, " - ' , _ , " " , C... ... , , _._M. ' .. '",~~" . ' . " ' ~ " . < " ~ . _ ~ " ' "" ' . . . ~ " . , . . " , . _ , ' " , ' . ' , - ' W,i.. >. ., " . , . . " ,,. ' . '. , " , , . ,. . , . . ". , . , . " , " ". . . . . . . ,. . . . . " ." , . . N'.... ., ....."."" .., . . . . w . , ; , . . , ~ . . ~. ~ : - . . ' \ . : ; ' ; " , , ; . " , : ' " " . . . . . - = : - "80Prezentam trei probleme dedependenta:15" 15"IManifestari de dependen~a- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavulstand : ; ; ezand(pozitie care favorizeaza respiratia)- oprirea respiratiei- reducerea frecventei respiratiei- cre: ; ; terea frecventei respiratiei- respiratie superficiala sau profunda- patrunderea unei cantitati mari deaer Inplamani- patrunderea unei cantitati mici deaer InplamaniR1- tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, labulurechii, unghii- sunt dediferite tipuri: crepitante, romflante, sibil anteortopneeTuseApneeBradipneeTahipneeAmplitudinemodificataHiperventi-latieHipoventi-latie2. DispneeaMucozitati(sputa)- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratoriisuperioare desecretii acumulate- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind delanivelul cailor respiratorii - p' amani- amestec de secretii din arborele traheo- bron: ; ; ic, formate dinmucus, puroi, sange, celule descuamaterespiratie din ce in ce maiDispnee de frecventa ajunsa la un gradtip C he~ q: ' le' = " , . ' maxim; dupa care. frecventaStokes scade treptat: ; ; i este urmatade 0perioada de apnee.C iclul sereia- inspiratie lunga urmata de0expiratie fortata, apriee. C iclulsereia IHemoptizieDispneeKi. ismaulC ianozaZgomoterespiratoriiSemanifesta ca0respiratie anevoioasa. Este provocata denumeroase cauze;mai frecvent, de bolile inimii : ; ; i ale plamanului, dar : ; ; i alecailor respi- ratorii supe-rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenareadefectuoasa atesuturilor : ; ; i acumularea de C O2in sange. Pacientul este anxios.~~iII.Dependentain satisfacerea nevaiiSursede dificultate,caredeterminanesatisfacerea nevoiide a respirainsatisfacerea nevoii, semanifesta urmatoarele probleme:1. Alterarea vocii;2. Dispneea;3. Obstructia caiior respiratorii.Disfonie - tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,intensitatea : ; ; i timbrul vocii. Se mani. festa sub forma deragu: ; ; eala, voce stinsa, voce aspra.Afonie - imposibilitatea deavorbi.Senzatia de - lipsa deaer 'i-sufocare1. Aiterarea vocii ~.,.' ,.". . ,'''' .'0 ~ < ' . . ! \ t: .Poate ficauzata deprocese inflamatorii lanivelul cailor respiratorii superioare -Inas, faringe, laringe, dar : ; ; i deprezenta alergenilor din mediul inconjurator. lif~;Manifestari de dependen1:a ~.III ,~>~Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron: ; ; ice, traheale sauordin fizic parenchimului pulmonar; tabagism;- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;dezechilibru hidroelectrolitic; durere;Surse de - anxietatea; stresul;ordin - situatia decriza;psihologicSurse de - aerul poluat, umed;ordin - altitudinea inalta;sociologicLipsa - cunoa: ; ; terea desine;cunoa$terii - cunoa: ; ; terea mediului ambiant;i- cunoa: ; ; terea altor persoane.-I;I :I. ' . ' . . . , . : . . . "II. . . . . . . . . . ,.. ~oIlit'~ . . . . . f. .: ' ! .ItlLI~l~I~ . ~ .'~I~.! ,I ..~ . I . . . . : .I'I ~..'~ : . ; . . . '' l I ~. ; :f' - ' : r, ~ :I! j lj~ ~ , ~ ~ .:.(;'Q -'LIII,- la nivelul plamanului $i bronhiilor-invatapacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colectezesputa ! I-umeze$te aerul din incaperecu apa alcoolizata I-aspirasecretiilebron$iee, daca este cazul I-invatapacientuJsa faca gimnasticarespiratorie 'I- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nda' pacientilor cu.'dispnee '-invatapacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)- administreazatratamentul prescris: antitusive, expectorante, IIbronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo- Ibron$ice83-asigurapozitie antalgica-invatapacientul sa utilizeze tehnici de relaxare-pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la careva fi supus(punetii, exameneradiologice, endoscopice)OprireaepistaxisuluiPacientul safieechilibratpsihicPacientul saprezinterezistenJacrescuta tajade infecjiePacientul saprezinte cairespirator'llpermeabile $io bunarespiraliePacientul safie echilibratpsihlc-a$aza pacientul indecubit dorsal, cu capul inhiPerextensiel-comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza Itimp de 5-10 minute 1-aplica eompresereci pe frunte, nas sau ceafa-recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui I ' J'-t',ezmte mu- -umeze$te aerul dinrncaperecoaserespi- -recomanda pacientului repaus vocal absolut r~torii umede -favorizeazamodalitati de comunicare nonverbala$i integrePacientul sa -intrerupealimentatiasolida Iinghita tara -recomanda gargaracu solutii antiseptice Iditicultate -alimenteazapacientul cu lichide caldute- pregate$tepsihicpacientul, invedereaaplicarii tehnicilordeIingrijire$; invedereaaspirarii secretiilor bron$ice 1-invatapacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura$i Ide asemenea, aglomeratiile~,~JIIj"mI f _ -~:~I~it~~'~~,g~~~~,~,m-I nterven~iileasistentei -82Manifestari de dependen~aPacientul cudeficienje respiratorii..-- ,'-,.._ .~- n,;",,,OBIECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI AUTONOME$1 DELEGATEPacientul sa- la nivelul nasuluirespire Iiber,-indeparteaza secretiilenazalepenas -umeze$te aerul din incapere-asiguraun aportsuficient de lichide pe 24 de ore,Pacientul sa - educapacientul pentruafolosi batistaindividuala, deunicanudevina folosintasursa de-educapacientul pentrua evita impra$tiereasecretiilornazaleinfeetie3.Obstruc~ia ciiilor respiratoriiPoate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i deprezenta unor corpi straini, patrun$i accidental incailerespiratorii - indeosebi lacopii -ca $i de deformari alenasului.------>' ; ; c; ::.... ' 1.."Respiralie -bolnavul respirape guradificila penasSecrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, careabundente impiedica respiratianazaleEpistaxis -hemoragienazalaDeformari ale -deviatiede sept,traumatismenasuluiStranut -expirarefortataAspirajie pe -smiorcaitnasTuse -eu tarC\cter de tuseuseata sauumeda, persistenta._ . -Cornaj - zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de ladistantaTiraj - depresiune inspiratorie a partilor moi ale toraceluiIIsuprasternal, epigastru, intercostal,b) TENSIUNEA ARTER/ALAFactorii careinfluen~eaza tensiunea arteriala- . " ; : ! ; - : : : < ~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f 1 J i:1 'U)< ,.f! ;1. 2. " , ~.O~Manifestarile de independen~a- varsta - tensiuneaestemai mica la copil $i cre$te pe masuraceInainteazaInvarsta; sestabile$teiaadult; cre$teU$or lapersoanavarstnica- somnul- tensiuneaarteiialaIn timpul somnului este mai micadecat In perioadade vegheFactoribiologiciFrecvenfa Reprezintanumarul de pulsatii pe minut- la nou-nascut 0130-140pulsatii/minut'A A M- la copilul mic0100-120pulsatiilminut- la .~0ani '090-100pulsatii/minut.. ,' ;.,'.N . """"- . -'. ,~< " ~ .,~- la aduit 060-80pulsatiilminutSfigmograma- varstnicc: peste80-90pulsatiilminuta) anacmta; b) catacrota; c)inflexiunedicrotaRitm - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmicAmplitudine - este determinatade cantitateade sangeexistenta In vase(volum) - este mai mare cu cat vaselesuntmai aproape de inima- la arterelesimetrice,volumul pulsului este egalTensiunea- estedeterminata defortanecesaraIncomprimarea arterei,pulsuluipentruca unda pulsatilasa dispara,Celeritatea- reprezinta vitezaderidicare$i coborarea undei pulsatileColoratia- coloratieroz a tegumentefor inclusiva extremitaliiortegumentelor - tegumentelesunt caldeReprezinta presiuneaexercitatade sangelecirculant asupra perelilor arteriali.Factori; care determinatensiuneaaJieriala:- debitul cardiac- forra de contracliea inimH,. ..:.. elasiicltatea$1caiibrulv~selor ..- '7=. .~~~- vasc6zitateasangehirTensiunea scade de la centruspre periferie.j II~....i.~.~.~'f11- . ) . . . . '. '}"III 'I""j",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\. (: < ) '/; ; \'~"Fiecarearevarstaarterelor sale. "(Cazali)Defini~ieB. CIRCULATIA *84Factorii careinfluen~e; azapulsulI. Independentain satisfacerea circulatieia) PULSULReprezinta expansiunearitmica a arterelor, care se comprimape un plan osos$i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$teredinconflictul dintre sangeleexistent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict seexteriorizeaza prin destinderearitmica a arterei.Circulatia: estefunclia'pfH~"care serealizea~u'mi$carea .sangelLi ininterioru!vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i aoxigenului la lesuturi, dar$i transportul produ$ilor de catabolismdelalesuturi laorganele excretoare.Un rol important II detin sangele$; limfa, cuprinse 1nsistemulcircular,$i inima,1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i atensiuniiarteriale.Factori- varsta - la copilul mic, frecventaestemai crescutadecat labiologici adult; de asemenea,la varstnici- ina/limea corpora/a .- persoanelemai scundeaufrecventapulsului mai mare decal a celor 1nalte- somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mairedusap- '" - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."' . - , . . . . . '" i,- ," : " ', . '" , ~,'''. _' - . c ,. , . . ,. ; . . . . . , , . '. . . . . . . ' " - ___ ,_: ' . ; __- . , . ,. ,_, . " 1. - eforlulfizic -.determ.ina cre$tereafrecventei pulsulu;, carescade dupa IncetareaefortuluiFactori- emolHio ) psihologici- pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului- manraFactori1 - mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,socialiinfluenleazafrecvenlapulsului'Deoarece inpracticane inti\lnimfrecvent cusitualii incaremodificarile respirC';.'F.''..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b," ,0' ." ' (" ." .-" ' 0; >: ,inerea '0sau favorizarei!f expansiunii pulmonareEXERCITI/ RESPIRA TORI!Respiratiaprofunda96. _. ". ~.~~., ..,"".'",,",.,~,i,'.~".,., ;."'..',:1;J"";''')''';':;''~-'' .. '.".,;, .:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~' . _,,,.,.. " ' ',~..,,,,~,.,,,:~: ..~'- seretine valoareaindicatadecoloanademercur saudeaculmanometrului, Inmomentulln care zgomoteledispar,aceasta reprezentand tensiunea arte'rialaminima- senoteaza pe foaiade temperaturavalorileobtinutecu0Iinieorizontala de cl,lloarerO$ie,socotindu-se pentru fiecareIinie a foii 0 unitate coloana de mercur- se unesc liniile orizontal,eCll Iinii verticale$i se ha$ureazaspatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , .- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:Ex.: T.A. max.=150 mmHgT.A. min.= 75 mmHg- se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cualcoolb.pentru metoda palpatorie- determinarea se face prinpalparea artereiradiale- nu se folose$te stetoscopul biauricular- etapele sunt identice metodei auscultatorii- are dezavantajul obtinerii unor valorimaimici decat realita-tea, palpareapulsului perifericfiindposibila numai dupareducerea accentuata a compresiuniiexterioarec. metoda oscilometrica este descrisa in"Breviar deexplorarifunctionale" de Lucretia Titirca, editia 1994- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientiianxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort- pacientul efectueaza0inspiratieprofunda$i0expiratie pre-lungita, cu buzele stranse- este de preferat sa se execute In pozitie $ezandRespiratia - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata 'III DERETINUT:- man$eta pneumatica va fibine fixata pe bratul pacientului- manometrul va fiplasat la nivelul artereila care se face determinarea- masurarea va fiprecedata de lini$tirea pacientului- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratulpacientului-Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate,IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1,I. . .1 - . ." " I99- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar- launpacient cu0hidratare adecvata, 0tuse siaM poate U$ordisloca secretiile- serecomanda aproximativ 2000ml Iichide/zi- consta Inadal.;:;).Qreavaporilor :}:k~,~j,_0~'; ! - '.'.;;'< .. - - - ' ' - -I,.: .. : _"",;,~",,,,",""""~" \ ' ' ' ' _- - -___' /~~~ !. .4 . ( : -. ~- \- s '"I:.,),';~' !i"j'~t;: !I'.,':',::~:,1.',Ii;:,Iri:H::':.i;;'IIIIIIIIIIIIII JI - u~mare$tebolnavul sa consumenumai alimenlele cuprinse I,reglm- urmare$te orarul $i distributiameselor- urmare$te,periodic, greutateacorporala- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizicemoderate- stabile$teun programde activitati fizice, in114-1Clie de gusluri$i capacitate, Impreunacu bolnavul- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelorbolnavului- IIinvatametode de relaxare- la nevoie,administreazamedicatie sedativa'Pacientul sa,desfa$oareactivitate fl-zica creseutaPacientul safie echilibratpsihicALIMENTATIADlETETlCAAlimenta~iapacientuluiTehnici deevaluare ~i ingrijiriasociate nevoiideabea~i amancaAlimentaliabolnavuluitrebuiesa respecteurmatoarele principii:- Inlocuireacheltuielilor energeticedebazaaleorganismu!ui - celenecesarecre$lerii (Ia copil) sau celenecesarerefacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli)- asigurareaaportului devitamine$i saruri mineralenecesaremetabolismuluinormal, cre$terii (Ia copil) $i celorlaltefunctii- favorizareaprocesului devindecareprin crutarea organelorbolnave; alimen-talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia,devenindastfel un faclorterapeutic- prevenirea unei evolutii nefavorabileTn bolilelatente, transformareaboliloracute In cronice$i aparitia recidivelor.:... consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""."Tinandseamadeacesteprincipii, regimul dieletical pacienluiui trebuieastfelalcatuit incat sasatisfacaatat necesilatilecanlitative, cat $i pe celecalilativealeorganismului.Inseamna. 0contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilateaalimentelor ce Ie compun.In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,Din punct de vedere ca/itaiivele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.115- 1009 lipide sunt cuprinseInaceea$i cantitate de ulei vegetal,unt, unturade porc- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,respectfmdcontraindicaliile regimului- asiguraun climatcald, confortabil-Incurajeaza pacientul- Ii explicascopulinterv~ntiilor .- greulate corporala cu 15-20%mai mare decat greutateaideala;greutateaideala se calculeazacu formula:Gkg= 50+ 0,75(Tcm-150)+ V 420x 0,9 undeGkg = gr8utatecorporalaexprimataIn kgTcm= talia, exprimataIn cmV = varstaexprimataIn ani0,9 = factorde corectiecarese aplicanumai la femei-Ingra$are- senzatieexageratadefoame: mananca fara control- nevoieexagerata deamanca $i absentasentimentului desatietate~ eliminarepG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric I ~. .'.. ',' . , '-',",. ..... .."" 0"- T" " l'"Pacientul safieechilibratpS,ihic114- mnterven~ii-Pacientul eualimentatie inadeevata (surplus)Indice ponde-ral: +15-20%2. Alimenta~ia~i hidratarea inadecvata prin surplusSurplusul este un aportalimentar exageratcantitativ$i calitativ.Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatileenergeticealeorganismului, se Ingra$a$i devinobezi. Surplusul de greutatearerepercusiuni asuprafunctionarii organelor $i sistemelor organismului. Unindividpoateingera0 cantitatemaredeali mentedinmai multemotive:stres, anxietate,singuratate, tulburari psihice,dezechilibruendocrinsaualte dezordini organice.Manifestari de dependen~a, BulimiePolifagieOBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEIPaeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferitecalegoriiaibagreutatede alimenteeorporala in- invatabo!navul valoareaenergeticaa alimenlelor$i necesarulfunelie deinallime, var-infunctiede activilatilefizice$i varstasta, sex - alcatuie$leun regim alimentar hipocaloricJ9returiI ~i varsaturi ;-;- indica/ii- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatiteiepidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupaprimele :c:ilealeinfarctului miocardic acut- alimente permise:- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume' ,'.:";':I':,,'.,','.,;,'"0f"I'; "I',','",:f ~?H :,It"I 'IIIi i " 11,,;'"1~; -;,I~NOT/UN/ DEGASTROTEHN/EGastrotehnia studiaza transformarde suferite dealimente incursul pregatiriilor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii desE'matateaindividului.Inaintea prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate aalimentelor:IIIIIIIIIII,,,,._ ~ ~ ~ l,. "..".., ...".i.I'.";' .. '" ,.,'_'_'"'''',.. "''''.'~ """I\'~ "' ','" , ',,''''~~'v ..~' ..,.,,,.,,,~.~.... "., '''~., .-proaspat:- omogen,consistentaf1uida,miros placut, gust dulceag-praf: I I .- proaspat - pulberefina, omogena, uniforma, miros placut- vechi - aglomerari inbulgari, miros neplacut-,-.proaspat.:- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,consistenta filanta, galbenu$auriu, uniform, i$i menjineforma- a/terat:- galbenu$ul nU-$imentine forma; albu?ul aposcu mirosneplacut,respingatorOul;. ,'7cConservele: 1- bune:- cap:ic nebombat, farapetederugina, produsul cupro-prietatiorganolepticecaracteristice conjinutului- alterate:- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros uratFaina: I - proaspata:- pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag- a/terata:- amara,acra,miros de mucegaiPRELUCRAREAPRELIM/NARA- tran$area dirnii (de vita, porc,pasare);- spalarea, eviscerareapasarii;- curatireasolzilor, eviscerareape$telui;- oualespalate, sparte invasecurate;- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;- prelucrarea preliminara sevaface cuputinlimp inainte (pentruaevitapierderile cantitative$i calitative);- S8 evita spalareaindelungata $i mentinereainapa(trecfactorii nutritivi,vitaminele,mineralele);- se indeparteazaparti minimeexterioareale unor legume (carteli,morcovi).119118Diabetic: - indicajii- diabetul zaharat- a/imente permise- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimenteci'mtarite inmod obligatoriu$i ali mentenecantarite:- ali mente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase,legumeuscate, fructe.'. "1 - a[i!Dent~ ne~ artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua,supe de carne, sosuri fara taina, uleiHipocaloric: - indicaN _- obezitate,hipertensiune arteriala- a/imente permise- 240 calorii - 300 9 branzade vaci- 400 calorii -Iapte, branza devaci, carne alba, legume,mere- 600 calorii dinacelea$i alimenteI Carnea: r=;roaspata:I- c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda- a/terata:- culoarecenu$ie,verzuie, umeda,IipicoasaMezelurile:1 - D ~O :~:::~la curata, nelip;cioasa, masacompacta, r~ ata,'miros placut- vechi:- pete demucegai, miros neplacut, sfaramicoasePe~ tele: -proaspat:- culoarenormala, stratumed,bronhiiro$ii- alterat:- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre,violacee, tegumentemoi, rupte(:1200d~- mesele principalenu vor fi serviteniciodata inainteaaplicarii tratamentuiui- dupa pranzvor fi rezervate oredeodihna, Intrucat, Inaceastaperioada,procesul dedigestieblocheazaenergiaorganismului prinangajareaunei cantitatimari de sangela nivelul organelorabdomina/e.Disfribuirea a/imenfe/or:- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatireapottei de man-care a pacientilor- asigura declan$areasecretieisucurilordigestive$i pe cale psihica- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreazaforma, aspectul $i va/oarea caloricainitiala)- distribuireaalimentelorseface pe baza tabelelorde alimentatie-In unele cazuri,asistentaIntocme$tefi$e individualede regim, care se Inma-neaza pacientului 0data cu masa (pastrate, vo,ajuta pacientul la domi9iliu)- alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un ca-rucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite- felurile de alimente se servescpe rand,pe masura ce bolnavul consuma felulanterior- alimentelenu se ating cu mana- gustul unor ali mente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravinedietei)Pregafirea servirii mese/or:. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectieii(tratamente, recoltari, vizita medicalaetc.)- Inainteaservirii meselor, nu se aplica tratamentedureroase- se vor inlaturadin salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)- pacientiicuaspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa)vorfiizolatide restul bOlnavilor, cu paravane- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambiantapiacuta, familiala- asistentaimbracaunhalat albpesteuniforma, r$i prindeparul Incalota, i$ispala binemainile.Drdinea deservire amesei:- sevadistribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i laurmasevadispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalienu selncadreaza rn regimurile tip- vorluamasaIntai pacientii ce5e pot alimentasinguri, apoi asistentaS8 vaocupa de cei ce trebuie alimentati de ea- alimentarea artificialase va faceinafaraprogramului obi$nuit.Moduri/e dea/imenfare abo/navilorIn functiede starea bolnavulUi, alimentarealui se face:- activ - pacientul mananca singurrn sala de mesa sau In salon- pasiv - pacientului i se introducalimenteleIn gura- artificial - alimentele sunt introduseinorganismIn conditii nefiziologice.1?1TEHNICI DEGASTRDTEHNIE',' .., ,to,ALIMENTAREA PACIENTULUI- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trecsubstanteleminerale inapa daca aceasta este rece); .- dacase introduc inapa fierbinte, la suprafatase creeazaunstrat protector.- saufiertiere-l'1 nvapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'depreparare, minimalizeaza pierderile de vitamine$i minerale.- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foartedaunatori organismului; alimenteleformeaza 0 crusta ce nupermite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).- se formeaza0crusta ce mentine substantelesapide;- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prina$ezarea alimentelor pe placa incinsa.- alimentele se introduc inatmosfera de aer cald;- seformeaza0crustadeglucidecaramelizatasauproteinecoagulate;- alimentele se coc.- congelare, afumare, murare, sarare, uscare. ConservareaCoacereaFrigereaPrajireaFierberea'Inabu~irear---------------Servirea mese/orModulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiuneimportanta ca $i regimul propriu-zis. _In legatura cu servirea mesei, asistenta va tineseama de: I :Draru/ $i repartizarea mese/or: :. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul ~inaptii sa nu-iie mai mare de10-11ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)- pacientii In staregravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momenteledeacalmie,indiferent de programul sectiei- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-valescurte, Infunctiedestadiul deevolutie; laace$tia alimenteletrebuieserviteuneori din ora In ora incursul zilei, adaugand una, doua mese $i incursul naptii- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita dealimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese,repartizate atat ziua, cat $i noaptea- pacientiicardiaci $i cei cu sistemnervos labilsuporta greu0f1amanzire maimare de 6 ore- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoarela oficiul de alimenteIIIIIIIII...ALiMENTAREAACTIVA. -------~In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimenteleoferite.Alimentarea activase poateface: Tnsalade mese; Tnsalon; la masasaula pat.IIIIIIIIIIII~Fig. 17- Masujaspeciala- sea$aza peste mU$ama unIighean- i seof erapacientului sapunul $i i setoar-nasasespele- i seolera prosopul sa-$i $tearga mainile- seIndeparteaza materialele lolosite- se adapteaza masaspeciala la pat (fig. 17)acoperita cufata de m8'::asau 0 tavaaco-"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchilpacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza- sea$aza Injurul gatului unprosop- asistenta Imbraca halatul deprotectie- sespala pemaini $i serve$te masa lafelcaInsalon lamasa- sea$aza pacientul Indecubit lateral stang cucapul sprijinit peoperna- sespala pemaini- seprotejeaza lenjeria depat cualeza, iar ceaa bolnavului cuunprosop curat- se a$aZa tava pe marginea patului sau pe un tabu ret la-Inaltimea patului- seservesc alimentele perand, setaie cele solide- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorulunor tuburi transparente, curate, fierte- seridica vesela utilizata, seIndeparteaza materialele folosite,sespala pacientul pemaini123- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,Instare grava sau cei cuU$oare tulburari dedeglutitiemateriale:- tava, farTurii, pahar cuapa sau cana cucioc, $ervet depanza,cana desupa, tacamuriasistenta:- Imbraca halatul deprotectie- a$aza parul subboneta- sespala pemainipacient:- sea$aza Inpozitie semi$ezand cuajutorul rezematoarelor depat sau Indecubit dorsal cucapul U$orr.idicat $i aplecat Inainte.l::Ipentru aU$uradegluti(ia --. JAlimentareaactivalapat,In deeubitlateral stangSeopPregatiri'Al.!/MENr AREA~f!AS7VA:J~---~--- ---~~ . . . . . z. '. ------ ; . . ; . ; ; ; ; ; ; -Cand starea generala a bolnavilor nuIe permite sase alimenteze singuri, trebuiesa fieajutati.~",~~122materiale- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar deapa, fete demasa, cO$lJle,t;;lepainesala de mese- curatenia desava.r$ita Insal ademese- aerisirea- se aranjeaza estetic pe mese mici (4persoane) tacamurile,paharele, cana cuapa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului- secreeaza 0atmosfera cat mai intima- seanunta bolnavii savina lamasa_.seinvita sasespele pemainiservireamesei- servesc felurile demancare perand- seridica imediat vesel afolosita- nuseating alimentele cumana- se observa daca pacientul a consumat alimentele InIntregime, Incaz contrar sesolicita motivul $1S8 iau masuri deInlocuire- setransporta vesel alaoficiu- seaerise$te $i securata sal ademesecondltii de mediuTnsalon,la masa- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitulpacientului (tavita, scuipatori, plosca)- sesepara cuparavan pacientii cuaspect dezagreabil pentruceilalti- sepn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata demasa curata,tacam-uri, cana cuapa, $ervetele, sarea (dupa caz)- seinvita pacientul sasespele pemaini- pacientul este ajutat sasea$eze lamasa- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul subboneta (sanuseatinga dealimente)- sespa!a pemaini- servirea mesei seface lafel caInsal ademese- sepregate$te salonul capentru alimentarea Insalon lamasa- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau$ezfmd cuajutorul rezematorului depat sau cuperne- seprotejeaza lenjeria depat cumU$amaPregfltiriCondilii demediuAlimentareaactiva Insalon, lapatlrIi l l l I DE$TIUT:- seI ncurajeaza. paci entul I nti mpul al i mentati ei ,asi gurandu-Ide Gi .)ntri buti aal i mentel orI n procesulvi ndecari i- se ofera paci entul ui cantl tatinu p,ea ma,i - deoa-rece, neputand sa I e I nghi ta, ar putea sa I e aspi rerJALIMENTAREA ART/FICIALA125- se I nl ocui esc I n funcl i ede preferi ntel e bol navul ui I n cadrull i mi tel or permi se de prescri pti amedi cal a- servi rea mesei se va face I ntr-un cadru cat maiesteti c- seservescal i mentel eI nporti i mi ci - canti tati l ema,i pro-voaca numail a si mpl a vedere senzal i a de pl eni tudi ne- mesel e vor fi servi tel a i nterval e mi ci (2-3 ore)- Mi 1truel i mi narea senza(i eide greata, l i chi del ese serves',;_.reei , aci di l i atecu l amai e, I ntr-o vari ati e cat mai mare I- nuseadmi ni streaza al i mente hi perzaharate- provoacasenzati a de pl eni tudi ne$ilavorizeaza di areea-I aptel e I n canti tate maimare de 1 I provoaca di aree, greata- al burni nel esupradozate (branza) provoaca meteori sm$iaccentueaza i napetenta-I a bol navi i compl et i napetenti , senzal i a de sete va I iexpl oatata$i I i sevor oferi el ementenutri ti vesubformal i chi da;l aptel e, sucuri l ede fructevor I i I mboga(i tecu prafdel apte, cacao, gal benu$, preparatede zahar, zeama del amai e sau portocal e- bul i onul del egumeva I i I mbogati t cuunt, branza, fai na,gal benu$ de ou, cacao- I n aceste amestecuri se vor i ntroduce $i preparate devi tami ne, daca el e nudi sperseaza U$or $i nu modi fi cagustul sau mi rosul al i mentel or- se asi gura necesi tati l e cal ori cede 2500-3000 cal ./24hpri nadmi ni strare de preparatel i chi de hi percal ori ce- l a reveni rea apeti tul ui se admi ni streazaal i mentati esol i da,reparti zata i n4-5 mese- asi stentatrebui esanotezeexact canti tateadeai /menteconsumata$i sacal cul ezevaloarea cal ori capentruaseputeaori entaI nceeacepri ve$teacoperi reanecesi ta(i l orzi l ni ce al e bol navul ui- va urmari ca bol navul sa consume numai al i mentel econform prescri pti i l or medi cal e~fi ni J i e....' : : : " : : .. ...I nseamna i ntroducerea al i mentel or I n organi smul paci entul uipri n mi jl oace arti l i ci al e. Se real i zeaza pri n urmatoarel eprocedee:- sanda gastri ca sau i ntesti nai a- jl astrostQi l l a- pe cal e parentera1a-crrsrnr---Scop- hrani rea paci enti l ori ncon$ti enl i- cu tul burari de degl uti ti e- cu i ntol eranta sau hei noragi i di gesti ve- operatipe tubul di gesti v$i gl andel eanexe- cu stri cturi esofagi enesau al e cardi ei-I n stare grava; negati vi sm al i mentarIII DEEVITAT:- servi rea al i mentel or I ip,ea fi erbi nti sau p,ea reci- ati ngerea al i mentel orcare au fost I n gurapaci entul ui- ise protejeaza l enjeri a cu un prosop curat- se protejeaza cu un prosop I n jurul gatul ui- seadapteazamasutal apat $i i sea$azamancareaastfelI ncat sa vada ce ise i ntroduce I n gura- asi stenta se a$aza I n dreapta paci entul ui$i I iri di ca U$orcapuleu perna I ' f- veri fi catemperatura al i mentel or (paci enti i I nstaregrava nusi mt temperatura $ini cigustulal i mentel or)- I i serve$te supa cu l i ngura sau di n cana cu ci oc, tai eal i mentel e sol i de- supravegheaza debi tul l i chi dul ui pentru aevita I ncarcareapeste puteri l e de degl uti ti e al e paci entul ui- este $ters l a gura, ise aranjeaza patul- seI ndeparteazaeventual el eresturi al i mentarecare, ajunsesub boi nav, pot contri bui l a formarea escarel or- schi mba l enjeri a daca s-a murdari t- aeopera paci entul $i aeri se$te sal onul- strangevesela $i 0transporta l a ofi ci u1241- Observareaapeti tul ui urmare$te descoperi rea$1co~baterea I Ii napetentei SHUanorex~eibol navul ui .,,' ' . ,- apeti tul poatefi . uni ndi ci uI nstabi l i readi agnosti cul ui unorafecti uni ; astfel , bol navi icu:- cancer gastri c refuza carnea de vaca- I n hepati ta epi demi ca faza prei cteri ca, refuza grasi mi l e- pol i fagi a poate i ndi ca un di abet zaharat- apeti tul preferenti al I n cazul unor carente al e organi smul ui I(gravi de) .- pentru combatereaanorexi ei sau i napetentei , se voravea I nvedere urmatoarel e:- severi fi ca daca i napetentaestetotal asaurepul si asemani festa numai fata de al i mentel e di n regi mI n comparal i ecu cel e preferatePRINCIPII DEALIMENTAREAPACIENTILOR INAPETENTIServi reameseiI ScopI- I" .1.;' .' .III DE $TIUT:- lapacienlii incon$tienii cutulburari dedeglutitie saucare trebuie alimentati maimult timp peaceasta cale, sonda seintroduce endonazal- sondele depolietilen sementin mai mult de4-6zile, cele decauciuc maximum2-3zilefiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)- ralia zilnica seadministreaza In4-6 doze foarte Incet, depreferinta cuaparatuldeperfuzat utilizand vase izoterme1 -IIIr~'IIII,f~- deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele Inscopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care caleaesofagiana esteIntrerupta- In cazuJstricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cusubstante caustice, cand alimentatia artificial aiauncaracter dedurata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fiintroduse Inorganism prin gastrostoma-In stoma, estefixata 0sonda decauciuc prinintermediul careia~"":talimentele surlt introduse cuajutorulunei seringi sauprinpalnie"- respectandu-se acelea$i principii, seintroduc $; acelea$i ames-tecuri alimentare caIncazul alimentatiei prinsonda gastrica- alimentele vor fi introduse Indoze fractionate laintervale obi$-nuite, dupa orarul dealimentatie al pacientilor, incalzite latem-peratura corpului- cantitatea introdusa 0data nuvadepa$i 500ml- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru aImpiedica refularea acestora- tegumentele dinjurul stomei sepot irita sub actiunea suculuigastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocanduneori leziuni apreciabile- de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansatasteril cupansament absorbant- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0perioadascurta detimp- deoarece Inrec! D ~ J sunt fermenti pentru dlgestie, iarmucoasaabsoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-minate sausupuse unui proces deputrefactie- alimentarea seface princlisme picatura cupicatura cusolutieRinger, glucoza 47%0curol hidratant- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei- inlocul irigatorului sefolose$te untermos- seface cusubstante care:- auvaloare calorica ridicata- pot fi utilizate direct deiesuturi",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigenice " c " ' " , " " , , ' , ~ ' . " " ' l~L - nuau-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor- pecaleL v. pot fi introduse solutii izo-sauhipertone (glucoza 10-20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)- planul dealimentare seface dupa calcularea necesarului decalorii/24 h$i aratiei delichide Incare pot fi dizolvate principiilenutritive- nevoia delichide estecompletata cuser fiziologic sausol. glu-cozate $i proteice- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.Hidratarea $imineralizarea organismului)- ritmul deadministrare difera dupa natura $i concentratia pre-paratului, stare a pacientului, dela50-500mllh127,---AlimentareapringastrostomaAlimentareaprinclismaAlimentareaparenteralai!iIlpS" ~ALiMENTAREA PR/N SONDAGASTR/cA materiale- deprotectie- aleza, prosoape- sterile- sonda Einhorn sau Faucher,'-'~ serihgide 5-10cm- pensa hemostatica- nesterile- palnie- tavita renala- bulion alimentar- sanuprezinte grunji- safielatemperatura corpului- saaiba valoare calorica pacient- psihic- vezi sondajul gastric- fizic- Incaz destaza gastrica, seaspira continutul $i seefectueazaspalatura gastrica- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidulalimentar 200-400 ml pana la 500ml, Incalzit latemperaturacorpului- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0 cantitate mica de aerpentru C i goli sonda- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea'alim"entelor"in"faringe deunde arputea faspi'rate, determinandpneumonia deaspiratie - complicatie grava- seext rage sonda cuatentiePregatire126Introducerea 1 - vezi sondajul gastricsondeiAlimentareapropriu-zisaH:rL ",,.,",,,,,,,,,,,,,C':';--",.129________ J-In functie decauza $i mecanismul prin care seinstaleaza. potinteresa sectorul intracelular, extracelular sauambele- pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebescmai multe sindroame dedeshidratare:- deshidratare izotona - cand aportul insuficient sau pier-derile interes8':.-tzse datore$tepierderilor excesive(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) saumi$carii fluidului (spaliul alIII-lea): acumulareanormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edemperlferic,oheniatomf. . 'Manifestari 1 - piel; uscata eu turgorredus- membrane, mucoase uscate, buzeuscate, limba arsa- ochii adancili, moi- letargie,sete- scadereaeliminarii urinare- tahicardie, hipotensiunearteriala- scadereapresiuniivenoase centrale- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prinhemocon-centralie- cre$tereaureei sanguineI 1- urina coneentratacu densitatemare130STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALESe face prin:- stabilirea felului deshidratarii- simptomatologiadeshidratarii- investigatii de laborator.- Diferenta dintrecifranormalaa unuiion din plasma$i cifra constatatala bolnavrnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..- Aceasta se inmulte$tecu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individde 70 kg este de141.- Cifra obtinutareprezinta deficitul global al ionului respectiv.- Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in partiegale glucoza$i solutiiizotonice de saruriminerale.- Cantitatealii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarearatiei deintrelinere$i a ratiei de corectarea dezechilibreloranterioare:- ralia de intretinere=pierderilede lichide/24h- ratiadecorectare= sefacepebazaanalizelor delaborator $i intra incompetenlamedicului.- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporal a, pe bazadetabelespeciale, iarasugarului, dupagreutateacorporala 100/ 180 mllkgcorp(valori oblinutedin totalizareapierderilornormale ale copilului):- 25-30ml perspiralie- 50-100ml transpiralie- 10-20 ml cu scaunul- 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum$i apierderilor in plus ((::12ree,varsaturi,febra).:~ "-:.~ ; - . . .~J' I !~,;'~ , ; ; ',,(- "_~ ~ !. ':I,~ ': ,,;.~ I~ ': ~,fr"" ,. > ;":1i'~ :'.;',;'1";'9:(':}; . ; (r,),; - t"2fJ"-- . ', '. r. .,; ; ~ ; ,; ,~'?. . v:~ r,,"; (~ j"li"C!< :"'; "''''~ ~ ':'''~ '''''. j,',"'_"i; '",,- ,/',I. it'''\i):lr~ ' . ~ . 1 1~ X; ; I'L"dJi "i':1 J,'if; '; ,'i','_v'i\. ' ,,- ,. -. . . . - '. ",':,0:; ,:),',',. . . 'V .(.","' ,'\ """'",.'L < ~ ~ "lO ' ....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW"""""" .I\,,\""(~f