of 210 /210
Beneficiar : Agentia Pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est Flux I : Abruzzo, Sant’Angelo - Italia Flux II : Andalucia, Malaga - Spania Flux III : Extremadura, Badajoz – Spania Flux IV: Toscana, Florenta - Italia Ghid de bune practici Cresterea capacitatii inovative a firmelor din Regiunea Nord-Est prin imbunatatirea calitatii serviciilor de consultanta si managementul inovatiei – Proiect Mobilitati [email protected] LLP-LdV/PLM/2009/RO/007

Ghid de bune practici - crsnordest.ro.… · de parteneri in 29 de tari europene si ... • Raportarea financiara si tehnica catre Comisia Europeana si ... ramas aceeasi pe toata

Embed Size (px)

Text of Ghid de bune practici - crsnordest.ro.… · de parteneri in 29 de tari europene si ... •...

  • Beneficiar : Agentia Pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

    Flux I : Abruzzo, SantAngelo - Italia

    Flux II : Andalucia, Malaga - Spania

    Flux III : Extremadura, Badajoz Spania

    Flux IV: Toscana, Florenta - Italia

    Ghid de bune practici Cresterea capacitatii inovative a firmelor din

    Regiunea Nord-Est prin imbunatatirea calitatii

    serviciilor de consultanta si managementul

    inovatiei Proiect Mobilitati [email protected]

    LLP-LdV/PLM/2009/RO/007

  • 1

    CUPRINS

    Introducere2

    Capitolul 1: Experienta italiana Abruzzo, SantAngelo..3

    Capitolul 2: Experienta italiana Toscana, Florenta27

    Capitolul 3: Experienta spaniola Andalucia, Malaga129

    Capitolul 4: Experienta spaniola Extremadura, Badajoz.174

    Concluzii......207

  • 2

    Introducere

    Descrierea proiectului

    Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a implementat impreuna cu Agentia Nationala

    pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale proiectul de

    mobilitati [email protected] - Cresterea capacitatii inovative a firmelor din Regiunea Nord-Est prin

    imbunatatirea calitatii serviciilor de consultanta si managementul inovatiei , finantat prin

    programul Leonardo Da Vinci Mobilitati.

    Proiectul a presupus formarea profesionala a unui numar de 20 de tineri angajati (pana in 36 de

    ani) ai ADR Nord-Est, in promovarea culturii antreprenoriale inovative si managementul

    inovatiei, prin efectuarea unor stagii de practica (plasament) in patru institutii partenere din Italia

    si Spania. Prin aceste stagii transnationale de instruire s-a urmarit stimularea competitivitatii

    regionale, prin dezvoltarea sistemului de sprijin si a culturii antreprenoriale, constientizarea

    rolului inovarii regionale si prin cresterea capacitatii inovative a beneficiarilor de Fonduri

    Structurale. Participantii au beneficiat de instruire in urmatoarele domenii de specializare ale

    inovarii: Strategii Inovative, Programe de Finantare a Inovarii ; Transferul de tehnologie

    universitate-intreprindere ; Proiecte Inovative si Analiza capacitatii inovative a firmelor.

    Institutia de primire/intermediere

    Numar de participanti

    Perioada Durata

    Metron 4 10-30.05.2010 3 saptamani

    Spanish Internship Consulting

    4 31.05-20.06.2010 3 saptamani

    Universidad Extremadura

    6 31.05-20.06.2010 3 saptamani

    Open Plan Consulting 4 12.07-01.08.2010 3 saptamani

  • 3

    CAPITOLUL 1: EXPERIENTA ITALIANA

    Abruzzo, SantAngelo

    Organizatie gazda: Metron SRL

    Este o firma de consultanta care colaboreaza indeaproape cu Administratia Publica in sectorul

    Mediului, Calitatii (este certificata ISO 9001:2000), Securitatii Locurilor de Munca, redactarii si

    gestionarii proiectelor comunitare.

    Actualmente este implicata in peste 30 de proiecte comunitare si lucreaza impreuna cu alti 160

    de parteneri in 29 de tari europene si extracomunitare.

    Sectorul in care a avut cel mai mare succes este cel al Inovarii: in ultima licitatie europeana

    referitoare la proiectele de tip RIS NAC (Strategii Regionale de Inovare pentru Noile Tari

    Asociate) dintr-un total de 33 de proiecte finantate METRON a primit finantare pentru 7 dintre

    acestea (3 in Romania, 2 in Slovacia, 1 in Bulgaria si 1 in Elvetia).

    STUDII REZULTATE:

    Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii

    STUDIU 1. STRATEGIA REGIONALA DE INOVARE

    ANALIZA COMPARATIVA

    RIS ABRUZZO RIS DISCOVER NE ROMANIA

    PREZENTARE GENERALA

    RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Documentul este rodul muncii unei echipe de experti din Agentia pentru Dezvoltare Regionala

    Nord-Est, Metron Srl Italia, Fundecyt si Infyde Din Spania si propune prima strategie regionala

    de inovare din Regiunea Nord-Est. Menirea sa este de a asigura conditiile pentru extinderea si

    diversificarea ofertei de inovare, sa dezvolte structurile de transfer tehnologic si sa raspunda

    nevoilor de inovare a agentilor economici in general.

  • 4

    RIS ABRUZZO

    Datorita iesirii cu dificultate si cu sacrificii de sub Obiectivul 1, regiunea Abruzzo a fost nevoita

    sa dezvolte o strategie, cu scopul clar de a favoriza dezvoltarea ei sociala si economica. Astfel

    a luat nastere Strategia de Inovare Regionala, un important mijloc pentru cresterea economica,

    permitand regiunii sa aiba contact permanent cu realitatea productiva.

    OBIECTIVE

    RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta si implementa o strategie inovativa regionala

    in Regiunea Nord-Est a Romaniei, care sa contribuie la cresterea competitivitatii regionale si

    valorificarea potentialului economic al acesteia, prin dezvoltarea unui sistem de sprijin a culturii

    si constientizarii rolului inovarii regionale.

    Ca obiectiv strategic, prin acest proiect se urmareste stimularea factorilor politici in ceea ce

    priveste politicile de cercetare si inovare si de a facilita integrarea universitatilor si institutelor de

    cercetare, impreuna cu IMM-urile si companiile specializate in asigurarea suportului necesar

    IMM-urilor in cadrul retelelor inovative regionale si nationale.

    Obiective specifice:

    Stabilirea cadrului pentru identificarea nevoilor de inovare in dezvoltarea unei afaceri cu

    implicarea mediului academic si a institutelor de cercetare in rezolvarea acestor nevoi.

    Dezvoltarea sistemului de sprijin, a culturii si constientizarii rolului inovarii in dezvoltarea

    economiei regionale.

    RIS ABRUZZO

    Obiectivul principal al RIS Abruzzo este cresterea dezvoltarii si a competitivitatii in regiunea

    Abruzzo prin cresterea puterii sale inovative.

    Proiectul a permis:

    - Regiunii Abruzzo sa combine prevederile programelor tradionale ( Planul Regional de

    Dezvoltare, un document provizoriu, DOCUP, un document de lucru pentru zonele

    industrializate) cu rezultatele programelui RIS;

    - cunoasterea nevoii si capacitatii de inovare a IMM-urilor din regiune;

  • 5

    - cresterea competitivitatii IMM-urilor, precum si a pietii lor de desfacere gratie unui

    management indreptat spre inovare.

    In concluzie, programul a permis sistemului din Regiunea Abruzzo sa puna la punct o

    modalitate de gestionare a procesului inovativ prin definirea cadrului strategic pentru inovarea

    regionala, crearea retelei de promovare si cooperare in interiorul si in afara regiunii.

    FORMAREA PARTENERIATULUI

    RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Coordonatorul acesui proiect a fost Agentia pentru Dezvotare Regionala Nord-Est, organism

    non-guvernamental, de utilitate public, cu personalitate juridic, misiunea Ageniei fiind aceea

    de a genera dezvoltare economico - social n Regiunea Nord-Est, de a elabora i promova

    strategii pentru a atrage resurse, identifica i implementa programe de finanare.

    Partenerii proiectului: Metron SRL Italia este o companie privat care ofer servicii de

    consultan firmelor, consoriilor i instituiilor publice, fiind implicat de asemenea n proiecte

    inovative care sprijin dezvoltarea economic a regiunilor si Fundaia pentru Dezvoltare

    tiinific i Tehnologic (FUNDECYT) are un rol principal n dezvoltarea strategiei economice

    i inovative n Regiunea Extremadura din Spania.

    Un rol important al partenerilor UE si Consultantului International al Procesului este acela de a

    furniza metodologia, contactele si conexiunile pentru a integra dezvoltarea regionala existenta si

    organizatiile de cercetare, dezvoltare si inovare in retelele europene si a promova cooperarea

    intre companiile regionale si europene, centrele tehnologice si universitati.

    RIS ABRUZZO

    In 16.10.1997 s-a aprobat prin Hotararea Consiliului Regional nr. 2599 formarea Comitetului de

    Coordonare cu rol in:

    aprobarea proiectului si a principalelor domenii de dezvoltare;

    studierea rezultatelor in timpul fazei de evaluare;

    examinarea primelor rezultate a grupurilor de lucru si identificarea proiectelor majore;

    examinarea draft-urilor pentru cateva proiecte majore si aprobarea metodologiei pentru

    draft-ul final;

    aprobarea proiectelor majore si a raportului final.

    Din acest comitet faceau pate toate partile interesate in procesul de inovare, directori din

    sectorul de programare, din cel de formare politici internationale, astfel incat sa fie asigurata

    interactiunea intre programul RIS si metdele traditionale de programare.

  • 6

    Au avut loc mai multe intalniri ale partenerilor, care aveau rolul de:

    - a aproba proiectul si directiile principale de actiune;

    - examinarea rezultatelor analizei initiale;

    - examinarea finala a indicatorlor si constituirea grupurilor de lucru;

    - analiza primelor rezultate a grupurilor de lucru si evidentierea proiectelor majore;

    - analiza draft-ului pentru cateva proiecte majore si aprobarea metodologiei pentru draft-ul

    final;

    - aprobarea proiectelor si a raportului final.

    MANAGEMENTUL PROIECTULUI

    RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Pentru a duce la indeplinire functia de management, in cadrul proiectului DISCOVER NE au fost

    create structuri organizationale care sa indeplineasca activitatile aferente acestei functii.

    Pentru realizarea planificarii zilnice si coordonarii activitatilor proiectului, precum si pentru

    organizarea financiara si administrativa a proiectului, coordonatorul proiectului (ADR NE) a

    constituit o Unitate de Management (UM).

    Comitetul de Coordonare (CC), prin intalniri periodice, fiecare membru putand propune

    modificari si imbunatatiri la activitatile managemantului, ii revine sarcina de supraveghere si are

    rolul de a superviza intregul proces si de a pregati premisele de integrare a rezultatelor

    proiectului in politica regionala.

    Comitetul de Coordonare (CC) al proiectului este constituit din actorii-cheie din regiune (actori

    politici si decizionali, reprezentanti ai mediului de afaceri si financiar) si are ca responsabilitati

    supravegherea activitatilor proiectului si a calitatii acestora.

    Structura Comitetului de Coordonare este urmatoarea:

    Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

    Consiliul Judetean Neamt

    Directia Regionala de Statistica Neamt

    Ministerul Economiei si Comertului

    Institutul de Cercetari Economice si Sociale Gh.Zane Iasi

    Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica Iasi

  • 7

    Institutul de Cercetari Biologice Iasi

    CEFIDEC Vatra Dornei

    Plantavorel SA Piatra Neamt

    Electrocontact SA Botosani

    Asociatia Oamenilor de Afaceri 2003 Iasi

    Centrul de Cercetare si Transfer Tehnologic Polytech din cadrul Universitatii Tehnice

    Gh.Asachi Iasi

    Camera de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui

    Panelul de Referinta (PR), organism tehnic, identifica obiectivele, masurile si recmandarile

    incluse in strategia de inovare regionala. Supervizeaza implementarea si dezvoltarea

    activitatilor din proiect, in vederea imbunatatirii impactului acestuia asupra dezvoltarii socio-

    economice regionale. Sarcina de dezvoltare revine Panelului de Referinta.

    Structura Panelului de Referinta este:

    ADR Nord-Est

    Consiliul Judetean Iasi

    Universitatea Al.I.Cuza Iasi

    Universitatea din Bacau

    BCR Sucursala Piatra Neamt

    Parcul Industrial Tehnopolis Iasi

    Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Oficiul Teritorial Iasi

    Camera de Comert Industrie si Agricultura Bacau

    Centrul de Cercetari Textile Iasi

    Universitatea George Bacovia Bacau

    Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii Biroul Regional Iasi

    Universitatea Stefan cel Mare Suceava

    Parc Industrial HIT SRL Hemeius jud.Bacau

    Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad Iasi

    METRON SRL Italia

  • 8

    Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintei si Tehnologiei (FUNDECYT) Spania

    Consultantul International de Proces dl. Jaime del Castillo

    Principalele responsabilitati ale Unitatii de management:

    Coordonarea financiara si administrativa a activitatilor;

    Coordonarea activitatiilor partenerilor;

    Organizarea, documentarea si animarea intalnirilor aferente proiectului

    Raportarea financiara si tehnica catre Comisia Europeana si catre partenerii implicati in

    proiect;

    Monitorizarea continua a proiectului;

    Participarea si implicarea in toate intalnirile de coordonare ale proiectului.

    RIS ABRUZZO

    Unitatea de management a fost constituita tot prin Hotararea Consiliului Regional nr. 2599, si a

    ramas aceeasi pe toata durata proiectului. A avut rolul de a implementa proiectul si de a

    coordona grupurile de lucru.

    Grupurile de lucru s-au infiintat dupa stabilirea directiilor principale de actiune si au fost grupate

    in doua categorii: primele trei erau generale, iar celelate trei aveau caracter specific.

    Grupurile au fost structurate astfel:

    - inovatie tehnologica;

    - credit si finante;

    - managementul resurselor umane;

    - legislatie comunitara;

    - administratie publica;

    - legislatie regionala.

    ANALIZA SWOT - RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Analiza SWOT este folosita pentru a evalua Punctele tari, Punctele slabe, Oportunitatile si

    Amenintarile referitoare la un proiect. Primele doua sunt caracteristici interne ale unei organizatii

    (in cazul nostru ne referim la sectorul CDI din Regiunea Nord-Est). Oportunitatile si Amenintarile

    provin din afara organizatiei.

  • 9

    PUNCTE TARI

    Existenta unor resurse umane bine pregatite ce activeaza in sectorul CDI si IT;

    Existenta a trei centre universitare care au in preocuparile de baza si cercetarea

    stiintifica, inventica, inovarea tehnologica, IT;

    Existenta infrastructurii de baza pentru cercetare, dezvoltare, inovare si transfer

    tehnologic, 79 de unitati (cca.12% din numarul total la nivel national);

    Existenta in regiune a 13.3% din intreprinderile cu activitate de inovare existente la nivel

    national;

    Existenta in regiune a unor firme specializate in producerea de software si furnizarea

    serviciilor IT;

    Infrastructura de telecomunicatii bine dezvoltata si cu un grad ridicat de acoperire;

    Existenta drumului european E85 ce strabate regiunea pe directia nord-sud, a

    coridorului paneuropean IX si a celor trei aeroporturi internationale Bacau, Iasi si Suceava;

    Existenta unor domenii de activitate cu potential de dezvoltare, inclusiv prin inovare, cum

    ar fi: Prelucrarea superioara a lemnului, industria alimentara, industria textila, ITC, masini unelte

    si echipamente, agricultura biologica, turism,dezvoltare durabila a sectorului energetic.

    PUNCTE SLABE

    Insuficienta finantare a sectorului CDI atat din surse publice cat si private;

    Nivel redus al investitiilor in modernizare, retehnologizare;

    Insuficienta colaborare intre centrele de cercetare/universitati si mediul de afaceri in

    utilizarea rezultatelor cercetarii si realizarii transferului tehnnologic catre economie;

    Accesarea insuficienta de catre companii a finantarilor disponibile (credite, granturi);

    Numar redus de intreprinderi certificate ISO;

    Ponderea scazuta a investitiilor straine in Regiunea Nord Est;

    Productivitatea muncii scazuta la nivelul regiunii Nord Est;

    Nivelul redus al culturii antreprenoriale si inovative.

  • 10

    OPORTUNITATI

    Aderarea Romniei la UE, importana inovrii fiind recunoscut n cadrul politicilor

    europene;

    Oportuniti de finanare a proiectelor CDI prin Programul FP7 i prin fondurile

    structurale;

    Creterea gradului de contientizare a rolului sectorului CDI n dezvoltarea economic a

    regiunilor;

    Posibilitatea dezvoltrii mediului de afaceri ca rezultat al construciei parcurilor

    industriale tiinifice i a incubatoarelor de afaceri;

    Creterea dinamicii sectorului IMM;

    Dezvoltarea din ce n ce mai rapid a comerului electronic i a pieei e-business;

    Creterea interesului companiilor strine de a-i localiza filiale datorit aderrii Romniei

    la UE;

    Posibilitatea ca, prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea s susin mediul

    de afaceri regional i s devin puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;

    Posibilitatea dezvoltrii schimburilor comerciale datorit amplasrii regiunii pe viitoarea

    grani de Est a Uniunii Europene;

    Dezvoltarea primei strategii regionale pentru inovare.

    AMENINTARI

    Migraia forei de munc calificate i specializate din cercetare-inovare ctre alte regiuni

    i ri care ofer un salariu mai motivant;

    Competitivitatea redus a firmelor din regiune pe piaa european;

    Creterea volumului de produse de import pe piaa romaneasc;

    Nivelul mare al pirateriei n IT pune n pericol dezvoltarea acestui sector;

    Disponibilitate redus a intreprinderilor pentru realizarea de cheltuieli n CDI, n special

    datorit implicaiilor financiare;

    Inexistena unei structuri care s integreze sistemul de inovare la nivel regional;

    Lipsa de coordonare ntre diferitele politici sectoriale cu implicaii n dezvoltarea

    sectorului CDI.

  • 11

    RIS ABRUZZO

    PUNCTE TARI

    Buna infrastructura in domeniul cercetarii ( patru universitati, Parcul Stiintific si

    Tehnologic din Abruzzo, etc.);

    Sistem industrial variat existenta multor firme internationale pe intreg teritoriul regiunii,

    un numar mare de IMM-uri;

    Mediul social pozitiv;

    Economie diversificata care utilizeaza resursele existente pe intreg teritoriul tarii;

    Pozitie geografica strategica.

    PUNCTE SLABE

    Management inadecvat pentru IMM uri ( multe IMM-uri s-au dezvoltat din activitati

    traditionale artizanale, fara capacitate manageriala);

    Dezvoltare insuficienta a serviciilor catre companii;

    Politica administrativa incapabila de a gasi strategii si programe de dezvoltare regionala

    Resurse umane limitate;

    Slabe interactiuni intre institutele de cercetare si domeniul productive;

    Lipsa infrastructurii ( ex. calea ferata);

    Dificultati in obtinerea finantarii.

    DEZVOLTAREA STRATEGIEI SI CONCLUZII RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA

    Etape derulate in elaborarea Strategiei Regionale de Inovare:

    1. Analiza nevoilor de inovare ale IMM-urilor din regiune;

    2. Analiza ofertei provenita din mediul academic, de cercetare si de la structurile de sprijin

    pentru mediul de afaceri;

    3. Aprobarea Strategiei Regionale de Inovare de ctre Comitetul Regional pentru

    Planificare (CRP) Piatra-Neam, 10 aprilie 2008.

  • 12

    Strategia genereaz un sistem n inovarea regional care, pe lng creterea eforturilor

    manageriale n CDI va conduce la mbuntirea relaiilor dintre mediile care solicit i ofer

    tehnologie (mediul de producie i mediul tehnologic care n momentul de fa interacioneaz

    foarte slab). Din cauza acestui lucru, este necesar s se insiste pe gsirea unui consens ntre

    eforturile diferitelor organizaii implicate n procesul de inovare (administraie regional,

    companii, universiti, centre tehnologice, asociaii, fundaii, etc.) astfel nct toate s contribuie

    la realizarea unei strategii pertinente i coerente definit pe baza consensului.

    RIS ABRUZZO

    Conform oportunitatilor oferite de proiectul pilot RTP, Regiunea Abruzzo a prezentat un plan de

    lucru aprobat de Comisia Europeana, care a inceput simultan in mai multe tari.

    Comisia Europeana a permis extinderea perioadei pentru proiectul RTP care a devenit Proiectul

    RIS. Acesta avea ca obiectiv integrarea cercetarii si a politicii de dezvoltare tehnologica cu

    politica social-economica regionala, tintind la cresterea competitivitatii economiei regionale.

    Propuneri de imbunatatire a Strategiei de Inovare a Regiunii Nord-Est

    In regiunea Nord-Est, cercetarea este conceputa ca un domeniu universitar i academic, pe de

    o parte, iar pe de alta parte, IMM-urile nu sunt suficient contiente de rolul lor n sectorul

    industrial i potenialul lor este nc necunoscut, subestimat i neexprimat. Astfel, desi

    Regiunea Nord-Est a Romniei are un potenial tiintific ridicat, viziunea general a actorilor din

    cercetare-dezvoltare este nc mprit i centrat prea mult spre interiorul rii i n interiorul

    mediului academic.

    Inovarea trebuie s depeasc etapa aciunilor izolate, a accidentalului i a iniiativelor

    personale ea trebuie s devin un fenomen de mas, caracteriznd abordarea majoritii

    IMM-urilor din sectoarele noastre prioritare.

    Pentru aceasta, e nevoie de implementarea unui sistem regional, care s ofere toate

    instrumentele de care au nevoie companiile din Regiune pentru a inova sau a adopta inovaii,

    asigurarea diseminarii informatiilor cu privire la inovare si la proiectele inovatoare pentru

    incurajarea intreprinderilor in folosirea inovarii ca oportunitate de dezvoltare, dar si introducerea

    clusterelor ca si metoda de dezvoltare prin cercetare si cunoastere.

  • 13

    STUDIU 2. PROGRAME DE FINANTARE DISPONIBILE IN DOMENIUL INOVARII IN

    REGIUNEA ABRUZZO

    1. LIFE +

    Natura si biodiversitate - Bune practici si/sau proiecte demonstrative care contribuie la

    realizarea obiectivelor privnd directiva UE PASARI SI HABITATE. Proiecte inovative pentru

    implementarea obiectivelor Oprirea pierderii biodiversitatii in 2010

    Politica de mediu

    Proiecte inovative in legatura cu orice arie prioritara de actiune prezentate in documentul LIFE

    +. Proiecte care sa contribuie la monitorizarea starii padurilor de pe teritoriul UE

    Informare si comunicare

    Campanie de informare a implementarii politicii de mediu in legatura cu LIFE+. Camapnie de

    constientizare de prevenire a incediilor in padure si instruire pentru pompierii silvicultori.

    2. Seventh framework programme (2007 to 2013)

    - Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica

    - activitati demonstrative care pot aduce un plus inovativ in domeniul tehnologic

    - alte activitati. 20.07.2010 19.35 milioane euro

    3. CIP-ICT PSP 2010 - 4

    Programul de sprijinire a politicii ICT PSP Policy Support Programme - are ca scop stimularea

    inovaiei i competitivitii prin scar mai larg i mai bun utilizare a TIC de ctre ceteni,

    guverne i firme.

    Consortiu format din minim 6 entitati juridice nationale (din statele membre UE) . Patru tipuri

    de instrumente au fost identificate:

    pilot de tip A - n domeniul construciilor, "iniiative n statele membre sau PSP TIC rile

    asociate;

    pilot de tip B - stimularea absorbiei de inovatoare, bazate pe TIC, servicii i produse;

    cele mai bune practici Reele (BPN) - Promovarea adoptarea unor standarde i specificaii

    pentru Biblioteci digitale europene;

    Reele tematice - Oferirea unui forum pentru prile interesate pentru schimb de experien.

    4. ECO INNOVATION 2010 Persoane juridice cu sediul in tari membre UE (public si

    privat).

  • 14

    n domeniul materialelor de reciclare:

    mbuntirea proceselor de sortare a deeurilor, cum ar fi construcii, industriale, de uz casnic,

    electrice i electronice uzate;

    Design ecologic i producia de bunuri de consum de nalt calitate, procese inovatoare de

    reciclare;

    Inovaii de afaceri care s consolideze competitivitatea industriilor de reciclare.

    n cldirea & sectorul construciilor:

    Produsele de construcie i a proceselor legate de faptul c reducerea consumului de resurse,

    ntruchipat de carbon i producerea de deeuri de produse. Mai multe materiale de construcii

    ecologice i procesele inovatoare de fabricaie.

    n sectorul de food & buturi:

    Produse inovatoare, inclusiv metode de ambalare i materiale care reduc impactul asupra

    mediului i de a maximiza utilizarea de materii prime din sectorul alimentar; de prelucrare mai

    curat i mai eficient a alimentelor i buturilor, astfel nct s reduc deeurile i creterea

    reciclrii materialelor i recuperare;

    mbuntirea eficienei proceselor de gestionare a apei care reduc utilizarea apei n industria

    alimentar i de buturi lanului de aprovizionare;

    Produse inovatoare, procese i servicii reducerea impactului asupra mediului de consum,

    inclusiv ambalarea, distribuia i deciziile de cumprare.

    n zona de afaceri si ecologizarea "inteligente" de achiziie:

    Produse inovatoare, care vor scdea impactul asupra mediului i utilizrii de resurse;

    Servicii facilitarea un meci mai bun ntre cererea i oferta de soluii eco-inovatoare i ajutnd

    eco-inovare n pia;

    Substituirea de materiale cu impact redus asupra mediului i eficiena resurselor mai mare (de

    exemplu, produsele ecologice), substituirea de materiale rare i utilizarea sporit a materiilor

    prime secundare;

    Ecologizarea i procese de producie curate de producie, inclusiv simbioz industrial; inovare

    treptat prin introducerea mecanismelor de re-producie i servicii de reparaii inovatoare.

    Acest apel este deschis tuturor persoanelor juridice care au sediul n rile eligibile, dar se va

    acorda prioritate pentru ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri). Grupuri de solicitani i a

    proiectelor care demonstreaz o valoare adugat european i au un potenial ridicat pentru

    replicarea pe pia sunt puternic ncurajate.

  • 15

    Domeniul 2. Parteneriatul public-privat si transferul de know-how

    STUDIU3. FISA DE OBSERVATIE PENTRU INTALNIREA DE AFACERI

    DINTRE MERON SRL SI UNIONE DEI COMUNI VAL VIBRATA

    Denumirea propusa pentru proiect : PRO.SPER.A.

    Participanti:

    - SC Metron SRL-in calitate de firma de consultanta pentru a realiza proiectul ce urmeaza a fi

    depus;

    - Unione dei Comuni Val Vibrata - pentru asigurarea infrastructurii necesare obtinerii

    serviciilor inovative de asistenta sociala pentru varstnici.

    La sediul METRON in data de 17 mai 2010 a avut loc o intalnire de afaceri intre Dl Ercole Cauti,

    directorul firmei Metron srl si dl Pompizi Alberto primarul orasului Sant'Omero, respectiv dl

    Franchini GIOVANNELLI - primarul orasului Alba Adriatica. Acestia au participat in calitate de

    presedinte, respectiv vicepresedinte al Unione dei Comuni Val Vibrata.

    In cadrul acestei intalniri la care am participat, s-a discutat despre posibilitatea depunerii unui

    proiect privind serviciile sociale, termenul de depunere fiind de 31 mai 2010.

    Reperele principale ale negocierii au fost:

    Procesul de evaluare n cadrul proiectelor Sociale:

    - apel pentru depunerea de proiecte

    - ghidul pentru solicitani

    Unione dei Comuni Val Vibrata, poate participa in vederea depunerii unui proiect inovativ

    pentru servicii sociale pentru varstnici.

    In cadrul intalnirii s-a studiat ghidul solicitantului si s-au punctat principalele aspecte ale

    propunerii de proiect: aciune pozitiv n clasificarea ngrijirilor private la domiciliu i apariia

    unor locuri de munc neregulate, temporare.

    Obiectivul principal al proiectului reprezinta mbuntirea furnizarii de servicii de ngrijire a

    famililor pentru persoanele n vrst, in regiunea Vall Vibrata , prin definirea i experimentarea

    unor servicii inovatoare i intervenii direcionate ctre:

  • 16

    1) certificarea calificrii pentru asistentii familiali,

    2) simplificarea i creterea responsabilitii activitatilor desfasurate prin realizarea unui punct

    comun dintre cererea i oferta de for de munc,

    3) sprijinirea familiilor si a celor care lucreaz i au ajutat la nfiinarea i gestionarea relaiei de

    munc.

    Punctarea subiectelor de discutat pentru parteneriatul pentru proiect

    - surse de finantare;

    - propunerilor de buget;

    - aprofundarea temei proiectului;

    - conditiile de parteneriat i rolul fiecaruia dintre parteneri;

    - eficiena activitilor din proiect;

    - discutie asupra a ceea ce face fiecare partener.

    Concluzia asupra bugetului a fost ca este necesara o finantare pentru costurile estimate de

    aproximativ 70.000 euro. Exista posibilitatea finantarii de la fondul national pentru a implementa

    serviciul, a ajuta familiile defavorizate si cetatenii angajati n ngrijire.

    Programarea urmtori paii i aciuni - pana la 21mai - elaborarea propunerii de proiect

    In urma discutiei purtate de catre cei 2 parteneri de discutie SC Meron SRL si Unione dei

    Comuni Val Vibrata au putut fi desprinse urmatoarele aspecte:

    - s-au evocat date, evenimente, locuri relevante;

    - s-au discutat cazuri concrete, s-au pus intrebari si s-au raspuns organizatsi precis la subiecte

    complexe oferindu-se raspunsuri logice, coerente, la subiect.

    - s-a urmarit ideea initiala;

    - s-au accentuat ideile principale;

    - s-a observat o adaptabilitate la nivelul educational si social al partenerilor de discutii.

    - din discutii au rezultat convingeri personale solide;

    - s-a dorit in discutii sa se aiba certitudinea ca s-aa inteles bine intrebarea inainte de a

    raspunde;

    - desi s-a purtat o discutie la un nivel elaborat, participantii nu s-au pierdut in detalii.

    In ceea ce priveste motivatia discutiei atat Metron srl cat si Unione dei Comuni Val Vibrata au

    fost motivati in discutie de ideea realizarii proiectului; discutia s-a purtat ca o viziune de

  • 17

    colaborare si proiectului pe termen lung. Am remarcat ca fiecare dintre partenerii de discutii isi

    cunosc capacitatile, au fost deschisi la discutie, si in general au fost o prezenta agreabila.

    Ca si comportament, partenerii de discutie au fost:

    - motivati;

    - directi, sinceri;

    - siguri pe sine;

    - constienti de propriile puncte forte precum experienta si pozitiile fiecaruia.

    In urma acestei discutii s-a luat decizia de a se elabora propunerea de proiect pana pe data de

    21 mai 2010, urmand sa aib loc o noua intalnire.

    STUDIU 4. OFERTA DE INOVARE A REGIUNII ABRUZZO

    1. Programul Regional de Microcredite

    (PROGRAMMA REGIONALE DI MICROCREDITO) Fondul Regional pentru Microcredite din

    Regiunea Abruzzo

    Programul este destinat sa promoveze crearea si dezvoltarea unor afaceri mici (activitati

    independente)

    Beneficiarii pot fi:

    - Rezideni din regiunea Abruzzo, fr alte proprieti imobiliare, cu excepia primei case

    omerii, in cutare unui loc de munca;

    omeri n cutarea unui loc de munc fr a fi deinut anterior un loc de munca;

    persoane care desfoar activiti independente, liber profesioniti i / sau micro-

    intreprinderi cu cifr de afaceri mai mic de 15,000 in anul 2009;

    - Microintreprinderi nou infiintate constituite inainte de data depunerii cererii de finantare

    Modul de lucru:

    Regiunea Abruzza finanteaza 50% din valoarea investitiei, dar nu mai mult de 10 000,00 Euro

    pentru maxim 5 ani (60 de luni, cu 6 luni de gratie).

  • 18

    Cereile pot fi depuse pana pe 28 mai 2010

    Pentru informare - www.abruzzosviluppo.it

    Numarul verde: 800.864.833

    2. Protocol intre Regiune Abruzzo si INVITALIA

    (Protocollo dIntesa Regione Abruzzo- INVITALIA) Actiuni de promovare si atragere a

    investitiilor straine

    Regiunea Abruzzo va avea un rol operaional de mare importan pentru punerea n aplicare a

    aciunilor prevzute de protocol, n timp ce rolul Invitalia va fi de a sprijini companiile strine

    care investesc n Abruzzo, Invitalia are rolul de a furniza servicii specifice, care vor spori

    atractivitatea in Regiunea Abruzzo.

    Prin acest protocol se urmaresc urmatoarele domenii de activitate:

    - Oportunitati pentru investitii locale (identificarea sectoarelor strategice, a resurselor

    finaciareresurselor regiunii)

    - Investiii atractive (promovarea oportunitilor de investiii n regiune competitiv n

    domeniile identificate. Activitile sunt adresate investitorilor strini din rile int, cu scopul de a

    orienta alegerile de investiii).

    - Servicii pentru facilitarea investitiilor (activiti ce sunt menite s simplifice procedurile

    de decontare i simplificarea procedurilor birocratice ).

    3. Poli de inovare in domeniul agricol si industrial

    (Polo dInnovazione dellAgroinustria) - Sisteme de tip CLUSTERE "virtuale" - multi-sectoriale

    cu o participare extrem de larg de actori locali, ce au un obiectiv strategic comun si pot fi de tip

    public-privat.

    Clusterele De Inovare - sunt structuri permanente, sectoriale i localizate, ale cror actori

    (public-privat) se reunesc n cadrul sectoarelor specifice semnificative.

    Reele De Intreprinderi- sunt formate din firme care, mpreun realizeaza proiecte comune,

    limitate n timp (pentru cercetare etc).

    Polii de Inovare contribuie prin:

    - transferul de tehnologie;

    - crearea de reele ce au drept scop difuzarea de informaii ntre companii care alctuiesc

    Polul de Inovare.

  • 19

    Principalii beneficiari ai acestei activiti sunt :I MM-urile, grupurile de cercetare i marile

    intreprinderi.

    Ajutorul financiar este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pe an timp de 5 ani sau

    descrecator de la 100% incepand din primul an si finalizand la 0% in anul 5.

    Polii de Inovare sunt activi intr-un anumit domeniu si au drept scop:

    - Incurajarea interactiunii dintre companiile care alcatuiesc polii;

    - Schimbul de experienta intre societatile componente;

    - Contribuie la transferul de tehnologie, crearea de reele i difuzarea de informaii ntre

    companii;

    - Creterea oportunitilor de afaceri

    - Accesul la ofertele inovative;

    - Acceslul la reelele internaionale de cercetare;

    - Transfer al cunotinelor tehnologice;

    - Dezvoltarea factor comun corporale i necorporale resurse;

    - Integrarea unui sistem de cercetare regionala

    4. Proiect Integrat Teritorial Teramo

    Axa 1. Inovare tehnologica;

    activitatea 2.1. (Progetto Integrato Territoriale)

    Domenii de investitii:

    -procesul de inovare privind imbunatatirea sistemului de productie si distributie;

    - inovare organizationala care presupune reducerea costurilor de organizare, gestiune si

    transfer prin intermediul dezvoltarii tehnologiei (TIC);

    -Inovarea in domeniul marketingului ce presupune noi tehnologii de marketing care duc la

    schimbari semnificative in politica de preturi si promovare

    5. Proiect Integrat Teritorial L Aquila

    Activitatea I.2.1. Programele de sprijin pentru proiecte de investiii pentru IMM-uri, inovare

    tehnologic, proces i organizarea de servicii.

  • 20

    Aciunea 3.1 - susinerea proiectelor de inovare tehnologic, proces i orientate spre

    organizarea de a promova vocaiile specifice din zonele teritoriale munte (Progetto Integrato

    Territoriale)

    Domenii de interventii:

    - proiecte de investiii ecologice, care vizeaz introducerea unor inovaii majore in procesul de

    producie;

    - proiecte de investiii ecologice pentru a promova eco - i inovare prin mbuntirea siguranei

    la locul de munc;

    Proiectul de investiii poate avea o durat maxim de 12 luni

    Pentru activitatea 1 beneficiarii eligibili sunt: ntreprinderile mici i mijlocii, inclusiv cooperativele,

    iar pentru activitatea 2: consorii compuse din IMM-uri, consortii pot nainta cererile numai

    pentru o linie de aciune

    6. Atragerea de noi activitati in zona afectata de cutremur in Aquila

    Activitatea VI.1.2. Competitivitate Regionala si Ocupationala

    Attrazione Nuove Imprese nellArea cratere POR FESR Abruzzo 2007- 2013 Acest

    program a aparut in urma cutremurului din 2009 din Aquila si are drept scop facilitarea aparitiei

    de noi activitati in zona afectata. Finalitatea programului este aceea de a crea noi locuri de

    munca .

    Domenii de interventii:

    - infiintarea de noi intreprinderi;

    - facilitati pentru deschiderea de noi filiale, in noi cladiri

    7. Abruzzo 2015 Acordul Cadru - Retea antreprenoriala pentru inovare si competitivitate

    teritoriala

    Obiectivul general:

    Caracterizarea sistemului economic regional din punct de vedere al Eco Inovarii

    Obiective specifice:

    Promovarea i transferul in regiune a unei culturi de cooperare i colaborare anteprenoriala;

    Activarea proceselor de animare i agregare;

    Incurajarea inovaiei ca o prghie a competitivitii teritoriale;

  • 21

    Consolidarea relaiilor ntre societi i sistemul de cercetare;

    Consolidarea ? dezvoltrii locale;

    Structurarea procesului de conectare ntre sectoare de excelen

    Linii de actiune:

    1. Aciunile de Sistem (AS)

    Cartografierea instalaiilor de producie

    Crearea unei reele de sisteme locale

    Transfer Tehnologic (biroul de legtur i spin off)

    Internationalizare si marketing teritorial

    Finane Regionale

    2. Domenii tehnologice prioritare (ATP)

    materiale, procese i tehnologii de inovare

    Sisteme, materiale si planuri inovative pentru recuperare, consolidarea i reabilitarea cldirilor

    Biotehnologie

    mobilitate i logistica durabile

    economisire i eficien energetic

  • 22

    Domeniul 3. Proiecte inovative si analiza capacitatii inovative a unei companii

    STUDIU 5. ANALIZA CAPACITATII INOVATIVE A UNEI FIRME

    Inovare ar trebui s se manifeste n toate activitile unei companii: n dezvoltarea de tehnologii,

    produse i servicii noi, n marketing, tehnici de vnzare, n metodele de organizare, de noi

    tehnici de management..

    La nivelul unei organizaii managerul de inovare, ajutat de conducere trebuie s creeze, s

    menin i s dezvolte spiritul de inovaie, s includ inovaia n activitile de zi cu zi, la toate

    nivelurile i n toate domeniile.

    Metodologia de analiza a capacitatii inovative se realizeaza prin mai multe etape :

    1. Analiza documentara premergatoare - se analizeaza documentele privind situatia

    existenta in ceea ce priveste inovarea. Adica, se analizeaza rapoartele, documentele

    programatice si de planificare relevante pentru a se identifica si analiza politicile nationale si

    regionale care afecteaza promovarea inovarii si transfer tehnologic. Din analiza situatiei

    existente pot fi identificate sectoarele ce au un inalt potential de inovare.

    2. Analiza calitativa si structurile participative se analizeaza cererea si oferta de inovare.

    Studierea cererii si ofertei de inovare si transfer tehnologic si definirea punctelor tari si slabe ale

    acestora se realizeaza prin metode calitative bazate pe interviuri, ateliere de lucru, anchete, la

    care sunt invitati sa participe actorii relevanti din domeniile selectate, precum si organizatiile

    publice si private implicate in difuzarea inovarii si transferul tehnologic.

    3. Parteneriatul pentru inovarea - stabilirea unui cadru partenerial pentru promovarea

    inovarii. Promovarea parteneriatul pentru inovarea din prima etapa a proiectului prin implicarea

    actorilor relevanti in identificarea trasaturilor cheie ale contextului existent, precum si, succesiv,

    in definirea prioritatilor de inovare.

    Studiu de caz: ISTONIO srl

    Societatea comerciala ISTONIO activeaza in domeniul mecanicii de inalta precizie, oferind

    clienilor soluii optime pentru toate nevoile tehnice, atat servicii la cheie, cat si pariale:

    - Masini de proiectare;

    - Constructii desene;

    - Construcii i montaj al proiectului;

    - Proiectare i construcii de echipamente necesare pentru produse mecanice;

    - Construcii i unelte de ascuit pentru producie;

  • 23

    - Executia de prosuse in serie;

    - Instalarea i punerea n funciune a echipamentelor la sediile clientilor;

    - Testarea si certificarea.

    Sfera de activitate in care isi desfasoara activitatea este mecanica de inalta precizie.

    Oferta de produse si servicii:

    Masini speciale - create pentru activiti specifice de producie interne i externe. Activitatile

    legate de mainile speciale sunt tratate cu mare atenie de la nceput. Fiecare element este

    studiat, planificat i pregtit, n funcie de caracteristicile specifice de productie. n faza de

    proiectare este implicat si clientul ceea ce raspunde cerintelor de calitate, cantitate i durata

    ciclurilor necesare.

    Automatizare - Istonio functioneaza pe pietele interne si internationale, asigurand cele mai

    inalte standarde de calitate, precizie, fiabilitate si securitate in ceea ce priveste echipamentul

    tehnic si tehnologic adecvat, echipamente si linii de prelucrare sau parti ale acestora.

    Interventia automatizarii este de obicei necesar asupra resurselor din flota companiei deja la

    dispoziia clientului, dar este folosita si cu scopul de a crete capacitatea de produciei de

    maini, etc.

    Revizie - in piaa pe care funcioneaz Istonio srl s-a remarcat tendina de cretere a

    importantei revizie partiale sau totale a ceea ce exist deja n cadrul unui ciclu de producie, n

    locul achiziionrii de noi echipamente.

    n acest domeniu compania urmareste pentru restabilirea caracteristicilor de funcionare optim

    a mainilor. Se lucreaz pe dou tipuri de aciune, care combin reparatii mecanice, electrice si

    circuite de reconstrucie, fluidic si pneumatice.

    Sisteme de prindere - Istonio srl este raspunsul ideal la cererea de pe piata nationala si

    internationala pentru instrumente specifice mai putin intalnite in comert, echipamente speciale

    care sa permita capturarea si blocarea unei componente mecanice si realizarea unei lucrari

    perfecte.

    Subansamble - acestea sunt un element foarte important n mecanic pentru cei care doresc

    excelen absolut Contient de faptul c acoper ntregului ciclu de producie, Istonio a

    acordat ntotdeauna o atenie deosebit acestui sector prin investirea de resurse financiare,

    tehnologice i de formare pentru a asigura un loc pe piaa de elita din Europa Central i sudul

    a Italiei.

    Produse de serie

    Consultan n industrializarea - muli clieni simt nevoia s se bazeze pe consultani externi

    pentru a dezvolta un plan de industrializare a produsului sau procesului i Istonio srl ofera

    solutia ideala pentru astfel de nevoi.

  • 24

    Calitatea i eficiena caracterizeaza activitatea firmei. Pentru a atinge aceste obiective ea

    investeste n achiziionarea de maini avansate i recrutare de personal calificat i profesionist,

    obtinand , de asemenea, si certificari internationale, cum ar fi ISO9001 si ISO/TS16949

    verificate de un organism de importante cum ar fi TUV

    Firma are capacitate inovativa, oameni calificati, ce respecta cerintele certificarilor internationale

    de calitate. Unul dintre rezultatele activitatii de inovare este Berco, un ax pentru prelucrarea de

    diametre excentric i concentrice. Berco este o soluie ideal n sectorul auto, beneficiul cel

    mai important derivate din utilizarea de Berco este reducerea uzurii ciclice a unei masini.

    Recomandare : urmarirea continua a cerintelor pietei participarea la expoziii naionale i

    internaionale, pentru dezvoltarea ramureai inovative si imbunatatirea alegerii tehnologiilor care

    urmeaza sa fie aplicate in timpul de studiu si de proiectare a produsului.

    STUDIU 6. FISA DE PROIECT INOVATOR

    Titlul proiectului: INTER-REGIONAL COOPERATION FOR VALORISATION OF RESEARCH

    RESULTS. (Cooperare interregionala pentru valorificarea rezultatelor cercetarii) -

    INTERVALUE

    Axa prioritara 1 : Facilitarea inovarii si spiritului antreprenorial

    Domeniul de interventie : Dezvoltarea tehnologiei i reelele de inovare n domenii specifice

    Beneficiar: Aristotle University of Thessaloniki (URENIO Research Unit), GREECE, Kentriki

    Makedonia

    Parteneri: - South East European Research Centre - Greece

    - ARC FUND Sofia Bulgaria

    - Technical University Sofia Bulgaria

    - Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia Romania

    - Universitatea din Craiova Romania

    - Punto Europa Consotium of Teramo Italia

    - University of Udine Italia

    - Mihajlo Pupin Institute Serbia

  • 25

    Durata proiectului : 36 de luni (incapand cu aprilie 2009)

    Data finalizarii : martie 2012

    Bugetul: 1.858.330,66 eur, din care:

    FEDR: 1.470.080,66 eur

    Obiectivul principal: infiintarea unui sistem care sa acopere cea mai mare parte din zona de SE

    a Europei care sa permita schimbul si difuzarea de tehnologii care sa ajute la stabilitrea unei

    relatii intre institutele de cercetare si sectotul afacerilor. Prin acest proiect se urmareste ca

    rezultatele cercetarii sa nu ramana doar la nivel teoretic n mediul academic, ci acestea sa fie

    exploatate in Cercetarea si Dezvoltarea durabila de dezvoltare regional.

    Obiective strategice :

    1. Consolidarea cooperarii interregionale, prin extinderea capacitatii si comercializarea

    rezultatelor activitatii de cercetare si dezvoltare prin actiuni commune.

    2. Diseminarea si exploatarea comerciala a rezultatelor cercetarii livrate de la centrele de

    cercetare din SE Europei ceea ce va inbunatati capacitatea lor de demonstrare a rezultatelor

    obtinute si va facilita IMM-urilor gasirea unor solutii la problemele tehnologice specifice cu care

    se confrunta.

    Activitati:

    1. Evaluare rezultatelor cercetarii din punctul de vedere tehnologic, stiintific si al

    potentialului de piata cu ajutorul expertilor internationali formati;

    2. Un ansamblu de cunostinte cu reguli metodologice acre faciliteaza integrarea

    rezultatelor cercetarii in produsele supuse vanzarii;

    3. Organizarea de evenimente interregionale cu cercetatori, oameni de afaceri pentru

    identificarea oportunitatilor de copperare in domeniul cercetarii;

    4. Consultanta in pregatirea unor planuri pentru exploatarea rezultatelor cercetarii.

    Rezultatele:

    1. Un depozit de informatii privind cercetarea si dezvoltarea care sa contina cel putin 850

    de rezultate si 370 de evaluari ale expertilor. Cele mai promitatoare vor sta la baza unui viitor

    depozit in regiune.

    2. O medie de 5 planuri de exploatare pentru idei de produse noi pentru fiecare tara

    participanta, planuri ce se vor concretiza la fina in incheierea unor acorduri de valorificare (39 in

    total).

    3. Realizarea unei retele de intermediere a cunostintelor din cercetare si dezvoltare care sa

    acopere SE Europei.

  • 26

    - Un plan de durabilitate pentru aceasta initiativa va fi definit pe baza experientei

    dobandite pe parcursul proiectului.

    Grupuri tinta:

    - cercetatori;

    - sectorul afacerilor, incubatoarele, clusterele high-tech, in cautare de noi produse si idei

    in care sa investeasca;

    - autoritatile nationale si locale care doresc schimbarea Strategiei de inovare.

    INTERVALUE urmrete s intervin n procesul de valorificare prin adoptarea unui cercetari la

    nivel de regiune, abordarea sectorial care pune un accent deosebit n crearea de reele i

    legturi operaionale ntre inventatori, intermediari (companii de producie i de comercializare,

    brokeri), finantatori i brokeri sau formatorii de pia.

    Proiectul are un caracter inovativ prin pregtirea unui plan de dezvoltare automat in ceea ce

    privete piaa, relevana tehnologica, tiinifica i de finanare creat de o reea de experi din

    diferite ri, precum i sprijinul interregional pentru acordurile de valorificare a cercetarii si

    dezvoltarii sprijinite de consoriul INTERVALUE.

  • 27

    CAPITOLUL 2: EXPERIENTA ITALIANA

    Toscana, Florenta

    Organizatie gazda: Open PLAN Consulting

    Compania are ca obiectiv promovarea, dezvoltarea si managementul proiectelor din domeniul

    programelor internationale de asistenta tehnica si stabilirea de parteneriate cu tari in curs

    dezvoltare si tari in tranzitie de la nivel mondial, in sectoare precum:

    Constructia capacitatii institutionale, (reforma administratiei publice prin reorganizarea,

    dezvoltarea si intarirea sistemelor organizationale a autoritatilor locale si entitatilor publice,

    dezvoltarea economica si sociala a teritoriilor);

    Planificarea si evaluarea patrimoniului cultural, servicii pentru protejarea mediului;

    Dezvoltarea capacitatii inovative a firmelor.

    STUDII REZULTATE:

    Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii

    STUDIU 7. ANALIZA COMPARATIVA STRATEGIA DE INOVARE

    REGIUNEA TOSCANA ITALIA - REGIUNEA NORD-EST ROMANIA

    1. Introducere

    a) Necesitatea efectuarii studiului comparativ

    Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord - Est a cooperat cu Open Plan Consulting in cadrul

    proiectului de mobilitati INNOVA - Cresterea capacitatii inovative a firmelor din Regiunea Nord-

    Est prin imbunatatirea serviciilor de consultanta si managementul inovatiei.

    In cadrul modulului de pregatire de 3 saptamani, desfasurat in perioada 12 Iulie - 01 August

    2010, am fost gazduiti, in Florenta,nucleul al regiunii Toscana, Italia, de organizatia Open Plan

    Consulting.

  • 28

    Toscana este o regiune n centrul Italiei, avand granita cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-

    Romagna si Liguria la nord, si cu Marea Tireniana la vest. De multe ori a fost privita ca una

    dintre cele mai frumoase parti ale Italiei.

    Scopul acestui modul de pregatire a fost acela de a intelege cum functioneaza alte strategii

    inovative, cum se poate facilita transferul de tehnologie din cercetare in productie, cum se pot

    depasi barierele cu care se confrunta inovarea, cum putem motiva si cum putem face toti actorii

    implicati in acest proces sa interactioneze, ce se poate face pentru a reorienta si a restructura

    economia regionala in functie de cerintele momentului si de ceea ce poate sustine regiunea.

    Actorii implicati in cadrul acestui program de pregatire sunt:

    a)Agentia pentru Dezvoltare Nord Est organizatie non profit, non guvernamentala,de utilitate

    publica, infiintata in 1999.

    Agentia indeplineste functia de Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional si

    Autoritate de Implementare pentru PHARE Coeziune Sociala si Economica. ADR este un

    generator de dezvoltare economico-sociala a Regiunii Nord-Est, elaborand si promovand

    strategii; atrage resurse, identifica si implementeaza programe de finantare si ofera servicii

    pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si a spiritului antreprenorial.

    n perioada 1999-2007, Agentia s-a dedicat n special implementarii si monitorizarii Programelor

    de finantare Phare Coeziune Economica si Sociala, evidentiindu-se ca un campion regional n

    ceea ce priveste volumul finantarilor atrase si numarul proiectelor implementate.

    n perioada 2007-2013, Agentia are rolul de Organism Intermediar pentru implementarea

    Programului Operational Regional, stimularea si dezvoltarea parteneriatelor si a proiectelor de

    dezvoltare locale, regionale si internationale.

    Agentia initieaza activitati de promovare regionala prin organizarea, la nivel local si regional, a

    unor manifestari cu caracter de informare si prezentare, furnizarea de informatii necesare

    dezvoltarii contactelor economice n regiune si facilitarea crearii retelelor de sprijin pentru

    atragerea investitorilor si dezvoltarea turismului.

    b) Open Plan Consulting este o organizatie infiintata in 2008, cu scopul de a oferi consiliere si

    sprijin pentru autoritatile locale pe parcursul proceselor de descentralizare si este formata dintr-

    un personal de baza cu un background solid n promovarea si managementul proiectelor

    internationale.

    Principalele zone in care OPC activeaza sunt, in special, tarile aflate inca in tranzitie, precum

    cele din Europa de Est, fosta Uniune Sovietica si tarile din bazinul Mediteranean.

    OPC lucreaza in sectorul achizitiilor publice de servicii finantate n cadrul programelor de ajutor

    extern. n multe tari, guvernele locale sunt actorii cheie n politica de dezvoltare, nu numai n

    ceea ce priveste furnizarea de servicii, dar ca si catalizatori in procesul de schimbare. n scopul

    de a actiona n calitate de mediatori si coordonatori ai eforturilor si resurselor locale, n vederea

    realizarii obiectivelor comunitatii, guvernele locale au nevoie de un sprijin puternic. OPC este

  • 29

    specializata in consultanta, oferita pentru dezvoltarea serviciilor administratiilor locale si

    organizatiilor lor, punandu-le la dispozitie instrumente pentru mbunatatirea cadrului economic

    local si amenajarea teritoriului.

    b) Prezentarea principalelor caracteristici ale celor doua regiuni:Regiunea Toscana si Regiunea

    N-E Romania

    Regiunea Toscana

    Toscana este o regiune n centrul Italiei, avand granita cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-

    Romagna si Liguria la nord, si cu Marea Tireniana la vest. De multe ori a fost privita ca una

    dintre cele mai frumoase parti ale Italiei.

    Toscana a fost, probabil, regiunea n care Renasterea italiana si-a pus pecetea cel mai profund.

    Patrimoniul artistic al regiunii include arhitectura, pictura si sculptura, adunate n duzine de

    muzee faimoase, asa cum este Uffizi, din Florenta.

    Toscana este de asemenea cunoscuta pentru vinurile sale (cele mai faimoase fiind Chianti,

    Morellino di Scansano si Brunello di Montalcino) si pentru cele 120 de regiuni protejate

    (rezervatii nationale).

    Destinatiile turistice notabile din Toscana includ Florenta, Pisa, Lucca, Maremma (n districtul

    Grosseto), Crete Senesi si Siena.

    Toscana si promoveaza acum "agroturismul" (Agriturismo), turistii fiind invitati sa locuiasca la

    fermele agricole din regiune.

    Provincii

    Florenta (Firenze), capitala regiunii;

    Siena;

    Grosseto, principalul oras n Maremma;

    Pistoia;

    Arezzo;

    Lucca;

    Massa Carrara;

    Livorno;

    Pisa;

    Prato;

  • 30

    Alte orase importante

    Empoli;

    Castiglione della Pescaia;

    Collodi;

    San Gimignano;

    Montalcino;

    Orbetello;

    Capalbio;

    Piombino;

    Ponte Galeria;

    Date geografice

    Suprafata: 22,992 km

    Populatie (2000): 3,536,392

    Densitate: 163/km

    Numar de districte administrative: 278

    Relief

    Toscana este o regiune deluroasa, situata in zona de nord-vest a Italiei. Suprafata ei este de

    22.992 km2. Este situata la poalele Muntilor Apenini si pe campia litorala a Marii Ligurice.

    Regiunea este scaldata de raurile Ombrone si Arno in partea de nord si de sud. Regiunii ii mai

    apartin insulele Toscane si Insula Elba.

    Clima

    Clima n Regiunea Toscana este de regula mediteraneana, cu temperaturi ridicate si zile

    insorite pe timpul verii si mai rece, temperata, in timpul iernii. Lunile Iulie si August sunt, de

    regula, foarte calde, cu temperaturi ridicate, ce se pastreaza in jurul a 30C pentru perioade

    indelungate. Primavara si toamna temperaturile sunt cele mai confortabile si mai placute.

    Vremea se poate dovedi imprevizibila din noiembrie pana n februarie, cand orasul se afla in

    cea mai linistita perioada a anului, desi este, n general, scaldat de soare. Ocazional, pot fi ploi

    abundente si vant rece.

  • 31

    Regiunea Nord Est Romania

    Regiunea acopera partea de Nord-Est a tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea

    regiune istorica a Moldovei. Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.734.546

    locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale

    Romaniei.

    Geografic, regiunea se nvecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea

    (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-

    Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).

    Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea mbina n mod armonios

    traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru

    dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.

    Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,

    Vaslui), cu o populatie de 3.734.546 locuitori, situandu-se, din acest punct de vedere, pe primul

    loc ntre cele opt regiuni ale tarii (17,27% din populatia totala a Romaniei).

    Date geografice

    Ca ntindere, regiunea acopera o suprafata de 36.850kmp, cele mai ntinse judete fiind

    Suceava, cu o suprafata de 8.553kmp si Bacau, cu 6.621kmp.

    Organizare administrativa a Regiunii Nord-Est din anul 2005 eritoriala

    Judetul Bacau este situat n jumatatea estica a tarii, n bazinul mijlociu al Siretului si

    Trotusului.Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului

    european E85 ce trece pe aici.Orase, precum Targu Ocna si Moinesti s-au dezvoltat datorita

    resurselor naturale (muntii de sare).Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima

    internationala datorita apelor curative bogate n saruri.Orasul Bacau a fost sediul unei episcopii

    catolice, statut dobandit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea.n Bacau, se concentreaza o

    gama diversificata de ntreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul

    bancar, precum si institute de nvatamant de stat si particulare.

    Judetul Botosani este situat n extremitatea de Nord-Est a Romaniei, intre cursurile superioare

    ale raurilor Siret, la Vest, si Prut, la Est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de

    drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitatea de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin

    geniile pe care lea dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga.

    Judetul Iasi este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si

    Siret. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune

    (307.377 locuitori), fiind un important centru universitar, cu sapte institutii de invatamant

    superior. Tot aici este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre

    sectorul industrial, bine reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare

    lacas de cult ortodox din Romania Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Cu ocazia marii

  • 32

    sarbatori a celor 2000 de ani de crestinism, orasul Iasi a fost desemnat unul dintre cele cinci

    orase europene destinate pelerinajului international.

    Judetul Neamt este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele raurilor Bistrita, Siret

    si Moldova. Orasul de resedinta, Piatra-Neamt, atestat istoric, din anul 1392, sub numele de

    Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, acest adevarat Olimp al Moldovei,

    nu este numai o rascruce de drumuri turistice, ci si un important obiectiv industrial si turistic,

    detinand monumente istorice si de arhitectura.

    Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor

    Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din judet. 11

    dintre acestea au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orasul Suceava a fost

    avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii, care detinea rolul de depozit. Prin

    acesta, orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale, atat

    catre Polonia, cat si catre Ungaria.

    Judetul Vaslui este situat in partea de Est a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui,

    atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au

    rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o

    reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului

    experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.

    Relief

    Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30%

    reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma

    de relief ocupa peste 70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi.

    La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf.

    Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre

    Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei).

    Subcarpatii au inaltimi cuprinse intre 700-800m si inconjoara muntii ca un brau strans. In

    continuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in

    partea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.

    Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime

    medie de 500m si este faimoasa pentru obcinele sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un

    lant de unde pietrificate).

    Clima

    Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si

    cele de deal si de campie.

    In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este

    continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare. In

    zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau

  • 33

    precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri

    calduroase si secetoase, iar iernile sunt reci si de cele mai multe ori fara zapada.

    Temperatura medie anuala a aerului este de 2C in zona de munte si de 9C in zona

    subcarpatica de dealuri si campie.

    Reteaua hidrografica

    Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza

    pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890kmp) si

    Prutului (10.990kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova,

    pe o distanta de cca. 680km.

    Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajare si

    regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat, inca din anii '70, o salba de sapte

    microhidrocentrale si, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvoru

    Muntelui), cu un volum de retentie la nivel normal de 1.130mil.mc.

    Resurse exploatabile ale subsolului

    Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni;

    Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul

    Ursului;

    Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii,

    Dorna Candreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti;

    Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni,

    Murgesti, Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana

    Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;

    Materiale de constructii:

    Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei

    judetul Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi,

    Darabani, Stefanesti, Lipiceni - judetul Botosani;

    Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana-judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi,

    Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura, Calugara -

    judetul Bacau;

    Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani, Ghimes

    Faget si la Est de zona Slanic Moldova - judetul Bacau, Solca Paltinoasa - judetul Suceava;

    Gipsuri: Miorcani, Darabani - judetul Botosani, Perchiu Onesti - judetul Bacau;

    Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti;

  • 34

    Nisipuri pentru constructii: Hudesti - judetul Botosani, Lespezi - judetul Iasi,

    Cornatel,Urechesti Garleni, Orbeni - judetul Bacau;

    Turba: Poiana Stampei - judetul Suceava, Dersca - judetul Botosani;

    Sare: Cacica - judetul Suceava, Moinesti, Sarata, Targu Ocna - judetul Bacau.

    Zacamant de sulf in Masivul Calimani;

    Zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau-Neamt;

    Gaze naturale la Tazlau-Oituz - judetul Bacau, Tazlau, Roman - judetul Neamt, Todiresti

    si Frasin.

    Regiunea Toscana

    Sistemul de productie toscan este marcat de prezenta unei retele dense de intreprinderi mici si

    mijlocii, de un grad ridicat de ocupare a fortei de munca, in care vasta experienta a

    autotoritatilor locale precum si amploarea cunostintelor acumulate capata o valoare adaugata

    semnificativa. Multumita acestei retele dense de IMM-uri, care, in timp, a reusit sa dezvolte o

    gama larga de sisteme de productie, se inregistreaza un grad ridicat de competitivitate in cadrul

    industriei regionale . Regiunea Toscana este de asemenea o zona cu importante centre

    stiintifice, universitati, intreprinderi si asa mai departe.

    In general, dimensiunea redusa a intreprinderilor, precum si specialitatea produselor obtinute,

    de multe ori legate de sectoarele traditionale, conduce la o subestimare a capacitatii de inovare

    si a volumului activitatilor de cercetare a intreprinderilor toscane. Caracteristicile produselor si

    pietele pe care activeaza aceste intreprinderi genereaza de fapt numeroase inovatii elementare,

    care deriva din mici variatii ale procesului de productie, nefiind nevoie de discontinuitate

    tehnologica substantiala, dar, in schimb, fiind nevoie de o mare flexibilate din partea firmelor in

    a-si adapta productia la schimbarile cererii.

    Este incontestabil faptul ca exista un decalaj, in sistemul toscan, in domeniul activitatii

    de cercetare si inovare, in special in sectorul privat. Acest punct slab este pus pe seama

    dificultatilor cu care s-au confruntat, in ultimii ani, intreprinderile toscane, in contextul erodarii

    treptate a competitivitatii internationale si a economiei italiene.

    Cu toate acestea, intre anii 2000 si 2005, nivelul competitivitatii, in regiunea Toscana, a

    cunoscut o scadere mai pronuntata decat in restul Italiei. O particularitate importanta a acestui

    fenomen( scaderea nivelului de competitivitate in regiunea Toscana), se datoreaza, in special,

    specializarii produselor, domeniu foarte sensibil pentru tarile nou intrate pe piata mondiala,

    precum si decalajului existent in procesul de inovare, in special in domeniul de afaceri (cu

    niveluri foarte scazute de investitii in cercetare si inovare). Aceasta fenomen este agravat de o

    cunoastere ineficienta a procesului de transfer al cunostintelor, in ciuda faptului ca Toscana

    reprezinta una dintre regiunile cu cele mai ridicate niveluri de cheltuieli publice pentru cercetare

    si gazduieste centre universitare cu sectoare de excelenta internationale. Regiunea are o

  • 35

    cerere redusa pentru servicii avansate si exista o capacitate limitata din partea structurilor

    intermediare de a creste nivelul cererii potentiale.

    Cel mai critic aspect al sistemului economic toscan se distinge in cadrul Programului

    Operational Regional 2007-2013, fiind dificil transferul de cunostinte stiintifice si tehnice de la

    centrele de cercetare si universitati la mediul de afaceri. Relatia dintre cele doua sfere, in

    Toscana, cu exceptia unor cazuri rare, este complexa din cauza culturii, intereselor si a

    modulului de gestionare a procesului de invatamant. Aceasta situatie critica este confirmata de

    o serie de cifre. Indicatorul cheltuielilor alocate pentru procesul de cercetare, dezvoltare, ca

    proportie din PIB, in regiune, este stabilita la 1,14%, ca urmare a tendintei mediei nationale.

    Global, valoarea alocata cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare este de aproximativ un

    miliard de euro. Sectorul public (administratiile publice si universitatile) este liderul

    incontenstabil in ceea ce priveste investitiile in cercetare, dezvoltare si inovare. In anul 2003

    investitiile, pe care sectorul public le-a realizat in domeniul CD, au reprezentat cca 67% din

    totalul cheltuielilor realizate in acest domeniu.

    In timp ce, in Europa, valoarea medie a cheltuielilor intreprinderilor private pentru atingerea

    obiectivelor competitivitatii in regiune este de 50% din cheltuielile totale, in Toscana, contributia

    privata este de 32% din total. In schimb, din punct de vedere al cheltuielilor pentru cele doua

    domenii forte, cercetare si dezvoltare, realizate de sectorul public si de universitatile Toscane

    , se constata ca regiunea ocupa un loc fruntas (a treia pozitie), imediat dupa Lombardia si

    Lazio.

    In 2003, personalul din cercetare si dezvoltare, in Toscana, totaliza cca 10,374 de oameni,

    dintre care mai mult de jumatate urmau sa fie gasiti in cadrul universitatilor, mai putin de o

    treime in afaceri si restul in cadrul institutiilor publice de cercetare. Astfel, prin acest indicator,

    punctul slab din sistemul de productie regional in ceea ce priveste activitatea de cercetare si

    dezvoltare este clar evidentiat. Doar 29,3% din personalul implicat in cercetare si dezvoltare in

    regiune reprezinta angajatii in cadrul intreprinderilor private, comparativ cu media italiana (42%)

    si media din regiunile care intra in obiectivul de competitivitate (45.6%).

    In perspectiva dezvoltarii regiunii Toscana, se constata ca inovarea joaca un rol fundamental.

    Principala provocarea pentru politicile de dezvoltare in regiune este aceea de a pune in miscare

    un proces dinamic de inovare. Trecerea treptata la calitate bazata pe dezvoltare se va putea

    realiza doar aducand, fata in fata, companiile toscane cu companiile care opereaza pe piata

    mondiala, deci cu concurenta mondiala.

    Intr-o regiune, precum Toscana, unde exista un puternic atasament fata de traditie, fata de

    caracterul traditional al tuturor produselor, politicile de inovare trebuie sa ia in considerare trei

    categorii de obiective:

    Inovatia tehnologica in sectoarele traditionale;

    Consolidarea si intretinerea afacerilor hi-tech; si

    Stabilirea unor noi grupuri de afaceri hi-tech.

  • 36

    Regiunea Nord Est

    Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa depasire, din punct de vedere socio-

    economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era, preponderent, agrara

    si nivelul de trai foarte scazut. In perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare fortata in

    regiune, in scopul redresarii situatiei economice prin achizitionarea de capacitati de productie de

    conceptie moderna, la nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi

    industriale, calificarea fortei de munca si formarea unui numar mare de specialisti. Totusi,

    dezvoltarea industriala a fost mult prea diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice si de

    resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.

    Perioada 1998-1999 a fost marcata de maxima recesiune atat la nivel national cat si regional.

    S-au facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar, cat si a programelor de

    restructurare in intreprinderile, inregistrand pierderi pe parcursul anului 1997. Managementul

    defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare al calitatii productiei si

    produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in

    promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de

    competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor, au

    determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave asupra

    dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii.

    In 1999 descresterea economica regionala este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel

    national. In anul 2001 se inregistreaza pentru prima data o crestere economica de 8,32%,

    superioara celei nationale, ca efect atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel

    national, cat si ca urmare a fondurilor de care a beneficiat Regiunea Nord -Est, incepand cu

    1999.

    In anul 2003, cresterea economica de 8,3% a fost superioara valorii inregistrate la nivel

    national, de 5,2%, dar, in anul 2004, cresterea economica in Regiunea Nord-Est a fost de 5,7%,

    sub nivelul national, de 8.4%. Dupa ce s-a inregistrat o crestere economica modesta de numai

    2,2% in anul 2005, in special datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a ploilor si

    inundatiilor care au afectat toate regiunile Romaniei, in anul 2006 cresterea PIB regional este

    mai substantiala, de 5,6%, dar inferioara totusi valorii inregistrate la nivel national (7,0%).

    Consecinta nivelului scazut al inovarii, dublat de productivitatea scazuta, ca urmare a utilizarii

    de tehnologii si instrumente de management depasite, este ca exporturile romanesti se

    limiteaza la sectoarele unde valoarea adaugata si costurile sunt mici. Pentru a dezvolta

    economia romaneasca, trebuie stimulata dezvoltarea companiilor pe pietele internationale, in

    special in acele zone caracterizate de valoare adaugata ridicata. Analiza statistica privind

    inovarea releva faptul ca factorii care blocheaza inovarea se pot imparti in trei categorii: factorii

    de cost, factori privind acumularea de cunostinte si factorii de piata. In acest context, motivul

    blocajului l-a constituit lipsa surselor de finantare, costurile de inovare ridicate, piata dominata

    de intreprinderi consacrate, dificultati in gasirea partenerilor de cooperare, cererea fluctuanta de

    bunuri si servicii inovative sau lipsa de personal calificat.

  • 37

    De asemenea trebuie sa mentionam ca in ciuda atractivitatii costurilor scazute cu forta de

    munca - ca principal avantaj competitiv, Romania inregistreaza in continuare unul dintre cele

    mai scazute niveluri ale investitiilor straine directe (ISD) pe cap de locuitor. Majoritatea

    investitiilor straine care s-au facut in ultimii ani au fost privatizari masive si nu investitii de tip

    green-field. De obicei, companiile multinationale care opereaza in Romania nu subcontracteaza

    firme locale, din cauza deficientelor acestora in ceea ce priveste managementul, calificarea

    profesionala, calitatea tehnologiei si a produselor. In consecinta, multe companii multinationale

    importa cea mai mare parte a componentelor utilizate, un procent foarte mic dintre acestea

    apeland la furnizori locali. Aceasta situatie limiteaza avantajele care ar putea fi generate de

    prezenta investitorilor straini in economia nationala. Capacitatea Regiunii Nord-Est de a atrage

    ISD este influentata negativ de accesibilitatea redusa dinspre si inspre restul Europei, caracterul

    rural al regiunii, calitatea insuficienta a infrastructurii de transport, precum si de perceptia

    existentei coruptiei si a unui mediu de afaceri dificil.

    In ceea ce priveste mediul de afaceri, in Regiunea Nord Est, se constata ca companiile au o

    flexibilitate destul de mare, sunt receptive la nevoile pietii, sunt inovative si abile in a raspunde

    cerintelor consumatorilor, toate cele mentionate anterior conducand la imbunatatirea mediului

    competitional, amplificarea culturii organizatorice si crearea unor conditii de stabilitate sociala.

    Din anul 2000, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a companiilor inregistrate in

    Regiunea Nord-Est, de la 36.688 unitati ajungandu-se pana la 49.325 de unitati in 2005. Astfel,

    Regiunea Nord-Est detine o pondere de circa 11,13% din totalul companiilor la nivel national, in

    anul 2005.

    Se constat, la nivelul anului 2005, c cea mai mare pondere o dein microintreprinderile cu

    87,22%, urmate de IMM-uri cu 12,27%. Aceast tendin este n concordan i cu situaia

    nregistrat la nivel naional.

    Numarul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in

    perioada 2000 - 2005, inregistrndu-se totusi o crestere importanta la nivelul anului 2005 (12,18

    IMM/1000 locuitori -2000 versus 13,1 IMM/1000 de locuitor in anul 2005).

    Perioada 2000-2005 este caracterizata prin cresterea numarului de salariai la nivelul

    microintreprinderilor si IMM-urilor si descresteri semnificative la nivelul intreprinderilor mari.

    Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind la

    nivelul anului 2005 o mare parte din numarul total al salariailor care activeaza in firme

    (46,18%), inregistrndu-se o crestere importanta faa de situaia inregistrata in anul 2000

    (37,27%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere

    totala de 67,70%.

    Desi detin o pondere de 0,50% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu

    31,38% din cifra de afaceri si detin 32,30% din salariatii din intreprinderi.

    Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic

    constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari.

  • 38

    Acest domeniu se caracterizeaza prin dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe

    utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si

    moderne, a diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de

    societate si anume conceptul de societate informationala". Suportul tehnologic al noului

    concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor,

    tehnologia informatiei si multimedia (sector de productie pentru continutul informational).

    Interferenta acestor componente a condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie

    mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si Internet, etc.).

    Domeniile cercetarii, dezvoltarii inovarii (CDI), transferului tehnologic (TT) si IT reprezinta, la ora

    actuala, sectoare economice de sine-statatoare, care, la randul lor, constituie suport pentru

    dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea

    competitivitatii agentilor economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de

    munca.

    Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de

    schimbari de referinta, cauzate de aderarea la UE:

    Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda de la Lisabona;

    Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita

    cresterii presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel

    tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii si

    accesului la pietele UE si internationale.

    Nivelul activitatilor de cercetare, dezvoltare si inovare in Romania ramane foarte scazut, in

    ciuda existentei unei traditii academice ce acopera peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice

    si a eforturilor depuse pentru alinierea la standardele UE. In 2004, Romania a cheltuit 0,39% din

    PIB pentru activitati de cercetare si dezvoltare (din care 0,19% cheltuieli publice), ceea ce

    reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state membre si o cincime din

    media UE-25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare s-au dublat in

    2006, ajungand la 0,38% din PIB, pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la

    Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de

    asemenea sa creasca.

    Romania are un nivel foarte scazut al cheltuielilor totale pentru cercetare-dezvoltare, ele

    reprezentand cca un sfert din media UE-25. Romania se situeaza sub nivelul inregistrat de tarile

    din centrul si sud-estul Europei in privinta intensitatii C&D. Un aspect pozitiv este ponderea mai

    mare a sectorului privat in finantarea cheltuielilor de C&D, comparativ cu cele 10 state noi

    membre ale UE.

    Se constata ca, in anul 2006, in Regiunea Nord Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice

    (62,26%) detin o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (31,06%),

    situatie diferita fata de perioada 2000-2004, cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau

    de peste 50%.

  • 39

    In ceea ce priveste repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se constata un trend ascendent al

    ponderii cheltuielilor efectuate in Regiunea Nord-Est, de la 4,92%, in anul 2003, la 5,52%, in

    anul 2005. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste

    ponderea cheltuielilor CD pe regiuni.

    Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in

    sectorul public (peste 60%).

    In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est este una

    dintre putinele regiuni care este caracterizata de un trend ascendent, astfel ca, daca in anul

    2003 activau doar 2926 de salariati, in anul 2005 numarul acestora a crescut la 3704 persoane.

    De asemenea, trebuie subliniat faptul ca Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 2 in tara ca

    numar de cercetatori, dupa Bucuresti-Ilfov.

    Tinand cont de cele mentionate mai sus s-a concluzionat ca prioritatile de care trebuie sa se

    tina cont in dezvoltarea Regiunii Nord Est sunt:

    - Accesul la tehnologii noi si moderne;

    - Realizarea unui instrument bun de marketing;

    - Orientarea structurilor organizationale catre inovare;

    - Inovare in sectoarele traditonale, in sensul diversificarii si extinderii productiei;

    - Promovarea produselor, in sensul recunoasterii acestora pe noi piete.

    3. Actori in regiune si sectoarele de excelenta

    Regiunea TOSCANA

    Din punctul de vedere al inovatiei s-a constatat ca regiunea Toscana poate fi considerat un caz

    unic.

    Pe de o parte, nivelul de inovare in regiune este destul de scazut, iar pe de alta parte centrele

    universitare demonstreaza ca au un potential extrem de ridicat pentru cercetare si dezvoltare.

    Cercetarea si dorinta de a inova in scopul dezvoltarii sunt puternic nuantate in sectorul public,

    spre deosebire de sectorul privat unde se pare ca mai trebuie destul de mult lucrat.

    Cele trei centre principale, care stau la baza cercetarii si implicit a inovarii, in regiune, sunt, in

    esenta, marile centre universitare: Florenta, Pisa si Siena.

    Pisa se poate lauda, de asemenea, cu doua scoli de excelenta (Scoala Normala si Scoala de

    Studii Avansate Sant'Anna), care sunt axate, in special, pe cercetare, dar si pe transferul de

    tehnologie. Ambele institutii si Universitatea din Pisa, prin activitatea lor, au condus la progrese

    importante in ceea ce priveste valorificarea proceselor de cercetare si inovare; Universitatea din

    Siena a fost prima institutie care in 1998 si-a creat un Birou de Legatura, iar Centrul de

    Inginerie Electronica SpA din Florenta este cel mai mare centru de cercetare creat vreodata in

  • 40

    Italia, ce are ca scop facilitarea transferului de tehnologie si implementarea rezultatelor

    cercetarii elaborate in cadrul unei universitati. Din punct de vedere al continutului, Florenta are

    o vasta experienta in ceea ce priveste tehnologiile legate de radar, laser, spatiu, Pisa s-a

    specializat in IT si Siena in domeniul biotehnologiei.

    Regiunea gazduieste, de asemenea, o filiala de birouri locale ale celor mai importante centre

    de cercetare nationale (CNR, INFN and INFM). In special, CNR are deschis recent unul dintre

    cel mai mari centre de cercetare din tara, la Pisa (CNR Research Area cuprinde: Institutul de

    Chimie si Procese Fizice, Institutul de Informatica si Telematica, Institutul de Neurostiinte,

    Institutul Clinic de Fiziologie, Institutul de Geologie si Cercetare a Resurselor Pamantului,

    Institutul de InformaticaLimbaj de programare si Institutul de Stiinta a Informarii si de

    Tehnologie) si de multi ani ocupa o pozitie fruntasa in ceea ce priveste numarul de centre de

    cercetare fiind depasit doar de catre cei din Lombardia si Lazio.

    Universitatile toscane si sistemul de cercetare au lucrat impreuna, in ultimii ani, cu scopul de a

    imbunatati solutiile de transfer tehnologic, precum si de a realiza parteneriate cu sectorul

    economic privat si cu alte centre de cercetare.

    In plus, fata de universitatile si institutele locale din centrele de cercetare nationale, exista, de

    asemenea, alti actori semnificativi in domeniul inovarii si transferului de tehnologie. Acesti

    actori sunt amplasati pe intreaga suprafata a regiunii Toscana (nu doar in cele trei provincii,

    cele mai importante in termeni de inovare). Ei includ urmatoarele

    Pisa

    Centru de Stiinta si Tehnologie Navacchio: aceasta este un centru care gazduieste zeci de

    intreprinderi hi-tech, fiind situat aproape de Pisa. Acesta a fost infiintat cu scopul de a crea

    conditiile necesare pentru cresterea competitivitatii pe piata a IMM-urilor prin corelarea inovarii

    cu nevoile IMM-urilor, cu furnizarea de expertiza tehnologica din centrele de excelenta si din

    sistemul de cercetare. Activitatile de