GHID PENTRU

ANALIZA COST BENEFICIU

PENTRU

PROIECTE DE ÎNCĂLZIRE URBANĂ/TERMOFICARE CU FINANŢARE DIN

FONDUL DE COEZIUNE ŞI FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

ÎN 2007-2013

Noiembrie 2009

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MEDIULUI

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional

Sectorial Mediu

Acest ghid a fost pregătit cu coordonarea Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelro Structurale, cu asistenţă JASPERS1.Documentul reflectă consultările care au avut loc cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu privire la detaliile practice ale analizei ACB, precum şi referitor la clarificările şi îndrumările detaliate primate de la Biroul pentru România şi Unitatea de Evaluare a DG REGIO.

1 JASPERS (Asistenţă Comună pentru Sprijinul Proiectelor în Regiunile Europene) reprezintă o iniţiativă majoră a politicii comune a Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), a Comisiei Europene (Directoratul genral pentru Politici Regionale DG REGIO), a Băncii Europene pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi a băncii germane KFW. JASPERS este proiectat să ajute cele 12 State Membre să pregătească proiecte mai bune pentru propunere de finanţare din Fondurile UE. Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul www.jaspers.europa.eu

CUPRINS

1. Cadru de referinţă............................................................................................42. Argumentare şi Obiective..................................................................................5

2.1. Argumentarea ghidului..............................................................................................52.2. Ce este ACB şi de ce este necesară?.........................................................................52.3. Când se face ACB.....................................................................................................6

3. Abordare Metodologică Generală.....................................................................63.1. Etape de parcurs în cadrul ACB................................................................................63.2. Abordarea strategică şi definirea obiectivelor...........................................................8

3.2.1. Identificarea proiectului......................................................................................103.3. Analiza de opţiuni şi selecţia celei optime..............................................................123.4. Analiza Financiară...................................................................................................15

3.4.1. Obiectivele şi scopul analizei..............................................................................153.4.2. Calcularea fluxurilor financiare..........................................................................153.4.3. Principiile de aplicat la elaborarea proeicţiilor financiare..................................163.4.4. Analiza proiecţiilor financiare............................................................................183.4.5. Consideraţii referitoare la mărirea tarifelor şi la sistemul de subvenţii..............20

3.5. Calcularea Deficitului de Finanţare.........................................................................213.6. Analiza Profitabilităţii.............................................................................................223.7. Sustenabilitatea Proiectului.....................................................................................233.8. Aspecte financiare specifice POS Mediu................................................................243.9. Analiza Economică.................................................................................................25

3.9.1. Obiective şi scop.................................................................................................253.9.2. Conversia costurilor financiare în costuri economice.........................................253.9.3. Exprimarea valorică (monetizarea) a impactului elementelor non-market........273.9.4. Includerea externalităţilor indirecte, suplimentare de mediu..............................273.9.5. Sumarul pentru calcularea nebeficiilor şi a externalităţilor negative .................29

3.10. Analiza de senzitivitate şi de risc (Evaluarea riscurilor).........................................303.10.1. Analiza de senzitivitate sau identificarea variabilelor cheie..........................303.10.2. Probabilitatea de distribuţie a variabilelor critice...........................................31

4. Prezentarea rezultatelor...................................................................................315. Anexe.................................................................................................................33Anexa 1 – Memorandum de Pre notificare – Axa Prioritară 3 POS Mediu..........34Anexa 2 – Ipoteze şi surse de date pentru prognozele din ACB.........................40Anexa 3 – Metodologia aplicată pentru estimarea costurilor economice, a beneficiilor şi a externalităţilor negative................................................................42Anexa 4 – Investiţii Specifice pentru Reabilitarea sistemelor de termoficare....45Anexa 5 – Analiza Financiară pentru Deficit de Finanţare la prima vedere........53Anexa 6 – Model pentru Planul Financiar al Proiectului.......................................56

1 Cadrul de Referinţă

Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 reglementează prevederile generale care guvernează programele şi proiectele finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul Social European (FSE).

In particular, conform Art. 40 (e) al Regulamentului, proiectele majore care caută sprijin financiar din Fondul de Coeziune (CF) şi din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), necesită pregătirea unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) ca parte a cererii de finanţare:

“Articolul 40. - Statele Membre sau Autoritatea de Management vor furniza Comisiei următoarele informaţii privind proiectele majore:[…]

(e) o analiză cost-beneficiu care include o analiză a riscului, precum şi impactul previzibil asupra sectorului în cauză şi asupra situaţiei socio-economice a Statului Membru şi/sau a regiunii şi, dacă este posibil, după caz, a altor regiuni din Comunitate;”

În acelaşi timp, Regulamentul cere Comisiei Europene să deyvolte ghiduri orientative privind cadrul metodologic pentru elaborarea ACB.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia a pregătit un set de reguli de lucru care promovează modul unitar de a realiza ACB pentru cererile de finanţare din FC şi FEDR (vezi Documentul de Lucru nr. 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu2, denumit în continuare DL4). Cadrul metodologic general pentru realizarea ACB în contextul finanţării UE este descris în Ghidul pentru Analiza Cost - Beneficiu a Proiectelor de Investiţii, manual publicat de CE în 2002, revizuit3 şi republicat în 2008.

DL4 pune la dispoziţie pentru îndrumare general şi recomandă Statelor Membre să elaboreze ghiduri ACB mai detaliate, cu scopul de a asigura abordarea unitară în cadrul proiectelor prezentate pentru finanţare în diferite sectoare, şi “luarea în considerare a cadrului instituţional specific, pentru transport şi mediu în transport”.

Având în vedere reglementările menţionate anterior, Hotărârea de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008 (HG 28/2008) solicită elaborarea Analizei Cost - Beneficiu ca parte a documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice.Mai mult decât atât, HG 28/2008 solicită parcurgerea următorilor paşi în elaborarea şi prezentarea documentaţiei pentru investiţiile propuse, reguli care sunt aplicabile de asemenea şi sectorului de încălzire urbană/termoficare (DH):

1. Identificarea investiţiilor şi definirea obiectivelor, inclusive a specificaţiilor cu privire la perioada de referinţă;

2. Analiza de opţiuni; 3. Analiza financiară, inclusive calcularea indicatorilor financiari de performanţă: fluxuri

de numerar cumulate, Valoarea Netă Prezentă (NPV), Rata Financiară de returnare a Investiţiei (FRR) şi raportul financiar Benficii/Costuri (B/C);

4. Analiza economic, inclusive calcularea indicatorilor economici de performanţă: Valoarea Economică Netă Prezentă (ENPV), Rata Economică de Returnare a Investiţiei (ERR) şi raportul economic Beneficii/Costuri (EB/EC);

5. Analiza de senzitivitate 6. Analiya de risc

Mai mult decât atât, aceste ghiduri naţionale pentru ACB se referă la următoarele documente:

2 Disponibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2007/working/wd4_cost_en.pdf

3 Disponibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf

Documente de programare naţională pentru implementarea măsurilor care vor fi co-finanţate din instrumentele structural (FEDR şi FC), mai précis Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) şi Programele Operaţionale Sectoriale (POS) sau Programul Operaţional Sectorial Mediu;Regulamentele şi ghidurile europene relevante, Statistici, prognoze şi alte documente care pot furniza informaţii de luat în considerare la ACB pentru sectorul de termoficare.

2 Argumentarea şi Obiectivele Ghidului

3 ArgumentareAcest manual cuprinde Ghidul pentru proiecte de termoficare, aşa cum s-a convenit în Planul de Acţiune 2008 dintre JASPERS şi Romania. Scopul acestui ghid este de a oferi un cadru standard pentru elaborarea analizei ACB pentru proeictele de termoficare, prin identificarea paramentrilor cheie (output şi input pentru proiecte) pentru evaluarea componentelro de investiţii, precum şi pentru definirea abordării de a măsura impactul potenţial asupra eficienţei energetic, mediului ambiant şi a cerinţelor pentru tarife.

Ghidul a fost elaborate pentru sectorul de termoficare şi acoperă aspectele specific metodologiei ACB, pe baza Documentului de Lucru 4 Ghid Motodologic pentru elaborarea Analizei Cost Beneficiu şi cu manualul Ghid pentru Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de investiţii Raport Final 2008. Consultanţii sunt sfătuiţi să utilizeze ambele documente menţionate anterior.

Pentru a asigura un character unitar, ipotezele economice considerate pentru România sunt aceleaşi pentru toate sectoarele, aşa cum se vede în Anexa 2.

În cadrul metodologiei genrelae ACB, acest ghid sintetizează cele mai bune practici în evaluarea proiectelor de termoficare, pe baza experienţei de finanţare a proiectelor din acest sector, acumulată de BEI, BERD, şi a băncii germane KfW. Drept urmare a consultărilor avute, au fost incluse în ghid observaţii şi comentarii formulate de: experţii de la BEI, consultanţi, precum şi îndrumările/clarificări primite de la Biroul geografic şi unitatea de evaluare DG Regio.

4 Ce este ACB şi de ce se elaborează?ACB este un instrument analitic care se foloseşte pentru estimarea impactului financiar şi socio-economic (în termeni de beneficii şi costuri) referitor la implementarea anumitor politici şi/sau proiecte. Impactul trebuie să fie evaluat în corelare cu obiective predeterminate şi analiza se face în mod uzual, din punctul de vedere al întregii societăţi. Analiza ACB lucrează cu limitele naţionale aşa încât cuvântul “societate” se referă în mod uzual la totalul populaţiei dintr-un stat.

Obiectivul ACB este acela de a identifica şi exprima în valoare monetară ( să monetizeze) toate posibilele impacturi ale acţiunilor/proiectelor analizate, cu scopul de a determina costurile aferente precum şi beneficiile.În principiu, toate impacturile trebuie analizate: financiar, economic, social, de mediu, etc. În mod tradiţional, costurile şi beneficiile sunt evaluate prin luarea în considerare a diferenţelor dintre scenariile “cu proiect”, “fără proiect” ( aşa numita abordare incrementală).

Rezultatele sunt în continuare agregate pentru a se identifica beneficiile nete şi pentru a concluziona dacă proiectul este necesar şi merită să fie implementat. În acest context, ACB reprezintă un instrument pentru luarea deciziei de a finanţa o investiţie din bani publici.

Termenul de analiză ACB în accepţiunea acestui ghid şi în conformitate cu cerinţele UE, acoperă atât analiza financiară cât şi analiza economică a unui proiect.

5 Când se elaborează ACB?În conformitate cu Regulamentul General al Fondurilor Structurale şi de Coeziune, la depunerea unei cereri de finanţare se cere o analiză ACB completă4 doar pentru proiectele majore. Proiectele majore sunt identificate ca operaţiuni ale căror costuri totale depăşesc următoarele praguri:

- 25 milioane de EURO pentru proiectele de mediu- 50 milioane de EURO pentru proiectele din alte domenii.

Unde- un proiect este definit ca o serie indivizibilă de sarcini referitoare la o funcţie tehnică specific şi cu obiective identificabile;- un grup de proiecte este definit de proiecte care sunt i) localizate în aceeaşi arie; ii) au un obiectiv general comun şi măsurabil; iii) aparţin unui plan general pentru zona respectivă; iv) sunt supervizate de aceeaşi entitate care este responsabilă cu coordonarea şi monitorizarea. - o fază a unui proiect trebuie să fie independent ethnic şi financiar şi trebuie să aibă propria eficacitate.

Pentru proiectele majore din sectorul de termoficare sau proiecte de peste 25 milioane de Euro, este obligatorie prezentarea în cererea de finanţare a analizei ACB, care include analiza financiară, economică şi de senzitivitate, precum şi a ipotezelor utilizate în analiză dar şi a rezultatelor ACB.

Pentru proiectele mai mici, cu toate că evaluarea ex-ante şi aprobarea de către Comisia Europeană nu este obligatory, Autoritatea de Management cere ca măcar rezultatele analizei financiare să fie analizate ca parte a criteriilor de selecţie. Managerii de proiect sunt sfătuiţi să efectueze cel puţin o analiză de opţiuni pentru a evalua impactul economic al măsurilor stricte de mediu necesare pentru conformarea cu regulamentele UE, în special pentru închiderea centralelor de co-generare la sfârşitul vieţii lor economice.

6 Abordarea metodologică generală

7 Etape în realizarea Analizei Cost - Beneficiu

Orice propunere de proiect major pentru finanţare din Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională necesită realizarea unui Studiu de Fezabilitate complet care să justifice modul în care investiţiile identificate vor contribui la atingerea obiectivelor în sectorul de încălzire urbană. Rezultalele Studiului de Fezabilitate reprezintă baza de realizare a Analizei Cost – Beneficiu, însă doar rezultatele ACB vor fi integrate în propunerea de proiect pentru obţinerea cofinanţării din FC.

În unele cazuri, etapa pregătitoare a propunerii de proiect poate impune şi un Studiu de Prefezabilitate pentru a indica toate variantele relevante şi pentru a identifica potenţialele constrângeri precum şi soluţiile aferente în raport cu aspectele tehnice, financiare, cadrul legislativ şi managementul proiectului care este examinat. În sectorul de încălzire urbană, această etapă coincide cu etapa de realizare a Master Planului, când deciziile strategice cheie sunt stabilite.

În tabelul următor sunt evidenţiate toate aspectele care trebuie avute în vedere la pregătirea proiectului:

4 Abordarea ACB a voluat în timp, de la analiza economic tradiţională la un set mai larg de consideraţii (de impact supra mediului şi impact social) aşa cum recomandă regulamentele şi ghidurile UE, relevante.

Important!

Studiul de Pre-Fezabilitate sau Master Planul 5 În această etapă preliminară, Analiză Opţiunilor ar trebui să vizeze stabilirea unei liste cuprinzând opţiunile strategice identificate, precum: reabilitarea surselor existente de producere a energiei şi adăugarea unei unităţi de desulfurare a gazelor de ardere; construirea unei unităţi noi, moderne de producere a energiei, conform cerinţelor actuale de mediu; alimentare cu energie termică în sistem semi-descentralizat, cu realizarea de centrale termice de zonă; alimentare cu energie termică în sistem descentralizat (centrale termice pentru fiecare clădire de blocuri sau pentru fiecare apartament/locuinţă); în cazul în care analiza in în considerare mai multe opţiuni, va fi

realizată o analiză comparativă multicriterială în vederea ierarhizării alternativelor optime şi selectării celor mai viabile. Ulterior, variantele cele mai eficiente vor fi selectate pe baza unei evaluări financiar-economică simplificată.

Rezultatul va consta într-o identificare clară a alternativelor fezabile/alternativei şi vor fi avute în vedere pentru investigare detaliată în Studiile de Fezabilitate.

Studiu de FezabilitateÎn cadrul Studiului de Fezabilitate trebuie evaluate in detaliu, din punct de vedere tehnic, alternativele cele mai fezabile. Descrierea tehnică a intervenţiilor propuse va viza sursa de producţie, reţeaua de transport, punctele intermediare şi reţelele de distribuţie. În acest scop sunt necesare aspecte inginereşti specifice, cu precădere în ceea ce priveşte instalaţiile tehnologiile disponibile pentru realizarea variantei/variantelor selectate în Analiza Opţiunilor.

Studiile de Fezabilitate specifice proiectelor majore vor include următoarele informaţii: Informaţii referitoare la contextul economic, instituţional şi legal

specific sectorului de încâlzire urbană; Cadrul legislativ care reglementează sectorul de încălzire urbană şi

legislaţia de mediu; Informaţii detaliate referitoare la proprietatea activelor pentru toate

componenetele sistemului de termoficare (sursa de producţie, reţeaua de transport, punctele intermediare şi reţelele de distribuţie);

Descrierea tehnică a sistemului actual, prezentarea pierderilor şi a eficienţei, atât pentru fiecare componentă a sistemului (sursa, i.e. instalaţii de cogenerare sau, în mod alternativ boilere casnice, reţele pentru transmisii, substaţii şi reţele de distribuţie), cât şi eficienţa globală a sursei de producere a energiei termice;

Durata de viaţă pentru componentele principale şi necesarul de mentenanţă pentru fiecare dintre componentele sistemului de producţie ;

Costuri operaţionale; costurile şi preţurile pentru energia furnizată, inclusiv evidenţierea tuturor cheltuielilor;

Producţia curentă şi vânzarea energiei termice, apei calde, aburului şi electricităţii (putere electrică);

Analiza cererii curente de energie termică, apă caldă şi abur precum şi proiecţia necesarului de energie termică; analiza consumului;

informaţii privind costurile curente şi evoluţia preţurilor combustibillor; 5 Acesta poate fi regăsit şi ca un Studiu de Soluţii

analiza tehnologiilor disponibile; tarife curente pentru electricitate căldură termică sau abur (gospodării,

industrie), tipuri de contracte; devizul general şi devizele pe obiecte; beneficii estimate pentru fiecare investiţie and ipotezele de bază; propuneri de investiţii prioritare şi costuri; beneficii de mediu şi impactul estimat; costuri estimative şi premisele de bază utilizate în estimare; tarife propuse şi aspecte privind suportabilitatea; analize financiare; analize economice cost-beneficiu; analiza de risc, analiza de senzitivitate; analiza legală şi instituţională a funcţionării sistemului de încălzire

urbană; Institutional and legal analysis of project structure and contractual

arrangements achiziţii şi strategia de implementare.

Ipotezele de bază şi concluziile acestor etape vor fi prezentate tabular în mod sintetic, logic.

8 Abordarea strategică şi definirea obiectivelorProiectele specifice sectorului de încălzire urbană se încadrează în Axa Prioritară 3 a POS Mediu, prin care sunt vizate măsuri de reducere a poluării şi minimizare a efectelor schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor de încălzire urbană. Obiectivele acestui sector sunt prezentate în tabelul 1 şi Tabelul 2. Este foarte important de subliniat faptul că POS Mediu trebuie implementat prin corelare cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Protecţia Atmosferei, Planul Naţional de Alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru România, perioada 2007-2020, Startegia Naţională pentru aprovizionarea cu energie termică (GD 882/2004), Strategia Naţională de utilizare a Resurselor Regenerabile şi în particular cu Programul Naţional de Termoficare 2006-20156.

Etapele cheie în abordarea strategică şi definirea obiectivelor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Important!

Abordare strategic ă abordarea calitativă a contextului socio-economic şi instituţional relaţionat

sectorului de încălzire urbană; previziunea cererii pentru serviciile de termoficare (caldură, abur – când este

cazul şi apa caldă menajeră) pentru fiecare grup ţintă; prezentarea clară a regimului de proprietate pentru fiecare componentă a

proiectului şi mecanismul de reglementare (condiţii şi perioada de concesiune, licenţe);

identificarea obiectivelor proiectului; corelarea obiectivelor proiectului cu obiectivele Axei Prioritare 3 şi cu

indicatorii stabiliţi în cadrul POS Mediu. Tabelul 1: Obiectivele specifice POS Mediu:

Axa Prioritară 1Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

6 http://www.mai.gov.ro/Documente/Transparenta%20decizionala/Regulament%209.04.2008.pdf

Axa Prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

Axa Prioritară 3 Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

Axa Prioritară 4 Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

Axa Prioritară 5 Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Tabelul 2: Obiectivele specifice Axei Prioritare 3 – POS Mediu

Obiectivul 1 Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare;

Obiectivul 2 Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate;

Obiectivul 3 Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate.

Contextul Studiilor de Fezabilitate trebuie descris prin corelarea cu fundamentarea şi indicatorii cuprinşi în POS Mediu aferenţi Axei Prioritare 3. În caseta de mai jos este prezentat un extras esenţial din POS Mediu referitor la sectorul de încălzire urbană. Autoritatea de management va furniza lista detaliată a indicatorilor de proiect.

Caseta 1

Extras din POS Mediu, sectorul de încălzire urbană

Background

România trebuie, în continuare, să depună eforturi considerabile în vederea conformării cu cerinţele Protocolului de la Goteborg. Mai mult decât atât, până în 2013 trebuie înregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA), în vederea conformării cu Directiva 2001/80/CE (o reducere de aproape 4 ori de la plafonul intermediar de 540000 tone în 2007 la 148000 tone în 2013).

Ca urmare a adoptării HG nr. 586/2004, în România este încă în curs de dezvoltare Sistemul Naţional pentru Evaluarea şi Gestionarea Integrată a Calităţii Aerului, în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru privind Calitatea Aerului.

Este evident că în cele mai multe cazuri sistemele de încălzire urbană, în special instalaţiile mari de ardere, nu se conformează cu standardele europene de calitate a aerului. În ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, un avantaj pentru România l-a constituit declinul activităţii industriale. Cu toate acestea, beneficiile aduse de reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră înregistrate ca urmare a îmbunătăţirii eficienţei de generare şi distribuţie a căldurii sunt indisputabile.

În concordanţă cu Strategia naţională pentru încălzire, 52% din populaţia urbană beneficiază de servicii centralizate de încălzire şi va fi conectată la sisteme centralizate pe termen mediu/lung. Acest lucru este cauzat de creşterea preţului la gaz natural; astfel, centralele private, care utilizează în cele mai multe cazuri gaz natural – care este mai puţin poluant decât combustibilii tradiţionali – nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaţiei urbane.

Sistemele municipale de încălzire aparţin unităţilor teritoriale administrative şi sunt gestionate de administraţia publică locală care este responsabilă pentru furnizarea de energie termică pentru populaţie.

Investiţiile în sistemele de încălzire municipală vor avea o importanţă deosebită şi pentru sistemul de distribuţie a apei. Apa necesară încălzirii municipale este asigurată din reţelele de apă. Infrastructura precară a reţelelor de încălzire municipală cauzează pierderi importante în reţelele de distribuţie a apei. Investiţiile pentru reabilitarea acestor două tipuri de reţea vor reduce consumul de apă, asigurând folosirea durabilă a acestei resurse naturale de valoare şi reducerea consumului de electricitate în sistemul de alimentare cu apă potabilă, şi implicit reducerea emisiilor de gaze poluante la sursele de energie.

Strategia POS Mediu

Acţiunile în cadrul POS Mediu prevăd reducerea impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane în zonele cele mai poluate de sistemele municipale vechi de încălzire. Intervenţiile se vor baza pe strategii regionale de încălzire pe termen mediu/lung. Scopul principal este de a promova o utilizare raţională a surselor de energie neregenerabile şi, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie regenerabile sau a surselor de energie mai puţin poluante în sistemele de încălzire urbană.

Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au caţintă reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi în câteva localităţi afectate de poluare.

În acest context, strategia are ca scop să furnizeze sudii de opţiuni preliminare care să constituie baza pentru selectarea investiţiilor.

În cadrul acestei Axe prioritare, se va pune accent pe o abordare integrată în implementarea proiectelor, ţinând cont atât de managementul cererii şi de măsurile de eficienţă energetică, cât şi de îmbunătăţirea directă a performanţelor de mediu ale sistemelor de încălzire urbană. Primul element – managementul cererii şi eficienţa energetică – se concretizează, de asemenea, în îmbunătăţiri ale calităţii mediului deoarece conduce la reducerea poluării prin intermediul unei cereri scăzute de generare de căldură.

Principalele măsuri pentru atingerea acestor obiective propuse includ implementarea BAT/BREF (best reference documents) specifice IMA în vederea desulfurării (DeSOx) şi a reducerii emisiilor de oxizi de azot (DeNOx), a reducerii emisiilor de pulberi provenite de la gazele de ardere şi efectuarea monitoring-ului adecvat al poluanţilor relevanţi. Alternativa cogenerării şi utilizarea resurselor regenerabile, mai puţin poluante, vor fi, de asemenea, sprijinite în situaţia în care studiile de opţiune vor indica această soluţie.

Măsurile de eficienţă energetică se vor axa pe reabilitarea sistemelor de distribuţie, în conformitate cu politica guvernamentală a României. Această politică pentru restructurarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice este stabilită în programul „Termoficare 2006 – 2009, calitate şi eficienţă”.

Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere şi distribuţie să atingă un randament termic de cel puţin 80%, prin eliminarea pierderilor din reţelele de transport şi cele interioare de alimentare cu apă caldă şi căldură, introducerea contorizării.

Beneficiarii acestei axe prioritare vor fi autorităţile locale din municipalităţile selectate sau, în anumite cazuri, operatorii de servicii de încălzire urbană deţinuţi de acestea. Majoritatea municipalităţilor care sunt potenţiali beneficiari ai intervenţiilor din cadrul acestei axe prioritare gestionează deja investiţii de anvergură, cu cofinanţare internaţională, în strânsă legătură cu lucrările publice municipale.

Evaluarea capacităţii beneficiarilor de a implementa operaţiunile în cadrul POS Mediu se va baza pe o analiză instituţională.

9 Identificarea proiectului Obiectivele specifice cheie ale proiectului trebuie definite pe baza direcţiilor indicative şi a obiectivelor POS Mediu, sintetizate în tabelul de mai jos. Tabelul 3 furnizează o listă de obiective specifice utilizate ca referinţă.

Ministerul Mediului a decis ca finanţarea în cadrul POS Mediu pentru sectorul de încălzire urbană să vizeze investiţii care sunt în deplină concordanţă cu regulile comunitare din domeniul ajutorului de stat.

Ministerul Mediului a stabilit ca finanţarea în cadrul POS Mediu pentru sectorul de termoficare să se concentreze pe investiţii care să nu presupună implicaţii ale Ajutorului de Stat.

The Ministry of Environment has decided to target SOP grant funding for DH into investments, which would not raise State Aid concerns. Prin urmare, pe baza consultărilor cu serviciile de specialitate ale Comisiei, s-a agreat ca finanţarea publică în sectorul de încălzire urbană să nu fie considerată ca ajutor de stat. Condiţiile care trebuie îndeplinite în acest caz sunt detaliate în Memorandumul de Pre-notificare transmis de Ministerul Mediului către Comisia Europeană. Acest document este prezentat în Anexa 1.

Tabelul 3: Exemple privind definirea obiectivelor specifice cheie ale proiectului.Obiective Specifice Valori fără proiect (*)

sau Valori de referinţă

Valoarea estimată după finalizarea proiectului

Îmbunătăţirea calităţii mediului

1. Introducerea celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) în vederea reducerii emisiilor de SO2, NOx, pulberi.

2. Adoptarea măsurilor de eficienţă energetică în vederea reducerii emisiilor de CO2

3. Reabilitarea reţelei de transport în vederea diminuării pirderilor de căldură şi apă.

4. Reabilitarea reţelei de distribuţie în vederea diminuării pirderilor de căldură şi apă.

- ------------------------------------5. Adoptarea măsurilor de

management a necesarului de căldură în vederea diminuării consumului de căldură din gospodării.

N.B. aceste măsuri (la consumatorii finali) nu fac în mod obligatoriu obiectul unui proiect public de termoficare.

şi a eficienţei energetice

1. Emisiile curente de SO2 şi NOx, pulberi

2. Emisiile curente de CO2

3. Pierderi curente de căldură şi apă în reţelele de transport

4. Pierderi curente de căldură şi apă în punctele termice şi în reţelele de distribuţie.

-----------------5. Consumul curent de

căldură

I. Emisii reduse de SO2 şi NOx, pulberi (nivelul limită al conform legislaţiei în vigoare, as relevant)

II. Emisii reduse de CO2

III. Pierderi diminuate de căldură şi apă în reţelele de transport

IV. Pierderi diminuate de căldură şi apă în punctele termice şi în reţelele de distribuţie.

----------------V. Consum de căldură redus,

printr-un management adecvat/ rezonabil al sistemelor de facturare

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor

6. Reducerea ratei de deconectare atât pentru consumatorii privaţi/

6. Numărul curent de consumatori privaţi şi industriali conectaţi.

VI. Numărul de consumatori privaţi şi industriali conectaţi după reabilitare.

VII. Întârzieri diminuate în

individuali cât şi pentru cei industriali

7. Asigurarea accesului populaţiei sărace la serviciile de bază

8. Îmbunătăţirea gradului de fiabilitate a reţelei de distribuţie a căldurii şi a apei calde.

7. Numărul de gospodării sărace conectate la sistem şi care nu pot susţine plata facturilor (întârzieri în plata)

8. Costuri operaţionale şi de întreţinere curente

plata facturilorVIII. Costuri operaţionale şi de

întreţinere reduse pentru consumatori, concomitent cu economia consumului de căldură şi apă caldă menajeră.

(*) Valorile de referinţă nu vizează situaţia actuală, ci se referă la situaţia previzionată la data finalizării proiectului dacă proiectul nu ar fi implementat.

Pentru ca aceste condiţii să poată fi îndeplinite, este important ca analiza beneficiilor finaciare şi economice să fie realizată într-un mod cât mai transparent. În continuare sunt prezentate câteva aspecte esenţiale din Memorandum-ul de Prenotificare pentru identificarea proiectului. În România sistemele de încălzire urbană funcţionează în 99 localităţi, anual furnizând 16.300.000 Gcal de energie termică pentru 1.660.000 apartamente.Aproximativ 30% din operatorii de termoficare din marile oraşe produc şi distribuie aprox. 85% din energia termică totală necesară în sistemele centralizate. Deşi investiţiile prioritare nu au fost agreate pentru fiecare oraş, principalele tipuri de investiţii care vor fi avute în vedere sunt prezentate în tabelul 4.Proiectul final propus pentru implementare va viza unul sau mai multe subproiecte, funcţie de rezultatele analizei opţiunilor (Secţiunea 3.3.). Tabelul de mai jos prezintă subproiecte posibile.

Tabelul 4: Exemple de definire a subproiectelor

A) Cogenerare sau producţia de energie termică

Închiderea instalaţiilor de cogenerare pe cărbune supradimensionate şi depăşite moral, înlocuirea acestora cu tehnologii moderne care să vizeze de exemplu, cazane de apă caldă pe pat fluidizat pe combustibili solizi (lignit, huilă (antracit), biomasă), cicluri combinate abur-gaze sau producţia combinată de căldură şi energie electricăm, etc. Reabilitarea instalaţiilor mari de ardere existente în vederea eficientizării acestora şi reducerii poluării aerului, echiparea acestora cu unităţi de desulfurare a gazelor de ardere, filtre pebtru cenuşă noi, de înaltă performanţă, înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare noi cu NOx redus. reînlocuirea proceselor de depozitare umedă a zgurii şi cenuşii şi închiderea depozitelor neconforme de zgură şi cenuşă.

B) Reţele de transport şi distribuţie a căldurii şi a apei.

Instalarea de electropompe cu viteză variabilă pentru principalul sistem de transport al energiei termice, înlocuirea cazanelor pentru a funcţiona pentru vârful de sarcină. înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci;redistribuirea, redimensionarea şi înlocuirea conductelor de transport existente cu conducte pre-izolate. Reabilitarea punctelor termice (înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci; electropompe noi cu viteză variabilă, A&C etc)

C) Măsuri de management a

Contorizarea şi automatizarea sistemului;Contorizări individuale pentru fiecare apartament.

necesarului energie termică.

10 Analiza opţiunilor şi selectarea variantei optime

În particular, unul din aspectele esenţiale specifice Sudiului de Prefezabilitate şi Studiului de Fezabilitate vizează evidenţierea alternativelor cele mai potrivite, după cum este menţionat în Documentul de Lucru nr. 4A:

“Trebuie puse la dispoziţie dovezi conform cărora proiectul selectat este alternativa cea mai potrivită dintre variantele luate în considerare. Aceste informaţii ar trebui să se regăsească de obicei în rezultatele studiilor de fezabilitate care trebuie să fie prezentate Comisiei în temeiul art. ”.

Analiza opţiunilor reprezintă elementul cheie nesesar în justificarea intervenţiilor vizate de POS Mediu şi trebuie să cuprindă o abordare pe două nivele:

1) Nivelul Master Planului se concentrează pe opţiuni strategice majore de dezvoltare pe termen lung a întregului sistem urban de încălzire. Opţiunile principale (limitate ca număr) trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

o sistem centralizat vs. sistem descentralizat (sau varianta mai multor sisteme individuale) sau sisteme combinate

o surse pe combustibili tradiţionali (cărbune, păcură) vs. Surse de energie termică mai puţin poluante (gaz, ape termale, vânt etc.) sau variante mixte

o producţia de energie termică vs varianta de cogenerare

2) Nivelul Studiului de Fezabilitate se concentrează pe opţiunile tehnice cele mai fezabile, după ce în prealabil opţiunea strategică optimă a fost identificată la nivelul Master Planului.

În vederea identificării opţiunilor celor mai fezabile, prima etapă a analizei se bazează pe o evaluare multicriteriu şi calitativă (e.g. sistem de acordare punctaje). În vederea unei prezentări cât mai clare, se recomandă ca opţiunile să fie clasificate conform categoriilor descrise în caseta 2 de mai jos. Analiza multicriterială nu este obligatorie, realizarea acesteia impunându-se doar în anumite cazuri (e.g. numărul opţiunilor identificate este foare mare).

Lista opţiunilor fezabile/realiste se realizează în principal pe baza consideraţiilor tehnice, în vederea eliminării unor opţiuni nerealiste (e.g. sisteme individuale în anumite municipalităţi, sau costuri de operare şi întreţinere excesiv de mari, precum şi introducerea unor tehnologii extrem de sophisticate, fără a dispune de expertiza de exploatare necesară). Pe de altă parte, există posibilitatea ca o parte dintre opţiuni să nu fie luate în considerare din cauza unor aspecte politice sau sociale. Opţiunile selectate trebuie de asemenea să fie justificate şi prin prisma unei strategii relevante (în acest caz, cu strategia municipală de termoficare).

Desigur că, numărul opţiunilor ce vor fi selectate nu poate fi stabilit cu exactitate ex-ante, dar trebuie estimat pe baza ipotezelor specifice de la un caz la altul. Acesată selecţie preliminară se realizează pentru evitarea analizelor ulterioare a unor opţiuni artificiale, sau a unor opţiuni care presupun costuri excessive sau sunt nerealiste din punct de vedere tehnic.

Trebuie reţinut că alternativele posibile sunt:

- “varianta cu investiţie minimă”, reprezintă alternativa cu valori minime a costurilor de investiţii şi cu atingerea unui nivel minim în respectarea conformităţii cu standardele de mediu (e.g. instalaţie pe cărbune). Această variantă însă nu se dovedeşte a fi în toate cazurile cea mai eficientă economic, deoarece costurile de investiţii pentru asigurarea conformării, precum şi costurile cu menţinerea instalaţiei în stare operaţională până la finalul duratei tehnice de viaţă, pot fi extrem de ridicate şi implică costuri energetice mult mai mari decât cele aferente altor alternative. Pe cale de concesinţă, se impune ca pentru fiecare opţiune să fie foarte clar analizată evoluţia tarifelor şi a altor preţuri.

Se recomandă compararea “variantei cu investiţie minimă”, cu

- “varianta cu investiţie medie” . Aceasta include, de exemplu:a) renunţarea la sistemul de termoficare existent şi trecerea la:

sistem individual de încălzire pe gaz pentru fiecare apartament; sistem individual de încălzire pe gaz pentru un bloc de apartamente; sisteme modulare de boilere pentru grupuri mici de clădiri.

b) restructurarea sistemului de termoficare existent:reabilitarea parţială sau integrală a instalaţiei de ardere pe cărbune;înlocuirea instalaţiilor vechi de ardere pe cărbune;Restructurarea sistemului de conducte (descentralizare parţială, stabilirea de noi trasee, redimensionarea diametrelor, reconsiderarea temperaturilor de tur/retur, trecerea de la sistemele pe 4 conducte la sistemele pe 2 conducte, etc.)

Pentru fiecare alternativă trebuie identificate în mod clar implicaţiile şi principiile de bază.

Caseta 2

Clasificarea opţiunilor

În vederea identificării opţiunii optime în termini de eficienţă energetică şi impact financiar funcţie de costurile cu reducerea emisiilor, se recomandă ca analiza opţiunilor fezabile tehnic să fie realizată separat pentru trei tipologii de proiecte, aşa cum au fost prezentate în tabelul 4. În acest caz, se va realiza o prioritizare a celor mai bune variante tehnice de subproiecte în raport cu impactul economic.

A) Co-generare vs. Producţie de căldurăB) Distribuirea de căldură şi apă prin intermediul reţelelor de transport şi distribuţie;C) Măsuri de management al necesarului

Aspectul cel mai important care trebuie avut în vedere este faptul că analiza eficienţei energetice la nivel de instalaţie nu trebuie realizată fără a fi avuţi în vedere şi ceilalţi factori, doar pentru a se evita măsurile de reabilitare a instalaţiilor foarte vechi care pot fi ineficiente economic comparativ cu alte soluţii alternative, cum ar fi construcţia de instalaţii noi sau trecerea pe gaze naturale/biomasă. Alegerea alternativelor ar trebui să se bazeze pe politica de preţuri (sau determinare a tarifarelor, după caz) dar şi pe context: distanţa până la sursa de cărbune, design-ul sistemului de încălzire urbană, aspecte de management, proprietate, operare.

De reţinut faptul că, investiţiile în sectorul de încălzire urbană pot fi clasificate în trei categorii principale, astfel:

(I) investiţii care ţintesc în primul rând conformarea cu standardele de mediu7;(II) investiţii care ţintesc în primul rând eficienţa energetică; (III) investiţii care vizează în mod combinat atât conformarea cu standardele de mediu cât şi eficienţa energetică.

7 Instalaţiile de desulfurare a gazelor nu pot fi considerate proiecte generatoare de venit deoarece:

O parte din puterea brută de ieşire din unităţile de producţie va fi utilizată pentru unitatea de desulfurizare, ceea ce inseamnă o reducere a vânzărilor de energie şi implicit reducerea veniturilor.

Compania va suporta costurile suplimentare operaţionale şi de întreţinere pentru unităţile de desulfurare;

În plus, echipamentele instalaţiilor de desulfurare vor produce prin procesul chimic de desulfurare emisii de CO2, care implică costuri crescute cu reducerea emisiilor (începând cu 2013).

Această clasificare a opţiunilor este relevant pentru calculul Deficitului de Finanţare. Proiectele din categoria (I) generează doar costuri, şi prin urmare Deficitul de Finanţare va fi 100%. Aceasta reprezintă însă o situaţie ipotetică deoarece investiţiile noi sunt în general asociate cu reducerea consumului de energie şi implicit cu economii de costuri. Pentru proiectele de tip (II) şi (III) se estimează realizarea unei economii de energie şi de costuri. Aceste proiecte ar trebui să aibă prioritate în analiză deoarece este necesară o distribuire a sumelor economisite.

De regulă, aceste economii de costuri sunt distribuite către consumatori şi acest fapt se regăseşte în tarife mai mici.

De asemenea, realizarea unei analize distincte specifice Cogenerării sau Producţiei de căldură este deosebit de utilă, deoarece, în general, pe termen lung investiţiile de tip A (III) sunt adecvate, întrucât acestea implică utilizarea BAT (Cele mai bune Tehnologii Disponibile).

Ca regulă generală, investiţiile în sursele de energie termică (instalaţii de cogenerare) vor viza în principal (direct sau indirect) reducerea poluării aerului, apei şi a solului, în timp ce investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie vor viza în principal eficienţa energetică, dar şi cu efecte indirecte în ceea ce priveşte reducerea poluării. Investiţiile de tip B) şi C) vor fi în general considerate ca aparţinând fie categoriei B (II) fie categoriei C (II).

Pentru proiectele de tip A (II-III), B (II-III) şi C (II-III), cuantificarea directă a energiei economisite pentru fiecare proiect în parte este deosebit de utilă, deoarece reprezintă un real suport pentru factorii de decizie fiind utilizată ca paramentru precis în compararea diferitelor componente ale proiectului. Lista finală de investiţii propuse pentru finanţare în fiecare municipalitate va fi stabilită doar în momentul finalizării şi aprobării Master Planului.

Ulterior etapei de analiză şi prioritizare a opţiunilor, se va realiza o evaluare financiar-economică. Această analiză trebuie să parcurgă următoarele faze:

1) identificarea opţiunii celei mai bune din punctul de vedere al costului energiei termice livrate (EUR/MWh) pe baza metodelor de analiză a eficienţei costurilor (pornind de la ipoteza că toate variantele identificate corespund aceleiaşi cereri de energie termică a consumatorilor):

Cuantificarea costurilor totale de investiţii, a costurilor de operare şi întreţinere pentru fiecare din alternativele selectate. Toate costurile trebuie estimate anual, în termeni reali, pentru o perioadă apropiată de durata de viaţă economică a proiectului (denumită „perioadă de referinţă”). În mod similar, previziunea energiei de referinţă produse trebuie realizată pe aceleaşi premise de bază.Excluderea tuturor (i) veniturilor posibile asociate cu investiţiile selectate (e.g. venituri din vânzarea energiei electrice, venituri generate de certificatele de CO2) şi a (ii) valorii reziduale a investiţiilor la sfârşitul vieţii economice a proiectului (la sfârşitul perioadei de referinţă); Prioritizarea opţiunilor după o metodologie prestabilită de evaluare a opţiunii celei mai bune din punctul de vedere al costului;

2) Analizarea faptului dacă alternativele diferă între ele în ceea ce priveşte impacturile externe posibile asupra societăţii, impacturi care nu au fost luate în considerare în analiza prin metoda celui mai scăzut cost (de exemplu, perturbarea serviciilor de alimentare cu energie termică şi traficului la reabilitarea drumurilor, costurile aferente dezafectării instalaţiilor existente de termoficare, etc.):

dacă impactul aşteptat al fiecărei dintre alternativele avute în vedere poate fi demonstrat ca fiind similar, atunci va fi reţinută ca opţiune preferată alternativa care are cel mai scăzut cost;dacă sunt observate diferenţe ale impactului extern al alternativelor, se va ajusta metodologia celui mai scăzut cost pentru a încorpora externalităţile identificate. Pentru a stabili o ierarhie finală a alternativelor, va fi necesară monetizarea impactului extern identificat.

Metodologia de identificare şi analiză a externalităţilor este comună în cazul proiectelor din sectorul de încălzire urbană. O parte dintre principalele externalităţi (calitatea vieţii, traficul rutier) şi “preţul” (costul) atribuit acestora sunt déjà incluse în Anexa 3 a prezentului document.

Concluziile analizei opţiunilor ce vor fi integrate în raportul ACB vor cuprinde referiri la determinarea Valorii Economice Nete Actualizate.

11 Analiza Financiară

12 Obiectivele şi scopul analizeiObiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta. Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanţă financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare.

În cadrul Axei Prioritare 3 a POS Mediu, beneficiarul finanţării este municipalitatea. Fondurile aferente investiţiilor realizate prin POS Mediu vor fi reflectate în sistemul contabil al municipalităţii.

Având în vedere că în cazul proiectelor de termoficare Beneficiarul proiectului este diferit de furnizorul de servicii, trebuie realizată o abordare mai cuprinzătoare a calculului veniturilor şi costurilor associate proiectului. O atenţie deosebită trebuie acordată taxelor de operare, iar veniturile şi costurile trebuie defalcate pe tipuri de servicii.

13 Calcularea fluxurilor financiare

Metodologia ce va fi utilizată este Analiza Fluxului de Numerar Actualizat (FNA), care utilizează o metodă incrementală care compară scenariul “cu proiect” cu alternativa scenariului “fără proiect”.

De subliniat că metoda incrementală este orientată pe evidenţierea majorării tarifelor deduse/impuse de implementarea proiectului, prin comparare cu scenariul de bază fără proiect. Din acest considerent, scenariul de referinţă nu trebuie să includă necesarul de investiţii impus pentru conformarea la legislaţia de mediu, deşi aceasta implică în mod normalînchiderea instalaţiei. Scenariul de bază ar trebui să cuprindă necesarul de investiţii minime pentru continuarea operării infrastructurii existente şi asigurarea serviciilor actuale, precum şi penalităţile datorate neconformării cu legislaţia de mediu.

De aceea, scenariul „fără proiect” poate reprezenta un scenariu pur teoretic deoarece neconformarea la cerinţele de mediu poate avea ca şi consecinţă închiderea facilităţilor existente. Acest lucru este susţinut şi de faptul că, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare, scenariul „fără proiect” presupune penalităţi de conformare de 200.000 RON/an8.

Metoda incrementală presupune următoarele premise de calcul:

8 Această ipoteză de calcul a considerat un număr de 2 inspecţii/an cu o penalitate de maxim 100,000 RON per inspecţie.

Sunt luate în considerare doar fluxurile de numerar (amortizarea, rezervele şi alte elemente contabile fără numerar care nu sunt asociate fluxurilor financiare nu vor fi incluse).

Fluxul de numerar al investiţiilor reprezintă diferenţa dintre fluxurile de numerar pentru scenariul “cu proiect” şi scenariul “fără proiect”. În cazul în care proiectul propus este complet nou, scenariul “cu proiect” reprezintă scenariul de bază pentru incrementarea fluxurilor financiare.

În cadrul scenariului fără proiect , proiecţiile financiare ale fluxurilor de numerar (din punctul de vedere al veniturilor aşteptate şi al costurilor precum şi alte investiţii planificate sau necesare) se bazează pe situaţia existentă sau pe planul de investiţii necesar în diverse cazuri. În cazul în care proiectul este complet nou (proiect inovativ), scenariul „fără proiect” este un scenariu „fără operaţiuni”. În acest caz, scenariul „fără proiect” va prezenta situaţia sustenabilă din punct de vedere financiar. Dacă este necesar, pentru a susţine costurile actuale, inclusiv penalităţile mai sus menţionate, va trebui recalculate resursele operatorilor, precum şi taxele de leasing plătite proprietarilor de infrastructură. A se vedea de asemenea şi recomandările din secţiunea 3.4.5.

În cadrul scenariului cu proiect , sunt evaluate proiecţii similare ale fluxurilor de numerar pentru operaţiuni, prin estimarea impactului potenţial al proiectului în ceea ce priveşte performanţa financiară şi operaţională a operaţiunilor. Impactul estimat al proiectului trebuie să ia în considerare planul de investiţii integral, modificări ale costurilor de operare şi management (costuri O&M), tarife şi subvenţii, precum şi aspecte privind suportabilitatea.

Când fluxul de numerar generat în ani diferiţi este adăugat sau dedus, valoarea în timp a banilor va fi luată în considerare prin utilizarea unei rate de actualizare predeterminate, în vederea calculării fluxurilor financiare viitoare.

Această metodologie permite calculul impactului adiţional al proiectului propus din punct de vedere al fluxului de numerar financiar pentru toţi anii de operare. În evaluarea fluxului financiar incremental, trebuie acordată o atenţie deosebită în descrierea scenariilor cu şi fără proiect. Pentru fiecare dintre cele două scenarii, definirea ipotezelor de bază trebuie să se raporteze la:

Indicatori de performanţă a serviciului: suprafaţa ariei şi populaţia deservită, deyvoltarea cererii repartizată pe categorii de consumatori, rata de conectare, rata de contorizare, consumul specific de căldură şi apă caldă pe categorii de consumatori, pierderi de căldură şi apă caldă menajeră.

Costuri de operare şi întreţinere: evoluţia prezumatp a costurilor de O&M, defalcate pe costuri fixe şi variabile şi pe categorii.

De asemenea, trebuie definite ipotezele clare în legătură cu evoluţia indicatorilor de performanţă financiară şi a tarifelor.

Toate ipotezele mai sus menţionate vor fi definite în mod clar în raportul final al ACB, prin utilizarea unor tabele, pentru ambele scenarii, „cu proiect” şi „fără proiect”.

În mod particular, proiectantul trebuie să includă pentru ambele scenarii, în cazurile relevante, costurile cu achiziţionarea certificatelor de emisii de CO2 precum şi veniturile asociate vânzării de certificate verzi. Consultantul va descrie şi justifica, pentru perioada de după 2012, drepturile asociate certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

14 Principii pentru realizarea proiecţiilor financiare Comisia a subliniat de asemenea câteva aspecte care ar trebui să fie tratate în mod adecvat în cadrul ACB şi în cererea de finanţare. Aceste elemente includ următoarele:

Descrierea proiectului - analiza financiară subsecventă trebuie să facă distincţia clară între “costurile nete” (pentru conformare la legislaţia de mediu) şi costurile aferente eficientizării energetice care genrează economii şi deci venituri;

Este posibil să se cuprindă în cerea de finanţare întrgul set de măsuri, atât pentru centrală cât şi pentru reţele. Cu toate acestea, chiar dacă investiţiile pentru creşterea eficienţei energetice vor fi realizate şi finanţate de către autorităţile locale, acest lucru ar trebui să fie detaliat şi justificat în aplicaţie; trebuie respectată modalitatea de definire a unui proiect ca o succesiune indivizibilă de măsuri, referitoare la o anume funcţie tehnică, specifică şi care serveşte un scop identificabil. Cu alte cuvinte proiectele nu trebuie divizate în mod artificial.

La verificarea contractului dintre autoritatea locală şi operator, se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) Soliditatea şi sustenabilitatea investiţiei, asigurată prin alocarea resurselor suficiente pentru întreţinere, prin monitorizarea calităţii prin urmărirea unor indicatori de performanţă relevanţi, acţiuni care trebuie însoţite de stimulente financiare şi de penalităţi;

b) Absenţa subvenţiilor încrucişate între beneficiarii finali şi bugetul general al autorităţii locale, printr-un nivel nejustificat al taxelor de concesionare plătite de consumatori..

c) Mecanismul financiar care garantează sustenabilitatea investiţiei, cu scopul predominant de a putea acoperi posibilele pierderi, în situaţia în care subevenţiile nu ar acoperi costurile reale, însă fără a depăşi stimulentele financiare menţionate anterior

Această verificare va urmări de asemenea şi absenţa avantajelor necuvenite pentru operator, provenite din posibile creşteri ale productivităţii, induse de economii la costurile de operare şi întreţinere. În mod normal, nu vor apărea astfel de situaţii, având în vedere metodologia existentă pentru stabilirea tarifelor, precum şi schema existentă de subvenţii, şi asta pentru că orice creştere a productivităţii este dată automat de o reducere a tarifului şi/sau a subvenţiilor necesare pentru acoperirea costului de operare. Dacă va fi cazul, se vor întreprinde acţiuni de corecţie pentru amendarea acestor contracte, înainte de intrarea în operare a infrastructurii modernizate. În orice caz, motivele principale de amendare a contractului cu operatorul trebuie descrise detaliat în Cererea de Finanţare.

Perioada de referinţă sau Durata tehnică de exploatare

Perioada pentru proiecţii corespunde perioadei de referinţă a proiectului, care este în mod uzual de 15-25 de ani pentru proiectele de termoficare.

Mai precis: Pentru centralele tip co-generare (proiecte de tip A), se recomandă o perioadă de max. 15 ani pentru motoarele cu pistoane şi 15 – 20 de ani pentru turbinele cu gaze ( în funcţie de numărul total de ore de funcţionare şi de regimul necesar pentru pornire-oprire);Pentru măsurile de creştere a eficienţei energetice şi energie (Proiecte de tip B şi C), se recomandă o perioadă uzuală de max. 15 ani ( în funcţie de tipul/combinaţia de măsuri).

În funcţie de caracteristicilor proiectului, se poate aplica o modificare a acestor perioade de timp, oferite de benchmarking, pe baza unor justificări detaliate.

Rata financiară de actualizareRata financiară de actualizare (în termeni reali) recomandată de Comisia Europeană în DL4 este de 5%.

Previziuni macroeconomiceValorile macroeconomice de intrare (inflaţia şi rata de schimb valutar pentru fiecare an de proiecţie) vor avea la bază surse statistice relevante şi vor avea caracter unitar în întreg cuprinsul cererii de finanţare. Previziunile recomandate a se utiliza la realizarea prognozei, precum şi principalele surse de date, sunt descrise detaliat în Anexa 2.

Caracteristicile modelului financiar Pentru întregul proiect se pregăteşte un singur set de proiecţii financiare ( cu pagini separate pentru analiza deficitului de finanţare, operator, autoritatea locală, etc.) în opoziţie cu un număr de astfel de seturi de proiecţii care reflectă componentele sau zonele diferite ale proiectului.

În Anexa 4 se face referire la Investiţiile specifice pentru reabilitarea unui sistem de încălzire urbană. Consultanţii sunt sfătuiţi să aleagă din lista completă de investiţii, paragraful adecvat pentru componetele de investiţii în cauză şi să estimeze valorile relevante ale acestora.

Toate datele de intrare trebuie prezentate în mod clar într-un tabel, introduse în moneda naţională, în termeni reali, şi inflaţia fiind considerată separat şi adăugată ulterior pentru proiecţii. Proiecţia în moneda naţională se face în termini nominali pentru a reflecta mai précis realitatea, în ipoteza déjà stabilită pentru inflaţie.Conversia în euro este realizată folosind aşa-numita metodă “toate curente” (all-current method). Această presupune că:

Valorile declaraţiilor de venit sunt convertite utilizând rata medie de schimb pe an, Valorile din balaţă sunt convertite utilizând rata finală de schimb pe an ( cu excepţia capitalurilor proprii, care se traduc ca rate istorice), Pierderea sau creşterea ca urmare a conversiei se înregistrează direct în capitalul propriu ca şi venit complet (comprehensive income).

15 Analiza proiecţiilor financiare

Pentru ca proiecţiile financiare ale proiectului să fie în concordanţă cu recomandările UE, în Anexa 5 sunt prezentate aspectele relevante pentru realizarea modelului financiar.

Elaborarea modelului financiar se bazează adesea pe calcularea venitului necesar asigurării sustenabilităţii performanţei operatorului/companiei de termoficare, în ideea îndeplinirii obligaţiilor sale de creanţă. Dacă autoritatea locală, în calitate de propietar al sistemului de încălzire urbană, nu îşi stabileşte nici un obiectiv specific, atunci este necesară formularea unor ipoteze pentru rata financiară de rentabilitate a bunurilor percum şi ipoteze pentru rata de acoperirea datoriei.

În plus, pentru asigurarea caracterului unitar al proiecţiilor financiare, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

1. Justificarea şi caracterul unitar al datelor: toate datele relevante de intrare trebuie justificate şi prezentate în tabele cu referire la Studiul de Fezabilitate. În particular, aceste date de intrare trebuie să permit identificarea în mod clar a: (i) beneficiarilor sistemului de încălzire urbană; (ii) cererii; (iii) costurilor de investiţii; (iv) veniturilor; (v) costurilor de operare; (vi) modificări aşteptate ale variabilelor pe perioada de proiecţie.

În plus, înainte de a începe analiza cost-beneficiu, trebuie să existe o structură financiară asumată, cu privire la finanţarea proiectului, respectiv trebuie definite contribuţia directă a bugetului de stat, a bugetului local şi a beneficiarului, inclusiv cea sub formă de împrumut de la instituţii financiare locale şi internaţionale.O atenţie deosebită trebuie acordată conceptului:

2. Principiul Poluatorul plăteşte: scenariul pentru tarife selecţionat trebuie să reflecte aplicarea corectă a principiului poluatorul plăteşte. În conformitate cu Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 21 aprilie 2004 privind răspunderea de mediu cu privire la prevenirea şi remedierea efectelor negative cauzate asupra, acest principiu prevede că:

Articolul 18: “un operator care produce efecte negative asupra mediului sau crează o ameninţare iminentă de apariţie a unor astfel de efecte negative, trebuie în principiu să , suporte costurile măsurilor preventive sau de remediere necesare. În cazurile în care, în locul operatorului acţionează o autoritate competentă, sau acest lucru se face prin intermediul unei terţe părţi, atunci acea autoritate trebuie să asigure recuperarea costul acţiunii de la operator. Este firesc ca operatorii să suporte în ultimă instanţă şi costurile evaluării daunelor produse mediului şi costurile evaluării ameninţării iminentă de producere a unor efecte negative asupra mediului, după caz”.

3. Distribuţia economiilor de energie: aşa cum s-a menţionat în Caseta 2, proiectele de tip A (II-III), B (II-III), C (II-III) pot genera importante economii de energie, şi astfel pot adduce economii de costuri pentru operatorul de termoficare. Aceste economii trebuie să fie cuantificate într-o manieră transparent şi trebuie să fie distribuite în mod adecvat către utilizatori, prin intermediul tarifelor.

4. Suportabilitate: pentru a evalua nivelul de suportabilitate al tarifelor de către gospodăriile cu venituri mici, sunt necesare pentru analiză următoarele date, ale căror sursă de provenienţă trebuie să fie specificată:

Estimarea venitul mediu pe persoană şi pe gospodărie. Aceasta implică identificarea celor mai recente date socio-economice referitoare la venitul mediu ep persoană şi ep gospodărie, pe baza statisticilor, la nivel de oraş sau la nivel naţional. A se vedea Anexa 2, pct.3 pentru o referinţă la sursele de date naţionale. Informaţiile despre creşterea venitului mediu anual pe persoană sau pe gospodărie, trebuie să aibă la bază ratele de creştere ale PIB, aşa cum sunt indicate în Anexa 2. Ratele de schimb trebie să aibă la bază estimările furnizate în Anexa 2.

Estimarea numărului şi venitului gospodăriilor din decila cea mai săracă, în distribuţia veniturilor trebie să aibă la bază statisticile disponibile.

Volumul mediu al vânzărilor de căldură (în MWh) pe apartament calculat prin împărţirea consumului total al rezidenţilor dintr-un anume oraş la numărul total de apartamente deservite. Pentru a aproxima cheltuielile medii ale serviciilor de termoficare per apartament, vânzările totale către rezidenţi trebuie împărţite la numărul de locuitori ai oraşului înmulţit cu numărul mediu de persoane din fiecare gospodărie.

Cheltuiala medie anuală aferentă serviciilor de termoficare per gospodărie poate fi calculată prin împărţirea columului mediu de vânzări ( consumuri estimate) la venitul mediu. Cheltuiala anuală medie pentru gospodăriile sărace trebuie calculată prin aplicarea aceluiaşi raport la venitul celei mai sărace gospodării. Aceste rapoarte (ratio) arată suportabilitatea medie a serviciilor de termoficare pentru consumatorii cu venituri medii respectiv pentru consumatorii săraci. Pe baza studiilor relevante din domeniu, raportul mediu de suportabilitate pentru stabilirea tarifelor este de 8,5% pentru gospodăriile cu venituri medii, pentru întregul an9.

Este de notat faptul că la estimarea cheltuielilor anuale pentru servicii de termoficare, datele despre vânzările anterioare anului 2007 pot include subvenţii. Detalii despre modul de prezentare a acestor subvenţii sunt cuprinse în următoarea secţiune a acestui ghid.

9 Atenţie! Valoarea acestui prag ar putea creşte, cel puţin temporar, situaţie în care sustenabilitatea financiară a proiectului e ameninţată.

Mecanismele tarifelor globale trebuie definite prin măsurarea sustenabilităţii financiare a proiectului, astfel încât să existe un compromis echilibrat între constrângerile date de suportabilitate (stabilite de regulamente) şi nevoia de a optimiza resursele financiare ale proiectului. În secţiunea care urmează vor fi date mai multe detalii.

Ipoteze adoptate Unitate An

Venit mediu pe persoană

Moneda naşională/lun

ă Creşterea venitului, pentru care rata de creştere a PIB ar putea fi utilizată ca aproximare pentru creşterea veniturilor ( inflaţie + 1,5 %) %    Număr de personae dintr-o gospodărie persoane   Număr de rezidenţi dintr-un oraş persoaneProcent de rezidenţi deserviţi de sitemul de termoficare %

Număr total de clienţi deserviţi de sistemul de termoficare persoane

Listă detaliată Unitate AnVENIT MEDIU PE GOSPODĂRIE  

Venitul gospodăriei/lunăMonedă naţională

CONSUM DE CĂLDURĂ (GOSPODĂRII)    

Volum mediu de vânzări - gospodării(MWh sau GJ sau Gcal) / an  

PREŢURI MEDII CĂLDURĂ    

Preţ mediu pentru MWh (sau GJ sau Gcal) – producţie de căldură

Monedă naţională

/MWh (sau per GJ sau per Gcal)

Preţ mediu pentru MWh (sau GJ sau Gcal) – transmisie şi distribuţie de căldură

Monedă naţională

/MWh (sau per GJ sau per Gcal)  

TAXE SUPORTATE DE GOSPODĂRII    

Taxe nete suportate de toate gospodăriile

Monedă naţională

exprimată în mii de

unităţi/an  

Taxe brute suportate de toate gospodăriile

Monedă naţională

exprimată în mii de

unităţi/an       

Valoarea anuală a vânzărilor de căldură - toate gospodăriile(MWh sau GJ sau Gcal) / an  

Căldura vândută anual unui apartament standard*(MWh sau GJ sau Gcal) / an  

Taxe brută medie anuală pentru căldură (încălzire + apă caldă) pentru un apartament standard

Monedă naţională/an  

3.4.5. Consideraţii referitoare la creşterea tarifelor şi la sistemul de subvenţii

Pe baza consideraţiilor anterioare, creşterea tarifelor marginale va fi analizată în cadrul analizei financiare cu scopul de a stabili tarife adecvate care să permită recuperarea costurilor, astfel încât să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de termoficare, ulterior implementării sistemului, dar şi cu respectarea contrângerilor necesare pentru asigurarea suportabilităţii. În conformitate cu DL4, tarifele trebuie stabilite la un nivel care să permită acoperirea costurilor de operare şi întreţinere, precum şi o parte importantă din amortizarea activelor ( o estimare a investiţiei prin care se va înlocui în viitor infrastructura).

Dat fiind caracterul social şi de mediu pe care îl au majoritatea investiţiilor în sistemele de termoficare, abordarea potrivit căreia costurile se recuperează integral numai pe baza tarifelor plătite de populaţie, nu este realistă în acest moment şi nici pe termen mediu ( următorii câţiva ani), din cauza limitărilor impuse de suportabilitate, discutate anterior.Prin urmare este de la sine înţeles faptul că subvenţiile cor continua să completeze tarifele până la nivelul de acoperire integrală a costurilor, cel puţin pe termen mediu. Considerentele de mai sus trebuie reflectate în mod adecvat în cadrul analizei financiare.

În acest sens este recomandabilă abordarea următoare:

În scenariul fără proiect : combinaţia existent de subvenţii şi tarife este stabilită la un nivel care permite recuperarea integral a costurilor infrastructurii existente, inclusive a costurilor de O&Î, costurile cu amortizarea activelor precum şi o rată de profit de 5 % din valoarea costului total.

În sceanriul cu proiect : tarifele trebuie mărite progresiv, până la nivelul maxim permis de suportabilitate, cu reducerea corespunzătoare a subvenţiilor, pentru a asigura:

- a) acoperirea costurilor de O&Î pentru investiţiile existente dar şi pentru cele noi (proiect);

- (b) flux de numerar sufficient pentru a asigura cerinţele de sustenabilitate financiară specificate anterior;

- c) reyerve de numerar suficiente pentru operator, care să îi permit acestuia pe viitor înlocuirea de active, în special a celor cu durata economic de viaţă cea mai scurtă.

Creşterea tarifelor trebuie realizată cu scopul stabilirii unui tariff unificat în zona de deservire a operatorului, până la momentul în care preoiectul va deveni operaţional. Creşterea tarifelor trebuie proiectată să se desfăşoare în mod realist, pe etape care să fie acceptabile din punct de vedere social şi care în acelaşi timp să scadă riscul de diminuare a veniturilor operatorului.

Din moment ce o creştere a tarifelor afectează cererea, pe baza elasticităţii cererii, Consultantul trebuie să prezinte, ca parte a ACB, ipotezele făcute asupra elasticităţii preţurilor, şi de asemenea trebuie să evalueze temeinic posibilul impact al creşterii tarifelor asupra cererii.

Tarifele plătite de consumatori pentru căldură vor fi mărite pentru a acoperi costurile de investiţii şi pe cele de operare. Cu toate acestea, costurile de operare se referă la investiţii care generează atât căldură cât şi electricitate, în timp ce mărirea tarifelor ar trebui în mod normal să acopere doar prima parte a costurilor, întrucât costurile asociate producerii de electricitate nu pot afecta tarifele stabilite. În ACB, Consultantul va descrie temeinic metodologia utilizată pentru creşterea tarifelor, şi va explica orice posibilă modificare viioare a politicii tarifare ( echilibrarea tarifelor).

Referitor la sistemul de subvenţii în prezent coexistă trei tipuri de subvenţii: i) subvenţii sociale menite să spijine o parte a gospodăriilor cu venituri mici, pentru plata facturilor de căldură, ii) o subvenţie naţională pentru producerea de energie (subvenţie pentru combustibil + subvenţie pentru acoperirea definitului dintre costurile de producţie şi cele de vânzare) şi iii) o subvenţie complementară de la autoritatea locală pentru completarea celei din urmă, pentru situaţiile în care deficitele sunt foarte mari.

Aceste subvenţii trebuie reflectate în ACB după cum urmează:

1. Subvenţiile sociale înlocuiesc tarifele plătire de gospodăriile din decila cea mai săracă de populaţie, şi trebuie luate în considerare ca venituri;

2. Cel de-al doilea şi al treilea tip de subvenţii sunt subvenţii teoretice şi nu sunt venituri generate prin proiect, însă cu toate acestea ele variază în funcţie de evoluţia veniturilor (tarifelor) şi conduc la stabilirea acestora. Astfel, cele două miscări trebuie să fie foarte clar specificate în analiza financiară ( creşterea tarifelor, scăderea achiziţiilor de drepturi de emisie CO2, economii de costuri şi scăderea subvenţiilor); prin urmare, nu se generează venituri nete.

3. Efectele posibile ale elasticităţii tarifelor funcţie de cereri trebuie analizate în ACB, cu detalierea ipotezelor corespunzătoare. În corelare, în analiza de risc anumite ipoteze ar trebui să fie subliniate în scenarii, referitor la sistemul viitor de subvenţii;

Vă rugăm să aveţi de asemenea în vedere faptul că alocările pentru cel de-al treilea tip de subvenţii vor fi asigurate prin stipularea în contractul de delagare.Analiza ACB trebuie să indice dacă tarifele vor creşte, având în vedere necesitatea aplicării principiului ‘’poluatorul plăteşte’’ precum şi respectarea limitărilor impuse de suportabilitate.

16 Calcularea deficitului de finanţare (Funding Gap)

Pentru perioada 2007-2013, art. 55.2 al Regulamentului 1083/2006 prevede faptul că determinarea nivelului de co-finanţare UE are la bază conceptul de deficit (diferenţă) de finanţare, prin care se înţelege partea din valoarea investiţiei propuse (eligibilă) care nu poate fi acoperită de veniturile nete rezultate din respectiva investiţie, ambele fiind exprimate din punct de vedere al valorii lor curente (prezente).

Diferenţa între cele două valori este considerată Cheltuială Eligibilă când se aplică ratele de cofinanţare specificate în programele operaţionale relevante.

Utilizând fluxurile de numerar calculate după metodologia din secţiunea anterioară, iniţiatorii proiectelor trebuie să determine valoarea maxima a subvenţiei UE. DL4 prezintă instrucţiuni clare, prezentate în caseta de mai jos.

N.B. Pentru calcularea deficitului de finanţare, în concordanţă cu prevederile Articolului 55 din Regulamentul 1083/2006, atunci când acestea sunt aplicabile, politica naţională de suportabilitate trebuie definită având în vedere viitoarele fluxuri de venituri generate.

PAŞI DE URMAT ÎN DETERMINAREA SUBVENŢIEI UEÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2007-2013

Pasul 1. Determinarea ratei diferenţei de finanţat (R):R = Max EE/CIA

undeMax EE reprezintă maximumul cheltuielilor eligibile = CIA-VNA (art. 55.2)

CIA este costul de investiţie actualizatVNA este venitul net actualizat = venituri actualizate – costuri de operare actualizate + valoarea

reziduală actualizată

Pasul 2. Determinarea “valorii de decizie” (VD), şi anume a “valorii la care se aplică rata de cofinanţare pentru axa prioritară”

(Art. 41.2):

VD = CE*RUndeCE reprezintă cheltuielile eligibile.

Pasul 3. Determinarea subvenţiei UE (maxime):subvenţia UE = DA*Max CRpa

undeMax CRpa este rata maximă de cofinanţare stabilită pentru axa prioritară în Decizia

Comisiei de adoptare a programului operaţional (Art. 52.7).

Valoarea deficitului de finanţare rezultată şi valoarea subsecventă a grantului vor fi fi utilizate în cadrul proiecţiilor financiare ca date de intrare, într-un proces iterativ. În timp ce tarifele vor creşte pe baza abordării recomandate în secţiunea anterioară, ca bază pentru prognozarea veniturilor marginale ale proiectului, analizarea fluxurilor de numerar actualizate s-a efectuat pentru calculul deficitului de finanţare (a se vedea secţiunea următoare), cu toate acestea, Funding Gap nu ar trebui să includă elemente precum amortizarea şi neprevăzutele, după cum specifică în mod clar Document de Lucru nr. 4. Pe de altă parte, costurile de înlocuire, care urmează să fie suportate în timpul perioadei de analiză (de exemplu, echipamente electromecanice cu o viaţa economică scurtă, a se vedea Anexa 2 pentru detalii) sunt incluse în calcularea deficitului de finanţare, la fel ca şi costurile de operare şi întreţinere (actualizate).

Aşa cum s-a detaliat în secţiunea anterioară, date fiind nivelurile de suportabilitate precum şi sistemul de subvenţii existent, este posibil ca majoritatea proiectelor cărora li se adresează acest ghid, să nu genereze venituri nete marginale, din moment ce nivelul de subvenţii se va reduce progresiv astfel încât să compenseze complet veniturile marginale apărute ca urmare a creşterii tarifelor şi a economiilor de costuri. În astfel de cauri deficitul de finanţare va fi de 100%.

17 Analiza profitabilităţii

Pe baza aceloraşi fluxuri de lichidităţi utilizate pentru calcularea deficitului de finanţare, pasul următor este calcularea indicatorilor financiari de performanţă ai proiectului ( de ex. Valoarea financiară actualizată netă FNPV/C şi corespondenta rentabilitate financiară a investiţiei, sau FRR/C în absebţa co-finanţării din Fonduri10).

Pentru proiectele sau acţiunile propuse, condiţia de eligibilitate pentru co-finanţare, anterior intervenţiei UE, este ca FNPV/C să fie mai mică ca zero, şi FRR/C să fie mai mică decât rata de actualizare aleasă11.În cazul proiectelor ce vor fi subvenţionate de UE, analiza profitabilităţii este realizată pentru a se stabili dacă subvenţia a fost determinată corespunzător şi nu sunt transferate către beneficiarul proiectului fonduri nejustificate. Astfel, analiza va evalua prin calcularea următorilor indicatori financiari, dacă rata identificată a contribuţiei UE nu este prea generoasă:

RRF/C şi VFNA/CRRF/K şi VFNA/K

RRF/C (Rata de Rentabilitate Financiara a Investitiei) măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o rentabilitate adecvată a investiţiei. După cum a fost

10 FNPV/C este calculată prin calcularea Valorii Actualizate a fluxurilor nete de numerar. FRR/C reprezintă rata de rentabilitate corespunzătoare, utilizând rata de actualizare aleasă.11 “Deficitul de finanţare” şi indicatorii de performanţă financiară (FRR/C, VNAF/C, RRF/K şi VNAF/K, înainte şi după asistenţa Comunitară) se calculează utilizând o rata de actualizare financiară de 5% în termeni reali (dacă nu se justifică altfel), în conformitate cu regulamentele şi, mai specific, în conformitate cu instrucţiunile din Ghidul pentru Analiza Cost - Beneficiu a proiectelor de investiţii şi Documentul de Lucru 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost - Beneficiu.

prezentat anterior, RRF/C se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială, costurile de înlocuire, costuri de operare şi întreţinere, taxele - ca ieşiri, iar încasările din veniturile proiectului şi valoarea reziduală a proiectului la sfârşitul vieţii economice - ca intrări. Aceste estimări au în vedere taxele brute.

Cel mai probabil după acordarea grantului, valoarea RRF/C va creşte, dar fără a depăşi totuşi rata de actualizare financiară.

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRF/K) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului investit de către beneficiar. (RRF/K) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului, a împrumuturilor externe şi contribuţia UE 12.  FRR/K nu trebuie să depăşească rentabilitatea capitalului propriu pentru companiile din acest sector de activitate, pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european.

Dacă este cazul, poate fi utilă calcularea unei rate FRR/K separate pentru operator, atunci când aceasta e diferită de cea a proprietarului/investitorului de infrastructură. Pe lângă analiza financiară consolidată ( şi calcularea indicatorilor), o altă abordarea poate fi aceea de a calcula două rate FRR/K , luând în considerare cheltuielile de capital care trebuie acoperite de operator şi de investitor.

18 Sustenabilitatea proiectului

Pentru a evalua sustenabilitatea financiară a proiectului este important identificarea principalelor surse de finanţare:

- Contribuţia Comunitară (UE grant) (Vezi 3.5. Calculul Deficitului de finanţare - Funding Gap)- Contribuţia publică naţională (granturi sau fonduri la nivel central, regional şi local) - Fonduri naţionale private - Alte resurse (împrumuturi IFI, alte împrumuturi )

Un proiect este sustenabil din punct de vedere financiar când beneficiarul/operatorul nu-şi asumă riscul neîndeplinirii obligaţiilor sale financiare (costuri de operare, serviciul datoriei, rentabilitatea capitalului) după terminarea proiectului. Asta implică ca fluxul net al fluxului de numerar cumulat trebuie sa nu fie negativ pentru toţi anii luaţi în considerare.

Deficitele temporare pot fi acoperite de un credit reînnoit automat (credit revolving) sau alte surse de finanţare (inclus în modelul fluxului de numerar), cu condiţia ca obligaţiile aferente acestui credit să fie rezonabile în raport cu pieţele financiare locale. Mai mult, când structura financiară a proiectului include un împrumut pe termen lung care trebuie achitat cu dobânzi în scopul realizării proiecţiilor financiare, o rată de acoperire a serviciului datoriei 13 (la nivelul operatorului) de cel puţin 1.2 se va solicita pentru fiecare an al perioadei de rambursare a împrumutului 14.

În cadrul AP3 POS Mediu, beneficiarul finanţării este municipalitatea. Fondurile aferente investiţiilor POS vor fi reflectate în sistemul contabil al municipalităţii. În plus, având sistemul de subvenţii descris în secţiunea 3.4, este de aşteptat ca operatorul să fie pus în situaţia de a-şi acoperi costurile de operare.

12 An alternative is to consider as cash outflows in lieu of the investment cost, all national financing sources, including loans at the moment they are reimbursed.13 Care se măsoară ca EBITDA/Serviciul datoriei, unde EBITDA reprezintă câştigurile înainte de dobândă, taxe, şi amortizare.14 Această rată ar putea să fie mai mare, conform clauzelor împrumutului sau după cum sunt cerinţele IFI care cofinanţează proiectul, dacă este aplicabil.

Atât timp cât beneficiarul proiectului este diferit de furnizorul serviciului, o abordare mai largă trebuie adoptată unde veniturile şi cheltuielile associate proiectului sunt calculate adecvat. O atenţie mai deosebită trebuie acordată taxelor de operare câtă vreme veniturile şi cheltuielile trebuie împărţite pe tipuri de servicii.

Consultantul trebuie să realizeze o analiză detaliată a situaţiei specifice financiare şi legale a fiecărui beneficiar al proiectului incluzând deopotrivă municipalitatea şi operatorul/operatorii. Consultantul trebuie să facă vizite la faţa locului în scopul de a clarifica şi de a se consulta cu factorii interesaţi de la nivel local cu privire la situaţia existentă şi la premisele cheie financiare.

Este bine de notat că municipalitatea va trebui să contribuie cu fonduri semnificative în următorii ani pentru a menţine viabilitatea sistemului de încălzire urbană (subvenţii publice, co-finanţarea investiţiilor, etc.). În acest context, o analiză a bugetului multi-anual POS este necesară. O proiecţie financiară pentru orizontul de timp al proiectului trebuie cerută fiecărei municipalităţi sau dezvoltată de Consultant şi prezentată în raportul CBA.

19 Aspecte financiare specifice ale POS Mediu

Când se stabileşte planul financiar al proiectului, după calcularea Deficitului de Finanţare, trebuie să fie luată în considerare contribuţia minimă a beneficiarilor de proiect care sunt în conformitate cu tabela de mai jos:

Rata maximă de finanţare pentru costurile total eligible

95% (50%FC + 45% Buget de Stat )

Contribuţia minimă a beneficiarului 515%

De asemenea, când se prezintă planul financiar al proiectului, trebuie atenţie la faptul că beneficiarii proiectului sunt Autorităţi Locale, şi numai partea din TVA aferentă investiţiilor poate fi considerată ca rambursabilă – TVA aferentă contribuţiei la Deficitul de Finanţare (în conformitate cu prevederile OUG 29/2007).

Partea de TVA aferentă contribuţiei la Non-Deficitul de Finanţare, care este asigurată printr-un împrumut de cofinanţare, ca de altfel şi cea aferentă altor cheltuieli neeligibile trebuie să fie considerată ca şi cost neeligibil iar Deficitul de Finanţare ajustat folosind o pro-rată. Beneficiarilor li se cere să prezinte planul financiar urmând modelul ataşat în Anexa 6.

De asemenea, deoarece în multe cazuri cofinanţarea va fi asigurată de Autorităţile Locale, fie prin contractarea unui împrumut sau din bugetele proprii, promotorul de proiect este sfătuit să prezinte în analiza sustenabilităţii proiectului o scurtă analiză financiară a Autorităţilor Locale pentru a demonstra că sunt capabili să finanţeze cheltuielile neeligibile (din surplusul de operare) şi că lor li se permite să contracteze un împrumut de cofinaţare (bazat pe prevederile limitărilor privind nivelul maxim al serviciului datoriei al autorităţilor locale).

20 Analiza Economică

21 Obiectivele şi scopul analizei

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectată a proiectului, beneficiile sale economice şi sociale trebuie să depăşească

15 Trebuie să se reţină în mod corespunzător că rata de 5% care reprezintă contribuţia minimă a Beneficiarului trebuie să fie strict aplicată.

costurile, sau mai précis valoarea economică netă actualizată a investiţiei (ENPV) trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

În termeni matematici, aceste relaţii implică:

un ENPV pozitiv; o rată economică Beneficiu/Cost (B/C) mai mare decât 1;sau o rată economică a randamentului proiectului (ERR) care depăşeşte rata de actualizare folosită la calculul ENPV (de ex. 5.5%).

De reţ inut:

ANALIZA ECONOMICĂ Conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile Cuantificarea monetară a impacturilor de tip “non-market” Includerea efectelor adiţionale indirecte Actualizarea costurilor şi beneficiilor estimate Calculul indicatorilor economici de performanţă

Costurile proiectului economic (spre deosebire de cel financiar) se bazează pe costurile „oportunităţii sociale”, în locul preţurilor observate „distorsionate”. Argumentul este că preţurile intrărilor şi ieşirilor pot să nu reflecte valoarea lor socială sau (costul oportunităţii sociale utilizând resurse economice insuficiente), deoarece anumite pieţe nu sunt eficiente sau sunt imperfecte. În alte cazuri, valoarea de piaţă poate să nu fie disponibilă, cum ar fi de exemplu impacturi de mediu, efecte sociale şi de sănătate, şi din acest motiv acestea trebuie cuantificate prin diferite tehnici în cadrul proiectului.

Similar, beneficiile sociale ale proiectului pot fi măsurate în termeni de tipul numărul persoanelor care beneficiază de pe urma proiectului şi sunt dispuşi să plătească pentru asta (în termen de dorinţa-de-a plăti) sau, alternative în costuri evitate ca rezultat al implementării proiectului, sau în termeni de beneficii externe care rezultă din implementarea proiectului şi nu sunt cuantificate de analiza financiară.

22 Conversia costurilor financiare în costuri economice

Ca prim pas, sunt necesare corecţii financiare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt aferente costurilor de oportunitate pentru resursele implicate. În acest sens corecţiile trebuie să includă deducerile pentru taxele indirecte (ex. TVA), subvenţiile şi plaţile prin transferuri (de ex., plăţile contribuţilor pentru asigurările sociale)16. În particular, costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA este nerecuperabilă) trebuie să includă TVA în analiza financiară. Aceasta, oricum trebuie să fie exclusă din analiza economică.

Cu toate acestea, preţurile economice trebuie să includă taxe directe şi taxe specific indirecte/subvenţii menite să corecteze externalităţile.

Conversia costurilor proiectului din preţuri de piaţă în preţuri de contabilitate implică împărţirea costurilor proiectului în diferite categorii listate mai jos, aplicând un tratament specific în fiecare caz:

a) Bunuri care se pot comercializa : Această categorie cuprinde toate bunurile şi serviciile incluse în costurile proiectului care pot fi cuantificate pe baza preţurilor internaţionale. Pentru o economie deschisă cu ofertanţi internaţionali pentru furnizarea de echipamente, materiale şi servicii, această categorie va cuprinde în

16 În acest scop, indexul efectiv de corecţie a fost aplicat, bazându-se pe nivelul din România a contribuţiilor asigurărilor sociale adăugate la remuneraţia angajatului şi ratele costurilor cu remunerarea angajaţilor faţă de cheltuielile cu investiţiile şi costurile de operare.

mod normal majoritatea costurile proiectului. Nu este solicitată o conversie specifică dacă se presupune că preţurile de piaţă reflectă preţurile contabile.

b) Bunurile care nu se pot exporta : Această categorie cuprinde toate bunurile şi serviciile care se vor achiziţiona intern, ca de exemplu transportul intern şi construcţiile, unele materii prime, şi consumul de apă şi energie. Conversia preţurilor financiare în preţuri contabile se realizează în mod usual printr-un Factor de Conversie Standard (FSC). FSC se calculează pe baza mediei diferenţelor între preţurile interne şi cele internaţionale (de ex. preţurile în frontieră FOB pentru exporturi şi CIF pentru importuri) datorită tarifelor comerciale şi barierelor. Oricum, dacă se consideră costurile din această categorie normal de scăzute în relaţie cu totalul costurilor proiectului şi că aproximativ 70% din comerţul României se desfăşoară în interiorul UE şi prin definiţie nu fac subiectul tarifelor comerciale , FSC va fi 1, dacă nu se justifică altfel.

c) Forţa de muncă calificată : Această categorie include forţa de muncă ca o componentă a costului proiectului care este considerată insuficientă şi exprimată adecvat din punct de vedere al costurilor de oportunitate. În Romania, nu este necesară o conversie specifică atât timp cât salariile se presupune că reflectă preţurile contabile.

d) Forţa de muncă necalificată : Această categorie conţine componenta de forţa de muncă a costului proiectului care este considerată în surplus (de ex. în contextul şomajului) şi care nu este exprimată în mod adecvat din punct de vedere contabil. Corecţia care reflectă costul de oportunitate al forţei de muncă se poate realiza prin înmulţirea costului financiar al forţei de muncă necalificate cu aşa numitul Rata Factorului Salariului Umbră (SWRF), care poate fi calculat ca (1-u)*(1-t), unde u este rata regională a şomajului şi t este rata contribuţiilor la asigurări sociale şi taxele relevante incluse în costurile forţei de muncă17.

e) Achiziţia de teren : Această categorie conţine terenul implicit utilizat în proiect, chiar dacă niciun cost financiar nu este inclus ca parte în costul proiectului. Corecţia costului terenului urmăreşte ajustarea produsului net care ar fi fost obţinut pe teren dacă el nu ar fi fost utilizat pentru proiect. În acele cazuri în care terenul a fost achiziţionat la valoarea de piaţă, factorul de conversie aplicabil este 1 atâta timp cât se presupune că valoarea de piaţă reflectă valoarea actualizată a realizărilor viitoare. Altfel, ajustările care să reflecte costurile economice vor fi calculate de la caz la caz.

f) Transferuri financiare : Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte (spre exemplu TVA), subvenţii şi transferuri financiare simple incluse în preţurile de piaţă utilizate la estimarea costurilor proiectului. Toate aceste costuri vor fi eliminate pentru scopul analizei economice.

Tabelul 5 prezintă conversia preţurilor de piaţă în preţuri de contabilitate.

Costurile financiare sunt convertite în costuri economice prin multiplicarea cu factorul de conversie corespunzător. De asemenea, costurile relevante care vor fi considerate în analiza economică sunt costurile incrementale ale proiectului.

Tabelul 5: Factori de conversie pe categorii de costuriCategorie de cost Factor de Conversie Comentariu

Articole care se pot comercializa 1

Articole care nu se pot comercializa 1 Dacă nu se justifică altfel

Forţa de muncă calificată (Vezi d) de mai sus)

1

17 Acesta corespunde unui Salariu Umbră de SW=FW*(1-u)*(1-t), unde FW este salariul financiar (sau de piaţă), şi Rata Factorului Salariul Umbră este SWRF=SW/FW. De subliniat faptul că această abordare este corectă în condiţiile unei rate a şomajului involuntar ridicate.

Categorie de cost Factor de Conversie Comentariu

Forţa de muncă necalificată SWRF Calculat ca (1-u) x (1-t)

Achiziţia de teren 1 Dacă nu se justifică altfel

Transferuri financiare 0

23 Cuantificarea monetară a impactului elementelor tip “non-market”Estimarea beneficiilor economice ale proiectului implică identificarea beneficiilor proiectului care nu sunt bazate pe valoarea de piaţă. Estimări corespunzătoare trebuie să fie realizate. Acestea pot fi clasificate în trei mari categorii:

a) Beneficii rezultate din îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate ce rezultă dintr-o calitate mai bună a aerului, care rezultă într-o incidenţă mai redusă a nivelului bolilor cauzate de poluarea aerului.

b) Reducerea pierderilor suportate de companii din cauza reducerii emisiilor poluante din aer.

c) Creşterea economică generală ca rezultat al implementării proiectului – efectul multiplicării.

a) O creştere în valoarea apartamentelor conectate la încălzire (10%).

Metodologia recomandată pentru cuantificarea şi monetizarea beneficiilor potenţiale ale proiectului, care din cauza naturii acestor beneficii în anumite cazuri nu sunt simple şi trebuie să fie estimate, este detaliată în Anexa 3. Un rezumat al beneficiilor utilizate în analiza economic este prezentat în secţiunea 3.9.5.

Ca şi în cazul analizei financiare, analiza economică trebuie să fie realizată pe baze incrementale.

24 Integrarea externalităţilor adiţionale indirecte de mediu Proiectul generează externalităţi negative sau positive care trebuie să fie luate în considerare în analiza economică.Minim, următoarele externalităţi trebuie să fie luate în considerare în Proiectul de Încălzire Urbană (DH):

a) Nivelele nete ale emisiilor de Pulberi, S02, N0x, CO2: este recomandat să se prezinte valorile de reducere a emisiilor in format de tabel, aşa cum este indicat în Tabelul 618.

Tabelul 6: Schimbare în nivelele de poluareEmisii Pulberi SO2 NOx C02

Scenariul Fără proiectVolumul emisiei (Mg)Preţul contabil Costurile emisiei

Scenariul Cu proiectVolumul emisiei (Mg)Preţul contabilEconomii din emisii

18 Dacă proiectul generează economii în termeni de emisii de gaze cu effect de seră (în relation cu alocarea de drepturi de emisii), posibilele economii de costuri nete subsecvente în termeni de drepturi de emisie, ca dealtfel şi veniturile generate din vânzarea certificatelor vezi trebuie să fie luate în calcul de asemenea în analiza financiară. Acolo unde este cazul, trebuie atenţie pentru evitarea dublei cuantificări în analiza economică.

Beneficii economice nete de mediu

Este bine de notat că mai pot apare şi alte deteriorări ale mediului (distrugerea peisajului, impact natural, pierderea terenului şi a valorii sale reale din cauza unor inconveniente precum zgomotul şi mirosul), traficul şi întreruperi ale serviciului din cauza deschiderii şantierelor (efect temporar).

Analiza ACB trebuie să cuantifice toate potenţialele externalităţi negative nete care pot rezulta din implementarea proiectului, specificând metodologia utilizată pentru cuantificarea şi monetizarea, sau cel puţin evaluând impactul său doar pe o bază calitativă (vezi Tabelul 7)

Tabelul 7: Costuri sociale rezultate din întreruperile cauzate de implementarea investiţiilor şi a altor sarcini

Inconvenientul Scopul impactului său Durata – Exemple

Întreruperi în furnizarea utilităţilor De la câteva apartamente până la câteva blocuri

De la circa 12 minute până nu mai mult de 8 ore

Lucrări ce se desfăşoară în clădiri Inconvenienţe legate de transport creşterea mizeriei în apartamente şi blocuri unde se vor desfăşura operaţiunile.Depozitarea materialelor şi deconectarea caselor cu centrală individuală

Câteva zile

Dificultăţi în mutarea în imobile rezidenţiale

Desfăşurarea lucrărilor ce constau în înlocuirea ţevilor de trasmisie a căldurii cauzează multe inconveniente, refacerea finisajelor care conduc la dificultăţi în mutarea în imobilele unde se vor desfăşura asemenea lucrări.

Depinde de mărimea imobilului, de la câteva zile până la circa 12 zile

Străzi închise şi ocoliri Doar în cazuri excepţionale, când ţevile de transmisie a căldurii nu pot fi înlocuite sau montate altfel.

Două sau Trei zile

Zgomot în interiorul clădirilor Desfăşurarea lucrărilor de reparaţii şi construcţii (în particular lovituri de ciocan grele, generează zgomot iritant, care are ca efect perturbarea liniştii în locuinţe.

Nu mai mult de o zi două, în timpul zilei

Zgomot în afara clădirilor Operaţiunile excavatoarelor, cursele autocamioanelor, trafic sporit, reparaţia străzii etc. Acestea se întâmplă local şi implică circa 12 clădiri (100 – 1000 persoane)

De la câteva zile – la câteva săptămâni

25 Rezumat pentru calculul beneficiilor şi a externalităţilor negative

Tabela 8 cuprinde rezumatul ipotezelor utilizate pentru cuantificarea valorică a impactului proiectului în termeni de beneficii economice şi externalităţi negative, ultimile fiind incluse în analize ca şi costuri economice.

Tabelul 8: Beneficiile proiectului şi externalităţile negativeBeneficiile şi Costurile Proiectului

Tip Baza de calcul Ipotezele Propuse ComentariiImbunătăţirea condiţiilor de sănătate

Populaţie afectată de boli ale sistemului

% Reducerea incidenţei bolilor circulatorii şi

Vezi Anexa 3 pentru metodologie

circulator şi respirator respiratorii atribuite reducerii poluării

Imbunătăţirea condiţiilor economice

1.6 Efect de Multiplicare Idem

Creşterea valorii apartamentului

Valoarea curentă a apartamentului

10% Creştere pentru apartamentul conectat la

sistemul de încălzire urbană (DH)

Idem

Reducerea costurilor la companii

Populaţia activă afectată de boli ale sistemului circulator şi respirator

% Reducerea incidenţei bolilor echivalent cu %

reducere a poluării

Idem

IMPACT NET19 IdemDiferenţele în costuri la consumatori datorate trecerii la alte surse de energie, în timpul întreruperilor serviciului

Costuri pe oră cu alte surse de încălzire multiplicat cu orele de întreruperi

Diferenţe în costurile nete datorate trecerii la surse

alternative în timpul întreruperii şi construcţiei

Idem

Diferenţe în întreruperea traficului

Ore de întreruperi ale traficului* Potenţial venit pe ora

Diferenţe în costurile cu întreruperile din trafic cu

sau fără proiect

Idem

Externalităţi negative sau pozitive Tip Baza de calcul Valoare Monetară Comentarii

Creşterea (reducerea) emisiei de CO2

Emisia de CO2 (în tone)

De la 25 Euro/tonă în 2010 la 45 Euro/tonă în 2030

Cantitatea de emisii ce va fi detaliată în studiile tehnice.

Creştere (reducerea) NOx , SO2 şi a emisiilor de pulberi

NOx, SO2 şi emisii de pulberi

NOx : 8200 Euro/tonă

SO2 : 250 Euro/tonă

Pulberi: 51,000 Euro/tonă 20

Cantitatea de emisii ce va fi detaliată în studiile tehnice.

Această listă nu este una exhaustivă atâta timp cât beneficiile proiectului ca dealtfel şi potenţialul său impact negativ se aşteaptă să fie mult mai larg.

Analiza ACB va identifica şi enumera toate potenţialele beneficii/ impact negativ care rezultă din proiect, pe lângă cele listate în acest Ghid, şi furnizează detalii despre impactul acestora în analiza economică, chiar dacă această evaluare poate fi făcută numai pe o bază calitativă.

Pe scurt, analiza Economică compară şi ordonează opţiunile selectate pe baza impactului lor socio-economic, având în vedere alegerea celei mai optime soluţii în termeni de cea mai mare valoare economică netă actualizată sau cea mai mare rată cost-beneficiu (B/C). Metodologia utilizată pentru estimarea externalităţilor proiectului în încălzirea urbană trebuie să fie aceeaşi pentru toată ţara. Principalele externalităţi (impactul asupra sănătăţii, traficul, etc.) şi valorile unitare aferente sunt déjà incluse în Anexa la acest document ACB.

26 Analiza senzitivităţii şi a riscului (Evaluarea riscului) În conformitate cu art. 40 (e) din Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 1083/2006, analiza cost-beneficiu trebuie să includă şi o evaluare a riscurilor. Scopul este de a determina incertitudinea privind implementarea proiectelor de investiţie.

Obiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de financiari şi economici ai proiectului. În acest sens, prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorilor financiari şi economici, şi, cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc, rezultatele exprimându-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi.

19 IMPACTUL NET conduce la beneficii economice dacă costurile economisite ale proiectului şi în timpul construcţiei sunt mai mari decât costurile fără proiect, altfel acestea rezultă în costuri economice.20 Aceste valori au fost calculate de Consorţiu condus de Ramboll pe baza documentului “Raport privind Costul marginal al pierderii - Pierderi pe tonă de emisie de PM2.5, NH3, SO2, NOx şi COV pentru fiecare Stat Membru EU25 (excluzând Cipru) şi mările înconjurătoare (Martie 2005)”, disponibil la următorul link: http://www.cafe-cba.org/assets/marginal_damage_03-05.pdf .

Probabilitatea ar trebui în general înţeleasă ca un indice care are: - valoarea 1 în deplină certitudine că o predicţie va fi confirmată; - valoarea 0 pentru certitudinea că predicţia nu va fi confirmată; - valori intermediare pentru nimic între.

De reţinut!

ANALIZA DE RISC

analiză de senzitivitate pentru a identifica variabilele critice şi potenţialul lor impact în termeni de modificări în indicatorii financiari şi economici

distribuţia de probabilitate pentru variabilele critice analiza riscului pentru a estima modificările aşteptate, bazată pe distribuţia de

probabilitate, sau abaterile estimate medii şi standard ale indicatorilor cheie evaluarea nivelurilor acceptabile al riscurilor prevenirea riscului.

Indicatori de performanţă relevanţi care se vor considera pentru analiza de risc şi sensitivitate sunt:

RRF/C şi VNAF/C RRF/K şi VNAF/K RRE şi VNAEFluxuri de numerar (ambele la nivel de proiect şi operator/ beneficiar).

În plus, beneficiarii sunt încurajaţi să verifice senzitivitatea fluxurilor de numerar la sfârşitul anului(atât la nivel de proiect şi operator), într-un mod de a evalua potenţialele lipsuri de lichiditate pe parcursul perioadei de analiză şi să identifice măsuri de combatere a acestor deficite de finanţare.

27 Analiza de senzitivitate sau identificarea variabilelor cheie

Identificarea variabilelor critice sau parametrilor pentru ACB este efectuată de către diferite una dintre următoarele variabile la un moment dat şi determină efectul de schimbare în RIR(IRR) sau VAN(NPV): - cheltuieli de investiţii- preţul gazului- preţul electricităţii- evoluţia sistemului de subvenţionare şi impactul corespunzător asupra cererii(efecte de elasticitate)- preţul apei- preţutile unitare de căldură achiziţionate- nivelurile de vânzare- costurile de operare şi întreţinere(ex. costurile variabile unitare pentru transportul energiei şi costurile unitare fixe)- beneficiile economice(posibil prin debranşarea categoriilor de beneficiari)- altele.

Variabilele critice sunt cele ale căror variaţii, positive sau negative, au cel mai mare impact asupra performanţelor financiare şi/ sau economice ale proiectului.

Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice diferă funcţie de specificul proiectului şi trebuie să fie stabilite cu exactitate/ acurateţe de la caz la caz.

În general, recomandarea este de a lua în considerare acele variabile sau parametri pentru care variaţia absolută de 1% în jurul valorii de cea mai bună estimată dă naştere la o variaţie corespunzătoare de nu mai puţin de 1%(un punct procentual) în VAN(de exemplu, elasticitatea este unitară sau mai mare), RRF/C, RRF/K sau ERR. Rezultatele de modificări/ variaţii pentru a fi aplicate la scenariul de bază ar trebui să fie prezentate în mod corespunzător în ACB.

În plus, se recomandă calcularea valorilor de comutare pentru variabilele cheie, care sunt definite ca valoarea care ar trebui să apară în ordine pentru VAN –ul proiectului pentru a deveni 0, sau mai general, pentru rezultatul proiectului să cadă sub nivelul minim de acceptabilitate.

Aceste valori permit să se facă judecăţi privind riscurile asociate proiectului, făcând astfel posibile acţiuni de prevenire a riscului.

28 Probabilitatea de distribuţie a variabilelor critice

Pentru a evalua variabilitatea variabilelor cheie este necesar să se facă o evaluare a distribuţiei de probabilitate pentru fiecare dintre variabilele cheie, definite într-un interval précis de valori în jurul valorii cu cea mai bună estimare, folosită ca de bază, în vederea calculării valorilor aşteptate pentru indicatorii de performanţă fianciară şi economică.

Există două opţiuni pentru a cuantifica nivelul de certitudine a valorilor calculate pentru indicatorii de profitabilitate:

Dacă există informaţii rezonabile(în baza datelor colectate din proiecte similar sau opinia unui expert de încredere) pentru a caracteriza distribuţia de probabilitate a variabilelor cheie, atunci este posibil să se folosească metodele statistice, precum simularea Monte Carlo, pentru a genera valori aleatoare pentru variabile, cu un număr de iteraţii suficient de mare pentru a veni cu o distribuţie de probabilitate cumulativă pentru fiecare dintre indicatorii de profitabilitate.

Dacă nu există informaţii rezonabile disponibile pentru a simula distribuţia de probabilitate a variabilelor cheie, atunci evaluarea riscului va fi efectuată prin definirea de scenario optimiste şi pesimiste care include toate variabilele cheie, şi apoi calculând cele două valori extreme pentru indicatorii de profitabilitate.

29 Prezentarea rezultatelor

Concluziile ACB vor fi prezentate într-un document ce avea următoarele capitole:

1. Localizarea proiectului şi beneficiarii- cu detalii privind rata de acoperire a serviciilor, populaţia beneficiară, proiecţiile necesare, etc. înainte şi după proiect.

2. Obiectivele proiectului - cu detalii privind contextul proiectului în cadrul Programului Operaţional Sectorial relevant şi principalii indicatori (în termeni de standarde) înainte şi după proiect.

3. Descrierea proiectului şi costuri – va include următoarele sub- secţiuni: (i) descrierea alternativelor/ scenariilor luate în considerare şi costurile lor corespunzătoare; (ii) justificarea alternativei alese ca fiind cea recomandabilă; (iii) defalcarea costurilor proiectului pe componente şi tipuri de cheltuieli.

4. Analiza financiară - cu detalii privind proiecţiile financiare şi concluziile analizei în ceea ce priveşte aplicarea principiul „poluatorul plăteşte”, suportabilitatea, sustenabilitatea financiară şi indicatorii de profitabilitate (RRF/C înainte de contribuţia UE şi VNAF

corespunzător, RRF/K după contribuţia UE şi VNAF corespunzător) care se vor considera în toate cazurile, înainte şi după contribuţia UE.

5. Determinarea ratei de cofinanţare – cu detalii privind ipotezele de calcul (de exemplu, distribuţia costurilor neeligibile între CIA(costul de investiţie actualizat) şi VNA(venitul net actualizat) şi rezultatele calculului.

6. Tarife şi suportabilitate – cu detalii de tarifare propuse şi structura taxelor şi nivelului adecvat de recuperare a costurilor şi respectarea principiului „Poluatorul plăteşte”, precum şi modul în care constrângerile privind suportabilitatea consumatorilor au fost reflectate în această structură. De asemenea, după cum s-a discutat, se vor furniza detalii privind sistemul de subvenţionare actual şi ipoteze privind dezvolatarea acestuia pe viitor.

7. Analiza economică – cu identificarea şi cuantificarea în termeni monetari a beneficiilor proiectului, corecţia costului proiectului cu preţuri economice şi de calcul a VNAE, raportul B/C şi RRE.

8. Analiza riscului şi a senzitivităţii - cu detalii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare în fiecare caz, factorii relevanţi şi măsurile atenuante legate de schimbările în aceste variabile cheie, precum şi probabilitatea de distribuţie estimată pentru indicatorii de profitabilitate financiară şi economic sau, dacă nu este posibil, pur şi simplu valorile lor în cadrul unui scenariu optimist şi pesimist.

5. Anexe

35

Anexa 1 – Memorandum de pre notificare – Axa Prioritară 3, POS Mediu

A. Descrierea sistemelor de încălzire urbană în România

1. Situaţia generală

Programul Operaţional Sectorial din România include în cadrul Axei Prioritare 3 obiective specifice sistemelor de încâlzire urbană din marile oraşe: “Reducerea poluării şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor de încălzire urbană, vizând atingerea ţintelor de eficienţă energetică în zonele prioritare identificate”.

În România există 99 localităţi cu sisteme de încălzire urbană care furnizează anual 16.300.000 Gcal energie termică pentru 1.660.000 apartamente. Approx. 30% din operatorii sistemelor de termoficare din marile oraşe produc şi distribuie aprox. 85% din necesarul total de energie termică din sistemele centralizate.

În anul 2007 Autoritatea de Management pentru POS Mediu a demarat procedura de selectare şi pregătire a aplicaţiilor pentru trei sisteme de termoficare. Primul pas a fost analiza şi compararea variantelor posibile de proiect, prin luarea în considerare a sistemelor care cuprind instalaţii mari de ardere, şi prioritizarea acestora. Pe baza acestor premise au fost selectate primele 3 oraşe pentru care a fost lansată etapa de pregătire a aplicaţiilor (Bacău, Iaşi şi Timişoara). Acest proces a fost realizat într-un mod transparent, conform criteriilor prestabilite.

Principalele criterii care au fost avute în vedere au inclus:

contribuţia la îndeplinirea obligaţii incluse în Tratatul de Aderare.Strategia de mediu în contextul POS Mediu şi corelarea cu obiectivele Axei Prioritare 3;stadiul pregătirii documentelor suport ale proiectului, inclusiv strategia de termoficare la nivel local;capacitatea de implementare a proiectului;existenţa unui mecanism clar instituşional şi de operare;conformarea la prevederile procedurilor de achiziţii publice, dezvoltare durabilă, regulile de ajutor de stat.

Pe parcursul ultimilor ani, producţia din sectorul industrial a cunoscut o reducere importantă iar numărul consumatorilor industriali conectaţi la sistemul de termoficare a fost diminuat semnificativ; în unele locuri, nu mai există niciun consumator industrial. Acest fapt a implicat şi o reducere corespunzătoare a producţiei de abur în cadrul Instalaţii Mari de Ardere (IMA), impunându-se o redimensionare a capacităţilor de producţie a energiei termice pe baza cererii reale. În general, cererea de energie termică de uz casnic, pentru clădirile publice este aprox. 80-85%, în timp ce necesarul de energie termică pentru uz industrial (producţia de abur) este de aprox. 1%. În cele trei oraşe, Bacău, Iaşi şi Timişoara, nu vor mai exista consumatori industriali după anul 2009 (În Iaşi, producţia de abur va fi oprită succesiv până la sfârşitul anului 2008).

Autorităţile locale, în calitate de aplicant pentru solicitarea finanţării, sunt responsabile cu serviciile de transport şi distribuţie a energiei termice, precum şi pentru cea mai mare parte a procesului de producţie. Aceste autorităţi funcţionează sub stricta supervizare a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Cu sprijinul asitenţei tehnice de la Banca Mondială şi FMI (Fondul Monetar Internaţional) a fost elaborată o Strategie Naţională pentru alimentarea cu căldură, fiind aprobată de Guvernul României în 2004 (GD 882/2004). Pe baza acestei strategii, autorităţile publice locale au elaborat strategii locale pentru termoficare. De asemenea, a fost stabilit şi cadrul legal care vizează o îmbunătăţire a eficienţei energetice a sistemelor de termoficare prin reglementarea excluderii treptate a subvenţiilor pentru consumatorii privaţi şi introducerea contorizării la nivel de apartament/locuinţă.

36

2. Descrierea tehnică a investiţiilor de producţie, transport şi distribuţie

Autorităţile Locale au demarat procesul de actualizare a strategiilor locale de termoficare. POS Mediu include măsuri indicative care trebuie preluate în Aplicaţia de Finanţare.

Investiţiile în sursele de energie termică (instalaţii de cogenerare) se vor concentra (direct şi indirect) pe reducerea gradului de poluare a aerului, apei şi solului, în timp ce investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie vor viza în principal măsuri de eficienţă energetică, dar cu impact indirect pe reducerea gradului de poluare.

Pentru cele trei aplicaţii selectate (Timişoara, Bacău, Iaşi), au fost revizuite strategiilor de termoficare, iar opţiunile actualizate aferente măsurilor de reabilitare vor fi incluse în Master Planuri. Analiza opţiunilor va lua în considerare o actualizare a necesarului curent şi viitor de energie termică dar şi cerinţele ce mediu actuale.

Investiţiile prioritare propuse pentru finanţare din Fondul de Coeziune care au fost prevăzute în planul de investiţii pe termen lung şi care în prezent se află în proces de dezbatere cu factorii interesaţi relevanţi, includ următoarele măsuri:

închiderea instalaţiilor de cogenerare pe cărbune supradimensionate şi cu durată de viaţă depăşită;construirea de cazane de apă caldă pe pat fluidizat pe combustibili mixt/combinat (lignit, huilă (antracit), biomasă); reabilitarea instalaţiilor mari de ardere existente în vederea eficientizării acestora şi reducerii poluării aerului;înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare noi cu NOx redus;construirea de turbine noi pe gaz sau instalaţii cu cicluri combinate;Instalarea de electropompe cu viteză variabilă pentru principalul sistem de transport al energiei termice;înlocuirea automatizării cazanului pentru asigurarea eficienţei în funcţionare pe toată plaja de sarcină ;reînlocuirea proceselor de depozitare umedă a zgurii şi cenuşii şi închiderea depozitelor neconforme de zgură şi cenuşă;redistribuirea, redimensionarea şi înlocuirea conductelor de transport existente cu conducte pre-izolate. reabilitarea punctelor termice (înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci; electropompe noi cu viteză variabilă, A&C etc)contorizarea şi automatizarea sistemului;reabilitarea termică a clădirilor;contorizare individual.

Lista finală de investiţii propuse pentru finanţare în fiecare municipalitate va fi stabilită doar în momentul finalizării şi aprobării Master Planului.

3. Beneficiarii finanţării

Beneficiarii finanţării vor fi Autorităţile Publice Locale (denumiţi aplicanţi). Contribuţia europeană din Fondul de Coeziune va acoperi aprox. 50% din valoarea investiţiei. Diferenţa de finanţare până la 100% va fi acoperită din bugetul Autorităţilor Locale sau din alte surse publice, posibil şi din Fondul de Întreţinere, Înlocuire şi Dezvoltare aprobat prin OUG 198/2005 dar şi prin normele de aplicare din 22.12.2005.

Investiţiile în cadrul Axei Prioritare 3 vor fi implementate în conformitate cu prevederile în vigoare ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, Autorităţile Publice având calitatea de Autorităţi Contractante. Aplicaţiile de finanţare vor include documentaţia de atribuire pentru contractile de servicii şi lucrări.

37

4. Cadru legal

Legea nr. 51/ 2006 a serviciilor de utilităţi publice

Conform Legii nr. 51/2006, care stabileşte cadrul legal pentru serviciile de utilităţi publice(pentru detalii, vezi pct. 5 de mai jos), autorităţile locale au competenţă exclusivă pentru înfiinţarea, organizarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice pentru încălzirea urbană, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, gestionarea deşeurilor, iluminatul public şi transportul public local. Consiliile locale, în numele şi pentru comunitatea locală, sunt îndreptăţite să participe cu rersurse financiare şi contribuţie în natură pentru finanţarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor.

Conform prevederilor art. 7(1) din lege, autorităţile administraţiei publice locale au exclusiv dreptul şi obligaţia de a înfiinţa, organiza, conduce şi coordona serviciile de utilităţi publice care:

răspund nevoilor soicle şi economice; sunt de interes public; permanent şi functionare continuă; presupun o infrastructură adecvată.

Conform prevederilor art. 8(1) din lege, autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă şi obligaţia de a infiinta, organiza, coordona, monitoriza şi controla functionarea serviciilor de încălzire urbană. Acestea include responsabilităţile autorităţile administraţiei publice locale privind reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de utilitati publice.

În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărîri în legătură cu:

finantarea si realizarea obiectivelor de investitii specifice sistemelor de utilitati publice; delegarea sarcinilor şi a responsabilităţilor privind gestiunea serviciilor către unul sau mai mulţi operatori, inclusive adminsitrarea şi operarea serviciilor publice de energie termică; participarea la constituirea capitalului social al societăţilor comerciale având ca obiect de activitate furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice; contractarea şi garantarea împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii în vederea reabilitării, modernizării şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice; elaborarea si aprobarea regulamentelor pentru serviciile de utilităţi publice, pe baza regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de autorităţile competente în domeniu; stabilirea, ajustarea şi aprobarea preturilor şi tarifelor special pentru serviciile de utilităţi publice, inclusiv pentru producerea şi distribuţia de ebergie termică şi apă caldă; protecţia mediului înconjurător.

Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică

Această lege reglementează cadrul legal pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică, respective producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat.

Legea confirm că este responsabilitatea exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a stabili, organiza, coordona şi controla acest serviciu public, asigurând continuitatea şi calitatea serviciului public de alimentare cu energie termică. În acest sens, fiecare autoritate a administraţiei publice locale(AL) trebuie să elaboreze programul propriu în domeniul energiei termice, care trebuie aprobat de Consiliul Local.

38

Autorităţile administraţiei publice locale(AL) trebuie să înfiinţeze un compartiment energetic şi să aprobe preţul local, în baza propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului şi în conformitate cu preţurile de referinţă prevăzute în OG nr. 36/2006(art.8, par. 2, lit.c) şi d). Autorităţile administraţiei publice locale(AL) aprobă programul de dezvoltare al sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului.

În conformitate cu prevederile art. 2 şi 5 din lege, un sistem de alimentare centralizată cu energie termică(SACET) este definit ca fiind ansamblul tehnologic şi funcţional unitar constând din construcţii, instalaţii, echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice.

Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică include centralele de producere a energiei termice care pot fi proprietatea autorităţilor pulice locale. Pentru POS Mediu, municipalităţile eligibile identificate ca zone fierbinţi(localităţile cele mai afectate de poluare), activele sunt în proprietatea autorităţilor publice locale. Compartimentul energetic al AL are în vedere implementarea planului de modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică şi este responsabil cu observarea îndeplinirii de către operatori a obligaţiilor privind serviciile de utilitate public din contractul de delegare a gestiunii serviciului concesionare.

Legea specific că, în vederea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, AL trebuie să identifice şi să analizeze soluţiile tehnice de alimentare cu energie electric produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă sau prin valorificarea resurselor regenerabile.

Compartimentul energetic al AL, înfiinţat în conformitate cu prevederile art. 8, alin.2, lit.c), trebuie să elaboreze:

un program propriu de modernizare şi dezvoltare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică;regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică;cadrul general pentru caietul de sarcini pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi pentru exploatarea SACET; cadrul contractului de delegare a gestiunii/ concesionarea serviciului public către operatori pentru adminstrarea şi utilizarea alimentării cu energie termică.

În conformitate cu prevederile art. 10- 12 din lege, autorităţile publice locale pot asigura gestionarea serviciului de alimentare cu energie termică în următoarele modalităţi:

gestiune direct, care se realizează de către prin structuri proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale(AL) în vederea îndeplinirii sarcinilor şi responsabilităţilor privind organizarea, conducerea, administrarea, exploatarea şi finanţarea serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET; gestiune delegată, care presupune că AL, în baza unui contract(conform Legii nr. 219/ 1998 ori un parteneriat public – privat), transferă sarcinile şi responsabilităţile cu privire la asigurarea serviciului public de utilitate public către un operator. Operatorul poate fi el însuşi o autoritate locală sau una dintre structurile sale cu personalitate juridică, o companie public în sensul Directivei C.E privind Transparenţa sau o companie privată. Contractele de delegare/ concesionare cu operatorii trebuie transmise la Consiliul Local pentru aprobare(art.30, alin.2).

5. Detalii privind contractele de delegare/concesionare.

Contractele de delegare/ concesionare, descrise în detaliu la art. 30, alin.7 din Legea nr. 51/ 2006, trebuie să includă următoarele prevederi:

obiectul şi durata contractului; indicatorii de performanţă; sarcinile şi responsabilităţile operatorilor cu privire la programele de investitii şi reabilitări;

39

nivelul redevenţei(plăţile tipice ale operatorilor către AL pentru utilizarea activelor deţinute de AL);condiţiile de finanţare pentru îmbunătăţirile ce se vor face; procedura de stabilire a tarifelor, redevenţei şi alte obligaţii financiare; obligaţiile contractorilor privind programele de mentenanţă şi reparaţii, condiţiile pentru posibilele revizuiri ale prevederilor contractual; condiţiile privind restituirea bunurilor(inclusive a investiţiilor realizate) la încetarea contractului, din orice cauză; administrarea patrimoniului “public” şi “privat” preluat.

Articolul 31, alin.5 din legea nr. 51/ 2006 permite autorităţilor locale să atribuie delegarea gestiunii direct către acei operatori rezultaţi prin reorganizarea fostelor companii publice; această atribuir edirectă poate fi contestată în instanţă conform prevederilor Legii nr. 337/ 2006 care aprobă OUG nr. 34/ 2006 privind achiziţiile publice şi Legii nr. 544/2004, care reprezintă o garanţie a liberului acces al operatorilor la procesul de delegare a gestiunii. În cazul gestiunii delegate, AL îşi păstrează toate prerogativele privind politicile locale de dezvoltare a serviciului de utilitate publică(inclusive tarifele), precum şi obligaţia de a monitoriza şi controla modul în care operatorii îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale(art. 32 din legea nr. 51/ 2006).

Există doar o singură licenţă care acoperă toate activităţile necesare(producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice către consumatori în sistem centralizat.

6. Accesul părţilor terţe/ producători de energie termică în reţelele termice de transport şi distribuţie

Secţiunea 4 din Legea nr. 51/ 2006 prevede că activităţile de servicii publice organizate de AL sunt transmise autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniu, respective A.N.R.S.C(Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice) şi A.N.R.E.(Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei), ale căror responsabilităţi sunt limitate la cogenerare, producer şi vânzare, nu şi de transport şi distribuţie.

În conformitate cu art. 13 din Legea nr. 51/2006, ANRSC este autoritatea naţională care elaborează regulamente şi supervizează serviciile de utilităţi publice. Art. 13, alin.2, lit.d) prevede că producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, cu exceptia activitatii de producere a energiei termice in cogenerare sunt de competenţa ANRSC(în ceea ce priveşte cogenerarea, TPA pentru producătorii de energie termică la reţelele de transport şi distribuţie este asigurată prin dispoziţiile specific ale Ordinului ANRSC nr. 91/ 2007 care prevede:

“Modul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu energie termică, pe întregul ciclu tehnologic specific activitătilor de producere, transport, transformare, distributie si furnizare a energiei termice, inclusiv a activitătilor privind dezvoltarea, retehnologizarea si reabilitarea sistemelor alimentare cu energie termică, are ca obiectiv: asigurarea competitiei în producerea si furnizarea energiei termice, în conditiile accesului reglementat al producătorilor si utilizatorilor la retelele termice de transport si distributie”(art.5, lit.c) şi “Activitatea de producere a energiei termice se desfăsoară în conditii de tratament egal pentru toti producătorii, fiind interzise orice discriminări”.(art. 59) şi “Producătorii de energie termică au dreptul să furnizeze energia termică în retelele de transport, de distributie si/sau în instalatiile utilizatorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare, ale contractelor încheiate si în limita capacitătii acestora(art. 109,lit.d).

Fără a aduce atingere garanţiei legale a accesului părţilor terţe, există producători de energie termică pe piaţă care au oferit pentru a furniza energie termică către consumatorii finali prin reţele folosind dreptul lor de terţă parte. Prin urmare, furnizarea continuă de energie termică de la centralele electrice actualele este vitală pentru furnizarea continuă a încălzirii urbane.

40

B. Non- aplicabilitatea Art. 87 din Tratatul CE- Evaluarea Autorităţii de Management

Sistemele de încălzire urbană(sisteme de alimentare centralizată cu energie termică) care vor face obiectul cererilor de finanţare în cadrul Axei Prioritare 3 din POS Mediu constituie infrastructură publică. Acesta este motivată de considerente sociale şi alte politici publice. Aceasta serveşte exclusiv utilizatorilor finali privaţi cu apă caldă şi căldură pentru case private/ apartamente. Acest serviciu public este în mod tradiţional şi în principal finanţat prin bugetele autorităţilor locale(facturi ale utilizatorilor privaţi, chiar dacă au fost plătite, nu sunt suficiente). Cu toate acestea, autorităţile locale pot să nu furnizeze volumele financiare necesare pentru modernizarea tuturor componentelor sistemelor de termoficare(generarea energiei termice, trasnport şi distribuţie).

Argumentele pentru non- aplicabilitatea Art. 87(1) Tratatul CE sunt următoarele: Reţeaua de transport/ distribuţie a energiei termice este în proprietatea autorităţii locale şi exploatată de operator, care este deasemenea deţinuţi integral de autorităţile locale (fie direct, fie prin intermediul întreprinderilor publice supuse controlului autorităţilor locale). Investiţiile preconizate sunt absolut necesare pentru actualizarea fundamentală atât a procesului de producţie, cât şi a transportului/distribuţiei energiei termice şi, nu în ultimul rând, din motive legate de protecţia mediului, aşa cum este descris în Liniile îndrumătoare relevante ale Comunităţii.Finantarea unei astfel de infrastructuri deţinută de autorităţile publice nu constituie ajutor de stat în sensul art.87(1) al tratatului CE (ex: Liniile Îndrumătoare ale Comisiei în ceea ce privesc Criteriile şi Modalităţile de Implementare ale Fondurilor Structurale în SEC (2003) 895).Reţelele de transport/distribuţie ale aplicanţilor pot fi de asemenea văzute ca o infrastructură accesibilă comună. Accesul unei terţe părţi este garantat, dar nerealizat deoarece nu sunt oferte disponible de la furnizorii de energie termică în cazul a 8 aplicaţii; de aceea, susţinerea infrastructurii publice nu implică Ajutor de Stat în sensul articolului 87(1) al Tratatului CE.Reţelele de transport/distribuţie ale aplicanţilor sunt(în mod legitim) monopoluri naturale/fireşti; nu există competiţie între reţelele de energie termică în U.E. Producţia de energie termică a aplicanţilor este aproape exclusiv concentrată pe deservirea termoficării ca serviciu public, productia de electricitate vândută pe piaţa de energie este auxiliară(cf. tabel de la pct.6 de mai sus); o parte din aceasta este consumată în reţelele de transport/ distribuţie) şi va fi redusă şi mai mult. Instalaţiile de cogenerare constituind o parte integrantă a 8 aplicaţii(din care Bacau, Iaşi, Timisoara au fost preselectate), autorităţile locale, ca proprietari ai acestora, pot finanţa doar o parte a investiţiilor care sunt absolut necesare pentru a respecta standardele de emisii viitoare ale UE; de aceea suportul Fondului de Coeziune este necesar. De asemenea, un proprietar privat trebuie să facă aceste investiţii, în situaţia în cauză. În absenta acestor investiţii şi a oricărei oferte din partea unui terţ producător de energie termică, centrala energie termică şi ulterior serviciul existent de termoficare ar trebui, ca atare, să fie închise la intrarea în vigoare a standardelor de emisii obligatorii ale UE aşa cum sunt ele negociate în Tratatul de Aderare. Aceasta ar contraveni politicii publice de a continua prestarea acestui serviciu public de infrastructură.

7. Observaţii finale

Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, Consiliul Concurenţei a fundamentat anumite decizii (positive) pentru infrastructura de termoficare pe criteria de compatibilitate dezvoltate în UE pentru serviciile economice de interes general. Această practică română pentru preaderare, bazată pe legislaţia corespunzătoare pentru preaderare este, cu toate aceste, neobligatorie cu privire la aplicarea normelor comunitare privind ajutorul de stat în Statele Membre după aderarea României. Având în vedere structura legală a aplicanţilor, art. 87 din Trataul CE nu se aplică.

41

Anexa 2 - Surse de date pentru previziunile utilizate în realizarea ACB

1. FundamentareAcest ghid stabileşte cadrul de date statistice utilizate în analiză de către solicitanţi (şi Consultantii lor), fiind parte a Ghidului Naţional ACB.Datele prezentate în continuare sunt în concordanţă cu ipotezele macroeconomice folosite pentru pregătirea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, care este documentul de referinţă în pregătirea programelor operaţionale, şi a pregătirii de proiecte în cadrul acestora.

2. Previziuni macroeconomice şi rata de creştere a populaţiei

a) Creşterea PIB

Previziunile trebuie să se bazeze pe cele mai recente prognoze disponibile de la Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Versiunea curentă a acestui ghid se bazează pe datele furnizate de către CNP în luna iunie 2009, date considerate indicative, până la revizuirea Prognozei de primăvară pe termen lung, ce va fi disponibilă pe site-ul la www.cnp.ro.

Următorul tabel prezintă ipotezele ce vor fi utilizate.

Tabel 1 – Proiecţia creşterii PIB (% anual)2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20147.9 6.2 7.1 -4.0 0.1 2.4 3.7 4.4 5.2

2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 şi următorii ani

6.0 5.7 5.3 4.9 4.8 5.0 4.4 Informaţiile prezentate în tabelul de mai sus se referă date de nivel naţional, publicate de CNP.

Pentru perioada ce urmează după anul 2021, şi pentru următorii ani de analiză, prognoza va lua în calcul o rata medie de creştere a PIB stabilită la 4,4% (în termeni reali) pe an.

b) Inflaţia

Datele privind inflaţia sunt bazate pe creşterea anuală Indicelui Preţurilor de Consum (IPC), în cazul în care inflaţia se calculează scăzând 100 din IPC anual.

Versiunea curentă a acestui ghid se bazează pe datele furnizate de către CNP în luna iunie 2009, date considerate indicative, până la revizuirea Prognozei de primăvară pe termen lung, ce va fi disponibilă pe site-ul la www.cnp.ro.

Următorul tabel prezintă ipotezele ce vor fi utilizate.

Tabel 2 – Proiecţia dinamicii inflaţiei (rata de creştere anuală %)2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20146.56 4.84 7.85 5.8 3.5 3.2 2.8 2.5 2.3

2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 şi următorii ani

2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0

42

Pentru perioada ce urmează după anul 2021, şi pentru anii următori de analiză, prognoza va lua în calcul o rată medie de creştere a inflaţiei stabilită la 2,0% pe an

c) Rata de schimb valutar

Previziunile se vor baza pe cele mai recente prognoze puse la dispoziţie de CNP.Versiunea curentă a acestui ghid se bazează pe datele furnizate de către CNP în luna iunie 2009, date considerate indicative, până la revizuirea Prognozei de primăvară pe termen lung, ce va fi disponibilă pe site-ul la www.cnp.ro.

Următorul tabel prezintă ipotezele ce vor fi utilizate.

Tabel 3 – Proiecţia ratelor de schimb valutar (RON/EUR)2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20143.53 3.34 3.68 4.25 4.2 4.17 4.12 4.07 4.0

2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 şi următorii ani

4.0 4.0 4.0 4.0 4.0 4.0 4.0

Pentru perioada ce urmează după anul 2014, şi pentru următorii ani de analiză, prognoza va lua în calcul o rata de schimb valutar stabilită la 4.0 RON/Euro.

d) Creşterea populaţiei

Cele mai recente prognoze disponibile la CNP cu privire la creşterea populaţiei (PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI ÎN PERIOADA 2008 – 2013 – Prognoza de primăvară) indică următoarele proiecţii pentru creşterea la nivel naţional:

Tabel 4 – Proiecţia dinamicii populaţiei (creşterea anuală %)2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014+-0.2 -0.2 -0.2 -0.4 -0.3 -0.3 -0.4 -0.4 -0.3

Dacă sunt disponibile date oficiale mai detaliate pentru creşterea populaţiei la nivel local, se recomandă utilizarea acestora, specificându-se în mod clar sursa datelor21.

Dacă nu, se vor utiliza previziuni rezonabile ( a căror justificare va fi prezentată în ACB) pentru a determina pe baza valorilor naţionale creşterea populaţiei la nivel local.

3. Date referitoare la veniturile gospodăriilor pentru evaluarea capacităţii de plată

În prezent

Cu excepţia cazului în care date oficiale mai detaliate sunt disponibile la nivel local (sursa datelor trebuie specificată clar în orice prezentare a ACB), pentru stabilirea veniturilor populaţiei la nivel local se vor utiliza datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în „Cercetarea statistică a bugetelor de familie”..Ultimul anuar statistic public de INS cuprinde un capitol care cuprinde informaţii din „Cercetarea statistică a bugetelor de familie”.

ProiecţiiSe recomandă a se lua în considerare o creştere a veniturilor gospodăriilor egală cu creşterea nominală a PIB (obţinut prin însumarea ratei reale de creştere a PIB cu rata inflaţiei,

21 Va rugăm să reţineţi faptul că în septembrie 2008, INS a publicat o nouă prognoză a populaţiei la nivel naţional cu orizontul de timp 2050, care oferă informaţii despre populaţie pentru anii 2008 şi 2050, inclusiv detalii despre populaţie la nivel local.

43

aşa cum este detaliat în secţiunea 2 de mai sus). Ca rezultat, datele curente colectate, împărţite pe decile de venit, vor fi previzionate utilizând o rată de creştere egală cu creşterea nominală a PIB.

Este de reţinut faptul că, venitul celei mai mici din ultimele trei decile este susceptibil de a avea o ritm de creştere mai scăzut decât venitul mediu, care este complet indexat cu creşterea PIB. De aceea, este recomandat să se utilizeze medii istorice pentru ultimii (cel puţin) 5 ani cu scopul de a determina rata de creştere procentuală care poate fi ataşată la veniturile ultimelor trei decile.

44

Anexa 3 – Metodologie privind estimarea costurilor economice, a beneficiilor şi a externalităţilor negative

Pentru estimarea valorii economice a calităţii serviciilor şi a emisiilor îmbunătăţite există o set de parametri folosiţi în cadrul ipotezelor /formulelor.Cu toate acestea, în cazul în care, la nivel de oraş sau ţară există informaţii mai precise si actualizate, acestea ar trebui utilizate.

Estimarea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei

Pentru a calcula efectele legate de îmbunătăţirea sănătăţii se recomandă utilizarea metodologiei de mai jos, cu excepţia situaţiei în care, în oraşele sau regiunile cu incidenţă a afecţiunilor datorate emisiilor, au fost realizate studii specific.

Ipotezele cu privire la valorile datelor de intrare trebuie să se bazeze pe studii la nivel de ţară sau regiune.

Date de intrare Ipoteze indicative/Formule

OraşAn de referinţăNumăr de spitalizări datorate bolilor sistemului circulaţor, din oraşNumăr de spitalizări datorate bolilor respiratorii, din oraşCost per pacient afectat de boli ale sistemului circulator, din oraşCost per pacient afectat de boli ale sistemului respirator, din oraşNumăr total de locuitori permanenţi din oraş% populaţie afectată de boli circulatorii% populaţie afectată de boli respiratorii

Cost total al spitalizărilor datorită bolilor circulatorii% populaţie afectată* Total locuitori permanenţi*Cost pe pacient

Cost total al spitalizărilor datorită bolilor respiratorii % populaţie afectată* Total locuitori permanenţi*Cost pe pacient

% din costurile bolilor circulatorii datorită emisiilor 5%% din costurile bolilor respiratorii datorită emisiilor 10%Costuri totale ale spitalizărilor (S) pentru boli circulatorii datorate emisiilor

Cost total al spitalizărilor pentru boli circulatorii * 5%

Costuri totale ale spitalizărilor (S) pentru boli respiratorii datorate emisiilor

Cost total al spitalizărilor pentru boli respiratorii* 10%

Costuri totale de spitalizare datorită acestor boli Suma costurilor totale de spitalizare% reducerea medie a emisiilor E.g. 20% Reducerea costurilor totale de spitalizare (S), datorită reducerii emisiilor sau valoarea monetară a condiţiior de sănătate îmbunătăţite

20%*Suma costurilor totale de spitalizare

Estimarea îmbunătăţirii condiţiilor economice

Cuantificarea stimulării economice generale ia în considerare efectele cheltuielilor de investiţii, îmbunătăţirea climatului economic ca urmare a respectarii standardelor UE de protectie a mediului si impulsionarea activitatilor economice ca urmare a cresterii eficientei energetice.

45

Impactul global al acestor efecte pozitive este cuprins într-un multiplicator de efect de 1,6, care ar trebui să fie aplicat la valoarea de cumpărare şi consum de material, deoarece impactul global asupra cheltuielolor totale de investiţii pe salarii a fost déjà inclus în corecţia salariilor umbră.

Estimarea creşterii valorii apartamentelor

Ca urmare a îmbunatatirii serviciului de termoficare valoarea apartamentelor va creşte cu 10%.Acest lucru ţine cont de faptul că populatia va fi dispusa sa renunte la vechile sisteme de încalzire cu sobe care presupun costuri suplimentare cu întretinerea, reparatiile si cu alimentarea de combustibil (lemne) în schimbul achizitionarii unui apartament mai scump dar confortabil din punct de vedere termic.

Estimarea reducerii costurilor companiilor

Aceasta componentă include economii de costuri ale către companiilor, datorită diminuării incidenţei îmbolnăvirilor şi a reducerii zilelor de absenţă ale angajaţilor.Se calculează în felul următor, făcând trimitere la datele de intrare utilizate pentru calcularea îmbunătăţirii stării de sănătate.

Date de intrare Ipoteze indicativeOraşAn de referinţăNumăr de spitalizări datorită bolilor sistemului circulator, din oraşNumăr de spitalizări datorită bolilor sistemului respirator, din oraşNumăr total de locuitori permanenţi din oraş% din populaţia activă afectată de boli circulatorii% din populaţia activă afectată de boli respiratorii

Valoare medie adăugată (costuri salariale) per lucrător

Pierdere totală de valoare adăugată (V-A) datorită bolilor circulatorii

Media valorii adăugate * % din populaţie activă afectată * total locuitori permanenţi în oraş

Pierdere totală de valoare adăugată datorită bolilor respiratorii

Media valorii adăugate * % din populaţie activă afectată * total locuitori permanenţi în oraş

% pierderi cu boli circulatorii datorită emisiilor 5%% pierderi cu boli respiratorii datorită emisiilor 10%

Total pierderi de valoare adăugată datorită emisiilor Pierderi totale de V-A datorită bolilor circulatorii 5% + Pierderi totale de V-A datorită bolilor respiratorii * 10%

% Reducerea medie a emisiilor 20%

Costuri reduse de la companii20%*Pierdere totală de V-A

46

Estimarea valorii economice ca urmare a diminuarii întreruperilor în furnizarea utilităţilor

Pentru fiecare oraş, se vor lua în considerare date referitoare la numărul de întreruperi în aprovizionarea cu utilităţi (apă caldă/căldură), durata acestor întreruperi şi costurile associate utilizării altor surse de încalzire pe perioada de întreruperi.

Valoarea economică a diminuării întreruperilor se masoară ca beneficiu net rezultat din diferenţa dintre costurile intreruperilor în alimentare fără proiect minus costurile intreruperilor în alimentare rezultate din investiţiile necesare realizate pentru rezolvarea problemelor (costuri datorită proiectului) şi întreruperile cu proiectul.Cu toate acestea, este o valoare aproximativă. Valoarea reală ar trebui să ia în considerare numărul de utilizatori, care trec la alte surse de energie, datorită întreruperilor frecvente.

Acest lucru se calculează în felul următor:

Date de intrare Ipoteze indicative/Formule

OraşAn de referinţă1) Număr de apartamente afectate de întreruperi, înainte de proiect2) Număr de apartamente afectate de întreruperi, cu proiect, plus întreruperi în timpul construcţiei3) Pauza medie per apartament masurată în ore sau zile înainte de proiect.4) Pauza medie per apartament masurată în ore sau zile după proiect şi în timpul construcţiei.5) Costuri cu energia alternativă pe ora6) Costuri totale cu întreruperile, înainte de proiect

1*3*5

7) Costuri totale cu întreruperile, înainte de proiect şi în timpul construcţiei

2*4*5

8) Valoarea economică a serviciilor îmbunătăţite 6-7

Valoarea economică a constângerilor din traficul rutier

Date de intrare Ipoteze indicative/Formule

OraşAn de referinţă1) Număr de vehicule pe zi2) Impact mediu măsurat în ore cu trafic rutier intrerupt, pentru repararea întreruperilor în furnizarea de energie termică, înainte de proiect3) Impact mediu măsurat în ore cu trafic rutier intrerupt cu proiect şi în timpul construcţiei

0.25

4) Venit potenţial obţinut pe persoană pe oră

5)Valoare economică totală a întreruperilor de trafic rutier.

(1*2*4) – (1*3*4)

47

Anexa 4 –Investiţii specifice pentru Reabilitarea sistemelor de termoficare urbană.

A. PENTRU SURSA DE CĂLDURĂ (Centrală electrică de termoficare(CET) sau BH (centrala de zonă)

A1. Măsuri de protecţie a mediuluiItem Valoare

unitarăComentarii

1. Conformarea cu cerinţele privind SO2 Alternative:a) Schimbarea combustibilului(de obicei cu gazele naturale). Consultantul va furniza preţuri pentru următoarele investiţii :

 conducta de gaze pentru a conecta centrala la furnizorul de gaze

regulatoare de presiune şi staţii de măsurare a debitului, după caz,

orice modificare /transformare a cazanelor existente şi a coşurilor de fum

dezafectarea instalaţiilor de cărbune existente + recuperarea terenului, dezafectarea instalaţiilor de evacuare nămol + închiderea depozitelor de cenuşă şi zgură existente

[preţ pe metru, corelat cu diametrul conductei]

[preţ corelat cu capacitatea cazanului]

[preţ corelat cu capacitatea cazanului]

[preţ corelat cu capacitatea cazanului]

b).Închiderea unităţii şi construirea alteia noi, cu o eficienţă energetică mai mare şi emisii scăzute de SO2 Consultantul va furniza preţuri pentru:

Centrale noi, moderne, foarte eficiente sau centrale individuale, după caz

dezafectarea/demolarea centralelor existente şi recuperarea terenului

achiziţia de teren, după caz

[preţ corelat cu capacitatea cazanului]

[preţ corelat cu output-ul nominal al centralei price: călsură şi/sau electricitate].

[preţ corelat cu volumul dezafectat/demolat, în metri cubi sau tone]. [preţ corelat cu suprafaţa terenului].

48

c) Trecerea la procesul de ardere BAT (cazan)Consultantul va furniza preţuri pentru modificarea /transformareacazanelor existente şi a accesoriilor acestora

[preţ corelat cu capacitatea cazanului şi a combustibilului]

d) Adăugarea de echipamente de desulfurare a gazelor de ardere la cazanele existente Furnizaţi preţuri pentru IDG şi alte modificări/transformări a cazanelor existente, necesare prin proiect şi coşuri de fum

[preţ corelat cu capacitatea cazanului şi a combustibilului].

2. Conformarea cu cerinţele NOx Instalarea de arzătoare noi, cu NOx redus. Investiţiile se vor referi la:

arzătoare noi Dezafectarea arzătoarelor existente cu

accesoriile aferente Orice alte modificări ale cazanelor

existente şi ale coşurilor de fum, necesare prin proiect.

[preţ corelat cu capacitatea cazanului].

3. Conformarea cu cerinţele emisiilor de pulberi.Adăugarea de electrofiltre de praf sau modernizarea celor existente.

[preţ corelat cu capacitatea cazanului si a combustibilului].

4. Conformarea cu cerinţele de evacuare a pulberilor în suspensie (evacuare semi-densa)Evacuare semi-densă de cenuşă şi praf. Deşi nu este BAT, aceasta este impusă de către legilaţia secundară română. Preţurile furnizate vor lua în considerare sisteme noi de evacuare semi-densă, precum şi orice modificare/transformare a echipamentului existent, după caz.

[preţ corelat cu fluxul de pulberi în suspensie]

5. Închiderea depozitelor existente de cenuşă şi zgurăFurnizaţi preţuri indicative pentru Închiderea depozitelor existente şi reabilitarea terenului.

[preţ corelat cu suprafaţa terenului sau volumul respective, după caz].

49

A2. MĂSURI DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ 6. Reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră (GES) prin creşterea eficienţei energetice Există o gamă largă de măsuri ce pot fi aplicate în scopul creşterii eficienţei energetic a sursei de căldură. În funcţie de caz, consultantul va furniza preţuri pentru:

Schimbarea combustibilului sau construirea unei noi central, asa cum este specificat la pct. A.1.1

înlocuirea pompelor înlocuirea ventilatoarelor (aer, gaze de

ardere) Instalarea de variatoare de turaţie (VSDs) Înlocuirea virolelor şi a schimbătoarelor de

căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci

Înlocuirea conductelor şi a valvelor Înlocuirea A&C Reizolarea conductelor Contorizarea pentru fiecare ramură de

transport de la sursa de căldurăDe asemenea, furnizaţi preţuri pentru dezafectarea/demolarea centralelor existente + recuperarea terenului + achiziţia de teren, după caz.

[preţ pe unitate, corelat debitul nominal][preţ pe unitate, corelat debitul nominal][preţ pe unitatea corelat cu puterea][preţ pe unitate, cirelat cu suprafaţa de transfer de căldură şi cu puterea]

[preţ pe tonă][preţ pe unitate] [preţ pe metru patrat reizolat][[preţ pe unitate]

B. PENTRU REŢELELE DE TRANSPORT Item Valoare

unitarăComentarii

Înlocuirea reţelelor de transport subterane(situate în canale subterane)

[preţ pe metru corelat cu diametrul nominal]

Dezafectarea / reconstrucţia canalelor existente [preţ corelat cu volumul]Înlocuirea conductelor de transport supraterane, inclusiv suporţi, estacade , etc.

[preţ corelat cu diametrul nominal]

50

C. PENTRU REŢELELE DE DISTRIBUŢIE A CĂLDURII

Item Valoare unitară

Comentarii

Înlocuirea conductelor de transport subterane (situate în canale subterane), cu conducte preizolate

[preţuri pe metru, corelat cu diametrul nominal]

Dezafectarea / reconstrucţia canalelor existente [preţuri corelat cu volumul]Înlocuirea conductelor de transport supraterane, inclusiv suporţi, estacade , etc.

[preţuri pe metru, corelat cu diametrul nominal]

Trecerea de la sistemul cu 4 conducte la sistemul cu 2 conducte.Preţurile vor include:

Conducte noi Puncte termice locale Lucrări suplimentare la punctele termice şi

la utilizatorul final, după caz

[preţuri pe metru correlate cu diametrul nominal][preţuri pe unitate, correlate cu capacitatea nominal la utilizatorul final]

D. PENTRU PUNCTELE TERMICE Item Unitary value Comments

Înlocuirea pompelor (distribuţie, recirculare, etc.) [preţuri corelate cu debitul şi head]Variatoare de turaţie (VSD)pentru pompele de distribuţie, inclusive panouri de distribuţie electrice

[preţ corelat cu puterea]

Înlocuirea virolelor şi a schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci

Preţurile vor include noile schimbătoare de căldură precum şi dezafectarea celor noi şi demolarea/transformarea fundaţiilor existente.

[de regula, preţuri corelate cu capacitatea]

Modernizarea A&C în punctele termice, inclusiv tot ceea ce ţine de debit/reglarea presiunii

[de regulă, preţuri corelate cu capacitatea nominal ]

Contorizarea fiecărei ramuri de distribuţie, în punctele termice.

[de regulă, preţuri corelate cu diametrul nominal]

Repararea/consolidarea/modernizarea clădirilor punctelor termice

[de regulă, preţuri corelate cu aria sau volumul]

51

Anexa 4/b – Costuri de operare pentru Sistemele de termoficare urbană

A. PENTRU SURSA DE CĂLDURĂ (Centrală electrică de termoficare(CET) sau centrale de zonă(BH).

Item Valoare Comentariia) Cheltuieli variabile. Consultantul va furniza valori pentru::

Combustibil 1 (principal)fuel 1 (main), Combustibil 2 (de rezervă) Alte cheltuieli variabile(nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

b) Cheltuieli fixe. Consultantul va furniza valori pentru:

Deprecierea activelor Reparaţii şi întreţinere Alte cheltuieli fixe (nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

c) Personal [Euro/an]

Total costuri anuale de operare si intreţinere = a + b + c

[Euro/an]

OBSERVAŢIE: Nu este necesară referirea la înlocuirea activelor în timpul ciclului de viaţă al proiectului, deoarece acest cost este déjà inclus la poziţia b), la ”reparaţii şi întreţinere”.

52

B. PENTRU SISTEMUL DE CONDUCTE (Reţea de transport + puncte termice de distribuţie + reţea de distribuţie)

Item Valoare Comentariia) Cheltuieli variabile. Consultantul va furniza valori pentru:

puterea (energia electrică), apa produsă pierderile de căldură Alte cheltuieli variabile(nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

b) Cheltuieli fixe. Consultantul va furniza valori pentru::

Deprecierea activelor Reparaţii şi întreţinere Alte cheltuieli fixe (nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

c) Personal [Euro/an]

Total costuri anuale de operare si intreţinere = a + b + c

[Euro/an]

OBSERVAŢIE: Nu este necesară referirea la înlocuirea activelor în timpul ciclului de viaţă al proiectului, deoarece acest cost este déjà inclus la poziţia b), la ”reparaţii şi întreţinere”.

53

C. PENTRU IDG (INSTALAŢII DE DESULFURARE GAZE DE ARDERE) ( În cazul instalării de IDG în locul CET-ului sau a BH)

Item Value Commentsa) Cheltuieli variabile. Consultantul va furniza valori pentru:

Reactivi chimici (var sau alţii) apă utilităţi (electricitate, aer comprimat) Alte cheltuieli variabile(nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

b) Cheltuieli fixe. Consultantul va furniza valori pentru:

Deprecierea activelor Reparaţii şi întreţinere Alte cheltuieli fixe (nu este necesară

detalierea)

[toate în Euro/an]

c) Personal [Euro/an]

Total costuri anuale de operare si intreţinere = a + b + c

[Euro/an]

OBSERVAŢIE: Nu este necesară referirea la înlocuirea activelor în timpul ciclului de viaţă al proiectului, deoarece acest cost este déjà inclus la poziţia b), la ”reparaţii şi întreţinere”.

54

Anexa 4 / c – Durata normală de funcţionare preconizată pentru echipamentele şi lucrările aferente Sistemului de Termoficare Urbană

NOTĂ: In Romania, Durata normală de funcţionare a echipamentelor este detaliată în HG 2139 / 2004, motiv pentru care datele de mai jos reprezintă un extras din această hotărâre.

Denumire Durata normală de funcţionare

[ani]

Denumire Durata normală de funcţionare [ani]

Clădiri industriale 40 - 60 Centrale termoelectrice (CET sau Condensare)

32-48

Lucrări hidrotehnice 32-48 Coşuri de fum 24-36

Centrale termo-electrice (clădirea cazanelor) şi puncte termice de distribuţie

24-36 Turnuri de răcire 24-36

Rampe de încărcare 20-30 Turbine cu abur, turbine cu gaze 12-22

Construcţii căi ferate  30 Motoare cu piston 6-10

Silozuri pentru agregate minerale, minereuri, cărbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos),etc.

20-30 Compresoare 8-15

Rezervoare şi tancuri metalice  24-36 Transformatoare 8-12

Reţele de curent electric aeriene pe stâlpi metalici sau din beton armat

32-48 Pompe centrifugale 8-12

Reţele de curent electric subterane 12-18 Motoare electrice 12-18

Conducte de apă 28-36 Conducte de termoficare, canale subterane şi supraterane

20-30

Conducte de transport gaz 20-30 Conducte de termoficare subterane 16-24

55

Conducte de distribuţie gaz 12-18 Instalaţii de captare şi evacuare a zgurei şi cenuşii

20-25

56

Anexa 5 – Analiza financiară pentru determinarea Deficitului de Finanţare (Funding Gap)

Componente ale analizei financiare Comments Teren Informaţiile legate de costurile fixe vor fi preluate

din Studiul de fezabilitate. Costul total de investiţie se bazează pe Studiul de Fezabilitate. Cheltuieli de investiţii vor fi  prezentate într-un format detaliat. Datele se referă la plăţile graduale în numerarT necesare în perioadele contabile individuale, în scopul obţinerii activelor imobilizate. N.B. Valoarea reziduală (1) trebuie inclusă printer costurile fixe de investiţii de la sfârşitul anului, cu semn opus la alte elemente, de ex. ca un aflux.

Clădiri Echipamente Altele/ÎntreţinereValoare reziduală

Total Active fixe imobilizate (A)

Licenţe Aceste costuri includ toate costurile cu investiţiile efectuate pentru pregătirea proiectelor: studii pregătitoare inclusiv studii de fezabilitate, costurile fazei de implementare, contracte pentru consultanţi, cheltuieli cu instruirile şi alte cheltuieli iniţiale şi aşa mai departe.

Brevete Alte cheltuieli de pre-producţie (Studii pregătitoare)

Total costuri de inceput(Start-up costs) (B)

Active circulante (stocuri, creanţe, numerar) Modificările capitalului circulant (sau diferenţa dintre activele curente şi pasive) sunt considerate cheltuieli de investiţii. Prin natura sa, capitalul circulant net este un fond. Pentru a fi transformat într-un flux, ar trebui luate în considerare numai creşterile de la an la an. În general, această component va fi semnificativă la începutul proiectului şi se va stabiliza de-a lungul timpului.

Datorii curente, în principal note de plată de plătit către furnizori Capital circulant net

Variaţiile capitalului circulant (C):

COSTURI TOTALE DE INVESTIŢIE (A) + (B) + (C)  

57

Materie primă Intrările aferente achiziţiilor de bunuri de natură noninvestiţională pot fi detaliate într-un tabel. Trebuiesc incluse şi preţurile pentru emisii. NB. Toate costurile, care nu generează  o cheltuială monetară efectivă, ar trebui să fie excluse atunci când se calculează costurile de exploatare, chiar dacă acestea sunt în general incluse în contabilitatea companiei.

Costurile care se exclud sunt: amortizarea, orice reserve pentru viitoare costuri de înlocuire, orice rezerve de neprevăzute (numai în analiza de risc, acestea pot fi incluse până la 10% din costurile eligibile).

Dobânzile nu sunt incluse în calcularea investiţiei FNPV/C, ele fiind luate în considerare numai la tabelul rentabilităţii capitalului FNPV/K. De asemenea, capitalul, veniturile sau alte impozite directe vor fi incluse în tabelul sustenabilităţii financiare, dar nu vor fi folosite pentru calcularea FNPV/C şi FNPV/K.

Costurile de exploatare trebuiesc împărţite pe componente(generare, transport abur, transport şi distribuţie apă).

Rezultatele financiare ale întregului proiect depind în mare măsură de acest lucru, deoarece beneficiile financiare ale investiţiei sunt exprimate prin costuri de exploatare reduse. În consecinţă, se va lua în considerare o alocare a costurilor între energie termică şi energie electrică.

Personal Consum electric Întreţinere Costuri administrative Cheltuieli cu vanzari şi distrubuţie Comercializarea emisiilor de CO2 Alte ieşiri Acţionari Taxe

COSTURI DE OPERARE TOTALE

Intrările aferente achiziţiilor de bunuri de natură noninvestiţională pot fi detaliate într-un tabel. Trebuiesc incluse şi preţurile pentru emisii. NB. Toate costurile, care nu generează  o cheltuială monetară efectivă, ar trebui să fie excluse atunci când se calculează costurile de exploatare, chiar dacă acestea sunt în general incluse în contabilitatea companiei.Costurile care se exclud sunt: amortizarea, orice reserve pentru viitoare costuri de înlocuire, orice rezerve de neprevăzute (numai în analiza de risc, acestea pot fi incluse până la 10% din costurile eligibile). Dobânzile nu sunt incluse în calcularea investiţiei FNPV/C, ele fiind luate în considerare numai la tabelul rentabilităţii capitalului FNPV/K. De asemenea, capitalul, veniturile sau alte impozite directe vor fi incluse în tabelul sustenabilităţii financiare, dar nu vor fi folosite pentru calcularea FNPV/C şi FNPV/K.

Costurile de exploatare trebuiesc împărţite pe componente(generare, transport abur, transport şi distribuţie apă).

Rezultatele financiare ale întregului proiect depind în mare măsură de acest lucru, deoarece beneficiile financiare ale investiţiei sunt exprimate prin costuri de exploatare

58

i) Veniturile prognozate necesare din vânzările de energie electrică, căldură şi abur în GWh ar trebui săse bazeze pe cantităţile estimate şi preţurile din perioada luată în considerare. (ii) Venitul necesar este apoi alocat celor trei grupuri principale de consumatori: consumatori de abur, reţeaua primară de căldură (apă caldă, consumatorii şi clienţii casnici (apă caldă din reţeaua de distribuţie). În general, viramentele şi subvenţiile, precum şi TVA-ul sau alte impozite indirecte nu ar trebui luate în calcul. N.B. În sectorul termoficare urbană, investitorul (oraşele) ar putea sa nu fie identice (din punct de vdere legal) cu operatorii(companiile de operare) şi aceştia din urmă să plătească un tariff municipalităţii. Un astfel de tariff ar putea să nu reflecte costurile totale, de aceea se va mări deficitul de finanţare. (a se vedea mai jos).

Output X

Output Y

VENITURI TOTALE DIN EXPLOATARE

VENITURI NETE DIN EXPLOATARE

Diferenţa dintre venituri şi costuri determină veniturile nete ale proiectului, care sunt calculate pentru fiecare an. N.B. Din punct de vedere contabil, acest indicator este diferit de profitul net şi brut, datorită elementelor care nu sunt incluse (impozite, dobânzi, etc.)

(1) Valoarea reziduală a investiţiei este valoarea actualizată a veniturilor  în anul n,   valoarea netă a costurilor de exploatare, proiectul va fi capabil să genereze, datorită potenţialului activelor fixe rămase, a căror valoare economică nu este încă complet epuizată. Cu cât orizontul de timp este mai mare,cu atât este mai mică valoarea reziduală, sau valoarea virtuală de lichidare . Acest lucru ar putea fi aproximat prin: a) valoarea reziduală de piaţă a activelor fixe, dacă ar fi vândute la sfârşitul orizontului de timp, şi a pasivelor; b) valoarea reziduală a tuturor activelor şi pasivelor, pe baza unor formule contabile standard de amortizare economic; c) valoarea  netă actualizată a fluxurilor de numerar din viaţa economică rămasă în afara perioadei de referinţă.

reduse. În consecinţă, se va lua în considerare o alocare a costurilor între energie termică şi energie electrică.

Anexa 6 – Model – Plan Financiar al Proiectului

59

Valoare totală a proiectului (Cost total = cost eligibil + cost neeligibil

Cost eligibil Deficit de finanţare Grant UE (max 50%)

Costuri neeligibile (altele decât cele eligibile)

TVA solicitat

nesolicitat

altele

Contribuţie Buget de Stat (45%)

Contribuţie Buget Local (5%)

Buget local

Non Deficit de finanţare (Contribuţia beneficiarului)

60