1

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII PELOR Autoritatea de Management

Programul Operaţional Sectorial Mediu

GGGHHHIIIDDD DDDEEE PPPRRREEEGGGAAATTTIIIRRREEE SSSIII EEEVVVAAALLLUUUAAARRREEE AAA PPPRRROOOIIIEEECCCTTTEEELLLOOORRR PPPRRROOOGGGRRRAAAMMMUUULLL OOOPPPEEERRRAAAŢŢŢIIIOOONNNAAALLL SSSEEECCCTTTOOORRRIIIAAALLL MMMEEEDDDIIIUUU

222000000777 --- 222000111333 Ghidul are caracter orientativ şi informal, fiind realizat pe baza legislaţiei europene şi naţionale în vigoare pentru perioada 2000-2006 şi a propunerii de Regulament al Uniunii Europene pentru Fonduri Structurale şi de Coeziune pentru perioada de programare 2007-2013. Documentul va fi actualizat pe măsura definitivării legislaţiei comunitare şi naţionale în domeniu.

2

CUPRINS CUPRINS.......................................................................................................... 2 INTRODUCERE ............................................................................................... 4 CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE .............. 5 CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU........... 7

2.1. Obiectivele şi priorităţile POS Mediu ..................................................... 7 2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU............ 8

CAPITOLUL 3 - FLUXUL DOCUMENTELOR. SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR ................................................................................................ 9

3.1.Fluxul documentelor................................................................................ 9 3.2. Criterii de selectie a proiectelor ............................................................. 9

CAPITOLUL 4 - DOCUMENTATIA NECESARA FINANTARII PROIECTELOR MAJORE .............................................................................. 10

4.1 MASTER PLANUL (MP) .................................................................... 11 4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) .................................................... 15 4.3 Analiza economico-financiară (AEF) ................................................. 19 4.4 Analiza instituţională (AI) ................................................................... 23 4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) ..................................... 24 4.6 Formularul de aplicatie....................................................................... 25 4.7 Alte acorduri şi autorizaţii ................................................................... 25 4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie..................................... 25

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR .................. 27 CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII PROIECTELOR .............................................................................................. 28

6.1 Introducere ............................................................................................ 28 6.2 Cadrul de asigurare a calitatii ............................................................... 28 6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor ..................................... 29

6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor ................................................. 29 6.3.2. Selectia din timp a proiectelor....................................................... 30 6.3.3 Evaluarea capacitatii institutionale existente ................................. 30 6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului .............................................. 30 6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie ............................. 32 6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente...................................... 32

CAPITOLUL 7 – ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA PROIECTELOR .............................................................................................. 33

7.1 Introducere ............................................................................................ 33 7.2 Scop ...................................................................................................... 33

7.2.2 Scopul evaluarii .............................................................................. 33 7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii.......................................................... 34

7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie .................................. 34 7.3.2 Procesul de evaluare ..................................................................... 34 7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate . 35

3

7.3.4 Costuri eligibile ............................................................................... 35 7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile................................................................ 35

7.4.1. Informatii solicitate ........................................................................ 35 7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare ............................................................. 36 7.4.3 Asistenta financiara disponibila...................................................... 36 7.4.4.Vizite............................................................................................... 37 7.4.5 Adiţionalitatea Proiectului............................................................... 37 7.4.6. Ajutorul de stat .............................................................................. 38 7.4.7 Asistenta financiara minim necesara ............................................. 38 7.4.8 Viabilitate........................................................................................ 39 7.4.9 Eficienţa.......................................................................................... 39 7.4.10 Rezultatele proiectelor ................................................................. 40

7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanţare ........................... 40 7.5.1 Prioritizarea proiectelor .................................................................. 40 7.5.2 Beneficiile proiectului ..................................................................... 41

7.6 Etapele evaluării proiectelor de infrastructură ...................................... 42 ANEXA 1 – DOCUMENTE DE REFERINTA ................................................. 45 ANEXA 2 : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC........................ 46

4

INTRODUCERE Uniunea Europeana (UE), formata in prezent din 25 de state membre (SM), reuneste majoritatea statelor europene in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune. Intre SM exista disparitati considerabile in ceea ce priveste Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, astfel incat Uniunea Europeana urmareste promovarea Politicii de Coeziune pentru eliminarea acestora. Pentru perioada 2007-2013, se urmareste realizarea a trei obiective prin care UE intentioneaza sa contribuie la reducerea disparitatilor intre SM, precum si intre diverse regiuni ale acesteia:

1. convergenta; 2. competitivitate regionala si ocuparea; 3. cooperare teritoriala europeana.

Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor membre prin intermediul instrumentelor structurale. Acestea sunt:

• Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR; • Fondul Social European - FSE; • Fondul de Coeziune - FC.

Dupa aderare, Romania va putea beneficia de acest sprijin financiar pentru implementarea unor proiecte care sa contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii. Ca orice finantare din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale (FS) nu inseamna alocarea unei sume de bani fara a implica anumite obligatii si din partea beneficiarului, ci reprezinta un angajament contractual, ale carui prevederi si termene de realizare trebuie respectate cu strictete, pentru a nu a ajunge la dezangajarea automata (regula “n+2”) de catre CE a sumelor alocate. Nota: Conform regulii “n+2”, banii alocati de CE pentru un program in anul n, trebuie cheltuiti pana in anul n+2, in caz contrar banii vor fi pierduti sau realocati altui program (exemplu: sumele alocate de UE pentru un proiect, in 2007, trebuie cheltuite pana la 31 decembrie 2009).

5

CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE. Principalele documente care stau la baza dezvoltarii Romaniei in perioada 2007-2013 sunt: § Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) § Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) § Programele Operationale Sectoriale/Programul Operational Regional (POS/POR) § Programul Complement (PC)

§ Planul National de Dezvoltare ( PND) este documentul de planificare strategica si

programare financiara care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea economica si sociala a tarii, pentru atingerea obiectivului UE, respectiv realizarea coeziunii economice si sociale. PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune

§ Cadrul Strategic National de Referinta reprezinta strategia globala de utilizare a FS/FC. Practic, CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013. Prin intermediu CSNR se stabileste legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, pe de o parte, si prioritatile la nivel european – Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008, pe de alta parte. La baza elaborarii acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale si de Coeziune a stat Planul National de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul Romaniei in luna decembrie 2005. CSNR preia si sintetizeaza elementele principale incluse in analiza si strategia PND, acestea fiind organizate in functie de cele 3 Prioritati si cele 11 Directii de actiune (Guidelines) din Orientarile Strategice Comunitare. Sunt de mentionat doua diferente majore intre PND si CNSR:

- in ceea ce priveste continutul strategic, CNSR nu trateaza aspectele de dezvoltare rurala si pescuit aferente Prioritatii 5 a PND, acestea fiind sustinute prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala);

- din punctul de vedere al finantarii, CNSR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.).

6

Prevederile acestui document se implementeaza prin intermediul Programelor Operationale Sectoriale (POS) si a Programului Opertional Regional (POR).

§ Programul Operational Sectorial/Regional este documentul elaborat de un SM pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt aprobate pentru finantare prin CSNR. Programele Operationale sunt structurate pe axe prioritare. La randul lor, axele prioritare contin domenii majore de interventie, in cadrul carora se regasesc operatiuni indicative.

§ Programul Complement reprezinta documentul elaborat de Autoritatea de Management in vederea detalierii implementarii POS/POR. Acesta contine elemente detaliate la nivel de masura, elaborate de AM si revizuite, ori de cate ori este necesar. Programul Complement va include:

- masurile prin care vor fi realizate prioritatile Programului Operational, indicatorii de monitorizare a acestora, etc;

- definirea tipului de beneficiari pentru fiecare masura; - un plan financiar, cu specificarea alocarii financiare, pentru fiecare masura;

planul financiar trebuie sa fie insotit de o descriere a mecanismelor prin care se care asigura co-finantarea, luand in consideratie sistemele institutional, legal si financiar implicate;

- modalitatile de promovare a Programului Operational; - descrierea mecanismelor de management, monitorizare si evaluare a

Programului Operational Programul Complement va fi transmis Comitetului de Monitorizare pentru aprobare.

7

CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul obiectivului “Convergenta” al Uniunii Europene, pentru perioada de programare 2007–2013. POS Mediu este cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale de mediu si continua investiţiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si SAPARD). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei cat si interesele specifice nationale. 2.1. Obiectivele şi priorităţile POS Mediu POS Mediu va finanţa în perioada 2007-2013 proiecte din cadrul următoarelor domenii prioritare: Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; Axa prioritara 3 – Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate; Axa prioritara 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru reteaua de arii speciale de protectie a naturii; Axa prioritara 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc; Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica. În cadrul axelor prioritare 1 şi 2 se vor finanţa proiecte regionale, cu includerea mai multor localităţi din regiune/judeţ, astfel încât populaţia beneficiară să fie cât mai mare. Această abordare strategică are la bază angajamentele de mediu foarte costisitoare rezultate din negocierile cu UE şi vizează reducerea costurilor de investiţii şi de operare ale noilor obiective de infrastructură, prin utilizarea economiilor la scară largă. Pentru perioada 2007-2013, proiectele vizate de POS Mediu se pot finanta dinFondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC). FEDR sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii. FC sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in domeniul mediului si al transporturilor.

8

2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU Cadrul Institutional pentru implementarea Programului Operational Sectorial Mediu este constituit din: Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), Autoritatea de Certificare/Plata (AC/P), Autoritatea de Management (AM), Organismul Intermediar (OI), Autoritatea de Audit ( AA), Comitetul de Monitorizare (CM). Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar este organismul public din cadrul Ministerului Finantelor Publice care are responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin FSC. Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumente structurale. Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este reprezentata de Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul MMGA, care va avea rol de coordonare globala si management al implementarii POS Mediu. MMGA va actiona ca planificator global al politicii de mediu, manager financiar si lider de proces. Implementarea operatiunilor prevazute in POS se realizeaza de catre Organismele Intermediare pentru POS Mediu, si anume Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului. OI POS Mediu vor avea un rol important in implementarea POS la nivel regional, actionand ca interfata intre AM si beneficiari. Delegarea activitatilor de la AM la OI se va face in baza unui acord scris. Autoritatea de Certificare pentru toate Programele Operationale, inclusiv pentru POS Mediu, este stabilita in cadrul MFP si o Unitate de Plata in cadrul MMGA. Autoritatea de Certificare certifica declaratiile de cheltuieli si solicitarile de plata ale beneficiarilor inainte ca acestea sa fie transmise CE. Autoritatea de plata (AP), din cadrul Ministerului Finantelor Publice, este organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la CE sumele aferente FS in vederea transmiterii lor catre beneficiarii finali. Autoritatea de Audit, care functioneaza pe langa Curtea de Conturi, pe de o parte, precum si unitatea de audit intern din cadrul MMGA, pe de alta parte, sunt responsabile pentru verificarea corectitudinii managementului si controlului implementarii POS. Comitetul de Monitorizare este organismul care asigura coordonarea instrumentelor structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei comunitare, modul de utilizare si impactul obtinut.

9

CAPITOLUL 3 - FLUXUL DOCUMENTELOR. SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR

3.1.Fluxul documentelor

Anuntul oficial pentru colectarea propunerilor de proiecte se poate realiza numai după aprobarea POS Mediu, ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Beneficiarii proiectelor pot însă începe pregătirea studiilor de fezabilitate ale proiectelor considerate prioritare. Potentialul beneficiar al proiectului prezinta Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (in calitate de OI) un draft al proiectului. Aceasta este responsabila cu evaluarea preliminara a proiectelor. Proiectele sunt apoi transmise catre AM care le va evalua in conformitate cu criteriile de selectie stabilite si pe baza evaluarii preliminare realizate de OI. Evaluarea şi selecţia proiectelor se realizează de către un Comitet Tehnic constituit de MMGA. Comitetul Tehnic va recomanda apoi AM pentru POS Mediu aprobarea, revizuirea sau respingerea proiectelor, dupa caz. AM informeaza OI si B in ceea ce priveste selectia finala a proiectelor. AM va semna un acord de implementare cu B. 3.2. Criterii de selectie a proiectelor

Criteriile de selectie vor fi aprobate de catre Comitetul de Monitorizare si vor fi publicate. Anuntul va fi facut public prin mass media, paginile de internet ale MMGA si ale OI-urilor. Modelele de aplicatie de finantare vor fi disponibile pe Internet si la ARPM-uri, care vor furniza asistenta pentru aplicanti. Selectia proiectelor se realizeaza in cadrul a trei etape de evaluare:

a) Evaluarea cerintelor formale (in vederea. asigurarii conformitatii din punct de vedere administrativ) – OI;

b) Evaluarea eligibilitatii (criterii de eligibilitate) – OI; c) Evaluarea proiectului – Comitetul Tehnic constituit in cadrul MMGA.

Aplicatiile verificate din punctul de vedere al conformitatii formale si al criteriilor de eligibilitate a proiectelor vor face obiectul unei evaluari tehnico-economice si de mediu aprofundate, in vederea selectarii acestora. Criteriile orientative de selectie a proiectelor: § Relevanta proiectului; § Calitatea proiectului (din punct de vedere tehnic si economic); § Capacitatea aplicantului de implementare a proiectului; § Contribuţia la realizarea obiectivelor UE.

10

CAPITOLUL 4 - DOCUMENTATIA NECESARA FINANTARII PROIECTELOR MAJORE (sectoarele apă, deşeuri, termoficare, inundaţii)

Notă: Descrierea de mai jos se referă în special la sectorul de apă datorită complexităţii proiectelor din acest sector, dar documente similare se solicită pentru toate proiectele de infrastructură. Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra informatiilor esentiale care trebuie incluse in dosarul Aplicatiei in vederea finantarii din POS Mediu. Pregatirea unei asemenea documentatii dureaza intre 6 si 12 luni, functie de calitatea/cantitatea datelor si a logisticii disponibile necesare unui proiect de o asemenea anvergura, cat si de situatiile specifice inalnite in cazul elaborarii unor astfel de proiecte (in special aspecte institutionale, politice…) ce pot incetini, in unele cazuri, elaborarea proiectului. Documentatia este foarte cuprinzatoare, gradul de dezvoltare a acesteia fiind insa stabilit de la caz la caz. Calitatea Aplicatiei este esentiala pentru aprobarea unui astfel de proiect; informatia trebuie sa fie clara, iar rezultatele previzionate trebuie sa fie dovedite si justificate. Dupa ce un proiect a fost identificat ca prioritar pentru finantare, pregătirea aplicaţiei (finanţata din fonduri proprii sau printr-o Asistenţă Tehnică) consta in elaborarea următoarelor studii: 4.1 Master plan 4.2 Studiul de fezabilitate 4.3 Analiza economico-financiară 4.4 Analiza instituţională 4.5 Evaluarea impactului asupra mediului 4.6 Formularul de aplicatie 4.7 Alte acorduri şi autorizaţii 4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie

11

In capitolele urmatoare, se va detalia continutul fiecarui studiu (luand ca exemplu, elaborarea unei Aplicatii pentru un proiect, in sectorul de apa/apa uzata). 4.1 MASTER PLANUL (MP)

Scopul elaborarii Master Planului este de a evalua situatia existenta, de a identifica necesarul de investitii si de a le ierarhiza. Prioritizarea componentelor de investiţii în programe pe termen mediu si lung trebuie argumentată. Proiectul de infrastructură trebuie să includă acele componente care reprezintă o prioritate imediată pentru protecţia mediului şi care contribuie la creşterea eficienţei în administrarea serviciilor publice (Ex. Măsuri precum reabilitarea reţelelor de apă pentru reducerea pierderilor sau înlocuirea echipamentelor energofage trebuie abordate cu prioritate, acestea având impact direct asupra generării veniturilor viitoare şi asupra unui management eficient al serviciilor de apă). De asemenea, trebuie sa se tina cont de măsura in care populaţia poate suporta costul investiţiilor precum si de capacitatea locala de implementare a acestora. Primul pas in elaborarea MP il constituie colectarea informatiilor referitoare la planurile actuale de urbanism, datele socio-economice si alte informatii de baza ce privesc grupurile tinta ale proiectului, inclusiv informatii privind activitatile locale industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Daca nu este disponibil nici un plan urbanistic de dezvoltare pentru aglomerarile din aria proiectului, in baza contactelor si discutiilor cu autoritatile locale, se va face o estimare a tendintelor de dezvoltare urbana la nivel regional/judetean pentru o perioada de 20 de ani. Datele socio-economice (inclusiv informatiile referitoare la venitul/familie, media cheltuielilor pentru bunurile de baza, consumul de apa/persoana/zi, etc) trebuie obtinute din surse locale si verificate prin esantionare. Trebuie sa se faca o evaluare si o descriere a serviciilor actuale de apa/apa uzata. Cand se face analiza critica a informatiilor disponibile este necesar un punct de vedere independent si impartial. Revizuirea si trecerea in revista a datelor analizate poate fi suplimentata de cercetari, studii, analiza si masuratori in zonele in care lipsesc informatii vitale, tinand cont de tendintele actuale privind reducerea consumului de apa si a descarcarilor de ape uzate.

Pentru sistemul de apa potabila este necesara investigarea si evaluarea sistemului actual si a nevoilor viitoare, incluzand in MP cel putin urmatoarele date:

• Sistemele si facilitatile existente incluzand lucrarile la sursele de apa, statiile de

tratare a apei, aductiune, pompare, inmagazinare si sistemul de distributie. Ar trebui facuta o prezentare schematica a acestora (harta);

• Componentele principale ale sistemului din punct de vedereal capacitatii,

eficientei energetice, performantei, reparaţiilor, metodelelor de întreţinere, infiltraţiilor/pierderilor, vârstei si calitatatii materialelor si echipamentelor (staţii de tratare, conducte, vane, pompe, etc.), capacitate suficienta/dimensionarea

12

corecta sau nu a acestora, blocaje. Prezentarea si evaluarea inregistrarilor de scurgeri si incidentelor înregistrate si a politicii de reparaţii/detectare a acestora;

• Modul actual si viitor de operare a reţelei de apa. Pe baza unei evaluări hidraulice

(măsurători pe teren) a debitelor si presiunii in sistemul primar de distribuţie trebuie prezentat modul de inter-corelare a principalelor componente ale sistemului (aductiune, pompare, înmagazinare, distribuţie (presiunea pe zone) si detectate schimbarile de sectiune si alte problemele importante;

• Standardele de calitate (ce investitie este necesara pentru atingerea standardelor de

tratare ale Directivelor UE relevante?); • Viabilitatea proiectului (ce analize si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?); • Consumul de apa pentru tipuri reprezentative de consumatori

(contorizati/necontorizati), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa (citirea zilnica timp de aproximativ o luna a contorului unei gospodarii), verificarea rezultatelor citirilor la marii consumatori;

• Rata pierderilor specifice si impartirea acestora pe categorii principale; estimarea

pierderilor inevitabile; • Calcularea exacta a balantei de apa cu defalcarea datelor intrate in sistem in

consum autorizat (facturat si nefacturat) si pierderi de apa cuprinzand pierderile aparente (consum neautorizat, erorile de masurare) si pierderile reale (scurgeri in diferite puncte ale sistemului).

Pentru sistemul apelor uzate, este necesara investigarea si evaluarea sistemului actual de colectare a apelor uzate, incluzand cel putin urmatoarele date:

• Sistemele si facilitatile existente din zona deservita incluzand, lungimea, diametrul

si tipul sistemelor principale de apa uzata, separate sau combinate, statiile de pompare, punctele de deversare si canalele deversoarele pluviale, localizarea producatorilor majori de ape uzate (industrie); schema sistemului actual de canalizare (harta); trebuie facute de asemenea verificari in punctele cheie ale retelei de canalizare pentru identificarea infiltratiilor in sistem;

• Efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate tratate si netratate si

ale deversarii namolurilor in apele emisarilor, in cazul descarcarilor directe in apele de suprafata si/sau in apele subterane in cazul descarcarilor pe paturile de uscare sau in mediu; analiza si verificarea rezultatelor probelor de apa prelevate din diferite puncte ale sistemului de canalizare;

13

• Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii, eficientei energetice, performantei, situatiei reparatiilor, fiabilitate, sigurantei, metodelor de intretinere, infiltratiilor, gradului de uzare, vechimii si calitatatii materialelor si echipamentelor (conducte, vane, pompe, etc.);

• Modul de exploatare a retelelor de canalizare. Pe baza evaluarii hidraulice

(masuratori pe teren) a debitelor in sistemul primar de colectare centralizate si evaluate interactiunile componentelor majore ale sistemului (aductiune, pompare, inmagazinare) si detectate schimbarile de sectiune si alte probleme intalnite in sistem;

• Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului prin reducerea costurilor de operare?). Pentru apele uzate industriale se vor investiga, evalua si descrie, urmatoarele: • Cantitatea si tipul acestora, gradul de preepurare, cadrul legal si institutional (ex.

intelegeri existente intre agentii industriali si municipalitate/compania de apa cu privire la deversarea si epurarea apelor uzate industriale);

• Facilitatile existente de epurare a apelor reziduale, inclusiv prelucrarea si

depozitarea namolurilor: tipul de proces, capacitatea, debitul, conformitatea din punct de vedere a tehnologiei utilizate, eficienta tratarii, metodele de intretinere, dificultatile, schimbarile de sectiune si calitatea materialelor si echipamentelor;

• Conformarea cu standardele de calitate si cu regulamentele aplicabile (ce investitii

sunt necesare pentru conformarea cu standardele Directivelor UE relevante?); • Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea

viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?); • Analiza privind incarcarile si caracteristicile apelor industriale trebuie sa cuprinda

un studiu al mecanismelor actuale de autorizare si impunere a conditiilor deversarii apelor uzate in reteaua de canalizare, in vederea unui bun management al riscului (evitand producerea unor incidente, ca deversari de substante toxice ce pot afecta si produce pagube in procesul de operare al Statiei de Epurare a Apelor Uzate). Trebuie avuta in vedere conformarea cu Directiva 96/61/EC – IPPC, privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, cu referire la poluarea cauzata de marile instalatii industriale.

In cazul in care datele necesare nu sunt disponibile, nu sunt sigure sau sunt insuficiente, se vor face investigatii/prospectiuni suplimentare (colectarea, analiza si inregistrarea rezultatelor unor probe de apa/apa uzata; studii topografice; prospectiuni geologice – foraje, studii geo-tehnice). Urmatoarea etapa o constituie stabilirea indicatorilor de proiectare (design) de baza. Acesti parametri trebuie sa includa cel putin: tendintele consumului de apa

14

pentru consumatorii casnici, industriali si comerciali, rata de elasticitate a consumului pentru variatia tarifului, rata de elasticitate a consumului pentru variatia veniturilor, standardele de calitate si cantitate ce trebuie realizate in fiecare an tinta, debitul maxim si mediu pentru alimentarea cu apa, rata de acoperire pentru serviciile publice de apa si apa uzata, venitul mediu pe gospodarie, numarul mediu de persoane pe gospodarie, rata discountului, debitul apelor uzate industriale si menajere, valoarea medie si maxima a debitelor uscate si ude ale apelor uzate, infiltrarea in stratul de apa freatica, cantitatea totala a influentului in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate, cantitatea totala a influentului apelor uzate industriale in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate, incarcarea totala cu BOD (apa industriala si menajera), etc. Valorile propuse pentru anii tinta trebuie prezentate intr-un tabel ; valorile trebuie insotite de justificari solide. O atentie speciala trebuie acordata presupunerilor referitoare la cererea de apa (nivelul actual si viitor atat pentru apa menajera cat si industriala). Dezvoltarea modelului macro-suportabilitatii, trebuie sa acopere o perioada de 20 de ani. Evaluarea macro-suportabilitatii consta in comparatia intre capacitatea maxima a contributiei posibile a comunitatii beneficiare si costul total al programului de investitii (costurile de capital si costurile de operare si intretinere) ajustata cu granturile disponibile. Costurile totale actualizate, ale oricarui program propus (cum vor rezulta din Master Plan) adaugate oricaror alte angajamente financiare (credite) ale aceleiasi comunitati, pentru imbunatatirea serviciilor de apa/apa uzata, trebuie sa ramana sub pragul definit prin capacitatea maxima a potentialei contributii actualizate, peste perioada determinata de analiza (20 ani). Capacitatea maxima a potentialei contributii a comunitatii beneficiare, se va estima pe baza mediei cheltuielilor lunare pentru serviciile de apa menajera facturate, care nu ar trebui sa depaseasca 3.5% din venitul lunar mediu pe gospodarie (pentru populatia rezidenta), pe intreaga perioada a analizei, plus contributia altor categorii de consumatori (industriali, comerciali). Rata macro-suportabilitatii este definita ca raportul intre capacitatea maxima a contributiei posibile reduse si costurile totale reduse ale programului, asa cum au fost propuse in Master Plan. Pentru a putea calcula aceasta rata, va trebui elaborat un model matematic in format Excel pentru diferite limite ale programului de investitii, modificand valoarea si defalcarea investitiilor si a altor costuri aferente, in perioada de elaborare a designului. Determinarea investitiilor prioritare pentru a fi incluse in prima etapa a Master Planului. Sistemul de apa/apa uzata propus pentru finantare UE ar trebui sa fie o prima etapa dintr-un program etapizat de investitii pe termen lung cu scopul de a se conforma complet cu Directivele CE relevante. Prima etapa (numita «proiect») in implementarea unui Master Plan va include masurile prioritare ce au un impact pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra mediului inconjurator. Programul de investitii trebuie sa tina seama de perioadele de tranzitie pentru indeplinirea cerintelor Directivelor relevante, indicate in «Planul Local de Actiune pentru Implementarea Aquis-ului Comunitar» elaborat de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, pentru fiecare judet.

15

Scopul elaborarii Master Planului este de a identifica si clasifica, in ordinea prioritatilor, necesitatile si investitiile, astfel incat sa respecte – la cel mai mic cost – conformarea deplina cu Directivele EC, luand in considerare suportabilitatea investitiilor de catre populatie cat si capacitatea locala de implementare a proiectului. Ar putea presupune iterarea, inclusiv redimensionarea si/sau amanarea realizarii investitiilor pana cand se va obtine o rata acceptabila a suportabilitatii. Master Planul trebuie sa cuprinda doua componente: serviciile de alimentare cu apa si serviciile de canalizare (inclusiv colectarea si tratamentul). Pentru ambele componente, diferite alternative tehnice de elaborare se vor elabora si compara. Acestea includ (dar nu se limiteaza aici) utilizarea surselor de apa, procesele de tratare (atat pentru apa cat si pentru apa uzata), locatiile statiilor, schema retelelor, etc. Avand in vedere cel mai mic cost si cea mai eficienta solutie pentru apele uzate care respecta sau depasesc standardele minime ale Directivelor UE de mediu, trebuie sa se studieze pre-fezabilitatea unui sistem combinat bazat pe dispunerea rezervoarelor septice in acele zone ale proiectului cu o densitate mica apopulatiei, impreuna cu o retea de canalizare si tratare sanitara in alte sectoarele, in functie de conditiile geologice si de obligativitatea protectiei surselor de apa. In analizarea solutiilor posibile, se vor examina mijloacele si costurile de curatire regulata si intretinere a rezervoarelor septice si tratamentul si depozitarea namolurilor ce urmeaza a fi colectate. Master Planul se va realiza la nivel judetean/regional. Evaluarea macro-suportabilitatii si pre-fezabilitatea proiectului. Trebuie evaluata pre-fezabilitatea proiectului. Criteriul ratei macro-suportabilitatii, aranjamentele institutionale si capacitatea financiara a operatorului trebuie sa fie luate in calcul in proiectul propus. Daca o alternativa a proiectului nu este acceptabila sub aspectul macro-suportabilitatii, aceasta trebuie re-evaluata corespunzator, tinand cont si de alte criterii. 4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) Studiul de Fezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in Master Plan si care corespunde proiectului ce urmeaza a fi propus pentru finantare europeana. Pe baza MP, in cadrul Studiului de Fezabilitate ar trebui sa se reia definirea proiectului, sa se elaboreze proiectarea preliminara si specificatiile tehnice comparand diferite alternative, pentru a garanta ca a fost aleasa cea mai buna solutie din punct de vedere a criteriului cost-beneficiu. Studiile tehnice de reabilitare sau constructie de noi facilitati trebuie elaborate in conformitate cu standardele prevazute in Directivele CE si cu legislatia romaneasca in vigoare. Unde este cazul, ar trebui propuse solutii flexibile pentru a putea extinde sau imbunatati in viitor noile facilitati. Toate masurile propuse, trebuie sa ia in considerare perioadele de tranzitie pentru implementarea Directivelor UE pentru sectorul de mediu. Pentru a justifica investitiile propuse, trebuie aratat ca acestea coincid cu nevoile sectorului de apa/apa uzata, de extindere si dezvoltare pe termel lung.

16

Trebuie avut in vedere ca garantarea co-finantarii este acordata de Comisia Europeana in concordanta cu standardele directivelor europene. In ceea ce priveste statia de epurare, proiectul trebuie sa ia in considerare ca tot teritoriul Romaniei a fost desemnat prin OG.352/2005, ca zona sensibila. Studiul de fezabilitate trebuie pregatit in concordanta cu cerintele Comisiei Europene, a diverselor institutii financiare si legislatiei romanesti (CO 1013/873/2001, OUG 45/2003, HG 978/2001). In elaborarea studiului de fezabilitate, pentru sistemul de alimentare cu apa, se vor lua in considerare urmatoarele:

– evaluarea deficientelor inregistrate in sistemul de alimentare cu apa; – evaluarea optiunilor pentru crearea unui sistem de inregistrari care corespunde

nevoilor pe termen lung, incluzand evaluarea dezvoltarii unui sistem de date si cartografiere digitala in retea precum si costurile estimate pentru acestea;

– analizarea costurilor/beneficiilor legate de instalarea unui sistem SCADA, determinarea facilitatilor care sunt necesare si costul acestora, prepararea programului de implementare si costul estimate.

– evaluarea costului a unui model mathematic a unui system hydraulic pentru a fi folosit in analizarea, operarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica a sistemului de alimentare cu apa este necesara pentru:

a) evaluarea imbunatatirilor necesare, modificarea si extinderea prin cunoastere, a performantelor sistemului ; b) proiectarea noilor facilitati sistemului de alimentare cu apa ; c) instruirea personalului � thnic, responsabil cu operarea; d) stabilirea regulilor de operare si a controlului automat precum si a

sistemelor de comanda. - stabilirea caracteristicilor viitoarei retele (incluzand si reteaua existenta) pentru

anii tinta 2006, 2011, 2018, 2026 precum si evaluarea facilitatilor de masurare a debitelor, zonelor de presiune etc.

- analiza pierderilor in sistemul de alimentare cu apa, in retele de transmisie, rezervoare, statii de pompare, retele de distributie si in punctele de racordare. Astfel, programul de actiune pentru reducerea pierderilor va fi bazat pe aceasta analiza. Daca este necesar, se va intocmi un program si costul estimate afferent, pentru dotarea si instruirea fiecarui operator cu echipamente de detectare a scurgerilor ;

- in contextul reabilitarii, modernizarii si extinderii sistemului de distributie, se va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei de apa incluzand sisteme de alimentare, retelele de transmisie, rezervoare, statii de pompare, etc. ;

- determinarea lucrarilor investitiei si prepararea in detaliu a costurilor estimate in euro pentru programul de investitii propus;

- furnizarea unui program de implementare pe componente.

17

Pentru sistemul de apa uzata, se vor lua in considerare urmatoarele :

- evaluarea efluentului industrial care ar trebui pre tratat inainte de a se evacua in reteaua de colectare ;

- in contextul reabilitarii, modernizarii, extinderii sistemului de colectare se va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei de canializare, incluzand posibili interceptori, colectori, statii de pompare, statii de epurare, tratare si depozitare a namolului, etc.

- o evaluare mai detaliata decat in stadiul de pre-fezabilitate, a proceselor alternative de epurare, incluzand costurile de procesare, operare, de capital, aspecte ale costurilor de intretinere si recomandarea variantei optime.

- evaluarea optiunilor pentru tratarea si depozitarea namolului ; O importanta deosebita trebuie sa-i fie acordata acestui capitol al studiului, in corelare cu selectarea procesului de tratare si studiul evaluarii impactului asupra mediului. Optiuni precum reciclarea sunt incurajate de Directica Consiliului European 86/278/EEC (legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 referitoare la depozitarea namolului) , dar si alte alternative trebuie luate in calcul. Costuri importante sunt alocate acestui aspect. Liniile directoare nationale pentru utilizarea namolului in agricultura inca nu sunt dezvoltate, de aceea , modelul european trebuie adaptat in acest scop.

- determinarea lucrarilor pe componente si prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro pentru programul de investitii recomandat.

Estimarile de cost

- prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro, pentru proiectele propuse. Estimarea costurilor trebuie sa se faca in detaliu, sa fie divizata pe componente ale proiectului, trebuie sa fie sustinuta de ipoteze si bazata pe cifre in detaliu, astfel incat sa permita o analiza detaliata. Estimarile trebuie raportate la un an de baza si trebuie sa indice costurile locale si pe cele provenite din finantarea externa, taxele locale, proiectarea, supervizarea, costurile legale si de administrare associate proiectului, taxele consultantului si subventiile in caz de crestere a preturilor si alte riscuri.

- prezentarea in detaliu a costurilor de planificare, proiectare si supervizare a constructiei, a costurilor de operare si intretinere precum si a celor de management. Se vor da detalii despre variatiile previzionate ale costurilor de operare si intretinere (estimarile anuale si bazele de calcul).

- furnizarea a unui program estimate de cheltuieli , annual, pentru fiecare proiect. Data platilor trebuie sa corespunda cu data scadentei. Programul trebuie divizat astfel incat sa reiasa cerintele pentru componentele majore ale proiectelor si trebuie corelat cu programul estimat de lucrari.

Recuperarea costurilor Se va pregati un studiu al tarifului plecand de la structura tarifului actual ; de asemenea se va recomanda un program de modificare a tarifului pentru fiecare

18

proiect avand obiectivul de a maximiza venitul si suportabilitatea serviciilor adecvate pentru toate categoriile de venit. Tariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa acopere toate costurile de operare si intretinere ale investitiilor propuse si a altor investitii din perioada de proiectare cat si plata ratelor daca sunt prevazute imprumuturi ;

- sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie ; - sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei.

Structura tarifului industrial, a celui commercial cat si a celui casnic trebuie sa fie diferita. Ghidurile internationale in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (factura lunara pentru serviciile de apa si apa uzata sa reprezinte mai putin de 4% din venitul mediu lunar pe gospodarie) cat si comparatiile cu alte orase din Romania trebuiesc luate in considerare.

Ca parte din pregatirea proiectului, se va elabora un raport privind evacuarile de ape uzate industriale. Acest raport va include cel putin urmatoarele aspecte :

• Consideratii introductive (introducere, obiective, mod de abordare si metodologie, cadrul legal privind evacuarile de ape uzate industriale);

• Verificari ale evacuarilor (analizarea unitatilor poluatoare, colectarea de date, debitele si incarcarile apelor uzate (situatia curenta si prognoze);

• Statii de pre-epurare a apelor uzate ale agentilor industriale (descriere, evaluare);

• Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra statiei de epurare a apelor uzate;

• Propunere pentru managementul si monitorizarea evacuarilor de ape uzate;

• Concluzii si recomandari.

In plus, va fi elaborat un plan de actiune care vizeaza reducerea/controlul evacuarilor de ape uzate, care va contine actiuni si responsabilitati pe termen scurt si mediu.

Raportul si planul trebuie elaborate luandu-se in cosniderare urmatoarele obiective:

• Apele uzate industriale trebuie pre-epurate in mod corespunzator, in conformitate cu Directivele europene si cu legislatia romaneasca, si/sau valorificate, daca este cazul;

• Pre-epurarea trebuie sa fie monitorizata si controlata de catre autoritatile de mediu competente ;

• Incarcarea efluentului industrial nu afecteaza tehnologia statiilor de epurare a apelor uzate;

• Se vor introduce taxe corespunzatoare de ape uzate pentru industriile poluatoare, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si a costului de epurare.

19

Consultantul trebuie sa pregateasca – tot in cadrul unui proiect ce implica o statie de epurare a apelor uzate – un studiu privind strategia de eliminare a namolului. Acestui studiu trebuie sa i se acorde o importanta deosebita, fiind strans corelat cu studiul de impact asupra mediului. Traseele de eliminare si evacuarea finala nu sunt definite, dar se incurajeaza optiuni precum reciclarea prin Directiva 86/278/EEC (Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind eliminarea namolului), totodata alte optiuni necesitand a fi studiate. Costurile de eliminare definesc si limiteaza optiunile de epurarea ce ar putea fi luate in considerare.

Costurile asociate acestui aspect sunt semnificative. Deocamdata, nu au fost stabilite la nivel national linii directoare privind folosirea namolului in agricultura ; astfel, practica europeana ar trebui adaptata.

Va trebui sa se pregateasca o strategie durabila de eliminare a namolului in concordanta cu Directivele europene, precum si cu alte proiecte de deseuri derulate in zona.

4.3 Analiza economico-financiară (AEF) Analiza Financiara reflecta viabilitatea financiara a proiectului, capacitatea de generare a veniturilor si nevoia de asistenta a granturilor. Analiza trebuie sa demonstreze capacitatea de suportabilitate a proiectului prin determinarea veniturilor si costurilor acestuia, indicatorii financiari precum valoarea actuala neta si rata interna de rentabilitate. Vor trebui revizuite tarifele, studiile socio-economice, gradului de suportabilitate a costurilor si necesitatea definirii fazelor programului de investiţii in cadrul MP, analiza cost-beneficiu si structura financiara a proiectului. O analiza a necesarului financiar trebuie făcuta pentru stabilirea grantului. Analiza financiara Cerintele minime pentru asistenta UE prevad ca toate proiectele trebuie sa fie sustenabile pe durata vietii economice – va trebui sa existe un flux de venituri suficient ca sa acopere costurile de operare si intretinere. Un al doilea aspect al analizei financiare care este de importanta majora este estimarea nivelului de subventii care este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar. Ratiunea finantarii din fonduri UE, sub forma de grant, este aceea ca proiectele de infrastructura nu pot sa acopere intregul cost de investitii si costurile de operare si intretinere din veniturile viitoare. Viitorul flux de venituri trebuie, cel putin, sa acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele parti din costurile de capital ale noii investitii, in sensul ca fluxul de venituri poate rambursa un credit de la o banca sau de la o alta institutie finantatoare. Cu toate acestea, un anumit procentaj al costurilor de capital este posibil sa nu poata fi acoperit din veniturile viitoare si va necesita subventii pentru a face proiectul viabil financiar pe durata vietii sale. Acest element al costului va fi suportat prin fonduri UE.

20

Pentru estimarea necesarului de asistenta UE este necesara constructia unui model financiar pentru intreaga viata economica a proiectului (de obicei 20 – 25 ani) care poate fi folosit ca baza pentru analiza alizatata a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a estima valoarea actualizata a veniturilor viitoare nete (ex.: venitul din care se scade costul de operare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea actualizata a costului de capital. In tarile din Europa Centrala, in situatia actuala, se asteapta ca valoarea prezenta a venitului sa fie mai mica decat costul de capital. Aceasta diferenta, sau gol financiar, reprezinta suma subventiilor acordate prin fonduri UE care este necesara pentru a face un proiect viabil din punct de vedere financiar. Estimarea nivelului subventiilor implica elaborarea unui model financiar care sa acopere durata economica de viata a proiectului (de obice – 20 de ani) ce va putea fi folosit ca baza pentru o analiza a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a estima valorea viitoarelor venituri nete (venituri mai maici datorate costurilor de operare si intretinere) prin comparatie cu valorea costurilor de capital. In circumstantele actuale, in tarile din Europa Centrala, se preconizeaza ca valoarea actuala a veniturilor va fi mai mica decat costurile de capital. Diferenta (financing gap), reprezinta suma subventiilor acordate de catre UE, ce este necesara pentru a face un proiect viabil financiar. Modelul financiar trebuie sa contina toate elementele de cost, costul de capital si toate costurile asociate pentru operare si intretinere (detaliile tehnice ale proiectului si evaluarea costurilor investitiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). Toate costurile necesare pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate, achizitionarea terenului, design si studii de inginerie, constructie, echipament etc.). Aceste costuri trebuie sa fie inregistrate in anul in care apar si pot include costuri (precum achizitionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru finantare EU. Taxe precum TVA trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri reale pentru institutia care realizeaza investitia. Un aspect foarte important este ca amortizarea nu este considerata un cost de capital si nu ar trebui inclusa in analiza fluxului de numerar (o componenta pentru amortizare poate fi inclusa in tarif pentru a permite inlocuirea obiectivului la un moment dat in viitor). Costurile asociate serviciului dobanzii nu trebuie sa fie incluse ca si costuri de operare. Pentru a evita folosirea diferitelor masuri de reducere a inflaţiei pentru diferite variabile, modelul trebuie estimat in termeni reali. Aceasta nu inseamna ca anumite variabile trebuie sa ramana fixate la nivelul valorii din anul 1. De exemplu, se poate estima ca veniturile reale in tara vizata vor creste in termeni reali peste durata de viata a proiectului si acest aspect trebuie reflectat in model. Trebuie explicat motivul pentru alegerea ratei de actualizare care este folosita in model. De asemenea, daca modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali, rata de actualizare trebuie sa fie cea reala si nu rata de actualizare nominala. Rata de

21

actualizare de 5% mentionata in ghidul Comisiei Europene a fost prevazuta pentru programele Fondului Structural in Europa de vest intr-un anumit moment si aceasta rata de actualizare nu trebuie in mod automat aplicata in tara in care proiectul va fi implementat. In conformitate cu principiul “poluatorul plateste” precum si in conformitate cu scopul de a furniza grantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este recomandat ca aceste nivele de tarif sa creasca pe perioada de implementare a proiectului. Exista limite de suportabilitate bine stabilite care fixeaza o limita superioara a nivelului tarifului ca un procent din venitul pe familie (maxim 3.5% din venitul familiei pentru alimentarea cu apa si epurarea apei uzate, la un consum de 100l/persoana/zi, si 1,5% pentru colectarea si tratarea deseurilor municipale). Exista, de asemenea, limite anuale de crestere procentuala a tarifelor suportabile pentru populatie. Pentru a evalua suportabilitatea investitiei de catre populatie, trebuie sa se calculeze rata de suportabilitate a tarifului (media cheltuielilor pentru serviciul furnizat, in comparatie cu media venitului pe familie) si sa discute suportabilitatea tarifelor industriale si casnice preconizate. Pentru a face un studiu eficient, trebuie sa se ia in calcul date socio-economice importante pentru operatiunile curente si viitoare (colectate in prima faza a proiectului – MP), de exemplu, planurile urbanistice de dezvoltare propuse pentru a justifica diverse scenarii functie de evolutia populatiei, necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale, veniturile si dimensiunile gospodariilor, numarul membrilor activi, media cheltuielilor pentru procurarea produselor strict necesare etc. Trebuie avut in vedere faptul ca echilibrarea dimensiunii investitiei, pe de o parte, si necesitatea cresterii tarifelor, pe de alta parte, vor conduce probabil la o conditionare reciproca. Modelul financiar trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvata de ajustare a tarifului care sa asigure viabilitatea financiara a intreprinderii, sa dea suficienta incredere institutiilor financiare care asigura imprumutul si sa asigure ca tarifele raman in limite suportabile si ca aceaste cresteri tarifale au limite acceptabile in fiecare an. Conceptul de “suportabilitate” a tarifelor pentru gospodarii se refera la venitul mediu pe gospodarie. Trebuie sa se determine modul in care fiecare schimbare in politica tarifara va afecta veniturile gospodariilor pentru diferite nivele de venit, in mod special acele gospodarii din categoria celor cu venituri mai scazute. Trebuie de asemenea sa se analizeze impactul oricăror tipuri de subvenţii sociale pentru categoriile sociale cu venituri scăzute (ex.: tarife diferenţiate in funcţie de venituri, subvenţii pentru categoriile sociale cu venit scăzut etc.). Principiul “poluatorul plăteşte” trebuie de asemenea aplicat agenţilor industriali pentru epurarea apei uzate in cadrul Staţiilor de Tratare a Apelor Uzate (SEAU). Tariful se va stabili luând in considerare încărcarea hidraulica, biologica si cu nămol a efluentului si costul aferent tratării acestora in SEAU.

22

Toate aceste cerinţe specifice (viabilitate, sustenabilitate pentru populatie si pentru autoritatile responsabile de implementarea proiectului, determinarea grantului ISPA necesar) trebuie integrate in modelul financiar. Rezultatele analizei nu pot fi prezente folosind un singur indicator (rata financiara interna de rentabilitate) si concluziile pot impune folosirea mai multor indicatori (rata financiara interna de rentabilitate, valoarea neta actuala, sustenabilitatea exprimata ca procent al venitului gospodăriilor pentru o anumita rata a grantului UE). Trebuie sa se ajungă la o concluzie in legătura cu rata grantului UE care trebuie sa aiba o valoare suficienta pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar si in acelasi timp sa ramana in limite suportabile pentru populatie (inclusiv pentru categoriile cu venituri scăzute) si pentru bugetul operatorului de utilitati. Trebuie discutat modul de interpretare al indicatorilor rezultati in urma modelul financiar si de ipotezele cheie. Modelul trebuie sa estimeze grantul necesar pentru a face valoarea neta actuala (VNA), egala sau putin mai mare decât zero plecând de la premiza ca la nivelul grantul la care VNP este zero, fluxul de numerar net al operatorului de utilitati nu va genera nici pierderi nici surplus si acesta va putea fi considerat nivelul optim al grantului. Modelul trebuie sa includă o analiza de senzitivitate: consultantul va identifica variabilele cheie la care situaţia financiara a operatorului de utilitatitati devine sensibila. Un set de scenarii trebuie sa fie prezentat pentru a putea testa sensibilitatea proiectului la schimbarea ipotezelor cheie, scoţând in evidenta aceste variabile. Evaluarea performantelor operatorului. Viabilitatea financiara a operatorului (cel care va implemeta proiectul) va fi demonstrata prin proiectii financiare peste durata de viata a proiectului. Acestea ar trebui sa se axeze pe fluxul de numerar (cu ajutorul modelului financiar) dar in acelasi timp ar trebui sa includa si bilantul contabil si previzionarile contului de profit si pierdere. Performanta financiara a acestuia trebuie comparata cu performanta altor operatori aflati in situatii similare. Analiza economica Impactul economic al proiectului trebuie descris, cat de mult posibil, in termeni cantitativi. Beneficiile economice, împreuna cu cele sociale, de mediu si din punct de vedere al sanatatii generate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului trebuiesc identificaţi. Daca este posibil sa se cuantifice toate costurile si beneficiile relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori acceptaţi cum sunt rata economica interna de rentabilitate, valoarea neta actuala si rata cost-beneficiu. Este recunoscut ca este extrem de dificil sa se cuantifice toate beneficiile economice ale unui proiect de infrastructura de mediu, in special când proiectul este doar o parte dintr-o investiţie generala mult mai mare. In astfel de cazuri, trebuie elaborate alte

23

tipuri de analize cuantificate cum sunt analiza multi-criteriala sau analiza cost-eficienta. O analiza cost-eficienta pleacă de la premisa ca obiectivul oricărui proiect finantat prin fonduri UE, este sa atingă, cel puţin standardele stabilite in Directivele de mediu relevante. Conformarea cu Directivele UE trebuie realizata in perioadele de tranzitie deja negociate cu UE. In majoritatea cazurilor este de asteptat ca prima etapa de investitii prevazuta in MP sa nu asigure conformarea totala cu aceste Directive. Este in general cazul in care aceste analize comparative fac parte din studiul de fezabilitate al proiectului care determina soluţia optima pentru atingerea obiectivelor. Astfel, pe baza acestor analize, trebuie sa se demonstreze ca optiunea tehnica aleasa este cea mai avantajoasa din punct de vedere cost-beneficiu, pentru a asigura ca standardele atinse in urma implementarii investitiei sunt, cel puţin, cele menţionate in Directivele UE si in legislaţia naţionala relevanta. Pentru a demonstra ca optiunea tehnica aleasa pentru implemetarea proiectului este cea mai avantajoasa pot fi de asemenea folosite comparaţiile de cost cu proiecte similare. 4.4 Analiza instituţională (AI) Scopul Analizei Institutionale este de a asigura ca acel cadru institutional in vigoare este adecvat si suficient de puternic pentru implementarea proiectului si pentru operarea corespunzatoare a infrastructurii ce urmeaza a se realiza cu fonduri europene. Cadrul institutional variaza de la beneficiar la beneficiar. La nivel local, o atentie deosbita ar trebui acordata definirii structurilor de cooperare intre autoritatile locale in scopul pregatirii si implementarii proiectului, de exemplu, stabilirea acordului de asociere intre diverse autoritati locale, reorganizarea operatorilor de apa intr-unul singur. Pe masura ce numarul municipalitatilor scade, apare nevoia de a regrupa operatorii de apa/canal existenti, care au un statut legal si obiecte de activitate diferite, in vederea realizarii ecomomiilor la scara si a asigurarii unor proiecte viabile si durabile. Consultantul, in cadrul acestei sarcini, va revizui urmatoarele aspecte ce ar fi trebuit reflectate in documentatia anterioara: 1. Revizuirea situatiei curente, implicit a organizarii serviciilor publice de apa/canal

in aria de deservire a proiectului, inclusiv orice restructurare deja decisa (chiar daca nu si implementata); analiza competentelor manageriale si operationale, descrierea regimului de proprietate a facilitatilor de apa; starea serviciilor de apa, notiuni generale de operare si mentenanta; aranjamente contractuale si obligatii; mecanisme de stabilire a tarifelor; analiza financiara a registrelor de contabilitate ; evaluarea resurselor umane.

2. Revizuirea Planului de actiune in vigoare in vederea intaririi capacitatii institutionale; identificarea modificarilor necesare in vederea asigurarii minimului de cerinte in termeni de capacitate institutionala si viabilitate financiara.

3. Revizuirea aspectelor representative care ar putea impiedica pregatirea, evaluarea si aprobarea aplicatiilor pentru finantare din fonduri europene.

24

Se va pregati un proiect de acord de asociere pentru acele localitati care au intentia de a se asocial in vederea derularii unui proiect regional, precum si un proiect de contract de operare/concesiune in vederea infiintarii operatorului regional unic, utilizand sau adaptand modele deja existente. Inaintea pregatirii contractului, autoritatile locale trebuie sa semneze acordul de asociere pentru infiintarea operatorului regional si pentru cofinantarea investitiilor. In unele cazuri, din analiza institutionala ar putea reiesi ca este mai bine sa functioneze un operator privat in urma investitiei. Daca este cazul, se vor face recomandari pentru cel mai adecvat contrat de operare (de exemplu un contract de tipul Constructie si Operare, etc). Trebuie sa se identifice necesitatea unei reforme, a intaririi capacitatii institutionale si sa propuna solutii pentru viitoarea gestionare a sistemului (organizare, forta de munca necesara, echipamente necesare, cerinte referitoare la operare si intretinere). Ca o concluzie, se va evalua in ce masura cadrul institutional este adecvat si conform cu cerintele UE in domeniu si in ce masura va fi operational pentru faza de implementare a proiectului. Rezultatele analizei institutionale vor fi integrate in analiza economico-financiara a fiecarei aplicatii. 4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) Toate aplicaţiile pentru asistenta din partea UE trebuie sa includă o Evaluare a Impactului asupra Mediului conform prevederilor Directivei Consiliului 85/337/EEC, amendata de 97/11/EC - Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului. Agentiile Locale de Protectie a Mediului trebuie sa stabilească daca investiţiile planificate cad sub incidenta Anexei I sau a Anexei II a Directivei EIA. De asemenea, acestea vor determina gradul si modalitatea de consultare asupra publicului, astfel:

– daca respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra mediului corespunzator, incluzand un sumar non-tehnic concis dar informativ

– modul in care, continutul studiului de impact si rezultatele consultarii publicului au fost luate in considerarela la eliberarea acordului de mediu de catre autoritatea responsabila.

In timpul procesului de consultare a publicului trebuie solicitate recomandari din partea Organizatiilor Non-Guvernamentale interesate. Daca autoritatile competente de mediu decid ca trebuie realizata Evaluarea Impactului asupra Mediului (in cazul proiectelor care se incadreaza in Anexa II a Directivei EIA) sau acestea decid ca nu este necesara realizarea evaluarii, motivele care au dus la aceaste concluzii trebuie explicate in aplicatie. Daca Evaluarea Impactului asupra Mediului a fost realizata conform prevederilor Directivei atunci acordul emis de autoritatea de competenta mediu trebuie inclus in aplicatie impreuna cu documentele justificatoare.

25

Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie, de asemenea sa ia in considerare prevederile Directivei Consiliului European 97/11.03.1997, amendata de Directiva 85/337/EEC privind protectia mediului, cat si prevederile legislatia romanesti DG 918/2002, OM 860/2002 (amendat prin OM 210/2004), OM 863/2002 si OM 864/2002. In concordanta cu prevederile legislatiei romanesti in vigoare, studiul de impact asupra mediului trebuie realizat de catre o firma romaneasca autorizata. 4.6 Formularul de aplicatie Sursa informatiilor necesare pentru pregătirea formularului standard de aplicatie este in mare masura aceeasi cu cea a informatiilor colectate la inceputul proiectului, iar pregatirea formularului reprezinta, de fapt, punerea impreuna a informatiilor colectate, in forma solicitata. Fiecare formular de Aplicatie va contine 4 sectiuni principale: tehnica, economico-financiara, de mediu si cea privind strategia de achizitii. 4.7 Alte acorduri şi autorizaţii necesare pentru buna derulare a proiectului trebuie obtinute inca din faza de pregatire a documentatiei. 4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie Dupa ce conceptul (solutia tehnica), costurile, intinderea lucrarilor si obiectivele fiecarui proiect au fost clar stabilite si definite in etaplele anterioare ale proiectului, se va elabora un plan de achizitii care va asigura ca proiectul va fi fi implementat in maniera cea mai rapida si eficienta. Diferitii finantatori ai proiectului pot avea diferite reguli de contractare. Pentru asigurarea unei implementari fara dificultati a proiectului, se va lua in considerare inca din fazele de inceput ale proiectului, modul in care sa organizeze si sa grupeze diferitele componente in contracte. Documentele de licitatie se vor pregati pe paza planului de achizitii propus si vor fi baza contractelor de implementare ale viitoarelor proiecte. Documentele de licitatie trebuie sa respecte regulile de achizitie aplicabile pentru Fondul de Coeziune. Comisia Europeana nu impune un numar de contracte ca fiind cel mai potrivit. Consultantul angajat sa faca aceste studii va recomanda forma de contract care este cea mai potrivita pentru proiect (de ex., daca contractele vor fi conform FIDIC Rosu – proiectare-Constructie, FIDIC Galben - Constructie). Comisia poate agrea deopotriva proceduri de licitatii deschise sau restranse; se recomanda procedura optima tinand seama de circumstantele proiectului.

Daca se considera necesar, se vor va pregati Termeni de Referinta (Caietul de Sarcini) pentru orice asistenta tehnica considerata necesara pentru finalizarea pregatirii proiectului. De exemplu, daca proiectul se va imparti in doua faze de implementare, consultantul va pregati termenii de referinta pentru asistenta tehnica necesara pregatirii celei de a doua faze a proiectului.

26

Pentru Contractele de Servicii, trebuie sa se pregateasca Termenii de Referinta pentru Asistenta Tehnica, Managementul si Supervizarea contractului pentru proiectele selectate. Acestia trebuie elaborati in stricta corelare cu mecanisamul de implementare decis de catre beneficiarul proiectului si institutiile de finantare. De asemenea vor acoperi orice actiuni relevante cerute prin eventualele conditionalitati din Memorandumul de Finantare sau decizii, precum si pregătirea documentelor de licitatie. Daca este cazul, contractul de servicii va include pregătirea documentelor de licitatie pentru contractarea unui operator printr-un Parteneriat Public Privat. Pentru Contractele de Lucrari, o etapa foarte importanta este pregatirea proiectului (design-ul) atat la nivel conceptual (schita proiectului) cat si detaliat (detaliile de executie), in functie de arhitectura sistemului si planul de achizitii pentru fiecare proiect.

Lucrarile pot fi licitate si contractate fie folosind abordarea „Proiectare-Constructie” (FIDIC Galben) sau „Constructie” (FIDIC Galben). Conditiile contractuale de tipul „Proiectare-Constructie” care necesita pregătirea proiectarii conceptuale, se folosesc pentru Statiile de Tratare a Apelor Uzate, pe cand conditiile contractuale de tipul „Constructie” care necesita pregătirea proiectarii detaliate, se folosesc pentru retelele de canalizare si alte lucrari definite care necesita re-dimensionari.

Pentru contractele de tipul „Proiectare-Constructie”, trebuie pregatite „Cerintele Angajatorului” pe baza proiectarii concepuale si stabilite conditiile de baza ce trebuie indeplinite de catre ofertanti. Cerintele trebuie sa fie clare si concise, inclusive cele referitoare la garantiile de performanta, teste in timpul si dupa terminarea lucrarilor, instruire, etc. De asemenea trebuie sa se faca referire la proiectarea conceptuala a statiei, care apoi formeaza baza pentru pregătirea ofertei si defineste cum pot fi presentate solutii alternative.

„Cerintele Angajatorului” trebuie sa indice clar informatia ce trebuie transmisa de catre ofertanti ca parte a propunerii lor tehnice (in mod special elementele privind abordarea proiectarii), precum si gradul de libertate pe care ofertantii il pot avea in abordarea lor. Documentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni:

1. Instructiunile pentru ofertanti 2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice) 3. Cerintele Angajatorului 4. Programul 5. Desenele

Pentru lucrarile ce vor fi executate pe baza conditiilor contractuale “Constructie” dincolo de proiectarea conceptuala trebuie solicitata elaborarea detaliilor de executie rezultate intr-un deviz, specificatii tehnice, etc. Documentele de licitatie trebuie sa include urmatoarele sectiuni:

1. Instructiunile pentru ofertanti 2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice) 3. Cerintele Angajatorului

27

4. Devizul 5. Desenele

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR Fondurile Structurale functioneaza pe principiul rambursarii cheltuielilor efectuate de beneficiar. Avansul Dupa aprobarea deciziei CE, de finantare din Fonduri a unui POS, se va primi un singur avans de 7% din contributia Fondurilor Structurale pentru intregul program operational. Platile intermediare (plati care se fac pe parcursul programului operational) Toate cererile de plati intermediare transmise de beneficiari catre AM sunt certificate de Autoritatea de Certificare si trimise CE de 3 ori/an (pana la cel tarziu 31 octombrie al fiecarui an). Plata se va efectua de catre CE in cel mult 2 luni de la primirea cererii de plata. CE plateste AP, care transfera banii beneficiarului final. Platile intermediare se calculeaza pe baza facturilor sau documentelor cu valoare justificativa echivalenta. Termenul aproximativ de rambursare a cheltuielilor certificate este de 6 luni. Valoarea avansului (de 7% precizat anterior) insumata cu toate platile intermediare efectuate in perioada 2007-2015 reprezinta maxim 95% din contributia fondurilor pentru un program operational. Plata diferentei finale (reprezentand 5% din contributia Fondurilor) se va face in cel mult 45 de zile de la data la care CE a acceptat raportul final si declaratia de valabilitate a cererii de plata finala (daca au fost indeplinite conditiile: s-a trimis cererea de plata si declaratia de cheltuieli, raportul anual de implementare si raportul final de audit).

28

CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII

PROIECTELOR 6.1 Introducere

Pentru ca fondurile FSC puse la dispozitia Romaniei incepand din 2007 sa fie absorbite in totalitate, trebuie intreprinse masuri astfel incat sa fie prezentate aplicatii de calitate.

Scopul asigurarii calitatii este de a face Statul Membru sa desfasoare o verificare sistematica si realista a calitatii proiectelor eligibile si se bazeaza exclusiv pe identificarea si selectia proiectelor, pe pregatirea si evaluarea acestora.

Asigurarea calitatii se concentreaza in prima instanta pe etapele care vizeaza pregatirea aplicatiilor pentru a fi transmise spre aprobare la AM/CE. Fazele urmatoare privesc implementarea, cu accent pe etapa de licitare (a se acorda atentie deosebita asigurarii calitatii documentelor de licitatie), contractarea si implementarea la timp a proiectelor, astfel incat sa se asigure ca obiectivele si beneficiiile socio-economice pe termen mediu, identificate in analiza socio-economica, sunt realizate. Verificarea informatiilor continute in formularul de aplicatie si in documentele insotitoare trebuie sa acopere toate aspectele – strategic, economic si financiar, tehnic si administrativ – care determina maturitatea proiectului. Aceasta verificare trebuie sa se efectueze la toate nivelurile de competenta, iar completarea in totalitate a aplicatiei trebuie sa reprezinte o pre-conditie pentru evaluarea ulterioara a documentelor. Pe parcursul acestui proces, trebuie abordate toate elementele critice ce pot pune in pericol implementarea proiectului, cum ar fi : evaluarea impactului asupra mediului, achizitia de terenuri, necesitatea de cofinantare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii informatiilor privind legislatia europeana care sta la baza aplicatiilor. De asemenea, trebuie efectuata si o verificare privind consistenta si coerenta informatiilor, precum si a surselor de date. Beneficiarii trebuie sa transmita aplicatiile atunci cand proiectele sunt mature si cand sunt capabili sa asigure conformarea proiectului cu cerintele Regulamentului General FSC nr. …./2006.Cel mai porivit moment pentru aceasta ar trebui sa fie cel in care sunt pregatiti pentru licitare, dupa ce s-au clarificat toate aspectele privind cofinantarea si dupa ce s-au creat conditiile necesare pentru implemnetarea durabila a proiectelor. 6.2 Cadrul de asigurare a calitatii

29

Scopul asigurarii calitatii este de a evalua aplicatiile intr-o perioada de timp rezonabila. Asigurarea calitatii presupune urmatoarele etape : (1) Identificarea proiectelor in functie de necesitatile la nivel national, regional si

local: elaborarea proiectelor – obiective, rezultate si activitatii ce urmeaza a fi derulate in scopul implementarii acquis-ului comunitar.

(2) Selectia proiectelor care sunt conforme cu POS Mediu si care contribuie la

implementarea politicilor comunitare de mediu : aplicarea unui sistem national de selectie impartial care asigura conformarea cu Regulamentul General FSC nr…./2006 si cu Regulamentul privind FC nr……/2006.

(3) Pregatirea aplicatiei in vederea transmiterea spre aprobare la AM/CE: stabilirea

detaliilor privind proiectul pe baza studiilor de fezabilitate, a anlizei cost-beneficiu, a evalurii impactuluiasupra mediului si pe baza verificari altor factori careasigura implementarea eficienta a proiectului, precum si conformarea cu acquis-ul de mediu..

(4) Evaluarea documentelor continute in aplicatie in vederea conformarii cu

standardele UE si pentru transmiterea spre aprobare la AM/CE : examinarea riguroasa a obiectivelor, a rezultatelor estimate, a activitatilor si a mijloacelor ce vor fi utilizate, precum si a masurilor de prevenire a riscului, astfel incat sa se asigure implementarea eficienta a proiectelor.

6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor Aplicatiile de buna calitate implica responsabilitatea deplina a tuturor actorilor implicati in gestionarea proicetului, precum si o atitudine pro-activa din partea potentialilor beneficiari/aplicanti. In vederea asigurarii calitatii si a transparentei procesului, sistemul de management al proiectului trebuie sa cuprinda urmatoare functii, a caror indeplinire conduce la realizarea unor aplicatii de calitatea pentru a fi transmise la AM/CE spre aprobare : 6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor Stratgeia si procesul de identificare a proiectelor trebuie pregatite cu mult timp inante si trebuie sa aiba la baza studii care reflecta in mod realist nevoile existente la nivel national. Este esentiala in aceasta etapa o atitudine pro-activa, reflectata in planificarea cu grija a elaborarii strategiei, a implementarii sale si in determinarea potentialelor riscuri si a masurilor de prevenire ce trebuie intreprinse.

30

6.3.2. Selectia din timp a proiectelor In scopul asigurarii transparentei si al implementarii instrumentelor comunitare, selectia proiectelor prioritare presupune aplicarea unui sistem national de selectie impartial care sa se axeze atat pe prioritatile UE, cat si pe cele nationale si care sa aiba ca scop asgurarea implementarii legislatiei europene. Proiectele prioritarre trebuie reflectate in POS Mediu. La identificarea criteriilor de selectie ce vor fi aplicate trebuie luate in considerare aspecte privind capacitatea tehnica, financiara si administrativa, precum si aspecte strategice si de mediu. Criteriile ar trebuie sa includa, printre altele, si pe acele cerute de Regulamentul privind FC nr…./2006. Trebuie abordate si principiile politicii de mediu pe parcursul procesului de selectie. Trebuie clarificate si aspecte referitoare la suportabilitatea populatiei si la aplicarea principiului « poluatorul plateste », aspecte ce au un puternic impact asupra politicii publice. Autoritatile nationale trebuie sa asigure ca aplicatiile, de cele mai multe ori pregatite la nivel local, sunt conforme cu politicile publice si cu planificarile stabilite. Pentru implementarea eficienta a strategiilor si pentru absorbtia in totalitate a fondurilor alocate, trebuie pregatit un numar suficient de proiecte. Acest lucru este valabil si pentru situatia in care unele propuneri sunt respinse din diverse motive si trebuie sa existe cateva proiecte de rezerva. 6.3.3 De asemenea, trebuie sa existe si planuri multi-anuale financiare si de implementare a proiectelor in vederea angajarii fondurilor europene. Asemenea planuri trebuie sa aiba in vedere si capacitatea administrativa si financiara a aplicantilor necesara pentru a juca un rol activ pe tot parcursul ciclului de viata al proiectului. Implementarea acestor planuri trebuie sa permita o anumita flexibilitate si sa asigure un management eficient al riscurilor. Acestea ar trebui sa reflecte in mod clar modul in care se asigura pre-finantarea proiectelor, astfel incat sa se evite dificultatile pe care le implica fluxul platilor. 6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului In vederea asigurarii unor planuri de implementare realiste pentru proiectele mature, trebuie acordata o atentie speciala trebuie acordata diverselor studii sau altor documente ce stau la baza proiectelor. Daca este necesar, se poate utiliza si asistenta tehnica pentru asigurarea calitatii proiectelor. Studii de fezabilitate si studii pregatitoare

31

In conformitate cu Regulamentul privind Fondul de Coeziune nr. …./2006, asigurarea calitatii trebuie sa includa si analiza diverselor alternative, astfel incat sa se opteze pentru solutia optima. Achizitia de terenuri Atunci cand in cadrul unui proiect se pune si problema achizitiei de terenuri, acest proces trebuie planificat cu grija, acordandu-se o atentie speciala impactului pe care-l poate avea asupra activitatilor de pregatire a proiectelor. Pentru implementarea la timp si pentru a evita impactul regulilor n+3/n+2, achizitia terenurilor trebuie sa fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la Autoritatea de Management/Comisia Europeana. Analiza cost-beneficiu si analiza financiara Toate aplicatiile trebuie sa contina si o analiza financiara, o analiza cost/beneficiu, ori alte analize de natura economica, precum o analiza a eficientei costurilor sau o analiza multi-criteriala. Evaluarea impactului Desi informatiile privind posibilul impact al respectivelor proiecte asupra mediului sunt consistente, exista riscuri care ar putea afecta dezvoltare si implementarea proiectului. Aceste riscuri sunt legate, de cele mai multe ori, de activitatile de consultare a publicului. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza ca aplicatiile nu sunt complete, este esential sa existe o planificare eficienta a masurilor de prevenire inca din primele faze ale procesului de pregatire a proiectului. Aceasta presupune ca procesul de evaluare a impactului asupra mediului (cu accent pe consultarea publicului) a fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la AM/CE. Planul financiar si aspectele de co-finantare Planul financiar multi-anual, ce trebuie prezentat impreuna cu aplicatia, trebuie sa se bazeze pe o estimare realista a cheltuielilor pe care le implica proiectul. Angajamentul de finantare din FC se bva baza pe acest plan financiar, in conformitate cu cerintele cuprinse in Regulamentul privind FC nr…./2006. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza ca nu exista resusre financiare suficiente si/sau garantii de stat (acolo unde este necesar), trebuie efectuata in avans o analiza a capacitatii de cofinantare si a posibilitatilor de cofinantare. Statul beneficiar trebuie sa garanteze ca toate aspectele de cofinantare care cad in sarcina sa sunt reglementate inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare. In aplicatie trebuie sa se explice foarte clar care sunt sursele de cofinantare in vedere evitarii dificultatilor ce ar putea aparea ca urmare a fluxului de plati pe parcursul implementarii.

32

O atentie deosebita ar trebui acordata faptului ca platile in avans sunt concepute ca o singura plata de 20% din fondurile alocate atunci cand se adopta decizia de finantare si dupa semnarea contractelor referitoare la achizitiile publice. Aspecte operationale si de implementare Pentru a garanta ca proiectul va fi implementat in mod eficient de catre personal cu experienta, trebuie stabilita la nivelul beneficiarului o Unitate de Implementare a Proiectului. Aceasta UIP trebuie sa fie operationala pentru a incepe activitatea de pregatire a proiectului. In plus, in aceasta faza trebuie avute in vedere aspectele operationale si de implementare. Aceasta ar trebui sa ofere o garantie in ceea ce priveste respectarea calendarului de implementare fizica. 6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie In vederea conformarii cu cerintele CE, verificarea unei aplicatii trebuie sa includa si o examinare riguroasa a obiectivelor, rezultatelor estimate, activitatilor desfasurate si a masurilor de prevenire a riscurilor. 6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente In vederea garantarii unei calitati crescute a proiectelor, Statul Beneficiar trebuie sa-si analizeze capacitatea institutionala existenta, la toate nivelurile de competenta, acordand o atentie speciala urmatoarelor aspecte: definirea, alocarea si separarea responsabilitatilor, alocarea corespunzatoare a resurselor (timp, resurse umane si financiare), ghiduri pentru promotorii de proiecte, punerea la dispozitie a instrumentelor adecvate in vederea eficientizarii operatiunilor, informare si publicitate, capacitate de cofinantare. Pornind de la premisa ca au fost avuti in vedere toti factorii care contribuie la asigurarea unei calitati crescute a proiectelor, transmiterea din timp la AM/CE a aplicatiilor in vederea aprobarii reprezinta un factor de succes aditional.

33

CAPITOLUL 7 – ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA PROIECTELOR

7.1 Introducere In sensul prezentului ghid, prin evaluare se intelege analiza formala a costurilor si beneficiilor proiectului, utilizata pentru a justifica propunerea de proiect. Acest material reprezinta un indrumar pentru personalul din cadrul AM si OI implicat in evaluarea proiectelor ce urmeaza a fi finantate in cadrul POS Mediu (Axele Prioritare 1,2,3 si 5). Personalul implicat in evaluare trebuie sa se familiarizeze cu acest ghid destinat aplicantilor si sa-l utilizeze in evaluarea aplicatiilor, in vederea elaborarii de recomandari privind proiectele ce ar trebui finantate in cadrul POS Mediu. 7.2 Scop 7.2.2 Scopul evaluarii Evaluarea proiectelor reprezinta o conditie pentru a ne asigura ca aplicatiile indeplinesc criteriile si cerintele stabilite in Regulamentele FSC, in decizia CE si in POS Mediu, precum si ca beneficiile proiectului sunt maxime pentru aria de acoperire a acestuia. De asemenea, o evaluare eficienta reprezinta si o protectie impotriva fraudei. Evaluarea trebuie, in primul rand, sa asigure ca :

- doar acele proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor din POS Mediu pot fi finantate ;

- beneficiile proiectelor sunt comparative mai mari decat costurile implicate;

- exista o anumita transparenta in ceea ce priveste procesul de selectie. Un aspect important al evaluarii consta in anticiparea cheltuielilor si beneficiilor pe care le poate aduce un proiect, cheltuieli si beneficii exprimate, de regula, in costuri si rezultate. Monitorizarea performantelor unui proiect va fi dificila, dar nu imposibila, daca aceste costuri si rezultate nu sunt car specificate. Registrele de proiect pot constitui obiectul unei misiuni de audit in cadrul careia se poate solicita o evidenta clara a evaluarii. Daca o evaluare detaliata este necesara inainte de luarea unei decizii, in momentul primirii aplicatiilor se impune totusi o selectie primara a acestora. Aceasta va permite eliminarea acelor aplicatii care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate si, de asemenea, va impiedica finantarea acelorasi operatiuni din mai multe fonduri.

34

Acest ghid stabilste principiile de evaluare si bunele practici ce trebuie avute in vedere. 7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii 7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie Pe baza deciziei CE si a POS Mediu, Comitetul de Monitorizare va stabili criteriile detaliate pe care trebuie sa le indeplineasca proiectele pentru a fi finantate in cadrul POS Mediu. Astfel, proiectele trebuie:

a) sa indeplineasca criteriile de eligibilitate de baza, inclusiv regulile detaliate de implementare a Regulamentului FSC si cele privind ajutorul de stat ;

b) sa se incadreze in obiectivele stabilite in POS Mediu ; c) sa se incadreze in perioada de timp stabilita (2007 – 2013) ; d) sa corespunda uneia sau mai multor operatiuni definite in cadrul POS

Mediu ; e) sa contribuie la satisfacerea nevoilor sociale, de mediu sau de piata ; f) sa fie viabile din punct de vedere financiar ; g) sa demonstreze necesitatea de a fi finantate din fonduri publice ; h) sa fie bine gestionate – sa existe capacitate de implementare

corespunzatoare ; i) sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor alocate ; j) sa asigure beneficii pentru economia regionala ; k) sa contribuie la realizarea obiectivelor orizontale ;

7.3.2 Procesul de evaluare Comitetul de Monitorizare are rolul de a asigura ca fondurile UE sunt utilizate in mod eficient. Practiile ce urmeaza a fi utilizate in cadrul POS Mediu trebuie agreate cu CM. Procedura se va derula, in principiu, conform urmatoarelor etape:

a) Aplicatia: CM va decide daca aplicatiile se primesc continuu sau trebuie transmise in anumite perioade ale anului. Organismele intermediare vor primi aplicatiile si le vor verifica din punctul de vedere al eligibilitatii, precum si din punct de vedere formal , pentru a se asigura ca aplicatia este completa si contine toata documentatia necesara.

b) Gradul de evaluare este stabilit pentru fiecare axa prioritara in parte. c) Evaluarea detaliata privind compatibilitatea cu obiectivele POS Mediu

este realizata de catre AM in primii 2 ani ai perioadei de programare si va fi delegate OI-urilor incepand din al treilea an al perioadei de programare (probabil 2009). Totusi, daca exista vreun aspect ce trebuie abordat, va fi consultata directia de specialitate din cadrul MMGA. In orice caz, si institutiile publice interesate vor fi consultate in ceea ce

35

priveste compatibilitatea cu politica de guvernare, iar opiniile acestora vor fi luate in considerare.

d) Aprobarea proiectelor este realizata de catre AM ; in acest sens, se va semna un acord de finantare in numele ministrului mediului.

7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate Eligibilitatea trebuie verificata pentru fiecare aplicatie in parte. Proiectele ce nu trebuie finantate sunt acelea care nu indeplinesc cerintele prevazute in Regulamentul de implementare a prevederilor Regulamentului FSC. 7.3.4 Costuri eligibile Regulamentul FSC, precum si cel privind implementarea, detaliaza regulile de eligibilitate a cheltuielilor. 7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile 7.4.1. Informatii solicitate Este important ca toate informatiile relevante din cadrul unei propuneri de proiect sa fie inregistrate intr-o baza de date. De asemenea, este important ca deciziile luate in timpul procesului de evaluare sa fie foarte clare. Vor fi utilizate fise standard care acopera toate criteriile si in care se vor arata motivele de acceptare sau de respingere. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aplicantul Este necesar ca aplicantul insusi sa faca o descriere si o evaluare clara a proiectului. Aplicantul nu trebuie doar sa furnizeze detalii privind proiectul, ci trebuie sa si justifice propunerea. Daca nu sunt furmizate informatii de acest gen, AM/OI le va solicita aplicantului. Pana la primirea acestor informatii, aplicatia nu poate fi aprobata. Exista cateva documente care pot fi utilizate in acest sens – rapoarte ale consultantilor, planuri de afaceri, registre de contabilitate. In cazul proiectelor generatoare de venituri, este necesar un plan de afaceri detaliat. Acnd se evalueaza eligibilitatea unei ONG, vor fi solicitate informatii privind scopul acesteia, actul normativ in baza caruia s-a realizat asocierea, garantii locale, etc. O evaluare eficienta si in timp util presupune obtinerea de informatii clare si relevante din partea aplicantului. Solicitarea acestor informatii inca de la inceput faciliteaza procesul si impiedica intarzierile.

36

Din aplicatie si din informatiile aditionale trebuie sa reiasa ca toate conditiile de obtinere a finantarii au fost indeplinite. In caz contrar, AM/OI va trebui sa se asigure ca aceste informatii sunt obtinute pe parcursul evaluarii. Aplicatia trebuie sa demonstreze ca se conformeaza cu regulile privind achizitiile publice si publicitatea. Atunci cand se realizeaza o evaluare preliminara a aplicatiei, aplicantul trebuie sa furnizeze un sumar al acesteia. 7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare Toate aplicatiile trebuie verificate pentru a se asigura ca proiectele indeplinesc criteriile de selectie din POS Mediu. AM POS Mediu va decide ce informatii/documente sunt necesare pentru fiecare caz in parte. Cu toate acestea, gradul de evaluare are la baza o combinatie de diversi factori :

a) Tipul de organizatie : se vor primi aplicatii de la o gama larga de organizatii. Pe de-o parte, beneficiarii proiectelor ISPA care au deja experienta vasta in domeniu vor putea furniza rapoarte ale consultantilor care sa fie luate in considerare si vor fi viabili. Multe dintredetaliile pe care ei le vor furniza vor fi luate in considerare. Pe de alta parte, ONG-urile pot furniza mica parte din aceste informatii; de aceea, se va face o analiza mai severa a aplicatiei.

b) Tipul de proiect : in unele proiecte pot exista evaluari simple ale costurilor si beneficiilor ; de aceea, in cazul acestora nu se solicita foarte multe informatii suplimentare. Totusi, proiectele complexe pot include si detalii privind situatia in care se depasesc costurile estimate si perioarede realizare a unei activitati in cadrul lor.

c) Marimea asistentei (grantului) : desi exista aceleasi principii care se aplica proiectelor mari, cat si celor mici, in general gradul de evaluare trebuie sa reflecte finantare in cazul riscului.

7.4.3 Asistenta financiara disponibila Asistenţa este asigurată sub formă de grant. Grantul nu va fi acordat înainte de identificarea necesităţilor şi va fi în orice caz acordat după ce cheltuiala este efectuată. Sumele vor fi în mod normal plătite la intervale de trei luni de la data la care este aprobat un proiect şi rămâne la latitudinea CE să reducă această perioadă. Nivelul grantului acordat de UE este stabilit în Regulamentul Consiliului ...... În toate situaţiile, nivelul grantului va trebui să fie evaluat pe baza costurilor eligibile ale proiectului şi a costului total. Sumele reprezentând co-finanţarea – de ex. finanţarea asigurată din alte surse decât Fondurile Structurale în

37

funcţie de care se stabileşte nivelul grantului vor trebui să fie stabilite pe baza eligibilităţii participanţilor la proiect. 7.4.4.Vizite Vizitele la faţa locului sunt necesare în vederea verificării aplicaţiei şi ajută la prevenirea erorilor şi apariţia iregularităţilor. În unele cazuri, cum ar fi proiectele de lucrări majore, de exemplu, este necesară efectuarea unei vizite pe teren prin care să se asigure verificarea lucrărilor propuse. Întâlnirile pot fi de asemenea utile în măsura în care pot reduce durata evaluării. Informaţiile pot fi obţinute în mod rapid, iar în cazul în care capacităţile aplicantului sunt considerate ca fiind importante, poate fi realizată o analiză rapidă. 7.4.5 Adiţionalitatea Proiectului Cerinţa privind adiţionalitatea financiară se referă la faptul că grantul trebuie să asigure finanţare suplimentară a unor măsuri sprijinite în prealabil sau aflate în desfăşurare şi asigură ca rezultatul general al grantului să fie finanţarea activităţii generale suplimentare. Evaluarea proiectului nu implică alte evaluări ulterioare în ceea ce priveşte adiţionalitatea financiară. Totusi, o parte importantă din evaluarea proiectului o reprezintă faptul că fiecare dintre proiecte necesită finanţare prin intermediul unui grant pentru a putea fi dezvoltate. Criteriul adiţionalităţii Se va acorda sprijin pentru realizarea proiectelor numai în cazul în care activitatea se realizează în totalitate, pe scară largă sau mai devreme decât a fost stabilit iniţial prin finanţare din Fondurile Structurale. În aceste cazuri, pot fi considerate ca adiţionale numai beneficiile majore. Pentru fiecare proiect în parte trebuie să existe o justificare clară a adiţionalităţii. De exemplu, autorităţile locale vor trebui să demonstreze faptul că anumite proiecte nu reprezintă priorităţi ale planului de investiţii. Organizaţiile care nu aparţin sectorului public vor trebui să demonstreze că nu deţin suficiente fonduri. În toate cazurile, motivele pentru care este acceptată cererea privind adiţionalitatea, trebuie să fie înregistrate. Adiţionalitatea la începutul unui proiect Aplicarea principiului adiţionalităţii se face în mai mică măsură în cazul în care un proiect a început înainte de a fi aprobat. În această situaţie, AM va trebui să evalueze în mod riguros dacă adiţionalitatea este avuta in vedere. În plus faţă de necesitatea de justificare a cererii de adiţionalitate, aplicantul va trebui de asemenea să explice clar motivul pentru care proiectul a început înainte de primirea grantului. Proiectele finalizate nu sunt considerate ca

38

adiţionale din moment ce grantul nu afectează rezultatele acestora. Singurele excepţii de la aceste reguli privind adiţionalitatea pot fi reprezentate de acele proiecte considerate la începutul programului pentru Obiectivul 1, ale căror costuri din perioada ianuarie 2007 şi începutul programului, pot fi considerate eligibile. 7.4.6. Ajutorul de stat Ajutoarele de stat se referă în general la ajutoare primite din partea statului sau asigurate, în mod indirect prin resurse de stat. Ajutorul poate fi de mai multe feluri, deşi ajutorul destinat investiţiilor este acordat în general sub formă de granturi sau împrumuturi. În situaţiile în care proiectul care se autofinanţează asigură beneficii subsidiare sectorului privat (de ex. Asigurarea serviciilor de consultanţă la un cost redus), asistenţa financiară asigurată prin intermediul proiectului va trebui să fie acordată în conformitate cu regulile CE privind Ajutorul de Stat. Dacă nu există elemente de subsidiaritate (de ex. dacă serviciile de consultanţă au fost furnizate la preţurile pieţei), nu va fi cazul pentru acordarea ajutorului de stat. Dacă aplicantul este o organizaţie aparţinând sectorului public, va fi responsabilitatea acesteia de a se asigura că sunt respectate regulile acordării Ajutorului de Stat. În situaţia în care este implicat un aplicant care nu face parte din sectorul public, responsabilitatea va reveni biroului sau departamentului guvernamental implicat. În ambele cazuri, Secretariatul trebuie să se asigure că aplicantul cunoaşte aceste cerinţe. Schemele privind ajutorul de stat necesită notificarea prealabilă şi aprobarea de către Comisie, cu excepţia cazurilor în care cad sub incidenţa regulilor „de minimis”. Printre acestea ajutorul de până la 50,000 Euro pentru un anumit “tip de cheltuieli” într-o perioadă de 3 ani - sau schemele care se limitează la asemenea sume de ajutor – nu necesită notificare către Comisie. Sectoarele în care sunt aplicate restricţiile sectoriale ale Comisiei sunt excluse. Ajutoarele pentru exporturi sunt de asemenea excluse. Există două “tipuri de cheltuieli” după cum urmează: 7.4.7 Asistenta financiara minim necesara O data ce aditionalitatea a fost stabilita, asistenta financiara trebuie sa reprezinte minimul necesar pentru inceperea derularii proiectului. Va fi luata in considerare si finantarea care nu constituie grant, precum si venitul pe care-l poate genera proiectul, daca exista vreunul. Autoritatile romane trebuie sa garanteze ca se aplica aranjamentele de cofinantare a proiectului. De asemenea, trebuie oferite garantii ca bugetul de stat va intervene in situatia in care apar dificultati legate de cofinantarea locala.

39

Aplicatia trebuie sa contina si o analiza financiara detaliata, din care sa rezulte viabilitatea financiara a operatiunii si prin care sa se justifice asistenta financiara solicitata.

7.4.8 Viabilitate Viabilitatea proiectului şi a aplicantului trebuie avute în vedere în momentul începerii evaluării. Măsura în care viabilitatea organizaţională va fi luată în considerare va depinde de organizaţiile implicate. O autoritate locală sau alt organism subvenţionat de guvern poate fi presupus viabil. Totuşi, organizaţiile mici independente pot avea o viabilitate îndoielnică. Acolo unde viabilitatea organizaţiei este pusă la îndoială, trebuie cerute copii ale celor mai recente înregistrări anuale care să acopere cel puţin 2 ani. Trebuie cerute înregistrările auditate, dacă există, dar sunt acceptate şi înregistrările de management. Dacă o organizaţie nu este obligată de lege să tina registre anuale complete, AM/OI va trebui să se bazeze pe informaţia pe care organizaţia o poate oferi. Atunci când o organizaţie cu viabilitate îndoielnică are garanţie din partea altei organizaţii, grantul trebuie să depindă de confirmarea garanţiei. Acest fapt trebuie verificat în timpul evaluării sau ca o condiţie de plată a grantului. Dacă aplicantul nu are experienţă, rezultatele estimate trebuie analizate amănunţit. Viabilitatea proiectului va depinde de disponibilitatea surselor financiare pentru acoperirea costurilor proiectului. Aplicantul va trebui să demonstreze existenţa asistentei financiare non–EU. Dovada existenţei acestor fonduri (altele decât veniturile generate de proiect) trebuie să fie disponibilă în timpul evaluării. Totuşi, dacă aceasta depinde de acordul pentru finanţarea întregului proiect, prevederea existenţei dovezilor privind alte fonduri disponibile trebuie să figureze ca şi condiţie pentru acordarea grantului în ofertă. Previziunile referitoare la costuri şi venituri trebuie verificate pentru a ne asigura ca ele sunt realiste. Ofertele ferme de costuri sunt, desigur, mai de încredere decât estimările aproximative, ele arătând abordarea profesionistă a aplicantului. Totuşi, ofertele sunt si ele variabile, iar cerinţele detaliate ale proiectului se pot schimba. Atunci când viabilitatea depinde de veniturile generate de proiect, acurateţea evaluării de piaţă va trebui analizată în mod particular. În mod normal ar fi prudent ca aplicantul să includă în cerinţele financiare estimate, un provizion pentru depăşirea costurilor potenţiale sau obţinerea de venituri sub aşteptări. 7.4.9 Eficienţa Este important ca proiectele selectate să obţină asistenţă sa fie cele care oferă cel mai bun raport cost/beneficiu. Sistemele de ordonare adoptate în fiecare domeniu de intervenţie al Obiectivului 1 trebuie folosite în acest scop.

40

7.4.10 Rezultatele proiectelor Aplicaţia trebuie să prezinte rezultatele proiectului aşa cum sunt ele anticipate de către aplicant. Rezultatele sunt fundamentale pentru proiect pentru că măsoară beneficiile prevăzute în POS Mediu, care trebuie astfel identificate, cuantificate, evaluate. Astfel, rezultatele trebuie clar definite, iar activităţile ce stau la baza lor clar demonstrate. Acolo unde este posibil, aplicantul trebuie rugat să cuantifice rezultatele, astfel încât beneficiile să poată fi măsurate. Deoarece rezultatele sunt vitale pentru monitorizarea proiectelor şi eventual, evaluarea acestora, aplicantul trebuie să ofere rezultate care să poată fi măsurate. Aplicanţii trebuie să dovedească faptul că vor avea sisteme de monitorizare adecvate şi că vor putea să înregistreze rezultatele în mod efectiv. În ofertă va fi inclusă cerinţa ca aplicanţii să raporteze asupra progresului înregistrat vis-a-vis de ţintele specificate, ca şi condiţia privind păstrarea informaţiilor referitoare la proiect timp de 5 ani după terminarea acestuia. Oricând este posibil, AM/OI trebuie să asigure descrierea consistentă a măsurilor acoperind mai multe proiecte astfel încât efectul de ansamblu al proiectului să poată fi calculat. De asemenea, este de dorit ca obiectivele proiectelor să fie stabilite astfel încât să reflecte priorităţile programului etc. Este de asemenea important ca, în concordanţă cu cerinţele ofertei menţionate în paragraful 4.10.4, obiectivele să permită o estimare clară a beneficiilor, fără suprapuneri, dacă este posibil. Suprapunerile pot reflecta beneficii incluse în cifrele asociate fazelor succesive ale proiectului, sau beneficiile pot fi fi atribuite mai multor scheme de fonduri structurale, atunci când sunt implicate mai multe. Acest fapt ar include cofinanţarea prin regimul granturilor interne. Oriunde este posibil, obiectivele trebuie definite într-un mod care ori exclude sau separă beneficiile care pot fi atribuite altor forme de asistenţă sau altor faze ale proiectului. Dacă rezultatele nu pot fi clarificate in timp util, trebuie menţionat clar că ele acoperă întreaga finanţare a proiectului. Obiectivele trebuie, de asemenea, stabilite pentru a se asigura puterea ofertei de a retrage grantul dacă scopurile esenţiale, generale nu sunt îndeplinite. 7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanţare 7.5.1 Prioritizarea proiectelor Este evident că un proiect ales trebuie să asigure beneficii pentru regiune. Acest fapt este în mod normal asigurat dacă proiectul are în vedere îndeplinirea obiectivelor din POS Mediu. Pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective, este esenţial ca beneficiile unui proiect să fie clar evaluate şi doar

41

cele mai bune proiecte să fie alese pentru finanţare. De asemenea, trebuie respectat principiul privind obţinerea unor beneficii care să fie mai mari decât costurile din punctul de vedere al grantului EU. Într-o situaţie concurenţială, când valoarea totală a proiectelor depăşeşte bugetul, proiectele individuale vor trebuie alese în funcţie de modul de atingere a obiectivelor regiunii şi de eficienţă. Trebuie luaţi în considerare un număr de factori. Este normal să se dea importanţă unor beneficii care sunt clar identificate decât beneficiilor potenţiale care rezultă indirect din proiect. În orice caz, beneficiile trebuie cuantificate oricând este posibil şi, presupunând că acest lucru poate fi realist realizat, corelate cu de condiţia grantului. Pentru a duce la îndeplinire obiectivele menţionate mai sus, sistemele de ordonare adoptate în cadrul Obiectivului1 trebuie folosite pentru a evalua şi prioritiza proiectele. În mod normal este indicat ca proiectele să fie împărţite în trei categorii de calitate:

i) Foarte buna; ii) Medie iii) Scazuta

Aranjamentele individuale din fiecare domeniu de interventie al Obiectivului 1 vor oferi indicaţii privind modul în care acest sistem de ordonare poate fi integrat în cadrul fiecărui sistem de ordonare al domeniilor de interventie din Obiectivul 1, astfel încât SC poate decide asupra modului de prioritizare a proiectelor. 7.5.2 Beneficiile proiectului Succesul unui proiect este reflectat in beneficiile pe termen lung ce se pot obtine prin implementarea proiectului. Evaluarea trebuie sa sigure ca proiectele respective aduc, intr-adevar, beneficii pentru aria de acoperire avuta in vedere. Beneficiile proiectului trebuie sa fie clar evidentiate in timpul evaluarii; de asemenea, este necesar sa se asigure ca exista rezultate masurabile care concorda cu indicatorii stabiliti in POS Mediu. Costurile proiectului trebuie verificate pentru a se asigura ca sunt justificate si ca exista concordanta intre acestea si costurile pentru proiecte similare. Trebuie, in egala masura, sa se asigure ca beneficiile proiectului sunt realiste. Proiectele pot fi verificate si prin comparatie cu costurile de obtinere a beneficiilor de catre alte proiecte si in cadrul altor scheme. Beneficiile rezultate in urma proiectelor trebuie verificate pentru a se asigura ca nu intra in contradictie cu alte proiecte derulate in zona respectiva. Mai

42

mult, este necesar sa se evidentieze modul in care proiectul avut in vedere este complementar unor investitii similare. Exista un principiu general potrivit caruia proiectele nu trebuie finantate in situatia in care costurile pe care le implica sunt vizibil mai mari decat beneficiile anticipate. La evaluare trebuie avuta in vedere si posibilitatea crearii de noi locuri de munca si masura in care proiectele contribuie la aceasta cerinta orizontala. 7.6 Etapele evaluării proiectelor de infrastructură Aspectele esentiale ale evaluarii proiectelor majore de infrastructura municipala, in vederea aprobarii finantarii din fondurile structurale si de coeziune, sunt prezentate in tabelul urmator:

Etapa Proceduri principale 1.Prezentarea contextului strategic

• Conexiunea cu politica sau strategia in vigoare • Arata cum va contribui proiectul la atingerea

obiectivelor strategice relevante 2. Stabilirea necesitatii (oportunitatii) cheltuielii publice

Stabilirea necesitatii fondurilor prin: • Analizarea cererii previzionate de servicii • Identificarea deficientelor din sistemul actual

Justificarea si cuantificarea nivelului serviciului propus pe parcursul perioadei evaluarii

3.Definirea obiectivelor si constrangerilor

• Definirea rezultatelor • Stabileste tinte (SMART) • Include tinte de implementare (termene, milestones) • Mentioneaza problemele cheie care pot aparea

(tehnice, financiare, legale, de incadrare in timp) • Indica prioritatile relative ale obiectivelor

individuale sau ale elementelor proiectelor) • Furnizeaza suficiente detalii pentru a genera optiuni

si a analiza performanta acestora 4.Identificarea si descrierea optiunilor

• Identifica si descrie o optiune de baza, de obicei situatia curenta si o gama larga de alternative

• Luarea in considerare a variatiilor de scala, calitate, tehnica, locatie, timp si mod de finantare

• Examinarea alternativelor de achizitionare, incluzand luarea in considerare a solutiilor de PPP

• Alegerea unui numar corespunzator de alternative pentru evaluare completa

• Criterii (justificari) de excludere anterior evaluarii complete

43

5.Identificarea si cuantificarea monetara a costurilor si beneficiilor optiunilor

• Detalieaza costurile de capital, inclusiv costurile de reabilitare si costurile si beneficiile anuale corespunzatoare

• Exprima costurile per total mai curand decat costurile aditionale, pentru a reflecta consecintele asupra resurselor

• Include costurile de oportunitate si valorile reziduale pentru toate bunurile utilizate (aflate in posesie sau nu)

• Evalueaza costurile de scoatere din functiune si ajustarea corespunzatoare a costurilor

• Ajustarea pentru inflatie si unde este cazul diferentele de nivel pentru taxe

• In cazul in care se estimeaza economii, se indica daca acestea vor reprezenta economii sau returnare de fonduri

• Se iau in considerare costurile si beneficiile pentru alte componente ale serviciilor publice si private

6. Se evalueaza riscul • Se pregateste o matrice a riscului • Se compara riscurile asociate diferitelor optiuni • Se ajusteaza costurile, beneficiile si intervalul de

timp • Se dezvolta streategii de management si diminuare

a riscului 7. Se aloca ponderi costurilor non-monetare si beneficiilor

• identifica costurile si beneficiile nebanesti relevante pentru proiect

• se cuantifica corespunzator, daca este posibil • se utilizeaza tehnici de cuantificare • se explica presumtiile evaluarii, tehnica de alocare a

ponderilor, scorurile • se interpreteaza rezultatele

8. Se calculeaza valoarea neta actualizata si nivelul de incertitudine

• se identifica fluxurile de costuri si beneficii pe perioada proiectului, ajustate functie de inflatie, costuri de inlocuire

• se calculeaza Valoarea neta actualizata pentru fiecare optiune

• se includ tabelele cu modul de calcul al indicatorilor economici

• se identifica rata de discontare • se pregateste analiza de sensibilitate • se interpreteaza rezultatele - se estimeaza

probabilitatea diferitelor rezultate ale proiectului si implicatiile lor in procesul de ranking

• sunt furnizate suficiente detalii pentru a permite

44

verificarea calculelor efectuate 9. Se evalueaza arnjamentele de finantare, management, achizitionare, marketing si evaluare ex-post

• finantarea: se include bugetul, fluxul de numerar si declaratiie de finantare, esalonate in timp

• Management: detalii privind personalul implicat in proeict, planul de achizitii, planificarea, etc.

• Marketing: evaluari ale pietei si plan de marketing corespunzator

• monitoring: se indica cum va fi monitorizat proiectul in optiunea selectata

10. Se evalueaza tabloul optiunilor si prezinta rezultatele si concluziile

• identifica etapele analizei prezentate mai sus • ofera detalii privind estimările pe durata de viaţă a

investiţiei, include un sumar al rezultatelor principale, pentru fiecare optiune

• schiteaza un tablou al avantajelor si dezavantajelor optiunilor, analizeaza eficienta investitiei (Value for money) si suportabilitatea populatiei (affordability) si inregistreaza concluziile si recomandarile.

45

ANEXA 1 – DOCUMENTE DE REFERINTA

• Regulamentul Consiliului nr…./2006 privind Fondul de Coeziune • Directiva 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului, amendata

de Directiva 97/11/CE • Fondul de Coeziune 2000-2006 –

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm • Ghid de realizare a analizei cot/beneficiu pentru proiectele de investitii :

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide02_en.pdf

• Addendum la Ghidul de realizare a analizei cot/beneficiu pentru proiectele de investitii : http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/addendum_corrige.pdf

• PRAG : http://europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/ispa/rules_en.htm#1

46

ANEXA 2 : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC Comisia Europeana va decide asupra asistentei financiare din partea FC in termen de 3 luni de la primirea aplicatiei. Decizia CE va trebui sa contina valoarea asistentei financiare acordate, precum si un plan financiar si, de asemenea, orice prevederi si conditii necesare pentru implementarea proiectelor. La primirea unei cereri de finantare si inainte de aprobarea unui proiect, CE va trebui sa efectueze o analiza riguroasa pentru a stabili consistenta cu criteriile stabilite in Regulamentul privind FC. Proiectele finantate din fonduri europene trebuie sa fie conforme cu prevederile Tratatelor, ale Regulamentelor FSC si cu politicile Comunitatii, inclusiv cele referitoare la protectia mediului, transport, retele trans-europene, concurenta si achizitiile publice. Urmatoarele criterii ar trebui luate in considerare pentru a asigura o calitate ridicata a aplicatiilor :

a) beneficiile lor economice si sociale pe termen mediu; o evaluare a acestora trebuie facuta in cadrul analizei cost/beneficiu;

b) prioritatile stabilite la nivel national; c) contributia proiectelor la implementarea politicilor comunitare de mediu ; d) compatibilitatea proiectelor cu politicile comunitare si consistenta cu alte

operatiuni structurale comunitare ; e) stabilirea unui echilibru intre mediu si transporturi.

Aplicatiile trebuie sa contina urmatoarele informatii :

institutia/organismul responsbail cu implementarea proiectului ; natura investitiei si descrierea acesteia ; costurile pe care le implica o astfel de investitie si locatia proiectului ; un calendar de implementare ; o analiza cost/beneficiu ; informatii privind evaluarea impactului asupra mediului ; informatii privind contractele publice ; un plan financiar care sa includa, daca este posibil, si informatii privind viabilitatea economica a proiectului ;

necesarul financiar total In aplicatie trebuie sa existe dovezi ca proiectul se conformeaza cu prevederile Regulamentelor FSC si cu criteriile stabilite mai sus.

47

In situatia in care este vorba despre proiecte care genereaza venituri, cheltuiala pe care se bazeaza calculul asistentei financiare din partea FSC este stabilita de catre CE, in colbaorare cu SM beneficiar, luand in considerare venitul generat atunci cand acesta reprezinta un venit net substantial pentru aplicanti. Prin « proiect care genereaza venituri » se intelege, printre altele, o investitie productive in domeniul mediului. CE va trebui sa evalueze aplicatiile pentru a verifica daca mecanismele administrativ si financiar sunt adecvate pentru asigurarea implementarii proiectului. Statul Membru trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, inclusiv rezultatele studiilor de fezabilitate si ale evaluarilor ex-ante. Pentru ca evaluarea sa fie cat mai eficienta, este necsar ca SM sa furnizeze si informatii referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare.