Ghid Admitere Foto Video 2013

Embed Size (px)

Citation preview

  • UNIVERSITATEADEARTEGEORGEENESCUIAI

    FACULTATEADEARTEVIZUALESIDESIGN

    Directiadestudiu:

    FOTOGRAFIE,VIDEOPROCESAREACOMPUTERIZAT

    AIMAGINII

    GHID ADMITERE

    2013

    CONCURSUL

    DEADMITERE

    CONTEXTUL

    INSTITUIONAL

    SUPORT

    PRACTICITEORETIC

    ContactFacebook:FotoVideoIasi

    I II III

  • Contextulinstituional

    DirectiadestudiuFotograie,videoprocesarecomputerizataaimaginii

    esteorganizatancadrulDepartamentului5-ArtePlasticealFacultatii

    de Arte Vizuale si Design, are ca misiune sa formeze artisti vizuali

    contemporanicareseexprimaprinfotograie,video,multimedia,pedeo

    parte, respectiv specialisti creatori capabili sa realizeze produse de

    naltaexpresieartisticandomeniilefotograieisivideo-uluiaplicat,pe

    dealta.

    DireciadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii

    facepartedinDepartamentulArteplasticealFacultaiideArteVizualei

    Design UniversitaiideArteGeorgeEnescuIaidincadrul .

    Instituiaarecaobiectivprincipalorganizareaiformareaeducaiein

    domeniulprioritarnaionalArte,ceincludedomeniidelicena:Muzica

    (avand specializarile: Interpretare muzicala, Pedagogie muzicala,

    Compoziie,Muzicologie,Dirijat,Muzica religioasa), Artele plastice i

    decorative (cu specializarile: Pictura, Sculptura, Graica, Fotograie,

    videoprocesarea computerizata a imaginii, Arte textile, Arta murala,

    Pedagogiaartei-profesordedesen,Conservare-Restaurare,Design)i

    Teatru(cuspecializarile:Actorie,Artaactoruluimanuitordepapuii

    marionete,Teatrologie).

    I.

    UniversitatateadeArteGeorgeEnescuIaiCladireaFoto-Video

    2

  • Contextulinstituional

    DirectiadestudiuFotograie,videoprocesarecomputerizataaimaginii

    esteorganizatancadrulDepartamentului5-ArtePlasticealFacultatii

    de Arte Vizuale si Design, are ca misiune sa formeze artisti vizuali

    contemporanicareseexprimaprinfotograie,video,multimedia,pedeo

    parte, respectiv specialisti creatori capabili sa realizeze produse de

    naltaexpresieartisticandomeniilefotograieisivideo-uluiaplicat,pe

    dealta.

    DireciadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii

    facepartedinDepartamentulArteplasticealFacultaiideArteVizualei

    Design UniversitaiideArteGeorgeEnescuIaidincadrul .

    Instituiaarecaobiectivprincipalorganizareaiformareaeducaiein

    domeniulprioritarnaionalArte,ceincludedomeniidelicena:Muzica

    (avand specializarile: Interpretare muzicala, Pedagogie muzicala,

    Compoziie,Muzicologie,Dirijat,Muzica religioasa), Artele plastice i

    decorative (cu specializarile: Pictura, Sculptura, Graica, Fotograie,

    videoprocesarea computerizata a imaginii, Arte textile, Arta murala,

    Pedagogiaartei-profesordedesen,Conservare-Restaurare,Design)i

    Teatru(cuspecializarile:Actorie,Artaactoruluimanuitordepapuii

    marionete,Teatrologie).

    I.

    UniversitatateadeArteGeorgeEnescuIaiCladireaFoto-Video

    2

  • Traseulprofesional

    Cicluldestudiidelicenadureaza3aniiesteorganizatn6semestrede

    studiu,catedouapeandestudiu.

    Disciplinelestudiatesuntorganizatenmaimultecategorii:

    A.DisciplinefundamentalecomunecutoistudeniidelaArte

    Plastice(Istoriaartei,Anatomieartistica,Prelucrareaimaginiipe

    calculator,Perspectivaigeometriedescriptiva,Estetica)

    B.DisciplinendomeniulFoto-video(Studiuldesenuluipentru

    foto-video, Studiul culorii pentru foto-video, Introducere n

    limbajuldeilmivideo,Tehnicifoto,Istoriafotograiei)

    C.Disciplinede specialitate Foto-video (Limbajul artistic al

    fotograiei, Produse multimedia digitale, Fotograie artistica,

    Fotograiepublicitara,Videoart,Videocaprodusmedia)

    Dupa primul an de studii n care se vor studia cursurile de cultura

    generalaplasticaideiniierendomeniulfoto-video,studeniivoravea

    posibilitateasaoptezepentruunuldintreceledouapacheteopionale:

    A.Fotograieivideoartistic,undesevorstudiadisciplinele

    FotograieartisticaiVideoart

    B.Fotograie ivideoaplicat,undesevorstudiadisciplinele

    Explorari creative n fotograia publicitara. Video ca produs

    media

    Pelangaceledouadisciplinestudiateniecarepachetopional,studenii

    vorurmacursuricomunecarelevordaposibilitateacaninalsapoata

    saseexprimecreativatatndomeniulartisticcatincelaplicat.

    CaurmareaProgramuluidemobilitaiuniversitare laniveleuropean

    Erasmus,uniidintrestudeniauposibilitatea,nurmaunuiprocesde

    selectie,deastudialauniversitaiparteneredinEuropa(Spania,Marea

    Britanie,Finlanda,Frana,Italia,RepublicaCeha).

    Peparcursulcelor3anidestudiu,studeniisuntncurajaisaparticipen

    manifestarileartisticeiexpoziionalealedirecieidestudiu.Maimulte

    detaliipotigasitepepaginade .Facebook/FotoVideoIasiImaginidinsaliledestudiualedirectieidestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii

    ImaginidelaevenimenteorganizatededirectiadestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii

    43

  • Traseulprofesional

    Cicluldestudiidelicenadureaza3aniiesteorganizatn6semestrede

    studiu,catedouapeandestudiu.

    Disciplinelestudiatesuntorganizatenmaimultecategorii:

    A.DisciplinefundamentalecomunecutoistudeniidelaArte

    Plastice(Istoriaartei,Anatomieartistica,Prelucrareaimaginiipe

    calculator,Perspectivaigeometriedescriptiva,Estetica)

    B.DisciplinendomeniulFoto-video(Studiuldesenuluipentru

    foto-video, Studiul culorii pentru foto-video, Introducere n

    limbajuldeilmivideo,Tehnicifoto,Istoriafotograiei)

    C.Disciplinede specialitate Foto-video (Limbajul artistic al

    fotograiei, Produse multimedia digitale, Fotograie artistica,

    Fotograiepublicitara,Videoart,Videocaprodusmedia)

    Dupa primul an de studii n care se vor studia cursurile de cultura

    generalaplasticaideiniierendomeniulfoto-video,studeniivoravea

    posibilitateasaoptezepentruunuldintreceledouapacheteopionale:

    A.Fotograieivideoartistic,undesevorstudiadisciplinele

    FotograieartisticaiVideoart

    B.Fotograie ivideoaplicat, undesevorstudiadisciplinele

    Explorari creative n fotograia publicitara. Video ca produs

    media

    Pelangaceledouadisciplinestudiateniecarepachetopional,studenii

    vorurmacursuricomunecarelevordaposibilitateacaninalsapoata

    saseexprimecreativatatndomeniulartisticcatincelaplicat.

    CaurmareaProgramuluidemobilitaiuniversitare laniveleuropean

    Erasmus,uniidintrestudeniauposibilitatea,nurmaunuiprocesde

    selectie,deastudialauniversitaiparteneredinEuropa(Spania,Marea

    Britanie,Finlanda,Frana,Italia,RepublicaCeha).

    Peparcursulcelor3anidestudiu,studeniisuntncurajaisaparticipen

    manifestarileartisticeiexpoziionalealedirecieidestudiu.Maimulte

    detaliipotigasitepepaginade .Facebook/FotoVideoIasiImaginidinsaliledestudiualedirectieidestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii

    ImaginidelaevenimenteorganizatededirectiadestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii

    43

  • AdmiterealaFoto-videoIai

    Toatedetaliiledespreadmiterepotigasitepesite-uluniversitaiila

    adresaweb:

    http://www.arteiasi.ro/artviz/other/MetodologieAdmitere.pdf

    II.DESFA SURAREACONCURSULUIDEADMITERE

    PROBA1-STUDIUFOTOGRAFIC

    Candidatulvarealizaunstudiufotograicavandcapunctdepornireo

    recuzita (obiecte, panouri/fundaluri), aparatura de iluminare/de

    captare,asiguratedeUniversitate.Fiecarecandidatvaavealadispozitie

    15minutetimpdegandire, si15minutepentrurealizareaimaginilor

    fotograice.

    PROBA2-PORTOFOLIUIINTERVIU

    Probaconstan:Interviu+portofoliu+scrisoaredeintentie(atasatasin

    mapa).

    Mapadelucraritrebuiesacontina20fotograiiformat~A4printatepe

    hartiefotograica.Structuramapeiesteurmatoarea:

    -4lucraristudiuportret,dincareunaautoportret

    -4lucraridefotoreportajdespreloculn caretraiestecandidatul

    -2studiidenaturastatica

    -3fotograiiinterpretatedupa3lucraricunoscutedinistoria

    fotograiei(candidatultrebuiesapoatanumiautorulsititlul

    lucrariilacares-araportat)

    -2fotograiitipeseufotograic

    -5fotograiilaalegereacandidatului

    Optional,candidatulpoateatasasimaxim2lucrarivideo(formatDVD/

    video_ts).

    LucrariledinmapavoriprezentatepeunCDatasatmapei.

    Timpulalocatpentruiecarecandidatestede15minute.

    Obs.:Scrisoareadeinteniedemaximopaginavaconineomotivaieacandidatuluideastudia

    domeniulrespectiv, catevaconsideraiidespreexperienasadindomeniuiviziuneadespre

    traseul sau profesional de viitor. Scrisoarea se va depune la secretariatul facultaii odata cu

    dosarul de nscriere si va avea coninutul n detaliu cerut n Anexa 1 care se va nmana

    candidatuluinmomentulnscrierii.

    ComisiavacitiscrisoareanainteaprobeiII.

    6

  • AdmiterealaFoto-videoIai

    Toatedetaliiledespreadmiterepotigasitepesite-uluniversitaiila

    adresaweb:

    http://www.arteiasi.ro/artviz/other/MetodologieAdmitere.pdf

    II.DESFA SURAREACONCURSULUIDEADMITERE

    PROBA1-STUDIUFOTOGRAFIC

    Candidatulvarealizaunstudiufotograicavandcapunctdepornireo

    recuzita (obiecte, panouri/fundaluri), aparatura de iluminare/de

    captare,asiguratedeUniversitate.Fiecarecandidatvaavealadispozitie

    15minutetimpdegandire, si15minutepentrurealizareaimaginilor

    fotograice.

    PROBA2-PORTOFOLIUIINTERVIU

    Probaconstan:Interviu+portofoliu+scrisoaredeintentie(atasatasin

    mapa).

    Mapadelucraritrebuiesacontina20fotograiiformat~A4printatepe

    hartiefotograica.Structuramapeiesteurmatoarea:

    -4lucraristudiuportret,dincareunaautoportret

    -4lucraridefotoreportajdespreloculn caretraiestecandidatul

    -2studiidenaturastatica

    -3fotograiiinterpretatedupa3lucraricunoscutedinistoria

    fotograiei(candidatultrebuiesapoatanumiautorulsititlul

    lucrariilacares-araportat)

    -2fotograiitipeseufotograic

    -5fotograiilaalegereacandidatului

    Optional,candidatulpoateatasasimaxim2lucrarivideo(formatDVD/

    video_ts).

    LucrariledinmapavoriprezentatepeunCDatasatmapei.

    Timpulalocatpentruiecarecandidatestede15minute.

    Obs.:Scrisoareadeinteniedemaximopaginavaconineomotivaieacandidatuluideastudia

    domeniulrespectiv, catevaconsideraiidespreexperienasadindomeniuiviziuneadespre

    traseul sau profesional de viitor. Scrisoarea se va depune la secretariatul facultaii odata cu

    dosarul de nscriere si va avea coninutul n detaliu cerut n Anexa 1 care se va nmana

    candidatuluinmomentulnscrierii.

    ComisiavacitiscrisoareanainteaprobeiII.

    6

  • A.Suportulpractic

    DirectiadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii

    organizeazasesiunidepregatiripentruconcursuldeadmiterealcaror

    scop este de acomodare a candidatilor cu echipamentele din dotare.

    Sesiunile de pregatiri sunt coordonate de cadrele didactice ale

    specializarii.

    In2013,sesiuneadepregatiripracticepentruconcursuldeadmiterese

    desfasoaradupaprogramulurmator:

    Ziua1:17Iulie2013,ora9.00

    asist.univ.drd.GeorgePopovici

    Familiarizarea candidatilor cu echipamentele fotograice la

    dispozitie n timpulconcursuluideadmitere (aparatura foto

    dindotare,luminiledestudio,accesoriile).

    Ziua2:18Iulie2013,ora9.00

    asist.univ.drd.LaviniaGerman

    Sesiunepractica concentrata pe studiul compozitiei imaginii

    fotograice,prezentaripeacestsubiect.

    Ziua3:19Iulie2013,ora9.00

    lectoruniv.dr.BogdanTeodorescu

    Analizapeportofoliisipelucrarilerealizatenzileleanterioare

    ncadrulsesiuniidepregatiri.

    Suportulpracticiteoretic

    III.

    8

  • A.Suportulpractic

    DirectiadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii

    organizeazasesiunidepregatiripentruconcursuldeadmiterealcaror

    scop este de acomodare a candidatilor cu echipamentele din dotare.

    Sesiunile de pregatiri sunt coordonate de cadrele didactice ale

    specializarii.

    In2013,sesiuneadepregatiripracticepentruconcursuldeadmiterese

    desfasoaradupaprogramulurmator:

    Ziua1:17Iulie2013,ora9.00

    asist.univ.drd.GeorgePopovici

    Familiarizarea candidatilor cu echipamentele fotograice la

    dispozitie n timpulconcursuluideadmitere (aparatura foto

    dindotare,luminiledestudio,accesoriile).

    Ziua2:18Iulie2013,ora9.00

    asist.univ.drd.LaviniaGerman

    Sesiunepractica concentrata pe studiul compozitiei imaginii

    fotograice,prezentaripeacestsubiect.

    Ziua3:19Iulie2013,ora9.00

    lectoruniv.dr.BogdanTeodorescu

    Analizapeportofoliisipelucrarilerealizatenzileleanterioare

    ncadrulsesiuniidepregatiri.

    Suportulpracticiteoretic

    III.

    8

  • Fiecarecandidatareladispoziieurmtoareleechipamente:

    1.Aparatulfotografic:Canon350D

    Butonuldedeclanare

    On/Off

    Setriledeexpunere:

    nmoduldelucruManualacestbuton

    (activatprinrotire)areunroldublun

    setareaparametrilorimaginii:

    1.setareatimpuluideexpunere:

    2.setareadiafragmei:

    +rotireabutonului

    rotireabutonului

    Setareamoduluidelucru

    (Manual)

    Setareamoduluidefocalizare

    Manual/Automat

    Ineluldeschimbare

    adistaneifocalei

    IneluldefocalizarenmodulManual

    Meniu**

    EcranulLCDpentrusetareaparametrilorimaginii:

    Pentrusetareaparametrilordeculoareaiimaginii

    nalb-negru:

    Menu>Shooting2Menu>Parameters>B/W>SET

    Timpuldeexpunere

    WhiteBalance

    Deschidereadiafragmei

    Focuspoint

    ZOOMIN/ZOOMOUT

    nmodulPreview

    Setareadiafragmei

    ButonuldePreview

    Butonuldestergere

    ButoanedenavigarenMeniu

    sinmoduldePreview

    SetareaISO

    SetareaWhiteBalance

    SETValidaresetari

    109

  • Fiecarecandidatareladispoziieurmtoareleechipamente:

    1.Aparatulfotografic:Canon350D

    Butonuldedeclanare

    On/Off

    Setriledeexpunere:

    nmoduldelucruManualacestbuton

    (activatprinrotire)areunroldublun

    setareaparametrilorimaginii:

    1.setareatimpuluideexpunere:

    2.setareadiafragmei:

    +rotireabutonului

    rotireabutonului

    Setareamoduluidelucru

    (Manual)

    Setareamoduluidefocalizare

    Manual/Automat

    Ineluldeschimbare

    adistaneifocalei

    IneluldefocalizarenmodulManual

    Meniu**

    EcranulLCDpentrusetareaparametrilorimaginii:

    Pentrusetareaparametrilordeculoareaiimaginii

    nalb-negru:

    Menu>Shooting2Menu>Parameters>B/W>SET

    Timpuldeexpunere

    WhiteBalance

    Deschidereadiafragmei

    Focuspoint

    ZOOMIN/ZOOMOUT

    nmodulPreview

    Setareadiafragmei

    ButonuldePreview

    Butonuldestergere

    ButoanedenavigarenMeniu

    sinmoduldePreview

    SetareaISO

    SetareaWhiteBalance

    SETValidaresetari

    109

  • 2.Luminilesiaccesoriiledestudio Notiunidetehnicafotograica:expunereacorecta

    Fiecare candidat are la dispozitie doua lampi open-face cu halogen

    (mandarina)de800W,cutemperaturadeculoarede3200K.Fiecare

    sursadeluminaareoptiuneadespotlightsiloodlight,voletipentru

    modelarealuminii,unaccesoriudedifuzie(soft-box).

    Alteaccesoriidisponibilesunt:blendaderelexie(argintiu,auriu)side

    difuzie,trepiedfoto.

    Calitateatehnicaaimaginiiesteprimaconditiecaretrebuiendeplinita.

    Parametricaredeterminacorectitudineauneiimaginifotograicesunt:

    A.Timpuldeexpunere

    B.Deschidereadiafragmei

    C.ISO

    1/10001/5001/2501/1251/601/301/151/81/41/21"1/50necesitafolosireaunuitrepied--------------------

    Timpscurtdeexpunere Timplungdeexpunere

    A.TIMPULDEEXPUNERE

    Timpuldeexpunereestetimpulncareobturatorulstadeschispentru

    caluminasaimpresionezeilmulfotosensibilsausenzoruldigital.

    Timpiideexpuneresemasoaransecunde,zecimi,sutimisimiimide

    secunda.

    1211

  • 2.Luminilesiaccesoriiledestudio Notiunidetehnicafotograica:expunereacorecta

    Fiecare candidat are la dispozitie doua lampi open-face cu halogen

    (mandarina)de800W,cutemperaturadeculoarede3200K.Fiecare

    sursadeluminaareoptiuneadespotlightsiloodlight,voletipentru

    modelarealuminii,unaccesoriudedifuzie(soft-box).

    Alteaccesoriidisponibilesunt:blendaderelexie(argintiu,auriu)side

    difuzie,trepiedfoto.

    Calitateatehnicaaimaginiiesteprimaconditiecaretrebuiendeplinita.

    Parametricaredeterminacorectitudineauneiimaginifotograicesunt:

    A.Timpuldeexpunere

    B.Deschidereadiafragmei

    C.ISO

    1/10001/5001/2501/1251/601/301/151/81/41/21"1/50necesitafolosireaunuitrepied--------------------

    Timpscurtdeexpunere Timplungdeexpunere

    A.TIMPULDEEXPUNERE

    Timpuldeexpunereestetimpulncareobturatorulstadeschispentru

    caluminasaimpresionezeilmulfotosensibilsausenzoruldigital.

    Timpiideexpuneresemasoaransecunde,zecimi,sutimisimiimide

    secunda.

    1211

  • Profunzimemica

    Luminozitatemare

    Profunzimemare

    Luminozitatemica

    C.ISO-InternationalStandardOrganization

    ISOreprezintaniveluldesensibilitateasuportuluifotosensibil,ieelilm

    sausenzordigital.

    Sensibilitatemica

    Zgomotminim

    Conditiideluminaputernica

    Calitatemaxima

    Sensibilitatemare

    Zgomotmare

    Conditiideluminaslaba

    Calitateminima

    valorialesensibilitatiiISO:

    100 200 400 800 1600 etc.

    B.DESCHIDEREADIAFRAGMEI

    Deschidereadiafragmeicontroleazacantitateadeluminacarepatrunde

    n interiorul aparatului de fotograiat si impresioneaza ilmul

    fotosensibil, respectiv senzorul digital. Dimensiunea diafragmei se

    masoaranf-stopssiinluenteazafelulncarearataimaginea(planurile

    declaritateaei).

    B.Suportulteoretic

    Fotograia este un desen cu ajutorul luminii. Etimologia termenului

    provinedinlimbagreaca: (phtos),luminasi (graphia),

    scriere. Fotograia este un produs al epocii modernitatii, oferind

    posibilitateadeamemoraimaginearealitatiiprinmijloacetehnice.

    Cuoistoriedeaproapedouasutedeani,fotograiaafostmartorulcelmai

    idelalmarilortransformarialelumiimoderne.Fotograia,"desenulcu

    ajutorulluminii",aaparutn primeledeceniialesecoluluialXIX-leaia

    fostrezultatulunorperfecionaridecatevasecolealecamereiobscure

    precum i a studiului sensibilitaii la lumina a sarurilor de argint.

    Fotograiaraspundenevoiidintotdeaunaaoamenilordeacomunicai

    dea-imemoraevenimenteletraite.

    Avandofoartelargaraspandire,fotograiaareuncaracteruniversaliind

    mediulcelmaidesfolositncomunicareamediatica.Fiecaestefolositan

    presa, publicitate sau n paginile Web de pe Internet, n format

    traditionalsaudigital,eaareodeosebitaputeredecomunicare,educare

    siinluentareaunorlargicategoriisociale.Princaracterulsauobiectiv,

    fotograia este un element omniprezent n cercetarea stiintiica, iar

    valentele sale formative si informative i confera un loc important n

    procesuldeeducarepermanentasidenvatamant.

    Castigandu-siloculnfamiliaartelorvizuale,fotograiasentalnestepe

    simezelemuzeelorsigaleriilor,alaturidepictura,sculpturasialtemedii

    speciicearteicontemporane.

    Fotograiasiilmulexperimental,alaturidemijloaceletehnologice,au

    statlabazaprimelorexperimenteartisticedindomeniulvideocareau

    avutlocnperioadadepionieratateleviziuniinaniiimediaturmatori

    celuide-aldoilearazboimondial.Astfel,tehnicansine,folositadecatre

    artisti,adevenitgeneratoaredemetaforaartistica.Fiecasuntmemorate

    pesuporttraditionalanalogicsaupesuportdigital,fotograiasivideo-ul

    folosite de artisti si tehnicieni, sunt puternice instrumente de

    comunicareceraspundorizontuluideasteptarealunuipublicfoartelarg

    1413

  • Profunzimemica

    Luminozitatemare

    Profunzimemare

    Luminozitatemica

    C.ISO-InternationalStandardOrganization

    ISOreprezintaniveluldesensibilitateasuportuluifotosensibil,ieelilm

    sausenzordigital.

    Sensibilitatemica

    Zgomotminim

    Conditiideluminaputernica

    Calitatemaxima

    Sensibilitatemare

    Zgomotmare

    Conditiideluminaslaba

    Calitateminima

    valorialesensibilitatiiISO:

    100 200 400 800 1600 etc.

    B.DESCHIDEREADIAFRAGMEI

    Deschidereadiafragmeicontroleazacantitateadeluminacarepatrunde

    n interiorul aparatului de fotograiat si impresioneaza ilmul

    fotosensibil, respectiv senzorul digital. Dimensiunea diafragmei se

    masoaranf-stopssiinluenteazafelulncarearataimaginea(planurile

    declaritateaei).

    B.Suportulteoretic

    Fotograia este un desen cu ajutorul luminii. Etimologia termenului

    provinedinlimbagreaca: (phtos),luminasi (graphia),

    scriere. Fotograia este un produs al epocii modernitatii, oferind

    posibilitateadeamemoraimaginearealitatiiprinmijloacetehnice.

    Cuoistoriedeaproapedouasutedeani,fotograiaafostmartorulcelmai

    idelalmarilortransformarialelumiimoderne.Fotograia,"desenulcu

    ajutorulluminii",aaparutn primeledeceniialesecoluluialXIX-leaia

    fostrezultatulunorperfecionaridecatevasecolealecamereiobscure

    precum i a studiului sensibilitaii la lumina a sarurilor de argint.

    Fotograiaraspundenevoiidintotdeaunaaoamenilordeacomunicai

    dea-imemoraevenimenteletraite.

    Avandofoartelargaraspandire,fotograiaareuncaracteruniversaliind

    mediulcelmaidesfolositncomunicareamediatica.Fiecaestefolositan

    presa, publicitate sau n paginile Web de pe Internet, n format

    traditionalsaudigital,eaareodeosebitaputeredecomunicare,educare

    siinluentareaunorlargicategoriisociale.Princaracterulsauobiectiv,

    fotograia este un element omniprezent n cercetarea stiintiica, iar

    valentele sale formative si informative i confera un loc important n

    procesuldeeducarepermanentasidenvatamant.

    Castigandu-siloculnfamiliaartelorvizuale,fotograiasentalnestepe

    simezelemuzeelorsigaleriilor,alaturidepictura,sculpturasialtemedii

    speciicearteicontemporane.

    Fotograiasiilmulexperimental,alaturidemijloaceletehnologice,au

    statlabazaprimelorexperimenteartisticedindomeniulvideocareau

    avutlocnperioadadepionieratateleviziuniinaniiimediaturmatori

    celuide-aldoilearazboimondial.Astfel,tehnicansine,folositadecatre

    artisti,adevenitgeneratoaredemetaforaartistica.Fiecasuntmemorate

    pesuporttraditionalanalogicsaupesuportdigital,fotograiasivideo-ul

    folosite de artisti si tehnicieni, sunt puternice instrumente de

    comunicareceraspundorizontuluideasteptarealunuipublicfoartelarg

    1413

  • sieducatndomeniulperceptieiimaginilordeacesttip.Fotograia,ilmul

    sivideo-ulsuntelementedeinitoriialeculturiimediacontemporane.

    Fotograiaconstituieastaziorealitateculturala,esteticaieconomicacu

    implicaiidiversenviaaoamenilor.Inscurtasaistoriedeaproapeo

    sutaaptezecideani,fotograias-aairmatcuodeosebitaforanceeace

    privetevocaiasapopulara,devenindunfenomendemasa.

    Dintre principalele genuri fotograice amintim: fotograia artistica,

    fotograia publicitara, fotograia de presa, fotograia documentara si

    stiintiica.

    SCURTISTORICALFOTOGRAFIEI

    Scurtistoricaltehniciifotograice

    1822 (1763-1833)obtinepentruprimaNicphoreNipce

    data imagini fotograice stabile la actiunea luminii. El a

    expuscatevaorenplinsoareoplacutametalicatratatacu

    bitumdeiudeea(substantafotosensibila),pentrucaapoisa

    oixezeprinspalarecuuleidelavanda.Inaniiurmatoriela

    realizatsiheliograii,copiipeplacisenzitivizatefotograic

    aleunordesenesaugravuri.

    1826Nipcencepecolaborareacu (1787-LouisDaguerre

    1851) pentru mbunatatirea procedeului de ixare a

    imaginilor. In 1833, Niepce moare nainte de a obtine

    consacrareainventieisale.

    NicphoreNipceVederedincamer,heliograie,1827

    (Sus: copie cu contrast ridicat dupa heliograia orginala pe placuta metalica de jos), Gernsheim

    Collection,UniversityofTexas,Austin.(ReproduceredinTheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,

    MOMANewYork,1982)

    NicphoreNipceCardinaluld'Amboise,heliograie,1826

    (Stanga: reproducere cu contrast ridicat dupa heliograia originala din imaginea din

    dreapta)

    1615

  • sieducatndomeniulperceptieiimaginilordeacesttip.Fotograia,ilmul

    sivideo-ulsuntelementedeinitoriialeculturiimediacontemporane.

    Fotograiaconstituieastaziorealitateculturala,esteticaieconomicacu

    implicaiidiversenviaaoamenilor.Inscurtasaistoriedeaproapeo

    sutaaptezecideani,fotograias-aairmatcuodeosebitaforanceeace

    privetevocaiasapopulara,devenindunfenomendemasa.

    Dintre principalele genuri fotograice amintim: fotograia artistica,

    fotograia publicitara, fotograia de presa, fotograia documentara si

    stiintiica.

    SCURTISTORICALFOTOGRAFIEI

    Scurtistoricaltehniciifotograice

    1822 (1763-1833)obtinepentruprimaNicphoreNipce

    data imagini fotograice stabile la actiunea luminii. El a

    expuscatevaorenplinsoareoplacutametalicatratatacu

    bitumdeiudeea(substantafotosensibila),pentrucaapoisa

    oixezeprinspalarecuuleidelavanda.Inaniiurmatoriela

    realizatsiheliograii,copiipeplacisenzitivizatefotograic

    aleunordesenesaugravuri.

    1826Nipcencepecolaborareacu (1787-LouisDaguerre

    1851) pentru mbunatatirea procedeului de ixare a

    imaginilor. In 1833, Niepce moare nainte de a obtine

    consacrareainventieisale.

    NicphoreNipceVederedincamer,heliograie,1827

    (Sus: copie cu contrast ridicat dupa heliograia orginala pe placuta metalica de jos), Gernsheim

    Collection,UniversityofTexas,Austin.(ReproduceredinTheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,

    MOMANewYork,1982)

    NicphoreNipceCardinaluld'Amboise,heliograie,1826

    (Stanga: reproducere cu contrast ridicat dupa heliograia originala din imaginea din

    dreapta)

    1615

  • 1835Daguerrepunelapunctprocedeuldaguerrotipiei,

    oglindacumemorie,cefoloseaplacidecupruargintate

    tratatecuvaporideiod.

    1896 inventeaza cinematograful, ca oFratii Lumiere

    consecintaadezvoltariitehniciifotograicesiaemulsiilor

    fotosensibile. Tot din aceasta perioada materialele

    fotograiceaufolositcasuportnspecialsticlatransparenta

    pentru placi uscate si suporturi lexibile transarente (tip

    celuloid sau triacetat de celuloza), fapt care a permis

    aparitiarolilmelor.

    1910 Firma franceza Lumiere produce primele plci

    autocrompecareseputeaufacediapozitivecolor.

    Primelencercarideaobineimaginidigitaledateazadin

    decembrie1975cand ,inginerlairmaStevenSasson odakK

    Eastman, a realizat un dispozitiv experimental de 3,8kg

    bazatpeunsenzorCCDcuorezoluiede0,01megapixeli,

    caruiai-aitrebuit23desecundepentruacapturaoimagine

    albnegru.Primacameradigitala,FujiDS-1Pafostprodusa

    n 1988 fara a i comercializata. Prima camera destinata

    pieei a fost produsa produsa n 1990 de catre Logitech

    FotomansubdenumireaDycamModel1.Estemomentul

    zeroalrevoluieidigitalenfotograiecarecontinuain

    prezent.

    Fotograia ntre 1840-1880 a avut un rol n principal documentar.

    Fotograiidinaceaperioadanucautaucalitatiartisticenimagini,atentia

    iindu-le concentrata catre redarea cu ct mai buna acuratete a

    subiectuluiales.Totusi,previndretrospectiv,nuputemsanuapreciem

    valoareaartisticaintrinsecaamultorimaginifotograicedinperioadade

    nceputafotograiei.Tematicilepredilectendaguerrotipiesicalotipie

    aufost:

    - Naturastatic

    - Interioarecusaufrpersonaje

    - Portetuldestudiosaunaerliber(dupa1850,aparprimele

    studiourifotograicepentrupublicullarg,precumcelalluiNadar

    delaParis,unde,timpdecatevadecenii,aufostfotograiatemulte

    dintre personalitatile culturale sau politice ale epocii).

    Fotograiiletipcartedevizitaaudevenittotmaifrecventeodata

    cuproliferareastudiourilorfotonEuropasiAmerica.

    - Studiifotograicenpeisaj

    - Studiidearhitecturiinfrastructurindustrial

    - Documentarea evenimentelor istorice marcante (razboaie,

    ncoronari,etc...).AstfelbritaniculRobertFentonadocumentat

    Razboiul din Crimeea, iar americanii Alexander Gardner si

    TimothyO'Sullivanaufotograiatactoriiprincipalisiororiledin

    timpului Razboiului civil american. Jurnale fotograice de

    calatorie cu interes pe documentarea locurilor si populatiilor

    considerateexoticedinpunctdevederealculturiioccidentale.

    NadarSarahBernhardt,1860

    Museed'Orsay,Paris,(reproduceredinTheNewHistoryof

    Photography, Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)

    Dispozitiv folosit n studiouri fotograicepentru a

    meninecorpulnemicatpetimpulexpunerii

    (reproduceredinTheNewHistoryofPhotography,

    MichelFrizot,KonemannKoln,1998)

    Alexander Gardner View near Fort Harker,

    Kansas,printpehartiedealbumen,1867,J.PaulGetty

    Museum,Malibu

    (Reproducere din The History of Photography,

    BeumontNewhall,MOMANewYork,1982)

    AlexanderGardnerScoutsandGuidestotheArmy

    ofthePotomac,printpehartiedealbumen,1862

    MuseumofModernArt,NewYork,(Reproduceredin

    TheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,MOMA

    NewYork,1982)

    1817

  • 1835Daguerrepunelapunctprocedeuldaguerrotipiei,

    oglindacumemorie,cefoloseaplacidecupruargintate

    tratatecuvaporideiod.

    1896 inventeaza cinematograful, ca oFratii Lumiere

    consecintaadezvoltariitehniciifotograicesiaemulsiilor

    fotosensibile. Tot din aceasta perioada materialele

    fotograiceaufolositcasuportnspecialsticlatransparenta

    pentru placi uscate si suporturi lexibile transarente (tip

    celuloid sau triacetat de celuloza), fapt care a permis

    aparitiarolilmelor.

    1910 Firma franceza Lumiere produce primele plci

    autocrompecareseputeaufacediapozitivecolor.

    Primelencercarideaobineimaginidigitaledateazadin

    decembrie1975cand ,inginerlairmaStevenSasson odakK

    Eastman, a realizat un dispozitiv experimental de 3,8kg

    bazatpeunsenzorCCDcuorezoluiede0,01megapixeli,

    caruiai-aitrebuit23desecundepentruacapturaoimagine

    albnegru.Primacameradigitala,FujiDS-1Pafostprodusa

    n 1988 fara a i comercializata. Prima camera destinata

    pieei a fost produsa produsa n 1990 de catre Logitech

    FotomansubdenumireaDycamModel1.Estemomentul

    zeroalrevoluieidigitalenfotograiecarecontinuain

    prezent.

    Fotograia ntre 1840-1880 a avut un rol n principal documentar.

    Fotograiidinaceaperioadanucautaucalitatiartisticenimagini,atentia

    iindu-le concentrata catre redarea cu ct mai buna acuratete a

    subiectuluiales.Totusi,previndretrospectiv,nuputemsanuapreciem

    valoareaartisticaintrinsecaamultorimaginifotograicedinperioadade

    nceputafotograiei.Tematicilepredilectendaguerrotipiesicalotipie

    aufost:

    - Naturastatic

    - Interioarecusaufrpersonaje

    - Portetuldestudiosaunaerliber(dupa1850,aparprimele

    studiourifotograicepentrupublicullarg,precumcelalluiNadar

    delaParis,unde,timpdecatevadecenii,aufostfotograiatemulte

    dintre personalitatile culturale sau politice ale epocii).

    Fotograiiletipcartedevizitaaudevenittotmaifrecventeodata

    cuproliferareastudiourilorfotonEuropasiAmerica.

    - Studiifotograicenpeisaj

    - Studiidearhitecturiinfrastructurindustrial

    - Documentarea evenimentelor istorice marcante (razboaie,

    ncoronari,etc...).AstfelbritaniculRobertFentonadocumentat

    Razboiul din Crimeea, iar americanii Alexander Gardner si

    TimothyO'Sullivanaufotograiatactoriiprincipalisiororiledin

    timpului Razboiului civil american. Jurnale fotograice de

    calatorie cu interes pe documentarea locurilor si populatiilor

    considerateexoticedinpunctdevederealculturiioccidentale.

    NadarSarahBernhardt,1860

    Museed'Orsay,Paris,(reproduceredinTheNewHistoryof

    Photography, Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)

    Dispozitiv folosit n studiouri fotograicepentru a

    meninecorpulnemicatpetimpulexpunerii

    (reproduceredinTheNewHistoryofPhotography,

    MichelFrizot,KonemannKoln,1998)

    Alexander Gardner View near Fort Harker,

    Kansas,printpehartiedealbumen,1867,J.PaulGetty

    Museum,Malibu

    (Reproducere din The History of Photography,

    BeumontNewhall,MOMANewYork,1982)

    AlexanderGardnerScoutsandGuidestotheArmy

    ofthePotomac,printpehartiedealbumen,1862

    MuseumofModernArt,NewYork,(Reproduceredin

    TheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,MOMA

    NewYork,1982)

    1817

  • InRomania,fotograful,graicianul,pictorulsitopografulCarolPoppde

    Szthmari(1812-1887)arealizatprimeledagherotipiinanul1843,iar

    nurmaunorcercetari,arealizatsiprimelecalotipii.Inperioada1860-

    1870,CarolPoppdeSzthmaryapublicatunvolumcu100defotograii.A

    fostprintreprimii10fotograidinEuropasiarealizatprimulreportaj

    fotograicderazboidinlumentimpulRazboiuluiCrimeii(1853-1856).

    Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. A

    calatoritnChina,iarcuacordulTaruluiRusiei,aajunssinSiberia,unde

    arealizat fotograiiartistice.Cadocumentaristela fotograiatpeAl.I.

    Cuza,familiaregalaiRazboiuldeindependenadin1877-1878.

    In jurul anul 1910, grupul artitilor fotograi americani interesai de

    formapura,directacerelectaesenafotograieiaudeinitonouaviziune

    relectataprinfotograiadirect.Compoziiacadruluiimomentul

    fotograieriideveneauastfelelementeledeinitoriialelimbajului

    fotograiei directe, iar caracteristicile fotograiei directe erau

    realismuliobiectivitatea.Astfel,imagineafotograicapurtacusineo

    dublavaloare:informativ,datorataobiectivitatiicaptariifotograicea

    subiectuluisiartisticintrinseca,datoritancadrariisiexpunerii.

    Inspiritul fotograieidirecte,artistii fotograiAnselAdams siEdward

    WestonaufondatgrupulF.64.Denumireagrupuluivinedeladeschidere

    ceamaimicaadiafragmeiobiectivului,faptcarepermiteauncampde

    profunzimemare, deci si o claritatemare n campul imaginii.Artistii

    cautauoomaximclaritateideiniienfotograiaobinut,lucru

    opus viziunii pictorialiste care promova imaginile blurate,

    picturale.

    In concluzie, n primele decenii de la inventarea sa, fotograia s-a

    dezvoltatextremderapiddevenindmediulpredilectdedocumentarea

    realitaii.Indoardouadeceniidelainventareasa,fotograiaadevenitun

    fenomenextins,datoritaposibilitailordea i reprodusa.Elitelede la

    mijloculsecoluluialXIX-leaobinuiausaaibacaridevizitacupropriile

    lorfotograiimultiplicategraienegativelorpesticla.

    Primul curent artistic n fotograie,pictorialismul, s-amanifestat cu

    precaderenperioada1885-1915sis-acaracterizatprinrealizareade

    fotograiiceimportauelementedinesteticaartelorplastice.Fotograful

    pictorialistnuse limitadoar la nregistrareamecanicaaunuisubiect

    alatnfatacamereifoto,cimanipula,creaprindiferitemetodeoimagine

    interpretata a realitatii ncarcata cu valente artistice. Pentru el, o

    fotograie, asemeni unei picturi, desen sau gravuri, trebuia sa induca

    emotiiprivitorului.Fotograiaeraastfeloformadearta.

    CarolPoppdeSzathmariCruadecampanieapictorului

    NicolaeGrigorescuntimpulRzboiuluideindependen,1877

    AnselAdamsMoonriseatSanHernandez/RsritdelunlaSan

    Hernandez,1941

    FranckEugeneAdamandEve,(publicatinCameraWork,1910)

    Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of Photography, Michel

    Frizot,KonemannKoln,1998)

    Carol Popp de Szathmari

    cartedevizita,njurde1850

    Caracteristici ale fotograiilorpictorialiste sunt:

    naturalismul, atmosfera impresionista, scenele

    poeticediferitedecelerealiste,tehnicilecreative

    fotograicecarecreazaefectepicturalecugradatii

    tonale bogate, folosirea articiiciala a umbrelor,

    folosirea lentilelor moi pentru atenuarea

    contururilor si a hartiilor foto cu texturi

    asemanatoarepanzelordepictura.

    2019

  • InRomania,fotograful,graicianul,pictorulsitopografulCarolPoppde

    Szthmari(1812-1887)arealizatprimeledagherotipiinanul1843,iar

    nurmaunorcercetari,arealizatsiprimelecalotipii.Inperioada1860-

    1870,CarolPoppdeSzthmaryapublicatunvolumcu100defotograii.A

    fostprintreprimii10fotograidinEuropasiarealizatprimulreportaj

    fotograicderazboidinlumentimpulRazboiuluiCrimeii(1853-1856).

    Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. A

    calatoritnChina,iarcuacordulTaruluiRusiei,aajunssinSiberia,unde

    arealizat fotograiiartistice.Cadocumentaristela fotograiatpeAl.I.

    Cuza,familiaregalaiRazboiuldeindependenadin1877-1878.

    In jurul anul 1910, grupul artitilor fotograi americani interesai de

    formapura,directacerelectaesenafotograieiaudeinitonouaviziune

    relectataprinfotograiadirect.Compoziiacadruluiimomentul

    fotograieriideveneauastfelelementeledeinitoriialelimbajului

    fotograiei directe, iar caracteristicile fotograiei directe erau

    realismuliobiectivitatea.Astfel,imagineafotograicapurtacusineo

    dublavaloare:informativ,datorataobiectivitatiicaptariifotograicea

    subiectuluisiartisticintrinseca,datoritancadrariisiexpunerii.

    Inspiritul fotograieidirecte,artistii fotograiAnselAdams siEdward

    WestonaufondatgrupulF.64.Denumireagrupuluivinedeladeschidere

    ceamaimicaadiafragmeiobiectivului,faptcarepermiteauncampde

    profunzimemare, deci si o claritatemare n campul imaginii.Artistii

    cautauoomaximclaritateideiniienfotograiaobinut,lucru

    opus viziunii pictorialiste care promova imaginile blurate,

    picturale.

    In concluzie, n primele decenii de la inventarea sa, fotograia s-a

    dezvoltatextremderapiddevenindmediulpredilectdedocumentarea

    realitaii.Indoardouadeceniidelainventareasa,fotograiaadevenitun

    fenomenextins,datoritaposibilitailordea i reprodusa.Elitelede la

    mijloculsecoluluialXIX-leaobinuiausaaibacaridevizitacupropriile

    lorfotograiimultiplicategraienegativelorpesticla.

    Primul curent artistic n fotograie,pictorialismul, s-amanifestat cu

    precaderenperioada1885-1915sis-acaracterizatprinrealizareade

    fotograiiceimportauelementedinesteticaartelorplastice.Fotograful

    pictorialistnuse limitadoar la nregistrareamecanicaaunuisubiect

    alatnfatacamereifoto,cimanipula,creaprindiferitemetodeoimagine

    interpretata a realitatii ncarcata cu valente artistice. Pentru el, o

    fotograie, asemeni unei picturi, desen sau gravuri, trebuia sa induca

    emotiiprivitorului.Fotograiaeraastfeloformadearta.

    CarolPoppdeSzathmariCruadecampanieapictorului

    NicolaeGrigorescuntimpulRzboiuluideindependen,1877

    AnselAdamsMoonriseatSanHernandez/RsritdelunlaSan

    Hernandez,1941

    FranckEugeneAdamandEve,(publicatinCameraWork,1910)

    Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of Photography, Michel

    Frizot,KonemannKoln,1998)

    Carol Popp de Szathmari

    cartedevizita,njurde1850

    Caracteristici ale fotograiilorpictorialiste sunt:

    naturalismul, atmosfera impresionista, scenele

    poeticediferitedecelerealiste,tehnicilecreative

    fotograicecarecreazaefectepicturalecugradatii

    tonale bogate, folosirea articiiciala a umbrelor,

    folosirea lentilelor moi pentru atenuarea

    contururilor si a hartiilor foto cu texturi

    asemanatoarepanzelordepictura.

    2019

  • Fotojurnalismulsefolosestedeimaginipentruacreainformatii,stiri.

    Sedeosebestedealtedomeniialefotograiei(fotograiadocumentara,

    fotograia documentara sociala, fotograia de strada, fotograia

    celebritatilor) prin faptul ca promoveaza o etica a onestitatii si

    impartialitatiicuscopuldeaspuneadevarulsianumanipularealitatea

    faptelor.

    Intimpulceluide-AlDoileaRazboiMondial,fotojurnalismulderazboia

    luat o dezvoltare deosebita prin contributia unor fotograi precum

    RobertCappa,TonyVaccaro,EugeneSmith.

    Perioada de glorie a fotojurnalismului este ntre 1940-1970, cand

    revisteleillustrateprecumLifesauParismatchsevindeaunmilioane

    deexemplare.Inaceeaiperioada,apariageniilefotograiceprecum

    Magnum, fondata de catreHenri Cartier Bresson (1908-2004) i

    Robert Capa n 1946. Aceti doi mari fotojurnaliti au avut un rol

    hotarator n dezvoltarea domeniului (conceptul de moment decisiv

    dezvoltatdeCartierBresson,respectivideeadeateapropiacatmaimult

    desubiectpentrua-irelevaadevarul,ganditadeCapa).

    DupaAlDoileaRazboiMondial, ca raspuns al dezvoltarii fotojurnalismului,

    fotograiadocumentaradevinemaicomplexa,maipersonalasimaievocativa.

    Fotograful americano-elvetianRobert Franck (1924- ), n fotograiile sale

    grupate n cartea The Americans, ne prezinta a viziune atipica si foarte

    personala a societatii americane din anii 50, caracterizata prin evocarea

    alienariisiscepticismului.PublicatamaintainFrantan1958siapreciatan

    aniiurmatori si nStateleUnite,carteaesteconsiderataa iunprecursoral

    spirituluiculturiibeatnfotograie.

    RobertCapa,DebarcareainNormandia,1944 HenriCartierBresson,Copiijucandu-senruine,

    Spania,1935

    Robert Franck imagine din ciclul The Americans,

    1955

    WilliamEggleston,Frtitluc.1971-73,1980 WilliamEggleston,Frtitlu,1965-68

    Diane Arbus Gemenele, 1965

    DianeArbus(1923-1971)afostofotografaamericanacareafotograiat

    oameni la marginea societatii (pitici, uriasi, nebuni, transsexuali)

    aducand lasuprafataprin imaginilesale tenebrele invizibileale lumii

    contemporane.

    WilliamEggleston(1939-)esteartistulfotografamericancaredela

    mijloculanilor60afostinteresatndezvoltareauneiesteticispeciice

    fotograieiartisticecolor.Pentruel,subiectulfotograiatesteunpretext

    pentru realizarea unei compozitii cromatice. Conform acestei estetici

    neutre, artistul fotograiaza subiecte banale de la marginea oraselor

    (parcaridinmall-uri,automatedeCoca-Cola,statiidebenzina,universul

    domesticalcaselordelamargineaoraselor,etc.).Chiardacareprezinta

    subiecte din viata de zi cu zi, Eggleston nu le trateaza n mod

    fotojurnalistic,undeinformatiadespresubiectcepoatedeveniulterior

    undocumentdepresa,cidezvoltaunpunctdevederepersonalsiintimist

    ndescriereaei.

    2221

  • Fotojurnalismulsefolosestedeimaginipentruacreainformatii,stiri.

    Sedeosebestedealtedomeniialefotograiei(fotograiadocumentara,

    fotograia documentara sociala, fotograia de strada, fotograia

    celebritatilor) prin faptul ca promoveaza o etica a onestitatii si

    impartialitatiicuscopuldeaspuneadevarulsianumanipularealitatea

    faptelor.

    Intimpulceluide-AlDoileaRazboiMondial,fotojurnalismulderazboia

    luat o dezvoltare deosebita prin contributia unor fotograi precum

    RobertCappa,TonyVaccaro,EugeneSmith.

    Perioada de glorie a fotojurnalismului este ntre 1940-1970, cand

    revisteleillustrateprecumLifesauParismatchsevindeaunmilioane

    deexemplare.Inaceeaiperioada,apariageniilefotograiceprecum

    Magnum, fondata de catreHenri Cartier Bresson (1908-2004) i

    Robert Capa n 1946. Aceti doi mari fotojurnaliti au avut un rol

    hotarator n dezvoltarea domeniului (conceptul de moment decisiv

    dezvoltatdeCartierBresson,respectivideeadeateapropiacatmaimult

    desubiectpentrua-irelevaadevarul,ganditadeCapa).

    DupaAlDoileaRazboiMondial, ca raspuns al dezvoltarii fotojurnalismului,

    fotograiadocumentaradevinemaicomplexa,maipersonalasimaievocativa.

    Fotograful americano-elvetianRobert Franck (1924- ), n fotograiile sale

    grupate n cartea The Americans, ne prezinta a viziune atipica si foarte

    personala a societatii americane din anii 50, caracterizata prin evocarea

    alienariisiscepticismului.PublicatamaintainFrantan1958siapreciatan

    aniiurmatori si nStateleUnite,carteaesteconsiderataa iunprecursoral

    spirituluiculturiibeatnfotograie.

    RobertCapa,DebarcareainNormandia,1944 HenriCartierBresson,Copiijucandu-senruine,

    Spania,1935

    Robert Franck imagine din ciclul The Americans,

    1955

    WilliamEggleston,Frtitluc.1971-73,1980 WilliamEggleston,Frtitlu,1965-68

    Diane Arbus Gemenele, 1965

    DianeArbus(1923-1971)afostofotografaamericanacareafotograiat

    oameni la marginea societatii (pitici, uriasi, nebuni, transsexuali)

    aducand lasuprafataprin imaginilesale tenebrele invizibileale lumii

    contemporane.

    WilliamEggleston(1939-)esteartistulfotografamericancaredela

    mijloculanilor60afostinteresatndezvoltareauneiesteticispeciice

    fotograieiartisticecolor.Pentruel,subiectulfotograiatesteunpretext

    pentru realizarea unei compozitii cromatice. Conform acestei estetici

    neutre, artistul fotograiaza subiecte banale de la marginea oraselor

    (parcaridinmall-uri,automatedeCoca-Cola,statiidebenzina,universul

    domesticalcaselordelamargineaoraselor,etc.).Chiardacareprezinta

    subiecte din viata de zi cu zi, Eggleston nu le trateaza n mod

    fotojurnalistic,undeinformatiadespresubiectcepoatedeveniulterior

    undocumentdepresa,cidezvoltaunpunctdevederepersonalsiintimist

    ndescriereaei.

    2221

  • Dintrefotograiidemodaces-auairmatdupace

    de-AlDoileaRazboiMondial amintimpe Irvin

    PennsiRichardAvedon.

    COMPOZIIAIMAGINIIFOTOGRAFICE

    Fata de altemedii artistice clasice, fotograiamizeaza pe un element

    speciic ei, aceea de recognoscibilitate a subiectilor cuprinsi n

    fotograma.Acestlucruvorbestedesprefaptulcanafaramodurilorde

    interpretare vizuala a spatiului si de gandire plastica a imaginii,

    elementele cuprinse n imaginepot deveni n primul rand simboluri.

    Semiotica fotograieieste totusiajutatadeprincipiilevizualecomune

    celorlaltemijloacedeexprimarevizuala.

    Cadrulimaginiifotograicereprezintaspatiulplasticalesdefotograf

    pentruarealizaocompozitievizuala.Optiuneapentruunanumitcadru

    esteinluentatainitialdeformatulcamereifotosipoateimodiicatde

    catreautornfunctiedeanumitenecesitaticompozitionalesaunfunctie

    de modelul afectiv pe care acesta l poate transmite. Formatul

    dreptunghicafostgandit,ncadelanceputurideartisti,caiindspeciic

    nfunctiedeverticalitatesauorizontalitatepentruportretsirespectiv

    pentru peisaj. Insa modul creativ de elaborare a subiectelor

    contemporane au facut ca alegerea verticalei sau orizontalei sa ie

    stabilitanraportcuperceptiaprivitorului.

    Cadrulfotograicsepoateorganizaduparegulatreimilor,oproportie

    armonica stabilita de-a lungul timpului de catre artisti, cu rol

    compozitionaldeplasareaunorelementedeinteresdelimbajvizualn

    zonecareconduclaoreceptareplasticaalor.

    Formatulvertical:Formatulorizontal:Regulatreimii

    evidentiereasubiectuluicontextualizareasubiectului

    Formeitipuricompoziionalenfotograie.

    Ansamblul elementelor de limbaj plastic pot construi forme si tipuri

    compozitionalevizuale.

    Reguliledecompozitieaucascopprincipalevidentiereasubiectuluisi

    dirijareapriviriicatreoanumitazonadinfotograie,pentruatransmite

    nmoddirectunmesaj.

    Compoziiile deschise sau nchise au la baza organizarea locatiilor

    centrelordeinteresprecumsiamiscariivectorialedictatedeacestea.

    Compozitia nchisa tinde sa adune n anumite locuri plastice din

    interiorul imaginii actiunea care face obiectul intrigii vizuale. In

    elaborarilestructuraledeschise,elementeledelimbajcautauncentrude

    interesipoteticnafaralimitelorcadrului.

    Dinamismul statismul sau unei compozitii este determinat pe

    deoparte, dupa cum am aratat, de formatul cadrului, de organizarea

    liniilordefortaorizontalesauverticale(pentrustatic)sauoblice(pentru

    dinamic),precumsidegasireavectorilorsaudeinluentaconceptualaa

    unorelementesimbolcurolactivnnarareaimaginii.

    Compunerilepediagonala,dinamiceprinexcelenta,aucabazacitirea

    imaginii de la stanga la dreapta. Astfel putem vorbi despre doua

    diagonaleclasice:ceaascendent (stanga jos-dreaptasuscaredenota

    optimism, avant) si descendent (stanga sus-dreapta jos care denota

    retinere,pesimism,greutate).

    FotograiedeRichardAvedon

    2423

  • Dintrefotograiidemodaces-auairmatdupace

    de-AlDoileaRazboiMondial amintimpe Irvin

    PennsiRichardAvedon.

    COMPOZIIAIMAGINIIFOTOGRAFICE

    Fata de altemedii artistice clasice, fotograiamizeaza pe un element

    speciic ei, aceea de recognoscibilitate a subiectilor cuprinsi n

    fotograma.Acestlucruvorbestedesprefaptulcanafaramodurilorde

    interpretare vizuala a spatiului si de gandire plastica a imaginii,

    elementele cuprinse n imaginepot deveni n primul rand simboluri.

    Semiotica fotograieieste totusiajutatadeprincipiilevizualecomune

    celorlaltemijloacedeexprimarevizuala.

    Cadrulimaginiifotograicereprezintaspatiulplasticalesdefotograf

    pentruarealizaocompozitievizuala.Optiuneapentruunanumitcadru

    esteinluentatainitialdeformatulcamereifotosipoateimodiicatde

    catreautornfunctiedeanumitenecesitaticompozitionalesaunfunctie

    de modelul afectiv pe care acesta l poate transmite. Formatul

    dreptunghicafostgandit,ncadelanceputurideartisti,caiindspeciic

    nfunctiedeverticalitatesauorizontalitatepentruportretsirespectiv

    pentru peisaj. Insa modul creativ de elaborare a subiectelor

    contemporane au facut ca alegerea verticalei sau orizontalei sa ie

    stabilitanraportcuperceptiaprivitorului.

    Cadrulfotograicsepoateorganizaduparegulatreimilor,oproportie

    armonica stabilita de-a lungul timpului de catre artisti, cu rol

    compozitionaldeplasareaunorelementedeinteresdelimbajvizualn

    zonecareconduclaoreceptareplasticaalor.

    Formatulvertical:Formatulorizontal:Regulatreimii

    evidentiereasubiectuluicontextualizareasubiectului

    Formeitipuricompoziionalenfotograie.

    Ansamblul elementelor de limbaj plastic pot construi forme si tipuri

    compozitionalevizuale.

    Reguliledecompozitieaucascopprincipalevidentiereasubiectuluisi

    dirijareapriviriicatreoanumitazonadinfotograie,pentruatransmite

    nmoddirectunmesaj.

    Compoziiile deschise sau nchise au la baza organizarea locatiilor

    centrelordeinteresprecumsiamiscariivectorialedictatedeacestea.

    Compozitia nchisa tinde sa adune n anumite locuri plastice din

    interiorul imaginii actiunea care face obiectul intrigii vizuale. In

    elaborarilestructuraledeschise,elementeledelimbajcautauncentrude

    interesipoteticnafaralimitelorcadrului.

    Dinamismul statismul sau unei compozitii este determinat pe

    deoparte, dupa cum am aratat, de formatul cadrului, de organizarea

    liniilordefortaorizontalesauverticale(pentrustatic)sauoblice(pentru

    dinamic),precumsidegasireavectorilorsaudeinluentaconceptualaa

    unorelementesimbolcurolactivnnarareaimaginii.

    Compunerilepediagonala,dinamiceprinexcelenta,aucabazacitirea

    imaginii de la stanga la dreapta. Astfel putem vorbi despre doua

    diagonaleclasice:ceaascendent (stanga jos-dreaptasuscaredenota

    optimism, avant) si descendent (stanga sus-dreapta jos care denota

    retinere,pesimism,greutate).

    FotograiedeRichardAvedon

    2423

  • Echilibrul vizual sta la baza gandirii organizatorice a cadrului.

    Echilibrulvorbestedespreraportulsus-jossistanga-dreaptancadru.O

    imagineesteechilibrataatuncicandpentruunelementdintr-ozonaa

    cadrului exista un altul ntr-o zona opusa, care l contrabalanseaza

    apelandlasimilitudinesaucontrast.

    Compozitiedeschisa Compozitienchisa Compozitiedinamica Compozitiestatica

    SchemacompozitionalanspiralaSchemacompozitionalapiramidala

    Schemelecompoziionalepotidemaimultefeluri:

    a)npiramida:

    cuvarfulnsusmasivitate,stabilitate,ierarhie piramidarasturnatadinamica,instabilitate

    b)nspiraladinamism,miscare

    c)circularaprivireaestedirijataspreinteriorulimaginii,

    d)elipticasubiectedinamicencompozitiinchise

    e)pediagonalespatialitatesidinamism,compozitiedeschisa

    f)peregistre:

    orizontalestabilitate,subiectestatice,ierarhizare

    verticaleascensiune,

    Utilizarea , permite fotografului un joc aldiverselor distane focale

    perspectivarii si implicit,aldeformarilor.Punctuldestatiereprezinta

    loculdeundesefacefotograia.Elpoateinluentadinpunctdevedere

    sentimentalmodulprincarevaireceptatalucrarea.

    Ofotograieplonjata,puneautorulsitotodatapubliculpenivelulprivirii

    superioare, el face o harta evaluativa a subiectului, un studiu al

    ansamblului. Relationarea se face astfel ntre componentele cadrului;

    ntreobiect-obiect,obiect-context.

    Privirea direct pune pe picior de egalitate subiectul cu privitorul.

    Dimensionarea lucrarii confera publicului relationarea directa cu

    actiunea.Esteoperspectivacontextualizanta.

    Contraplonjareaidealizeazasubiectul,lpunepeunpostamentsimbolic,

    sievidentiazarelatiadintreelementeledincadru.

    Profunzimeadecmpdeinesteplanurilespatialealeimaginii.Estezona

    din fata si din spatele planului focalizat, n cuprinsul careia toate

    obiectele sunt reprezentate clar n fotograie. Profunzimea de camp

    indicazonadeinteresaimaginii(subiectul).

    Dinpunctdevederedescriptiv,fotografulpoateinluentaprinimaginea

    produsadeelcuajutorulunorinstrumentedenaturatehnica(ncadrare,

    timpuldeexpunere, focalizare,punctuldestatie), felul ncareseface

    documentarea, determinand astfel un anumit context personal de

    descriereaevenimentului.

    2625

  • Echilibrul vizual sta la baza gandirii organizatorice a cadrului.

    Echilibrulvorbestedespreraportulsus-jossistanga-dreaptancadru.O

    imagineesteechilibrataatuncicandpentruunelementdintr-ozonaa

    cadrului exista un altul ntr-o zona opusa, care l contrabalanseaza

    apelandlasimilitudinesaucontrast.

    Compozitiedeschisa Compozitienchisa Compozitiedinamica Compozitiestatica

    SchemacompozitionalanspiralaSchemacompozitionalapiramidala

    Schemelecompoziionalepotidemaimultefeluri:

    a)npiramida:

    cuvarfulnsusmasivitate,stabilitate,ierarhie piramidarasturnatadinamica,instabilitate

    b)nspiraladinamism,miscare

    c)circularaprivireaestedirijataspreinteriorulimaginii,

    d)elipticasubiectedinamicencompozitiinchise

    e)pediagonalespatialitatesidinamism,compozitiedeschisa

    f)peregistre:

    orizontalestabilitate,subiectestatice,ierarhizare

    verticaleascensiune,

    Utilizarea , permite fotografului un joc aldiverselor distane focale

    perspectivarii si implicit,aldeformarilor.Punctuldestatiereprezinta

    loculdeundesefacefotograia.Elpoateinluentadinpunctdevedere

    sentimentalmodulprincarevaireceptatalucrarea.

    Ofotograieplonjata,puneautorulsitotodatapubliculpenivelulprivirii

    superioare, el face o harta evaluativa a subiectului, un studiu al

    ansamblului. Relationarea se face astfel ntre componentele cadrului;

    ntreobiect-obiect,obiect-context.

    Privirea direct pune pe picior de egalitate subiectul cu privitorul.

    Dimensionarea lucrarii confera publicului relationarea directa cu

    actiunea.Esteoperspectivacontextualizanta.

    Contraplonjareaidealizeazasubiectul,lpunepeunpostamentsimbolic,

    sievidentiazarelatiadintreelementeledincadru.

    Profunzimeadecmpdeinesteplanurilespatialealeimaginii.Estezona

    din fata si din spatele planului focalizat, n cuprinsul careia toate

    obiectele sunt reprezentate clar n fotograie. Profunzimea de camp

    indicazonadeinteresaimaginii(subiectul).

    Dinpunctdevederedescriptiv,fotografulpoateinluentaprinimaginea

    produsadeelcuajutorulunorinstrumentedenaturatehnica(ncadrare,

    timpuldeexpunere, focalizare,punctuldestatie), felul ncareseface

    documentarea, determinand astfel un anumit context personal de

    descriereaevenimentului.

    2625

  • Noiunidecromatologie

    Clasate dupa originea lor, culorile pot i primare, adica originare, si

    secundare,adicarezultanddincombinatiaadouaculoriprimare.

    Culorileprimaresunt:rosu,galbensialbastru.

    Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinatia culorilor

    primare,douacatedoua.Deexemplu:rosucualbastrudaviolet;rosucu

    galbemdaoranj;galbencualbastrudaverde.

    Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot i sicomplementare

    necomplementare.Complementaresuntdouaculorioritreiculoricare

    prinamesteculopticredauluminaalba;galbenamestecatcuvioletdasi

    elalb;oranjcualbastru,deasemenea,alb;totastfel,rosuunitcualbastru

    si galben; oranj cu verde si cu violet. Aceste culori complementare

    formeaza game bine deinite de culori, care se caracterizeaza prin

    armoniesiechilibru.

    Dupafelulncareculorileimpresioneazaochiulsidupaefectuliziologic

    organic,culorilesedenumesc .Deexemplu:rosul,galbenulsicaldeireci

    oranjulsuntculoricalde;iarverdele,albastrulsivioletul,culorireci.

    Contrastecromatice

    Contrastulnsine

    Elsenastecandculorilepuresuntfolositengruparimulticolore.Albulsi

    negrul pot augumenta vivacitatea efectului. Daca este realizat ntre

    culorileprimare,stecelmaiputernicdintrecontraste.

    Contrastulcald-rece

    Cel mai mare efect al acestui contrast se atinge prin culorile

    portocaliu/rosusialbastru/verde.Toatecelelalteculorireciapardupa

    contrastullorfatadetonurilemaicaldesaumaireci.

    Contrastulcomplementar

    In cercul cromatic de 12 culori, complementarele sunt opuse una

    celeilalte (rosu-verde, galben-violet, albastru-orange). Culorile

    complementare seexalta unelepe langa altele,pana la ceamaimare

    putereluminoasa.

    Contrastuldecalitate

    Acest contrast consta n opozitia culorilor stralucitoare si a culorilor

    stinse. Atenuarea se poate face cu negru, cu alb, cu gri sau cu culori

    complementare.

    Contrastuldecantitate

    Acestcontrastsebazeazapeopozitiasuprafetelorcoloratedemarimi

    diferite.Utilizareaculorilorincantitatidiferitecreazatensiune.

    Contrastulsimultan

    Efectul sau se bazeaza pe legea complementarelor, dupa care iecare

    culoare cere, psihologic, culoarea opusa, complementul sau. Daca

    aceasta culoare nu este prezenta, ochiul produce simultan culoarea

    complementara. Alaturi de un verde puternic, un cenusiu neutru va

    pareacauncenusiuroscat,ntimpceunrosuputernicactioneazaasupra

    aceluiasicenusiu,facandu-lsaparacenusiuverzui.

    Contrastulclar-obscur

    Acesttipdecontrastprivestefolosireadiferitelorluminozitatisivalori

    tonalealeculorilor.Toateculorilepotiluminatecualbsin tunecatecu

    negru.Pentruiecareculoaretrebuiesasestabileascaoscaladetonurice

    corespundescaleiclarobscurului.

    Bibliograie

    1.AndreasFeininger,Fotografulcreator,EdituraMeridiane,1967

    2.MateiBejenaru,Introducerenfotograie,EdituraPolirom,2007

    2827

  • Noiunidecromatologie

    Clasate dupa originea lor, culorile pot i primare, adica originare, si

    secundare,adicarezultanddincombinatiaadouaculoriprimare.

    Culorileprimaresunt:rosu,galbensialbastru.

    Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinatia culorilor

    primare,douacatedoua.Deexemplu:rosucualbastrudaviolet;rosucu

    galbemdaoranj;galbencualbastrudaverde.

    Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot i sicomplementare

    necomplementare.Complementaresuntdouaculorioritreiculoricare

    prinamesteculopticredauluminaalba;galbenamestecatcuvioletdasi

    elalb;oranjcualbastru,deasemenea,alb;totastfel,rosuunitcualbastru

    si galben; oranj cu verde si cu violet. Aceste culori complementare

    formeaza game bine deinite de culori, care se caracterizeaza prin

    armoniesiechilibru.

    Dupafelulncareculorileimpresioneazaochiulsidupaefectuliziologic

    organic,culorilesedenumesc .Deexemplu:rosul,galbenulsicaldeireci

    oranjulsuntculoricalde;iarverdele,albastrulsivioletul,culorireci.

    Contrastecromatice

    Contrastulnsine

    Elsenastecandculorilepuresuntfolositengruparimulticolore.Albulsi

    negrul pot augumenta vivacitatea efectului. Daca este realizat ntre

    culorileprimare,stecelmaiputernicdintrecontraste.

    Contrastulcald-rece

    Cel mai mare efect al acestui contrast se atinge prin culorile

    portocaliu/rosusialbastru/verde.Toatecelelalteculorireciapardupa

    contrastullorfatadetonurilemaicaldesaumaireci.

    Contrastulcomplementar

    In cercul cromatic de 12 culori, complementarele sunt opuse una

    celeilalte (rosu-verde, galben-violet, albastru-orange). Culorile

    complementare seexalta unelepe langa altele,pana la ceamaimare

    putereluminoasa.

    Contrastuldecalitate

    Acest contrast consta n opozitia culorilor stralucitoare si a culorilor

    stinse. Atenuarea se poate face cu negru, cu alb, cu gri sau cu culori

    complementare.

    Contrastuldecantitate

    Acestcontrastsebazeazapeopozitiasuprafetelorcoloratedemarimi

    diferite.Utilizareaculorilorincantitatidiferitecreazatensiune.

    Contrastulsimultan

    Efectul sau se bazeaza pe legea complementarelor, dupa care iecare

    culoare cere, psihologic, culoarea opusa, complementul sau. Daca

    aceasta culoare nu este prezenta, ochiul produce simultan culoarea

    complementara. Alaturi de un verde puternic, un cenusiu neutru va

    pareacauncenusiuroscat,ntimpceunrosuputernicactioneazaasupra

    aceluiasicenusiu,facandu-lsaparacenusiuverzui.

    Contrastulclar-obscur

    Acesttipdecontrastprivestefolosireadiferitelorluminozitatisivalori

    tonalealeculorilor.Toateculorilepotiluminatecualbsin tunecatecu

    negru.Pentruiecareculoaretrebuiesasestabileascaoscaladetonurice

    corespundescaleiclarobscurului.

    Bibliograie

    1.AndreasFeininger,Fotografulcreator,EdituraMeridiane,1967

    2.MateiBejenaru,Introducerenfotograie,EdituraPolirom,2007

    2827

  • Iasi,Str.CuzaVodanr.29

    700040

    Tel.Rectorat:0232212549

    email:[email protected]

    UNIVERSITATEADEARTE

    GEORGEENESCUIAI

    Iasi,Str.Sararieinr.189

    700451

    Tel.Secretariat:0232255333

    email:[email protected]

    FACULTATEADEARTE

    VIZUALEIDESIGN

    www.arteiasi.ro

    Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15Page 16Page 17Page 18Page 19Page 20Page 21Page 22Page 23Page 24Page 25Page 26Page 27Page 28Page 29Page 30