca recuperarea Sa fie posibila,

dar

rna temeam Sa nu rna amagesc. $i

COI?IDaru]

continua.

Exista opinii

extrem

de puternice l i

de

diverse. Terapii cu vitamine, diete,

tratamente antialergice, ludoterapie, integrare senzoriala, TEACCH sau

Lovaas? Exista chiar intervenp.i

atat de

strigatoare

la

cer,

meat

te

apuca

rasul

$i mai exista toate acele terapii cunoscute: logopedie, terapie ocupationala,

Page 9: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 9/137

lntroducere Parteneriat

ludoterapie, kinetoterapie terapie comportamentaHt Ti se spune cu foarte

mare

convingere ca numai

una

din ele va avea rezultate, in

timp

ce restul s-ar

putea

sa-i faca

rau

copilului. Pe urma ceri o a

doua

opinie, care

b i n e i n ~ e l e s

ca

este exact contrara celei dinta.i.

Ip

vine

sa

urli

Ajunsesem sa cred ca nici una dintre ele nu era cu adevarat eficienta

ca vom

i nevoip sa

acceptam diagnosticul pronosticul

sumbru.

Am ales

educapa speciala,

n s p e r a n ~ a

ca fiul nostru

va

putea

macar sa i n v e ~ e sa

fie

fericit.

Un

an mai tarziu am citit despre terapia comportamenta la fara sa t i u

de ce, rn-a pus pe ganduri. Cand i-am intrebat pe s p e c i a l i ~ t i au spus nu nu

este miracolul pe care

a ~ t e p t a p

deja facep tot ce putep pentru copilul vostru.

Dar

dupa

ce

am

vorbit

cu capva p a r i n ~ i

care erau implicap

intr-un

program

comportamental intensiv, am inceput sacred ca ceva important se

ascunde

acolo.

Copiii lor facusera progrese uluitoare.

Am

cercetat

pe cont

propriu subiectul

am

descoperit

c a r ~ i

articole

~ t i i n p i i c e

care ofereau dovezi convingatoare

ca t p acei

s p e c i a l i ~ t i

care se lm.potriveau terapiei comportamentale se n ~ e l a u .

o ~ m a r u l

lua

s f a r ~ i t

dar

inaintea noastra se

intindea acum

un

drum

lung

greu.

De indata ce

un

parinte se decide asupra unei terapii, lucrurile devin

de

obicei mult mai complicate. Lipsa parteneriatului este apasatoare. Cine este

responsabilpentru

anumite

servicii? Care d intreterapii artrebui safieprioritara?

De cate ore de intervenpe are nevoie copilul meu? Inca o data,

parinpi

se afla

intre ciocan nicovala.

Nu

numai

ca framantarea sufleteasca

pe

care o traiesc

de ani buni continua,

dar poate

sabota

cu

totul terapia copilului.

Exista mai

multe agenpi

care ofera terapie de calitate pentru persoanele cu

autism. Cu toate acestea, exista

v a r i a ~ i i

chiar in randul celor care au o vasta

e x p e r i e n ~ a in ABA {analiza comportamenta la aplicata).

D i f e r e n ~ e l e

in terapie

Page 10: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 10/137

  2

Ghid de terapie B

se datoreaza, probabil,

mai

multor factori, cum ar i varsta copiilor i n c l u ~ i

in

program, locul unde se

e s f a ~ o a r a

terapia, nivelul functional al clientilor,

precum

interpretarea variata a materialului bibliografic. S p e c i a l i ~ t i i apartffiand unor

discipline diferite s-ar

putea

sa faca recomandari contradictorii, mai ales daca

nu sunt

la curent cu cele mai noi cercetari despre ABA. Acest lucru ii poate

nedumeri

pe parinp, care trebuie sa ia o decizie

in

privinta terapiei pe care o

va

urma copilullor. Cei care au ales sa implementeze

un program

ABA

vor

descoperi,

din

fericire, ca aspectele asupra carora cad

de

acord

s p e c i a l i ~ t i i

ABA sunt

mai

multe decat aspectele

asupra

carora nu se mteleg. Alegerea unei

anumite

clinici ABA se

poate rezuma

la alegerea agenpei

de

a carei filozofie

te simp eel

mai

apropiat. Din pricina experientelor neplacute

pe

care parintii

le sufera de cele mai multe ori, nu este surprinzator faptul ca de obicei sunt

sceptici, banuitori f u r i o ~ i pe

s p e c i a l i ~ t i

Este o reactie fireasca la o situatie

intolerabila. i

pe

urma specialif,;tii se

mira nu

inteleg

de

ce parintii

sunt

atat

de suparati neincrezatori

De aceea, trebuie

sa

lucram impreuna.

Trebuie

sa

intelegem ca

nu

puter:

i

intotdeauna

de

acord. Trebuie sa

ne bazam pe

date care sporesc eficient<

terapiei. Trebuie sa punem copilul in prim-plan. Trebuie sa

pretuim

armoni<

unica pe care o

n ~ t e

combinarea tuturor perspectivelor din cadrul

une

echipe.

Trebuie sa lucram ca parteneri.

Page 11: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 11/137

Capitolul 1 lnterventia comportamentaUi intensiva

13

lnterven ia comportamentala

intensiva

Autismul este o tulburare grava a proceselor normale de dezvoltare care apar in primii doi

ani de viata. Afecteaza limbajul

1

jocul

1

cognipa

1

dezvoltarea sociala abilitatile de adaptarel

provocand intarzieri

din

ce in ce

mai mari

fata de copiii

de c e e a ~ i

varsta. Cauza este necunoscutal

dar dovezile acuza cauze fiziologice

de

tipul anormalitapi neurologice a

unor

zone din creier.

Copiii

u t i ~ t i nu

invata cum

invata

ceilalti copii.

Par

incapabili sa inteleaga cea

mai

simpla

comunicare verbala nonverbala

1

informatiile senzoriale i lasa confuzi sunt caracterizati de

diferite grade de izolare fata de lumea d in jurullor. Dezvolta

un

in eres excesiv

pentru anumite

activitati < i obiecte

1

care interfereaza cu dezvoltarea J·ocului. Sunt foarte putin interesati de alti

copii de obiceil nu invata observandu-i imitandu-i pe ceilalti.

e ~ i

procesul de

invatare

este profund afectat

1

s p e c i a l i ~ t i i in analiza comportamentala au

dezvoltat

metode

eficiente

de predare

pentru copiii

a u t i ~ t i bazandu se

pe principiile teoriei

invatarii. Trei decenii de cercetare

condusa

de dr. Ivar Lovaas

< i

asociatii sai de la UCLA au

f

demonstrat in mod convingator ca

intervenpa

timpurie intensiva poate ajuta semnificativ la

l eCUperarea copiilor u t i ~ t i

Doua

studii publicate in anii 1987 1993

au aratat

ca 9

din

19 copii

care au beneficiat de terapie comportamentala au

r e u ~ i t

sa termine cu succes

~ c o l i

normale

U s-au

mai

deosebit cu nimic de colegii lor in ceea ce

p r i v e ~ t e

IQ-ul

1

abilitaple

adaptative

fmtcJ:ionalitatea emotionala. Chiar copiii

din grup

care

nu au

avut

achizitii majore

au

e u ~ i t

s

faca progrese de limbaj

1

abilitap sociale, autoservire abilitap de joaca, in afara de doi

.-nnii_

toti ceilalti

au

dezvoltat vorbirea functionala.

-

r-.

Copiii din acest studiu

nu aveau mai

mult

de

3 ani

cand

s-a

inceput

terapia. Fiecare a

beneficiat

fn

me ie de 40 de ore pe saptamana de terapie individuala oferita de studenpi de la

Page 12: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 12/137

------

~ ~

4

GNd de terapie B

UCLA, care au fost supervizap

de

absolvenp d e psiliologi. In medie, terapia a durat doi an

sau mai mult.

D TE

ISTORI E

Analiza comportamentala aplicata

 

pe

copiii auti§ti a cunoscut o c r e ~ t e r e 1n popularita

din 1993. Acest fapt s-a datorat, 1n

mare

parte, publicarii carpi

Lasii mii

sii ti aud glasul a l

Catherine Maurice, n care autoarea relateaza povestea terapiei n care au fost implicap cei d

copii a u t i ~ t i ai sai. Ca

mulp

alp speciali§ti parinp,

doamna

Maurice a avut la mceput

doar

m ~ e l e g e r e

p a r ~ i a l a

a intervenpei comportamentale. 0 socotea o

procedura

extrem

de

negativ

inflexibila. Mai mult, considera ca intervenpa comportamentala avea o eficienta limitata

1i

facea

pe

copii sa se poarte ca ni§te robop.

Cu

toate acestea, e x p e r i e n ~ a proprie s-a doved

foarte diferita. Catherine Maurice a descoperit ca, de fapt, intervenp.a comportamentala poa

fi folosita n mod pozitiv

cu

un mare grad de flexibilitate. Dar eel

mai

important, a vazut

intervenp.a s-a dovedit extrem de eficienta.

Povestea doamnei Maurice a

dat

sperante

p a r i n ~ i l o r

care ajunsesera sa creada,

de

mul

ori din cauza speciali§tilor, ca a u t i ~ t i i vor

fi mtotdeauna

grav afectap. de tulburarea de ca

sufera. Cu nadejde mdrumare, parinp. din toata lumea

au

inceput sa implementeze program

comportamentale. De asemenea, parinpi

au

mceput sa ceara ca ~ c o l i l e agenpile de stat

foloseasca ABA

cu

copiii lor.

e ~ i popularitatea impresionanta a terapiei ABA este de data recenta, ABA nu este

procedura noua. Criticii interventiei comportamentale sustin adesea ca este vorba de o procedu

,experimentala ,

cu

dovezi empirice limitate privind eficacitatea sa. Lovaas 1987) McEachi

Smith Lovaas 1993) sunt citap. ca fiind singurele doua i n v e s t i g a ~ i i care arata eficacitah

intervenpei comportamentale a terapiei ABA

asupra

copiilor

a u t i ~ t i

De fapt, ABA se bazeaL

pe mai mult de 50 de ani

de

investigape t i i n p f i c a

asupra

unor persoane afectate de un spect

1 in engleza, Applied Beluwior Analysis ABA).

Page 13: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 13/137

Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva 15

larg de tulburari comportamentale de dezvoltare. Inca de la inceputul anilor 60, cercetari

extinse au

dovedit

eficacitatea intervenpei comportamentale asupra copiilor, adolescenplor

adulplor a u t i ~ t i .

Cercetarile

au aratat

ca

B

este eficienta

in

reducerea comportamentelor

disruptive care se observa in mod tipic la persoanele autiste, cum ar

fi

autoagresivitatea, crizele

de

furie, lipsa de complianta autostimularea. De asemenea, s-a

aratat

ca

B

este eficienta in

predarea

abilitaplor care de obicei

sunt

deficiente la

u t i ~ t i de pilda

abilitaple sociale, de joaca,

de comunicare complexa ~ i d e autoservire. Lovaas colegii sai (1973) au publicat un studiu

extins,

care a

demonstrat

ca

B

este eficienta in tratarea unor comportamente multiple la

copii foarte

d i v e r ~ i .

e ~ i

cele mai

multe

referiri se fac la lucrarea lui Lovaas, exista alte studii care demonstreaza

ca B

poate avea beneficii considerabile. Harris

Handleman

(1994)

au

recenzat cateva astfel

de studii, care aratau ca mai mult de

50

dintre copiii a u t i ~ t i care au participat la programe

ABA complete de gradinita s-au integrat ulterior

cu

succes in clase normale, mul}i dintre

~ t

copii

n au mai

avut nevoie decat

de

foarte pu}ina terapie

in

continuare.

URRI ULUM

Obiectivul interventiei este

sa

invatati copilul acele abilitati care

vor aJ·uta

sa se dezvolte,

s

atinga eel

mai

inalt grad de

independenta sa

dobandeasca o calitate cat

mai buna

a vietii.

Exista mai multe tipuri de curriculum, care s-au dezvoltat de-a lungul a zeci de ani de cercetare

ii care

promoveaza

abilita}i diverse.

Continutul unui

curriculum

trebuie sa includa toate abilWltile de care are nevoie o persoana

pentru

a funcpona

cu

succes pentru a se

bucura deplin

de viata. De asemenea, trebuie sa

ioduda predarea unor abilita}i pe care nimeni nu le preda in mod formal majoritatii copiilor

tipici

de exemplu jocul imitapa. E nevoie

de un

accent deosebit

pus

pe invatarea vorbirii,

dezvoltarea abilitatilor abstracte academice pe

promovarea

abilitap.lor de joaca relaponare

Page 14: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 14/137

  6

Ghid de terapie B

sociaUi.

u

toate acestea, pe masura ce copilul inainteaza in varsta, accentul trebuie sa se mute

pe

cuno§>tintele practice § i

pe

abilitaple adaptative. Curriculumul trebuie sa fie gandi t progresiv,

astfel incat conceptele § i abilitaple

mai

U§loare

sa fie predate primele, iar abilitatile complexe sa

nu

fie introduse pana cand copilul nu a invatat abilitaple de baza. u toate acestea, nu e bine sa

va

facep o idee rigida despre ordinea in care copiii

ar

trebui sa invete. De exemplu, unii copii

invata sa citeasca inainte sa invete sa vorbeasca,

de§ i

nu este situatie foarte des intalnita.

Este important sa va folositi de succesele copiilor, sa utilizati cat

mai

mult abilitatile existente

§ i

sa incurajap dezvoltarea unor abilitap noi. Dezvoltarea comunicarii verbale

nu

inseamna

neaparat progrese in domeniul jocului, abilitaplor sociale § i al funcponarii adaptative. Este

esenpal sa

gandip

programe care sa

predea

in mod separat aceste arii de dezvoltare Unii copii

nu vor invata niciodata sa vorbeasca

§ i

vor avea nevoie de mijloace alternative de comunicare.

Abordarea generala trebuie sa fie empirica § i pragmatica: daca merge, continuati; daca nu

merge,scrumbap.

DE CATE ORE DE TERAPIE ARE

NEVOIE

COPILUL

MEU

and decidep cate ore de terapie sa fixap pe saptamana, trebuie sa va ganditi cum decurge o

zi

obi§ nuita din

viata copilului

vostru

sa incercap

sa

oferip. un ecrulibru rezonabil intre terapi,

intensiva, perioadele de activitap

mai

putffi intensive, dar t o t u ~ structurate, intervalele i

care copilul are timp liber sta

impreuna

cu familia. in afara

de numarul de

ore

de

terapie

unu-la-unu, trebuie

sa

tffiep seama de calitatea predarii,

precum

de gradul de structurare

pe care oferip

in

afara orelor formale

de

terapie. Cercetarea arata ca celor mai mulp copii l

se potrivesc 30 de ore

sau mai mult

de instrucp.e directa pe saptamana. Lungimea sesiunilor de

terapie trebuie adaptata astfel meat sa ofere un beneficiu maxim. De obicei, doua-trei ore sunt

suficiente pentru ca totul sa decurga

n mod

excelent.

Introducerea intalnirilor de joaca

cu alp

copii

va fi

necesara pentru generalizarea abilitaplor

Page 15: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 15/137

Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva

17

~ g t e

pentru a-i oferi copilului ocazii de a invata observandu-i

pe

alti copii. Dupa ce

copilul incepe sa mearga la gradinita sau la ~ c o a l a e bine sa fie

red

use orele de terapie acasa.

CARE ESTE ROLUL FAMILIEI

Implicarea familiei in terapie este

esenrala.

Nimeni

nu va c u n o ~ t e mai

bine copilul la

arma urmei voi sunteti cei carora

va pasa

eel

mai

mult sunteti eel

mai

afectati

de

problemele

copilului. Datorita faptului ca petrecer mult timp impreuna cu copilul puteti profita

de

aceste

momente pentru a generaliza obiectivele terapiei

in

situatii b i ~ n u i t e din viata de zi cu zi.

De multe ori parintii sunt cei care fac terapie directa

cu

copilul. Cu toate acestea dupa

· c mn

piirintii

t i u

prea bine viata alaturi

de un

copil autist presupune

un mare

stres emotional

:iar

coordonarea echipei de

terapeur

este

un

job dificil. De aceea este recomandabil ca ori de

c.it:e

ori

se poate

sa

fie angajati terapeuti care

sa

se ocupe de partea intensiva a programului.

Acest

lucru le permite parintilor

s a - ~ i

traga sufletul iar restul

timpului

pe care petrec cu

mpilul poate i mai placut mai productiv. Parintii pot folosi timpul petrecut de copil in

af:ara

programului

intensiv pentru a-i dezvolta abilitatile

de

joaca sociale

de

autoservire.

~ in

pare la

cumparaturi

la

p o ~ t sau

vizitele sunt ocazii

de

a generaliza de a lucra

Ia imbunatatirea comportamentului. La fel ora de baie masa imbracatul hranirea pisicii

·

s rt

doar cateva exemple de activitati zilnice care se

pot

transforma in prilejuri de invatare. In

fel intreaga zi a copilului devine

parte

din procesul terapeutic iar parintii

devin parte

inlegranta a echipei.

FORMATUL TERAPIEI

Leqiile

nu vor

arata la fel

de

la inceputul terapiei

pana

la

f a r ~ i t .

Initial

timpul

petrecut in

. -rdarea Jonnalii

prin exer ifii distincte l va

c r e ~ t e

constant pe

masura

ce copilul va deveni mai

2

n

engleza

Discrete Trial Teaching

(DTT).

Page 16: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 16/137

  8

hid de terapie

B

familiar cu intervenpa terapeutidt In etapele avansate, timpul petrecut

in

exercipi distinc

va incepe sa scada, crescand

in

schimb

timpul

dedicat altor

tipuri de

instructie (de exempl

predarea

in grup §i

predarea incidentala). Curriculumul va capata §i el accente diferite

p

masura ce terapia avanseaza. Cu toate acestea, structura generala a terapiei va ramane aceea§

Intervenpa

va

fi

o combinape

de programe

menite sa dezvolte abilitaple sociale,

de

comunicar

de autoservire §ide joaca. Programul fiecarui copil va trebui adaptat la nevoile sale specific

lata, totu§i,

un

exemplu

de

structurare a programului

pentru

o sesiune de trei ore:

2 de minute Joe structurat (in casa)

8 de minute Limbaj ( lecpile

vor

altema cu pauze scurte: 0-20 minute limbaj; 5-10

minute joaca; 0-20 minute limbaj; 5-10 minute joaca, etc.)

30

de

minute Autoservire

30

de

minute Joe structurat (afara)

2

de

minute Completarea dosarului

Oricare dintre aceste

parp

poate

lua

amploare sau poate fi redusa in funcpe

de

varst

copilului,

de

stadiul in care se afla terapia

§i

de cerintele §Colare.

FORM TUL

LECTIILOR

Analiza comportamentala

aplicata trebuie sa fie modalitatea de

predare dominanta 1

cadrul programului. De§i se pot folosi tehnici variate in terapie, metoda primara de instruct

trebuie sa

fie

pred re

prin exercifii distincte DTT).

Aceasta

reprezinta

o metodologi

specifica, folosita pentru a cre§te

la

maxim §ansele de invatare. Este un proces de predan

care

poate fi

utilizat

pentru

a dezvolta majoritatea abilitatilor: cognitive, de comunicare

de

joe, sociale

de

autoservire. In plus

este

o

strategie care poate

fi

folosita

pentru toat

varstele §i populatiile.

Page 17: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 17/137

Capitolul 1 - lnterventia comportamentala intensiva

PREDAREA PRIN EXERCITII DISTINCTE

NU

ESTE 0 STRATEGIE FOLOSITA

'

DOAR PENTRU PREDAREA LIMBAJULUI

~ I

NICI

NU

SE

F O L O S E ~ T E

DOAR iN

CAZUL COPIILOR

U T I ~ T I

MICI.

ESTE PUR ~ I SIMPLU 0 FOARTE BUNA METODA

E

PREDAREI

DTT inseamna:

1) impar}irea

unei

sarcini in

pclr}i mai

mici;

2

predarea

unei

astfel de sub-parp.

pana

cand copilul o

s t a p a n e ~ t e

foarte bine;

3 exercitll repetate intr-un interval concentrat de timp;

4

prompt

reducerea promptului,

dupa

caz;

5 folosirea procedurilor de recompensare.

19

Unitatea

de predare

de baza,

numita

exercifiu

3

 

are

un

inceput un f a r ~ i t bine

delimitate,

de aici denumirea de ,distinct . Predarea presupune

numeroase

exercipi de acest fel, care

au rolul de a fixa

c u n o ~ t i n t e l e

invatate. Fiecare

parte

a

unei

sarcini trebuie sa fie bine invatata

inainte ca elevului sa i se prezinte informapi noi. In predarea prin exercitn distincte, terapeutul

prezinta

o informap.e foarte mica solicita

imediat

raspunsul elevului. Elevul trebuie

sa

fie activ

implicat in timpul invatarii, ceea ce

d e o s e b e ~ t e

exercipile distincte de tip DTT de exercipile

continue

sau de

metodele

mai

tradip.onale de predare, caracterizate prin oferirea

unor

cantitap.

marl de informap.i, fara a se a ~ t e p t a insa nici

un

raspuns bine definit din partea elevului.

Alte tehnici folosite in cursu terapiei includ managementul comportamentului,

managementul

situatiilor

de

criza, interactiunile structurate

c: i metode

mai traditionale de

S

consiliere.

3

In

n g l e z ~ trial

Page 18: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 18/137

2

hid

de

terapie B

MEDIUL

DE

PRED RE

La mceput,

predarea

se face mtr-un mediu care

sa

faciliteze

r e u ~ i t a

Uneori, simpla

indepartare

a elementelor care distrag atenpa

poate

favoriza succesul copilului.

a ~ predarea

trebuie sa se extinda rapid in medii

o b i ~ n u i t e

Nu numai ca acest lucru este mai firesc, dar

astfel copilul se

o b i ~ n u i e ~ t e sa

inve}e in orice fel de mediu. De aceea, terapia trebuie

sa

se

d e s f a ~ o a r e

in TOATA casa,

dar

afara, in locuri precum parcul,

restaurantul

McDonalds sau

pia}a. Daca distragerea atenpei este o problema, devine mai important sa-l inva}a}i pe copil

sa se concentreze in pofida factorilor

perturbatori din mediul

inconjurator. Copiii trebuie

sa

fie

capabili sa inve}e intr-o varietate

de

medii in care apar in mod natural elemente care distrag

atenp.a, astfel incat sa fie pregatip

pentru

a inva}a pe viitor in

medii

tipice

cum

este eel de la

~ c o a l a

ST DIILE

TER PIEI

Pe

masura

ce copilul inva}a, terapia

parcurge

stadii diferite.

e ~ i nu

sunt absolut distincte

exista trei faze principale care pot fi descrise:

In

stadiul

e

fnceput terapeutul

trebuie

sa

ajunga sa-l cunoasca bine pe copil. Este esenpal

stabilip o relape calda recompensatoare, bazata pe joaca. Pentru a realiza acest lucru, prim<

luna de terapie

pune

accentul

pe

identificarea stabilirea recompenselor, ceea ce inseanu

multa

joaca recompense oferite fara o regula anume.

Prin

crearea

unei

atmosfere pozitiv

copilul va fi mult mai deschis f } de procesul de predare

prin

urmare va progresa mai repe

~ i v a

avea

mai

pu}ine izbucniri comportamente disruptive. Este esen}ial

sa

aflap ce ii plal

~ i c e

nu ii place copilului sa identificap punctele lui slabe punctele lui tari.

,Sa

invep cum

se inva}a este

de

asemenea o

componenta

de baza a stadiului de incepator. Copilul trebuie

Page 19: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 19/137

Capitolul 1 lnterventia comportamentali intensiva

2

s inve}e di atunci ca.nd coopereaza i n d e p l i n e ~ t e o cerin}a va ob}ine recompense imediate

frecvente. Tot in aceasta faza

de

inceput, copilulinva}a cum

sa

stea jos sa asculte, cum

sa

se concentreze asupra sarcinii care is a dat, cum

sa

raspunda la comenzi,

cum sa

proceseze

feedbackul

cum

sa in}eleaga legatura dintre cauza efect. De aceea, acest

stadiu

este dedicat

invatarii de concepte abilitati.

tadiul intermediar de

terapie

presupune

inva}area

unor

abilita}i specifice

de

comunicare,

joe, autoservire interac}iune sociala. Conceptele complexe

sunt

impar}ite in mai mul}i p a ~ i ,

. care sunt preda}i in

mod

sistematic. Conceptele abstracte sunt traduse in exemple concrete. Pe

masura

ce

copilulinainteaza

in program, curriculumul se va ada

pta

personaliza, pentru a se

potrivi nevoilor copilului.

e ~ i

obiectivul ini}ial este

sa

accelera}i

rapid

dezvoltarea abilita}ilor,

obiectivul petermen

lung

este sa r e ~ t e } i capacitatea copilului

de

a inva}a a func}iona in

medii

naturale. De aceea, terapia trebuie sa se d e s f a ~ o a r e cat mai natural posibil pentru a promova

acest obiectiv major,

dar

fara sa compromita viteza de inva}are a copilului. Programa}i in acest

stadiu

intalniri de joaca

cu l}i

copii

i e ~ i r i in

diverse medii sociale comunitare. Tot acum

copiilor lise prezinta, de obicei, mediul

c o l a r .

tadiul v ns t

inseamna o terapie cat mai

naturala

generalizabila la mediul de zi cu zi.

Accentul principal cade pe perfec}ionarea unor abilita}i

mai

subtile de comunicare,

de

joaca,

sociale, afective cognitive. Tot in acest

stadiu

se incheie integrarea in medii naturale de

inva}are (de pilda,

~ c o a l a .

EV LU RE

Eficien}a terapiei trebuie evaluata permanent. Terapeu}ii trebuie sa adune zilnic date.

Informa}iile trebuie

sa

se refere in

mod

concret

atat

la programe, cat

la

comportamente.

edin}ele regulate cu intreaga echipa

sunt

momentele care permit analiza eficien}ei interven}iei

rafinarea programelor. Recomandam cu tarie inregistrarea

video

a lec}iilor eel pu}in o data

Page 20: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 20/137

 

hid de terapie

B

pe saptamana.

EFICIENT PROGR MULUI

S-a dovedit ca intervenp.a terapeutica i m b u n a t a ~ e § t e limbajul jocul relap.ile sociale

§i

autoservirea la copiii auti§ti. Fire§te insa ca terapia are rezultate foarte diferite care

depind

de

mai mulp. factori printre care varsta la care copilul a inceput terapia calitatea terapiei

capacitatea cognitiva a copilului

§i

c o n s e c v e n ~ a din mediul familial. Terapia este menita sa

dezvolte la maxim potenp.alul copilului.

De§i recuperarea este rezultatul pe care ni-l dorim

cu

top.i cercetarile arata

c

mai pup.n

de jumatate dintre copiii care incep terapia inaintea varstei de trei

ni

pot avea un asemenea

rezultat in condip.i optime de desfa§urare a terapiei. u toate acestea

aproape t o ~

copiii

studiati au facut progrese substantiale dezvoltandu-§i abilitatile de comunicare sociale

§i

de

joe. Este dificil sa determini dinainte care copil va

raspunde

favorabil la tratament.

P r e z e n ~ a

abilitap.lor de comunicare

§i gradul

general de capacitate cognitiva care preced terapia joaca

un

rol important in rezultatul final.

u

toate acestea viteza

cu

care copilul n v a ~ a

dupa

inceperea

terapiei este

un

indiciu mult mai sigur. Dupa §ase luni de program terapeutic va vep. face o

idee despre cat de rapid

va

progresa copilul.

C R CTERISTICI COMUNE LE PROGR MELOR DE C LIT TE

1 o n s e c v e n ~ a

in timpul

§i in afara orelor de terapie

2

Minim doua ore

pe saptamana

de supervizare

3

Parinp.i part icipa impreuna

cu

echipa

la

toate consultarile de grup

Page 21: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 21/137

Capitolul 1 lnterven1ia comportamentala intensiva

4 Terapeupi

noi

sunt instruip

inainte

de

a incepe

sa

lucreze

cu

copilul

5 Parinpi apreciaza echlpa de terapeup

6

ediu de lucru

placut

7

Problemele

sunt

discutate

cu

supervizorul

8 Nu

se fac

com

para

pi

intre copii

9 Nu

se fac

comparapi

intre terapeup

10 Stilurile diferite ale terapeutilor sunt

vazute

pozitiv

11 Flexibilitate

n

stabilirea

orarului

zilnic

12 Parinpi participa la o

parte din

sesiunile de terapie

13

Top

membrii echlpei comunica deschls intre ei

14 Intrebari solutii active creative

3

Page 22: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 22/137

Capitolul 2 0 metoda potrivita

§i

pentru copiii mari }i adolescenti

0

metod

potrivit

§i

pentru

copiii

m ri

t

dolescenti

5

D e ~ i

este

adevarat

c eel

mai bun moment

pentru inceperea terapiei este la o varsta cat

mai mica majoritatea copiilor mari pot beneficia ei de terapie intensiva. Dar lucrul cu a c e ~ t i

copii trebuie

sa

pomeasca de la achizipile deja existente prin adaptarea rafinarea

modelului

terapeutic. Adaptarile

sunt

necesare in cazul copiilor mari nu

doar

in ceea ce

p r i v e ~ t e

terapia

ci

comunicarea dintre

terapeut

parinte.

P a r i n ~ i i

copiilor

u t i ~ t i mari au avut

de

multe

ori

x p e r i e n ~ e

total diferite

de

cele ale

a r i n ~ i l o r

de copii mici. i au fost nevoifi sa faca f a ~ a pentru o perioada mult mai lunga provocarii

teribile

de

a

c r e ~ t e un

copil afectat sever. Ani la

rand

au incercat

sa

se descurce

prin a ~ i ~ u l de

o p ~ i u n i terapeutice mode de tratament polemici intre s p e c i a l i ~ t i .

u

fost probabil extrem

de

f r u s t r a ~ i

de faptul ca nu au beneficiat de servicii adecvate. A c e ~ t i

p a r i n ~ i

traiesc de multe

ori sentimente intense

de

neajutorare deznadejde furie

v a z a n d u ~ i

copilul

cum

c r e ~ t e

fara

sa faca progrese majore. 0 i n t e r v e n ~ i e de succes

in

cadrul familiilor cu copii mari trebuie sa

pomeasca de la preocuparile frustrarile furia

p a r i n ~ i l o r .

De asemenea trebuie

sa

combine

intervenpa intensiva cu

educarea

consilierea parentala pentru a da o

s o l u ~ i e

acestor u f e r i n ~ e

vee hi.

In

primul

rand este esenpal

sa s c u l t ~ i

sa

m c e r c a ~ i sa m ~ e l e g e p

problemele parinplor

dar

c i

sale

aratati

cum

sa lucreze

mai

bine

cu

sistemul. Aceasta

mseamna

sale

oferiti informatii

sa-i a j u t a ~ i sa identifice resursele

de

care au nevoie

sau s a ~ i

construiasca

r e ~ e l e de

suport.

Este foarte important sa le

a n a l i z a ~ i

e x p e r i e n ~ e l e . P a r i n ~ i i copiilor mari au fost de multe ori

bombardati cu

informatii incorecte. De aceea este esential

sa

le oferiti informatii precise c i

'5

s

c l a r i f i c a ~ i anumite pareri

de

exemplu sa e x p l i c a ~ i diagnosticul etiologia tratamentul

Page 23: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 23/137

  6

hid de terapie B

pronosticul. Rareori parin tii

nu

au fost t r a ~ i de o

~ a n u m i t a

metoda miraculoasa

de

vindecare.

Astfel de discutii inseamna insa sa va confruntati cu durerile furia parintilor care au

un

copi

autist.

Dar probabil ca eel mai important aspect al relapei cu parintii este legat de

a ~ t e p t a r i l e

lo

fata de dezvoltarea ulterioara a copilului. Parinpi trebuie ajutap a ~ i formeze

~ t e p t a r i

realiste

Unii supraestimeaza potenpalul copilului se complac intr-o negare accentuata a realitapi.

Alpi sunt exagerat de

e s i m i ~ t i

au devenit r e d i n d o ~ i ideii larg

raspandite

ca nu prea ai cum

sa

schimbi soarta

unui

copil autist.

e ~ i

pronosticul presupune o

mare doza de

incertitudine

trebuie

mentinut

un

echilibru intre

optimism

realism. Acest

lucru

este valabil pentru parinti

copiilor mid dar este

cu

mult

mai

important pentru parintii copiilor marl, pe care apropierea

adolescentei,

cu

incertitudinile problemele ei, ii sperie.

Ajutorul dat parintilor pentru a face fata comportamentelor defidentelor copilului este

un

element

important

in

tratamentul

copiilor mari.

A c e ~ t i a

prezinta de obicei o frecventa o

intensitate mai mare a comportamentelor disruptive, care sunt mai greu de infruntat. Dupa

parerea

noastra, este

important

ca parinpi sa fie invatap

sa

aplice tehnidle de

management

a

comportamentului in afara orelor de terapie intensiva directa cu copilul.

In

vreme ce cea ma

mare parte

a terapiei copiilor

mid

se petrece in sesiuni structura te de

lucru

individual, terapia

copiilor mari presupune

mai multa

implicare

din partea parinplor

mai putina interacpune

formala pe parcursul zilei. Subliniem inca o data faptul ca parinpi trebuie sa se concentreze

nu pe exerdpi distincte de tip DTT, d pe , terapia

din

afara terapiei . Gestionarea

i e ~ i r i l o

comportamentale ale copilului

in

comunitate, fadlitarea limbajului cand se afla in

a ~ i n a sau

ajutorulla

joaca oferit

n

pare

sunt

lucruri absolut la fel

de importante

ca sesiunile formale

de

terapie.

Lucrul

cu

copiii

mari

presupune 0

buna intuipe

practica. Inseamna sa-i ajutati pe parinti s

acomodeze

terapia

la vi f lor §i nu vi f lor la terapie.

Inseamna sa

evaluap

nevoile familiei

sa

o ajutap a ~ i stabileasca prioritaple. Este esenpal sa nu le sporip problemele, d sa le aratap ca

Page 24: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 24/137

Capitolul 2 0 metoda potrivita § pentru copiii mari §i adolescenti 7

intelegi situatia lor personala ca oferiti terapie in contextul nevoilor familiei lor.

entru

acest

lucru, este nevoie de multe ori sa identificati alternative practice, sa rezolvati probleme sa-i

ajutati pe parinti sa

devina

invatatorii

propriului

copil in calitatea lor primordiala de parinti.

Mai inseamna sa

punep

in aplicare

un tratament

care

sa

nu faca compromisuri cu eficienta,

dar care in a c e l a ~ i timp sa nu ingreuneze situapa

oricum

dificila in care se afla familia. rin

urmare, identificarea utilizarea tuturor resurselor, inclusiv recrutarea formarea

de

terapeuti

nespecializap, este o

dimensiune

esenpala a terapiei copiilor

mari

adolescentilor.

TER PI COPIILOR MARl

Probleme asociate cu copiii marl

Probleme de

comportament statura

fizica

Timp mai mare necesar

deprinderii

comportamentelor

~

E posibil

sa

fie nevoie

de

o stabilire a prioritatilor

in

ceea ce

p r i v e ~ t e

comportamentele

care trebuie modificate

~ Discrepanta intre abilitati de pilda, i t e ~ t e dar nu se imbraca singur)

~ Probleme cu recompensarea de exemplu, trebuie gasite recompense adecvate varstei)

Nevoia de flexibilitate §i creativitate

Accent mai mare pe c o a l a ca mediu

de

e s f ~ u r r e a programelor

Utilizarea resurselor existente

Diagnosticul facut public AR PUTEA atrage servicii educaponale mai bune

Page 25: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 25/137

  8

Ghid de terapie B

~ Regandirea metodei de pred re de exemplu, exercip.ile

s

fie

m i

u ~ n distincte)

Aspecte privitoare

a

curriculum

Accent m i m re pe abilitap.le recreap.onale sociale

Comunicare funcp.onala nonverbala), d c e cazul

Abilitati de autoservire alte abilitati necesare traiului zilnic

Accesul in comunitate

Adaptarea a nevoi crescuta de functionare independent

Atenp.onari indirecte pentru controlarea

comport mentului

Terapie cat

m i n tur l

posibil

Evitarea

d e p e n d e n ~ e i

de

ajutorul

individu l

Reducerea

pred rii prin x e r i ~

distincte

DTI)

Predarea

de

abilitati functionale

Accent deosebit pe joe socializare

Terapii specializate

Consiliere

Desensibilizare sistematica

Page 26: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 26/137

Capitolul 2 0 metoda potrivita pentru copiii mari adolescenti

9

Formarea abilitatilor sociale

Abordare multidisciplinara terapie ocupa}ionalajlogopedie, etc.)

Abordarea aspectelor legate

de

sexualitate

Rolul parintilor

Sa supravegheze/coordoneze echipa

Sa generalizeze: la supermarket, la baie, prin predare incidentala Goc socializare)

Sa nu se simta vinovap pentru ocaziile pierdute

A§teptari realiste

Exploatarea la maxim a potenpalului copilului

FORM DE iNV T M NT

utism

artnership crede ca forma

de invatamant

aleasa pentru copil trebuie

sa

se

e s f ~ o r e

intr un mediu

care sa fie cat

mai

pu}in restrictiv care sa-i

permita

copilului

un

numar

cat

mai

mare de achizipi

petermen

lung. Exista o

multitudine

de servicii

educaponale

disponibile,

deci este esential sa evaluati

cu

atentie care dintre ele

raspund

eel

mai

bine nevoilor copilului.

Fiecare

mediu

prezinta avantaje dezavantaje

de

care trebuie

sa pnep

cont atunci

cand

lua}i o

decizie. Nu este nevoie

sa

incepeti in

mod

obligatoriu

cu un

mediu restrictiv. La fel, echipa de

terapeup nu ar trebui sa excluda din start

un

mediu ~ c o l r neincluziv. Sunt perioade cand

un

mediu mai restrictiv se

p o t r i v e ~ t e

eel mai bine copilului permite

sa

atinga in cele din

urma

Page 27: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 27/137

3

Ghid de terapie B

un nivel ridicat de n d e p e n d e n ~ a

Echipa trebuie sa identifice mediul care i ofera copilului cea mai buna ocazie de a deprind

rapid abilitati noi

1n

cat mai multe arii de mvatare.

Odata

aleasa forma

de

mvatamant, trebu

facuta o evaluare permanenta pentru a identifica

rapid

ocazia copilului de a trece la un

no

nivel care sa-i fie benefic. Ceea ce

nu

1nseamna ca un copil trebuie sa avanseze cu cate

un

sing

nivel o data. De exemplu, daca face progrese remarcabile condipile permit,

un

copil poa

trece direct dintr-o clasa speciala mtr-o clasa cu incluziune totala. De asemenea, este importa

sa

nu ~ t e p t p

1n mod obligatoriu pana cand copilul s-a adaptat perfect la un mediu pentru

decide trecerea la un nivel avansat. Uneori provocarile suplimentare,

mediul

mai stimulat

sau

accesul crescut la recompense mai relevante i

permit

copilului sa aiba un succes imediat

noul mediu, chiar daca adaptarea la mediul din care a plecat

nu

era complet satisfacatoare.

CE M l RESTRICTIV

C MIN

PENTRU

COPIII

CU

H NDIC P

C S CLASA

SPECIALA

FORME DE iNYAT AMANT

CLASA

SPECIALA

CUCOPIT

TIPICI

CLASA

TIPic CU

ACfiVITA J1

SPECIALE

SEPARATE

CE

M l PUTIN RESTRICTIV

INCLUZIUNE

iNCLASA

TIPic CU

ASISTENTA

INCLUZIUNE

TOT

L

(FARA

ASISTEN J A)

Page 28: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 28/137

Capitolul 3 Recompense

3

Recompense

La inceput, eficienta

programului va

depinde foarte mult de puterea recompenselor care i se

ofera copilului.

In

timp, terapia propune

sa

dezvete copilul

de

recompensele artificiale

sa

puna

accent pe recompense naturale. De cele

mai

multe ori insa, la

inceputul

terapiei copilului

nu i se

pare

deloc

motivant sa

stea

l i n i ~ t i t sa

asculte sau sa colaboreze. La fel, probabil nici

sa

vorbeasca, sa se joace

sau sa

socializeze

nu

i se

pare

in

mod

firesc recompensator, altfel nici

nu

ar avea o tulburare diagnosticabila. Oferindu-i la inceput recompense artificiale, externe, vom

r e u ~ i sa-i dezvoltam

mai

bine

comportamentul

adecvat.

OBIECTII IMPOTRIV

RECOMPENSELOR

Unii obiecteaza 1mpotriva folosirii recompenselor

din

diverse motive. Recompensele

lise

par n e f i r e ~ t i .

Acest

lucru

se poate

datora

faptului ca au avut ocazia

sa

vada

un

sistem

prost

de recompensare fara nici

un

plan de reducere a lor. Insa toti oamenii sunt motivap de

recompense. Fie ca este

vorba

de salariu, de vacante,

de

hobby-uri sau

de

compania altora, ne

simtim impliniti datori ta recompenselor

din

viata noastra.

De multe ori,

opozipa

1mpotriva recompenselor se datoreaza asocierii lor

cu

ideea de a n t a j .

u

toate acesteal recompensarea folosita corect

nu

este

totuna cu

~ a n t a j u l .

In

viata

de

zi

cu

zi,

~ t j u l

inseamna

sa determini pe cineva

sa

faca ceva incorect

a ~ a cum ~ a n t a j e z i

o persoana

publica .

In

terapia comportamentala,

a n t a j u l ar

1nsemna

sa ~ t e p t i pana cand

vezi ca

persoana

refuza sa

faca ceva, apoi

sa

negociezi o recompensa. Sa luam un exemplu: copilul face scandal,

iar u i spui

ca daca se

o p r e ~ t e

va

primi

o recompensa. Nu aceasta este modalitatea corecta

Page 29: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 29/137

32

Ghid de terapie B

de a folosi o recompensa. Nu e bine sa-i amintiti cuiva de contingente in timp ce manifesta

comportament turbulent. Discupa despre recompense este in sine o recompensa f?i nici mac

aceasta forma Uf?oara de recompensare

nu ar

trebui sa apara

in

timpul

unui comportame

turbulent. n plus, anuntarea contingentei1i da copilului ocazia sa negocieze sau sa se gandeas

daca merita sa se comporte frumos.

0 alta situatie care poate semana cu f?antajul este promisiunea automata a unei recompen

in acelaf?i timp in care se exprima o cerinta. Aceasta poate face pe copil

sa devina

depend

de promisiunea recompensei f?i sa refuze sa indeplineasca comportamentul cerut ori de cate

NU se promite nici o recompensa. i

mai

rea e

situapa in

care tachinezi copilul cu recompen

dorita, dar nu i-o dai pana

nu

manifesta

comportamentul

dorit. Toate acestea

sunt

foarte depa

de

un

contract

comportamental

bine negociat sau

de

alte forme de recompensare pozitiva. Po

eel

mai

intalnit

exemplu

de recompensa contingenta in viata de zi cu zi este salariul. Inca nu

auzit

pe

cineva care sa se

planga

ca salariul

pe

care primef?te lunar este o forma

de

f?antaj

Se obiecteaza 1mpotriva recompenselor f?i din

cauza

temerii ca ar putea provoca dependen

Insa

dependenta

a

pare

doar daca recompensele

nu

sunt bine

reduse f?i

daca motivatorii natur

nu

sunt

prinf?i

in

planul terapeutic. Programul ideal pomef?te de lao recompensare frecventa

apoi trece rapid la frecvente natura le de recompensare.

0 alta scuza pentru refuzul de a acorda recompense unui copil este convingerea ca nimic

nu

p

motivant pentru el De multe ori, acest lucru se intampla atunci cand copilul primef?te recompens

fara sa munceasca pentru ele sau indiferent de cum se comporta. Gustarile favorite, televizorul, ief?

afara s-ar putea sa fie mtotdeauna disponibile ca activitap curente, deci

ln mod

sigur

nu

au cum

funcponeze ca recompense. Daca ln sa este adevarat ca

nu

exista recompense eficiente pentru

un

co

atunci trebuie sa va propunep sale creap. Identificarea f?i dezvoltarea recompenselor esteun proces

durata. Chiar daca aveti o multime

de

recompense existente, merita intotdeauna sa gasiti mai mul

Daca nu

avefi

recompense

bune

nu vii str duifi sa le gasifi nu

are

rost sa vii

mai apucafi

de terapie.

Page 30: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 30/137

Capitolul 3 Recompense

33

IDENTIFIC RE

.

DEZVOLT RE RECOMPENSELOR

Simpla observare a copilului

poate

ajuta la gasirea recompenselor potrivite. De

multe

ori

avem impresia g r e ~ i t a ca recompensa trebuie sa fie ceva complicat. Dar lucru.ri extrem de mici

nemsemnate

pot deveni

recompense daca sunt ingenios ,ambalate sau ~ c

sunt,

vandute

cu entuziasm. Compor tamentele foarte frecvente ale unui copil

de exemplu

faptul ca asculta

muzica sau case uita la televizor sunt eel mai probabil recompense. Orice ii place sa facade

bunavoie va funcp.ona probabil ca recompensa. Evenimente zilnice

cum

ar

fi timpul

petrecut

cu un

parinte o plimbare sau

un

masaj pe spate

pot fi

motivatori eficienp..

Primul

pas spre

dezvoltarea recompenselor este

pur simplu

sa expuneti copilul la

potentiale recompense. Uneori copilul

nu ~ t i e cum

sa manevreze o jucarie astfel

n u - ~ i da

seama cat

de

interesanta poate fi De multe ori cei mici nici macar u - ~ i

dau

seama ca le place

o

anumita

jucarie activitate sau mancare. Inclusiv adulpi se

pot

e c u n o ~ t e

1n

acest fenomen.

Gandulla o

anumita

mancare va poate oripila

t o t u ~ i

daca

va

luap.

inima 1n dinp

gustati

s-ar putea sa descoperip. 0 delicatesa.

Accesul liber la potenp.ale recompense le poate de asemenea transforma 1n recompense

reale.

Odata

ce copilul are liber acces la ele s-ar putea sa

devina

interesat

sa vrea

mai mult.

Companiile de televiziune prin cablu procedeaza la fel: le ofera periodic clienp.lor ocazia de

a vedea gratuit diverse canale de filme. Au observat

caprin

expunere acces gratuit o parte

dintre clienti sunt

destul

de motivap. pentru a se hotari sa cumpere serviciul respectiv.

De

multe

ori recompensele pierd valoarea recompensatoare din

cauza

efectului de

sajietate. Daca

e ~ t i expus

prea mult la ceva ce ip place pana la urma se poate mtampla

sa nu

te mai bucuri la fel de mult. De exemplu daca mananci prea mult dintr-o anumita mancare

n

cele

din urma

te

p l i c t i s e ~ t i

de ea indiferent cat

de

tare

ip

place. Pentru a

preveni

satietatea

Page 31: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 31/137

4

Ghid de terapie B

pentru a menpne valoarea recompensatoare, este necesar ca

din

cand in

cand

recompe

sa

nu mai

fie accesibila. Acest

lucru

e dificil de facut

cand

copilului inca ii place recompe

Dar dadi nu retragep.

din

cand in

cand

o recompensa extrem de motivanta, impiedicap.

recompense

mai

slabe

sa devina

eficiente, iar copilul se va

satura

in cele din

urma de

acea un

recompensa puternica. Ceea ce

a v e ~ i

de facut este

sao

inlocuip.

cu

alte recompense

mai

sl

astfel

meat

copilul

sa nu

primeasca prea des

un singur

item.

De asemenea, este recomandabil

sa

limitap.

accesulla

recompensele

putemice

astfel m

sa fie accesibile doar

in anumite momente sau

pentru

anumite

comportamente. Daca

un

c

nu r e u ~ e ~ t e sa fie atent in timpul terapiei formale, p u t e ~ i folosi o anumita recompensa

care ~ i - o o r e ~ t e mult doar in acea

perioada

de lucru.

Nu

numai ca astfelii pastrap. valo

recompensatoare,

dar e u ~ i p . sa

motivap.

suplimentar

copilul

sa

fie a tent. De

multe

ori l rug

pe parinp. sa incuie anumite recompense sale faca accesibile doar in timpul terapiei.

0 modalitate eficienta de a crea recompense este

sa a s o c i a ~ i

recompense potenp.ale

recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potenp.ale vor dobandi o valo

recompensatoare similara. Acesta este,

de

exemplu, motivul pentru care asociem intotdea

recompensa sociala (de pilda, laudele

sau m b r a p . ~ a r i l e cu

recompense materiale ca manca

jucariile a c t i v i t a ~ i l e . Un alt

exemplu

ar i

sa

c o p l e ~ i p .

un

mic spectator venit fara entuzia

la

un

meci

de

fotbal cu pufuleti, alune § i

vata

de zahar, oferite insa nu.toate odata, ci pe ra

de-a lungul reprizelor meciului.

EV LU RE RECOMPENSELOR

Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele aida orice Este esen

sa

avep. o

gama

foarte larga de recompense, astfel

meat sa

folositi recompensarea diferenp.

Cu alte cuvinte, vep. oferi recompense foarte puternice

pentru

comportamente exceppon

recompense

medii

pentru comportamente

medii

recompense mai slabe pentru comportame

Page 32: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 32/137

Capitolul 3 Recompense

5

mai pu}in importante.

in

acest fel, nu

numai

di recompensa}i comportamentele mai bune, dar

motiva}i copilul sa se straduiasca mai mult.

SELECT RE MODELULUI DE RECOMPENS RE

De obicei, terapia debuteaza cu un

ritm

frecvent

de

recompensare. LA INCEPUT,

copilul se poate sa aiba nevoie sa fie recompensat la fiecare cateva

minute pentru

ABSENJA

comportamentului turbulent. Dar, mai important, PREZENJA comportamentului adecvat ar

trebui

sa

fie urmata de o recompensare mai puternica.

Nu

uita}i ca scopul terapiei este ca recompensarea sa ajunga la o frecven}a naturala.

e ~ i

la inceput s-ar

putea

sa folosi}i recompensarea continua, este vital sa trece}i

rapid

la frecven}e

intermitente de recompensare de exemplu la 15 minute, apoi la 30, 60, etc). Obiectivul principal

este

sa urma}i frecven}a de recompensare pe care copilul e eel mai probabil sa o intalneasdi in

mediul

natural

de exempu, la clasa). Scopul

petermen

lung este de a ajunge lao frecven}a

naturala de recompensare de exemplu, o data

pe

zi sau chiar

pe

saptamana).

Modelul ini}ial

de

recompensare trebuie sa se bazeze

pe

rata cea

mai

frecventa

de

apari}ie a

OJm.portamentului disruptiv

pe

care ll ave}i

in

vedere. De exemplu, daca ave}i

un

copil care se

.manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback recompensa

. inainte de a se implini sfertul

de

ora de

pilda la

10 minute).

in

acest fel,

va

asigura}i ca

r i m e ~ t e

RCOmpensa se bucura

de

ea. E ~ e c u l se datoreaza de multe ori

unui

model de recompensare

hazat

pe

intervale

prea

lungi. Concret, acest lucru inseamna ca

un

comportament disruptiv

se

manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se s f a r ~ e a s c a

prin urmare

copilul are

acces la recompensa. Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata

llai mult, o frecventa slaba

de

recompensare scade foarte

mult

motivatia.

Cfuld se reduce frecven}a de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca

Page 33: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 33/137

  6

Ghid de terapie ABA

nu oferip. recompense mai puternice este posibil sa a

para

regresia deoar.ece nu exista nimic car

sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa

nu

oferip. de la mceput recompens

extrem de puternice altfel vep. i pri.ngi mtr-o capcana:

nu

vep. putea oferi recompense ma

puternice

pe masura

ce scade frecventa

de

recompensare.

A vep. mai jos un exemplu

de

model de recompensare. Recompensele cresc In

putere

d

la stanga la dreapta. Intervalele de timp sunt relative. Cel mai scurt interval poate i de 30 d

secunde sau de 15 minute.

Pe

masura ce valoarea recompensei

c r e ~ t e

spre partea dreapta

scalei

timpul

necesar a ~ t i g a r i i recompensei devine el progresiv

mai

lung.

LAS MIN

Stafide

LA 5 MIN LA3 MIN

1 2 cana sue 5 min joaca

LA6 MIN

Muzica

DE DOUA

ORI PE Zl

Video

REGULI DE RECOMPENSARE

ZILNIC

I e ~ i t afara

Probabil ca unul dintre cele mai cercetate subiecte din psihologie a fost recompensarea

De

mai

bine

de

o

suta de

ani

psihologii

au

examinat principiile practica folosiri

recompenselor. Recompensarea s-a dovedit nu doar eficienta ci esenp.ala pentru modificare

comportamentului. In urma cercetarilor s-a

putut

stabili un sistem de reguli care

sa

asigur

folosirea cea mai eficienta a recompenselor.

Recompensarea face parte

din

viata noastra

de

zi

cu

zi. Profesorii parintii angajatorii

antrenorii apeleaza cu top.i la recompense. Ele nu sunt folosite t o t u ~ i mtr un mod sistematic

Cei

mai mulp.le

ofera fara

sa

cunoasca

prea

bine regulile

dupa

care recompensele

devin

ma

eficiente. Din pacate aceste reguli

nu

pot i ocolite daca dorim maxim de eficienta.

Regulile de recompensare au fost descrise In multe carti manuale. Iata-le

pe

cele ma

importante dupa

parerea

noastra:

Page 34: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 34/137

Capitolul 3 - Recompense

37

1. Recompensele trebuie sa aiba valoare recompensatoare

De multe ori ne mchipuim ca altora le-ar placea ce ne place

noua

de exemplu, g h e ~ a t a

cu

ciocolata, muzica folk, golful, etc.), d e ~ i

poate

unii s-ar putea sa nu le ,guste deloc. Evident ,

daca

i p s e ~ t e

valoarea recompensatoare, nici comportamentul

sau

abilitatea dorita nu vor r e ~ t e

ca

f r e c v e n ~ a sau ln eel mai bun caz vor i

deprinse

foarte meet. Prin

urmare,

este necesar sa

stabilim daca ceea ce

noi consideram

ca este

recompensa

chiar are o astfel de valoare.

Situapa

trebuie evaluata permanent. Copilul se bucura cando r i m e ~ t e ? Daca e lasat sa aleaga, copilul

prefera aceasta recompensa? Testul

ultim

pentru a afla valoarea

unei

recompense este cat de

mult sa t r a d u i e ~ t e copilul sa munceasca

pentru

a

0

c a ~ t i g a .

Este extrem de important sa

m o n i t o r i z a ~ i

continuu valoarea recompenselor. Din pacate,

aceasta valoare se schimba rapid.

De

aceea trebuie sa fim

destul

de flexibili

pentru

a schimba

recompensele ln f u n c ~ i e de r e f e r i n ~ e l e

curente

ale copilului.

2. Recompensarea trebuie sa fie contingenta

Recompensele trebuie

sa

fie accesibile doar atunci cand copilul manifesta comportamentul

dorit

A

e ~ i

grija sa

nu

le

lasap

la

mdemana

copilului daca acest

comportament

nu

a pare, altfel

puterea recompensei scade. A ~ a d a r

mcercap

sa a l e g e ~ i doar recompense care

pot

i oferite

mntingent.

Nu alegep o

recompensa

daca nu o p u t e ~ i retrage ulterior sau daca retragerea ei

creeaza probleme marl.

Exista o singura exceppe

de

la aceasta regula. P u t e ~ i

din

cand

ln

cand sa oferip acces

DeContingent lao recompensa pe care copilul o alege rareori, tocmai pentru a-i

c r e ~ t e

interesul

pentru ea.

3. Recompensele trebuie sa fie foarte variate

Oferind recompense foarte variate, e ~ i

reduce

posibilitatea

p a r i ~ i e i

sap

eta

pi. Recompensele

1RJI ram.a.ne astfel proaspete puternice. In plus, avep la mdemana instrumente

prin

care sa

Page 35: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 35/137

  8 Ghid de terapie B

oferip feedback diferenpat. Chiar

dadi

o recompensa este mai atractiva pentru copil dec

altele, folosip-o

prin

rotape cu recompense mai pupn puternice. De asemenea, avep grija sa n

recompensap

niciodata mai mult decat trebuie.

Ori de cate ori copilul are

pupne

recompense, alegep-le

pe

cele

mai

puternice pentru

recompensa comportamentul eel mai important.

4. Recompensele sociale trebuie asociate

cu

recompensele primare

Chiar daca recompensele sociale de pilda, zambetele sau laudele) nu-i plac copilul, ele v

capata la randullor valoare recompensatoare daca le asociaji cu recompense

primare

mancar

sucuri, jucarii preferate, etc.). Dezvoltarea recompenselor sociale

va

permite sa

combinap,

cele din urma recompensele sociale §i primare s reducep la maxim frecventa

de

oferi

a recompenselor tangibile. Mai mult, recompensele sociale

sunt

principalele recompense d

viata de zi cu zi.

5.

Dezvoltati

}i

identificati permanent recompense

Cautati in fiecare zi prin casa

§i

adunati obiecte noi,

pe

care

sa

le incercati; plimbati-

printre rafturile cu jucarii ale supermarketurilor; incercaji

§i

recompense care

au

funcpon

pentru alp copii. Chiar

daca

vise pare

ca

o jucarie sau o activitate nu-i place copilului, nu v

dati batuti.

Ganditi-va la felul cum se autostimuleaza copilul ca

sa

va

dati seama

ce fel

de

activita

prefera. Copiilor care se autostimuleaza

vizualle

pot placea labirinturile cu bilufe colorate s

clepsidrele

cu

lichid. Copiilor care se autos timuleaza

auditiv

s-ar putea

sa

le placa CD-uri

muzicale, dirtile

cu

melodii sau instrumentele de cantat. Copii lor care se mi§ca mult le plac

obicei saltelele de sarit, masajul §i gadilatul.

Jucariile care ilustreaza relapa cauza-efect sunt de multe ori indragite de copii. Jucarii

cu

utilizari multiple

pot fi

folosite timp indelungat, pe

masura

ce copilul progreseaza. Caut

Page 36: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 36/137

Capitolul 3 - Recompense

9

obiecte care ofera stimulare senzoriala (de pilda, jucarii care fac zgomot, se

m i ~ c

sau produc

lumini), oportunitap de explorare (de pilda, obiecte de tip

pin

art4

o gama larga de posibile

utilizari, de la

simplu la

complex.

6

Folositi recompense adecvate varstei

Acest

lucru

s p o r e ~ t e

~ a n s e l e

copilului autist de a

i

acceptat de copiii de

a c e e a ~ i

varsta. In

plus,

nu

iese

prea

mult in evidenta nici faptul ca este recompensat. Cei

din jur

se vor

raporta

ei mai firesc la copil, el n s u ~ i simpndu-se la fel cu cei de-o varsta, dobandind o imagine mai

buna despre sine incepand

sa

aiba interese noi, mai sofisticate. In f a r ~ i t acest lucru ajuta

Ia

generalizare, intrucat copilul are mai

multe

n s e

sa

intalneasca aceste recompense

in mediul

natural.

7 lmprevizibilul noutatea cresc mult valoarea recompensei

Dupa cum ~ t i m

surprizele

aduc mai intotdeauna

bucurii au darul

sa

motiveze.

Puneti

recompensele intr-un saculet sau o cutie a misterelor astfel ii puteti oferi copilului intaritori

noi

doar

schimband modul

de

prezentare. Entuziasmul va

i

asociat

cu

persoanele, locurile

materialele didactice din timpul sesiunilor

de

terapie.

8 La

inceput recompensele trebuie sa fie imediate

Recompensa are

maxim de

eficienta atunci cfuld este oferita

in mai pupn de jumatate

de secunda dupa

un

comportament. Se formeaza astfel cea mai puternica asociere dintre

romportament recompensa, iar copilul intelege foarte limpede care este comportamentul

do:rit

Caracterul

imediat

al recompensei este

important mai

ales la inceput, cand copilul

invata

s

invete .

Un

alt avantaj al recompenselor imediate este ca reduc rapid posibilitatea ca alte

mmportamente sa fie recompensate

din r e ~ e a l a .

De exemplu, daca v-ati propus

sa

incurajap

4 Obiectele de tip pin

art

sunt formate dintr-o

multitudine

de ace metalice care gliseaza inainte mapoi

pe

suprafata care le suspne. Apasand pe aceste ace, se obJ:ine relieful figurii care preseaza .

Page 37: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 37/137

4

Ghid de terapie ABA

contactul vizual,

dar

1ntarziati

cu

recompensa, s-ar

putea sa

recompensap., de fapt,

momen

cand

copilul intoarce privirea

in

alta parte. La fel, daca recompensap. copilul

la

cate

minute dupa comportament, e foarte posibil ca el sa fi uitat ce a fikut deci sa nu mai ~ t i e

comportament sa repete

pe

viitor. u toate acestea, pe masura ce terapia avanseaza, trebuie

intarziap. in mod deliberat recompensa, astfel incat copilul sa se

b i ~ n u i a s c a cu

r e c v e n ~ e l e m

slabe de recompensare, existente

in mediul

natural.

9 Modelul de recompensare trebuie sa fie aplicat cu consecventa

o n s e c v e n ~ a

cu care este

primita

recompensa

c r e ~ t e

posibilitatea ca

un comportamen

se repete

cu

r e c v e n ~ a

dorita.

u

cat recompensa este

mai

previzibila,

cu atat mai

probabil

fi comportamentul-p.nta. Daca

nu

este recompensat

comportamentul

pozitiv

cand

se manife

sau,

mai

rau, daca apar comportamente negative copilul este

oricum

recompensat, progre

va scadea dramatic. Pe masura ce reducep. r e c v e n ~ a de recompensare, ramane la fel de import

ca t o ~ i cei care fac parte din echipa sa aplice cu

c o n s e c v e n ~ a a c e e a ~ i

f r e c v e n ~ a pentru a

o b ~

cele

mai bune

rezultate.

10 Recompensele trebuie red use in timp

u

cat

se menp.ne

mai

mult

timp

o f r e c v e n ~ a intensiva de recompensare,

cu atat

mai dif

va

fi

sao diminuap.,

iar

comportamentul-p.nta este foarte posibil

sa dispara dupa

ce reduc

recompensele. Dupa ce ap inceput sa diminuap. r e c v e n ~ a de recompensare, pot exista perioa

cand devine necesar sa

r e ~ t e ~ i

pentru scurta vreme r e c v e n ~ a in cazul in care copilul regresea

De asemenea, pe

masura

ce scade

r e c v e n ~ a

recompensarii avep.

a ~ t e p t a r i

crescute de la co

este

important sa

oferip. recompense

mai

putemice, altfel e posibil

sa apara

regrese.

11 Evaluati cu atentie momentul in care oferiti recompensa

Asigurap.-va ca oferirea recompensei nu

intrerupe un

raspuns foarte bun. Invers, asigur

va ca recompensa

nu

intarzie atat de mult incat

a ~ i reduca din

f i c i e n ~ a .

Pentru

a evita acea

posbilitate, putep. recurge la o tranzip.e verbala de exemplu, apreciap. verbal comportamen

Page 38: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 38/137

Capitolul 3 - Recompense

4

in loc

sa

recompensap.), dar la un comportament nonverbal (de pilda, zambip., dati din cap

sau ridicati degetul mare). Straduiti-va sa obtineti

mai

multe

raspunsuri

inainte

de

a oferi o

recompensa tangibila. 0 alta modalitate de a umple timpul dintre aparip.a comportamentului

oferirea

e c o m p _ ~ n s e i

este sa folositi

un

sistem de reprezentare simbolica a recompenselor pe

care le c a ~ t i g a copilul.

12. La inceputul terapiei rostiti numele comportamentului pe care il recompensati

In felul acesta, copilul intelege care e

comportamentul

recompensat faptul ca doriti sa

l

repete. De asemenea, se

i n t a r e ~ t e

legatura dintre recompensa comportament. Rostirea

cu

voce tare a numelui comportamentului va ajuta ca terapeut,

pentru

cava menp.ne concentrat

pe

obiectivul lectiei. Mai tarziu

nu va mai £

a ~ a

de important

sa denumip. in mod specific

fiecare comportament, intrucat copilul va

£

capabil

sa

inteleaga contingenta.

13. in timp faceti trecerea spre recompense mai putin neobi§nuite

§i

mai practice

Recompensele practice naturale

promoveaza

generalizarea.

In

caz contrar, e foarte

posibil ca prezenta copilului

in

medii naturale, unde nu sunt accesibile recompense, sa dudila

disparitia comportamentelor adecvate reaparip.a comportamentelor disruptive.

14. Nu folositi recompensele ca §antajl

Nu o b i ~ n u i p copilul sa

auda

dinainte despre recompensa pe care o va c a ~ t i g a Cand apar

comportamente disruptive, nu-i amintiti copilului despre recompensa pe care o va

primi daca

se

o p r e ~ t e mai

ales

nu l

amenintaP. ca o va pierde.

Nu

, plusap." daca se

i n r a u t a t e ~ t e un

comportament

disruptiv, adica nu introducep. o recompensa sup imen ara, care nu era prezenta

inainte

de

inrautati rea situatiei.

$antajul este ext rem

de

atragator

Petermen

scurt, pare foarte eficient. De

multe

ori copiii

inceteaza imediat comportamentul disruptiv daca

sunt

~ a n t a j a p Este o strategie pe termen

scurt care

poate

~ u r rapid situap.a,

dar

care va provoca probleme de durata. mandoi putep.

Page 39: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 39/137

42

Ghid

de

terapie

B

deveni

dependenti de

aceasta forma de §anta}. Vep

fi nevoip

sa-i

,amintip

deseori copil

de recompensa §i

de

ceea ce trebuie sa faca

pentru

a o ca§tiga. In acest fel, lasati loc negocier

tocmelii, iar copiii se

pot

obi§nui ca mai intai sa se gandeasca

daca

recompensa merita efo

pe care

i l

cerep

de la ei

Este

mai

bine

sa

anuntaJi recompensa

DUPACE

se manifesta

comportamentul

ADECV

Dincolo de faptul ca impiedicap dezavantajele §antajului, recompensarea este §i mai pu

previzibila, deci va va

i

m a i U§Or sa 0 reducep. Odata ce ati inceput sa va bazap pe tocm

,Daca ..

, atunci

.. ,

recunoa§tep ca rezultatul interacpunii este

mai important

decat proce

,Daca nu mai

Jipi,

1Ji

iau

un

sue " In acest

punct,

copiluli§i

va

schimba

comportamentul

d

datorita beneficiului promis, §i

nu

pentru ca e

un

copil ascultator sau pentru ca a§a e frumo

se comporte. 0 astfel

de situape pune

accentul pe recompensele exterioare

§i

copilul

nu va

ajunge sa interiorizeze singur dorinta de a face alegeri mai bune.

15 Utilizati recompensarea diferentiata

Probabil

una

dintre cele

mai importante metode

de

predare

a abilitaplor

§i

de modifi

a comportamentelor disruptive este recompensarea diferenpata. Ideea este simpla: oferip

mai puternica recompensa pentru eel

mai bun comportament

sau raspuns. Comportamen

cele

mai

dorite primesc recompensele pentru care copilul

,ar da

orice"

sale

aiba,

in vrem

comportamentele mai pupn insemnate primesc recompense de calitate mai slaba. Tabelu

mai jos prezinta exemple de recompense diferenpate care pot

i

folosite

in

terapia formala:

FEEDB CK DIFERENTI T .

INFORM TIV

R SPUNS CORECT ATENJ IE BUN

BRAVO

FOARTE BINE

Page 40: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 40/137

Capitolul 3 Recompense 43

E$TI FOARTE A TENT

PERFECT

E$TI

UN

COPIL

ISTET

EXCELENT

SUPER

MINUNAT

R A . S P U N S ~ O R E C T D R ATENTJE SL B

BINE.

CORECT.

A$A.

DA.

POTJ

1

MAl BINE.

AHA.

BUN.

AI RAsPUNS BINE.

RA.SPUNS INCORECT, D R ATENJ IE

BUN

AI INCEPUT BINE,

DAR

..

CAMA A.

.

FOLOSE$TE AMANDOUA MAINILE.

.

Page 41: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 41/137

 

Ghid de terapie

B

FACUMFACEU.

sA

MAl

JNCERCAM 0 DATA

E$Tl PE-APROAPE

NUCHIAR.

Gest cu capul care sa semnifice ,NU

NICI UN

RA.SPUNS S U RA.SPUNS INCORECT, CU ATENJ IE

SL B

TREBUIE SA FII A TENT

ASCULTA MAl BINE

NU.

TREZlREA

NU E$Tl A TENT.

NU ASCULTI.

MACAR INCEARCA .

FIIATENT

TE-AM INTREBAT CEV

A.

A$TEPT RASPUNSUL TAU.

ALO

TONUL VOCII EXPRESIA FETEI FOLOSIREA RECOMPENSELOR TAN

BILE

VOR

EXPLICA MAl BINE RECOMPENSA.

Page 42: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 42/137

Capitolul 4 Comportamentele disruptive 5

omportamentele

disruptive

Comportamentele disruptive reprezinta probabil

unul

din cele mai mari obstacole in

terapie. Astfel de comportamente pot fi extrem de greu de schimbat pot provoca enorm de

mult stres frustrare de ambele

parp

Dar eel

mai

mare obstacol este probabil reticenta tuturor

de a

aborda

aceste comportamente. De

multe

ori ele

nu

sunt nici macar luate

in

considerare ca

posibile obiective

de

lucru.

Exista

mai multe

motive pentru care programele de terapie

nu abordeaza

aceasta

zona

critic

a.

n primul

rand comportamentele disruptive sunt extrem

de greu

de schimbat. Ele reprezinta

o forma foarte eficienta de adaptare a copilului la lumea din jur. Ca orice comportament

adaptativ

care a fost eficient in repetate randuri fie timp de

un

an fie de zece este foarte greu

de schimbat.

Cand

incerci sa modifici comportamentele disruptive intensitatea frecventa lor

pot

c r e ~ t e uneori intr-o masura alarmanta. Copiii se supara cand incercam sa-i dezvatam de

comportamente care au funcponat

pana

atunci foarte bine pentru ei. De asemenea ei

~ t i u din

trecut ca intensificarea

comportamentului

ii face pe cei

din

jur eel

putin

uneori

sa

cedeze

s le faca pe plac. Pentru ca nu vrem sa ne vedem copiii suparap pentru ca nu vrem sa le

infruntam

mania este

mai tentant

sa cedam. Este o reactie foarte fireasca in astfel

de

situatii.

in

pacate cedarea

nu

face decat

sa

intareasca

un

comportament

disruptiv ceea ce

s p o r e ~ t e

enorm

dificultatea de

a 1

schimba pe viitor.

Un alt motiv pentru care comportamentele disrupt ive

sunt

de

multe

ori trecute

cu vederea

este convingerea ca

imbunataprea

abilitatilor cognitive

i l

va face pe copil

sa para mai pupn

afectat de boala. Predarea abilitaplor c o l a r e

~ i e

comunicare este de

multe

ori partea de terapie

Page 43: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 43/137

  6

hid de terapie B

de care r i n ~ sunt eel mai absorbip. care devine punctul central a l intervenp.ei terapeutic

Parinp.i sunt c o n v i n ~ i ca

un

copil lipsit de limbaj

va

avea

~ a n s e

considerabil

diminuate de

i n v a ~ a

de

a se

integra

la c o a l a .

Dar

paradoxa , tocmai

comportamentul disruptiv

este eel ca

lmpiedica

eel

mai mult integrarea sau

o face

de-a dreptul

imposibila.

Motivul

principal

pent

care copiilor lise refuza integrarea este

comportamentul

disruptiv nu intarzierile de limbaj s

de

socializare

Uneori se ajunge la

urmatorul

rap.onament: dupa ce copilul va

deprinde

limbaju

comportamentele disruptive

fie

vor

fi eliminate

cu

totul, fie

vor scadea

pana la nivele

u ~

controlabile. Dinpacate, r e z e n ~ comportamentelor disruptive nu numaica reduce considerab

~ a n s e l e de n v a ~ a r e ale copilului, ci l n c e t i n e ~ t e foarte mult

ritmul de

n v a ~ a r e li afectea

negativ progresul. Astfel de

comportamente nu pot

fi trecute

cu vederea

la

e s f a r ~ i t . Dar cu

c

se intarzie

mai

mult

cu

atat ele

vor

deveni din ce in ce mai greu de modificat.

De

multe

ori,

comportamentele disruptive ajung

sa

nici nu

mai

fie sesizate

de

parinp.

educatori. Oamenii se

o b i ~ n u i e s c atat

de mult cu ele,

meat

nici

macar u - ~ i mai

dau

seama

p r e z e n ~

lor sau

de impactul pe

care

11 au asupra restului

activitap.lor.

Adesea

se fac conce

incredibile pentru copil, fara ca

nimeni

a - ~ i dea seama. Si pentru

ca aparent

copilul nu

mai

es

turbulent,

nevoia de

a

aborda comportamentele lui nu mai este

nici

ea

evidenta.

lp dai

seam

ca un copil este dependent de aceste concesii doar cand observi reacp.a sa exagerata

in

cazul

care nu i se fac concesiile cu care s-a

o b i ~ n u i t . La

randullor adulp.i s-ar putea

a - ~ i

dea seam

din timp de

posibilitatea izbucnirii unui

comportament turbulent

fiind motivap.

de

o

d o r i n

puternica de a

pastra l i n i ~ t e a adapteaza

subtil

comportamentul

pentru a evita

sa

intre

conflict

cu

copilul.

Exista alte situap.i

in

care

problemele

comportamentale nu sunt considerate o priorita

de

pilda

atunci cand parinpi educatorii

spera

ca ele se vor diminua de la sine odata

trecerea timpului. Cu i g u r a n ~ a aceasta s p e r n ~ este intrep.nuta de convingerea di i n v a ~ a r

unor

abilitap. noi, cum

ar

fi limbajul, va

duce

la

disparipa

lor.

Din

pacate, astfel

de lucruri

Page 44: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 44/137

Capitolul 4 Comportamentele disruptive

47

intampla mult

prea

incet rezolvarea problemelor comportamentale

nu

este decat amanata.

~ a cum

am afirmat deja, incercarea

de

a schimba comportamentele disruptive

duce

de

multe ori

la

enervarea copilului.

Nu

este deloc

~ o r sa

fad

fata

unei

asemenea situatii.

Pe langa

faptul ca nu vrei sa

suporp

consecintele furiei lui, ip este foarte greu sa-l vezi suparat. D e ~ i

c r e ~ t e r e a

problemelor compor tamentale este,

de

fapt, un semn pozitiv copilul este

c o n ~ t i e n t

de schimbare, este interactiv, da dovada

de

perseverenta, etc.), izbucnirile lui tot nu sunt

~ o r

de suportat. In astfel de momente, trebuie

sa

va amintip ca obiectivul pe care vi 1-ati propus nu

este

neaparat

sa-l facep

pe

copil fericit

petermen

scurt, ci

petermen

lung.

Ni

se pare ca ~ t i m

cum

sa-i facem pe copii fericip

l i lasam sa

se autostimuleze le satisfacem toate dorintele.

Dar

acest lucru, evident, nu este deloc spre binele lor. Ca

adulp

responsabili, suntem de multe ori

nevoip

sa

luam decizii care

presupun

restricponarea dorintelor copilului. Trebuie

sa

te speli pe

dinp inainte

sa

te culci;

nu pop sa

mananci

doar

cartofi prajiti;

nu pop sa

arunci

pe

jos jucariile

Copiii fac de multe ori alegeri care nu le sunt favorabile noua ne revine responsabilitatea de

a lua cele

mai

bune decizii pentru ei. Seamana

intrucatva cu

injecpa facuta de doctor -

nu ip

place, dar trebuie s-o faci. Cu siguranta, vom incerca sa facem orice experienta de acest fel cat

mai

placuta mai constructiva,

dar

e c u n o a ~ t e m

ca

presupune

un

disconfort inevitabil.

In s f a r ~ i t mulp considera ca pentru a interveni asupra comportamentelor disruptive e

nevoie de mai

multa rabdare

pricepere decat pentru

predarea unei

abilitap complexe

cum

este

li:mhajul. Daca insa

terapeuplor

le lipsesc aceste calitap, pot ajunge sa evite cu totul interventia

romportamentala din

pricina fricii a neputintei

de

a face fata situatiilor complicate.

C ND ESTE CONSIDER T PROBLEM TIC UN COMPORT MENT

~ i r i l e

comportamentale, de

pilda

crizele

de

furie, agresivitatea neascultarea, sunt

~ o r

clerecunoscut ca fiind disruptive daunatoare. Alte comportamente cu caracter pasiv, de pilda

aatenpa

lipsa

de

participare, izolarea lipsa de concentrare

pot sa nu

fie disruptive,

dar

ele

Page 45: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 45/137

  8

Ghid de terapie ABA

interfereaza, t o t u ~ i cu dezvoltarea copilului. Este extrem de important sa fie abordate c

restul comportamentelor. e ~ i

nu

pare la fel de evident, ele

pot

impiedica progresulla fe

mult, daca

nu

chiar

mai

mult. Orice

comportament

care impiedica procesul

de

invatare treb

considerat problematic.

CRE RE MEDIULUI OPTIM

Inainte de implementarea unui

program,

este deosebit de important

sa

crear un me

pozitiv de invatare. Nu numai ca astfel veti

c r e ~ t e

eficienta

programului,

dar terapia i n

va deveni

mai

placuta

pentru

toata lumea: copil, familie terapeut. Acest

lucru inseamn

creati situatii in care copilul are mult mai multe ~ a n s e sa fie calm cooperant. Pentru ince

puteti

sa star h1nga copil

sa

va

jucar cu

jucaria sau jocullui preferat fara sa ii cereti NIM

Dupa ce s-a

b i ~ n u i t

sa fiti

prezent in

preajma lui,

puteti

incepe sa-i

dati treptat

comenzi

pe

c

este foarte probabil sa le indeplineasca. De exemplu,

putem

spune pe

un

ton haios,

dar

dir

M

v

b

. u· fil ,, . . ,,

, ananca 1scmte

e

, , 1ta-te a m. sau

,Invarte

tltirezul. .

Crearea situarilor pozitive de invatare nu numai

cava

diminua

comportamentul

disrup

dar va oferi ocazia

de

a recompensa

comportamentul

adecvat. La inceput, recompensarea

va include doar laude verbale, ci recompense tangibile precum jucarii, activitati manc

Laudele trebuie

sa

faca referire explicita la

comportamentul

adecvat. E bine ca permanen

identificar verbal comportamentele dorite, de exemplu:

, ,mi

place ca

e ~ t i

ata.t

de l i n i ~

,Multumesc ca rna asculti ", E ~ t i foarte a tent, bravo ". Trebuie sa aveti insa grija sa pastrat

limbaj simplu, suficient cat

sa

inteleaga copilul.

In

afara

de

faptul ca sunt

reduse

problemele comportamentale

c r e ~ t e ,

prin urm

~ a n s a de a recompensa comportamentele adecvate, exista multe alte beneficii daca ince

intervenra intr-o

maniera

pozitiva. n primul rand, devine posibila construirea unei re

calde intre terapeut

copil, care este vitala pentru eficienta terapiei.

In

al doilea rand, ap

Page 46: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 46/137

Capitolul 4 Comportamentele disruptive

9

o ocazie minunata de a

evalua

punctele slabe punctele tari ale copilului.

In

al treilea

rand

putep

identifica dezvolta recompense. In al patrulea rand

copilulmcepe s a - ~ i

doreasca sa

se intoarca la situapa de invatare (adica locul, materialele didactice, etc.). In s f a r ~ i t puteti de

multe ori sa /lstrecurati cateva lectii fara sa provocati comportamente de opozitie.

MEDIUL

iNCONJUR TOR

l

STRESUL

Mediul are o influenta u r i a ~ a asupra comportamentului.

Un mediu

haotic (de pilda,

zgomotos, calduros, aglomerat, etc.)

poate

duce la izbucniri comportamentale, in vreme ceo

atmosfera i n i ~ t i t a

poate

genera

comportamente mai

calme. Acest

lucru

e valabil pentru adulp

ln general,

dar

mai ales

pentru

copiii

a u t i ~ t i .

Vorbitul rar

in

~ o a p t a poate avea

un

impact

pozitiv

u r i a ~

asupra

comportamentelor

disruptive. $i t o t u ~ i avem tendinta sa facem exact

pe dos. Ridicam vocea

vorbim mai

repede.

De multe

ori, acest

lucru

areca efect

nu

doar

aprinderea furiei copilului, ci a noastra. Gandip-va la felul instinctiv

in

care reacponam

cand un copil ne

~ f c

brusc materia1e1e de Iucru. Para

sane gandim

ne

trezim ca l f c m

~

noi

la randul nostru, pentru a le ~ t i din nou

sub

control.

Dar

tipul acesta

de intervenpe

fizica

nu face decat sa sporeasca haosul l determina

pe

copil sa devina mai agitat in incercarea

de a r e c a ~ t i g a controlul situapei.

Pentru

a putea ramane calmi mtr-o astfel de situape, ar

fi

de ajutor

sa

practicap voi i n ~ i v a

tehnici

de

managementul

stresului. Respi rap profund rar,

amintip-va

c trebuie

sa ramaneti

c.almi gandip-va la ceva placut sau

luap

pur simplu o pauza.

In

felul acesta,

vep

avea mai

mari n s e sa va stapanip amandoi. Cand suntep calmi, nu

numai

ca reduceti posibilitatea de a

agita mai

mult lucrurile, dar

devenip mai

obiectivi. In plus,

reducep

orice

atenpe negativa

care ar putea recompensa comportamentele disruptive ale copilului.

Reducerea razboaielor cu copilul scade posibilitatea

aparipei

unui comportament

disruptiv grav.

De

aceea, e bine

sa

oferip copilului

un

anumit grad de control, lasandu-1

sa

Page 47: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 47/137

50

Ghid de terapie B

aleaga

din mai multe

op}iuni. Vrei sa lucrezi la masa sau

vrei sa

sHim jos? ,

Cu

ce ai v

sa

incepem

lecpa?

sau n

ce camera vrei

sate

joci?

sunt

op}iuni care de

multe

ori ajut

l i n i ~ t i r e a copilului.

Nu

emite}i o cerinta care

~ t i p

ca duce la conflict (de pilda, sa stea pe scaun,

sa

faca con

vizual, sa

salute

sau s a ~ i

ia la revedere) decat daca sunteti pregatit. Trebuie

sa

decideti d

cerinta cu pricina este foarte importanta

daca

sunte}i pregatit sa-i facep fatal Cu alte cuvi

incercati

sa nu

emiteti niciodata o cerinta

daca nu

sunteti gata sa aplicati consecintele

c

~

oferiti

indrumare

fizica (daca e cazul).

Unalt factor care contribuie de multe ori la aparipacomportamentelor disruptive1l reprez

plictiseala. Trebuie

sa

evalua}i permanent felul in care plictiseala intervine in comportame

Cu

toate acestea,

nu putem intotdeauna sa

o eliminam nici

nu

trebuie. Copiii trebuie

sa

inv

sa faca fata plictiselii.

Dar cu siguranta

putem

incerca sa nu dam a ~ t e r e unei plictiseli inu

lata cativa factori pe care ii putep lua in considerare pentru a reduce plictiseala sau frustra

in

cadrul terapiei:

CUM

S

FACETI TERAPIA NATURALA PLACUTA

l

GENERALIZABILA

• Folositi tonuri entuziaste.

• Variati mediile de lucru.

• Variap instrucpunile (de pilda,

Ce

este? vs.

Ce

vezi? vs.

Spune-mi

ce des

asta ).

• Folosi}i materiale interesante, functionale placute pentru elev.

Nu

plictisi}i copilul insis tand pe

un

program pe care deja

1 a

invatat.

• Daca elevul este atent raspunde bine, nu-l pedepsi}i prelungind lectiile. La fel, a

grija

sa nu scurtap

programele cand elevul

nu

vrea

sa raspunda.

Page 48: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 48/137

Capitolul 4 Comportamentele disruptive

5

• Mentineti o

rata mare de

succes.

• Folosip-va

de

preferintele copilului chiar §ii obiectele autostimulatoare pot fi folosite ca

recompense).

• Intercalap. programele dificile cu cele U§oare.

• Folosip. recompense variate

§ii

naturale.

• Limbajul trebuie sa fie cat mai natural posibil.

Apelap

la

un curriculum

cat

mai

extins de exemplu, limbaj, joe, socializare,

• Reducep. cat mai mult structurarea terapiei de pilda

1

lucrap. uneori pe

podea

in loc sa

De cate ori se manifesta

un

comportament disruptiv

1

trebuie sa-i acordap cea mai mica

atenpe posibila. Acest

lucru poate merge

chiar

pana

la ignorare totala. Sigur, daca este

un

OJmportament periculos sau extrem

de

deranjant pentru alpi de exemplu, ppete, injuraturi,

. l o v i t u r i ~ un anumit grad de

atenp.e este inevitabil atunci

cand

incercap.

sa

oprip

comportamentul

fdeexemplu

indepartand copilul sau promptandu-1 fizic sa p.na mainile jos). Dar aceste lucrur i

trebuie £acute intr-o maniera care

sa

ofere cat mai

pupna

atenp.e posibil,

de

exemplu limitand

c:ontactul

vizual

§ii reducand

conversap.a

cu

copilul. De obicei, oferim prea

multa

atenp.e.

Nu

J imai ca atenp.a poate recompensa

comportamentul

disruptiv, dar poate agita suplimentar

_..,

.,. '

sau

poate

deveni o invitap.e la comportamente §ii

mai

turbulente. Chiar daca

procedura

opri comportamentul, copilul s-ar putea sa

devina

extrem

de

dependent

de

controlul

::ertenc,r. Oferindu-i cea mai scazuta atentie cu putinta , evitap. astfel de capcane

§ii

indepartap. §ii

~ . J ' e C ( J m p e n s e l e

care menp.n

comportamentul

disruptiv.

In

cele ce urmeaza,

vom

discuta

mai

larg despre felul

cum

trebuie infruntate comportamentele disruptive.

Page 49: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 49/137

5

hid de terapie B

Page 50: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 50/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

53

Cum

sa

in elegem

comportamentele

disruptive

Orice fel

de program

comportamental plead1

de

la premisa di un comportament este

influentat de consecinta sa. n comportament

urmat de

o consecinta pozitiva este mai probabil

sa se repete

pe viitor. Invers,

un comportament urmat

de o consecinta negativa este mult

mai

putffi probabil sa se repete. De exemplu, dadi agresivitatea are un rezultat

pe

care cineva

g s e ~ t e

placut de exemplu, atenpe, evitarea sarcinilor grele, reducerea frustrarii, etc.),

persoana

respectiva e foarte probabil sa fie agresiva

pe

viitor. Invers, daca face experienta

unei

consecin}e neplacute de exemplu, e silita sa mceteze o activitate placuta), scade posibilitatea

ca agresivitatea sa se repete.

Intervenpile comportamentale care

propun

modificarea comportamentelor problematice

pot fi imparpte n

doua

categorii mari: strategii de r e ~ t e r e strategii

de

d e s r e ~ t e r e a

comportamentelor. Programele reductive,

de

d e s r e ~ t e r e

a comportamentelor,

cum ar

fi

time

out penalizarea sau extincfia sunt menite sa reduca problemele de comportament prin oferirea

unei consecinte negative, direct dependenta de comportament. Procedeele

de

r e ~ t e r e a

comportamentelor,

cum

ar fi recompensarea diferenfiatii a altui

comportament

DR0)

5

, recompensarea

diferenfiatii a

comportamentelor incompatibile

DRI)

6

sau

recompensarea

diferenfiatii

a

recvenfelor sciizute

e comportament DRLf,

sunt menite sa descreasca incidenta comportamentelor disruptive prin

incurajarea comportamentelor dorite recompensarea absentei comportamentului disruptiv.

Programele terapeutice combina, de obicei, procedeele

de

r e ~ t e r e cu cele

de

d e s r e ~ t e r e

comportamentala, deoarece

propun nu doar

sa elirn.ine comportamentele nedorite, ci sa

5

n

engleza, Differential Reinforcement o Other

Behavior.

6

n

engleza, Differential Reinforcement o ncompatible

Behavior.

7 Yn engleza, Differential Reinforcement ofLow-Rate Behavior.

Page 51: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 51/137

5

Ghid de terapie B

dea

n a ~ t e r e

sau sa mareasca frecvenja comportamentelor alternative adecvate. Acest lucru

devine extrem de eficient

cand

comportamentele noi care

sunt

predate

atrag

consecinj

recompensatoare

f i r e ~ t i

de

exemplu interacjiune sociala joe comunicare. Deoarece copilu

este recompensat

prin intermediul unui comportament

pro-social este

mai pujin ten

at

sa

caut

recompensele pe care le-a

primit in

trecut

prin

mijloace turbulente.

Abordarea comportamentala s-a

dovedit

providenpala in reducerea comportamentelo

disruptive grave

cum ar

£ autoagresivitatea agresarea celor din jur crizele de furie. Mai mul

pacienpi care manifestau deficienje de comunicare

de

joe de abilitap sociale de autoservir

au

dobandit

aceste abilitaji esenpale

prin

intervenjii comportamentale.

e ~ i multe

intervenjii comportamentale

au avut

ca rezultat reducerea comportamentelo

disruptive eficienja pe termen lung a abordarii depinde de capacitatea

noastra

de a cultiv

un comportament altemativ

adecvat. Exista

mai

mulji factori care

pot

interfera

cu

eficienj

petermen

lung a intervenpei comportamentale. Atunci cand programele sunt create fara s

se injeleaga DE CE o

persoana

manifesta comportamente disruptive motivele profunde car

menjin

aceste comportamente raman neatinse. Planurile de intervenpe pleaca

prea

des

de

l

premisa ca

singurul

scop este

disparipa unui

anumit

comportament

nedorit.

in

pacate daca

u

copil incepe a - ~ i dea palme din pricina frustrarii oprirea

comportamentului

nu este suficient

pentru a elimina problema. Daca programul nu-i

pune

copilului la indemana mijloace de

face faja frustrarii este posibil sa

apara

un

comportament

altemativ

cum

ar

£ datul cu

capu

de pereji care sa inlocuiasca primul comportament autoagresiv. Planul de intervenpe are ma

multe ~ a n s e sa

fie eficient

daca

se

bazeaza pe

o analiza funcponala a

comportamentului

s

ocupa

~ a d a r

atat de

frustrare cat

de

autoagresivitate.

Cheia pentru modificarea eficienta a comportamentelor

in

timp este injelegerea funcjie

comportamentului

disruptiv. Mai intai trebuie

sa r e c u n o a ~ t e m

ca acest tip de

comportame

nu

este intamplator. Are

un

scop. Agresivitatea de exemplu

poate

avea ca scop reducere

stresului evitarea

unei

sarcini neplacute sau atragerea atenpei. Comportamentele disruptiv

Page 52: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 52/137

Cap\to\u\ 5 Cum sa 1n\e\egem comportamente\e d\sruptive

55

sunt adaptative,

1n

sensul

d sunt

o modalitate de a comunica,

de

a avea

un impact

asupra

mediului de a satisface

anumite

nevoi.

Deoarece comportamentele disruptive satisfac o nevoie,

un

program

eficient trebuie

sa

invete copilul

un

alt comportamentcare sa satisfaca pe deplin nevoia respectiva. Daca acest lucru

nu se mtampla, eel mai probabil copilul va dezvolta un comportament Ia fel

de

neadecvat ca

precedentul sau va reveni la

un

comportament mai vechi. De aceea, el trebuie mva}at sistema ic

cu mare atentie sa gaseasca o modalitate mai eficienta de

- ~ i

satisface nevoile sau dorintele.

In ultimii zece ani, cercetarea naturii comportamente lor disruptive a avansat foarte mult. i

t o t u ~ i

programele

sunt de multe

ori gandite implementate

1n

mod

inadecvat,

pentru

ca

nu

propun

predarea

de comportamente alternative. Va

prezentam in

continuare cateva aspecte

care impiedica, de obicei, dezvoltarea unui program comportamental eficient.

Dificultatea

de

a alege un comportament inlocuitor este,

de

multe ori, prima problema a

unui program. Poate ca va e limpede ce nu ar trebui sa faca copilul (de exemplu,

sa

nu dea

in

alpi), dar este

mai greu

sa va

dap seama

ce

ar

trebui

s facii

Selectarea

comportamentului

inlocuitor

presupune

nu

doar

analiza funcpei

comportamentului

disruptiv, ci identificarea

romportamentului

care

va

servi eficient c e e a ~ i funcpe pe care copilul

va

fi capabil sa-linve}e.

~ f a i

mult,

comportamentul

trebuie

imparpt 1n

etape

u ~ o r de predat

(adica trebuie facuta o

analiza amanun}ita a componentelor). De exemplu, nu este suficient doar sa identifica}i nevoia

de a inva}a o tehnica de reducere a stresului. Trebuie identificate procedeele specifice (respira}ia

adanca, relaxarea musculara,

numaratul

vizualizarea, etc.) trebuie dezvolta t

un plan

detaliat

Jicomplet.

Lipsa de rabdare a adultului este un alt obstacol frecventmtalnitin terapie. Este de in}eles ca

toata

lumea

d o r e ~ t e o schimbare rapida,

dar

acest

lucru

nu este realist uneori nici de dorit.

Predarea

unor

abilita}i inlocuitoare este un proces de durata. Comportamentele disruptive se

mvata, de obicei, in

ani

mtreoi de conditionare.

Prin

urmare, este realist

sa

ne ~ t e p t m

ca

alti

0

ni sa

treaca

pana cand

copilul va mvata

un comportament altemativ

nou. In plus, de

multe

ori

Page 53: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 53/137

  6

Ghid de terapie B

este necesara o abordare sistematica treptata pentru a invata

repne

cu

adevarat

o abilita

Din pacate se incearca de

multe

ori

predarea

rapida a unor abilitati complexe ceea ce

nu

e

deloc o metoda eficienta. Fiecare etapa se

preda

pe rand nu se trece la urmatoarea etapa pa

cand cea curenta nu a fost invatata.

Alegerea momentului in care se face predarea este

i a r a ~ i

o

problema

des intalnita

intervenpile comportamentale. Este

important ca predarea sa

se faca

in

cele

mai

bune cond

posibile adica atunci cand

copilul

terapeutul

sunt eel mai receptivi eficienti

in

actiu

Aceasta se n u m e ~ t e predare proactiva. Insa de cele mai

multe

ori momentul ales pen

predare

este fie in timpul fie

imediat

dupa manifestarea

unui comportament

problematic. E

complet

r e ~ i t

intrucat copilul este furios deci

nu

are deschiderea necesara pentru a invata

terapeutul este la randullui frustrat maruos deci nu poate fi

un

educator calm rabdat

Este

important sa predap intr un

moment in care copilul

nu

manifesta probleme este intere

motivat sa invete un comportament altemativ.

CUM SE BORDE Z PROBLEMELE COMPORT MENT LE

Gasiti in cele ce urmeaza cateva indrumari de care

sa

tineti

seama

in timpul episoade

de

intensificare a comportamentelor negative. Deoarece fiecare situape este diferita fiec

relape

cu copilul este unica ne este imposibil sa trecem in revista toate actiunile care

ar

tre

sa se petreaca. Dar exista o filozofie generala care va poate ghida anumite proceduri pe c

le

puteti

urma. Este insa vital sa

va

amintiti ca cea

mai

eficienta

componenta

a interventiei e

predarea proactiva care

nu

trebuie

sa

aiba loc atunci cand copilul este agitat.

De obicei comportamentele negative evolueaza dupa

un

model clasic. Cu alte cuvinte

urmeaza anumite

etape.

Prima

etapa este reprezentata

in

general

de

o

u ~ o r

agitatie c

se manifesta prin comportamente nonverbale de pilda mers apasat gesticulape abunde

sau respiratie neregulata sau prin comportamente verbale

cum ar

fi smiorcaiala ori cea

Page 54: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 54/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

57

u.aca situapa

nu

se rezolva

sau

raspunsul nu este eficient, comportamentul

va

trece la o etapa

superioara de manifestare, de exemplu distrugeri de bunuri sau fuga. Etapa finala poate culmina

cu o agresiune

impotriva

celorlalp

sau impotriva propriei

persoane.

Fiecare etapa necesita un raspuns aparte. Este vital sa in}elegep ca

pana

eel mai adecvat

r.ispuns sau un raspuns care a fost eficient in trecut s-ar putea sa nu mai funcponeze. Trebuie

· sa

analizam permanent care sunt

raspunsurile

care

funcponeaza

ce alte

lucruri

trebuie

predate.

Este necesar sa fim

c o n ~ t i e n p

ca majoritatea copiilor

au avut

parte

de

numeroase tipuri de

interven}ie de-a lungul timpului. E posibil ca ele sa nu fi fost folosite corect, consecvent sau

pentru un timp suficient de lung pentru a fi eficiente. Mai mult,

procedee

reductive folosite

frecvent ca pedepse de pilda

time out sau

penalizarea

sunt in

general insuficiente

pentru

: reducerea pe termen lung a problemelor

comportamentale

daca

sunt

folosite singure. Astfel

. de strategii pleaca de la

premisa

ca prin oferirea de consecin}e negative puternice, copilul nu

va

mai avea e ~ i r i ati1t de dese. e ~ i aceste tehnici

ar putea

intrerupe comportamentul

pentru

o

YI eiil.e, ele nu rezolva insa motivapa profunda a comportamentului pot prezenta dezavantajul

. unor efecte

secundare

nedorite pe plan comportamental.

Oamenii in}eleg de

multe

ori g r e ~ i t procedeele de

reducere

a comportamentelor.

De

exemplu,

time out

este o intervenpe care ar trebui sa-l faca pe copil sa experimenteze o

pauza

de

b recompensa. Cu alte cuvinte, copilul ar trebui sa se afle intr-o situa}ie motivatoare, pozitiva,

iar cand

apare comportamentul

disruptiv, copilul ar trebui indepartat din acel mediu pentru

o anumita perioada

de

timp. Dar exista multe situa}ii cand copilului nu-i place mediul in care

se afla, ca chiar se bucura sa fie luat de acolo. Mai mult , cand este indepartat copilul nu ar

trebui

sa

primeasca nici o forma de recompensa. Dar daca nu avep grija cand l

trimitep

in time-

 liliit

(adica il a ~ e z a p pe un scaun, la col},

in

dormitor, etc.), se poate angaja in comportamente

recompensatoare,

de

pilda autostimularea.

Prin urmare procedeul de

time out

poate

ajunge

s

creasca sau sa intareasca comportamentul disruptiv Un alt exemplu

de

ineficien}a a

Page 55: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 55/137

  8

Ghid de terapie B

pedepselor poate aparea

cand

copilului i se ofera o reacp.e emop.onala

sau

alta forma de atent

in

cursul aplicarii consecintei. Aceasta atenp.e

e ~ i

negativa

poate

funcp.ona ca intaritor

comportamentului

disruptiv

nu ca

o modalitate de

a 1

descuraja.

ET PELE INTENSIFIC RII COMPORT MENTULUI

Intensificarea

comportamentului

la copii se face de multe ori

dupa un

anumit tipar.

mod tipic comportamentul disruptiv incepe la

un

nivel slab apoi trece spre altul mai inten

Etapele urmatoare nu sunt

neaparat distincte. In plus copilul s-ar putea

sa nu urmeze

tipar clasic de intensificare a comportamentului. De exemplu

ar

putea manifesta de la incep

comportamente care apar de obicei in etapa de mijloc

sau

de f a r ~ i t De aceea este important

identificati gradul de agitap.e reactia cea mai adecvata. La fel de important este sa apelati

bunul simt

c:i

sa va adaptati

situatiei specifice

n

care

va

aflati.

I I I

Exista cateva masuri proactive esenp.ale care trebuie puse

in

practica INAINTE sa ajung

1ntr-o situatie de criza.

Una

dintre acestea este sa va asigurati ca i-ati oferit copilului numeroa

prilejuri de a face ALEGERI. In felul acesta

va

accepta mai

U§or

situatiile cand alegerea nu es

posibila.

In

al

do

lea rand o rata FRECVENTA de recompensare este absolut esenp.ala. V

vedea mai jos ca sunt situap.i

cand

va trebui sa oferip. recompense §i dupa un comportame

negativ

pe

masura ce copilul incepe sa-§i recapete controlul. Facand

in

a§a fel incat cantit

FOARTE GENEROASE de recompense sa fie

permanent

oferite

cand

comportamentele su

calme va putep. permite sa oferip. pup.na recompensa chiar daca copilul este

un

pic agit

fara

sa va

facep. griji ca

de

acum

mainte

se va folosi de comportamentele negative

pentru

a

forta sa-i dati o recompensa. lata -i de ce. Pentru revenirea la normal1i veti oferi o cantitate

I I S I

recompensa MAl MICA decat

ar fi

primit

daca

nu s-ar

fi

manifestat deloc negativ.

Stilul

pe

care 11 folosip.

in

timpul acestor etape este iara§i esenp.al. Trebuie sa ramaneti calm

dar fermi §i sa va stapfuli}i emop.ile. Nu numai ca astfel va ajutap. copilul

sa ramana

lini§tit d

Page 56: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 56/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

9

voi n ~ i v a

vep

fi mai obiectivi mai eficienp.Incercap sa gasip o modalitate de a llasa pe copil

s

aleaga fara sa ajungep intr-o situape mai recompensatoare decat cea inipala. Lasandu-1 sa

. aiba un nivel moderat de control,

comportamentul

copilului nu va escalada la extrem.

Este

esenpal sa

avep un plan, dar planul trebuie

sa

prevada aparipa

unor

comportamente

;

sau

circumstante imprevizibile. TREBUIE sa adaptap RAPID cand copilul are o zi

proasta

sau

comportamentullui se deterioreaza.

PRIM ET P

Cfuld copilul pare sa

devina

agitat v o r b e ~ t e singur, se izoleaza,

respira

neregulat, etc.),

<mttinuati activitatea, dar oferip frecvent recompense verbale tangibile pentru

raspunsurile

mrecte. De exemplu, spunep i copilului ca se descurca foarte bine calculap accesul la

ftCOmpensele mai

puternice

astfel incat sa coincida cu diminuarea agitapei. Aceasta este strategia

Jioulamentalii de detensionare Nu uitati ca trebuie

sa recurgep

la un

model

de recompensare care

s

asigure

faptul

di

cele

mai dorite

recompense

sunt

oferite atunci

cand

nu

exista nici

un

semn

de comportament

disruptiv. Cu toate acestea, in situatiile in care comportamentul copilului

s a intensificat, trebuie

sa

avep la indemana mijloacele prin care sa-l incurajap s a - ~ i recapete

31ltocontrolul. Daca retragep toate recompensele, copilul nu va mai fi motivat s a - ~ i schimbe

c:umportamentul. Din fericire,

comportamentul

agitat nu ramane intotdeauna constant. Exista

Yariapi naturale

de

intensitate a

comportamentului pauze

ocazionale. Acest

lucru va permite

s1 oferip recompensa inr un moment de calm. Pe masura ce

apar

perioade mai lungi de

CDIIlportament calm, trebuie

sa

r e ~ t e p puterea recompensei.

Asigurap va insa

ca

recompensa

~ t u detensionare este mai mica decat cea pe care ap fi oferit-o daca copilul nu s-ar fi agitat

teloc

Daca

agitapa c r e ~ t e

brusc, trebuie

sa ignorap

inca o data comportamentul. DAR NU

~ O R

TI COPILUL Motivul pentru care trebuie sa continuap activitatea inceputa este acela

Page 57: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 57/137

6

h\d de terapie

A BA

ca astfel ii vep. da limpede de mJeles copilului i un comportament disruptiv nu ii

va permite

scape de sarcini. Mai mult, daca

plecap

de

langa

el, rata}i ocazia de a 1 recompensa in momen

in.

care agitap.a se reduce.

Dadi g n o r a ~ i

complet copilul,

comportamentul lui

probabil se

intensifica

~ i v

provoca

probleme

suplimentare.

ADOUAETAPA

Nu

uitap ca adeseori se ajunge la acest nou nivel de intensificare a comportamentu

din cauza unei

intervenpi ineficiente

in

etapa

ini}iala

sau din cauza unei

interpretari

g r e ~ ? i

comportamentului. Dar se

vor

intampla astfel de lucruri (la urma urmei, oameni suntem

cum se

poate intampla ca

cea mai buna intervenpe sa

nu

fie eficienta

in

prima eta

n cazul in care copilul se manifesta negativ intr-o masura moderata (de exemplu, spune

voce tare

,nu ,

se

plimba

de colo-colo,

v o r b e ~ t e

singur

cu

voce tare, plange, etc.),

poat

necesar

sa

recurgep la procedee

de

schimbare a stimulului. Mai mult ca sigur, situap.a

in

care

aflap are

anumite

elemente care deranjeaza in mod insistent pe copil. Daca pute}i identi

aceste elemente, s-ar putea sa

e u ~ i p sa schimbap comportamentul

copilului

doar

modific

activitatea sau mediul.

Exista

doua feluri de situapi care

pot

duce la acest nivel

mai

intens de disconfort. In prim

copilul

pur

simplu va manipuleaza spera ca nivelul crescut de opozipe sa va convinga

ceda}i.

In

acest caz, este foarte

important

ca, indiferent

de procedeul de

detensionare folo

sa

nu

ajungep sa-i confirma}i speran}ele. Acum e nevoie sa fi}i fermi deloc empatici. Ex

o a

doua

situape, cea in care ne dam

seama

ca

am

emis cerin}e prea mari in fa}a copilu

trebuie,

prin

urmare, sane readaptam. De exemplu, realizam ca am lungit prea

mult

exercipu, ca

nu am

promptat atat cat trebuia, ca exercipul este

prea

dificil sau

ca nu am

of

suficienta recompensa. Cu alte cuvinte, copilul este indreptapt sa se enerveze noi trebuie

in}elegem,

d e ~ i

felul in care exprima disconfortul nu este justificat. Din punctul nostru

Page 58: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 58/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

6

vedere, modalitatea delicata de a rezolva astfel de situatii este redirectionarea. Antecedentul

care

e c l n ~ e z comportamentul poate fi

eliminat, prin

urmare comportamentul

negativ se va

reduce. Daca este posibil, acest lucru trebuie facut cat

mai

subtil

cu

putinta, astfelmcat copilul

sa

nu traga concluzia

di dadi

are

i e ~ i r i

comportamentale

poate

evita activitaple neplacute.

Tipul de

raspuns spre

care ar trebui sa-l redirecponati este unul pe care copilul

l u n o ~ t e

foarte bine care

poate

fi

imediat

promptat daca refuza

sa-lmdeplineasca.

in acest

moment,

trebuie folosite

instrucpuni din

limbajul receptiv,

imitapa

nonverbala sau comenzi motorii

simple pentru a restabili

comportamentul

compliant.

Ca mtodeauna, oferip recompense verbale tangibile cand copilul este calm se comporta

adecvat acordap mimim de atenpe cand este disruptiv. Putep profita de faptul ca anumite

recompense au

nu

numai

un

efect motivant, ci unul

l i n i ~ t i t o r

consolator. Astfel de

recompense sunt masajul fizic, vocea o p t i t a i m b r a p ~ a r i l e mangaierile cantecele. Trebuie sa

alegep

cu

grija

momentul cand

oferip aceste recompense. Daca a trecut foarte

pupn timp

din

momentul izbucnirii comportamentale 30 de secunde sau mai pupn ,

nu

va putep permite sa

oferip o cantitate prea

mare din

acest tip de recompense, pentru

dim

acest fel veti recompensa

parpal

eel

mai

recent

comportament

neadecvat.

Pe masura

ce trece

mai mult timp de

la

ultima izbucnire a copilului eel pupn cateva minute), putep oferi cantitap mari

de

recompense

calmante

1n

acest fel

vep

recompensa autocontrolul. Datorita calitaplor reconfortante ale

recompenselor, veti

obpne 1n

plus eliminarea agitapei prin urmare, reducerea riscului

unei noi izbucniri.

Daca sarcina la care lucra copilul inipal e ra una rezonabila, adaptata nivelului sau, trebuie

sa

mcercati

sa

reveniti la ea

r; i

sa

obtineti

tot

ceea ce credeti ca este posibil

1n

situatia data,

I I

$'

I I I I

inainte ca sesiunea de lucru sa se mcheie. Nu uitap ca acest proces de modelare este unul de

Iunga

durata nu

trebuie

sa

obpnep totulmtr-o

singura

sesiune. T o t u ~ i e

neaparat

nevoie

sa

incheiap mtr-un punct care sa va apropie cat de pupn de obiectivul pe termen lung pe care vi

l-ati fixat.

Page 59: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 59/137

6

Ghid de terapie B

TREl ET P

Cand copilul devine extrem de agitat (vi se

i m p o t r i v e ~ t e

tipa arunca cu obiecte,

l o v e ~ t e pe

cei

din

jur,

se

l o v e ~ t e

singur

etc.)

este nevoie

sa deveniti fermi calculati. Da

ati

lucrat anterior

la

stabilirea controlului prin instructiuni (de exemplu Mainile jos

acesta poate i

un

mijloc eficient de contracarare a comportamentului disruptiv. Incercati

dati instructiuni cat

mai

concrete, specificand

dar cu

voce ferma ce TREBUIE FACUT,

ceea ce NU TREBUIE F ACUT, de exemplu: Stai pe scaun ". Cu toate aces ea, s-ar putea

nu

va vina in minte eel

mai

bun lucru

care

trebuie spus

pe

moment de aceea instructiun

generala , O p r e ~ t e - t e "

poate ajuta la r e c a ~ t i g a r e a

controlului. Asigurati-va ca emiteti

astfel de instructiune doar o data sau de doua ori, altfel pierde eficienta, voi

va

pierd

credibilitatea, iar situatia devine haotica. Oferiti recompense verbale

tangibile

pent

orice semn de revenire

la normal

acordati cat

mai

putina atentie comportamentel

disruptive.

Este foarte tentant sa

recurgeti

la amenintari in aceasta etapa. Unul dintre moti

este

acela

ca amenintarile

pot

duce intr-adevar la o

incetare

aproape imediata

comportamentului. Problema

este ca

folosirea unui

mijloc

de

control atat de

dur

duce

obicei,

la

inrautatirea comportamentului in alte momente viitoare. Apelulla amenint

pentru controlarea comportamentului

da

n a ~ t e r e unui

tipar

comportamental

in

ca

copilul invata sa raspunda numai

la cerinte insotite

de consecinte formulate dur c::i

ignore cerintele date pe un ton simplu neconstrangator. Dar petermen lung obiectiv

pentru

copil ar

i sa

invete

ca

atat consecintele pozitive cat cele negative vor

urma

siguranta indiferent

daca sunt

verbalizate sau nu. Daca formulati

in

avans o anum

consecinta va aflati in

dezavantaj. Este mai bine sa-l lasati pe copil sa

se gandeasca

ingrijorare care va i consecinta.

In

acest

fel, aveti

la

dispozitie

mai mult timp pentru

Page 60: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 60/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

63

decide care cea

mai adecvata

consecinta.

Dar indiferent de consecinta, ea trebuie oferita de persoana care Iuera

cu

copilul

in

momentul

in care s-a manifestat

comportamentul

negativ. Transferul controlului copilului catre

o

,autoritate

superioara

nu

face decat sa submineze rolul persoanei care cedeaza controlul.

Practic, este ca cum

i-ap

spune copilului: ,Eu nu pot

sa-p

controlez comportamentul , al?a ca

te predau acestei persoane." In f a r ~ i t

nu

trebuie sa amenintap niciodata cu ceva ce nu suntep

pregatip sa ducep

pana

la capat

sau

cu ceva nepotrivit (de pilda, 0 sa te-ncui

in

camera

nu

}

mai

dau drumul de acolo niciodata "). Cu alte cuvinte, NU FACEJI PROMISIUNI PE CARE

~ l J

LE PUTETI INDEPLINI

Pe masura ce copilul incepe

sa

dea

semne c a ~ i recapata

controlul, ii putep

aminti

cava

~ t i g

o recompensa (specificata sau nu) pentru ca s-a l i n i ~ t i t l i lucreaza bine. Atentie

insa

sa nu transformati acest dialog in ~ a n t a j . Apelati la el doar in ultima instanta,

pentru

a evita

folosirea procedeelor fizice.

ETAPA FIN L

Daca socotiti cal

din

pacate, copilul se

pune

in pericol pe sine sau pe cei din jur, este necesar

sa

utilizap

m n gementul comport mentului buziv

(MAB) sau alte metode fizice,

cum ar

fi

escortarea

sau

imobilizarea. Procedeele MAB

pot

fi folosite, de exemplu, daca apar automutilari

grave. $i in acest caz trebuie acordata cat mai putffia atentie posibill?i trebuie monitorizat cu

g;rija

momentul in

care

comportamentul

copilului incepe

sa

revina la normal,

pentru

a 1

putea

recompensa imediat atat verbal, cat tangibil.

Page 61: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 61/137

6

Ghid

de

terapie

B

PROCEDEELE FIZICE TREBUIE FOLOSITE DO R DUP CE TI EPUIZ T

TO TE CELEL LTE MIJLO CE DE INTERVENTIE SITU TI PO TE DEVEN

PERICULO S

SF TURI V L BILE PENTRU TO TE ET PELE

Observap.

cu a t e n ~ i e

felul in care copilul raspunde laudelor sau recompenselor in tim

aces

tor

etape.

De multe

ori, copiii fie refuza o astfel

de

intervenp.e, fie intensifica manifesta

disruptive ca reacp.e la ea. Prin felul

in

care se comporta, copilul va va da de i n ~ e l e s d

recompensa este eficienta sau nu. Daca este calm, relaxat sau

mai u ~

agitat,

inseamna

recompensa funcp.oneaza.

Daca, dimpotriva, agitap.a

r e ~ t e

sau copilul

arunca

ori refuza recompensa tangibila pe c

i-ap. oferit-o, e timpul sa reevaluap. recompensa. De obicei, copiii al caror comportament r e

in

intensitate atunci

cand

li se ofera recompensa

sau

feedback

au

foarte

mare

nevoie

de

con

venit din afara. lata cateva strategii pe care le putep. incerca, alaturi

de

lipsa oricarui comenta

direct referitor la comportament. De exemplu, in loc

sa

spunep.:

Imi

place ca e ~ t i

l i n i ~ t

incercap. ceva

de

genul:

mi

place

sa stau cu

tine sau facep.

un

comentariu legat

de

activita

pe care o

d e s f a ~ o a r a

copilu l (de pilda: , Vrei sane uitam amandoi

pe

cartea asta? ).

In acest fel, l oferip. atenp.e fara sa va concentrap. direct pe comportamentul disruptiv. D

dorip.

sa

f o l o s i ~ i

o recompensa tangibila copilul o refuza,

i n c e r c a ~ i

sao

a ~ e z a ~ i

Ianga c

in

acest fel nu va mai fi nevoit sa o ia din mainile adultului. II recompensap. astfel pen

comportamentul

calm ii cedap. o parte

din

controlul asupra i t u a ~ i e i Se pare

ca

unii copi

simt

m i l i ~ i

atunci

cand

sunt obligap.

sa

ia o recompensa direct

din

mainile

unei

persoane, £

care

i

frustreaza

mai

mult.

Page 62: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 62/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

6

upa ce agitapa a luat f a r ~ i t este bine

sa

notap evenimentul. Nu numai ca astfel vep avea

orelatare

a celor intamplate dar

vep putea

analiza

tiparul de

intensificare a comportamentului

eficienta interventiei prin urmare veti reuo:::i sa identificati ce modifidiri mai t rebuie £acute.

Datele despre frecventa intensitatea

comportamentului

vor

i un instrument

solid

de

determinare a eficientei interventiei.

TEHNICI SPECIFICE

DE M N GEMENT

L

COMPORT MENTULUI

Chiar eel

mai

eficient program de

management

comportamental

nu va

garanta eliminarea

a comportamentelor disruptive. Daca

adaugap

insa predarea unor comportamente

adecvate procedee eficiente de recompensare crearea unui mediu optim va

mai mult

de

obiectivul

pe

care vi l-ap propus.

lata

cateva sfaturi care sa ajute

la

: : G I C l ~ e m a z • u E ~ a maxima a interventiei comportamentale:

1

~ a

cum am

discutat anterior

un

comportament disruptiv

trebuie

sa

primeasca

cea mai mica atentie cu putinta atunci cand se manifesta. Atentia o i alte forme de

recompensare trebuie sa apara in absenta

comportamentului

disruptiv. Aveti

mare

grija ca

aparipa unui comportament

disruptiv

sa

nu devina indiciul ca trebuie

sa

folositi

recompense

mai

puternice. In caz contrar copilul va manifesta din ce in ce

mai

des acest

tip

de comportament

tocmai pentru a

primi

recompensa

cand

inceteaza. Cea

mai buna

modalitate de a va feri de aceasta

problema

este sa mentinep o schema de recompensare

frecventa inainte de izbucnirea unui

comportament

disruptiv. De asemenea asigurati-va

ca

pentru

revenirea la

normal

oferiti o cantitate

de

recompensa

mai

mica decat ati

fi

oferit

in lipsa izbucnirii comportamentale.

2 Recompensarea detensionarii este extrem de importanta. Din pacate prea des

se

a ~ t e a p t a

pana

cand

copilul este complet calm abia apoi se ofera recompensa. Totul

Page 63: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 63/137

 

hid de terapie B

poate dura

insa prea mult, fapt care provoaca o noua intensificare a comportamentu

Nu a ~ t e p t a p

pana

cand

comportamentele disruptive au fost eliminate. Recompensat

manifestarile

mai reduse

in intensitate. Evitap razboiul ,care pe care

dap-i

copilu

~ a n s a sa a ~ t i g e sa

se intoarca n ~ t t in mediullui. Asigurap-va ca

illaudap

rostit

voce tare etapele detensionarii (de pilda: ,Uite cat de frumos te

l i n i ~ t e ~ t i ;

,Bravo,

te

s t a p a n e ~ t i

foarte bine ).

3

Puteti avea nevoie de procedee SUBTILE de redirectionare. Cu cat redirectiona

este

mai

subtila,

cu

atat mai pupn va simp copilul ca este

,detumat .

Este import

sa incercati sa va intoarceti la sarcina pe care 0 aveati in lucru initial ::i sa 0 inche

cu succes. Incercati sa fiti cat mai

putin

intruzivi cu

putinta,

astfel

meat

copilul

sa

devina

dependent de

terapeupi

care

sa

menpna controlul

IN

LOCUL LUI.

Promptare

comenzile intruzive sunt foarte greu

de

diminuat. Procedeele mai pupn directe ajut

interiorizarea etapelor de autocontrol.

4

Prevenirea reactiei este o procedura frecvent folosita pentru comportame

autostimulatoare, slab agresive sau autoagresive. Daca decideti

sao

folosip, atunci treb

sa

opriti cat

mai

rapid posibil comportamentul,

acordand

cea

mai

mica

atenpe

cu putin

De obicei, facem un prompt fizic neutru nu comentam nimic. Acest lucru se face far

intrerupem activitatea sau exercipul pe care il are in

lucru

copilul, oferim recompe

pentru continuarea lui.

5

Crearea ,efectului comportamental maxim este o strategie puternica

contracarare a

comportamentului disruptiv sau

a neatenpei. Cand copilul asculta

comporta bine, scade foarte mult probabilitatea aparitiei comportamentelor disrupt

Dandu-i copilului ocazia sa aiba succes, obpneti

un

efect comportamental maxim.

exemplu, daca

incepep

terapia cu jocuri sau

cu

exercipi care ii plac foarte mult copilu

sunt mai multe ~ n s e

ca el

sa

se comporte bine. Daca

dupa

inceperea exerciti

comportamentulincepe sa se deterioreze, promptarea accelerata urmata de recompe

Page 64: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 64/137

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive 7

moderate

va ajuta

sa

revenip.la efectul comportamental maxim.

~ a

cum menp.onam mai

devreme,

un

mediu calm pozitiv este foarte important.

6.

Este esenpal sa

implement p programele

de anagement

l stresului §i

Complianta daca dorip. sa reducep. comportamentele disruptive sa creap. un mediu

optim. Vom

aborda

aceste

programe in

cuprinsul carpi.

7.

Nu

uitati ca lucrul eel

mai important

este ceea ce faceti INAINTE de izbucnirea

unui

comportament disruptiv

pentru

a 1

impiedica. oua dintre cele

mai

utile sfaturi

despre folosirea preventiva a recompensei pozitive sunt acestea:

Profitii

de

orice

mom nt

n

care

copilul

se

comportii bine

laudii-1.

Laudii

tot ce

bine

ignorii restul.

Page 65: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 65/137

  8

hid de terapie

B

Page 66: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 66/137

Capitolul 6 Programe comportamentale

9

Programe

comportamentale

COMPORT MENTELE DISRUPTIVE

Comportamentele

disruptive ale copilului

de pilda

plmsul crizele

de

furie agresivitatea

au de

obicei functii multiple. Reducerea frustrarii a

stresului

este deseori

prima

functie pe

care o indeplinesc

dar

mai

exista o

funcpe

de

evitare.

Cu

alte cuvinte copiii

r e u ~ e s c de

multe

ori sa evite

situapi

neplacute angajandu-se in

comportamente

disruptive. 0 alta

funcpe

a

i ~ i r i l o r comportamentale poate fi c ~ t i g r e

atenpei.

Deoarece frustrarea este

un

factor foarte des intanit

in e c l ~ r e

comportamentului disruptiv

trebuie implementat un program menit sa creasca toleranta copilului la situapile neplacute. Copilul

a trebui sa invete sa accepte situapile care nu-i fac placere. Prin expunerea treptata la astfel

de

situapi

va

c r e ~ t e

meet toleranta la frustrare. Mai mult copilul

va

invata ca

un

comportament

disruptiv nu l poate scapa

de

o situape neplacuta. Este foarte important sa i i acordap atenpeminima

p toata

durata

comportamentului disruptiv

pentru

a nu-i motiva izbucnirea.

Pentru inceput programul presupune

identificarea

evenimentelor

care

i l frustreaza pe

copil. Observapile

parinplor

ale educatorilor sunt

esenpale in

acest sens.

n

plus analiza

datelor stranse de terapeup a rapoartelor lor poate dezvalui situatiile care e c l ~ e z astfel

de

comportamente.

Refuzul

de

a-i

implini

o

dorinta

copilului situatule neplacute schimbarea

rutinei zilnice sau neprimirea recompenselor sunt cativa posibili factori de stres.

Pasul urmator este repartizarea situapilor frustrante

pe

eel putin 3 nivele distincte. La

nivelull

se

vor

afla situap ile care

i l

agita foarte

pupn

pe copil in

timp

ce

nivelul3 va fi rezervat

e\Tenimentelor care ii provoaca un disconfort maxim. Nivelul 2 va fi pentru evenimente

Page 67: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 67/137

7

Ghid de terapie B

intermediare.

i r e ~ t e

ca puteti crea mai mult de trei nivele. Apoi,

nu

trebuie sa

uitap

ca facto

de stres se pot schimba. Acest lucru inseamna ca ceea ce ieri

l

enerva foarte putin pe cop

astazi l poate infuria la culme

Pasul urmator este sa va gcmditi la o tehnica de relaxare pentru copil. De obicei, noi

a ~ e z a m intr-un scaun

foarte confortabil.

M i c ~ o r a m

luminile

punem

o muzica relaxanta.

un

ton extrem de relaxant (adica incet rar) ii spunem copilului sa

se

i n i ~ t e a s c a Il observ

cu

atenpe, ii

spunem

ce

ne

place

la

el

l

Hiudam pentru ca este

l i n i ~ t i t

Aceste sesiuni v

continua atata

vreme elt

este necesar, adica pclna

cmd

copilul

invata

sa se relaxeze.

Dupa

ce a

invatat sa

se relaxeze, este

momentul

sa

incepem

sa-l expunem la factorii

stres. lncepem cu un factor de stres din categoria slaba, incercmd sa-l alegem pe eel care e

poziponat eel

mai

jos in ierarhia stresului. Dupa ce copilul s-a relaxat complet,

l

expun

pentru

un timp scurt

la acest factor. Apoi

l recompensam pentru

ca este calm. Sesiunile

repeta

pma

cfuld copilul

u ~ ~ t sa

ramclna calm

cand

este confruntat

cu primul

factor de st

timp de aproximativ cinci sesiuni succesive.

Dupa ce copilul a invatat

sa

faca fata primului factor de stres, urmeaza

expunerea

la

doilea factor.

Programul

continua pclna cfuld copilul a fost

expus

la

top

factorii de stres

d

ierarhie. In plus, copilul

va fi expus treptat

sistematic la

situapi din mediul

natural.

Deoarece

nu

este posibil

sa

eliminati toate evenimentele frustrante, t rebuie

sa

invatati copi

sa deprinda el i n s u ~ i tehnicile de relaxare, pentru a putea face fata situapilor

u ~ o r

stresan

Trebuie incercate mai

multe

tehnici

la rmd

pentru a o identifica pe cea mai eficace. Proced

tipice de managemental stresului sunt relaxarea progresiva a m u ~ c h i l o r muzica, respira

profunda vizualizarea. Dupa ce ap identificat cele mai eficiente tehnici, predati-le copilul

apoi

promptap recompensap

utilizarea lor in situatii stresante. Pe masura ce se dezvo

limbajul copilului, putep adauga la repertoriul sau de tehnici antistres verbalizarea simpl

emopilor.

Page 68: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 68/137

Capitolul 6 Programe comportamentale

7

PROGR MULDETOLER NT L FRUSTR RE

Etapa 1

1. Identificap. situajiile stresante pentru copil (intrebap-i pe parinp pe profesori, observat i

copilu1, notap. tiparu1

dupa

care se manifesta comportamente1e disruptive).

2.

AranJ·ati situatiile conform unei ierarhii de intensitate, de 1a cea

mai

s1aba

1a

cea

mai

puternica.

Etapa a 2 a

1

ExpuneJi copilulla ceamai pupn

stresanta

situape in ierarhiape care ap. alcatuit-o, dar numai atunci

cand este relaxat (adica sta pe un scaun confortabil, luminile sunt i ~ r a t e se aude o muzica Iini itoare).

2. Laudati-1 oferiti-i recompense intermitente, in functie de comportamentu1 sau calm.

Poate i nevoie

sa

l dap

treptat

exemple de reacp.i

mai

adecvate.

3.

Incepeti

sa

facep.

c e e ~ i

experienta in medii situatii mai naturale.

4.

upa ce copilul se

com

porta calm in cea mai

putin

stresanta

situap.e timp de cinci sesiuni

consecutive, treceti la urmatorul nivel de stres.

5. Continuap. astfel pana parcurgep. toata ierarhia

de situatu

stresante.

Etapa a 3 a

1. Invatap-1 pe copil diverse tehnici de re1axare.

2.

upa

ce a invatat aceste tehnici, promptap.-1 sa le fo1oseasca atunci cand este eel mai

pujin

stresat.

3.

Reducep. promptul cat mai rapid posibil.

Page 69: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 69/137

72

hid de terapie

B

IER RHIZ RE SITU TIILOR DE STRES

U§or stresante

oderat stresante

Extrem de stresante

Page 70: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 70/137

Capitolul 6 Programe comportamentale

73

NONCOMPLI NT

A

Programul

de

complianta

inseamna

sa l ajutap

pe

copil

sa

indeplineasca

cu

succes

instructiunile care i se dau

1

prin emiterea de cerinte din ce in ce mai mari.

La inceputl copilului i se va cere sa indeplineasdi doar sarcinile care ii plac eel mai mult. De

exemplul putep sa i cerep

sa

manance

0 gus

are preferatal sa se joace

cu 0

jucarie care 1i place sau

chiar sa se autostimuleze. Emiterea unor astfel de cerinte va duce eel

mai

probabilla

o m p l i n t ~

prin urmare va

ofera ocazia

de

a llauda

i d e

a 1

recompensa

pentru

indeplinirea comenzilor.

Treptat

1

instrucpunile

vor deveni

tot

mai

pupn pHkute

1

dar

se va menpne recompensa intensiva

pentru complianta.

Page 71: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 71/137

7

Ghid de

ter pie ABA

SFATURI CARE SA FACILITEZE COMPLIANTA

1 Emitep doar instructiuni pe care aveti de gand sa le urmarip

pana

la capat. Acest lu

presupune fie sa moniturizati copilul pana cand i n d e p l i n e ~ t e sarcina ceruta, fie sa ofer

consecinta relevanta pentru complianta.

2

Nu

emitep instrucpuni multiple intr-un interval scurt de timp (de exemplu, trei com

in 10 secunde), pentru cain acest fel promovati noncomplianta agitati situatia.

3 Oferiti-i copilului

optiuni

pozitive

din

care sa aleaga (de pilda: Vrei sa i ~ i m afar

joaca sau vrei sate uip la

un

film? ).

4 Cand copilul

nu n d e p l i n e ~ t e

instructiunile, trebuie sa fip cat mai

neutri

posibil.

5 lncercap sa facilitap complianta copilului intercaland sarcinile neplacutele cu unele

u ~ o a r e Facep. sarcinile amuzante astfel incat mediul sa predispuna la complianta.

6 Pandip momentele cand copilul va asculta. De exemplu, cand copilul e pe punctu

inchida

spunep:

fuchide te rog apoi recompensap-1 pentru complianta.

7 Emitep instructiunile pe un

ton

calm, care sa-idea de inteles copilului

cava ~ t e p t a

va asculte.

8

Uisap-i copilului

zone

asupra carora sa depna controlul.

9

OFERITJ-1 RECOMPENSE RELEVANTE ATUNCI CAND VA ASCULTA.

Page 72: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 72/137

Capitolul 6 Programe comportamentale

75

PROGR MUL

DE

COMPLI NT

Etapa 1

1. Identificap. instrucp.unile pe care

copilulle

aude in mod

o b i ~ n u i t

acasa.

2 Stabiliti rata de complianta pentru aceste instructiuni.

3

Construiti o ierarhie

de

instructiuni

1

de la cele care

au

cea

mai

mare c;:ansa sa fie ascultate

S

(de pilda: Mananca-p biscuitele ") pana la cele care au cele

mai

mici

~ a n s e sa

fie ascultate (de

pilda:

Da-i

jucaria

inapoi

fratelui tau ").

Etapa

a2 a

1. Terapeutul emite cerinta cu cele mai multe a n s e de a i ascultata.

2

Copilul este recompensat

cand

se supune cerintei.

3 Dupa

ce copilul manifesta complianta timp de trei sesiuni consecutive de lucru, trecep

1a urmatoarea etapa.

Etapa a 3 a

1. Terapeutul emite cerinte care au

a n s e mari sa

fie ascultate

l]i

cateva cerinte

cu n s e mai

mici de complianta.

2 Copilul este recompensat cand se supune cerintei.

3

Dupa ce copilul manifesta complianta timp de trei sesiuni consecutive de lucru, trecep.

l urmatoarea

etapa.

Restul etapelor

1. Introducep treptat cerinte care presupun indeplinirea unor sarcini neplacute l]i reduceti

cerintele de a indepl ini sarcini placute.

Page 73: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 73/137

76

Ghid de terapie B

IER RHIZ RE COMPLI NTEI

Grupap in

urmatoarele categorii instrucpunile care i se

dau

copilului in

mod

obi§nuit in

timpul unei

zile:

INTOTDE UN DESEORI UNEORI RAREORI

NICIOD T

(100 ) (75 ) (50 ) (25 )

(0 )

1.

2.

3

4

5.

6

7.

8

9

10.

11.

Page 74: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 74/137

Capitolul • Programe comportamentale

77

PROGR M DE INTERVENTIE POZITIV

Etapa 1

1 Uiudap copilul din cinci 1n cinci minute

pentru

absenta comportarnentelor negative.

2

Dupa

trei perioade consecutive

de

absenta a comportamentelor negative, recompensati

laudap copilul.

Etapa a 2 a

1

Laudap

copilul

din

sfert 1n sfert

de

ora pentru absenta comportamentelor negative.

2

Dupa

trei perioade consecutive de absenta a comportamentelor negative, recompensati

laudati copilul.

Etapa a 3 a

1.

Laudap

copilul

din

jumatate 1n jumatate

de

ora pentru absenta comportamentelor

negative.

2

Dupa

trei perioade consecutive de absenta a comportamentelor negative, recompensati

laudap copilul.

Restul etapelor

r e ~ t e t i

treptat

durata de timp

necesara

pentru

a

primi

recompensa.

Odata

ajuns

1n

aceasta

etapa, copilul poate primi anumite recompense cat

de

des o r e ~ t e m limite rezonabile atata

vreme cat

nu

a

aparut

nici un fel de comportament negativ vreme de o w ~ orr.

Page 75: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 75/137

  8

G h id

de terap ie

B

PROGR M E

INTERVENTIE REDUCTIV

1 and apare un comportament nedorit copilul pierde ocazia de a primi recompense

verbale tangibile stabilite

de

terapeuti.

2 Se acorda

atenpe minima

ln

momentul

manifestarii unui comportament nedorit.

Page 76: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 76/137

  apitolul omportamentele autostimulatoare

9

omportamentele autostimulatoare

omportamentul

autostimulator este una dintre caracteristicile majore ale autismului.

Autostimularea inseamna comportamentul repetitiv stereotip care nu pare sa serveasd1 alta

functie in afara satisfactiei senzoriale.

Exista trei motive pentru care trebuie sa ne propunem reducerea autostimularii:

1)

interfereaza foarte mult

cu

atenpa;

2 este extrem de recompensatoare pentru copil face ca alte recompense mai adecvate sa

para mai pupn

atragatoare;

3

atrage stigmatul societapi.

and

o persoana se autostimuleaza atentia ii este

de

obicei complet canalizata

spre

comportamentul respectiv iar

persoana nu

proceseaza informatii importante. Acest

lucru

interfereaza enorm cu procesul

de

invatare. Dificultatea consta in faptul ca autostimularea

este

atat

de recompensatoare in sine incat este

greu sa

motivezi pe cineva sa reduca acest

Autostimularea

poate

implica toate cele cinci simturi dar proprioceppa imbraca

· ~ ~ T u o ' c o

forme. Cea

mai importanta

categorie

de

comportamente autostimulatoare implica

corpului: leganatul fluturarea mainilor invartitul. Privitul mainilor presupune tot

~ ~ m ~ c r e

corpului dar are o

componenta

vizuala. Privitul este

mai degraba

o forma

pura

autostimulare vizuala cum este privitul obiectelor care se

m i ~ c

de-a lungul

unor

linii

• ILu aJL<::

sau privitul prin gard.

Page 77: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 77/137

8

Ghid de terapie B

0 a

doua

categorie

de

comportamente autostimulatoare

cuprinde

b i ~ n u i n t a intrebuintarii

obiectelor cu scopul principal de a cauta stimularea senzoriala.

Cmd

se autostimuleaza in acest

fel, copiii scutura obiectele (de pilda hartie, frunze), le rasucesc, invartesc sfori intre degete

sau

rople

de

la m a ~ i n u t e cern nisipul, plescaie apa

sau

culeg scame.

Cand

copilul autist

interactioneaza cu o jucarie, pare case joaca.

Cu

toate acestea, vep observa adesea ca jucaria

nu este folosita conform funcpei sale originare; de exemplu, copilul doar i n v a r t e ~ t e rotile de

la m a ~ i n u t a in loc sao

,plimbe .

Folosirea repetitiva a obiectelor, de exemplu lovind cu ele o

suprafata tare, intra tot

in

aceasta categorie.

Al treilea tip de autostimulare este reprezentat de ritualuri obsesii. Acestea pot i destul

de

diverse. Alinierea obiectelor, tinerea lor in mana, insistenta ca obiectele sa nu fie

mutate

din

locullor (de pilda, mobila din casa), discutarea obsesiva a a c e l o r a ~ i subiecte (perseverare

verbala), inchiderea

~ i l o r

problemele legate de trecerea de lao activitate la alta sunt exemple

frecvente. De multe ori, ele presupun reguli pe care copilulle-a dezvoltat

pe

care insista

sale

urmeze

nu

doar

el n s u ~ i ci cei

din

jur. Ca comportamentul obsesiv, aceste reguli interfereaza

enorm cu viata de zi cu zi. De asemenea, ele devin tot mai puternice mai inradacinate

odata

cu

trecerea timpului, iar copilul se

m . p o t r i v e ~ t e

tot

mai mult

fata de modificarea obsesiei.

Cand se plictisesc, cei mai mulp. oameni se angajeaza

in

diverse forme de autostimulare,

fie cazand

pe

ganduri sau dand din picior, fie r a s u c i n d u - ~ i 0

~ u v i t a

de par ori jucandu-se cu

creionul. Insa diferenta majora este ca persoana tipica r e u ~ e ~ t e sa fie in continuare atenta, iar

autostimularea este

de

obicei mai subtila (adica mai

pupn

repetitiva

nu

atat de inadecvata

social). i

mai

important,

ea

nu este singura

sau

cea mai dorita forma de gratificare. Majoritatea

oamenilor gasesc o satisfacpe

mai mare

in

activitaple

de

petrecere a timpului liber, hobby-uri

relapile cu cei din jur. De asemenea, majoritatea oamenilor se pot abpne de la autostimulare

pentru a evita reacp.ile sociale negative. De exemplu, nu ne scobim in dinp cand se uita alpi la

noi.

Comportamentele autostimulatoare la copiii u t i ~ t i se pot manifesta continuu sau numai in

Page 78: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 78/137

Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare 8

situapi

de

plictis ori stres.

n

afara de faptul

di

ofera o p r i v e l i ~ t e inadecvata, atenp.a copilului

este drastic redusa cand se angajeaza

in

astfel de comportamente. De multe ori, copiii sunt

suspectap. de

d e f i c i e n ~ e

de vaz

sau

auz din pricina lipsei lor complete

de

reacp.e. Poate exista

chiar

un prag

foarte ridicat

de t o l e r a n ~ a

la

durere din cauza

autostimularii, care blocheaza

intensitatea senzatiei.

Autostimularea se

aseamana

comportamentelor

de d e p e n d e n ~ a . Impulsul

de a te angaja

in

activitap. autostimulatoare

poate

da n a ~ t e r e unor comportamente similare starii

induse

de

droguri. Atata

vreme

cat

persoana

respectiva este

transpusa

mtr-o

lume

paralela,

nu va v a ~ a

nimic. Autostimularea este foarte similara cu d e p e n d e n ~ a care se i n r a u t a ~ e ~ t e se h r a n e ~ t e

din

ea

n s a ~ i Ocaziile de v a ~ a r e se pierd asemenea

d e p e n d e n ~ o r

dezvoltarea ulterioara

a copilului este

pusa ln.

pericol de izolarea lui progresiva. Este esenp.al

sa

dobandip controlul

asupra acestui comportament. Exista mai

multe

strategii care

pot

i folosite pentru a reduce

chiar elimina interferenta lui

cu

viata de zi

cu

zi.

FUNCTIILE UTOSTIMUL RII

A ~ a

cum

am

discutat

ln.

secp.unea

despre ,Comportamentele

disruptive (vezi pag. 69),

autostimularea, ca orice

comportament

disruptiv,

m d e p l i n e ~ t e potenpal mai multe

funcpi.

Dupa

cum

arata

numele

ei,

f u n c ~ i a primara

este aceea

de

a oferi autostimulare. Persoanele

cu autism nu gasesc ln. general nimic interesant ln. mediulmconjurator. Angajarea ln. astfel de

comportamente este

un

mijloc extrem de

adaptativ

de a gasi satisfacp.e. Prin urmare, cand sunt

plictisite sau

pur simplu nu

gasesc o ocupape, recurg la autostimulare. In

vreme

ce alp

copii se joaca cu jucarii sau cauta compania altora (parinp., frap, prieteni, etc.), cei care sufera

de autism

prefera de

multe

ori

sa

se autostimuleze.

A doua funcp.e posibila a autostimulari i este reducerea frustrarii a stresului. De exemplu,

ln.

perioadele de

tranzipe de

la o activitate la alta,

ln. s i t u a ~ i i l e

haotice sau

ln.

cazul

unui raspuns

Page 79: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 79/137

8 Ghid de terapie B

incorect, a

pare

de

multe

ori autostimularea. Comportamentul

pare

sa indeplineasca funcp.a

de

calmare a persoanei respective,

precum

de blocare a sursei frustrarii. De asemenea, poate

servi ca semnal

de

alarma pentru ceilal}i ca e cazul s a - ~ i reduca

e x i g e n ~ e l e

sau sa ofere ajutor

prin indepartarea sursei frustrarii. Astfel,

din

perspectiva copilului, autostimularea trebuie

vazuta ca adaptativa extrem de recompensatoare.

In timp, autostimularea devine din ce in ce mai puternica. Tocmai de aceea este extrem

de

dificil

de

limitat eliminat. Eliminarea ei poate fi

un

obiectiv realist in cazul copiilor mici,

dar in cazul copiilor marl obiectivul nu poate

fi

decat reducerea ei. Ambele

grupe de

varsta

pot

beneficia de transformarea autostimularii in comportamente mai adecvate varstei.

F i r e ~ t e

cu

cat se intervine

mai

devreme,

cu

atat

mai

aproape

de pnta

este rezultatul final.

ain

cazul oricarei alte probleme comportamentale, exista cateva strategii care pot fi folosite.

~ a

cum

e n ~ i o n a m anterior, procedeele de

management

comportamental pot

fi

1 m p a r ~ i t e n

strategii , proactive strategii ,react ive . Cea

mai

eficienta abordare le 1mbina pe amandoua.

Strategiile proactive n v a ~ a copilul sa recurga la comportamente alternative, menite sa-i ofere

a c e e a ~ i

satisfacp.e ca autostimularea. Strategiile reactive

propun sa reduca

autostimularea

prin reducerea

sau

chiar eliminarea recompensei, prin penalizare prin recompensarea

comportamentelor alternative.

PROCEDEE

RE CTIVE

IGNOR RE

SISTEM TIC

De obicei, autostimularea este sursa proprie de recompensare. Copilul va fi probabil

fericit sa ignorap., pentru ca se poate autostimula fara sa fie intrerupt. Orice amestec n

comportamentullui

considera extrem de neavenit, intrucat ii luap. stimularea de care care se

Page 80: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 80/137

Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare

8

bucura atat de mult. Uneori, se considera ca

ignorarea

unui comportament extincfia lui sunt

unul

a c e l a ~ i

lucru.

Cu

toate acestea, deoarece in acest caz recompensa

nu

are legatura

cu

atentia, ignorarea sistematica este rareori eficienta in reducerea

sau

eliminarea autostimularii.

Procedeul de time out este,

in

general, la fel de ineficient. Eficienta time out ului este

data

de

indepartarea copilului dintr un mediu sau o activitate recompensatoare. Cu toate acestea, time-

out ofera ocazia ideala pentru copil de a se autostimula, deci poate duce, de fapt, la

c r e ~ t e r e a

autostimularii.

RECOMPENS RE

Ca in cazul tuturor problemelor comportamentale, folosirea procedeelor de recompensare

pentru

reducerea autostimularii este vi ala. Exista mai multe procedee

de

recompensare care se

potrivesc in astfel de cazuri. ecompensarea diferenfiatii acomportamentelor incompatibilejalternative

(DRI/DRA), recompensarea diferenfiatii a altui comportament (DRO)

recompensarea

diferenfiatii

a frecvenfelor

sciizute

de comportament (DRL)

sunt

exemple

de

procedee

de

recompensare care

motiveaza copilul

sa

se angajeze in alte comportamente decat cele autostimulatoare. Orice

program reductiv TREBUIE folosit lm.preuna cu

un

tip sau altul de program

de

recompensare

diferentiata.

BLOC RE COMPORT MENTULUI

Blocarea imediata a comportamentului ori de cate ori se manifesta

va

ajuta sa reducep

sau chiar sa eliminati recompensa. Deoarece comportamentul g a s e ~ t e recompensa in sine

i n s u ~ i fiecare secunda de autostimulare este o secunda de recompensare. Este ca cum

ai

manca bomboane Cu cat mai repede este oprit comportamentul, cu atat mai

pupn

timp petrece

copilul autorecompensandu-se.

Page 81: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 81/137

8

Ghid de terapie

B

Dar

este extrem de

important

modul in care oprip. comportamentul. Cain cazul celor

mai

multe comportamente, trebuie sa folosip. cea mai pu}in directa metoda care sa opreasca acel

comportament.

lata

o ierarhie de metode, de la cea

mai

pu}in directa la cea

mai

directa:

CEA MAl PUfiN DIRECTA

PAUZA

PRIVIRE EXPRESIA

FETEI

GEST

CEA MAl DIRECTA

INTERVENTIE VERBALA

INTERVENTIE INTERVENTIE

FIZICA ' FIZICA '

PARJ1ALA TOTALA

Motivul pentru care e bine

sa

folosip. cea

mai

u ~ i n directa metoda este

a c e l a ~ i cu

motivul

pentru care recurgep la eel

mai p u ~ i n

direct

prompt

anume pentru ca este mai

u ~ o r de

diminuat in timp. Atragerea

atenpei

sau mustrarile de tip verbal sunt, in general, mai dificil de

diminuat

decat gesturile. Cu cat procedeul este mai indirect, cu

ant

cresc

~ a n s e l e

de

a 1

face

pe

copil sa interiorizeze restricpa

sa

nu

mai

fie nevoie de procedee exterioare

de

control. Cu cat

i n t e r v e n ~ i a

este

mai

pu}in perceptibila,

cu

atat

e a c ~ i a

copilului este mai u ~ i n exteriorizata. De

exemplu, o atingere subtila poate

opri

comportamentul

fara ca eel mic

s a ~ i dea seama

ca l-ap

atins. D e ~ i autostimularea nu este motivata de atenpe, este important sa nu devina nici macar

Partial

sau secundar

motivata

de

atentie.

Prin

urmare, folosirea celei

mai putin

directe metode

va

reduce posibilitatea ca

atenpa

voastra

sa

recompenseze comportamentul.

Atenpe

insa,

intervenpa

directa

nu

este

neaparat a c e l a ~ i lucru cu

intruziunea. Intruziunea

presupune incalcarea libertapi copilului. Dar redirecponarea verbala, de exemplu, nu implica

nici

un

fel de f o r ~ a fizica, prin urmare

poate fi

considerata mai

pupn

intruziva. Prompturile

verbale

sunt

insa mai dificil

de

diminuat, a ~ a d a r nu conduc foarte u ~ o r la i n d e p e n d e n ~ a De

aceea, ele trebuie folosite

doar

atunci

cand

copilul este confuz

sau

are nevoie

de

informapi

suplimentare despre

comportamentul

care se a ~ t e a p t a de

la

el.

Dupa

ce a i n ~ e l e s care este

conceptul sau comportamentul dorit, trebuie folosite prompturi nespecifice.

Un prompt

nespecific este

un

fel tacit de a transmite

Hai

continua , far a sa-i spui copilului exact ce sa

fa

ca

Page 82: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 82/137

Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare

8

Exista motive importante pentru a folosi cea mai

pupn

intruziva totodata cea mai

. pupn directa metoda. n

primul

rand scade posibilitatea unui conflict de tipul care pe care

dintre terapeut copil. Cand se folosesc metode intruzive, de obicei se

s t a m e ~ t e

reacp.a de

impotrivire a copilului, care poate trece la masuri extreme pentru a c ~ t i g batalia. in al doilea

rand procedeele neintruzive sunt extrem de importante pentru ca nu atrag atenp.a altor

persoane asupra a ceea ce se petrece. Cand va aflap. intr-un

mediu

incluziv, de pilda

in

clasa,

in

pare

sau

in comunitate, e de preferat sa atragep. cat mai

putina

atenp.e

asupra

copilului, pentru

a nu-l stigmatiza.

Nu

uitati ca este esential sa opriti comportamentul

de

indata ce

l

observati. Cel mai

bine

ar fi

sa-l opriti chiar inainte sa inceapa, anulandu-1 astfel

din

start. De aceea,

ar

putea

fi nevoie la inceput de folosirea unui procedeu mai intruziv, de pilda un prompt fizic,

deoarece un

procedeu

mai subtil nu

ar opri

comportamentul. i r e ~ t e insa ca obiectivul este

sa diminuap. cat mai repede procedeul respectiv sa trecep. la unul

mai

pupn direct.

Dupa

ce ap oprit comportamentul, direcp.onap. copilul spre o activitate mai potrivita. Pe masura ce

incepe sa manifeste comportamentul adecvat, oferip. recompense relevante.

Cu

cat

mai

mult

timp se angajeaza

in

comportamente adecvate, cu atat

mai

mult

trebuie sa creasca

gradul de

recompensare.

REDUCERE

V LORII

RECOMPENS TO RE A

UTOSTIMUL RII

Exista mai multe strategii care pot

fi

folosite pentru a modifica satsifacp.a pe care o

p r i m e ~ t e copilul prin autostimulare. Un procedeu care s-a dovedit eficient este chiar folosirea

autostimularii ca recompensa.

e ~ i

nu pare o alegere rap.onala, aceasta procedura poate

indeplini doua funcp.i. Nu numai ca va funcp.ona ca o recompensa extrem de puternica, dar va

reduce treptat placerea pe care o g a s e ~ t e copilul in comportamentul respectiv.

Page 83: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 83/137

8

Ghid de terapie B

In primul rand ii lasa}i copilului la indemana doar

un

timp limitat de autostimulare ca

recompensa pentru apari}ia

unui

comportament dorit

sau

chiar pentru absen}a autostimularii .

Prin urmare folosi}i

de

£apt autostimularea pentru a dezvolta comportamente alternative

adecvate care

sa

o inlocuiasca. n afara de avantajul de a dezvolta un comportament

substitut aceasta procedura mai are

un

efect extrem de important. Practic schimba}i

natura

comportamentului. Prin

natura

sa autostimularea este controlata interior de copil. In momentul

in care stabili}i o contingenj:a prelua}i controlul asupra comportamentului modificandu-1

subtil

punandu-i

limite condip.onandu-1. Prin trecerea comportamentului de la un control

interior la unul exterior a}i ob}inut efectul de a-i reduce valoarea recompensatoare. Treptat

pute}i sa pune}i limite comportamentului sa-l reduce}i incet cerandu-i copilului perioade tot

mai

lungi

in

care sa nu se autostimuleze pentru a

£

recompensat.

0 alta modalitate

de

a reduce valoarea recompensatoare a autostimularii este sa crea}i

situa}ii

in

care copilul alege

sa

nu se autostimuleze. De exemplu

lasa}i 1

sa aleaga intre o gustare

preferata sau desenul animat favorit autostimulare.

F i r e ~ t e

nu pute}i folosi in mod eficace

aceasta abordare daca nu ave}i alternative

pe

care copilul sa le doreasca foarte mult.

Prin

faptul

ca alege

sa

nu

se angajeze

in

autostimulare copilul reduce valoarea pozitiva a autostimularii.

ONTROLUL STIMULULUI

Procedeele

de

control al stimulului sunt menite sa creeze medii

~ i /

sau situa}ii care sa

nu

d e c l n ~ e z e comportamente autostimulatoare. Se poate face acest

lucru prin

crearea de spa}ii

in

casa

sau

de perioade de

timp

in care comportamentul

sa

nu fie permis.

Prin

faptul ca este

lasat sa se manifeste doar n condij:ii limitate comportamentul autostimulator se va reduce

la circumstan}e

mai

acceptabile

n c e l a ~ i timp va

m i c ~ o r frecven}a. Obiectivul

va £ sa

continua}i sa-l reduce}i pana cand

l

elimina}i cu totul. De exemplu pute}i stabili la inceput

regula ca autostimularea se

va

petrece

doar

in dormitor sufragerie iar apoi o limita}i la

Page 84: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 84/137

Capitolul · Comportamentele autostimulatoare

8

dormitor . La fel putep. lim.ita autost imularea doar la anum.ite momente

din

zi dupa care

reducep. treptat perioadele cand este permisa.

PROCEDEE PRO CTIVE

Partea cea mai importanta a unui plan eficient de interventie comportamentala este predarea

unor alternative adecvate. Acesta este

de

obicei

un

proces lung monoton plin de frustrari.

Dar

daca

nu

l

invatap

pe

copil comportamente alternative adecvate este

pupn

probabil

sa

avep. succes

petermen

lung. Nici eel mai puternic program reactiv nu poate reduce singur

problemele comportamentale. Simpla elim.inare a unui

comportament

nu-i ofera copilului

m.ijlocul alternativ care sa indeplineasca c e e ~ i funcpe cu comportamentul disruptiv. Trebuie

sa-l invatap pe copil comportamente alternative adecvate altfel va reveni autostimularea sau

va

aparea

foarte probabil

un

alt

comporatment

neadecvat.

Identificarea

comportamentului

inlocuitor se bazeaza

pe

identificarea funcpei

comportamentului autostimulator. Deoarece autostimularea este de obicei un mijloc de a

prim.i anum.ite

tipuri

de informap.i senzoriale invatarea jocului a abilitap.lor de recreere

de

interacp.une sociala care

au

puternice componente senzoriale este cea

mai buna

modalitate

de a stabili comportamente inlocuitoare. Copilul trebuie sa invete abilitap. care sa-l satisfaca

senzorial astfel

meat sa nu

se

mai

autostimuleze pentru a se simp bine.

Cel mai probabil autostimularea

n d e p l i n e ~ t e

alte funcp.i

de

aceea trebuie

predate

abilitap.

suplimentare.

Pentru

a o reduce copilul trebuie

sa

invete

de

exemplu modalitati adecvate

de

a face fata frustrarii. Odata redusa frustrarea se reduc situapile in care apare autostimularea.

Abilitatile

de

comunicare

pot fi

de asemenea

un

factor puternic de contracarare a autostimularii.

De pilda unii copii se autostimuleaza cand nu ce sa raspunda Invatandu-i sa indice prin

mijloace verbale sau nonverbale faptul ca

nu ~ t i u

raspunsul sau ca nu mteleg ce li se cere

Page 85: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 85/137

 

Ghid de terapie B

nevoia lor

de

autostimulare e posibil sa scada.

PROGRAMELE PRIN CARE COPILUL ESTE iNVATAT ABILITATILE DE JOC

COMUNICARE SOCIALIZARE SUNT DESCRISE PE LARG iN ALTE CAPITOLE

ALE CARTII.

SPECTE PR CTICE

Reducerea autostimulani este una dintre cele mai mari provodiri. Autostimularea este un

comportament extrem de puternic §i perturbant,

pe

care copilul l gase§te

de

obicei

mult

mai

placut decat oricare alta activitate. lncercarea

de

a-1 elimina pe tot parcursul zilei s-ar

putea

sa

fie o misiune imposibila. De§i reducerea autostimulani este importanta, daca va propunep. sa

ducep. la capat o sarcina atat

de

dificila vep. avea probabil parte de enorm de mult stres, atat

voi, cat

§i

familia.

Prin

urmare, vep. avea o capacitate red

usa

de a

implementa

eficient orice fel

de intervenp.e comportamentala.

Este ln.totdeauna

mai

bine sa urmap. cu consecventa

un

program

pe termen scurt decat cu

inconsecventa

un

program

pe

termen lung. Prin urmare, recomandam insistent sa stabilip. cat

timp

§i in ce condip.i putep. urma un program. In cele

din urma

copilul

va

ln.vata situatiile in

care comportamentul respectiv nu este acceptabil. Fire§te,

va

invata §i

c

sunt situapi

in

care

se poate autostimula. Pe masura ce ln.cepep. sa controlap. tot mai mult autostimularea, trebuie

sa inmultiti perioadele de timp c i situatiile

in

care interveniti. Poate ca

va

doriti sa eliminati

$ I I I I

complet autostimularea inca

de

la inceput,

dar

cea

mai

buna

abordarea a problemei este cea

in

care aveti succes amandoi. MAl MULT NU INSEAMNA NEAPARAT MAl

BINE

Page 86: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 86/137

Capitolul 8 Probleme de somn

9

roblemele

de

somn

Un copil caruia l este greu sa se duca la culcare sa adoarma singur a poi sa doarma toata

noaptea poate transforma ora

de

somn intr-un

o ~ m a r

Rabdarea parinplor este deseori pusa la

grea incercare din pricina orelor lungi de frustrare care tree pana ce copilul adoarme.

In

cele din

urma

parinpi

sunt de multe ori nevoip. fie sa

doarma

ei in patul copilului fie sa

doarma

copilul

in

patullor

ca sa fie siguri ca

e u ~ e s c sa

se odihneasca cat

de

cat.

Tulburarile de somn sunt ingrozitor de dificile pentru intreaga familie. Somnul c e l o r l a l ~ i

frap.

sau

surori este de asemenea deranjat

din

cauza conflictului care se

produce cand

vine ora

de culcare. P a r i n ~ i i rareori se odihnesc peste noapte ceea ce le reduce din energia de care

au

atata nevoie a doua zi.

n

lipsa unui somn bun nici copilul

nu

mai este atat de capabil sa n v e ~ e

lucrur i noi abilitap. esenp.ale.

F i r e ~ t e , cu

un copil obosit terapia este grav afectata.

Dupa cum bine

~ t i m ,

obiceiurile legate

de somn

sunt foarte greu

de

schimbat. Chiar

somnul

unui

adult

poate sa

nu

fie odihnitor daca doarme pe alta

parte

a patului pe o alta

pema sau in alt pat. Desigur

odata

ce copilul s-a o b i ~ n u i t

sa

se culce tarziu

sau

sa doarma

cu

parinpi orice schimbare de

rutina va i

intampinata cu proteste.

Dar cu

cat amanap. mai mult

cu

atat mai inradacinate devin aceste obiceiuri. Sugestia noastra este

sa

va

ocupap

cat

mai

repede cu p u t i n ~ a de aceasta problema. Daca adoptap. solup.a cea

mai

u ~ o a r a astazi nu facep.

decat sa

ingreunap

rezolvarea problemei maine. Singurul caz

in

care

putep

intarzia rezolvarea

problemelor

de somn

este atunci cand acestea ar putea i schimbate cu mai mult succes

dupa

ce

copilul deprinde o m p l i a n ~ a in alte arii de n v a ~ a r e .

n

mod normal nu este nevoie decat de o saptamana de efort pentru ca toata lumea sa

ajunga sa doarma bine peste noapte. Atenpe insa:

nu

va i o saptamana u ~ o a r a Ca urmare

Page 87: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 87/137

9

hid de terapie B

a programului de intervenpe, s-ar putea sa nu dormip deloc peste noapte in primele zile.

Sugestia noastra este sa

va

pregatip pentru aceasta saptamfula

dormind

cat de mult

putep

inainte de inceperea programului, iar

dupa

ce programul a inceput, sa

dormip

in

timpul

zilei

pentru a va reface. De multe ori,

parinpi iau patru

zile libere pentru a incepe programul sau

a§teapta apropierea concediului. Suntparinp care cer ajutorul rudelor pentru a prelua o

parte

din

nopple nedormite.

s e n ~ i a l

este ca programul sa

fie urmat pas

cu

pas pfula la capat. Alegep

o perioada

in

care

suntep

capabil sa fip consecvenp in intervenpa

pe

care v-ap. propus-o.

i

un

avertisment final. Daca ati mai incercat sa schimbati comportamentul

de somn al

'

copilului,

dar

a ~ i

cedat

din

cauza plansetelor

sau

a protestelor, ln.seamna ca

ap

recompensat

copilul

dupa

o schema intermitenta: uneori a

obpnut

ce a vrut, alteori nu a obpnut. A

vazut

ca

ap

incercat sa fip fermi,

dar

a i n v a ~ a t §i ca daca are 0

i e ~ i r e

comportamentala,

va

poate

convinge sa cedati.

Din

aceasta cauza, va fi mai dificil

sa

aveti succces

data

urmatoare

cand

'

veti incerca sa schimbati rutina de somn. De<;: i suna ciudat, e

mai

bine sa lasati sa treaca o

saptamana sau

doua

inainte

de

a incerca o

noua

interventie.

n

acest fel, schimbarea de situatie

va

fi mult mai evidenta pentru copil atunci

cand

va decidep sa n c e p e ~ i programul, iar extincpa

comportamentelor disruptive

nu va

mai

dura

a§a de mult.

ST BILIRE UNEI RUTINE DE SOMN

Premisa de baza a programului este sa-i oferip copilului mijloacele care sa-l a utesa adoarma

singur, atat

atund

cand

se duce la culcare,

cat

§i

atunci

cand

se treze§te peste noapte.

Nu

uitap

di

este normal

sa ne

trezim

n

timpul

noppi.

u

toate acestea,

in mod

obi§nuit readormim

imediat. Daca a ora de cukare copilul

adoarme

numai cand l suntep alaturi, atunci va va cauta

§i cand se r z ~ peste noapte.

Stabilirea unei rutine de

somn

este

primul

pas catre reducerea problemelor. Copiiii au

ritualuri care

l

ajuta

sa

adoarnm, a§a

cum au

§i adultfl. Rutina nu

numai

ca

l va

semruiliza

Page 88: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 88/137

Capitolul 8 Probleme de somn

9

copilului apropierea orei de culcare dar va indeplini o funcjie mai importanta: il

va

ajuta

sa adoarma. De exemplu mulji adulji au

i n v a ~ a t

ca daca sting televizorul citesc o carte

sau

asculta muzica lise face somn.

Nu

uitaji ca activitajile care se petrec inainte

de

inceperea rutinei dar

in

timpul rutinei

trebuie sa fie calmante.

Cu

alte cuvinte lasaji jocurile agitajia pentru

prima

parte a zilei.

0 rutina o b i ~ n u i t a de somn poate incepe cu baia daca aceasta i l l i n i ~ t e ~ t e pe copil. Apoi cu

imbracarea pijamalei spalatul pe dinji. Daca spalatul

pe

dinji este

un moment

dificil atunci

ar

i bine sa il faceji ceva mai devreme. Lectura unei

o v e ~ t i

poate i relaxanta placuta. Rutina

aceasta trebuie sa se d e s f ~ o r e in fiecare seara fara excepjii

sau

incercari de a o scurta pana

cand

copilul e u ~ e ~ t e sa

adoarma singur in

mod constant.

LEGERE OREI

POTRIVITE

DE CULC RE

Daca ora de culcare se transforma

intr-un

razboi extrem puteti incerca sa eliminati conflictul

obosind copilul. Stabilirea

unei

ore adecvate

de

culcare

poate

dura

ceva vreme. De fapt este

bine sa incepeti

rutina

de somn la o ora mult mai tarzie decat cea la care

va

doriti sa

adoarma

copilul in mod normal.

Am

gasit necesar sa fixam pentru inceput ora de culcare la miezul

nopjii. In acest fel atunci cand parinjii

n u n ~ a

ca e vremea

sa

se cuke copilul va i mai receptiv.

Treptat ora de culcare trebuie devansata

pana cand

copilul se

va

culca atunci

cand d o r e ~ t e

parintele.

Pentru

a obosi

mai mult

copilul de multe ori e bine sa reduceji sau sa eliminaji

somnul de prinz. De asemenea nu lasaji copilul sa se scoale prea tarziu i m i n e a ~ a Nu uitaji ca

scopul este ca

somnul

copilului sa se d e s f a ~ o a r e dupa o schema regulata.

Page 89: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 89/137

9

Ghid de terapie B

OBIECTUL

C RE

,,ADUCE

SOMNUL

Problema de care se plang eel mai des parinp.i este trezitul peste noapte.

e ~ ; i

copilul poate

i

obosit,

nu ~ t i e cum

sa faca sa

adoarma

la loc. i adultii

pot

avea aceasta problema, dar

de

obicei se gandesc la ceva relaxant, asculta o muzica linif; titoare sau citesc putin . Dar pentru ca

nu f; tiu ce sa faca, copiii se scoala, aprind lumina, asculta muzica, se joaca, se plimba prin casa

sau

sarin pat. Unii

au

nevoie de companie f; i se due

in

patul parinp.lor. Prin urmare, trebuie

sa

le oferim mijlocul care sa-i ajute

sa adoarma la

loc.

Cea mai buna

metoda este gasirea

unui

obiect

sau

unei activitap. care

sa

fie asociate cu

somnul. In acest fel, prezenta obiectului respectiv poate deveni

un

mijloc eficient de inducere

a somnului. De exemplu, ca.nd copilului

i:i

este somn, dap-i o

paturidi

moale. Poate

11

ajuta sa-l

mangaiati incet pe fata

cu

paturica. In cele din urma, va asocia paturica

cu

somnul.

Cand

se

t r e z e ~ t e

va putea folosi paturica pentru a adormi la loc. La fel de eficienta poate

fi

folosirea

animalelor

de

pluf;

sau

chiar a suzetei.

In

cele

din

urma, suzeta

poate

fi

eliminata. Ascultarea

unor melodii relaxante inainte de culcare poate

de

asemenea fi asociata

cu

somnul.

e ~ i

nu este

foarte recomandat ca

un

copil

sa

adoarma cu biberonul

in

gura din cauza posibilelor probleme

dentare, sugestia noastra este

sa

lasati

un

biberon

in patut pentru

inceput,

pentru a-1

invata

pe

copil sa se linif; teasca singur. Cu timpul, laptele sau sucul pot fi inlocuite cu apa. Dupa ce copilul

a invatat sa adoarma peste noapte, va reu§i

in

cele

din

urma sa renunte la aceste obiecte.

De

multe

ori, copiii se trezesc foarte devreme

§i nu

su.nt obosip..

In

loc

sa

l

siliti

in mod

direct

sa

se culce la loc,

ar

trebui sa i:mpiedicati orice alte activitati

in

afara

de

somn.

Sa nu

existe jucarii prin preajma. Copiii sa

nu

primeasca gustari sau bauturi care le plac. Lumina sa

fie stinsa. Tot mediuli:nconjurator sa fie propice somnului (adica sa fie lini§te, intuneric §i nu

prea multa mif; care). Putep oferi un nivel foarte scazut de stimulare de fundal, daca acest lucru

i l

ajuta

pe

copil,

de

pilda o

lumina

de veghe

§i un

ventilator care

sa

se invarteasca

U§Or.

Page 90: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 90/137

Capitolul 8 Probleme de somn

93

CUM

DETERMIN TI

COPILUL S R M N iN PAT

ara

fndoiala partea cea m i dificila a programului este s il facefi

pe

copil s ramana in

pat. Este nevoie de enorm de multa rabdare de absolut nici o reacp.e emotionala. Procedeul

presupune punerea copilului la loc in

pat

de fiecare data cand se da jos, intr-o

maniera

complet

neutra. Daca se

da

jos din

pat

de 100

de

ori,

puneji

la loc

in pat

de 100

de

ori.

Dupa

ce

i ~ i da

seama ca ajunge de fiecare data

ina

poi in pat ca nu r i m e ~ t e nici

un

fel

de

atenp.e, copilul va

ceda.

Daca se

da

jos din pat continuu,

va i

necesar

sa

staji langa

pat sau

chiar langa in afara

camerei. Pentru a

i

siguri

ca ramaneti

consecventi, pozitia

n

care stati este

de mare

importanta.

I

Alegeji

un scaun

confortabil.

0

pereche de

a ~ t i la

care

sa

ascultaji

muzica

sau o lectura

audio

va face

momentul mai

suportabil

va

va ajuta

sa nu

va enervaji.

Dupa

ce copilul incepe

sa

adoarma n patullui mariti

treptat

distanta la care va aflati fata de camera, astfelincat sa nu va

mai

vada.

Nu

uitaji ca pentru asta e nevoie

de

timp

Nu

este

u ~ o r

sa modificaji obiceiurile

de

somn, dar veji e u ~ i cu rabdare perseverenta. Rasp ata finala va i

un

somn bun

Cand duceji copilulinapoi n pat, este esenjial sa folosiji eel mai mic contact fizic cu putinta.

De exemplu, sugeram sa folosiji o ghidare fizica parjiala in loc de una totala. La fel, daca putet i,

folosiji

un

gest

in

locul

unei

ghidari fizice partiale o expresie a fetei

in

loc de

un

gest.

~ a cum

am

discutat

mai

devreme, exista

numeroase

motive pentru care e bine

sa

recurgeji la cea

mai

pujin intruziva metoda.

In primul rand

reduceji la

minim

atenjia acordata. In al doilea

rand

reduceti o posibila batalie

care pe

care"

cu copilul.In

al treilea rand, reduceji o posibila

sursa

de agitajie. In f a r ~ i t o astfel de metoda este

mai ~ o r

de eliminat in final. Cu toate acestea, nu

uitaji ca obiectivul de capatai este

sa

puneji copilulla loc

in pat in

eel

mai scurt timp

posibil

cu cele mai recluse ~ a n s e

de

scandal.

Page 91: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 91/137

9

Ghid de terapie B

CUM S TINETI

COPIII

DEP RTE DE P TUL

P RINTILOR

Dormitul

in patul propriu

este o parte importanta a autonomiei i n e p e n e n ~ e i copilului,

chiar daca sufera de autism. Dadi nu vrep sa doarma cu voi in pat cand

va

fi adolescent,

trebuie sa luap

masuri de

acum. Este mai pupn probabil ca acest

lucru

sa se intample daca

folosip procedeul descris anterior. Cu toate acestea, daca va trezip ca se strecoara in pat

cu

voi, va trebui sa-l ducep de fiecare data la loc

n

patullui Inca o data, nu aratap nici

un

fel de

reacpe emoponala recurgep la cea

mai

pupn intruziva

metoda

cu

p u t i n ~ a .

Ca mai inainte,

daca vine

in

patul vostru

de

100

de

ori, trebuie sa-l

ducep

inapoi

in

patullui

de

100

de ori.

Daca problema se repeta frecvent, trebuie sa luap in considerare folosirea procedeului explicat

anterior.

Daca ii p e r m i t e ~ i copilului sa doarma in patul vostru, chiar foarte rar, vep avea parte de

dificultap

r i a ~ e .

Este ca cum copilul

ar a ~ t e p t a

sa c a ~ t i g e lozul eel

mare

la un joe

de

noroc.

Un

singur

ca.§tig

este suficient

pentru a-1

determina sa joace in continuare pana la urmatorul

c a ~ t i g

0 singura data daca illasap pe copil sa doarma in pat cu voi, va fi de-ajuns pentru a-1

face sa incerce

saptamani in

sa

va

convinga sa-l

.i:uap din

nou

in

pat. Daca

cedap

?i a

doua

oara,

va

persevera apoi luni la rand.

Pentru inceput, sugestia noastra este sa nu facep nici o exceppe. De exemplu, daca copilul

este bolnav sau speriat, fire ?te ca il vep ingriji mangaia, dar numai in patullui Daca illasap sa

vina

in

patul vostru, s-ar

putea

sa

nu

fie

in

stare sa

n ~ e l e a g a

ca acest

lucru

se petrece pentru

ca.

este bolnav. Iar daca n ~ e l e g e acest lucru, e foarte posibil sa se foloseasca

de

exceppi pentru

va

pune nervii la grea incercare. F i r e ~ t e daca varsta permite, poate veni la voi in pat

in

dimineple

de

weekend

pentru

a va alinta a

va

uita

impreuna

la desene animate. Sau

putep

stabili un

moment (de exemplu, cand s-a facut ziua) dupa care ii permitep sa vina in patul vostru.

Page 92: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 92/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei

9

Uneori

p rinpi

se trezesc s u r p r i n ~ i

s a ~ i v d

copilul la ei

in

pat. Copilul a invatat sa se

strecoare

pe

u r i ~ fara sa-l simta nimeni. In acest caz punep clopotei la U§a ca sa v treziti

c nd

intra in camera.

SOMNUL

DE

PR NZ

In cazul

in

care copilul inca

m i

are nevoie de somnul de pranz atunci este esenpal sa

do rm

in p tul propriu.

In

felul acesta 1i intarip obiceiul de a dormi la el in pat. Daca doarme

la

pr nz in p tul

vostru

pe

canapea sau pe podea stabilirea rutinei de

somn v fi mult m i

dificila. ~ a

cum

spune m m i devreme e bine s

reducep

s u s eliminap somnul de pranz;

n

felul acesta copilul

v fi m i

obosit seara la culcare.

Page 93: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 93/137

9 hid de terapie B

Page 94: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 94/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei

9

Folosirea

toaletei

Fiecare parinte

tea

ptacu nerabdare

ziua in care copilul sau

va

scapa

de

scutece.

Deprinderea

folosirii toaletei inseamna ca parintele nu mai trebuie sa schimbe scutece murdare nu mai lasa

in urma scutece peste to t pe uncle se duce §i nu mai cauta reducerile la pachetele jumbo. La fel

de

important copilul are

mai multe

§anse

de

integrare. Mulp. copii nu

pot

participa la

anumite

programe

deoarece

nu

§ti

sa foloseasca toaleta.

Este esenp.al sa a§teptap. pana cand copilul este pregatit sa faca trecerea spre folosirea

toaletei. Nu cedap. impulsului de a grabi acest proces. De§i este posibil

sa

inva}a}i

un

copil de

2 ani

sa

foloseasca toaleta

de

obicei acest

lucru nu

este recomandat. Si parinpi

§i

copilul

pot

ajunge extrem de frustrap. Mulp copii cu o dezvoltare tipica ajung sa foloseasca rapid toaleta

daca

dap

dovada de

pupna rabdare

§i a§teptap

pana cand

sunt pregatip. Copiii se pregatesc

observandu-i

pe

cei

din

jur.

In

cazul copiilor auti§ti care

nu

inva}a bine

prin

observare este

cu atat mai important sa a§teptap pana cand sunt pregatip inainte de a incepe sa-i inva}a}i

folosirea toaletei.

MOMENTUL

PROPI E

Varsta medie la care copiii fara autism inva}a

sa

foloseasca toaleta este de doi

ni

jumatate.

Prin urmare nici nu trebuie sa va gandip. sa incepep programul mai devreme de aceasta varsta.

Urmatorii factori trebuie luap. in considerare inainte de inceperea programului. In primul

rand copilul trebuie

sa

aiba

nu

doar cronologic

varsta

necesara pentru folosirea toaletei

ci

sa

corespunda din

punct de

vedere

al dezvoltarii. Concret copilul trebuie sa fie

in

stare sa repna

Page 95: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 95/137

9

Ghid de terapie B

urina timp de 6

pana

la 9

de

minute sa recunoasca senzapa

de

vezica plina. La fel, trebuie

sa arate ca da seama cand trebuie sa mearga la toaleta.

in

mod

normal, copilul fie se uita la adult mainte sau dupa ce face, fie arata ca are

un

scutec

ud sau

murdar in al doilea rand, problemele de complianta crizele de furie trebuie sa fie

minime. Prezenta problemelor de comportament va interfera serios cu procesul de mvatare

a folosirii toaletei. Copilul

ar

trebui sa fie capabil

sa

stea eel pup.n 15 minute continue pe

toaleta. Prin urmare, daca.

nu sunt

a n s e sa stea de bunavoie, inseamna ca nu este pregatit. in

plus, autostimularea nu trebuie sa interfereze cu capacitatea lui de a se concentra n timpul

programului. Daca se autostimuleaza permanent, este pup.n probabil sa perceapa senzap.a

de

plin" pentru a merge la toaleta. in sfaq;it, daca obiectivul

pe

care vi l-ap.

propus

este mersul

independent la toaleta, copilul trebuie sa fie capabil sa localizeze singur toaleta sau sa comunice

singur nevoia

de

a merge la toaleta. Mai mult,

sunt

importante abilitap.le sale

de

a se dezbraca,

a se t e r g e a trage apa, a se imbraca la loc a se spala

pe

maini.

ECHIP MENTUL

Recomandam

cu

insistenta

sa

nu

cumparati

olita. Scopul

ultim

este sa-l mvatati pe copil

sa foloseasca orice fel

de

toaleta, deci olita nu numai ca

nu

este necesara, ci poate chiar sa va

impiedice n realizarea obiectivului ultim, anume acela de a folosi orice fel

de

baie. Pastrap.

banii pe care i-ati fi dat pe olita pentru festinul de dupa

s f a r ~ i t u l

programului de toaleta

Cu

toate acestea,

recomandam cumpararea unui reductor de

toaleta.

in

felul acesta, copilul

se

va

simti

mult

mai confortabil, iar programul de toaleta va avea mai

mult

succes. De multe

ori e bine sa avep. un scaunel, astfelmcat copilul sa ajunga u ~ r n siguranta

pe

vasul

de

toaleta. in

mod

normal, nu este nevoie sa mvataP. copilul

cum

sa stea confortabil

pe

toaleta.

Picioarele a ~ e z a t e n forma deschisa

de

V" ii asigura stabilitatea confortul pozitiei. Pentru

baiep. va fi astfel

mai ~ r

sa faca pipi direct n toaleta, fara

sa

se ude. Putep. face rost chiar de

Page 96: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 96/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei 99

un

reductor cu protecp.e pentru baiep., daca

va preocupa

aceasta problema.

i a i e ~ i i fetele trebuie

sa

inceapa

programul stand

pe vasul de toaleta. Astfel, eliminarea

urinei este

mult

u ~ u r a t a .

Dupa

ce

b a i e ~ i i

au

n v a ~ a t

sa foloseasca toaleta

stand

pe

colac,

pot

i

i n v a ~ a p .

sa stea in picioare cand urineaza. Acest lucru se realizeaza de obicei foarte simplu,

lasandu-i sa-i vada pe frap sau pe tata facand acest lucru.

In

aceasta etapa, trebuie

sa

va asigurap.

ca

i n v a ~ a sa u - ~ i dea

de tot pantalonii jos

cand

vor sa urineze.

~ a vor

evita stanjeneala

de

a

folosi pisoarele din toaletele publice.

OR RUL DE TO LET

Stabilirea unui orar

de

toaleta este modalitatea cea

mai ~ o a r a de

a incepe

programul poate

fi o alternativa la programul intensiv (vezi mai jos). D e ~ i orarul de toaleta inseamna ca adultul

este responsabil cu dusul copilului la toaleta,

poate

fi t o t u ~ i

un

pas important

spre

dezvoltarea

i n d e p e n d e n ~ e i .

Cu toate acestea, orarul

de

toaleta

nu

este

c e l a ~ i

lucru cu folosirea

independenta

a toaletei.

Orarul

este

un

pas

foarte impor tant,

dar

de

obicei copiii

devin

dependenp.

de

a l ~

care sa le aminteasca sa

mearga

la toaleta. Este necesar

sa

incheiap. complet procesul de folosire

a toaletei pentru a asigura i n d e p e n d e n ~ a totala a copilului.

Scopul stabilirii

unui orar

de toaleta este

sa n v a ~ a p .

copilul sa faca atunci

cand

este

pus

pe

toaleta sa nu faca

in

restul timpului. Se recomanda sa ducep. copilulla baie la fiecare

9

de

minute. De fiecare

data cand nu

face,

urmatorul

interval va

fi

scurtat la

6 de

minute. Dupa ce

face la toaleta,

va

intoarceti la intervalul

de

9

de

minute.

0 g r e ~ e a l a des

intalnita in aceasta

etapa

este

sa

ducep. copilul

pre

a des la baie (de pilda,

din jumatate in

jumatate

de ora).

D e ~ i

putep. evita astfel scaparile, este

mai

p u ~ i n probabil sa

invete

sa

retina

urina

pentru tot intervalul normal de timp.

Nu

uitati ca obiectivul stabilirii unui

orar de toaleta este sa i n v a ~ a p . copilul sa

a ~ t e p t e

pana cand este dus la baie. Prin urmare

va

Page 97: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 97/137

1

Ghid de terapie ABA

incepe a - ~ i controleze vezica intestinele, pregatindu-se astfel

pentru

folosirea independenta

a toaletei. F i r e ~ t e nu vom interveni niciodata daca se duce singur la toaleta vom sarbatori cu

mare tam-tam evenimentul De fapt,

in urma

acestui program,

de

multe ori copiii incep sa se

duca singuri la baie.

0 alta r e ~ e a l a este sa ducep. copilulla toaleta doar cand pare sa aiba nevoie. in felul acesta,

el

ramane dependent de

adult, ~ a n s e l e

de

a invata sa se duca

singur

scad.

r e ~ t e

posibilitatea

de

a se scapa peel. Cain cazul oricarui program, consecventa este esenp.ala. Copilul se bazeaza

pe orarul fix pentru mersulla toaleta. Daca orarul devine aleator sau daca il ducep. doar cand vi

se

pare

ca are nevoie, va trece

mult

mai

mult

timp pana cand

va

invata sa faca singur.

Cand vine momentul sail ducep. la baie,

a ~ e z a p .

copilul pe toaleta. Din aproximativ trei

in

trei minute recompensap.-1

pentru

ca sta

pe

toaleta. Puteti sa cantati ceva, sa

va

uitap. pe

carticele sau sa va jucap. cu jucariile. Este insa foarte important

sa

nu implicap. copilul

atat

de

mult in

joe incat sa nu mai fie atent la ceea ce

ar

trebui sa se intample acolo. Daca face la toaleta,

recompensati cu mult entuziasm. Oferip-i recompense speciale,

pe

care le poate c a ~ t i g a doar

cand

sta

pe

toaleta, ceea ce

va da

o aura speciala evenimentului. A veti insa grija sa nu fip a

tat de

exuberanp. incat sa-l speriap.. Dupa ce face, copilul se poate da jos de pe toaleta poate relua

activitatile o b i ~ n u i t e . Va fi adus din nou la toaleta dupa

9

de minute. Daca a stat 15 minute

nu a facut, atunci se poate ridica ~ i v i adus din nou la baie

dupa 60 de

minute.

Cand

copilul se scapa

peel,

folosim

urmatorul

procedeu de corectare. Rugap. copilul sa

va

ajute cat mai

mult

la curatarea urmelor ,accidentului . Nu faceti acest lucru ca o pedeapsa.

Este

normal sa

faca experienta consecintelor naturale, astfel de ocazii descurajeaza parp.al

repetarea incidentelor neplacute. Sunt insa copii carora le place sa ~ t e a r g a dupa ce s-au

scapat, caz in care sariti peste aceasta etapa. Pasul urmator este sa exersap. de cateva ori mersul

la toaleta

din punctul in

care a

avut

loc incidentul. Asigurap.-va ca ramaneti neutri

din punct

de vedere emotional. Nu fiti dezamaPiti de astfel de evenimente. Copilul poate invata la fel

I

0 . 1

de mult din

accidente

pe

cat poate invata din succese. Daca,

t o t u ~ i

se scapa

prea

des, atunci

Page 98: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 98/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei 101

adaptati orarul facep mai scurte intervalele dintre doua vizite la toaleta. Dupa ce

numarul

,accidentelor" incepe sa scada,

putep

mari

a r a ~ i

intervalele

de

timp.

DUPA

CE

ATI INCEPUT PROGRAMUL DE FOLOSIRE A TOALETEI CONFORM UNUI

UN ORAR FIX, NU MAl FOLOSIJI SCUTECE PENTRU COPIL DECAT IN TIMPUL NOPJII

1

CAND DOARME Nu-i mai

punep

scutece copilului nici cand plecap. de acasa, altfel vep.

crea confuzie inconsecventa, ceea ce

poate

afecta grav intregul program. Intelegem

ca nu

este

o situape deloc placuta (sa ii nevoit sa schimbi haine ude murdare, sa

a s e ~ t i

o toaleta, etc.),

dar

de multe ori tocmai asta face diferenta dintre un

program

de toaleta care are succes unul

care se soldeaza cu

un ~ e c .

M RIRE INTERV LELOR OR RULUI

and

copilul incepe sa aiba ,accidente" mai

pupn de

o data

pe

zi, incepep sa mariti

intervalele orarului de toaleta.

In mod

normal, sugeram sa le mariti cu 15-30

de

minute. Copilul

trebuie sa inceapa sa mearga

independent la

toaleta, ceea ce se intampla deseori atunci

cand

se

m r e ~ t e orarul de mers la baie.

FOLOSIRE INDEPENDENT A

TO LETEI

Stabilirea unui orar de toaleta poate fi o

punte

catre scopul final, acela al folosirii independente

a toaletei. and copilul are succes cu orarul fix de folosire a toaletei inseamna ca este pregatit sa

devina

in

scurt timp independent.

Procedeul este destul

de

simplu.

In

afara

de

marirea intervalelor orarului,

nu

mai

a ~ e z a p

copilul pe toaleta, ci pe

un

scaun langa toaleta. Copilul trebuie sa fie dezbracat. Continuap. sa-l

recompensap cam din trei

in

trei minute pentru

casta pe

scaun.

F i r e ~ t e

daca se scoala se

Page 99: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 99/137

1 2

Ghid de terapie B

a ~ e a z a pe toaleta, sarbatoriji cu mare tam-tam Daca se scapa

peel,

urma}i procedeul descris

mai

devreme.

ESTE ESENJIAL

sA

NU-L PROMPTATI

sA

SE DUCA LA BAlE Chiar daca se agita, se

schimba la fa}a

da semne ca are nevoie la toaleta, rezistaji tentajiei de

a-1

prompta

sa mearga

la baie, altfel copilul va deveni dependent de adult va mva}a mult mai tarziu

sa

se duca

singur

la toaleta. Incercaji sa aveji

rabdare

In tot acest proces.

Nu

uita}i ca

poate

mva}a

din

accidente.

Un

alt avertisment -

In cazulm

care copilulmcepe

sa

urineze

In

timp ce sta pe scaun,

NU li

spuneji

sau NU promptaji sa se duca la toaleta. Inca o data, acest lucru poate face

dependent

de

prompt.

In

plus, va veji afla mtr-o

mare

dilema, pentru ca

nu

veji ce consecin}a

sa

oferiji. Sa-l recompensaji pentru ca s-a

dus

la toaleta? Dar asta

mseamna

ca recompensa}i

pentru ca a avut mai mtrti

un

,accident . Sa-l puneji sa cure}e a poi sa exerseze mersul

corect la toaleta? Asta ar nega folosirea parjial corecta a toaletei. Raspunsul este sa-llasaji sa

duca

la

s f r ~ i t ,accidentul li puteji pune

un

prosop In

poala) apoi

sa

aplicaji procedeul de

corectare. Ori de cate ori copilul se scapa

peel,

repetaji

pasul

anterior.

A ~ a d a r

la urmatorul

drum

la baie,

~ e z j i

copilul pe toaleta,

nu

pe scaun.

Cu fiecare succes avut de copil,

mutaji

scaunul tot

mai departe

de toaleta lmbracaji copilul

cu cate ceva. De exemplu, al doilea pas ar fi sa puneji scaunulla o distan}a mica de toaleta sa

lmbraca}i copilul cu chilo}eii.

Pe

urma, pune}i scaunullanga ~ a de la baie lmbraca}i copilul

cu chilo}eii pantalonii. Dupa ce scaunul ajunge

sa

fie plasat

departe de

baie, iar copilul sa

fie complet lmbracat, aceasta etapa s-a mcheiat. r fi bine sa o finalizaji a ~ e z a n d copilul

pe

un scaun diferit sau pe canapea. In acest fel, lucrurile devin mai apropiate de via}a de zi cu zi.

A ~ a

cum spuneam

mai

devreme,

cand

copilul are

un ,accident

va avea ), repetaji

pasul

anterior.

Page 100: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 100/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei

103

VERIFIC RI

In timpul etapei finale,

nu

mai e nevoie sa ducep.

copilulla

toaleta. Depinde

acum de elsa

nu

se mai ude. Prin urmare, devine foarte importanta recompensarea faptului case

menpne

uscat. Verificap. in mod regulat acest lucru intrebandu-1 daca a facut

peel

punandu-1 s a ~ i

verifice c h i l o ~ e i i . La inceput, intervalul dintre aceste verificari trebuie sa fie de

15

minute. Daca

are chiloteii uscati curati, laudati-1 cat puteti de mult. Puteti sa-i oferiti c; j o mica recompensa

~

tangibila,

dar

cantitatea trebuie

sa

fie

mai

mica decat cea

pe

care o oferip

pentru

inipativa

de

a

merge

la toaleta a face singur. Cand are

un ,accident ,

aplicap. procedeul de corectare. Marip.

treptat intervalul dintre

doua

verificari (de pilda, 30

de

minute, o ora, trei ore, etc.) adoptap.

o intensitate naturala a recompensarii.

PROGR M

INTENSIV

DE

iNV T RE

A

FOLOSIRII TO LETEI

Uneori, parinpi aleg sa inceapa cu un

program

intensiv

de

folosire a toaletei. ~ a cum

spuneam mai devreme, copilul trebuie neaparat sa aiba abilitap. de baza (adica sa fie pregatit

din

punct de vedere al nivelului de dezvoltare,

sa

fie capabil

sa

stea jos

un

timp

mai

lung,

sa

ramana uscat timp de 60-90

de

minute, sa fie capabil sa comunice nevoia de a folosi toaleta

SAU de a gasi singur toaleta). Programul intensiv este similar cu procedeul descris la capitolul

,Folosirea

independenta

a toaletei ,

doar

ca se face intr-o

maniera mai

concentrata. Putep.

incerca sa n v a ~ a ~ i copilul sa foloseasca toaleta intr-o singura zi

sau in

cateva zile. De multe ori,

p a r i n ~ o r li se pare mai

~ o r

sa inceapa programul in ultimele trei zile din saptamana.

Recomandarea noastra este sa nu-i

mai

f e r i ~ i copilului bauturi le recompensele preferate

timp de o saptamana inainte

de

inceputul programului. In felul acesta, va i mai dispus sa

Page 101: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 101/137

1 4

Ghid de terapie ABA

consume aceste bauturi in

timpul

programului, ceea ce

va c r e ~ t e ~ a n s e l e

sa simta nevoia de

a merge la toaleta. La fel, motivap.a va i mai ridicata daca i retragep o vreme recompensele

preferate.

Programul

intensiv poate i lm.parpt in trei etape distincte:

ET PA 1.

Obiectivul este sa-l facep pe copil sa inteleaga ca trebuie sa faca la toaleta.

~ e z a p 1

direct pe toa1eta, fara haine pe el. Oferip-i lichide recompense verba1e din aproximativ trei in

trei

minute

pentru ca ,sta frumos". Cand face la toaleta, SARBATORIJI CU MARE TAM-TAM

Pe urma 1asap-1 sa se joace 10 minute, apoi punep-1

din nou

pe toa1eta.

In

aceasta etapa, copilu1

nu

poate avea ,accidente",

pentru

ca sta

continuu

pe

toa1eta.

Aceasta etapa dureaza de obicei intre 30 de minute doua ore, dupa care copilu1 pricepe ca

trebuie sa faca

1a

toa1eta. Vep

~ t i

ca

etapa

1 s-a incheiat

cand

copilu1 va anticipa eliminarea

urinei uitandu-se

cum

incepe

sa

curga

zambind

sau

bucurandu-se

ca a facut

~ t i e cava urma

tam-tam-u1).

ETAP

A A

2 A.

Scopul este

sa dezvoltap independenta copilu1ui. Urmati procedeul descris

in secpunea ,Folosirea independenta a toa1etei".

A ~ a

cum este menponat

aco1o a ~ e z a p

copilul

pe

un scaun

1anga toaleta, fara haine pe e1 a ~ t e p t a p rabdatori.

Jinep

minte, NU PROMPTAJI

Aplicap procedee1e de recompensare, precum procedeu1 de corectare a ,accidentelor".

Va reamintim ca

,scaparile

sunt o parte importanta a procesu1ui de invatare. Procedeu1 va

presupune,

fara indoia1a, cateva succese

urmate

de e ~ e c u r i apoi

a r a ~ i

succese.

A ~ a cum

am

descris mai sus, etapa a 2-a este incheiata atunci cand copilul este complet imbracat foarte

departe de

baie.

ETAPA A 3-A. Scopu1 este

sa

generalizap. A ~ a

cum spuneam,

incepeti prin a

pune

copilul

s a ~ i

verifice frecvent chiloteii a poi mariti interva1u1 dint re aceste verificari.

Page 102: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 102/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei 105

CU PROMPT SAU

FARA

PROMPT

Am menponat n repetate randuri

di

nu trebuie promptat mersulla toaleta. Dar

intervenpa

nu

se desfa§loara mtotdeauna dupa reguli rigide, ci

pot

exista exceptii Cateodata e nevoie

de prompturi

n

timpul programului de toaleta. Daca copilul

nu

mtelege procedeul, putep

mcerca sa folosip eel

mai putin

intruziv

prompt

(de pilda, gesturi, aducerea lui

aproape

de

toaleta, o privire, etc.) pentru a-1 mdruma spre toaleta. ESTE ESENfiAL SA DIMINUATI

RAPID FOLOSIREA ORICARUI PROMPT, ALTFEL COPILUL VA DEVENI DEPENDENT DE

PROMPT

$1

NU VA

INV

ATA

sA

FOLOSEASCA INDEPENDENT TOALETA.

DIFICULTATI LEGATE DE DEFECATIE

'

Din experienta noastra, eliminarea urinei se mvata mai repede decat eliminarea materiilor

fecale. Acest lucru se

poate datora multor

factori,

printre

care alimentapa, frecventa

redusa

a

scaunelor,

durerea

care le msote§lte

sau pur § i simplu dorinta

copilului de a

dovedi

ca el depne

controlul. Este neaparata nevoie sa stabilip o programare la medic n cazul

in

care copilul

elimina cu greu materiile fecale, pentru a exclude orice fel

de

probleme medicale necunoscute.

Pentru

a va

motiva

copilul

sa

elimine materiile fecale

§ i

pentru a reduce orice posibil

conflict cu copilul, achiziponati recompense special pentru aceasta situape. Implicap copilul

in

achiziponarea lor

§ i

dap

evenimentului o

aura

speciala.

A§ ezap recompenselemtr un loc vizibil

§ i

spuneti-i copilului ca leva primi

dupa

ceva elimina

materiile fecale la toaleta (folosip cuvinte pe care le mtelege copilul).

Pastrap

recompensele

mari pentru prima ocazie cu care reu§le§te sa faca acest lucru 9i pentru momentele ulterioare,

cand va

avea o serie

de

succese. Parinpi

au

descoperit

ca

oferirea recompenselor devine mult

Page 103: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 103/137

1 6

Ghid de terapie B

mai incitanta daca

sunt

impachetate sub forma de cadouri sau dadi

sunt

oferite intr-un saculet

de surprize.

Cand copilul are

un ,accident ,

fip cat

mai

neutri posibil, aplicap procedeul de corectare

amintip-i pe

un ton banal de

faptul ca

va c ~ t i g

recompensele. Evitap

cu

orice

pret

sa va

aratati manioc i sau extrem de grabiti sa vedet i succesele, altfel alimentati conflictele de putere

cu

copilul sau creati situati i conflictuale care

nu

existau inainte.

,

RITU LURI

Copiii dezvolta de multe ori ritualuri in apropierea momentelor de defecape. De obicei, fac

in

scutec se retrag in locuri izolate (se

ascund

in

dulap, dupa

mobila, se due afara, etc.). Daca

aveti

un

copil care se

comporta

la fel, consolap-va

cu

gandul ca

nu

suntep singuri. Va

i

nevoie

de timp rabdare pentru a elimina acest ritual Incepeti prin a-i pune scutecul doar la baie.

Dupa ce se o i ~ n u i e ~ t e

cu

aceasta noua rutina, invatati-1

sa

goleasca scuteculin toaleta.

Dupa

ce copilul

f o l o s e ~ t e

in

mod

regulat scutecul la baie,

suntep

gata

pentru

a trece la

urmatorul

nivel.

Acum

ii

dati

scutecul

§ii ~ e z t i

pe toaleta.

In

cele

din urma,

faceti o

gaura in

, ,

scutec sau llimpaturip la spate astfel incat copilul sa faca direct in toaleta. Treptat, facep gaura

tot

mai mare

sau impaturip scutecul tot

mai

mult,

pana cand nu v p mai

avea nevoie

de

el.

FOLOSIRE TO LETEI

PE

TIMPUL NOPTII

Recomandam insistent sa nu incercati sa invatati copilul sa foloseasca toaleta noaptea daca

, ,

nu o folose§ite inca

pe timpul

zilei. Prin urmare,

continuap

sa-i punep scutec

noaptea

sau in

timpul somnului

de pranz. Invatarea folosirii toaletei pe

timpul

noppi este

un

proces destul de

diferit de eel din

timpul

zilei. In vreme ce

ziua

copiluli§ii face nevoile in

mod

voluntar, noaptea

Page 104: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 104/137

Capitolul 9 Folosirea toaletei 107

to ate se intampla involuntar ·sau din reflex. Cand cop ii se scoala noaptea pentru a merge la

toaleta, vezica lor se umple nevoia

de

a urina ii r e z e ~ t e . Unii copii

dorm

insa atat

de

profunct,

meat nu

au aceasta reactie

involuntara de

trezire.

Procedeul este destul de simplu Cumpara}i un dispozitiv cu alarma pentru enurezis (pot

i

ob}inute din cataloagele

de

specialitate). Dispozitivul

d e c l n ~ e z

o

alarma cand cad

cateva

picaturi de urina pe scutec. Alarma t r e z e ~ t e copilul, astfel meat se face asocierea dintre vezica

plina trezire. Alarma are efectul de a opri copilul

sa mai

urineze ulterior in somn.

Este extrem de important

sa

va trezi}i odata

cu

copilul, pentru a va asigura ca este complet

treaz se face asocierea corecta dintre senza}ia

de

vezica plina trezire.

In

plus, poate

avea

nevoie sa-l ajuta}i sa mearga la baie sa cure}e scutecul.

Dupa

ce rutina se incheie, copilul se

poate

duce inapoi la culcare.

Cateodata alarma

nu

este

destul

de puternica pentru a trezi copilul, dar daca

nu

se

r e z e ~ t e

nu

va dobandi

acest reflex. Trebuie

sa

face}i alarma

sa sune mai

tare.

Procedeul acesta are succes in

aproape

toate cazurile. In rarele ocazii

cand nu

func}ioneaza,

problema

poate i

motiva}ia insuficienta. Acest

lucru

este evident atunci

cand

copilul

uda patul

mai

degraba diminea}a decat in mijlocul nopp.i. Cel mai probabil, prefera

sa

nu se scoale ca

sa

se

duca

la

baie.ln

acest caz, apelat i la

un

sistem motivational similar cu eel descris la ,Dificultati

legate de defeca}ie".

SOMNUL DE PR NZ

In

cazul in care copilul

nu

a inva}at inca

sa

foloseasca toaleta pe

timpul

nop}ii,

nu va

putep.

a ~ t e p t a

de

la

el

sa nu

ude patulin

timpul somnului de

pranz . E nevoie,

prin urmare

sa-i punep.

scutec cand doarme la prinz. Pute}i renun}a la scutec dupa ce va inva}a sa mearga la toaleta

noaptea.

Page 105: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 105/137

1 8

hid de terapie

B

Page 106: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 106/137

Capltolul 10 Problemele de alimentatie

109

roblemele de alimentatie

Parinpi care

au

copii u t i ~ t i se

plang

frecvent de problemele de l i m e n t ~ i e ale micup.lor.

De§i aceste probleme

nu

sunt de obicei atat de mgrijoratoare cum sunt cele legate de

somn

sau

de toaleta

au

totu§i o

pondere

importanta. Cea

mai

des mtalnita problema este dorinta

de

a consuma doar cateva tipuri de alimente. Unii copii auti§ti se limiteaza sa manance nu mai

mult

de trei sau patru alimente. 0 astfel de alimentap.e defectuoasa

dauneaza

n

primul

r n ~

sanatatii dar afecteaza

§i

procesul de mvatare a folosirii toaletei. Mai mult ori de cate ori

parinpi

mcearca sa-l fadi pe copil sa consume

un

aliment nou pot aparea izbucniri comportamentale.

Refuzul copilului

de

a manca o

gama

mai variata

de

alimente poate cauza mari neplaceri 1n

familie. Devine extrem de complicat sa-p. planifici o ie:;;ire 1n ora§ care sa se suprapuna peste

ora de masa a copilului. Mesele luate 1n vizita sau la restaurant pot deveni

§i

ele e x p e r i e n ~ e

frustrante.

Problemele de alimentatie

apar din

multe motive. De§i este perfect normal ca un copil sa

aiba preferinte alimentare copiii auti§ti pot insista cu mai multa putere sa manance doar ce

le place. Copiii tipici se impotrivesc

de

obicei moderat

dar

copiii auti§ti care

au

probleme

alimentare pot ajunge rapid la crize de furie

§

agresivitate daca nu l se face rapid pe plac.

Parinp.i socotesc de multe ori ca problemele

de

alimentape

nu

sunt

atat de

importante

meat

s

merite sa intre 1n conflict cu copilul. Le e teama uneori de subnutripe 1n cazulm care copilul

s-ar

razbuna

§

ar

refuza cu totul sa mai manance. Din pacate

1n

acest fel copilul este zilnic

recompensat

pentru

mofturile la mancare

§i

pentru ie§irile comportamentale

sau

amenintarile

la care recurge. Pe masura ce trece timpul devine tot mai recalcitrant.

Mulp parinp

au

decis sa atace ocazional problemele

de

alimentap.e. Uneori merge alteori

·

~ ~ ~ · · ~ · ' '

Page 107: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 107/137

11

Ghid de terapie

B

copilul devine mai ind1patanat. Poate ajunge

pana

acolo meat

sa

vomite sau

sa

refuze cu

totul

sa

mai manance. Sunt copii care

pur simplu

se infometeaza. Inca o data,

parinpi

se

vad

nevoiti sa cedeze. Dar incercarea de a stabili reguli care apoi nu sunt respectate este mai rea

decat cedarea.

~ a

cum am discutat

in

cazul altor probleme comportamentale, de

pilda

folosirea toaletei

complianta, recomandam insistent sa nu abordap problemele alimentare

pana

cand nu

suntep

complet pregatip sa facep fata conflictului. Progresul va veni mai

u ~ o r

dupa ce p r e u ~ i t sa

reduceti alte comportamente mai pupn dificile. In acest fel,

vep

avea deja o istorie a succesului

alaturi

de

copil vep

dobandi mai multa

incredere credibilitate.

SELECTI LIMENTELOR

Ca in cazul celor mai multe programe, dorim sa abordam alimentapa in eel mai pozitiv

proactiv

mod

posibil.

Prin

urmare,

planul nostru nu

presupune o

imbogapre

rapida a meniului

copilului, nici insistenta

sa

fie consumate

neaparat

alimentele

pe

care le consideram hranitoare.

Dimpotriva, programulincepe prin alegerea unei mancari

despre

care credep ca are

mai

multe

~ n s e sa

fie acceptata de copil. Poate

i un

aliment asemanator ca textura

gust cu

alimentele

lui preferate. De exemplu, daca mananca doar spaghete, putep avea succes incercand sa-i oferip

alte tipuri de

paste sau

taietei.

Din experienta noastra, unii copii nu suporta nici un fel de variape in alimentatia lor

obic::nuita. Fereasca

Dumnezeu sa

incercati

sale

oferiti o marca diferita

de

chiftelute

de

pui

In

acest caz, s-ar

putea sa avep mai

mult succes

cu

un

aliment foarte diferit

de

cele pe care

le mananca de obicei. Astfel, copilul

nu

va

mai

banui ca incercap sa-l pacaliti. Increderea in

parinte este foarte importanta pentru a infrange impotrivirile alimentare. Cel mai bine este sa-i

spunep copilului in mod dar ce vrep de la el, dar sa llasap peel

sa

decida sa faca acest lucru.

D e ~ i nu ne

place, de

multe

ori trebuie sa

incepem

cu mancaruri de tip fast-food sau dulciuri.

Nu

Page 108: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 108/137

Capitolul 10 Problemele de alimentatie

uitap

di

scopul principal este sa avep o gama cat mai variata de alimente pe care

sale

manance

copilul,

precum

sa o b i ~ n u i p sa incerce alimente noi. Nu uitap, ACESTA ESTE UN PROCES

CARE

lA

TIMP

MOMENTUL POTRIVIT PENTRU CEV

NOU

Introducerea alimentelor noi trebuie sa se petreaca in condipi optime. Ca atare,

masa nu

este

un

moment potrivit. Nimeni nu are chef sa se certe la masa.ln plus, masa este probabil deja

un

moment

asociat

cu

ideea de conflict, ceea ce

va

face copilul

mai

recalcitrant.

Trebuie sa alegep un moment

in

care copilul are mai multe n s e sa fie compliant, iar voi sa

nu fiti grabiti. Daca amandoi sunteti binedispu§i, aveti mai multe §anse sa obtineti cooperarea

I I I I I

copilului «i veti avea mai multa rabdare sa faceti fata impotrivirii lui fara reactii emotionale.

" { I I I I

Momentul acesta poate i

dupa

joaca, dupa ce v-ati intors

de

afara sau pur

§i

simplu cand

copilul

pare

sa fie intr-o

pasa

buna.

Dar

trebuie sa fie §i un

moment

in care copilului sa-i fie

foame, fara a

i

t o t u ~ flamand. Cre§te astfel probabilitatea ca el sa incerce un aliment nou fara

crize de nervi.

Daca

putep

alege §i

un moment

care sa preceada o activitate preferata,

putep

folosi activitatea

respectiva ca recompensa pentru faptul ca inceardi

sa

manance ceva nou. Va i

§i

mai motivat

sa termine repede de mancat, ca sa se apuce de aceasta activitate.

Putep

chiar sa stabiliti o

rutina prin

care copilul sa participe la o activitate preferata

intr un anumit moment

al zilei.

In

felul acesta,

va

intelege mai bine contingenta §iva manca repede.

Page 109: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 109/137

  2

Ghid de terapie B

INTRODUCERE

LIMENTULUI NOU

Programul

presupune introducerea de

a n t W 1 ~ i

extrem de mici din alimentul eel nou. Poate

i

o simpla farama. Dupa ce a incercat aceasta cantitate minuscula, copilul

poate primi

o

i n g h i ~ i t u r a din alimentullui preferat. Pentru a c r e ~ t e valoarea recompensatoare a alimentului

sau preferat, va recomandam sa-l primeasca DOAR dupa ce a incercat alimentul nou. Prin

urmare, cand alegep alimentul preferat, alegep doar alimentele

pe

care

putep

dorip

sa nu

le

f a c e ~ i accesibile in restul timpului.

A ~ a

cum am menponat mai sus, dupa ce copilul a incheiat

sesiunea dedicata alimentapei, poate

sa

se a

puce

de activitatea preferata. Cantitatea de aliment

nou pe care trebuie s-o manance pentru a

obpne

recompensa va

c r e ~ t e

treptat. Trebuie sa fip

pregatip sa ii oferip alimente multe diferite, precum sa reintroducep n sesiuni viitoare un

aliment

nou

care a fost refuzat.

Daca

un

copil este extrem de recalcitrant

f a ~ a

de mancare, putep modela treptat

comportamentul. Cerep-i la inceput doar sa se uite la mancare. Apoi, cerep-i

s-oia

din

farfurie

s-o apropie de gura. Putep face acest lucru cape

un

exercipu de imitape nonverbala. Demonstrap

acpunea

in

f a ~ a

lui a poi spunep: ,Fa a ~ a . Cooperarea copilului trebuie recompensata cu

b u c a ~ e l e

din mancarea perferata. C r e ~ t e p treptat c e r i n ~ e l e . Alte raspunsuri pe care le putep

solicita: sa miroasa mancarea, sa 0 atinga cu degetul apoi a - ~ i linga degetul sau sa puna limba

pe mancare.

Putep

intercala exercipile care presupun contactul

cu

mancarea

cu

exercipile care

presupun

acpuni simple, fara nici

0

legatura

cu

mancatul de pilda,

sa

bata

din

palme .ln felul

acesta, menpnep

o m p l i a n ~ a

copilului disponibilitatea lui comportamentala. C r e ~ t e p totodata

timpul in care copilul se afla langa alimentul-pnta in situapa de a manca. Unii copii au nevoie sa

fie desensibilizati incetul cu incetul fata de anumite alimente c i fata de toate aspectele senzoriale

implicate. Este esenpal ca ei

sa nu

mai resimta mancarea ca pe o

a m e n i n ~ a r e

Cu timpul, prin

expunere repetata, vor ajunge

nu numai

sa o tolereze, ci

sa

o placa.

Page 110: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 110/137

Capitolul10 Problemele de alimentatie

113

ALTE

PROBLEME DE

ALIMENTATIE

MANCATUL LA MASA

Mulp. copii

u t i ~ t i nu vor sale

faca

pe

plac parintilor

sa

stea

la

masa

in

timp

ce mananca. Prefera

sa umble

prin casa eel

mai

probabil

pentru

ca le place

mai

mult sa se plimbe decat

sa

stea pe scaun. Observap. ca aceasta

problema

este altceva decat

refuzul de a manca alimentele care lise ofera. Ceea ce trebuie sa invete ei in acest caz este ca

la

ora mesei toata familia se a ~ a z a

la

masa pentru a manca. Chiar daca

nu vrea sa

manance

copilul tot trebuie

sa

stea la masa.

In

al doilea rand daca

nu

are ore stabile

de

mancare copilul

trebuie

sa

invete

t o t u ~ i

ca se mananca intr-un

singur

loc anume la masa. Mancatul trebuie

considerat o activitate distincta care

nu

poate

i

anexata altor activitati precum joaca plimbatul

prin

casa sau

privitulla

televizor. E nevoie de impunerea unei discipline care sa reduca in mare

parte alte probleme comportamentale.

Un bun punct de pornire este ca toata mancarea sa ramana pe masa. Daca se ridica pleadi

de la masa copilul

nu

are voie

sa

ia mancarea

cu

el.

In

acest fel

va ramane

la

masa

atata

vreme

cat vrea sa manance. Nu fip descurajap. daca la inceput copilul va avea crize de furie. Trebuie

sa inteleaga ca vorbip. serios ca nu avep. de gand sa va abatep. de la regula. Crizele de furie se

vor

i n i ~ t i

cand va pricepe ca nu va convinge

sa

renuntaP. la regula.

Dupa ce a

mvatat

prima regula este timpul sa o introducep.

pe

a doua. A doua

regula

este: cand te-ai ridicat de pe scaun masa s-a incheiat. Nu exista a doua

~ a n s a

gustari sau

alta mancare

pana

la

masa

urmatoare.

e ~ i poate parea

o regula

dura va invata pe

copil

sa

ramana

la masa. Ultimul

pas

este

sa ramana la masa de

dragul de a sta

cu

familia indiferent

daca mananca sau nu. La inceput timpul care i se cere sa stea la masa va i destul de scurt.

Trebuie

sa

gasip.

un

semnal specific care sa-i indice ca

poate sa

se ridice de

la

masa.

Un

astfel

de semnal foarte natural ar i momentul cand se ridica frap.i lu i de masa: atunci poate pleca

elsa se joace

cu

ei.

Page 111: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 111/137

114

Ghid de terapie B

MANCATUL RAPID Putep. incetini ritmu1 in care manandl. copilu1 prin procedee

mai

forma1e de tipul exercitii1or distincte. Tratati fiecare inghititura ca pe un exercitiu invatati

copilu1 sa

puna

tacamul jos dupa fiecare astfel de exercip.u. Laudati-1 sau recompensati-1

cu

orice a1tceva se o t r i v e ~ t e situapei) cerep-i sa ~ t e p t e cinci secunde inainte de inceperea unui

nou exercitiu. Fo1ositi feedback diferentiat, astfe1 incat cea

mai

mare recompensa

sa

o primeasca

atunci cand mananca incet lasa din

mana

tacamul. romptap dupa caz.

Page 112: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 112/137

Capitolul11 Jocul i abilitatile sociale

115

Jocul f i a b i l i t a ~ i l e sociale

Jocul abilita}ile sociale sunt printre cele mai importante achizi}ii pe care trebuie sa le

dobandeasca copilul. Calitatea vietii lui se

va

imbunata}i radical prin joe relapi sociale.

Deficien}ele

in

aceste arii due deseori la izolare plictiseala chiar depresie. Copilul este cu

mult mai

fericit atunci cand este capabil sa se joace cu

alp

copii in mod relevant

cand

§

i m b u n a t a } e ~ t e

abilita}ile cognitive abstracte

§

invata lecpi importante

despre lume

despre

modalitaple de comunicare cu ceilal}i oameni.

~ a

cum vom explica

in

continuare mai exista

multe alte beneficii ale deprinderii jocului abilitaplor sociale.

STIMUL RE LIMB JULUI

Dezvoltarea limbajului la copii

poate £i

stimulata eficient

prin

joe

§

abilitap sociale.

n

general jocul § socializarea faciliteaza o dezvoltare a limbajului eel pupn la fel

de

insemnata ca

prin terapia structurata. Terapia structurata este in mod cert o parte importanta a procesului de

stimulare a limbajului dar trebuie sa se mearga

in

paralel cu activitap de joe socializare bine

gandite pentru a

obpne un program

complet.

Copiii sunt

mult mai

i s p u ~ i sa vocalizeze atunci

cand sunt

relaxap se distreaza. Vorbirea

§

aproximarile verbale se ivescmult

mai

u§or intr-un leagan la piscina

sau

pe o sal ea decat intr-o

situape de predare unu-la-unu. Dimpotriva exercipile extrem de structurate care se desfa§oara

pe scaun

pot

inhiba limbajul.

Prin

urmare

va

sugeram sa incepe}i imitapa verbala intr-o situape

de

joe. Se poate incepe cu programul timularea comunicarii

8

in medii nestructurate.

8 Pentru programele de

lucru consul

ap.

volumul

al doilea al dll:?i.

Page 113: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 113/137

  6 Ghid de terapie B

Limbajul se dezvolta mult mai natural prin i n t e r a c ~ i u n e sociala joe. Copiii i n v a ~ a de la

alp copii

cum

sa vorbeasca in

mod

firesc cum

sa

se poarte ca ei.

d u l ~

care l

n v a ~ a

pe

copii sa vorbeasca

produc de

obicei

un

limbaj

cu s o n o r i t a ~ i de

adult. De exemplu, ca

raspuns

la 1ntrebarea:

Cap

ani ai? , copiii sunt

n v a ~ a p

sa

raspunda:

,Patru ani. sau ,Am patru ani.

e ~ i

este

un

raspuns

politicos, este

o t u ~ i

mult

prea

formal

nu seamana cu

ce spun

de

obicei

copiii. Micutii de trei ani nici macar nu dau

un

raspuns verbal;

pur

simplu ridica trei degete.

Copiii de

patru

ani ridica patru degete zic: ,Patru. Copiii

mai

mari raspund la aceasta

intrebare cu

un

simplu numar (de pilda, ,Cinci , ,Zece , etc.). Raspunsurile adulte fac pe

copil

sa

vorbeasca nefiresc pot complica uneori procesul de integrare.

iNVATAREA INCIDENTAl-A

Unul dintre

obstacolele fundamentale

n autism

reprezinta dificultatea extrema

pe

care

o are copilul de a mvata prin observare naturala. Oferindu-i ocazii de joaca interactiune

sociala, precum mvatandu-lm

mod activ abilitaple corespunzatoare, ajutap foarte mult

sa

mteleaga

cum sa

obtina informatii din experientele zilnice.

Copiii tipici

obpn

cea mai mare parte a informapei observandu-i pe alpi, dar copiii

a u t i ~ t i

au nevoie,

n

general,

sa

fie m v a ~ a p

n

mod direct. Prin urmare, unul dintre scopurile cele

mai importante

ale terapiei este sa-i mvatam pe copii

sa mvete

de la alpi. Multe

programe

sunt dedicate dezvoltarii acestor abilitati specifice, de pilda Coordonarea atenp.ei Imitap.a

nonverbala

n

grup

i n v a ~ a r e a

prin observare.

I n t e r a c ~ i u n i l e

sociale joaca vor deveni

p o r t u n i t a ~ i

majore prin care copilul va dobandi o

varietate de

a b i l i t a ~ i

o mulpme

de c u n o ~ t i n ~ e . F i r e ~ t e

pentru ca acest

lucru sa

se petreaca e

nevoie de o intervenpe sistematica bine gandita. Dar eel care va avea de

a ~ t i g a t va i

copilul,

care va mvata n cea mai naturala maniera cu putinta.

Page 114: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 114/137

Capitolul11 Jocul :ji abilitatile sociale

117

Copiii

a u t i ~ t i

se concentreaza

de

obicei mai bine in

condipi

structurate, ceea ce ii face pe

terapeup. sa nu fie foarte d i s p u ~ i sa lucreze in condipi mai naturale. insa daca aceasta problema

nu

este

abordata din

timp, lucrurile se vor inrautati vor afecta serios progresul petermen lung

al copilului. Este esenp.al ca

elsa e u ~ e s c sa

invete cat

mai

curand posibil in

medii mai pupn

structurate mai naturale.

Numai

astfel integrarea copilului se poate d e s f ~ u r cu succes.

RECOMPENS RE SOCI u\

Poate ca

unul

dintre cele

mai mari

beneficii ale socializarii este

importanta pe

care o

dobandesc copiii de

a c e e a ~ i

varsta.

i

capata o influenta semnificativa asupra copilului autist,

de

multe ori

mai mare

decat a adultului.

Am

observat deseori

cum

copiii de

a c e e a ~ i

varsta

pot opri

un comportament

inadecvat mai rapid, mai eficient mai natural decat terapeup.i.

Mai mult, consecintele pe care le ofera copiii pentru

anumite comportamente nu

sunt deloc

artificiale

cum

sunt cele ale adulp.lor. Adulpi vorbesc

de

obicei ca

la

carte (de pilda,

F o l o s e ~ t e

cuvinte",

"Nu

~ t i

un

prieten bun",

E ~ t i

furios?", etc.), pe cand copiii sunt mult mai directi, mai

lipsip de politeturi,

mai

naturali

mai

eficienp. (de

pilda,"Nu mai

fa

a ~ a " ,

,Da-mi mie ","Ce

urat ", etc.). Acpunile copiilor ofera consecinte

in

c e l a ~ i timp naturale eficiente, de exemplu

luatul jucariei

ina

poi.

Cu timpul, copilul va dezvolta

dorinta

deale face pe plac celorlalti copii de-o varsta cu el. Este

o cotitura cruciala in procesul de intervenp.e, deoarece demonstreaza interiorizarea dorintei

de

a invata. Ceilalp. copii devin ajutoare naturale

pentru

statornicirea compor tamentelor adecvate.

Ca a tare, generalizarea se petrece mult mai repede, iar monitorizarea

adulta

incepe a - ~ i piarda

din importanta. Experienta ne-a aratat ca integrarea are mai mare succes atunci cand copilul

autist ii considera importanti pe ceilalp. copii.

Page 115: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 115/137

  8

Ghid de terapie B

iMPOTRIVIRE FATA DE PROGR MELE DE

JOC

1

SOCI LIZ RE

Daca nu va place ideea de a dedica prea mult timp efort jocului socializarii, nu sunte}i

singuri Majoritatea parin}ilor nu le considera o priori ate pun sub

semnulmdoielii

importanta

lor. lata comentarii pe care le auzim frecvent:

Ma intereseaza mai mult sa-l fac sa vorbeasca."

Dupa

ce

deprinde

limbajul, ne

putem ocupa i d e

abilita}ile sociale."

Nu vreau

sa

reduc sub

nici o forma

timpul de lucru

pe limbaj disciplinele ~ c o l a r e .

Nici ceilalti copii ai mei

nu

au prea mul}i prieteni, atunci

de

ce

ar

trebui

sa

aiba copilul

meu

autist?"

~ a

cum

am

spus

mai

devreme,

raspunsul

la aceste obiec}ii este ca jocul reprezinta

un

instrument important de dezvoltare a limbajului

de

mvatare, In general. Mai mult, d e ~ i

nu

toti oamenii

sunt

sociali,

aproape

toti mvata din observarea interactiunilor sociale. Ca atare,

este esen}ial ca § copilul vostru sa aiba ocazia sa mvete In acest mod Ca prioritate, jocul este

de

maxima importanta.

Un alt

motiv

pentru care exista probabil atata impotriv ire fata de exersarea jocului

staIn

dificultatea de a preda astfel de comportamente. Spre deosebire de limbaj abilita}ile ~ c o l a r e ,

unde

pute}i dezvolta

un curriculum

structurat, e nevoie

de

mult

mai multa

flexibilitate

pentru

predarea

jocului a abilita}ilor sociale.

Abilita}ile concrete pe care le ve}i preda depind foarte mult de abilitatile grupului de copii In

care v-ati propus

sa

va integrati copilul. Prin urmare, nu va putem oferi

un curriculum

concret

de

abilita}i sociale de joe. De exemplu, jucariile

cu

care se joaca In mod

normal

copiii difera

Page 116: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 116/137

Capitolul11 Jocul § abilitatile sociale

119

foarte

mult

nu

numai

in funcJ:ie de varsta sex, dar in funcJ:ie de zona in care traiesc. }ocul

din India difera

enorm

de jocul

din

Statele Unite. Jucanile cu care se joaca copiii din Boston

pot

fi foarte diferite de jucariile copiilor din Texas.

Pana

imprejurimile din Long Beach difera

din

punct de

vedere al jocurilor jucariilor folosite de copii. Ca atare,

nu va putem

oferi

un

curriculum concret. lata lnsa exemple de jocuri jucarii

pentru

diferite varste

9

:

Varsta

JucariifEchipamente

de

Jocuri

Interacfiuni sociale

joaca

See Say

1

Jocuri simple de puzzle

Papu9i

Cucu-bau

Joe solitar

Figurine reprezentand

cantece interactive

Mingea

2-3

ani

personaje cunoscute

Colorat

Joe de-a servit masa

Incastre geometrice Fantana cu bile

11

e a p ~ a

Leagane

Batistuta

M a ~ i n u ~ e

Filmulete muzicale

Muzica

Lego

Labirint cu bile

Cuburi

Comoara lui Piticot

e a p ~ a

M ~ i n u t e

Nu te supara, frate

De-a v-ati ascunselea

4-5 ani

Jocuri de puzzle

T BaW

2

ktalniri de cu alp copii

Papu9i Fotbal

Figurine Disney

Pictat

Joe de-a bucataria

Vizite la alp prieteni, in care

Uno

13

copilul ramane sa doarma peste

Jocuri la calculator

Baseball

noapte

Jocuri mozaic

Fotbal

De-a prinselea

6-7 ani

Activitati

de

mdemanare

Balet

Costumapi diverse/Joe de-a

manuala

Patinaj

mama 9i de-a

tata/Joc

de-a c o l

Animale de plug

Hochei Construirea

de

cazemate §i

Figurine

cu

eroii preferap Role tuneluri

Activitap pentru midi e r c e t ~ i

Petreceri ;'i aniversari

9 0 parte dintre jocurile §i jucilriile enumerate n ista

nu

vor fi deloc familiare cititorului roman- o dovada in plus

c

jocul va:riaza

foarte mult cultural. m ales s pastrrun,. totu§i, referintete originale,

pe

care s le explicam prin note de

subsoL Parintti §i terapeutn se pot

inspira din

recomandilrile acestea pentru a ilsi solutu adaptate copilului lor.

10 Jucane care produce sunete

in

urma acponarii ei manuale. Are de obicei forma unui disc ilustrat cu

diverse imagini de animale si o sageata in mijloc. Copilul

aude

sunetul specific animalului la care se opre§te

sageata. Jucarille de tip See Say"

pot

avea tematici diverse.

11 Jucarie

produsa

de Hasbro §i comercializata in Romania sub numele de Playschool-Fantana

cu

bile.

12 T-Ball este un joe premergator baseballului, destinat copiilor intre 4 §i 8 ani. Este foarte popular

in

Statele Unite, unde se afla printre primele oppuni

de

sporturi

de

echlpa

pentru

copii.

13 Joe

de

carp.

Page 117: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 117/137

12

Ghid de terapie ABA

Varsta

JucariifEchipamente de

Jocuri

Interaqiuni

sociale

joadi

Hochet de strada

Baseball

Vizite la alp prieteni, in care

Carp de

joe

cu

sportivi Baschet copilul rarnane

sa

doarrna peste

etherb ll

  5

noapte

M a ~ i n i avioane care se

Frunza

Evenirnente sportive

8-10

ani

asarnbleaza

Inele

de

girnnastica

Tara, tara vrern

s t a ~ i

Barbie

Anirnale

de

cornpanie

Girnnastica Activitap de e r c e t a ~ i juniori

Jocuri video Jocuri de

grup

la piscina

Jocuri

cu

laser

H:mclh<' l

Role Baseball

Vizite la alp prieteni,

in

care

Muzica Fotbal

copilul rarnane

sa

doarrna peste

cam

Tenis

noapte

11-15 ani

Telefoane la prieteni

Machiat

Sporturi de

apa

Intalniri

cu

prietenii

Accesorii vestirnentare Volei

Reviste

ah

e ~ i r i

la mall

Mers la cinernatograf cu prietenii

Asemenea judiriilor, comportamentele sociale difera foarte mult. De exemplu, copiii

inipaza contactul cu alp copii in moduri foarte variate. D e ~ i majoritatea adulplor ii invata pe

copii

sa

se apropie de alti copii sa-i mtrebe:

,Vrei sate

joci

cu

mine?", in realitate nu

a ~ a

interactioneaza ei in mod normal. Uneori, copiii pur

simplu

se joaca unullanga altul, apoi

mcep sa

se joace

treptat

unul

cu

celalalt. De

multe

ori, cei mici

due de

mana

un

prieten

nou pentru

a facilita jocul social.

Sunt situapi

in care copiii fac un

simplu

comentariu care

funcponeaza ca initiere a jocului (de pilda,

, i

eu am o jucarie la fel'') sau

pun

o intrebare (de

pilda,

,De

uncle p-ai luat asta?").

Nu

exista o introducere

mai buna

decat alta, ci

doar

o varietate

de

moduri

in care copiii pornesc

de

obicei jocul social. De aceea, este crucial sa identificap in ce

fel se joaca copiii

din zona

in care locuip.

Jocul comportamentele sociale

sunt

extrem

de

diverse,

de

aceea

sunt

foarte

greu de

predat. Este unul din motivele pentru care

parinpi

terapeupi se

rezuma

de multe ori la

confortul

de

a

preda

abilitap

mai

structurate

mai

bine definite. D e ~ i se folosesc tehnicile

14 Joe nord-american pentru copii. 0 rninge este legata cu o sfoara de un stalp, iar copiii o lovesc fie

in

sensul acelor

de

ceasornic

o

echipa), fie

in

sens invers (cealalta echipa). Jocul se

o p r e ~ t e

cand

unul

dintre

jucatori e u ~ e ~ t e sa loveasca rningea astfelincat sfoara de care e legata rningea sa se n f a ~ o a r e

cu

totul

pe

stalp

rningea

sa

se opreasca.

Page 118: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 118/137

Capitolul11 Jocul abilitatile sociale

121

de predare prin exercitii distincte (DTT), este nevoie de mult

mai

multa creativitate pentru

implementarea

programului de

joe socializare. De exemplu, trebuie oferite prompturi

consecinte

mai

subtile. In plus, este extrem de benefic ca terapeutul

sa

posede abilitap foarte

bune de

joe socializare.

Poate di unul dintre motivele care dau n ~ t e r e celei mai puternice opozitii fata de acest

program

este sentimentul ca mainte de a invata

sa

se joace, copilul trebuie sa dezvolte

comportamente adecvate. Problemele comportamentale devin mult mai evidente ln contextul

mai pupn structurat al jocului interacpunii sociale. Dar acesta

nu

este un motiv mtemeiat

sa evitap

predarea

abilitaplor de joaca. De fapt, tocmai din acest motiv trebuie

sa

lucrap la

programul

de

joe socializare.

$i

in

plus, problemele comportamentale trebuie corectate

in

toate situatiile

In

f a r ~ i t unul

dintre motivele

pentru

care am auzit ca se amana predarea acestor abilitati

este faptul ca limbajul

ar

trebui sa le preceada. Cu siguranta, limbajul este util, dar nu esential.

Nu trebuie decat sa va ducep mtr un pare

ln

care se joaca copii care aparpn unor culturi diferite.

Vep observa imediat

c

~ t i u

sa

se joace foarte frumos unii

cu

alpi, d e ~ i nici macar nu vorbesc

c e e ~ i

limba.

A ~ a d a r continuap

sa

lucrap la dezvoltarea limbajului abilitaplor cognitive

de

baza,

dar

nu amanap

programul de

joe socializare.

SELECTAREA

BILIT TILOR

DE JOC CARE

VOR Fl

PREDATE

Pentru mceput, va trebui sa decideti ce abilitap predap. Selectap-le

cu

mare grija. Abilitaple

de joe trebuie sa includa abilitati interactive, de pilda jocuri pe tabla, dar activitati care pot

i jucate de unul singur. Alegep ln special activitati potrivite varstei sexului copilului care

faciliteaza apropierea de copiii de c e e ~ i varsta.

ACTIVITATI POTRIVITE V ARSTEI. Unul dintre obiectivele programului este sa

Page 119: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 119/137

  22

Ghid de terapie B

mvatati copilul abilitatile care sa-l

aJ·ute

sa-§i ll:nbunatiiteasca J·ocul social cu copiii de aceea§i

varsta.

Prin

urmare, este esenp.al

sa

alegep. jocuri tipice pentru grupa lui

de

varsta.

e ~ i

abilita}ile

copilului s-ar

putea

sa

nu

fie deocamdata la nivelul varstei lui cronologice, va sugeram alegerea

unor

jucarii cat mai apropiate posibil de

varsta

cronologica. De cele

mai multe

ori, copiii sunt

capabili

sa

atinga

un

anumit nivel de abilitap. adecvate varstei, indiferent

de

dezvoltarea lor

curenta. Jocul cu judirii asociate unei varste mult mai

mid

poate avea ca efect stigmatizarea

copilului

ingreunarea

acceptarii sale sociale. Selectarea obiectelor de joaca

poate

avea

impact

asupra

respectului de sine a nivelului de maturitate

spre

care aspira. Criteriul

de

adecvare

la varsta se aplica altor aspecte, de pilda hainelor cu care se ll:nbraca,

ghiozdanului

pe care

il poarta, tunsorii, felului

in

care arata intereselor

pe

care le dezvolta. Aspectul general al

copilului

nivelulla

care se joaca influen}eaza subti l felul

in

care adulp.i

l vad

interacp.oneaza

cu el. E bine sa va asigurap. ca top. terapeu}ii, profesori i ingrijitorii au ~ t e p t a r i la fel de inalte

de

la copil

l

apreciaza

pentru

faptul ca e capabil matur.

Cea

mai

buna cale

de

a determina adecvarea la varsta este

sa

observap. ce jucarii folosesc

ceilal}i copii.

F i r e ~ t e

o

metoda buna

este sa-i intreba}i

atat

pe

pe

copii, cat pe parinp.i lor

care

sunt

jucariile lor preferate. Putep.

sa

mergep.

la

un

magazin

sa citip.

pe

jucarii nivelele

de

varsta pentru care

sunt

recomandate.

ACTIVITAJI SPECIFICE SEXULUI COPILULUI. Acest subiect poate

fi

controversat, de vreme ce societatea de astazi nu prea mai face deosebiri intre jucariile pentru

fete jucariile pentru baie}i. e ~ i jocul cu a p u ~ i l e sau

cu

bucatarii

in

miniatura era socotit

in principal o activitate de feti}e , mulp. baie}i se joaca astazi a ~ a . La fel, sunt multe fete

carora

le plac activita}ile energice

f i

sportul.

e ~ i

mentalita}ile se schimba,

trebuie sa

fiP

totuf?i

precauti

f i sa observap. jucariile f i activita}ile cu care

prefera

sa se joace colegii copilului

vostru astfel incat sa facilita}i integrarea.

ACTIVITATI TIPICE PENTRU CEILALTI COPII. D e ~ i o J·ucarie sau o activitate

poate fi

adecvata varstei f i sexului copilului autist,

nu inseamna

neaparat ca este o jucarie

Page 120: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 120/137

Capitolul11 Jocul

}i

abilitatile sociale

123

sau activitate folosita

de

ceilalp. copii. Ea ar trebui sa fie acceptata de copiii cu care socializeaza

copilul vostru.

Pentru

a

c r e ~ t e la

maxim ~ a n s e l e de integrare trebuie

sa

fip atenp. la jucariile

cu care se joaca ceilalp. copii cu care intra n contact copilul vostru altfel probabilitatea jocului

social scade considerabil.

PREFERINJELE COPILULUI. e ~ i

putep. oferi recompense exterioare

pentru

angajarea

n

jocul social pentru jocul

cu

jucarii cea

mai

eficienta recompensa

ar

trebui sa

fi

macar

n

parte bucuria copilului de a se juca. Expunep. copilulla diverse jucarii observap.

care

i

intereseaza eel

mai

mult. Ghidap.-va

dupa

expresia fetei lui dupa sunetele

pe

care le

scoate sau pur simplu

dupa

faptul ca se joaca cu jucaria respectiva. De asemenea e bine

sa

gasiti jucariile sau activitap.le care ofera tipul de informap.e senzoriala pe care

pare

sa-l prefere

copilul. Un indiciu

ar fi

analizarea comportamentelor sale autostimulative. De exemplu daca

autostimularea implica lumini m i ~ c r e

sau

texturi diverse cautap. activitati de joaca in care

sa fie incluse aceste componente. Copilului ii place nisipul sau apa? Incercap. sale includep

in

joaca lui. Copiii care cauta stimulari vizuale se pot juca cu labirinturile cu bile. Activitap. ca

taiatul lipitul se potrivesc copiilor care se autostimuleaza tactil. Jucariile care

produc

sunete

sunt

de

obicei bune pentru copiii care se autostimuleaza auditiv.

Nu va limitap. doar la acele activitap. de joaca despre care credep. ca vor placea copilului.

Scopul acestui program este sa ii extindep. aria de interes iar acest lucru se face in timp. La inceput

este foarte important

s

oferip cantitap. u r i ~ e de recompense atunci cand copilul d e f ~ o r o

activitate chiar pentru o perioada foarte scurta.

Nu

uitap ca timpulin care se joadi

nu

trebuie sa

fie

lung

la inceput

pentru

a nu e c l ~ opozipa copilului. Treptat vep

putea

sa

r e ~ t e p durata

sa diminuap. recompensele astfelincat activitatlle

sa

devina recompensatoare in sine.

Avand

n

vedere ca astazi se gasesc jucarii dintre cele

mai

diverse este aproape imposibil

sa nu gasip. o jucarie care

sa

fie adecvata varstei sexului copilului ;;i care

sa

fie

n

acela§i t mp

tipica pentru interesele celorlap

copii.In

plus

mai

toate jucariile din ziua de azi au o pronun}ata

latura senzoriala.

Page 121: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 121/137

  24

Ghid de terapie ABA

JOCUL

SOLIT R

Ori de cate ori este posibil, alegep. judiri i cu care copilul se poate juca

impreuna

cu alti copii,

dar singur.

Unul

dintre obiectivele programului de joe este

sa

invatap copilul

s a - ~ i

facade

lucru

singur

in timpulliber. Prin

urmare,

nu

va limitap.

la

jocuri

sau

jucarii care necesita doi

sau mai mult i jucatori.

PROGRAMULDEJOC

Abilitaple de joe pot fi

in rod

use la inceput intr-o maniera informala. Trebuie sa alegep intre

trei cinci itemi asupra dirora

sa

lucrap. in

c e l a ~ i

timp. Unii itemi pot fi

i n c l u ~ i

in programele mai

formale, cu predare

prin

exercipi distincte de exemplu,

in

programul de

Imitape nonverbala .

Alti itemi e

mai

bine

sa

fie lucrap.

in timpul

momentelor de joaca.

r e ~ t e p treptat timpul in

care

copilul se

ocupa cu

o

anumita

activitate

variap

tot

mai

mult modul in

care copilul se joaca

cu

o jucarie.

In general, este bine sa introducep. jocul intr-o maniera informala, , j u c a u ~ a , de exemplu

stand pe podea.lnsa

uneori

s-ar putea

sa

fie necesar

sa

incepeplucrulla masa,

n

etape structurate

de predare. In afara de faptul ca reducep. astfel posibilele elemente distractoare, copilul poate

deprinde mai repede abilitatile de joaca se poate familiariza mai bine cu etapele

de

baza

pe

care le presupune

un

anumit joe. Procedeele de instructie includ demonstratia, jocul de rol

feedbackul diferenp.at.

Dupa

ce copilulmvata abilitaple de

baza

mtr un mod structurat,

poate

continua sa exerseze sa dezvolte aceste abilitati n cele mai naturale medii maniere cu

putinta.

Page 122: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 122/137

Capitolul • Jocul §i abilitatile sociale

25

COMPONENTELE PROGR MULUI

Indiferent daca predati abilitati de J·oaca abilitati sociale

de

comunicare

sau de

autoservire

folosip. c e l e ~ i tehnici de lucru. Procesul de predare poate fi imparpt in cinci parp:

1. Identificap etapele componente analiza

componentelor)

2.

Predap

o singura etapa o data

3.

Oferip. ocazii repetate

de

exersare

4.

Folosip prompturi diminuap-le dupa caz

5. Recompensap aproximarile succesive ale raspunsului dorit

Profesorii

buni

folosesc

intotdeauna

aceste tehnici fie ca

predau

abilitap

de

joe

sau de

comunicare fie ca inva}a pe cineva

sa

joace golf

sau

sa lucreze la calculator. Indiferent daca le

cunosc sau nu ei folosesc tehnicile comportamentale de predare indiferent dad1 sunt instructori

de ski antrenori

de

fotbal dirijori

sau

profesori la ~ c o l

de

duminica.

N LIZ COMPONENTELOR

Toate abilitaple trebuie imparpte

in

p ~ i cat mai mici. Astfel simplificap procesul de mvaprre

reduce}i frustrarea copilului. n plus

va

asigurap ca fiecare pas este bine in}eles. Toji terapeupi

implicaji intr-un program ~ s c in felul acesta s

fie

consecvenji. Este FSENfiAL ca toji membrii

echipei sa foloseasca c e ~ i p ~ i rezultaji in urm.a analizei componentelor in

c e e ~ i

ordine. Cel mai

simplu

mod

de a face o analiza a componentelor unei activitaji este sa exersaji voi i v activitatea

respectiva. Scrieji pe hfutie toji ~ i i pe care i i parcurgeji. Pe tli IM rugaji pe altcineva

s

faca ~

Page 123: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 123/137

  26

Ghid de terapie

B

activitate observap. top ~ i i . Comparap cele doua

n lize

decidep asupra unui singur format.

Numarul de a ~ i depinde de varsta de nivelul funcp.onal al copilului. Pentru a-i facilita

succesul, este

mai

bine ca analiza componentelor unei activitap.

sa

cuprinda

mai

mulp.

pa§ i, nu

mai

pup.ni.

Dupa

ce mcepeti

sa

predap.,

va fi

limpede daca trebuie

sa c r e ~ t e p .

numarul

p a ~ i l o r

sau dad1 ii putep. combina fara probleme. In cazulin care copilulintampina dificultap., trebuie

sa imparp.p. activitatea respectiva in mai multi

a ~ i .

Cu toate acestea, daca copilul nu

g r e ~ e ~ t e

niciodata, ar trebui sa

comasap

a ~ i i sa avep mai pup.ne componente.

UN SINGUR

PAS

D T

De multe

ori ne

grabim sa predam. T o t u ~ i

daca

va i ~ c a p . prea

repede, copilul s-ar putea

sa nu invete cum trebuie

noua

abilitate. Deoarece fiecare pas depinde, in general, de pasul

anterior, abilitatea respectiva se va pierde in final. Trebuie

sa

predap

un

singur pas o data Nu

trecep. niciodata la

pasul

urmator inainte ca

pasul

anterior

sa

fie bine

invatat de

copil. Putep.

considera ca un pas este pe deplin t i u t atunci cand copilul l i n d e p l i n e ~ t e

singur

(adica

nu

are

nevoie

de

nici

un

fel de

prompt

timp de trei sesiuni consecutive, cu trei terapeup. diferip..

Trebuie

sa

va hotarap. daca avep. de gand

sa

folosip. fnliinfuirea progresivii sau fnliinfuirea

inversii

inliinfuire

progresivii

p o m e ~ t e

de

la primele componente ale activitapi. Dupa ce copilu l

ln.vata primul pas, trece la urmatorul

a ~ a

mai departe. inliinfuire inversii o m e ~ t e de la ultimul

pas, dupa care se trece la

penultimul

§ i a ~ a mai departe. Este

un procedeu

mai pup.n folosit,

dar functioneaza excelent. Elevul are posibilitatea sa observe continuu executarea corecta a

activitap.i. In plus, primii

pa§ i

ofera o recompensa foarte puternica,

intrucat

elevul este foarte

aproape

de pasul final practic face experienta indeplinirii cu succes a sarcinii inca din prima

sesiune de lucru. Acesta este eel mai malt nivel al recompensarii naturale.

Page 124: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 124/137

Capitolul • Jocul §i abilitatile sociale

27

EXERSARE INTENSIVA

Pentru a grabi procesul de invatare pentru a spori succesul copilului, este

important

sa-i

oferip ocazii multiple de invatare. De foarte multe ori, terapeutu pun pe copil sa indeplineasca

o singura

data

o sarcina, pe urma tree

mai

departe. Daca

raspunsul

este

promptat

atunci

ocazia este insuficienta pentru a consolida invatarea. ~ a cum un jucator de golf nu s-ar duce

niciodata

pe

teren sa ceara o singura minge

de

golf, un elev nu ar trebui sa exerseze o singura

data o abilitate. Copilul trebuie sa practice in mod repetat abilitatea pe care doriti sao

predap.

Frustrarea plictiseala care se nasc din repetipe pot i evitate printr-un stil amuzant de predare,

prin varierea mediului de mvatare a materialelor

de

lucru ori

de

cate ori este posibil,

prin

oferirea

promptului

necesar prin existenta unei game variate de recompense.

PROMPTAREA

1 DIMINUAREA PROMPTULUI

Pentru discupa pe

larg

despre promptare,

va

rugam

sa

consultap secpunea

despre

procedeele

de

predare

prin exercitii distincte (DIT).

RECOMPENSAREA

Recompensarea a fost discutata

n

amanunt

n

secpunea

Comportamentele

disruptive .

Page 125: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 125/137

  28 Ghid de terapie ABA

DEZVOLT RE INDEPENDENTEI

Unul dintre obiectivele programului de joe este sa mvatap copilul sa se joace fara sa fie

monitorizat supravegheat.

u

toate acestea, la mceput vor

i

necesare sesiuni

de

lucru in care

sa predap structurat, dupa metoda exercipilor distincte (DTI). De mdata ce copilul a deprins

abilitatea respectiva, trebuie sa reducep. cat mai rapid monitorizarea. Acest lucru se face treptat.

Pentru

mceput, nu

mai vorbip

cu copilul nu

mai

facep contact vizual

cu

elm timp ce se

joaca. Este bine sa-l recompensap. verbal abia la f r ~ i t u l activitapi. Deoarece recompensarea

va

aparea in final,

durata

perioadei de joadi

va

trebui sa fie foarte scurta la mceput. r e ~ t e p durata

doar

pe

masura

ce copilul devine capabil sa tolereze o

amanare

prelungita a recompensei.

Prezenta adultului langa copil trebuie sa fie ea treptat

red

usa. Incepep prin a sta langa el, pe

urma la cativa p ~ i distanta, pe urma n capatul opus al camerei, pe urma i e ~ i p din mcapere

timp de

o secunda, dupa care marip timpulm care nu va aflap in camera.

Statiile

de

joaca pot i extrem de eficiente

pentru

dezvoltarea jocului independent. La

mceput, puteti forma o singura stap.e - adica un loc in care sa fie ~ e z t e jucarii. Ulterior,

puteti

adauga mea o stap.e. lnvatati copilul ca

dupa

ce a terminat de joaca la o stap.e, -poate trece la

statia urmatoare. Numarul statiilor va

c r e ~ t e

in timp. Este bine ca jucariile sa poata i folosite

in activitati

cu

un

mceput

un f r ~ i t bine delimitat. Astfel,

cand

termina

de

jucat, copilul

va

primi semnalul ca trebuie sa mearga la urmatoarea statie. Pentru activitaple

cu

final deschis,

folosip

un

cronometru

pe

care

copilulll

poate

porni

singur.

Page 126: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 126/137

Capitolu112 Jocul social

129

ocul social

Pentru a pregati sesiunile de joe cu copiii de

c e e ~ i

varsta, identificap. in sesiuni structurate

de lucru unu-la-unu abilitap.le adecvate de joe. Dupa ce copilul a invatat cateva abilitati, incepep

sesiuni scurte

de

interactiune

cu

alti copii. De exemplu, stabiliti

sa

aveti acasa o intalnire

de

joaca timp de 30 de minute. Primele doua sesiuni trebuie sa aiba ca scop transformarea acestor

intalniri

in experiente extrem

de

recompensatoare a

tat

pentru copilul autist, cat

pentru

celalalt

copil. Acest lucru mseamna ca nu predap nimic n mod formal pana cand

amandoi

copiii nu

sunt

p r i n ~ i

de

experienta implicap. in activitap. distractive, de pilda

sa

faca inghetata

sau

biscuiti

cu

ciocolata,

sa

se joace cu o jucarie

amuzanta sau

sa inoate

n

piscina. Celalalt copil

trebuie

neaparat sa

piece

de

la aceasta mtalnire

cu

dorinta de a reveni cat

de

curand.

Astfel

de

mtalniri

de

joaca ofera ocazia perfecta

de

a identifica abilitatile sociale

de

joe

pe

care copilul va trebui

sale

lnvete in terapia formala. Nu numai ca veti identifica deficientele

copilului, dar abilitatile de joaca, sociale

de

limbaj ale celuilalt copil vor deveni

un

standard.

Terapia trebuie sa se concentreze

pe

dezvoltarea abilitap.lor celor

mai

importante,

astfelmcat

urmatoarele lntalniri din societate

sa

fie productive placute.

Dupa ce copilul

pe

care l ap. ales sa fie partener de joaca da semne ca se bucura

sa

vina acasa

la voi,

iar

copilul

vostru

a deprins cateva abilitap. preliminare necesare, este

timpul

sa lncercap

sa

strecurap pupna terapie formala n program. Predarea se face

in timpul

a aproximativ trei

l

lectii , care nu trebuie

sa

dureze

mai

mult de 3 minute fiecare. n timpul fiedirei ,lectii faceti

cate o activitate diferita. Alegep activitati interactive placute pentru ambii copii. Aveti grija,

insa, ,lectii le trebuie sa fie insesizabile.

In

special partenerul de joaca al copilului nu trebuie

s a ~ i dea seama ca facep

,terapie .

Rolul adultului trebuie sa fie cat mai informal posibil. Nu

~ ~ ~ ~ ~ ~

Page 127: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 127/137

13

hid de terapie B

structurati excesiv activitatea, ci

doar

aldituiti din

timp

un

plan

de care sa

va

tineti daca J·ocul

se m p o t m o l e ~ t e

sau

o ia tntr-o direcp.e g r e ~ i t a . Planul acesta nu este decat un ghid pe care sa-l

foloseasca terapeutul in cazul

in

care e nevoie de promptare.

Copilul trebuie sa fie deja familiar din sesiunile anterioare cu fiecare dintre activitap.le

propuse

la ora de joaca.

Pentru

fiecare activitate trebuie

sa

stabilip. obiective concrete referitoare

la comportamentele care dorip. sa apara, de exemplu limbajul care sa

fie

folosit, contactul vizual,

a ~ t e p t a r e a randului, locul

in

care sa se afle copilul i c e are de facut.

F i r e ~ t e

terapeupi trebuie sa

inteleaga limbajul §i comportamentul specific varstei, astfel

meat sa

faciliteze sa promoveze

interacp.unile care sa ajute copilul autist

sa

se integreze in jocul altor copii de aceea§i varsta.

Uneori noi, adulp.i, vedem jocul

cu

ochi de

adult §i

cream,

prin

urmare, comportamente de

joaca de adulp..

Asigurap.-va ca recompensap. comportamentul cooperant al partenerului de joaca. Daca e

cazul, promptap.-1 cat

mai

subtil cu

putinta

pentru a pune intrebari a da instrucp.uni copilului

vostru. Facep.

in

fel meat acesta sa i i

raspunda

partenerului

de

joaca. Nu-llasap.

pe

celalalt

copil sa faca ceva in locul copilului vostru. in cazul

in

care copilul

vostru

ia o jucarie de

la

celalalt, aratap.-i cum s-o dea tnapoi. Daca partenerul de joaca adreseaza intrebari adultului,

nu

copilului, aratap.-i ca trebuie sa-l intrebe

pe

copil.

Adultul nu

trebuie

sa

devina

punctul

de

interes al interacp.unilor dintre copii. Scopul principal este sa interferap. cat

mai

pup.n posibil

cu joaca lor. NU

INTERVENIJ'I SAU

NU

INTERACJIONAJI DACA

NU ST

ABSOLUT NECESAR

Fi}i

flexibili

cu

planul

pe

care

vi

l-ap facut. S-ar

putea

sa fie nevoie sa-l adaptap. foarte rapid.

Comportamentul

spontan

trebuie

sa

primeze tntotdeauna asupra planului. Nu

tntrerupep

niciodata o evolup.e pozitiva

spontana

a lucrurilor. Nu

va grabip

sa

dap

instrucpuni

sau

sa

promptap ci lasap loc suficient pentru comportamentele spontane.

Mariti treptat

durata

lecp.ilor §i

durata

intregii sesiuni de joaca. Pe

masura

ce ambii copii

Page 128: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 128/137

Page 129: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 129/137

Page 130: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 130/137

Capitolul12 Jocul social

Simon

says

  8

Joe imaginar cu accesorii

Scenarii

de

joe: , Thomas trenulej:ul , Aladin

Sa construiasca o

,cazemata sau

un ,cort

Seturi de jucarie: Lego, castele, casa

pentru p u ~ i

Sa se joace de-a doctorul

Sa se costumeze

Sa impinga un scaun prin casa, prefacandu-se ca sunt o f e r i

Sa se joace de-a

mersulla

cumparaturi, de-a vanzatoarea, etc.

ORG NIZ RE INT LNIRILOR DE JOACA

33

Organizarea intanirilor de joaca

poate

fi o treaba extrem de complicata, in principal deoarece

trebuie sa identificap sa alegep copiii potrivip. Din cauza

e f i c i e n ~ e l o r

de limbaj, abilitap de

joe interac}iune sociala, copilul autist probabil ca nu a r e u ~ i t s a ~ i faca prieteni. De obicei,

copiii a u t i ~ t i nu au a c e l e a ~ i oportunitap sociale sau nu sunt e x p u ~ i atat de mult la activitap

care

presupun

r e z e n ~ altor copii.

Prin

urmare, rareori exista un

grup de

parteneri

de

joaca

disponibili.

Cand copilul incepe

sa

manifeste o frecven}a suficient de redusa de comportamente

disruptive, e timpul sa-l expunep la situapi in care poate interacpona cu alp copii. Sigur, daca

i n c e p e ~ i

acest

lucru

inainte de reducerea comportamentelor negative severe, e pupn probabil

ca e i l a l ~ i copii

sa

accepte la joaca. Mai mult , s-ar

putea

sa fie stigmatizat sa-i scada a n s e l e

de

face prieteni pe viitor.

18 Joe englezesc pentru copii. Cel care conduce jocul (denumit n mod convenponal ,Simon ) le spune

celorlalp copii ce

si l

facii,

iar

ace;;tia trebuie

sii-1

imite. Conform regulei jocului, trebuie imitate doar comenzile

care incep cu ,Simon spune .. .

Page 131: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 131/137

  34 hid de terapie B

Putep

incepe prin

a-1

duce in pare, la restaurante la care

merg

copii (McDonald's, Discovery

Zone, Chuck-E-Cheese, etc.) sau la centre

de

activitap. Avantajul de a incepe cu acest tip

de

activitap este ca

putep

pleca rapid, daca e cazul. In plus, facilitap intalnirea

cu

alp copii

c i aveti ocazia

sa

incepeti sa predati abilitatile necesare. De multe ori intalniti alti parinti c i

S 1 5

incepep sa construip prietenii.

Inscrierea copilului la sporturi de grup este

i a r a ~ i

o modalitate excelenta de a ~ i gasi

parteneri de joaca.

In

special fotbalul T Ball

au

fost sporturi de

mare

succes in experienfa

noastra. De obicei, membrii echipei ies irnpreuna la s f a r ~ i t u l meciurilor antrenamentelor

sau independent de orele de sport.

Nu

va facep griji pentru copilul vostru di

nu

va n ~ e l e g e

competipa

§i

regulile. Cei mai

mulp

copii mici nu le

n ~ e l e g

nici

ei

Va trebui insa sa

lucrap la

aceste abilitap

in

sesiunile mai formale de terapie.

Cel mai bun loc de a intalni

alp

copii este probabil ~ c o a l a . Suntem ferm c o n v i n ~ i d1

§Coala

este vitala din multe puncte de vedere, intre altele pentru ca reprezinta mediul tipic de n v a ~ a r e

ofera

nenumarate

ocazii

de

a generaliza.

ar

motivul principal este acela di c o a l a

inseamna

expunere sociala. A

vep

acolo

un

grup compact de copii Este un loc

minunat de

a identifica

posibili parteneri

de

joaca.

P a r i n ~ i i copiilor tipici organizeaza in mod

curent

intalniri de joadi, a ~ a ca nu ~ t e p t a p sa ia

altcineva inipativa. Copiii mai mici s-ar putea sa aiba nevoie sa participe mai intai la intalniri

de

joaca organizate

de

r i n ~

lor

inainte

de

a descoperi cat de distractiv poate i un asemenea

eveniment

i d e

a ~ i dori singuri sa participe Ia altele asemanatoare. Pentru a organiza o intalnire

de

joaca, trebuie sa contactap a r i n ~ i i sa-i invitap la voi acasa. E bine, in general, sa le spunep

ca v-ar face placere sail invitap pe copilullor pentru a se juca la voi acasa. Va recomandam

insistent sa

nu

vorbip neaparat despre diagnosticul copiluilui sau despre scopul vizitei. Daca

observap ca celalalt parinte

dat

seama ca

avep

un copil diferit, putep menp.ona in treacat ca

are intarzieri de limbaj este

un

pic timid.

Page 132: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 132/137

Capitolul12

Jocul social

35

ALEGEREA PARTENERILOR DE JOACA

De obicei nu va putep perrnite sa fip foarte pretenpo§i

cand

alegeti partenerii de joaca.

Daca totu§i avep

de

unde alege favorizap copiii care au foarte

bune

abilitap de joe comunicare

§i socializare. La fel

indreptap va

spre copiii care nu au probleme comportamentale. Ideal

este copilul popular care de obicei i ofera instantaneu ajutor copilului cu probleme.

Dar mai

presus de toate cautap

un

partener care sa fie un excelent model

pentru

copilul vostru. Daca

are el insu§i probleme comportamentale

va

i foarte

greu

sa invete ceva

unii

de la alpi.

Nu

se

recomanda sa incercap

sa

facep terapie cu doi copii deodata.

De obicei

pentru

jocul social unu-la-unu este bine sa alegep baieti sau fete de varste

mai

mari.

Nu numai

ca

in

mod normal poseda abilitap

mai

bune

dar sunt

§i

mai

rabdatori

§i sunt

de

acord sa stea cu un copil

mai

mic. Gandip-va bine spre ce

va

orientap spre un baiat

sau

spre

o fata. Verificap daca se poarta sa ai un prieten de sex opus. Ar

i

bine sa gasip un copil care

este mai mamos. In grupurile marl indreptap-va atentia spre copiii

pupn

mai rnici astfel

meat

nivelul

de

joaca sa fie mai apropia t

de

nivelul copilului vostru.

ET PELE DEZVOLTARII SOCIALE

Cand

preda}i jocul social trebuie sa cunoa§tep bine nivelele tipice

de

dezvoltare cain cazul

oricarei alte abilitap. Nu

uitap

ca baiepi se joadi altfel decat fetele. De exemplu fetele se implica

mai

mult intr un

joe in timp ce baiepi nu dedica foarte

mult

timp unei activitati

sau

unei

jucarii. Mai mult fetele

sunt in

general

mai

verbale

§i au un

joe

mai

creativ. Jocul baieplor nu

este

la

fel de imaginativ. Amintip-va sa

nu

recurgep la ideea VOASTRA despre joe. Jine

prea

mult de lumea adulplor de obicei.

Page 133: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 133/137

136

Ghid de ter pie

B

lata exemple

de

etape ale dezvoltarii sociale,

cum sunt

descrise

in

Brigance Inventory

of Child Development Este trecuta

in

paranteze varsta

in

ni luni:

1.

Se

angajeaza

in

jocuri simple

cu alp

copii,

de pilda dau

mingea

de

la

unulla

altul

1-0)

2. Imita acpunile altui copil

1-6)

3. Se uita la alti copii care se joaca incearca sa se alature el pentru scurte momente

2-0)

4.

Se

joaca singur in prezenta altor copii 2-0)

5.

Se

uita la

alp

copii care se joaca se joaca langa ei 2-6)

6. Se

joaca jocuri simple

de grup

de pilda, Batistuta)

2-6)

7. Incepe sa se joace

cu alp

copii sub supravegherea adultului 2-6)

8.

lncepe a ~ i ~ t e p t e randul 3-0)

9. l ~ i ~ t e p t randul

cu ajutor

3-6)

10.

Se t ~ e z

temporar

de un partener de

joaca

3-6)

11.

Se

joaca

de

obicei

in

mod cooperant, dar are uneori nevoie de ajutor

3-6)

12. ~ t e p t randul imparte jucariile fara sa fie supravegheat 4-6)

13.

Se

joaca

in

mod cooperant cu maxim doi copii timp

de

eel

pupn

15 minute

5-0)

14.Are

capva

prieteni,

dar

unul

singur e eel mai

bun

5-0)

15.Se joaca in mod cooperant

in

grupuri marl de copii 5-6)

Page 134: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 134/137

Cuprins

137

uprins

Prefata

autorilor

.............................................................................. 5

lntroducere

Parteneriat. 7

Povestea unui parinte 8

Capitolul lnterventia comportamentala intensiva .................................. 13

Date istorice 14

urriculum

15

De cate ore de terapie are nevoie copilul meu? 16

Care este rolul familiei? 17

Formatul terapiei 17

Formatullecpilor

18

Mediul

de

predare 20

Stadiile terapiei 20

Evaluarea

21

Eficienta

programului

22

Caracteristici comune ale programelor de calitate 22

Capitolul2 0 metoda potr ivi ta §i pentru copi ii mari §i adolescenti . ... 25

Terapia copiilor mari 27

Forma de

invatamant 29

Capitolul3

Recompense 3

Obiecpi

impotriva

recompenselor

31

Identificarea dezvoltarea recompenselor 33

Evaluarea recompenselor 34

Page 135: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 135/137

  38

Ghid de terapie ABA

Selectarea modelului de recompensare ..................... 35

Reguli de recompensare ...... ...... 36

Feedback diferenp.at informativ .............................. 42

Capitolul4 Comportamentele disruptive 45

and este considerat problematic un

comportament

47

Crearea

mediului optim

............................................... 48

Mediul inconjurator stresul.. .................................... 49

um s facep terapia naturala placuta generalizabila 50

Capitolul 5

Cum sa intelegem comportamentele disruptive

. ......

53

um

se abordeaza problemele comportamentale .... 56

Etapele intensificarii comportamentului ................... 58

Prima

etapa.......................................... ..... . . 59

A doua etapa . . . ...... . ................ 60

A treia etapa . ..... . .... . . . . . 62

Etapa finala .....................................................................

63

Sfaturi valabile

pentru

toate etapele ........................... 64

Tehnici specifice de management al comportamentului 65

Capitolul6

Programe comportamentate 69

Comportamentele disruptive ......................................

69

Programul

de

toleranta la frustrare .... . .

71

Ierarhizarea situapilor

de

stres ....................................

72

Noncomplianta .............................................................. 73

Sfaturi care sa faciliteze complianta ...... . . 73

Programul

de

complianta.......................... . 75

Ierarhizarea compliantei......... ..... . . . . . . .

76

Program de

intervenp.e pozitiv . . 77

Program de

intervenp.e reductiv .................................

78

Page 136: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 136/137

Cuprins

39

Capitolul 7

Comportamentele autostimulatoare .................................... 79

Functiile autostimuUirii 81

Procedee reactive 82

Ignorarea sistematica 82

Recompensarea

83

Blocarea comportamentului

83

Reducerea valorii recompensatoare a autostimularii 85

Controlul stimulului 86

Procedee proactive 87

Aspecte practice 88

Capitolul8 Problemele de somn ............................................................. 89

Stabilirea unei rutine

de somn

90

Alegerea orei potrivite de culcare 91

Obiectul care ,aduce somnul 92

Cum determinap copilul sa

ramana

in pat 93

Cum sa p nep copiii departe

de

patul parinplor 94

Somnul de pranz 95

Capitolul 9

Folosirea toaletei ................................................................... 97

Momentul propice 97

Echipamentul 98

Orarul de toaleta 99

Marirea intervalelor orarului 101

Folosirea

independenta

a toaletei

101

Verificari 103

Program intensiv

de

invatare a folosirii toaletei 103

Cu

prompt

sau

fara prompt? 105

Dificultap legate de defecap e 105

Page 137: Ghid ABA Partea I Aba

8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-aba-partea-i-aba 137/137

140

Ghid de terapie B

Ritual

uri

106

Folosirea toaletei pe timpul noptii 106

Somnul

de pranz

107

Capitolul 10

Problemele de alimentatie 109

Selectia alimentelor 110

Momentul

potrivit

pentru

ceva

nou

111

Introducerea alimentului

nou

112

Alte probleme

de

alimentatie 113

Capitolul

Jocul §i abilitatile sociale 115

Stimularea limbajului 115

InvaJarea incidentaHi 116

Recompensarea sociala 117

lmpotrivirea fata de programele

de

joe socializare 118

Selectarea abilitatilor

de

joe care

vor

£i predate 121

Jocul solitar 124