Ghid de studii ECTS

Facultatea de Medecină

Anu

l un

iver

sita

r 20

11–2

012

© EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

GHID DE STUDII ECTS FACULTATEA DE MEDICINĂ

ISSN 2284-7146 ISSN-L 2284-7146

Toate drepturile acestei ediţii sunt rezervate Editurii Medicale Universitare “Iuliu Haţieganu”. Tipărit în România. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază de date fără acordul prealabil, în scris, al editurii.

Copyright © 2012 EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” CLUJ-NAPOCA Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj - Napoca. 400023 Cluj-Napoca, 13, Emil Isac str. tel. + 40-264-597256, Fax: +40-264-596585

Supervizori:

Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu Prof. Dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă Prof. Dr. Petru Adrian Mircea

Tehnoredactor: Laura Mihaela Brie Director Editură: Ioana Robu Coperta: Idea Design & Media Print S.R.L. Tiparul executat la Tipografia Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca, str. Moţilor 33, telefon: + 40-0264-598701.

PRINTED IN ROMÂNIA

Cuprins:

Cuvântul decanului ............................................................................................... 1

Scurt istoric al facultăţii de medicină ................................................................... 3

Structura facultăţii................................................................................................ 5

I. Conducere academică ................................................................................... 5

II. Oferta educaţională ..................................................................................... 7

III. Catedrele facultăţii de medicină ................................................................. 9

Structura anului universitar 2011-2012 ............................................................. 11

Proceduri de înmatriculare a studenţilor la facultatea de medicină ................. 15

Studenţii ECTS .................................................................................................... 18

Structura planului de învăţământ ...................................................................... 23

Structura cursurilor ........................................................................................ 23

Cursuri opţionale ........................................................................................... 23

Examenul de licenţă ....................................................................................... 23

Organizarea activităţilor didactice. Examene. Promovarea anului universitar .. 25

Regulament de echivalare a studiilor ................................................................. 28

Repartizarea taxă – buget .................................................................................. 30

Plan de învăţământ ............................................................................................ 32

Programe analitice. Fişele disciplinelor .............................................................. 38

A. Cursuri obligatorii ...................................................................................... 38

ANUL I ........................................................................................................ 38

ANUL II ....................................................................................................... 72

ANUL III .................................................................................................... 104

ANUL IV .................................................................................................... 131

ANUL V ..................................................................................................... 182

ANUL VI .................................................................................................... 218

B. Cursuri opţionale ..................................................................................... 253

Metodologia de înscriere la cursurile opţionale ..................................... 253

Cursuri opţionale normate ...................................................................... 255

Cursuri opţionale cu plată ....................................................................... 261

C. Cursuri facultative .................................................................................... 262

1

CUVÂNTUL DECANULUI

Facultatea de Medicină, inima Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, este o facultate modernă, cu o largă recunoaştere naţională şi internaţională, determinată de rezultatele obţinute în plan ştiinţific şi educaţional.

Având la bază o tradiţie solidă, dezvoltat dintr-o istorie care începe la mijlocul secolului al XVI-lea, învăţământul medical din capitala Transilvaniei a avut o evoluţie mereu ascendentă până la actuala structură modernă. Astfel, în anul 2009 s-au împlinit 90 de ani de învăţământ medical românesc la Cluj. Nume ilustre ca Iuliu Haţieganu, Victor Babeş, Iuliu Moldovan, Valeriu Bologa, Octavian Fodor, Ion Baciu şi alţii au jalonat dezvoltarea facultății în această perioadă.

Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca este cea mai mare și mai reprezentativă facultate de medicină din Transilvania, fiind situată între primele 2 facultăţi de profil din ţară ca dimensiune şi rezultate. Dezvoltarea facultății este susţinută de o infrastructură modernă cu amfiteatre spațioase, laboratoare și săli de lucrări dotate la nivel european, accesul în clinici performante, bibliotecă complet informatizată, cămine noi, restaurant studențesc, facilități sportive

Facultatea noastră oferă 6 programe de studiu la nivel de licență:

Medicină în limbile română, engleză şi franceză; Asistență medicală generală, Moaşe, Radiologie şi imagistică, Balneofizioterapie şi recuperare şi Laborator clinic. La aceste programe de studiu sunt înscrişi 4500 de studenţi din peste 50 de țări. Deschiderea europeană şi caracterul multicultural al facultăţii sunt susţinute de existența liniilor de studiu în limbile engleză şi franceză la programul medicină, facultatea noastră fiind facultatea cu cel mai mare număr de studenți străini din țară.

Pe lângă programele de licență, la Facultatea de Medicină din Cluj funcționează şi sunt acreditate 11 masterate, la care studiază 140 de studenți.

O componentă importantă a misiunii Facutăţii de Medicină este formarea de specialişti în domeniul medical prin rezidenţiat. Procesul educaţional este asigurat de 620 cadre didactice, profesionişti performanți, care asigură formarea de specialişti prin rezidențiat, facultatea noastră fiind implicată în pregătirea a 2900 de medici rezidenți. De asemenea, pentru dezvoltarea profesională a medicilor specialişti prin educaţie medicală continuă, există

2

numeroase cursuri postuniversitare, astfel încât anual un număr de 8000 de medici beneficiază de oferta de cursuri postuniversitare a facultății.

Procesul educaţional în cadrul Facultății de Medicina are un pronunțat caracter aplicativ şi practic, acesta fiind de altfel un atu al învăţământului medical clujean

Cu acelaşi obiectiv al formării practice, în Universitatea noastră a fost inaugurat în acest an universitar Centrul de simulare şi abilităti practice, unde viitorii medici şi asistente medicale exersează manoperele obligatorii pentru formarea lor pe manechine şi simulatoare performante. Pentru structurarea activității în Centrul de simulare a fost editat Caietul de abilități practice al studenților la medicină, primul de acest gen din România, după modelele existente facultăți medicale de prestigiu, cum sunt cea din Viena şi Institutul Karolinska.

În Facultatea de Medicină, în acord cu spiritul promovat de universitatea noastră, cercetarea este privită ca o prioritate. Aceasta se reflectă în cristalizarea unei strategii de dezvoltare a cercetării care se bazează pe elemente simple şi solide: identificarea şi susţinerea colectivelor care abordează domenii de cercetare de actualitate, multidisciplinare, cu relevanţă internaţională; includerea rezultatelor cercetării între criteriile de evaluare a cadrelor didactice; susţinerea tinerilor cercetători, prin îndreptarea către aceştia a fondurilor pentru susţinerea mobilităţii ştiinţifice, a granturilor interne şi a burselor de performanţă ştiințifică instituite de universitate, încurajarea activităţilor în cercurile ştiinţifice studenţeşti. În ultimii ani, activitatea ştiinţifică desfăşurată de cadre didactice şi studenţi şi reflectată de numărul de granturi de cercetare câştigate în competetiţiile naţionale consolidează recunoaşterea Facultăţii de Medicină din Cluj ca unul dintre liderii naţionali în cercetarea medicală.

Ca elev şi, mai apoi, dascăl al acestei şcoli, credincioasă principalelor responsabilităţi - acelea de a respecta şi promova valorile facultăţii, închei prin a îmi exprima respectul şi gratitudinea faţă de toţi cei care au contribuit şi contribuie la împlinirea misiunii Facultăţii de Medicină.

Suntem onoraţi invitându-vă să ne cunoaşteţi şi să descoperiţi in Facultatea de Medicină a Universităţii „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca un partener dinamic şi valoros în cercetare, educaţie şi practică medicală.

Decan, Prof. dr. Anca Dana Buzoianu

3

SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

Întemeiat la Cluj în urmă cu 139 ani în cadrul Universităţii “Franz Josef”, învăţământul superior de medicină din Transilvania are o tradiţie îndelungată şi valoroasă. Facultatea de Medicină clujeană cu limba de predare română a fost înfiinţată în anul 1919, în cadrul “Universităţii Daciei Superioare”.

Primul ei decan a fost Iuliu Haţieganu, cel care a ctitorit şcoala de medicină internă din Transilvania şi a contribuit decisiv la dezvoltarea rapidă a tinerei instituţii academice, în ansamblul său. Facultatea a dobândit rapid o amplă recunoaştere naţională şi renume internaţional prin activitatea unor profesori de mare prestigiu, precum Victor Babeş, Constantin Levaditi, Iacob Iacobovici, Iuliu Moldovan, Victor Papilian, rămaşi în istorie sub numele de „generaţia de aur”. Al doilea deceniu interbelic a fost marcat de personalităţi remarcabile ale medicinei, precum Valeriu Bologa, Leon Daniello, Ion Manta şi Grigore Benetato. Au fost create, pentru prima dată în România, catedrele de Semiologie Medicală sub conducerea lui Ion Goia (1930) şi Balneologie – titular Marius Sturza (1930). Timp de un deceniu (1930 – 1940), Emil Racoviţă – care în acei ani era profesor titular la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Regele Ferdinand” din Cluj – a susţinut cursurile de biologie- genetică pentru studenţii de la Medicină.

Facultatea a trecut printr-o etapă de mare dificultate legată de cel de-al doilea război mondial şi de refugiul Universităţii la Sibiu (1940-1945). Cu toate acestea, prin grija şi competenţa lui Iuliu Haţieganu, rectorul Universităţii (1941 – 1945), a lui Victor Papilian, care îndeplinea funcţia de decan la Medicină (1940-1944) şi cu sprijinul entuziast al cadrelor didactice, activitatea s-a desfăşurat în continuare la aceleaşi înalte standarde de calitate.

După revenirea la Cluj şi în urma reformei învăţământului din 1948, Facultatea de Medicină a fost separată de Universitate şi a fost transformată în Institutul Medico-Farmaceutic. În anii postbelici, în pofida dificultăţilor prin care a trecut întregul sistem de învăţământ superior românesc, Facultatea de Medicină a continuat să producă valori. Între aceştia, Octavian Fodor, Aurel Moga, Aurel Chişu, Aurel Nana, Ion Chiricuţă, Constantin Velluda, Victor Preda, Ion Baciu, personalităţi care au influenţat întregul învăţământ medical din România.

În anii săi de început, facultatea a preluat tot ceea ce era novator în şcolile de medicină performante din Europa. În perioada lungă a regimului comunist, facultatea a beneficiat de şansa de a avea lideri şi dascăli care au

4

ştiut să păstreze valorile originare ale şcolii de medicină, astfel încât tradiţia performanţei profesionale şi cea umanistă nu s-au pierdut.

Din anul 1990 Institutul Medico-Farmaceutic a fost transformat în Universitatea de Medicină şi Farmacie, cu trei facultăţi: Medicină, Stomatologie şi Farmacie. Din 1992, universitatea poartă numele ilustrului fondator al şcolii de medicină româneşti de la Cluj, Iuliu Haţieganu. În acei ani marcaţi de entuziasm a fost iniţiat procesul dificil al modernizării Universităţii şi a Facultăţii de Medicină, proces concretizat, în ultimii ani, prin integrarea şi recunoaşterea europeană a învăţământului medical clujean.

5

STRUCTURA FACULTĂŢII

I. CONDUCERE ACADEMICĂ

Senatul

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” este atribuită Senatului. Preşedintele Senatului este Rectorul Universităţii şi este ales ca reprezentant şi conducător al întregii instituţii. Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea universităţii, precum şi normele care reglează activitatea comunităţii academice sunt stabilite în Carta Universităţii, adoptată de către Senat. Senatul, Biroul de Senat şi Rectorul iau decizii cu privire la principalele probleme ale procesului educaţional, decizii bazate pe autonomia universităţii şi pe respectarea libertăţii academice şi a prevederilor Ministerului Educaţiei. Senatul este compus din cadre didactice si 25% studenti.

Consiliul Facultăţii de Medicină

Consiliul este forul superior de conducere al Facultăţii de Medicină şi are în componenţa sa 30 cadre didactice şi 10 studenţi. La şedinţele Consiliului sunt invitaţi permanenţi reprezentanţii studenţilor străini şi ai medicilor rezidenţi. Consiliul Facultătii este prezidat de decanul facultăţii.

Biroul Consiliului

Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului este realizată de către Biroul Consiliului care se întruneşte, de regulă, săptămânal. Biroului Consilului este format din: decan, prodecani, secretarul ştiinţific, administratorul şef al facultăţii şi reprezentantul studenţilor. Decanul are responsabilitatea întregii activităţi din facultate şi reprezintă facultatea în cadrul universităţii şi în afara ei, coordonează activitatea şi urmăreşte aplicarea hotărârilor Consiliului facultăţii. Activitatea echipei de conducere academică a facultăţii este susţinută de un corp administrativ de tehnicieni, condus de secretarul şef al facultăţii. Conducerea Univeristăţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” şi a Facultăţii de Medicină a fost aleasă în ianuarie 2008, pentru un mandat de patru ani şi este reprezentată de următoarele cadre didactice:

6

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Prof. dr. Constantin Ciuce - Rector

Prof. dr. Marius Bojiţă - Preşedinte

Prof. dr. Grigore Băciuţ - Prorector învăţământ postuniversitar şi rezidenţiat

Prof. dr. Sorin Dudea - Prorector didactic şi evaluare educaţională

Conf. dr. Dorin Farcău - Prorector management şi dezvoltare academică

Conf. dr. Alexandru Irimie - Prorector cercetare şi evaluare ştiinţifică Prof. dr. Radu Oprean - Prorector evaluare academică şi

managementul calităţii

Conducerea Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu - Decanul Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Ioan Ştefan Florian - Prodecan cercetare ştiinţifică-

evaluare

Conf. dr. Valentin Muntean - Prodecan didactic

Conf. dr. Daniel Mureşan - Prodecan responsabil cu programele de studiu Asistenţi Medicali şi Moaşe

Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu

- Prodecan responsabil cu programul de studiu Balneofiziokinetoterapie, Laborator clinic, Radiologie şi imagistică

Prof. dr. Lăcrămioara Perju- Dumbravă - Secretar ştiinţific

Adresa: FACULTATEA DE MEDICINĂ Decanat Str. Victor Babeş nr. 8 et. 1, 400012 Cluj-Napoca, Romania Tel: +40-264-406831 Fax: +40264-597267 Email: decanat_mg@umfcluj.ro

7

II. OFERTA EDUCAŢIONALĂ

A) STUDII UNIVERSITARE:

- secţia cu limba de predare română - linia de studiu franceză – numai la programul de studiu medicină - linia de studiu engleză – numai la programul de studiu medicină

o Domeniul de studiu: SĂNĂTATE o Programul de studiu: MEDICINĂ- 360 ECTS

diploma de licenţă în medicină (doctor-medic), studii universitare cu durata de 6 ani.

o Programul de studiu: MOAŞE – 240 ECTS diploma de licenţă în specializarea moaşă, studii universitare cu durata de 4 ani.

o Programul de studiu: ASISTENŢĂ MEDICALĂ – 240 ECTS diploma de licenţă în asistenţă medicală (asistent medical licenţiat), studii universitare durata de 4 ani.

o Programul de studiu: RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA 180 ECTS

diploma de licenţă radiologie şi imagistică (asistent de radiologie şi imagistică), studii universitare cu durata de 3 ani

o Programul de studiu LABORATOR CLINIC – 180 ECTS

diploma de asistent laborator clinic (asistent de laborator), studii universitare cu durata de 3 ani.

o Programul de studiu: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE -180 ECTS diploma de balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare (asistent de balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare), studii universitare cu durata de 3 ani.

B) STUDII POSTUNIVERSITARE

Masterat

În cadrul Facultăţii de Medicină există un număr de 11 masterate, cu durata studiilor de 1 sau 2 ani.

Doctorat

Deoarece la studiile de medicină masterul este considerat a fi inclus în cei 6 ani de studiu, absolvenţii Facultăţii de Medicină se pot inscrie direct la doctorat

8

C) FORMAREA DE SPECIALIŞTI ÎN DOMENIUL MEDICAL, PRIN REZIDENŢIAT CU DURATA STUDIILOR ÎNTRE 3-7 ANI

D) EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ, PRIN NUMEROASE CURSURI POSTUNIVERSITARE, OFERTA CUPRINZÂND TOATE SPECIALITĂŢILE MEDICALE

9

III. CATEDRELE FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

Departamente Discipline componente

1. Ştiinţe morfologice Anatomie patologică Anatomie şi embriologie Histologie 2. Ştiinţe funcţionale Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică Fiziologie Fiziopatologie 3. Ştiinţe moleculare Biochimie medicală Biofizică medicală Biologie celulară şi moleculară Genetică medicală Microbiologie 4. Medicină comunitară Epidemiologie Igienă Informatică medicală şi Biostatistică Medicina muncii Medicină de familie Medicină legală Sănătate publică şi management 5. Medicină internă Medicală I Medicală II Medicală III Medicală IV Medicală V Cardiologie – Institutul inimii Cardiologie - Recuperare 6. Specialităţi medicale Balneofizioterapie Dermatologie Diabet şi boli de nutriţie Endocrinologie Pneumologie Reumatologie Nefrologie Geriatrie - Gerontologie Boli infecţioase 7. Chirurgie ATI I ATI II Chirurgie I Chirurgie II Chirurgie III

10

Chirurgie IV Chirurgie V Medicină de urgenţă 8. Specialităţi chirurgicale Chirurgie cardio-vasculară şi toracică Chirurgie plastică şi reparatorie Ortopedie şi traumatologie Urologie ORL Oftalmologie Radiologie Imagistică medicală 9. Mama şi copilul Obstetrică şi ginecologie I Obstetrică şi ginecologie II Neonatologie Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Chirurgie pediatrică Nursing 10. Neuroştiinţe Neurologie şi neurologie pediatrică Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică Neurochirurgie 11. Oncologie Oncologie – radioterapie Imunologie Hematologie Chirurgie şi ginecologie oncologică 12. Educaţie medicală Educaţie fizică şi sport Psihologie clinică Limbi moderne Ştiinţe socio-umaniste – istoria medicinei

11

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2011-2012

ÎNVĂŢĂMÂNT LINIAR

MEDICINĂ – ANII I – III

SEMESTRUL I

03 octombrie 2011 – 23 decembrie 2011 → activitate didactică (12 săptămâni)

24 decembrie 2011– 08 ianuarie 2012 → vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)

09 ianuarie 2012 – 20 ianuarie 2012 → activitate didactică (2 săptămâni)

21 ianuarie 2012 – 17 februarie 2012 → sesiune de examene (4 săptămâni)

18 februarie 2012 – 26 februarie 2012 → vacanţă de iarnă (o săptămână)

SEMESTRUL II

27 februarie 2012 – 08 iunie 2012 → activitate didactică (14 săptămâni +1 săptămână vacanţa de Paşti; 16 – 22 aprilie 2012)

09 iunie 2012– 06 iulie 2012 → sesiune de examene (4 săptămâni)

09 iulie 2012 – 14 iulie 2012 → Sesiune de restanţe 1

16 iulie 2012– 21 iulie 2012 → Sesiune de restanţe 2

04 august 2012 – 30 septembrie 2012 → vacanţă de vară 01 octombrie 2012 → începutul anului universitar

ÎNVĂŢĂMÂNT MODULAR

MEDICINĂ ANII IV-V

(modular 36 săptămâni, din care 30 de săptămâni activitate didactică şi 6 săptămâni perioadă de examinare cumulate)

Semestrul I

Modul I 03 octombrie 2011 – 25 noiembrie 2011 → Activitate didactică (8 săptămâni)

28 noiembrie 2011 – 04 decembrie 2011 → Sesiune de examene (1 săptămână)

Modul II 05 decembrie 2011 – 03 februarie 2012 → Activitate didactică (7 săptămâni)

24 decembrie 2011 – 06 ianuarie 2012 → Vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)

06 februarie 2012 – 19 februarie 2012 → Sesiune de examene (2 săptămâni)

20 februarie 2012 – 26 februarie 2012 → Vacanţă de iarnă (1 săptămână)

12

Semestrul II

Modul III 27 februarie 2012 – 13 aprilie 2012 → Activitate didactică (7 săptămâni)

16 aprilie 2012 – 20 aprilie 2012 → Vacanţa de Paşti (1 săptămână)

23 aprilie 2012 – 04 mai 2012 → Sesiune de examene (2 săptămâni)

Modul IV 07 mai 2012 – 29 iunie 2012 → Activitate didactică (8 săptămâni)

02 iulie 2012 – 06 iulie 2012 → Sesiune de examene (1 săptămână)

09 iulie 2012 – 14 iulie 2012 → Sesiune de restanţe 1

16 iulie 2012– 21 iulie 2012 → Sesiune de restanţe 2

MEDICINĂ ANUL VI

(modular 36 săptămâni, din care 28 de săptămâni activitate didactică şi 8 săptămâni perioadă de examinare cumulate)

Modul I 03 octombrie 2011 – 18 noiembrie 2011 → Activitate didactică (7 săptămâni)

21 noiembrie 2011 – 02 decembrie 2011 → Sesiune de examene (2 săptămâni)

Modul II 05 decembrie 2011 – 03 februarie 2012 → Activitate didactică (7 săptămâni)

24 decembrie 2011 – 06 ianuarie 2012 → Vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)

06 februarie 2012 – 17 februarie 2012 → Sesiune de examene (2 săptămâni)

20 februarie 2012 – 26 februarie 2012 → Vacanţă de iarnă (1 săptămână)

Modul III 27 februarie 2012 – 13 aprilie 2012 → Activitate didactică (7 săptămâni)

16 aprilie 2012 – 20 aprilie 2012 → Vacanţa de Paşti (1 săptămână)

23 aprilie 2012 – 04 mai 2012 →

Sesiune de examene (2 săptămâni)

Modul IV 07 mai 2012 – 22 iunie 2012 → Activitate didactică (7 săptămâni)

25 iunie 2012 – 06 iulie 2012 →

Sesiune de examene (2 săptămâni)

9 iulie 2012 – 14 iulie 2012 → Sesiune restanţe 1

16 iulie – 21 iulie 2012 → Sesiune restanţe 2

septembrie 2012 → Susţinerea examenului de licenţă

octombrie 2012 → înmânarea diplomelor pentru absolvenţii cetăţeni străini

13

ŞCOALA DOCTORALĂ

STRUCTURA ANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2011-2012

Principii:

Activitate didactică 28 săptămâni

Metodologia cercetării se desfăşoară liniar

Celelalte discipline se studiază modular

Admitere doctorat:

12-16 septembrie 2011 – înscrierea candidaţilor 21-27 septembrie 2011 – concurs de admitere 28 septembrie 2011, orele 11-15 – depunerea contestaţiilor 29 septembrie 2011 – rezolvarea contestaţiilor 1 octombrie 2011 – înmatricularea doctoranzilor

Testul de limbă se susţine la Catedra de Limbi Moderne a Universităţii, str. Avram Iancu nr. 31, după următorul program: Limba engleză: zilele de 14 şi 16 septembrie 2011, de la orele 10:00 Limba franceză: zilele de 14 şi 16 septembrie 2011, de la orele 10:00 Limba germană: în ziua de 14 septembrie 2011, de la orele 10:00

3 octombrie 2011 – 20 mai 2012 → activităţile de învăţământ ale anului de pregătire universitară avansată cu:

vacanţă de Crăciun în perioada: 19.12.2011 - 08.01.2012 două săptămâni vacanţă de Paşte: 09.04.2012 – 22.04.2012

4-15 iunie 2012 → sesiune unică de restanţe

Calendarul de susţinere a proiectelor de cercetare pentru doctoranzii care au promovat anul de pregătire universitară avansată:

10 septembrie – 10 septembrie 2012 → depunerea titlurilor proiectelor şi stabilirea comisiei

20 septembrie – 28 septembrie 2012 → susţinerea proiectelor de cercetare

01 octombrie 2012 → validarea sau invalidarea proiectelor de către Consiliul Şcolii Doctorale

02 – 03 octombrie 2012 → perioada de depunere a contestaţiilor

04. octombrie 2012 → rezolvarea contestaţiilor 08 octombrie – 19 octombrie 2012 → reluarea prezentării

proiectului de cercetare pentru cele neaprobate 22 octombrie 2012 → eventualele contestaţii şi rezolvarea lor 01 noiembrie 2012 → începerea celor 3 ani de cercetare

14

EXAMENE ŞI CONCURSURI

19 septembrie - 23 septembrie 2011 → înscriere la concursul de admitere la studii de masterat 26 septembrie – 30 septembrie 2011 → examenul de admitere la studii de masterat 06 februarie 2012 – 10 februarie 2012 → înscriere pentru Licenţă II 13 februarie 2012 – 17 februarie 2012 → susţinerea examenului de Licenţă II 18 iunie 2012 - 22 iunie 2012 → susţinerea disertaţiei pentru absolvirea studiilor de masterat – sesiunea I Iulie 2012 → înscriere şi concurs de Admitere în UMF „Iuliu Haţieganu” Septembrie 2012 → înscriere şi concurs de admitere în UMF „Iuliu Haţieganu”, sesiunea II-a, pe locurile rămase neocupate 10 septembrie 2012 – 14 septembrie 2012 → susţinerea disertaţiei pentru absolvirea studiilor de masterat – sesiunea II – a

Alte Evenimente

23 - 27 noiembrie 2011 → „Zilele Universităţii” 24 noiembrie 2011 → Raportul Rectorului 07 iulie 2012 → Festivitatea de Absolvire a Promoţiei 2012

15

PROCEDURI DE ÎNMATRICULARE A STUDENŢILOR LA FACULTATEA DE MEDICINĂ

1. Înmatricularea în anul I se face astfel:

Pentru studenţii declaraţi admişi în urma concursului de admitere, înmatricularea se face pe baza deciziei de înmatriculare emisă de rector. Studenţii cu taxă vor fi înmatriculaţi după achitarea taxei de şcolarizare şi semnarea contractului de studii.

Pentru studenţii străini, bursieri ai statului român şi pe cont propriu nevalutar, înmatricularea se face pe baza ordinului nominal emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza aprobării date de conducerea universităţii şi după semnarea contractului de studii.

Pentru studenţii străini pe cont propriu valutar, înmatricularea se face în baza dispoziţiei de înmatriculare provizorii emise de prorectoratul didactic, biroul studenţi străini şi a ordinului MECTS de înmatriculare definitivă, cu condiţia achitării taxei de şcolarizare şi a semnării contractului de studii.

Dosarul complet, verificat de biroul studenţi străini, va fi predat la decanat după avizarea lui de către MECTS, până la data de 1 decembrie a anului universitar în curs.

Candidaţii admişi în anul I şi neînscrişi în perioada stabilită de conducerea Universităţii, pierd dreptul de a fi înmatriculaţi.

Conform ordinului MECTS un student poate urma o singură specializare bugetată. A doua specializare poate fi urmată numai în regim cu taxă.

2. Fiecare student este înscris în registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga durată de şcolarizare în facultate.

3. La înscrierea studentului în facultate, acestuia i se intocmeşte dosarul personal care va cuprinde:

diploma de bacalaureat în original. Pentru studenţii care urmează a doua facultate pe locurile cu taxă, se prezintă copie legalizată după diploma de bacalaureat, precum şi o adeverinţă că este student bugetat, eliberată de facultatea unde se află originalul diplomei de bacalaureat.

pentru absolvenţii unei facultăţi pe locuri bugetate, care urmează a II- a facultate în regim cu taxă se solicită şi copie legalizată a diplomei de licenţă,

fişa de înscriere,

16

actul de naştere în copie legalizată,

analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,

acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,

patru fotografii tip paşaport

4. Pentru studenţii străini, dosarul personal va cuprinde:

diploma de bacalaureat în original şi traducerea acesteia într-o limbă de circulaţie internaţională, legalizată şi vizată de Ambasada ţării emitente în România,

testul de limbă (română, franceză sau engleză), în funcţie de limba de predare a secţiei la care studentul solicită să fie înmatriculat.

copie după paşaport,

actul de naştere în copie legalizată,

ordinul MECTS cuprinzând calitatea de bursier, cont propriu – lei, nevalutar, valutar,

fişa de înscriere,

analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,

acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,

patru fotografii tip paşaport. Înscrierea la studii a studenţilor străini se face în termen de maximum 15 zile de la începerea anului universitar.

5. La înscrierea în facultăţi, decanatul eliberează fiecărui student un “Carnet de student”. În carnetul de student se înscriu toate notele obţinute la examene sau la celelalte forme de verificare a cunoştinţelor, inclusiv notele de la examenele nepromovate. Notele vor fi trecute şi semnate de cadrul didactic examinator. În caz de transfer, întreruperea studiilor sau exmatriculare, decanatul retrage carnetul de student şi, dacă este cazul, legitimaţia de transport.

6. Înscrierea studentului în anul II şi în următorii ani şi semnarea contractului de studii se face pe baza completării fişei de înscriere. Fişa se completează în primele 15 zile de la începerea anului universitar. Înscrierea se face pe baza rezultatelor profesionale obţinute în anul universitar precedent, cu obligativitatea dobândirii numărului minim de credite necesare pentru promovarea unui an universitar (minimum 45 de credite).

17

Studenţii declaraţi în an complementar vor fi înscrişi în anul de studiu pe care îl repetă, după achitarea obligaţiilor financiare care le revin pentru anul complementar.

Studenţii străini

Studenţii internaţionali sunt bineveniţi atât în comunitatea academică, cât şi în comunitatea civică a oraşului nostru. Pe lângă învăţământul medical în limba română, în facultate funcţionează de peste zece ani linii de predare în limbile engleză şi franceză, cu atractivitate crescândă pentru numeroşi studenţi din peste 25 de ţări. În prezent, aproximativ 30% din studenţii Facultăţii de Medicină sunt studenţi străini, care studiază atât la liniile cu predare în limba engleză şi franceză, cât şi la secţia română. Studenţii străini sunt admişi la studii în urma unei proceduri de selecţie pe bază de dosar, fără să susţină examen de admitere, pe baza unor criterii stabilite de biroul de consiliu al Facultăţii de Medicină. Candidaţii trebuie să aibă studiile liceale finalizate cu examenul de bacalaureat sau echivalentul acestuia şi în acelaşi timp trebuie să obţină confirmarea de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Toate documentele prezentate trebuie să fie legalizate.

18

STUDENŢII ECTS

Sistemul european de credite transferabile (ECTS) a fost creat cu scopul de a facilita mobilitatea studenţilor de la o universitate la alta.Uniunea Europeană încurajează perioadele de studiu la universităţi partenere, iar Declaraţia de la Bologna şi cea de la Berlin afirmă necesitatea înlăturării obstacolelor din calea mobilităţii academice. Mobilităţile studenţeşti din cadrul programelor Socrates-Erasmus oferă posibilitatea ca studenţii să înveţe pentru un semestru sau an academic la o altă universitate europeană, urmând ca apoi să revină la universitate de origine unde termină studiile şi de unde la absolvire vor primi diploma. În felul acesta studentul beneficiază de continuitate a studiilor în condiţii în care are acces la alte viziuni educaţionale şi la un nou mediu academic, cultural, social şi lingvistic. Principalul obiectiv al creerii acestui sistem a fost susţinerea studenţilor mobilităţii studenţilor pentru a-şi putea desăvârşi formarea adăugând experienţa altor universităţi europene şi în obţinerea recunoaşterii academice totale pentru perioada pe care au petrecut-o departe de instituţia de provenienţă. Recunoaşterea academică totală se traduce prin înlocuirea unei perioade de studiu la universitatea de origine cu o perioadă petrecută la o universitate în străinătate, fără ca studiile în ţara de origine să fie prelungite cu acea perioadă.

Creditele ECTS

Creditele ECTS sunt o valoare alocată cursurilor şi activităţilor practice cu scopul de a evalua efortul necesar studenţilor pentru a le acumula noţiunile. Ele reflectă procentul de efort depus pentru absolvirea unui curs, în comparaţie cu efortul total depus pentru a absolvi un an universitar în această instituţie, proces ce implică: cursuri, seminarii, stagii practice, muncă individuală în laborator, bibliotecă şi acasă, examene şi alte tipuri de evaluare. În sistemul ECTS, 60 de credite reprezintă un an de studiu (munca depusă în acel an); în mod normal, se alocă 30 de credite pentru fiecare semestru. Creditele ECTS sunt alocate de asemenea stagiilor practice şi pregătirii tezei de licenţă, când acestea fac parte din programul normal de studii atât la instituţia de provenienţă, cât şi la instituţia-gazdă.

19

Fiecare curs are alocat un număr de credite, care vor fi obţinute numai de studenţii care promovează integral activităţile în urma susţinerii examenelor sau altor tipuri de evaluare.

Scala de evaluare ECTS

În general, rezultatele examinării şi evaluării se exprimă în note. Există diverse sisteme de notare în Europa, motiv pentru care a fost creată o scală de notare ECTS, pentru a echivala notele pe care studenţii le obţin la universitatea-gazdă. Această procedură oferă şi alte informaţii despre munca depusă de student, însă nu înlocuieşte nota pe care studentul o va primi la universitatea de provenienţă.

Cum se aplică scala?

Principalele instrumente ECTS menite să faciliteze recunoaşterea academică sunt: - Pachetul informaţional - Contractul de studii (Learning Agreement) - Foaia matricolă (Transcript of Records)

Pachetul informaţional este oferit de toate instituţiile care doresc să utilizeze sistemul ECTS; acesta detaliază cursurile disponibile la acea universitate. De asemenea, sunt oferite informaţii generale despre instituţie, locaţia acesteia, cazarea studenţilor, proceduri administrative necesare înscrierii şi calendarul academic. Acest pachet se actualizează anual. Contractul de studii (Learning Agreement) descrie programul de studii în străinătate şi este completat de student, în colaborare cu cele două instituţii academice, înainte ca acesta să ajungă la universitatea-gazdă. Foaia matricolă (Transcript of Records) detaliază rezultatele educaţionale ale studentului înainte şi după perioada de studii în străinătate. Aceasta conţine, pe lângă creditele ECTS acordate, şi nota primită de student conform sistemului local, precum şi grila de notare ECTS. Combinaţia dintre creditele ECTS şi notele obţinute conform sistemului local descriu din punct de vedere cantitativ şi calitativ activitatea depusă de student în cadrul universităţii-gazdă. Aceste instrumente sunt apoi utilizate de către coordonatorii departamentali şi instituţionali pe probleme administrative şi academice ECTS, desemnaţi de fiecare instituţie. Prin utilizarea ECTS, se asigură transparenţa curriculei şi a performanţelor academice ale studenţilor, ceea ce duce la o mai mare recunoaştere academică.

Cum trebuie să procedeze studenţii în sistem ECTS pentru a obţine o mobilitate?

20

Să contacteze coordonatorul departamental al instituţiei de care aparţin şi să parcurgă pachetul informaţional al altor instituţii, pentru a alege destinaţia optimă şi a-şi pregăti programul de studii în străinătate.

Cum este asigurată recunoaşterea academică?

Programul de studii ECTS trebuie să fie aprobat atât de universitatea de origine, cât şi de cea care primeşte studentul, înainte ca studentul să se deplaseze în ţara respectivă. Dacă programul academic descris în contractul de studii este îndeplinit satisfăcător de către student, acesta va fi recunoscut total de către universitatea de provenienţă. Aceasta înseamnă că volumul de studiu acumulat la universitatea-gazdă, transpus în credite ECTS, va fi echivalentul aceluiaşi volum de studiu pe care studentul ar fi trebuit să-l acumuleze la universitatea de origine.

Cum sunt transferate creditele ECTS?

Instituţiile academice pregătesc şi îşi transmit una alteia foi matricole pentru fiecare student care beneficiază de mobilităţi în sistem ETCS. O copie a foii matricole rămâne la student şi este verificată de universitatea de provenienţă şi de cea gazdă, înainte şi după desfăşurarea mobilităţii.

Este permisă continuarea studiilor în străinătate în sistemul ECTS?

Un student care a beneficiat de o mobilitate ECTS poate alege să rămână la universitatea-gazdă, pentru a-şi încheia acolo studiile sau pentru a colabora cu o a treia instituţie pentru formarea sa. Acest lucru este posibil, cu condiţia ca ambele instituţii să îşi exprime acordul şi ca studentul să accepte condiţiile impuse pentru obţinerea unei diplome sau a unui transfer. Foaia matricolă oferă un istoric al parcursului academic al studentului; de aceea, ea este documentul pe baza căruia instituţiile partenere iau decizii cu privire la continuarea studiilor în regim de mobilitate ECTS şi la deschiderea europeană spre mobilitatea academică, în general.

Criteriile de evaluare a studenţilor şi scala de notare ECTS

Cursurile şi modulele de studiu sunt evaluate prin examene scrise şi orale, lucrări practice, demonstraţii şi alte metode aplicabile. Studenţii primesc informaţiile despre criteriile de evaluare la începutul modulului de studiu.

21

ECTS Nota în

România Definiţie

A B C

D E

FX

F

10 9

7-8

6 5 4

1-3

Excelent = prezentare deosebită, cu unele greşeli minore Foarte bine = prezentare peste medie, cu unele greşeli Bine = prezentare bună în general, cu câteva greşeli considerabile Satisfăcător = mediu, cu lacune semnificative Suficient = cunoştinţele minime cerute Nepromovat = necesită mai multă muncă pentru a primi creditele Nepromovat = este necesară foarte multă muncă suplimentară

Pentru informaţii suplimentare privind sistemul de credite ECTS şi aplicarea acestuia în UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, vă rugăm accesaţi regulamentul de aplicare a sistemului european de acumulare şi transfer de credite de studii (ECTS) pe site-ul http://www.umfcluj.ro/universitate/regulamentects.pdf

Coordonatori ECTS

Coordonator ECTS pe Universitate: Prorector didactic Prof. dr. Sorin Dudea

Facultatea de Medicină: Prodecan didactic Conf. dr. Valentin Muntean

Director departament relaţii internaţionale: Prof. dr. Dan L. Dumitraşcu

Limba de predare

Limba de predare la UMF „Iuliu Haţieganu” este româna. Facultatea de Medicină a Universităţii oferă linii de studiu în limbile engleză şi franceză.

Oportunităţi lingvistice

Toţi studenţii Universităţii noastre au posibilitatea de a studia o limbă europeană. Prin intermediul acestor cursuri, studenţii pot dobândi abilităţi practice – citit, scris, înţelegerea limbii. Toate dotările Departamentului de Limbi Moderne le stau la dispoziţie atât studenţilor, cât şi cadrelor didactice ale Universităţii.

22

Burse

Peste 40% din studenţii universităţii beneficiază de burse de studii, respectiv de burse sociale, oferite de MECTS prin Universitate. Aceste tipuri de burse sunt acordate studenţilor cu rezultate profesionale deosebite şi, în anumite condiţii, cazurilor sociale.

Cazare şi masă

Universitatea deţine propriul campus; cele 9 cămine au o capacitate de 2700 de locuri. Majoritatea studenţilor români din afara Clujului locuiesc în căminele universităţii. Studenţii străini preferă să locuiască în apartamente închiriate. Restaurantul Universităţii, amplasat în apropierea campusului, oferă meniuri diversificate şi are o capacitate de 150 de locuri. Există, de asemenea o multitudine de restaurante şi localuri fast-food cu preţuri rezonabile în centrul oraşului şi în apropierea instituţiilor medicale unde au loc cursurile. Pentru studenţii străini care nu locuiesc în cămine, supermarketurile şi restaurantele din cartiere sunt o soluţie convenabilă pentru aprovizionare, deoarece preţurile sunt mult mai mici decât în majoritatea statelor europene; costul alimentelor pe o lună poate ajunge la 200-300 €.

Sănătate

Policlinica studenţească este amplasată în centrul oraşului, în apropierea clădirii administrative a Universităţii. Aici, studenţii pot beneficia de o gamă largă de servicii medicale gratuite. Farmacia Studenţească oferă medicamente gratuite pe baza reţetelor eliberate de Serviciul Medical Studenţesc.

Sport

Clubul Sportiv Studenţesc, înfiinţat în 1966, deţine un teren de sport pe care studenţii pot practica baschet, volei, fotbal, gimnastică aerobică, tenis etc.

23

STRUCTURA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

STRUCTURA CURSURILOR

Structura tuturor programelor de studiu oferite de UMF se bazează pe sistemul anului academic, împărţit în două semestre. Modul de desfăşurare a învăţământului este:

- liniar, cu 2 sesiuni de examene, câte una la sfârşitul fiecărui semestru (iarnă şi vară)

- modular, organizat în blocuri de materii, cu patru sesiuni de examene, câte două pentru fiecare semestru.

Studiile cuprind cursuri teoretice, stagii clinice, seminarii şi lucrări practice, cursuri opţionale, cursuri facultative, şi examenul de licenţă. Cursurile programului universitar medicină au ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu principalele aplicaţii ale acestui domeniu profesional şi cu baza teoretică a acestora. După absolvire, studentul trebuie să fie capabil să lucreze independent ca expert în domeniul medical, ca medic sau cercetător. Studiile lingvistice sunt absolut necesare pentru studenţii români, deoarece obţinerea unui nivel de competenţă într-o limbă străină este esenţială în desăvârşirea formării şi menţinerea la zi a cunoştinţelor profesionale, precum şi pentru practica medicală, în relaţie cu mobilitatea crescândă a cetăţenilor Uniunii Europene şi ai altor ţări. Studenţii străini trebuie să studieze limba română deoarece, începând cu anul IV, stagiile clinice se desfăşoară în limba română.

Cursuri opţionale

Fiecărui an universitar i se alocă un număr de cursuri opţionale. Studenţii pot alege un astfel de curs, care va deveni apoi obligatoriu pentru studiu. Conform programei universitare, fiecărui curs opţional i se alocă 14 ore/semestru şi 2 credite.

Cursuri facultative

În fiecare an universitar, cursurilor obligatorii li se adaugă şi un număr de cursuri facultative. Acestea au menirea de a aprofunda cunoştinţele acumulate în timpul cursurilor obligatorii. Alegerea acestor cursuri, frecventarea lor şi examinărle aferente nu sunt obligatorii. Cursurile facultative nu sunt creditate.

Examenul de licenţă

Examenul final la UMF „Iuliu Haţieganu” este examenul de licenţă.

24

Pentru studiile universitare: Examenul de licenţă cuprinde 2 teste:

1. Testul de specialitate – cu 2 componente:

test scris – componentă naţională a examenului de licenţă, susţinut de toate universităţile de profil în aceeaşi zi şi pe baza aceleiaşi bibliografii.

test practic – specific fiecărei universităţi.

2. Susţinerea lucrăriide diplomă

Media minimă pentru promovarea examenului de licenţă este 6 (şase). Sesiuni de licenţă: toamnă (sept.) şi iarnă (ian.-feb.).

25

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE. EXAMENE. PROMOVAREA ANULUI UNIVERSITAR

1. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face prin examene. Aprecierea cunoştinţelor studenţilor se face cu note de la 1 la 10. Nota minimă de promovare este nota 5. Formele finale de examinare sunt reprezentate de: examenul teoretic şi examenul practic. Disciplinele cărora, prin specific, nu le poate fi asociat un examen practic, vor desfăşura, în locul acestuia, un colocviu de evaluare finală. Promovarea examenului final este condiţionată de obţinerea notei de promovare (minimum 5) la ambele forme de examinare (atât scris cât şi practic). Prezentarea studenţilor la o singură probă se notează în catalog cu nota 4. La reexaminare studentul susţine doar proba care nu a fost promovată.

2. Studenţii nu vor fi admişi în examen decât pe baza catalogul emis de decanat, catalog prin care se atestă oficial calitatea de student şi îndeplinirea la zi a obligaţiilor financiare.

3. La începutul anului universitar, disciplinele vor afişa modul în care se face evaluarea şi ponderea / procentul alocat fiecărei probe în rezultatul final. Este obligatoriu ca atât proba teoretică cât şi proba practică să aibă pondere în nota finală a studentului.

4. Promovarea unui an universitar necesită obţinerea a minimum 45 de credite din totalul celor 60 de credite alocate unui an de studiu. Se pot transfera într-un an de studiu superior un număr de cel mult 15 credite. Pentru promovarea într-un an de învăţământ superior este necesar ca suma creditelor transferate din anii inferiori să nu depăşescă 15 ECTS. În calculul unităţilor de credit obţinute într-un an universitar nu sunt incluse unităţile de credit obţinute în acel an din credite restante. Pentru creditele transferate se plăteşte o taxă conform Anexei “Taxe şcolare” din Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor.

5. Creditele restante vor fi promovate în maxim 2 ani de la nepromovarea lor, în caz contrar studentul fiind trecut în an complementar.

6. La programul de studii medicină, studenţii au obligaţia ca, la sfârşitul celui de-al treilea an de studii, să acumuleze toate cele 180 de credite aferente primilor trei ani de studii de licenţă.

7. Prezentarea unui student la examen, pentru o materie dată, este admisă de cel mult 3 ori, pe parcursul unui an universitar. Planul de învăţământ cuprinde 4 sesiuni de examene (pentru învăţământul liniar: sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi două sesiuni de restanţe în vară). Pentru cea de-a treia prezentare fizică la examen studentul va plăti o

26

taxă conform anexei “Taxe şcolare”. Examenele se susţin doar în timpul sesiunilor pentru învăţământul cu desfăşurare liniară, sau în timpul modulelor la sfârşitul blocurilor (pentru învăţământul modular). Studenţii au obligaţia de a respecta datele de examen stabilite de disciplină, de comun acord cu reprezentanţii fiecărei serii. Neprezentarea la examen la datele stabilite atrage pierderea unei şanse.

8. În cazul învăţământului modular, examenele se susţin obligatoriu la sfârşitul fiecărui modul parcurs, în săptămânile destinate susţinerii examenelor. Studenţii pot opta doar pentru 3 prezentări fizice la examen, pe parcursul unui an universitar. Dintre acestea, doar 2 prezentări sunt admise în perioada octombrie-iulie (cu seria proprie, respectiv cu o altă serie care face modulul respectiv), iar a 3-a prezentare poate avea loc doar în sesiunile de restanţe din vară.

9. La grupele de discipline la care verificarea cunoştinţelor se va face sub forma examenului complex finalizat printr-o singură notă, la examenul scris fiecare disciplină va aloca un număr de întrebări proporţional cu ponderea orelor sale de activitate; examenul practic va fi unic şi va fi susţinut la finele activităţii, iar nota finală se va calcula prin raportul de proporţionalitate între diferitele discipline, după un algoritm acceptat şi anunţat din timp.

10. Pentru susţinerea examenelor scrise, datele examenelor se vor stabili de comun acord cu reprezentanţii studenţilor, fiecare disciplină fiind obligată să prezinte cel puţin două oferte (zile) pentru o serie. În cazul în care susţinerea examenului teoretic se face în aceeaşi zi pentru întreaga serie, examenul practic aferent nu va depăşi durata de 3 zile succesive.

11. Reexaminările pentru modificarea notei se fac cu aprobarea Biroului Consiliului de Facultate, astfel: maxim 6 reexaminări în timpul şcolarităţii şi nu mai mult de 2 reexaminări pe an. Nota obţinută la reexaminare este definitivă. Reexaminarea este susţinută în faţa unei comisii constituită din trei cadre didactice de predare. Nota obţinută intră în calculul mediei pentru obţinerea drepturilor sociale ale studenţilor. Taxa aferentă acestor examene este prevăzută în Anexa “Taxe Şcolare”. Pentru a putea solicita reexaminarea în vederea măririi notei, un student trebuie să fie integralist.

12. Studentul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi sancţionat. Sancţiunile care pot fi propuse de către Biroul de Consiliu al Facultăţii se regăsesc în Cap. VIII al Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor. * Toţi studenţii înmatriculaţi în programele de studii în limbi străine, cu excepţia celor care au cetăţenie română, susţin, la sfârşitul anului III de

27

studiu, un test de cunoaştere a limbii române.Testul este organizat la Disciplina de Limbi Moderne a Facultăţii de Medicină din Universitate. Studenţii pot fi înmatriculaţi în anul IV doar dacă promovează acest test. Studenţii care nu promovează testul sunt înmatriculaţi în an complementar.

28

REGULAMENT DE ECHIVALARE A STUDIILOR

efectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către studenţii care solicită înmatricularea într-un an universitar diferit de anul I sau VI de studii.

Prevederile acestui Regulament se aplică atât studenţilor străini care solicită înmatricularea cât şi studenţilor români care solicită transfer sau echivalare şi care au efectuat o parte a studiilor într-o altă instituţie de profil din România. Nu se echivalează studii pentru anul în care se înmatriculează studentul. Nu se echivalează studiile a căror vechime este mai mare de 6 ani de la data promovării lor.

Pentru echivalarea studiilor sunt obligatorii următoarele condiţii:

conţinutul materiilor studiate (atestat prin programa analitică) şi durata materiilor studiate (atestată prin Planul de învăţământ) să corespundă cu programul planului de învăţământ echivalent al UMF Cluj Napoca în proporţie de cel puţin 70%.

suma creditelor transferabile prin lipsa studierii unor materii din Programa analitică a Facultăţilor din U.M.F Cluj Napoca (examene de diferenţă) nu poate să depăşească 15 credite. (fără Educaţie fizică şi Limba română).

pentru studenţii care au absolvit studii în universităţi acreditate din U.E. se pot echivala şi discipline aferente anului în care vor fi înmatriculaţi cu condiţia ca diferenţa între creditele restante şi creditele recunoscute în plus să nu depăşească numărul de 15 credite.

studenţii vor prezenta o adeverinţă oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde au studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS.

vor fi luate în considerare doar materiile la care solicitantul a promovat examenele în instituţia de învăţământ unde şi-a efectuat studiile.

stagiile clinice efectuate, dar care nu au fost urmate şi de promovarea examenului aferent, nu vor fi recunoscute.

Pentru echivalarea studiilor, solicitantul va prezenta următoarele documente în original:

- dovada de şcolaritate cu rezultatele examenelor susţinute - planul de învăţământ

29

- programa analitică a fiecărei materii pentru care se solicita echivalarea

- nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de învăţământ unde a studiat, precum şi corespondenţa acestui sistem cu sistemul ECTS.

- dosar plic - cerere scrisă în care se menţionează materiile pentru care se

solicită echivalarea - solicitare de echivalare a studiilor din partea Prorectoratului

Didactic. Toate documentele prin care se solicită echivalarea studiilor se depun o singură dată. Nu se acceptă completări ulterioare ale dosarelor. Pot fi echivalate numai studiile absolvite în cadrul unor instituţii de învăţământ superior medical, studii a căror finalitate este obţinerea diplomei de medic. Nu se acceptă echivalarea unor studii efectuate în cadrul facultăţilor de biologie, medicină veterinară, asistenţi medicali, colegii medicale sau studii masterale, etc.

Prezentul Regulament este anexă la Contractul de studii.

Dosarele de solicitare a echivalării studiilor vor fi depuse la Decanate până cel târziu la data de 12 septembrie, pentru anul universitar în curs, sau, cu aprobarea Biroului de Senat, până la data limită de înscriere a studenţilor străini în universitatea noastră, dată stabilită de Biroul de Senat în conformitate cu instrucţiunile M.E.C.T.S. Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din Biroul de Consiliu al Facultăţii şi este aprobată prin proces verbal de către Biroul de Consiliu al Facultăţii cu semnătura tuturor membrilor biroului. Evaluarea dosarului se face în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia la Decanat. Biroul de Consiliu al Facultăţii are dreptul de a solicita şi ţine cont de părerea titularilor de curs a acelor discipline pentru care durata studiilor sau/şi conţinutul programelor analitice nu coincid cu cele ale facultăţilor la care se solicită înmatricularea. Eventualele contestaţii la decizia Biroului de Consiliu se depun în termen de maximum 48 de ore de la comunicarea deciziei către solicitant. Contestaţiile sunt discutate de către evaluatorul desemnat al Biroului de Consiliu şi solicitant. Decizia luată de către Biroul de Consiliu în urma discutării contestaţiei este finală şi neatacabilă.

30

REPARTIZAREA TAXĂ – BUGET

Începând cu anul universitar 2009-2010 se aplică repartizarea anuală a locurilor bugetate în funcţie de performanţa profesională a studenţilor în procesul didactic.

Repartizarea are loc după un regulament care poate fi consultat pe site-ul universităţii: www.umfcluj.ro/universitate/Regulament_repartizare.pdf

Criteriul de bază: rezultatele profesionale.

Extrats din regulamentul de repartizare taxă-buget.

Metodologia se aplică tuturor studenţilor înmatriculaţi în urma unui concurs scris de admitere, începând cu anul universitar 2005-2006. Studenţii înmatriculaţi în universitate pe locuri speciale bugetate, pe cont propriu (valutar sau nu), cu taxă prin echivalare de studii, prin ordin sau scrisoare de acceptare a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu sunt subiectul prezentei hotărâri şi nu beneficiază de prevederile acesteia. 1. Standardul de performanţă utilizat pentru repartizarea locurilor

bugetate într-un an universitar este situaţia şcolară a studenţilor la sfârşitul sesiunii de restanţe I a anului universitar precedent.

2. Media luată în considerare pentru repartizarea locurilor bugetate este media aritmetică între media ponderată a notelor studentului şi media aritmetică a acestora, calculate pentru anul universitar care se încheie.

3. În ambele tipuri de medii (ponderată şi aritmetică a notelor) examenele nepromovate, indiferent de notele obţinute, vor fi cotate cu 0 (zero).

4. Practica de vară nu este luată în calcul pentru repartizarea locurilor bugetate. În calculul mediei ponderate se reduc, în mod corespunzător, numărul total de credite folosit pentru calculare.

5. Clasificarea se face în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare. 6. În caz de egalitate a mediilor de repartizare, criteriile de departajare

sunt, în ordine: media ponderată şi media aritmetică a notelor. 7. Rezultatele studenţilor sunt considerate unitar, pe ani de studii şi pe

facultăţi, fără departajări în funcţie de serii. 8. Studenţii care nu au credite restante pentru sesiunile de restanţe din

vară (integralişti în sesiunea de vară) pot susţine reexaminări pentru mărirea notelor în sesiunea de restanţe I.

9. Un student poate susţine cel mult două reexaminări pentru mărirea notei într-un an universitar.

10. Clasificarea studenţilor în vederea repartizării locurilor bugetate este efectuată de către personalul secretariatelor fiecărui decanat, verificată

31

de către reprezentanţii desemnaţi ai organizaţiilor de studenţi din fiecare facultate şi certificată, sub semnătură, de către decanul fiecărei facultăţi.

11. Clasificarea este anunţată şi afişată la Decanatul fiecărei facultăţi în termen de 15 zile lucrătoare după terminarea sesiune de restanţe I.

12. Studenţii pot contesta clasificarea în termen de 2 zile calendaristice de la afişarea acesteia.

Pentru alte detalii, vă rugăm consultaţi regulamentul disponibil pe site-ul Universităţii: www.umfcluj.ro

32

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

AN I (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED112 01RO Anatomie şi embriologie generală

56 168 14

(7+7) I/II E1, E2

MED1 2 02 RO Biofizică** 28 28 7 I E1

MED1 1 03 RO Biologie celulară şi moleculară**

28 42 7 I E1

MED1 1 04 RO Informatică medicală şi biostatistică**

14 28 3 I E1

MED1 2 05 RO Biochimie descriptivă 28 28 7 II E2

MED1 2 06 RO Fiziologie 28 28 7 II E2

MED1 2 07 RO Prim ajutor 7 14 2 II E2

MED1 1 08 RO Bioetică medicală*** 14 7 2 I V1

MED1 1 09 RO Ştiinţele comportamentului***

14 14 2 II V2

MED1 1 10 RO Istoria medicinei 14 7 2 I V1

MED11211 RO *Limba modernă (limba română la străini)

- 56 2 I/II V1, V2

MED11212 RO Educaţie fizică - 42 1 I/II V1, V2

Practică medicală - 90 2 - V

Curs opţional 14 - 2 I V1

* Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini.

** Biofizica medicală, Biologia celulară şi moleculară şi Informatica medicală şi biostatistica se vor desfăşura integral în semestrul I.

*** Bioetica medicală se va desfăşura în oglindă cu Ştiinţele comportamentului.

33

AN II (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED2 1 01 RO Anatomie aplicată topografică secţională

28 84 6 I E1

MED2 1 02 RO Biochimie metabolică 42 42 6 I E1

MED2 12 03RO Histologie 56 70 9

(4+5) I/II

E1, E2

MED2 12 04RO Fiziologie specială 84 84 10

(5+5) I/II

E1, E2

MED2 12 05RO Microbologie generală 56 56 8

(4+4) I/II

E1, E2

MED2 12 06RO Genetică medicală 42 42 6

(3+3) I/II

V1, E2

MED2 1 07RO Psihologie medicală** 14 14 2 I V1

MED2 2 08RO Metodologia cercetării ştiinţifice

21 21 3 II E2

MED2 2 09RO Asistenţa primară a stării de sănătate**

21 21 3 II E2

MED2 12 10RO *Limba modernă (limba română la străini)

- 56 2 I/II V1, V2

MED2 12 11RO Educaţie fizică - 42 1 I/II V1, V2

Curs opţional 14 - 2 II V2

Practica medicală - 90 2 - V

* Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini.

** Psihologia medicală se va desfăşura în oglindă cu Asistenţa primară a stării de sănătate.

34

AN III (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED3 12 01 RO Medicină internă – Semiologie** Semiologie neurologică şi psihiatrică

84 7

168 7

15 (7+8)

I/II E1, E2

MED3 1 02 RO Chirurgie generală – Semiologie*** 49 70 7 I E1

MED3 12 03RO Fiziopatologie 49 49 7

(3+4) I/II E1, E2

MED3 12 04RO Anatomie patologică 70 70 9

(4+5) I/II E1, E2

MED3 12 05RO Farmacologie 42 28 7

(5+2) I/II E1, E2

MED3 2 06 RO Microbiologie clinică*** 14 14 2 II V2

MED3 2 07 RO Imunopatologie*** 21 21 3 II V2

MED3 12 08RO Igienă 42 42 6

(2+4) I/II V1, E2

Curs opţional 14 - 2 I V1

Practică medicală - 90 2 - V

*Limba română (pentru străini) - 84 - I/II V1, V2

* Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. La sfârşitul anului III, studenţii de la programele de studiu în limba engleză respectiv franceză vor susţine un test de limba română.

** Se acordă obligatoriu 7 ore de curs pentru: - Cardiologie Institutul Inimii (fără seriile în limbă străină) - Cardiologie Recuperare –seriile de limba engleză - Medicală II – seriile de limba franceză - 4 ore de curs şi 4 ore de lucrări practice pentru Semiologia neurologică –

Disciplina Neurologie - 3 ore de curs şi 3 ore de lucrări practice pentru Semiologia psihiatrică –

Disciplina Psihiatrie

*** Seriile 1 şi 2, limba română vor face chirurgia în semestrul I şi Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul II Seriile 3 şi 4, limba română vor face chirurgia în semestrul II şi Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul I.

35

AN IV (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED4 1 01RO Medicină internă. Gastroenterologie

56 140 10 I E1

MED4 1 02RO Farmacologie clinică 21 21 3 I E1

MED4 1 03RO Nefrologie 21 28 3 I E1

MED4 2 04RO Urologie 14 28 2 II E2

MED4 1 05RO Medicina muncii şi boli profesionale

14 28 2 I E1

MED4 1 06RO

Radiologie. Aparat locomotor, excretor şi urgenţe

21 21 5 I E1

Imagistică 14 14

MED4 1 07RO Hematologie 21 28 3 I E1

MED4 2 08RO

Chirurgie generală 56 140

12 II E2 Chirurgie oncologică 7 14

Chirurgie cardiovasculară 7 14

Chirurgie plastică 7 7

MED4 2 09RO Chirurgie buco-maxilo-facială 14 14 2 II E2

MED4 2 10RO Ortopedie-traumatologie 14 28 2 II E2

MED4 2 11RO Oftalmologie 14 28 2 II E2

MED4 1 12RO Biochimie clinică 14 7 2 I E1

MED4 2 13RO Endocrinologie 21 28 3 II E2

MED4 1 14RO Diabet zaharat şi boli de nutriţie 14 14 2 I E1

MED4 2 15RO Metodologia cercetării ştiinţifice 21 21 3 II E2

Curs opţional 14 - 2 II V2

Practica medicală - 90 2 - V

- Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen respectiv blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

- Medicina internă va avea durata stagiului de 3,5h /zi

- Stagiile de chirurgie se vor desfăşura 3,5h /zi

36

AN V (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED5 1 01RO

Medicină internă. Cardiologie 63 141

12 I E1 Cardiologie intervenţională. Institutul inimii

- 14

MED5 1 02RO Farmacologie clinică 21 21 4 I E1

MED5 1 03RO

Neuroştiinţe - -

10 I E1 Neurologie adulţi 56 56

Neurologie pediatrică 14 14

Neurochirurgie 14 14

MED5 2 04RO Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi neurologie

14 14 2 II E2

MED5 2 05RO Pediatrie şi puericultură 70 14

168 14

12 II E2

MED5 2 06RO Chirurgie pediatrică 14 28 3 II E2

MED5 2 07RO ORL 28 28 4 II E2

MED5 2 08RO Oncologie şi radioterapie 14 28 3 II E2

MED5 2 09RO Pneumologie 14 14 2 II E2

MED5 1 10RO Balneofizioterapie 14 14 2 I E1

MED5 1 11RO Reumatologie 14 14 2 I E1

Curs opţional 14 - 2 II V2

Practica medicală - 90 2 - V

Pregătirea tezei de licenţă - 60 2 II V

- Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen respectiv blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

- Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină internă.

- La modulul de neuroştiinţe examenul este unic (complex)

- Stagiile de pediatrie sunt de 4 ore/zi; 8 ore de stagiu vor fi obligatoriu în serviciul de gardă

- Cursurile şi stagiile de puericultură nu sunt incluse în perioada de 8 săptămâni a stagiului de pediatrie, fiind necesară efectuarea lor după terminarea acestora

37

AN VI (2011-2012)

Cod curs Disciplina

Ore

cu

rs

Ore

lucr

ari

pra

ctic

e

Cre

dit

e

Sem

estr

ul

Eval

uar

e

MED6 1 01RO iMedicină de familie 42 70 9 I E1

MED6 2 02RO Boli infecţioase 42 84 9 II E2

MED6 1 03RO Epidemiologie 14 14 2 I E1

MED6 1 04RO Dermatologie 28 28 4 I E1

MED6 1 05RO iiObstetrică-ginecologie

Neonatologie

70 168 13 I E1

7 14

MED6 2 06RO Psihiatrie Psihiatrie pediatrică

42 42 8 II E2

14 14

MED6 1 07RO ATI 21 28 3 I E1

MED6 2 08RO Medicină de urgenţă 21 28 4 II E2

MED6 2 09RO Medicină legală 28 21 4 II E2

MED6 2 10RO Sănătate publică şi management 28 14 3 II E2

MED6 2 11RO Geriatrie 14 21 2 I E1

Curs opţional 14 - 2 II V2

Formare în Centrul de abilităţi practice

- 25 3 II V2

- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

- i12 ore rotaţie obligatorie în cabinete de medici de familie

- ii8 ore de stagiu vor fi obligatoriu în serviciul de gardă

- Disciplina A.T.I. se va norma în anul VI doar începând cu anul VI (2012-2013)

38

PROGRAME ANALITICE. FIŞELE DISCIPLINELOR

A. CURSURI OBLIGATORII

ANUL I

ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Anatomie generală şi Embriologie Titularul cursului Prof. Dr. Ana Nadia Schmidt Departamentul Ştiinţe morfologice Catedra Anatomie şi Embriologie Codul cursului MED 1 12 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 2 6 - 28 84 - 30 112 7 Ex.scris+

ex.practic

II Obligatoriu 2 6 - 28 84 - 30 112 7 Ex.scris+

ex.practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi pe segmente.

Însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă.

Construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal.

Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor noţiuni fundamentale privind morfologia capului, gâtului, trunchiului şi membrelor.

Conţinutul cursului

1. Obiectul anatomiei.

39

2. Etape de vârstă şi caracteristicile lor. 3. Morfotipuri umane. Gametogeneza. Fertilizaţia. Anomalii. 4. Săptămânile I-IV ale dezvoltării. Anomalii. 5. Organogeneza: morfogeneză şi histogeneză, integrarea. 6. Anexele embrionare. 7. Generalităţi despre: sistemul osos, sistemul articular şi sistemul muscular

somatic. 8. Dezvoltarea sistemului locomotor. 9. Anatomia şi ontogeneza membrelor. 10. Organizarea generala a trunchiului: pereti, cavitate. 11. Dezvoltarea trunchiului şi a diafragmei. Anomalii. 12. Generalităţi despre sistemul respirator. 13. Aparatul fonator. 14. Dezvoltarea sistemului respirator. Anomalii. 15. Generalităţi despre sistemul cardiocirculator. 16. Dezvoltarea sistemului cardiocirculator. Anomalii. 17. Prezentarea generală a toracelui: pereţi, conţinut. 18. Generalităţi despre sistemul digestiv. 19. Dezvoltarea sistemului digestiv. .Anomalii. 20. Prezentarea generală a abdomenului: pereţi, conţinut. 21. Prezentarea generală a sistemului urinar. 22. Dezvoltarea sistemului urinar. Anomalii. 23. Pelvisul: pereţi, cavitate pelvină peritoneală, diferenţe legate de sex.

Organizarea generală a sistemul genital. 24. Dezvoltarea sistemului genital. Anomalii. 25. Generalităţi privind perineul, diferenţe legate de sex. 26. Prezentarea generală a capului şi gâtului. 27. Dezvoltarea capului şi gâtului. Anomalii. 28. Generalităţi despre sistemul endocrin.

Bibliografie

1. Papilian, V. : Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucuresti, 2003. 2. Papilian, V. :Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucuresti, 2003 3. Ana Nadia Schmidt: Embriologie generală, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu, 2005. 4. Ana Nadia Schmidt: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002. 5. Grigorescu-Sido, Fr :Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii

de Ştiintă, 2006. 6. Giorgia, R., Ana Nadia Schmidt: Anatomia omului. Sistemul nervos

central, Editura UMF Cluj Napoca, 1993. 7. Grigorescu-Sido.Fr, : Anatomia omului. Generalităţi.Editura Casa Cărţii

de ştiintă, 2009.

40

8. Grigorescu-Sido, Fr., Blidaru, M., Blidaru, D.: Neuroanatomie în scheme, Editura Casa Casa Cărţii de ştiintă, 2004.

9. Grigorescu-Sido.Fr, Andreea Seceleanu : Anatomie Humaine. Généralités.Editura Medicala Universitara ‘Iuliu Hatieganu’, 2009.

10. Bianca Szabo – Upper and lower limbs.Topographic Anatomy. Clinical Data., Editura Medicala Universitara, 2006, Cluj Napoca.

11. Bianca Szabo, Fr. Grigorescu-Sido – Anatomy of the human being. Generalities. Editura Casa Cartii de Stiinta, 2003, Cluj Napoca.

12. Albu, I., Giorgia, R.: Anatomie Clinica, Editura ALL, Bucuresti, 2004

Evaluare

Examen scris 60% Examen practic 25% Portofoliu de activitate 15%

41

BIOFIZICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Biofizică Titularul cursului Conf. Dr. Daniela Eniu Departamentul Ştiinţe moleculare Disciplina Biofizică medicală Codul cursului MED 1 1 02 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 2 2 - 28 28 - - 56 7 Ex. scris

+ ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites) -

Obiective generale

Însuşirea aplicaţiilor fenomenelor şi mecanismelor fizice în sistemele biologice

Studenţii trebuie să utilizeze aplicaţii ale metodelor fizice în analiza calitativă, cantitativă şi funcţională a sistemelor biologice

Să înţeleagă aspectele biofizice caracteristice funcţiilor şi structurilor din organism la diferite niveluri de organizare, în condiţii normale şi patologice; noţiuni generale despre procesele fizice implicate în funcţionarea organismului viu

Înţelegerea principiilor metodelor şi aparaturii utilizate în cercetarea şi în practica medicală

Însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în utilizarea aparaturii, sau în efectuarea unor experimente

Obiective specifice

Cunoaşterea importanţei tensiunii superficiale, a vâscozităţii sângelui, a capilarităţii, a fenomenelor termice şi electrice la nivelul organismului.

Studenţii să poată explica organismul uman ca un sistem termodinamic şi să aplice conservarea energiei în calculul bilanţului energetic al organismului

Să poată explica pe baze fizice generarea diferenţelor de potenţial la nivelul membranelor celulare si a proprietăţilor de excitabilitate electrică a membranelor

42

Cunoaşterea fenomenelor fizico-chimice care stau la baza mecanismelor celulare de transport.

Evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea corectă a Sistemului International de unităţi în medicină

Să aplice metode biofizice moderne de studiu a membranei şi a proceselor celulare

Cunoaşterea principiilor metodelor fizice utilizate în studierea micro- şi macroscopică a biosistemelor; impactul factorilor fizici asupra funcţionării biosistemelor

Utilizarea radiaţiilor în scop diagnostic şi tratament, precum şi cunoaşterea efectelor negative pe care acestea le pot avea. Dozimetria radiaţiilor.

Cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului, îndeosebi a radiaţiilor ionizante; Mecanismele celulare ale interacţiunii ţesuturilor vii cu radiaţia electromagnetică

Să aplice principiile fizice însuşite în unele metode de investigare. Bazele biofizice ale unor metode neinvazive de diagnostic şi tratament: o Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare

statică şi dinamică o Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în

medicină o Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie

computerizată o Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN) o LASER- principii şi aplicaţii în medicină o Lumina polarizată şi aplicaţii medicale

Să poată explica avantajele şi dezavantajele relative ale acestor metode de investigare.

Studenţii să cunoască bazele fizice ale fenomenelor biologice cu implicaţii în disciplinele medicale: biologie celulară, fiziologie, fiziopatologie, cardiologie, neurofiziologie, oftalmologie, radiodiagnostic şi imagistică medicală, medicină nucleară, radioterapie oncologică, fizioterapie.

Formarea capacităţilor de aprofundare şi definire a metodologiei necesare structurării unui studiu biologic sau clinic pe baza datelor furnizate de experiment, prelucrarea si analizarea rezultatelor experimentale care să permită elaborarea unei lucrări scrise (referat, articol).

Familiarizarea cu principiile fizice care stau la baza funcţionării aparaturii medicale moderne cu scopul de a oferi absolvenţilor alternativa posibilă de a profesa în domenii în care se utilizează

43

aparatură performantă de investigaţii nedistructive medicale şi de terapie.

Conţinutul cursului

1. Teoria sistemelor în biologie şi medicină (Elemente de termodinamică biologică. Aplicaţii medicale: determinări calorimetrice)

2. Soluţii apoase (Apa şi importanţa ei în lumea vie. Consecinţele structurii dipolare a apei. Repartizarea apei în organismul uman

3. Soluţii apoase. Proprietăţi coligative ale soluţiilor. Osmoza. Fenomene superficiale)

4. Biofizica celulară (Membrane celulare. Transportul pasiv. Filtrarea. Difuzia simplă. Difuzia facilitată. Aplicaţii biomedicale: lichide biologice. Transportul activ: pompele ionice. Potenţiale electrofiziologice. Noţiuni de electrofiziologie clinică)

5. Elemente de radiobiologie (Tipuri de radiaţii. Radioactivitatea naturală şi artificială. Mecanismele fizice ale interacţiunii radiaţiilor cu materia. Caracteristici ale acţiunii radiaţiilor la nivelul structurii vii

6. Detectarea radiaţiilor ionizante. Mărimi şi unităţi dozimetrice. 7. Bazele fizice ale radioterapiei. Radiopatologie. Radioprotecţie) 8. Principii fizice utilizate în medicină (Bazele fizice ale imagisticii

medicale. Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare statică şi dinamică.

9. Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în medicină.

10. Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie computerizată.

11. Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). LASER- principii şi aplicaţii în medicină. Lumina polarizată şi aplicaţii medicale)

Bibliografie

1. Bassaglia, Y., Biologie Cellulare, Ed. Maloine, 2004 2. Benga, Gh., Biologie celulară şi moleculară, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

1982 3. Cristea, Gh., Biofizică cu orientare medicală, vol I, Universitatea de Vest

“Vasile Goldiş” Arad, 2005 4. Dragomirescu, E., Enache, L., Biofizică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1993 5. Eniu, Daniela. , Noţiuni de biofizică, Editura Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006 6. Eniu, Daniela., Microsfere radioterapeutice, Editura Risoprint, Cluj-

Napoca, 2006

44

7. Grémy, F., Aurengo, A., Petitclerc, T., Biophisique, 2e edition, Médicine-Sciences Flammarion, 1982

8. Guyton, Arthur C., Textbook of Medical Physiology, W. B. Saunders Company, 2002

9. Mărgineanu, D.G., Isac, M.I., Tarba, C., Biofizică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

10. Simon, V., Biomateriale, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2004

Evaluare

Examen scris: 70% Examen practic: 20% Activitate în timpul semestrului: 10 %

45

BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biologie Celulară şi Moleculară Titularul cursului: Conf. Dr. Horea Vladi Matei (S1, S2),

Sef lucr. Dr. Lucian Frentescu (S3), Sef lucr. Dr. Adrian Florea (S4)

Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biologie Celulară şi Moleculară Codul cursului: MED 1 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 2 3 - 28 42 - 40 110 7

Ex. scris + Ex. Practic + Evaluarea

cunoştiinţelor la lucrările

practice

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites)

Biologie, Chimie la nivel de liceu.

Obiective generale

predarea noţiunilor teoretice fundamentale de Biologie Celulară şi Moleculară necesare unui medic;

formarea unor deprinderi practice de laborator necesare în anii următori şi în practica medicală.

Obiective specifice

dobândirea unor competenţe pentru înţelegerea aplicaţiilor medicale ale noţiunilor teoretice şi fundamentale de Biologie Celulară şi Moleculară, având în vedere că ne aflăm în epoca medicinei celulare şi moleculare;

învăţarea tehnicilor de utilizare a microscopului optic; interpretarea imaginilor de microscopie cu accent pe aplicaţiile

medicale; noţiuni generale privind tehnicile de Biologie Celulară şi Moleculară cu

aplicaţii medicale.

46

Conţinutul cursului

1. Introducere în biologia celulară şi moleculară. 2. Noţiuni generale despre celule. 3. Bazele moleculare ale organizării chimice a celulei. 4. Matricea citoplasmatică, diferenţieri citoplasmatice. 5. Bazele moleculare ale motilităţii celulare. 6. Biologia moleculară a membranelor celulare. 7. Nucleul. 8. Cromosomii eucariotici: aspecte de biologie celulară şi moleculară cu

aplicaţii medicale. 9. Diviziunea celulară. 10. Reticulul endoplasmic. 11. Aparatul Golgi. 12. Secreţia celulară. 13. Lisosomii. 14. Peroxisomii. 15. Mitocondriile. 16. Matricea extracelulară şi adezivitatea celulară. 17. Recunoaşterea celulară. 18. Îmbătrânirea şi moartea celulară. 19. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. 20. Celula malignă şi oncogenele.

Bibliografie

1. Gheorghe Benga, Introducere în Biologie Celularã şi Molecularã, Ed. Medicalã Universitarã, Cluj-Napoca, 2005.

2. Alberts, B., Bray, D., Hopkin, K., Johnson, A., Lewis, J., Raff, M., Roberts, K. and Walter, P., Essential Cell Biology, 3rd edition, Garland Publishing, Inc., New York, 2005.

3. Gheorghe Benga (sub redacţia), Îndrumător pentru lucrările practice de biologie celulară şi moleculară, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1997

Evaluare

Examen scris 75% Examen practic 12,5% Evaluarea cunoştinţelor la lucrările practice 12,5%.

47

INFORMATICĂ MEDICALĂ ŞI BIOSTATISTICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Informatică Medicală şi Biostatistică Titularul cursului: Conf. Dr. Tudor Drugan Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Informatică Medicală Codul cursului: MED 1 1 04 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 1 2 - 14 28 - 42 84 3

Examen teoretic (grilă) + examen practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet : WWW şi email

Obiective generale:

Se vizează prin curs asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informaţiei cu aplicaţii în domeniul medical (birotica medicală, baze de date, lucrul în reţele de calculatoare, etc.) precum şi a metodelor de bază de modelare statistică şi de prelucrare a datelor statistice medicale

Obiective specifice:

Se urmăreşte cunoaşterea celor mai uzuale aplicaţii de informatică medicală şi în special evidenţierea impactului lor actual asupra îngrijirii sănătăţii şi cercetării medicale. Studenţii vor dobândi abilitatea de a utiliza calculatorul pentru redactarea documentelor specifice domeniului medical, de a culege, prelucra şi prezenta date medicale

Conţinutul cursului:

1. Introducere în informatica medicală, Obiective, Aplicaţii 2. Măsurarea informaţiei

48

3. Structura hard şi soft, Sistemul de operare, Structura reţelelor, Tehnologia actuală din Internet

4. Introducere în statistică, Populaţie statistică, Eşantioane, metode de eşantionare, Variabile, Metode de reprezentare a datelor statistice

5. Statistică descriptivă, Parametrii de centralizare şi dispersie, Probabilităţi, Experiment aleator, Definiţia clasică a probabilităţii, Spaţiul fundamental de evenimente, Definiţia axiomatică, Probabilităţi condiţionate, Independenţa a două evenimente, Probabilitate condiţionată, Riscul relativ, VPP, VPN, Variabile aleatoare.

6. Principalele distribuţii de probabilitate, Estimarea parametrilor statistici, Teste statistice, Testarea ipotezelor statistice, Paşii unui test statistic, Erori în testarea ipotezelor statistice, Regiunea critică, Compararea mediilor, Chi-pătrat .

7. Teste corectate, Tabele de contingenţă, Analiza de varianţă ANOVA, Corelaţii şi regresii, Coeficienţii de corelaţie: diagrama de dispersie, suma produselor ecart, covarianţa, coeficient de corelaţie Pearson, Spearman, coeficient de determinare, Testele de semnificaţie ale coeficienţilor Pearson şi Spearman, Aplicaţii de informatică medicală.

Bibliografie:

1. Aplicaţii medicale ale statisticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. - Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2010

2. Aplicaţii medicale ale informaticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. - Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2008

3. Biostatistică. Drugan T, Achimaş A, Ţigan Ş, Editura SRIMA. Cluj-Napoca, 2005.

4. Aplicaţii de Informatică Medicală şi Biostatistică, Drugan T, Bolboacă S, Călinici T, Istrate D, Colosi H, Gălătuş R, Bondor C, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan Ş.. Editura SRIMA, Cluj-Napoca, 2004.

5. Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, Drugan T, Bondor C, Bolboacă S, Călinici T, Colosi H, Gălătuş R, Istrate D, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan S. Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002.

6. Prezentări PowerPoint cursuri: http://www.info.umfcluj.ro/ 7. Teme laborator: http://www.info.umfcluj.ro/

Evaluare:

Examen teoretic tip grilă 70% Examen practic 30%

49

BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biochimie descriptivă Titularul cursului: Prof. Dr. Ileana Olteanu Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biochimie Medicală Codul cursului: MED 1 2 05 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 7 Ex scris + Ex practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii

Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului

Obiective specifice:

Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală - structura şi rolul proteinelor importante din organism- implicaţii

medicale - structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor - enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din

organismele vii- implicaţii medicale - vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi

consecinţele lor - acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea

informaţiei genetice - glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism

glucidic deficitar - lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în

metabolismul lipidic - aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice

50

- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea informaţiei genetice

Conţinutul cursului:

1. Aminoacizi. 2. Structura proteinelor. 3. Exemple de proteine. 4. Enzime. 5. Vitamine şi coenzime. 6. Receptori. 7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici. 8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul

glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo- fosforică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor. 10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor

cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor

Bibliografie:

1. I. Olteanu- Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2001

2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed Srima, 2001

4. M. Dronca- Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

5. Lehninger- Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003 6. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Principles et metodes de la Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj- Napoca, 2003 7. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Notions fondamentales de Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj- Napoca, 2003 8. J.D. Rawn- Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990 9. D. Voet, Y.G. Voet- Biochemistry, New York, 1995

51

Evaluare:

Examen scris 70% Examen practic 20% Portofoliu de activitate 10%

52

FIZIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Fiziologie Titularul cursului Şef Lucr. Dr. Filip Adriana, Şef Lucr. Dr. Chis Irina,

Şef Lucr.Dr Simedrea Ramona, Şef Lucr.Dr. Joanta Adela

Departamentul Şiinţe Funcţionale Disciplina Fiziologie Codul cursului MED 1 2 06 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 7 Ex. Scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites)

Biologie celulară, biofizică

Obiective generale

Exista 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la Medicină, anul II.

Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi

complexitate ridicată Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.

Obiective specifice

însuşirea cunoștintelor necesare pentru integrarea funcțiilor de la nivel molecular-celular, la nivel de țesut-organ, pentru înțelegerea funcționării diferitelor organe, sisteme și a interacțiunilor dintre ele.

acumularea de noțiuni referitoare la diferitele categorii de receptori, neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a multiplelor mecanisme fiziologice.

Conţinutul cursului

1. Homeostazia mediului intern. Apa și compartimentele lichidiene 2. Mecanisme de transport prin membrane

53

3. Fiziologia aparatului respirator: Rolul funcțional al căilor respiratorii superioare. Mecanica ventilației. Schimburile gazoase la nivel alveolo-capilar. Transportul sangvin al gazelor respiratorii. Reglarea nervoasă și umorală a respirației

4. Țesuturi excitabile, mecanismul contracției musculare 5. Fiziologia digestiei: Particularitățile morfo-funcționale ale aparatului

digestiv. Digestia gastrică: secreția și motilitatea gastrică. Secreția exocrină a pancreasului. Secreția biliară. Digestia intestinală. Digestia la nivelul intestinului gros. Absorbția în lungul tractului digestiv. Funcția motorie a tractului alimentar

Bibliografie

1. Anghel I, Dorofteiu M., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-Napoca, 1997.

2. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical physiology, Elsevier Saunders, 2005. 3. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´exploration physiologiques, vol. I,

Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007. 4. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´exploration physiologiques, vol.II,

Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2008. 5. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut,

Cluj-Napoca, 1992. 6. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 1992. 7. Guyton A.C., Textbook of Medical physiology. WB Saunders Company,

USA, 1986. 8. Guyton A.C., John E.Hall, Textbook of Medical physiology. WB Saunders

Company, USA, Sept. 2005 ISBN 0721602401. 9. Haulica I., Fiziologie umana. Ed. Medicala. Bucuresti, 2007. 10. Mitrea Daniela-Rodica, Human Physiology- Laboratory Tests, Editura

Techno Media Sibiu, 2006. 11. Orasan R., Fiziologia sistemului endocrin. Editura Intelcredo. Sibiu.

2000. 12. Tache Simona, Structura funcţională a sistemului nervos. Curs pentru

studenţii Facultăţilor de Medicină Generală şi Stomatologie. Litografia Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 104 pagini, 1992.

13. Tache Simona, Fiziologia Glandelor Endocrine. Tache S. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 128 pagini, 1999.

14. Tache Simona, Fiziologia aparatului locomotor. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 53 pagini, 2001.

15. Tache Simona, Fiziologia excreţiei renale. Artino MG., Tache S., Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 163 pagini, 2002.

54

16. Tache Simona, Fiziologia ţesuturilor excitabile. Saulea A., Tache S., Editura Risoprint Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 159 pagini, 2004.

17. Tache Simona, Artino M.G. Fiziologia aparatului digestiv, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 241pagini, 1998.

Evaluare

Examen scris: 80% din nota finală Examen practic: 10% din nota finală Colocvii: 5% din nota finală (evaluarea cunoştintelor

la sfârşit de capitol) Teste săptămânale: 5% (evaluarea săptămânală a cunoştintelor,

pe parcursul semestrului)

55

PRIM AJUTOR

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Primul ajutor în urgenţele datorate mediului

înconjurător Titularul cursului Conf. Dr. Natalia Hagău Departamentul Chirurgie Disciplina ATI II Codul cursului MED 1 2 07 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activ.

practice Cursuri

Activ. practice

Studiu individual

Tota

l

Cre

dit

Eval

uar

e

ore/săpt./serie studenti

ore/sem./serie studenti

C LP St C LP St

II Obligatoriu 0,5 1 - 7 14 - 10 31 2 Ex.scris

C=curs; LP=lucrări practice; St=stagiu

Condiţii preliminare (pre-requisites) -

Obiective generale

Însuşirea unor noţiuni generale privind primul ajutor acordat în urgenţele legate de mediul înconjurător, traumatisme şi intoxicaţii acute

Recunoaşterea stopului cardiorespirator şi însuşirea manevrelor de resuscitare înafara spitalului sau a serviciilor medicale mobile

Obiective specifice

Lantul supravieturii, resuscitarea cardiorespiratorie, diagnosticul stopului cardio-respirator, învăţarea suportului vital bazal, dezobstrucţia căilor aeriene superioare, noţiuni legate de siguranţa salvatorului

Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia şi şocul caloric, hipotermia şi degerăturile, înecul, avalanşele, răul de înălţime şi de mişcare, recunoaştere şi măsuri de prim ajutor

Muşcătura de viperă, de insecte, de animale sălbatice: acordarea primului ajutor

Intoxicaţii acute medicamentoase, cu plante toxice, alcool, monoxid de carbon: recunoaştere şi măsuri de prim ajutor

Traumatismele: evaluare, metode simple de hemostază, pansament şi imobilizare.

56

Conţinutul cursului

1. Resuscitarea cardiorespiratorie, recunoaşterea stopului cardiac, suportul vital bazal

2. Resuscitarea cardiorespiratorie, învăţare pe simulator 3. Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia, hipotermia,

avalanşele, înecul, răul de înălţime şi de mişcare 4. Urgenţele legate de mediul înconjurător: muşcătura de animal sălbatic,

de viperă, înţepăturile de insecte 5. Traumatismele: evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţi moi,

metode de hemostază şi imobilizarea traumatizatului 6. Intoxicaţii acute 7. Demonstraţie practică, trusa de prim ajutor, imobilizarea fracturilor,

toaletă, hemostază şi pansamentul plăgilor, tehnica injecţiei subcutanate şi intramusculare

Bibliografie

1. Consiliul Naţional Român de Resuscitare. Resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală la adult. Editura Alpha MDN, Bucureşti 2006: 117-128.

2. Sethi D et al. Advanced trauma life support training for ambulance crews. On behalf of the WHO Pre-Hospital Trauma Care Steering Committee. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2006, Issue 1. Chichester, UK, John Wiley & Sons, Ltd., 2006

3. Natalia Hagău (editor), Constantin Bodolea, Dan Dîrzu, Cristina Indrei, Sebastian Trancă. Prim ajutor medical. Curs pentru studenţi din anul I medicină generală şi medicină dentară. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2010.

4. Reading CJ. Incidence, pathology and treatment of adder (Vipera berus) bites in man. Journal Accidents Emergency Medicine 1996; 13: 346-351.

5. Zigenfuß T. Medicină de Urgenţă. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca 2001: 316-321.

6. www.emedicine.com/emerg/index.shtml 7. Giurcăneanu C. Înfruntând natura dezlănţuită. Editura Albatros,

Bucureşti 1986: 238-246. 8. Matusz P. Primul ajutor în accidentele vacanţei. Editura Sport-Turism,

Bucureşti 1990. 9. Stewart S. Environmental emergencies. Baltimore: Williams& Wilkins

1990. 10. Trancă S, Hagău N. Muşcătura de viperă. Terapia pacientului critic cu

reacţie toxică severă la veninul de viperă J Rom Anest Terap Int 2009; 16: 134-139.

57

11. Mock C et al. Guidelines for essential trauma care. Geneva, World Health Organization, 2004.

12. Prehospital trauma care systems.Geneva, World Health Organization, 2005.

13. Road safety training manual. World Health Organization, 2006. 14. Varghese M, Mohan P. When someone is hurt: a first aid guide for lay

persons and community workers. New Delhi, The Other Media Communications, 1998.

15. www.parasolemt.com.au/manual.php 16. http://emedicine.medscape.com 17. Diaz JH. Syndromic diagnosis and management of confirmed mushroom

poisonings. Crit Care Med 2005; 33(2): 427-36. 18. Berger KJ, Guss DA. Mycotoxins revisited: Part I. J Emerg Med 2005;

28(1): 53-62. 19. Eckstein M, Maniscalco PM. Focus on smoke inhalation--the most

common cause of acute cyanide poisoning. Prehospital Disaster 2006;21(2 Suppl 2): s49-55

20. Gorman D, Drewry A, Huang YL. The clinical toxicology of carbon monoxide. Toxicology 2003; 187(1): 25-38.

21. http://en.wikipedia.org/wiki/Mushroom_poisoning 22. First Aid Manual. 8th Edition St John Ambulance, St Andrew s First Aid,

British Red Cross 2002.

23. www.britishredcross.org.uk

Evaluare

Examen scris 75% Examen practic şi portofoliu de activitate 25%

58

BIOETICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Bioetică medicală, an I Titularul cursului: Conf. dr. Ioan Zanc, conf. dr. Iustin Lupu Departament: Educaţie medicală Disciplina: Istoria medicinii şi Ştiinţe Socio-umaniste Codul cursului: MED 1 1 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I obligatoriu 1 0,5 - 14 7 - - 21 2 Verif.

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Conditii preliminare

Disciplinele socio-umaniste din liceu

Obiective generale

Cunoaşterea principalelor teorii etice aplicate la contextul medical.

Asimilarea conceptelor de bază ale eticii medicale şi bioeticii medicale contemporane.

Cunoaşterea principiilor fundamentale ale bioeticii: autonomiei, non-dăunării, binefacerii, echităţii.

Cunoaşterea codurilor eticii medicale şi a documentelor internaţionale referitoare la drepturile omului, personalului medical şi pacienţilor.

Obiective specifice

Abordarea unor dileme etice şi dezbaterea pe marginea unor cazuri clinice prin raportare la principiile fundamentale ale bioeticii.

Studii de caz derivate din principiul autonomiei.

Aplicaţii clinice ale principiului binefacerii.

Implicaţii ale principiului non-dăunării în practica clinică.

Principiul echităţii în contextul reformelor din domeniul sistemului sanitar.

Conţinutul cursului

Capitolul 1. Etică, morală, moralitate

1.1. Semnificaţia termenilor 1.2. Morala. Structura fenomenului moral

1.2.1. Nivelul conştiinţei morale

59

1.2.2. Nivelul practicii morale 1.3. Etica

1.3.1. Ramurile eticii 1.3.1.1. Etica teoretică 1.3.1.2 Etica deontologică 1.3.1.3. Etica teleologică sau finalistă

1.3.1.4. Etica virtuţilor. Clasificarea virtuţilor la Aristotel şi Benjamin Franklin. Virtuţi şi păcate capitale în creştinism. Defectele şi virtuţile caracterului uman la Theofrast şi Peterson. Păcate capitale ale omenirii la Mahatma Gandhi şi K. Lorenz. Virtuţi medicale hipocratice şi post-hipocratice

1.3.2. Etica aplicată. Etica afacerilor, etica medicală, etica cercetării ştiinţifice, etica juridică, etc.

Capitolul 2. Bioetica

2.1. Mutaţiile ştiinţifice şi morala 2.2. Reflecţie bioetică, medicină şi pluralism etic 2.3. Dileme etice. Modele de soluţionare a dilemelor etice (tradiţional, MORAL, Murphy and Murphy) 2.4. Reglementări ale activităţii medicale terapeutice 2.5. Probleme, principii şi norme bioetice

Capitolul 3. Principiul autonomiei

3.1. Consimţământul pentru tratamentul medical. Metode de obţinere a consimţământului. Excepţii de la norma consimţământului informat. 3.2. Capacitatea de decizie a pacientului. Instrumente pentru evaluarea capacităţii de decizie a pacientului: Mini Mental şi Glasgow Coma Scale. 3.3. Dezvăluirea adevărului. Metode pentru dezvăluirea adevărului 3.4. Libera alegere ( voluntariatul) 3.5. Decizia prin substituţie 3.6. Confidenţialitatea în practica medicală. Excepţii de la norma confidenţialităţii.

Capitolul 4. Principiul nondăunării (primum non nocere)

4.1. Problema “dublului efect” 4.2. Problema actelor sau omisiunilor, ori “a ucide sau a lăsa să moară” 4.3. Mijloace terapeutice ordinare şi mijloace terapeutice extraordinare (sau mijloace obligatorii şi opţionale)

Capitolul 5. Principiul binefacerii

5.1 Paternalismul în medicină 5.2. Formele paternalismului. Relaţiile dintre paternalismul medical şi autonomia pacientului

Capitolul 6. Principiul echităţii sau justiţiei

60

6.1. Formele echităţii 6.2. Criterii pentru alocarea echitabilă a resurselor medicale

Capitolul 7. Coduri etice şi drepturile omului

7.1. Jurământul lui Hipocrate 7.2. Rugăciunea lui Maimonide 7.3. Decalogul lui Masci 7.4. Codul Internaţional al Eticii Medicale 7.5. Codul Deontologic al Colegului Medicilor din România 7.6. Bioetica şi drepturile omului

7. 6. 1. Indicatori ai libertăţii umane 7.7. Etica cercetării ştiinţifice medicale. Documente internaţionale ce reglementează cercetarea biomedicală pe subiecţi umani

Capitolul 8. Sinuciderea

8.1. Definiţia suicidului şi parasuicidului. Tipuri de suicid. 8.2. Epidemiologia suicidului 8.3. Factori de risc în suicid 8.4. Prevenţia şi post prevenţia în suicid. Ratele suicidului la nivel mondial şi european

Capitolul 9. Eutanasia

9.1. Formele eutanasiei 9.2. Suicidul asistat medical. Cazul Kevorkian şi dispozitivele sale de producere a suicidului asistat medical; Thanatron şi Mercitron 9.3. Argumente pro şi contra eutanasiei şi suicidului asistat medical 9.4. Atitudini şi reglementări cu privire la eutanasie şi suicidul asistat medical. Statele care au legalizat eutanasia ( Olanda, Belgia, Luxemburg) şi suicidul asistat medical (Elveţia, Oregon, Olanda, Luxemburg şi Washington).Criterii pentru aprobarea eutanasiei şi suicidului asistat medical în Olanda, Belgia şi Oregon.

Capitolul 10. Clonarea

10.1. Definirea şi istoricul clonării. Clonarea terapeutică şi clonarea reproductivă. Oiţa Dolly şi secta Raelienilor. 10.2. Controverse în jurul clonării umane

Bibliografie

1. Astărăstoae Vasile, Almoş Bella Trif, (1998), Essentialia în bioetică, Iaşi, Editura Cantes.

2. Astărăstoae Vasile, Ortasnsa Stoica, (2002), Genetică versus bioetică, Iaşi, Editura Polirom.

3. Beauchamp, Tom, James F. Childress, (1989), Principles of biomedical ethics, New York, Oxford University Press.

61

4. Cattorini Paolo, (2006), Bioetica. Metodo ed elementi di base per affrontare problemi clinici, Terza edizione aggiornata e ampliata, Milano, Masson S.p.A.

5. Durand, Guy, Andrée Duplantie, Yvon Laroche, Danille Laudy, (2000), Histoire de l’Ethique Médicale et Infirmière; Montréal, Presses de l’Université de Montréal

6. Eckstein, Daniel, (1987), Life styles assessment, în Corsini Raymond, J., (ed), Concise Encyclopaedia of Psychology, New York, John Wiley & Sons.

7. Engelhardt H. Tristram Jr., (1996), The Foundations of Bioethics, Second edition, New York, Oxford University Press.

8. Etchells, Edward, Gilbert Sharpe, Carl Elliot, Peter Singer, (1996), La capacité de décision, Canadian Medical Association Journal, 155: 657-661.

9. Etchells, Edward, Gilbert Sharpe, Phil Walsh, John R. Williams, Peter Singer, (1996), Le Consentement, Canadian Medical Association Journal, 155: 177-180.

10. Kahn Axel, Dominique Lecourt, (2004), Bioéthique et liberté, Paris, PUF/Quadrige essai.

11. Kleinman, Irwin, Bailys Françoise, Sanda Rodgers, Peter Singer, (1997), La confidentialité, Canadian Medical Association Journal, 156: 521-524.

12. McKneally, Martin F., Bernard N. Dickens, Eric Meslin, Peter Singer, (1997), L’allocation des ressources médicales, Canadian Medical Association Journal, 157: 163-167.

13. Méthodologie de développement des standards, options et recommandations diagnostiques et thérapeutiques en cancérologie, (1995), Bulletin du Cancer, 82: 761-767.

14. Singer Peter, and Viens, A. M., (2008), The Cambridge Textbook of Bioethics, Cambridge, Cambridge University Press.

15. Tibon-Cornillot, Michel, (1990), Respect éthique, biologie et médecine, Encyclopaedia Universalis, Symposion, vol. I, Paris.

16. World Health Association, (2005), Medical Ethics Manual, Edited by World Health Association.

17. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, (2006) Bioetică medicală. Principii, dileme, soluţii. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Cluj-Napoca, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”.

Reviste de specialitate: Revista Română de Bioetică, American Journal of Bioethics, Bioethics, Journal of Medical Ethics, Ethique et santé.

62

Evaluare

1. Acceptare la examen: prezenţa la curs de minimum 70% 2. Evaluarea cunoştinţelor:

examen scris: 80% din nota finală activitatea din timpul semestrului: 20% din nota finală

63

ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Facultatea de medicină Curs: Ştiinţele comportamentului – an I Titularul cursului: Prof.dr. Doina Cosman Departament: Educaţie medicală Disciplina: Psihologie clinică Codul cursului: MED 1 1 09 RO

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Cunoaşterea noţiunilor teoretice legate de procesele mentale precum şi principalele tulburări ale acestora

Dobândirea de cunoştiinţe despre comportament: tipuri, baze neurofiziologice şi principiile de bază ale terapiei comportamentale

Familiarizarea cu noţiuni teoretice de bază din psihologia socială şi aplicarea lor în procesul terapeutic

Obiective specifice

Cunoaşterea şi aplicarea modului de examinare a stării psihice a pacientului

Cunoaşterea modului de evaluare a personalităţii în practica medicală Deprinderea unor metode eficiente de comunicare cu pacientul Aplicarea consilierii pacientului pentru adoptarea unui stil de viaţă

sanogen Identificarea unor comportamente de risc pentru sănătate şi

deprinderea unor modalităţi de corectare a acestora

Conţinutul cursului

1. Introducere - Pocesele mentale 2. Sistemul cognitiv uman: relaţia percepţie – decizie 3. Atenţia, memoria şi gândira 4. Emoţiile 5. Motivaţia şi voinţa

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

Ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II obligatoriu 1 1 - 14 14 - - 28 2 Examen

64

6. Personalitatea 7. Comportamentul instinctual 8. Comportamentul învăţat 9. Bazele neurofiziologice ale comportamentului 10. Comportamentul uman între normal şi anormal 11. Stres şi coping 12. Elemente de psihologie socială 13. Elemente de psihologia sănătăţii 14. Principiile teoretie ale consilierii în medicină

Bibliografie

1. Doina Cosman, Psihologie medicală, Ed. Polirom, Iaşi, 2010 2. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi

medicală în practica psihologului, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003

3. A. Secăreanu, Dicţionar de psihologie medicală, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997

4. G. Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1995

Evaluare

Examen scris – test grilă

65

ISTORIA MEDICINEI

Domeniul de studiu Medicină Programul de studiu Medicină Curs Istoria Medicinei, an I Titularul cursului Conf. Dr. Cristian Bârsu Departamentul Educaţie medicală Disciplina Ştiinţe socio-umaniste – Istoria Medicinei Codul cursului MED 1 1 10 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 1 0,5 - 14 7 - 10 31 2 Ex. scris

C = cursuri; LP = lucrări practice; St = stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale Învăţarea celor mai importante repere ale istoriei diferitelor specialităţi

preclinice, medicale şi chirurgicale. Oferirea unor exemple celebre de umanism medical. Prezentarea unei viziuni generale asupra multiculturalismului în

medicina românească.

Obiective specifice

Făurirea cadrului noţional necesar integrării noţiunilor dobândite la diverse discipline.

Prezentarea evoluţiei anatomiei, histologiei, fiziologiei, anatomiei patologice, bacteriologiei, chirurgiei şi medicinii interne de-a lungul secolelor.

Conţinutul cursului

1. Paleopatologia. 2. Medicina în Mesopotamia. 3. Medicina în Egiptul antic. 4. Medicina în Grecia şi Roma antică. 5. Medicina în evul mediu în califatele arabe şi în Europa. 6. Renaşterea. 7. Fondatorul anatomiei moderne: Vesal. 8. Primele etape ale fiziologiei. 9. Dezvoltarea chirurgiei. 10. Medicina în secolul al XVII-lea: Wiliamm Harvey şi Thomas Sydenham.

66

11. Primii paşi în microscopie. 12. Medicina în secolul al XVIII-lea. 13. Bichat şi teoria tisulară. 14. Anatomia patologică. 15. Chirurgia. 16. Metoda anatomo-clinică. 17. Medicina în secolul al XIX-lea. 18. Cl. Bernard şi medicina experimentală. 19. Louis Pasteur fondatorul bacteriologiei ştiinţifice. 20. R. Virchow şi anatomia patologică. 21. Medicina în secolul al XX-lea. 22. Reprezentanţii facultăţilor de medicină din Cluj, Iaşi şi Bucureşti.

Bibliografie

1. Bârsu C. – Istoria anatomiei, embriologiei şi histologiei, U.T. Pres, Cluj-Napoca, 2006

2. Bârsu C. – Istoria fiziologiei, biochimiei şi biofizicii, vol. I, U.T. Press, Cluj-Napoca, 2007

3. Bojiţă M., Pascu O., Popescu H., Bârsu C. – Şcoala Clujeană de Medicină şi Farmacie, ed. a II-a, Ed. Med. Univ. «I. Haţieganu», Cluj-Napoca, 2004

4. Ionescu C. – Istoria medicinei, Ed. PIM, Iaşi, 2002 5. Ionescu M. – Anatomia umană. Idei, fapte, evoluţie, vol. I, Ed. Scrisul

românesc, Craiova, 1987 şi vol. II, Ed. Dova, Craiova, 1996 6. Porter R. (ed.) – The Cambridge Illustrated History of Medicine,

Cambridge University Press, 2001

Evaluare

Lucrare scrisă 80% Prezenţa la cursuri 10% Test 10%

67

LIMBI MODERNE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română Titularul cursului: Lector Oana Mureşan Departament: Departamentul de educaţie medicală Disciplina: Limbi moderne aplicate în medicină Codul cursului: MED 1 12 11 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I-II Oblig. - 2 - - 56 - 14 70 2 Verificare pe parcurs

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Cunoaşterea limbii străine la nivel cel puţin mediu

Obiective generale

dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat;

dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic;

dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup, clasă;

sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic în profesia aleasă, prin lecturi selective

Obiective specifice

La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective: a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi

dezacordului într-o problemă medicală; dezbaterea unei probleme controversate;

b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;

c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

68

Conţinutul cursului

1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui curriculum vitae.

2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).

3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic). 4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria

genetică) - dezbatere, eseu argumentativ. 5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,

redactare. 6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare. 7. Prezentarea orală.

Bibliografie

1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1999

2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English in Medicine, Cambridge University Press, 1998

3. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington, 1995

4. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 2004 5. Ancuţa Radu - Langue Française Appliquée en Médecine, Editura

Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, 2005 6. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European,

Iaşi, 1999 7. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj,

2003 8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,

“Moment Mal” vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.

Evaluare

Verificare pe parcursul anului: Activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50%

Test scris 25% Verificare orală 25%

69

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Educaţie fizică şi sport, an I, II Titularul cursului Şef lucrări Dr. Kiss Mihai Ludovic Departamentul Educaţie medicală Disciplina Educaţie fizică şi sport Codul cursului MED 1 12 12 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I-II Oblig. - 2 - - 42 - - 42 1 Evaluare

pe parcurs

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Educaţie fizică şi sport

Obiective generale

Menţinerea unei stări optime de sănătate Favorizarea proceselor de creştere şi realizarea unei dezvoltări fizice

armonioase Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri

de sport Formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi şi priceperi motrice

(de bază şi utilitar-aplicative sau specifice unor ramuri de sport) Formarea capacităţii şi a obişnuinţei de practicare sistematică a

exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii

Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli

Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic şi responsabilităţii sociale

Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor (elaborarea a 10-12 programe-cadru)

70

Obiective specifice

Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă

Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază

Efectuarea unor activităţi specifice formării deprinderilor de practicare sistematică şi individuală a activităţilor fizice

Diversificarea activităţii de educaţie fizică şi sport în raport cu opţiunile studenţilor, conform configuraţiei biomotrice individuale (condiţia fizică individuală);

Aplicarea unui program curricular deschis şi liber, efectuat în limitele programei sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic;

Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii unei stări de sănătate optime, sau în scop terapeutic;

Promovarea tratării individualizate a studenţilor, în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport;

Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, turism, schi, tir etc.), de către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport; se preconizează şi în cazul existenţei unui număr mare de opţiuni pentru aceeaşi ofertă;

Organizarea unor activităţi în sistem comasat (sporturi de iarnă sau sporturi a căror desfăşurare depinde de un anotimp favorabil cum ar fi fotbalul şi turismul);

Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, cooperare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară (mobilitatea în cooperare cu facultăţile având alt profil decât cel de educaţie fizică, aflate sub coordonarea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi cu cele ale Universităţii Tehnice).

Conţinutul cursului

A) Ramuri de sport individuale (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB). Unele ramuri se vor desfăşura în sistem

71

comasat (modular), tutorial sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice Atletism (B+F); Aqua Gim (B+F); Badminton (B+F); Culturism-haltere

(fitnes) (B+F); Gimnastică aerobică (F); Înot B+F); Karate B+F); Tenis de câmp (B+F); Tenis de masă (B+F); Tir sportiv cu arme de aer comprimat (B+F); Schi + Turism (B+F); Şah (B+F)

B) Ramuri de sport colective (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB) Baschet (B+F); Fotbal (B+F); Handbal (B+F); Dans sportiv + Salsa

(B+F); Dans Modern + Majorete (F); Volei (B+F) C) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală minimum 6 luni,

după care se continuă cu opţiunea pentru o ramură de sport (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice S şi FS) Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor

motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.

Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice D) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative

Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi de recuperare

E) Activităţi sportive ca alternativă la efortul fizic, pentru studenţii cu C.I. absolute (ramuri de sport amotrice sau care necesită un efort fizic scăzut, recomandate ca alternativă la efort fizic) Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne,

referate, bibliografie) Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: Tenis de masă; Tir

cu arma cu aer comprimat; Turism; Şah

Bibliografie

1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2007

2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008

3. Regulamentele ramurilor sportive practicate, manuale şi cursuri specifice activităţilor de educaţie fizică şi sport:

Evaluare

Evaluare pe parcurs. Sistem punctaj centezimal acordat pe baza de Software SpManager

2008

72

ANUL II

ANATOMIE APLICATĂ TOPOGRAFICĂ SECŢIONALĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Anatomie clinică, topografică şi secţională Titularul cursului Prof. Dr. Ana Nadia Schmidt Departamentul Ştiinţe morfologice Catedra Anatomie şi Embriologie Codul cursului MED 2 1 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 6 - 28 84 - 30 142 6 Ex.scris + ex.practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Formarea unei reprezentări spațiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu și pe segmente.

Însușirea unor echivalente între conținutul marilor cavități ale corpului și regiunile de suprafață. Construcția unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însușirea unor deprinderi și manualități.

Obiective specifice

Cunoașterea unor date de anatomie topografică și secțională cu utilitate medico-chirurgicală și investigativă imagistică.

Conţinutul cursului

1. Generalităţi despre sistemul nervos central. 2. Dezvoltarea sistemului nervos central. Anomalii. 3. Anatomia clinică a măduvei spinării, trunchiului cerebral, cerebelului,

diencefalului, telencefalului, spaţiului subarahnoidian şi a ventriculilor cerebrali.

4. Anatomia secţională a sistemului nervos central la adult şi la vârsta fetală.

5. Fundamentarea anatomică a metodelor imagistice de investigaţie cranio-cerebrală.

73

6. Anatomia clinică a organelor de simţ. Dezvoltare. Anomalii. 7. Anatomia topografică şi secţională a membrelor. 8. Anatomia clinică a regiunilor pleuropulmonare. 9. Anatomia secţională a mediastinului. 10. Anatomia clinică a peretelui abdominal antero-lateral şi posterior. 11. Spaţiul retroperitoneal. Bazele anatomice ale abordului medico

chirurgical a cavităţii abdominale. 12. Bazele anatomice ale abordului medico-chirurgical şi investigativ al

organelor genitourinare (pelvis şi perineu). 13. Secţiuni anatomice transversale la nivelul gâtului. 14. Fundamentarea anatomică a unor tehnici investigative şi curative la

nivel cervical (traheotomie, abord vascular la nivelul gâtului). 15. Bazele anatomice ale investigaţiei şi abordului medico- chirurgical al

orbitei, a cavităţilor nazale, a sinusurilor paranazale, a urechii medii şi interne.

Bibliografie

1. Papilian, V.: Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucuresti, 2003. 2. Papilian, V.: Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucuresti, 2003 3. Ana Nadia Schmidt: Embriologie generală, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu, 2005. 4. Ana Nadia Schmidt: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002. 5. Grigorescu-Sido, Fr: Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii

de Ştiintă, 2006. 6. Giorgia, R., Ana Nadia Schmidt: Anatomia omului. Sistemul nervos

central, Editura UMF Cluj Napoca, 1993. 7. Grigorescu-Sido, Fr,: Anatomia omului. Generalităţi.Editura Casa Cărţii

de ştiintă, 2009. 8. Grigorescu-Sido, Fr., Blidaru, M., Blidaru, D.: Neuroanatomie în scheme,

Editura Casa Casa Cărţii de ştiintă, 2004. 9. Grigorescu-Sido, Fr, ANDREEA SECELEANU : Anatomie Humaine.

Généralités.Editura Medicala Universitara ‘Iuliu Hatieganu’, 2009. 10. Bianca Szabo – Upper and lower limbs.Topographic Anatomy. Clinical

Data., Editura Medicala Universitara, 2006, Cluj Napoca. 11. Bianca szabo, Fr. Grigorescu-Sido – Anatomy of the human being.

Generalities. Editura Casa Cartii de Stiinta, 2003, Cluj Napoca. 12. Albu, I., Giorgia, R.: Anatomie Clinica, Editura ALL, Bucuresti, 2004.

Evaluare

Examen scris 60% Examen practic 25% Portofoliu de activitate 15%

74

BIOCHIMIE METABOLICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biochimie metabolică Titularul cursului: Prof. Dr. Ileana Olteanu Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biochimie Medicală Codul cursului: MED 2 1 02 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 3 - 42 42 - 80 164 6 Ex scris + Ex practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii

Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului

Obiective specifice:

Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală - structura şi rolul proteinelor importante din organism - implicaţii

medicale - structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor - enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din

organismele vii- implicaţii medicale - vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi

consecinţele lor - acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea

informaţiei genetice - glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism

glucidic deficitar - lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în

metabolismul lipidic - aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice

75

- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea informaţiei genetice

Conţinutul cursului:

1. Aminoacizi. 2. Structura proteinelor. 3. Exemple de proteine. 4. Enzime. 5. Vitamine şi coenzime. 6. Receptori. 7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici. 8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul

glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo- fosforică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor. 10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor

cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor.

Bibliografie:

1. I. Olteanu- Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2001

2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed Srima, 2001

4. M. Dronca- Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

5. Lehninger- Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003 6. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Principles et metodes de la Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj- Napoca, 2003 7. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Notions fondamentales de Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj- Napoca, 2003 8. J.D. Rawn- Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990 9. D. Voet, Y.G. Voet- Biochemistry, New York, 1995

76

Evaluare:

Examen scris 70% Examen practic 20% Portofoliu de activitate 10%

77

HISTOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Histologie – Ţesuturi, An. II Titularul cursului: Conf. dr. Carmen Mihaela Mihu Departament: Ştiinţe morfologice Disciplina: Histologie Codul cursului: MED 2 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 28 28 - 40 96 4 Examen scris

şi examen practic oral

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Histologia, alături de anatomie, fiziologie şi morfopatologie, reprezintă una dintre ştiinţele biologice fundamentale care constituie baza învăţământului medical teoretic şi practic.

În prima parte a cursului, Histologia generală (Sem.III) se studiază structura microscopică şi electronomicroscopică a ţesuturilor, în corelaţie cu evoluţia şi histofiziologia lor.

Obiective specifice:

În cadrul lucrărilor practice studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de ţesut şi organ; noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe legate de patologie în anii următori de studiu.

În catedra noastră se acordă importanţă deosebită studiului individual al preparatelor histologice, încercand astfel să oferim studenţilor deprinderi practice atat în ceea ce priveşte lucrul cu microscopul cat şi formarea unei gandiri medicale, insistand pe elementele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.

Conţinutul cursului:

1. Introducere. Istoric. Generalităţi despre ţesuturi, clasificare, histogeneză. Modificări celulare fiziologice şi patologice. Ţesuturi

78

epiteliale de acoperire. Ţesuturi epiteliale simple, stratificate şi de tip particular. Structură histologică la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii clinice.

2. Ţesuturi epiteliale de acoperire şi glandulare. Epitelii glandulare: clasificare, organizare generală a glandelor exocrine şi endocrine. Corelaţii clinice. Ţesuturi conjunctive. Caractere generale. Celulele conjunctive proprii şi alogene sau tranzitorii structură histologică la M.O. şi M.E., funcţii. Fibrele conjunctive: de colagen, reticulină şi elastice. Structură histologică la M.O. şi M.E. Metode de evidenţiere prin coloraţii specifice. Substanţa fundamentală – structură macromoleculară. Histofiziologie. Corelaţii clinice.

3. Ţesuturi conjunctive. Clasificarea ţesuturilor conjunctive. Ţesuturi conjunctive embrionare şi comune (propriu zise). Structură histologică. Histofiziologie.

4. Ţesuturi conjunctive specializate. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Ţesutul cartilaginos: hialin, elastic, fibros. Discul intervertebral. Structură histologică la MO şi ME. Corelaţii clinice.

5. Ţesuturi conjunctive. Celulele ţesutului osos. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Matricea osoasă. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Ţesuturile osoase: compact şi spongios. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Osificarea endoconjunctivă şi encondrală. Corelaţii hormonale. Corelaţii clinice.

6. Ţesuturi musculare. Generalităţi. Clasificare. Ţesutul muscular striat scheletal şi cardiac. Structură histologică la M.O. şi M.E.

7. Ţesut muscular neted - structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii clinice. Sistemul vascular. Generalităţi. Artere elastice, artere musculare, vene, capilare. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Dispozitive vasculare de tip particular. Vase limfatice. Structură histologică la M.O. şi M.E. Modificări structurale ale pereţilor vasculari, legate de vârstă şi de unele aspecte patologice. Corelaţii clinice.

8. Sistemul hemoimun – generalităţi, Definiţie. Cito-histologia celulelor imunocompetente şi rolul lor.

9. Sistem hemo-imun. Măduva hematogenă - structură histologică la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii clinice. Hematopoeza - eritropoeza, granulocitopoeza, trombocitopoeza,

10. Sistem hemo-imun. Hematopoeza - limfocitopoeza şi monocitopoeza. 11. Ţesut limfoid. Clasificare, generalităţi, limfocite T şi limfocite B. Timus -

Structură histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice. 12. Sistem hemo-imun. Splină şi limfoganglion. Structură histologică la M.O.

şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii clinice. 13. Ţesut nervos şi sistemul nervos. Neuronul şi nevroglia. Clasificare.

Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Sistem nervos

79

periferic: nervul şi ganglionii spinali şi vegetativi. Structură histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice.

14. Curs recapitulativ.

Bibliografie:

1. Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997.

2. Henrikson Ray, Histology. Willians and Wilkins 1998. 3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. I. Cluj-Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1998. 4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. 2. Cluj-Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999. 5. Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition.

Lange Medical Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2003. 6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition,

Lipincott 7. Williams & Wilkins. 2003. 8. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean.

Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2006

Evaluare:

Examen scris 50% Examen practic 40% Activitate din timpul semestrului 10%

80

HISTOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Histologie – Organe Titularul cursului: Conf. Dr. Carmen Mihaela Mihu Departamentul: Ştiinţe morfologice Disciplina: Histologie Codul cursului: MED 2 2 03

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II obligatoriu 2 3 - 28 42 - 50 120 5

Examen scris şi

examen practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Histologie –Organe studiază structurile histologice ale organelor, legate pe de o parte de procesele fiziologice şi patologice la nivel molecular, iar pe de altă parte de modificările structurale datorate vârstei şi stărilor patologice. Aceste noţiuni sunt legate de aspecte clinice, servind astfel ca bază pentru formarea unei gândiri medicale.

Obiective specifice:

Studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de organ. Se insistă pe elementele histologice de diagnostic diferenţial.Noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe legate de patologie.

Studenţii deprind o gândire medicală fiind obişnuiţi cu elementele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.

Conţinutul cursului:

1. Sistemul digestiv. Cavitatea bucală. Planul general de organizare a tubului digestiv. Esofag. Stomac.Intestin subţire. Intestin gros. Apendice. Rect. Ficat. Pancreas.

2. Sistem respirator. Fose nazale. Mucoasa olfactivă. Faringe. Laringe. Trahee. Plămân.

81

3. Sistem renal. Rinichi. Căi urinare: calice, ureter, vezică urinară, uretră. 4. Sistem endocrin. Generalităţi. SED. Hipofiza. Suprarenala. Tiroida.

Paratiroidele. Epifiza. 5. Aparat genital masculin. Testicul. Prostata. Veziculele seminale.

Glandele bulbo-uretrale. 6. Aparat genital feminin. Ovar. Trompa uterină. Uter. Modificări ciclice

ale endometrului. 7. Uterul gravid. Placenta. Glanda mamară, în repaus şi în activitate

secretorie. 8. Organe de simţ. Tegumentul şi anexele tegumentare (glande sebacee,

sudoripare şi fanere cutanate).Globul ocular. Urechea internă şi organul lui Corti.

Bibliografie:

1. Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997.

2. Henrikson Ray, Histology. Willians and Wilkins 1998. 3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. I. Cluj-Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1998. 4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. 2. Cluj-Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999. 5. Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition.

Lange Medical Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2003. 6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition,

Lipincott Williams & Wilkins. 2003. 7. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean.

Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2006

Evaluare:

Examen scris 50% Examen practic 40% Activitatea din timpul semestrului 10%

82

FIZIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul: Fiziologie specială Titularul cursului: Prof.dr. Adriana Mureşan,

Prof.Dr. Remus Orăsan Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Fiziologie Codul cursului: MED 2 12 04 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I

Oblig.

3 3 - 42 42 - 60 144 5 Ex. Scris

+ex. practic

II 3 3 - 42 42 - 60 144 5 Ex. Scris

+ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Biologie celulară, biofizică

Obiective generale

Există 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la Medicină, anul II.

1. Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic 2. Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi

complexitate ridicată 3. Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.

Obiective specifice

Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru integrarea funcţiilor de la nivel molecular-celular, la nivel de ţesut-organ, pentru înţelegerea funcţionării diferitelor organe, sisteme şi a interacţiunilor dintre ele.

Acumularea de noţiuni referitoare la diferitele categorii de receptori, neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a multiplelor mecanisme fiziologice.

Conţinutul cursului

1. Fiziologia sistemului sanguin: Introducere în fiziologia sângelui. Funcţiile sângelui. Volemia. Eritrocitul, eritopoieza. Grupele sanguine.

83

Leucocitele. Imunitatea. Plachetele sanguine. Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza şi coagularea sângelui. Fibrinoliza

2. Fiziologia aparatului cardiac: Fiziologia inimii. Muşchiul cardiac. Proprietăţile miocardului. Ciclul cardiac. Manifestările activităţii cardiace. Consecinţele funcţionale ale activităţii cardiace. Performanţa cardiacă.

3. Hemodinamica: Hemodinamica. Proprietăţile fiziologice ale sistemului vascular. Presiunea arterială. Reglarea neuro-umorală a presiunii arteriale. Pulsul arterial. Circulaţia capilară. Circulaţiile regionale, coronariană, hepatică, cerebrală, pulmonara, renală.

4. Fiziologia excreției renale: Funcțiile rinichiului în menținerea homeostaziei. Anatomia rinichiului. Fiziologia tubului urinifer. Mecanisme de epurare renală.

5. Fiziologia sistemului nervos: Somestezia. Arii somestezice. Durerea. Receptorii pentru durere. Căi de conducere. Tipuri de durere. Reflexe. Clasificare. Reflexe somatice medulare. Șocul spinal. Controlul cortical al motricității. Ariile motorii. Talamusul. Funcții.Termoreglare.

6. Fiziologia glandelor endocrine: Introducere în fiziologia glandelor endocrine. Fiziologia glandei hipofize. Fiziologia glandei tiroide. Fiziologia glandelor paratiroide. Fiziologia glandelor suprarenale. Fiziologia pancreasului endocrin. Fiziologia gonadelor

Bibliografie

1. Anghel I, Dorofteiu M., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-Napoca, 1997.

2. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical physiology, Elsevier Saunders, 2005. 3. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´exploration physiologiques, vol. I,

Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. 4. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´exploration physiologiques, vol.II,

Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008. 5. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut,

Cluj-Napoca, 1992. 6. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 1992. 7. Guyton A.C., Textbook of Medical physiology. WB Saunders Company,

USA, 1986. 8. Guyton A.C., John E.Hall, Textbook of Medical physiology. WB Saunders

Company, USA, Sept. 2005 ISBN 0721602401. 9. Haulica I., Fiziologie umană. Ed. Medicala. Bucuresti, 2007. 10. Mitrea Daniela-Rodica, Human Physiology- Laboratory Tests, Editura

Techno Media Sibiu, 2006.

84

11. Orasan R., Fiziologia sistemului endocrin. Editura Intelcredo. Sibiu. 2000.

12. Tache Simona, Structura funcţională a sistemului nervos. Curs pentru studenţii Facultăţilor de Medicină Generală şi Stomatologie. Litografia Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 104 pagini, 1992.

13. Tache Simona, Fiziologia Glandelor Endocrine. Tache S. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 128 pagini, 1999.

14. Tache Simona, Fiziologia aparatului locomotor. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 53 pagini, 2001.

15. Tache Simona, Fiziologia excreţiei renale. Artino MG., Tache S., Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 163 pagini, 2002.

16. Tache Simona, Fiziologia ţesuturilor excitabile. Saulea A., Tache S. Editura Risoprint Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 159 pagini, 2004.

17. Tache Simona, Artino M.G. Fiziologia aparatului digestiv Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 241pagini, 1998.

Evaluare

Examen scris: 70% din nota finală Examen practic: 10% din nota finală Colocvii:

Evaluarea cunostintelor la sfarsit de capitol: 10% din nota finală Teste săptămânale:

Evaluarea săptămânală a cunoştinţelor, pe parcursul semestrului: 10% din nota finală

85

MICROBIOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Microbiologie Generală şi Medicală

- Bacteriologie Fundamentală şi Medicală, - Virusologie Fundamentală şi Medicală

Titularul cursului: Prof. Dr. Lia Monica Junie, Prof. Dr. Doina Matinca

Departamentul: Ştiinţe moleculare Disciplina: Microbiologie Codul cursului: MED 2 12 05 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 28 28 - 50 106 4 Ex. teoretic şi ex. practic

II Oblig. 2 2 - 28 28 - 50 106 4 Ex. teoretic şi ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Bacteriologie, Virusologie Fundamentală și Medicală. Studiul microoganismelor și relația lor cu gazda umană, mediul biotic și

abiotic. Asimilarea cunoştinţelor de Bacteriologie, Virusologie fundamentală și

medicală.

Obiective specifice:

Aplicarea acestor noțiuni în domeniile de bază din Medicină: cercetarea medicală, diagnosticul bacteriologic și virusologic clasic și molecular al bolilor infecțioase şi epidemiologia infecțiilor.

Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea şi identificarea microorganismelor (bacterii, virusuri).

Pregatirea studenților pentru efectuarea unor tehnici minime de laborator necesare unui medic de medicină generală.

Conţinutul cursului:

1. Lumea microorganismelor. - Definiție, istoric, taxonomie

86

- Regnul Procariota. - Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală.

2. Bacteriologie fundamentala - Morfologie bacteriană - Fiziologie bacteriană - Genetică bacteriană (Evoluţie și adaptare în lumea bacteriană).

Ereditatea și variabilitatea bacteriilor: replicarea, recombinarea ADN, transcrierea informației genetice, transfer de material genetic (Plasmide, elemente genetice transpozabile, bacteriofagi),

- Chimioterapia antibacteriana (mecanism de actiune si rezistenta bacteriilor la antiviotice).

- Infecția și patogenitatea bacteriană - caractere generale, postulate, factori de patogenitate

3. Bacteriologie Medicală: Genuri și Specii bacteriene: Reprezentanți, infecții produse, patogeneză, patogenitate și diagnosticul de laborator

- Genul Stafilococcus – reprezentanți, infecții produse, infecțiile stafilococice, patogenitate, diagnostic de laborator

- Genul Streptococcus, Genul Enterococcus: reprezentanți, infecții produse, patogenitate, diagnostic de laborator,

- Genul Mycobacterium: Caractere generale. Clasificare. Tuberculoza diagnostic de laborator

- Enterobacteriaceae: Caractere generale, Clasificare, Enterobacterii patogene, Enterobacterii comensale: infecțiile produse, diagnostic de laborator

- Genul Haemophylus, Brucella, Bordetella: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator.

- Genul Treponema, Genul Leptospira și Borrellia: Caractere generale, reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

- Genul Ricketsia, Genul Chlamydia , Genul Mycoplasma: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

- Genul Neisseria: reprezentanți, infecții produse, patogenitate, diagnostic de laborator

- Genul Corynebacterium, Clostridium, Bacillus: reprezentanți, infecții produse, patogenitate, diagnostic de laborator în infecțiile produse de reprezentanții genurilor Clostridium, Bacillus, Corynebacterium

4. Virusologie generală și moleculară. - Virusuri: proprietăți, arhitectura virală Clasificare; Genetică virală,

Multiplicarea virală, Patogeneza infecțiilor virale; Chimioterapia antivirală; Cultivarea virusurilor și identificarea virusurilor

5. Virusologie Medicală: - Familii, Reprezentanți, infecții produse, patogeneza și diagnosticul de

laborator al infecțiilor virale.

87

- Orthomyxoviridae: reprezentanți, infecții produse, Diagnostic de laborator în gripă

- Paramyxoviridae, Picornaviridae, Rhabdoviridae: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

- Adenoviridae, Herpetoviridae: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

- Retroviridae: virusul HIV Diagnostic de laborator în HIV - Virusurile hepatitelor, Diagnostic de laborator in hepatite

Bibliografie:

1. Lia Monica Junie. Microbiologie Fundamentala, Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2011 ISBN: 978-973-693-427-8, ed.IIa, 217 pagini

2. Monica Junie; Microbiologie Fundamentala, Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-Napoca, 2004, ISBN: 973-693-052-1, 220 pag

3. Monica Junie: Microbiologie Medicala vol I (Infecţie, Apărare antiinfectioasă şi Virusologie), Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-Napoca, 2005, ISBN: 973-693-102-1, 203 pag

4. Lia Monica Junie: Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2011, ISBN: 978-973-693-248-9; ed. II-a; 302 pag

5. Monica Junie: Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007, ISBN: 978-973-693-248-9; 302 pag

Evaluare:

Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale 70%

Teste de verificare pe perioada anului: o Examen oral/scris 10% o Examen practic 20%

88

GENETICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu Medicină Programul de studiu Medicină Curs Genetică medicală Titularul cursului Prof. dr. Ioan Victor Pop Departamentul Ştiinţe moleculare Disciplina Genetică medicală Codul cursului MED 2 12 06 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig.

1 1 -

14 14 -

40 68 3 Examen scris și

oral II 2 2 28 28 80 136 3

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Biochimie medicală; Biologie celulară şi moleculară

Obiective generale

Înţelegerea legilor eredităţii şi variabilităţii normale şi patologice Înţelegera bazelor moleculare generale ale patologiei umane Înţelegerea impactului geneticii în medicină Înţelegerea structurilor, mecanismellor şi legilor de bază ale stocării,

transmiterii şi expresiei informaţiei ereditare pentru formarea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului uman

Înţelegerea rolului important pentru baza conceptuală a medicinii deoarece oferă o nouă perspectivă medicinii moderne, dominată de biologia moleculară a celulei, genetică şi imunologie

Înţelegerea faptului că bolile genetice au devenit o problemă majoră de sănătate publică

Înţelegerea relaţiei dintre ereditate şi boală, respectiv a rolului mutaţiilor în producerea bolilor sau a predispoziţiei la boală

Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la diagnosticul şi îngrijirea pacienţilor cu boli genetice precum şi de familiile lor

Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la sfatul genetic, diagnosticul prenatal, screeningul neonatal sau diagnosticul presimptomatic

89

Obiective specifice

Înţelegerea rolului individualităţii biologice în: a. diferenţele de răspuns ale fiecărui organism la agresiunile mediului

şi, deci vulnerabilitatea diferită a oamenilor la îmbolnăvire; b. determinismul bolilor comune, prin interacţiunea dintre structura

genetică a unui individ (ce determină o anumită predispoziţie la boală) şi factorii agresivi din mediu;

c. anifestările variabile şi gravitatea diferită ale aceleiaşi boli la pacienţi diferiţi;

d. răspunsul diferit, particular, la acelaşi tratament aplicat unor bolnavi diferiţi, suferind de aceeaşi boală.

Conţinutul cursului

1. Locul şi rolul genetici medicale în educaţia şi practica medicală 2. Genomul uman. 3. Structura genelor 4. Exprimarea informaţiei ereditare. Reglarea exprimării genelor 5. Stocarea şi transmiterea informaţiei ereditare 6. Variabilitatea informaţiei ereditare 7. Verificare pe parcurs 8. Genetica populaţiilor umane 9. Anomaliile cromosomiale şi patología asociată 10. Mutaţiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare 11. Ereditatea poligenică şi multifactorială şi patología umană 12. Genetica dezvoltării. Defectele de dezvoltare 13. Sexualizarea normală şi patologică 14. Imunogenetica şi imunopatologia

15. Oncogenetica 16. Ecogenetica şi nutrigenetica 17. Farmacogenetica 18. Bolile mitocondriale 19. Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică 20. Principii de tratament a bolilor genetice 21. Bioetica şi genetica medicală

Conţinutul lucrărilor practice

1. Morfologia cromozomilor umani 2. Analiza cromozomilor umani (1) 3. Analiza cromozomilor umani (2) 4. Citogenetica moleculară - tehnicile FISH 5. Metode de analiză moleculară a genelor (1) 6. Metode de analiză moleculară a genelor (2)

90

7. Verificare pe parcurs 8. Diagnosticul molecular - aplicaţii ale geneticii în medicina legală 9. Diagnosticul citogenetic 10. Consultul și sfatul genetic 11. Bolile determinate de trisomiile autozomale 12. Bolile determinate de anomaliile structurale autozomale 13. Bolile determinate de aneuploidii heterozomale 14. Boli monogenice cu transmitere autozomal-dominantă 15. Boli monogenice cu transmitere autozomal-recesivă 16. Boli monogenice cu transmitere X-dominantă 17. Boli monogenice cu transmitere X-recesivă 18. Genetica bolilor multifactoriale (1) - Bolile comune ale adultului 19. Genetica bolilor multifactoriale (2) - Cancerul 20. Genetica bolilor multifactoriale (3) - Malformaţiile congenitale izolate 21. Genetica bolilor multifactoriale (4) - Defecte de dezvoltare induse de

teratogeni

Bibliografie

1. Genetică Medicală. M.Covic, D. Ştefanescu, I. Sandovici. Editura Polirom, Iaşi 2011

Evaluare

Examen scris 50% Examen oral 50%

91

PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Psihologie medicală an II Titularul cursului: Prof. Dr. Doina Cozman Departament: Educaţie medicală Disciplina: Psihologie clinică Codul cursului: MED 2 1 07 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

Ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I obligatoriu 1 1 - 14 14 - - 28 2 Verificare pe parcurs

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare:

Ştiinţele comportamentului

Obiective generale

Cunoaşterea principalelor aspecte psihologice implicate în practica medicală

Dobândirea de cunoştinţe psihologice utile pentru ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor

Achiziţionarea unor deprinderi specifice de comunicare cu pacientul Asistarea pacientului în procesul terapeutic

Obiective specifice

Deprinderea examinării stării psihice a pacientului Cunoaşterea modului de evaluare a personalităţii în practica medicală Deprinderea unor metode de identificare a impactului psihologic al bolii Deprinderea modalităţii de asistare a pacientului în ajustarea la boală Deprinderea modalităţii de asistare a pacientului în scopul creşterii

complianţei terapeutice Aplicarea consilierii pacientului pentru adoptarea unui stil de viaţă

sanogen Identificarea unor comportamente de risc pentru sănătate şi

deprinderea unor modalităţi de corectare a acestora

92

Conţinutul cursului

1. Introducere în psihologia medicală 2. Procesele mentale 3. Personalitatea 4. Biopsihotipilogie 5. Normal, anormal, sănătate, boală 6. Psihologia persoanei bolnave 7. Relaţia medic-pacient; comunicarea în medicină 8. Stres, sănătate boală 9. Complianţa terapeutică 10. Iatrogeniile 11. Elemente de psihologia sănătăţii 12. Tanatopsihologia. Elemente de suicidologie. 13. Psihologia durerii 14. Noţiuni generale de psihoterapie

Bibliografie

1. Doina Cosman, Psihologie medicală, Ed. Polirom, Iaşi, 2010 2. Doina Cosman, Compendiu de suicidologie, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca, 2006 3. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi

medicală în practica psihologului, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003

4. A. Secăreanu, Dicţionar de psihologie medicală, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997

5. G. Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1995

Evaluare

Verificare pe parcurs - referate

93

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Metodologia cercetării medicale Titularul cursului: Prof. Dr. Andrei Achimaş Cadariu

Conf. Dr. Tudor Drugan Departament: Medicină comunitară Disciplina: Informatică medicală și biostatistică Codul cursului: MED 2 2 08 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

Ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1,5 1,5 - 21 21 - 30 72 3 Ex. scris

+ ex. practic

C = cursuri; AP = activităţi practice; SC = stagiu clinic

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe fundamentale de Informatică Medicală şi Biostatistică

Obiective generale:

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor pentru regăsirea eficientă, utilizarea şi evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metodele corecte de cercetare și tipurile de studii clinice în cercetarea medicală.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metoda potrivită de analiză şi interpretarea corectă a rezultatelor provenite din cercetarea medicală.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor cu privire la metodele adecvate de prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru a practica medicina bazată pe dovezi.

Obiective specifice:

Cursul oferă studenţilor anului 2 al Facultății de Medicină Generală cunoştinţe fundamentale cu privire la: Căutarea, înregistrarea şi analiza literaturii medicale Domeniile cercetării medicale şi tipurile de studii clinice Metode de cercetare medicală Analiza şi interpretarea rezultatelor unor studii medicale Principiile de redactare și prezentare corectă a rezultatelor cercetării

94

Principiile medicinei bazate pe dovezi (EBM) Principiile etice în cercetarea medicală

Laboratoarele practice au ca și obiectiv asimilarea şi aplicarea cunoştinţelor cu privire la: Regăsirea și accesarea informaţiilor medicale relevante în literatura de

specialitate Formularea unor întrebări corecte de cercetare, definirea unui scop și a

unor obiective de cercetare pertinente. Selectarea şi formularea ipotezelor de cercetare. Identificarea populaţiei ţintă. Înţelegerea metodelor de eșantionare. Definirea variabilelor de cercetare adecvate. Scrierea unui protocol de cercetare corect.

Intelegerea si alegerea corecta a metodelor de colectare a datelor Intelegerea si alegerea corecta a metodelor statistice de analiză a

datelor Utilizarea instrumentelor informatice specifice pentru asistarea

cercetării medicale Înţelegerea şi utilizarea principiilor corecte de redactare medicală şi de

prezentare orală a rezultatelor cercetării medicale Evaluarea validității studiilor Lectura critică a literaturii științifice medicale

Conținutul cursului:

1. Introducere 2. Etapele cercetării medicale. Documentarea bibliografică 3. Studii prognostice 4. Analiza datelor de supravieţuire 5. Studii de evaluare a unui test diagnostic 6. Studii de evaluare a unei atitudini terapeutice 7. Descrierea unui fenomen de sănătate 8. Meta-analiza 9. Validitatea studiilor. Evitarea surselor de eroare în studiile medicale 10. Alegerea metodelor statistice 11. Prezentarea datelor 12. Redactarea medicală şi comunicarea orală a rezultatelor cercetării 13. Medicina bazată pe dovezi (EBM) 14. Aspecte etice ale cercetării medicale 15. Modelare şi simulare în cercetarea medicală

Bibliografie:

1. Achimaş A. Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale. Cluj-Napoca: Editura Universitară Iuliu Haţieganu; 1999.

95

2. Machin D, Campbell MJ. Design of studies for medical research. Chichester. West Sussex: John Wiley & Sons Ltd; 2005.

3. Laplanche A, Com-Nougué C, Flamant R. Méthodes statistiques appliquées a la recherche clinique. Paris: Flammarion; 1987.

4. Colosi H, Leucuţa D, Bolboacă S. Lucrări practice de metodologia cercetării ştiinţifice medicale - pentru studenţii facultăţii de medicină generală (RO/EN/FR) [online] 2007-2012. Available from URL: http://www.info.umfcluj.ro/

Evaluare:

Examen practic - probleme aplicative bazate pe scenarii de cercetare, urmate de examinare orală. Vor fi evaluate capacitatea de a înţelege protocolul şi de a interpreta rezultatele unor scenarii de cercetare, precum şi abilităţile practice de utilizare a calculatorului în cercetarea medicală (30% din nota finală).

Examen scris - întrebări cu răspunsuri multiple având scopul de a evalua înţelegerea teoretică şi raţionamentul în ceea ce priveşte designul și metodologia studiilor medicale, redactarea medicală şi prezentarea rezultatelor cercetării, lectura și evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale (70% din nota finală).

96

ASISTENŢA PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Asistența primară a stării de sănătate Titularul cursului: Prof. Dr. Ioan Stelian Bocșan Departament: Medicină comunitară Disciplina: Epidemiologie Codul cursului: MED 2 2 09 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 1,5 1,5 - 21 21 - 40 82 3 Ex. scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Cunoaşterea principiilor fundamentale – medicale, organizaţionale şi manageriale ale conceptului de asistenţă primară a stării de sănătate şi ale epidemiologiei fundamentale ca instrumente de evaluare şi decizie în asistenţa primară a stării de sănătate.

Obiective specifice

Cunoaşterea structurii, funcţionalităţii, responsabilităţilor şi managementului sistemului de asistenţă a stării de sănătate la nivel naţional şi internaţional.

Cunoaşterea factorilor condiţionali ai stării de sănătate şi ai factorilor promoţionali ai sănătăţii la nivel comunitar.

Epidemiologia fundamentală – istoric, obiective, domenii de aplicare, metode (supraveghere, investigaţie, analiză, evaluare).

Cauzalitatea. Epidemiologia clinică. Epidemiologia fundamentală a infecţiilor. Profilaxia. Asistenţa primară a stării de sănătate.

Conţinutul cursului

Curs: 1. Introducere în medicina comunitară.

a. Noţiunea de sănătate – sănătate individuală şi sănătate comunitară. Factori determinanţi ai sănătaţii. Conceptul de Medicină

97

comunitară şi sănătate comunitară. Succese şi eşecuri ale sănătăţii publice.

b. Metodele sănătăţii comunitare în promovarea, păstrarea şi refacerea sănătăţii.

2. Epidemiologia. Istoric. Definiţia epidemiologiei ca ştiinţă şi practică. Domenii de utilizare ale epidemiologiei. Metoda epidemiologică. Raţionamentul epidemiologic. Bazele epidemiologiei practice, relaţii cu alte profesii din sănătatea publică.

3. Supravegherea. Investigarea epidemiologică. Analiza epidemiologică. Evaluarea epidemiologică. Folosirea raţionamentului epidemiologic. Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică.

4. Epidemiologia elementară a bolilor infecţioase. Prevenire, control, eliminare, eradicare.

5. Epidemiologia bolilor genetice. 6. Epidemiologie moleculară. 7. Cauzalitatea. 8. Epidemiologia clinică. 9. Profilaxia. Definiţie. Profilaxia primordială, primară, secundară şi

terţiară. 10. Asistenţa primară a stării de sănătate: definiţie, istoric, conţinut,

management. Practic: 1. Epidemiologie descriptivă: definiţia noţiunilor de incidenţă, prevalenţă

(de moment, de perioada), interrelaţia dintre ele. Mortalitatea standardizată. Exerciţii practice – Studiul Framingham.

2. Studii epidemiologice: tipuri de studii, prezentare generală, avantaje, dezavantaje. Studii de cohortă şi caz-martor. Noţiunile de risc relativ, OR, riscuri atribuibile. Studii epidemiologice intervenţionale.

3. Exemple de studii epidemiologice. Exerciţiu: Studiul Doll-Hill, fumatul şi cancerul pulmonar.

4. Screening-ul în profilaxie: tipuri, criterii pentru instituirea unui program de screening, calităţile testelor screening (sensibilitate, specificitate, valoarea predictivă). Exerciţii practice: introducerea testului screening pentru diagnosticul infecţiei cu HIV.

5. Miniproiect – cancerul colorectal şi alte exerciţii. 6. Investigaţia unei epidemii – management şi exerciţii. 7. Lectura critică şi interpretarea articolelor medicale.

Bibliografie

1. I.S. Bocşan. Epidemiologie practică pentru medicii de familie. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999.

98

2. Maria Irina Brumboiu: Metode epidemiologice de bază pentru practica medicală Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2005.

3. I.S. Bocşan. Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

4. Morton R, Hebel JR, McCarter RJ. A study guide to epidemiology and biostatistics-4th edition. Aspen Publication 1996.

5. Fletcher RH, Fletcher SW, Wagner EH. 2nd edition Clinical epidemiology. Library of Congress 1988.

7. Henneken CH, Buring JE. Epidemiology în medicine 1st edition Library of Congress 1987.

Evaluare

Examen scris: 90% Portofoliu de activitate: 10%

99

LIMBI MODERNE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română Titularul cursului: Lector Oana Mureşan Departament: Departamentul de educaţie medicală Disciplina: Limbi moderne aplicate în medicină Codul cursului: MED 2 12 10 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. -

2 - -

28 -

14 42 2

Verificare pe

parcurs II 2 28 14 42

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Cunoaşterea limbii străine la nivel cel puţin mediu

Obiective generale

Dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat; Dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic; Dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup,

clasă; Sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic

în profesia aleasă, prin lecturi selective

Obiective specifice

La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective: a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi

dezacordului într-o problemă medicală; dezbaterea unei probleme controversate;

b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;

c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;

100

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

Conţinutul cursului

1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui curriculum vitae.

2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).

3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic). 4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria

genetică) - dezbatere, eseu argumentativ. 5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,

redactare. 6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare. 7. Prezentarea orală.

Bibliografie

1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1999

2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English in Medicine, Cambridge University Press, 1998

3. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington, 1995

4. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 2004 5. Ancuţa Radu - Langue Française Appliquée en Médecine, Editura

Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, 2005 6. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European,

Iaşi, 1999 7. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj,

2003 8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,

“Moment Mal” vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.

Evaluare

Verificare pe parcursul anului: activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50% Test scris 25% Verificare orală 25%

101

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Educaţie fizică şi sport, an II Titularul cursului Şef lucrări Dr. Kiss Mihai Ludovic Departamentul Educaţie medicală Disciplina Educaţie fizică şi sport Codul cursului MED 2 12 11 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I-II Oblig. - 2 - - 42 - - 42 1 Evaluare pe

parcurs

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Educaţie fizică şi sport

Obiective generale

Menţinerea unei stări optime de sănătate Favorizarea proceselor de creştere şi realizarea unei dezvoltări fizice

armonioase Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri

de sport Formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi şi priceperi motrice

(de bază şi utilitar-aplicative sau specifice unor ramuri de sport) Formarea capacităţii şi a obişnuinţei de practicare sistematică a

exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii

Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli

Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic şi responsabilităţii sociale

Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor (elaborarea a 10-12 programe-cadru)

Obiective specifice

Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă

102

Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază

Efectuarea unor activităţi specifice formării deprinderilor de practicare sistematică şi individuală a activităţilor fizice

Diversificarea activităţii de educaţie fizică şi sport în raport cu opţiunile studenţilor, conform configuraţiei biomotrice individuale (condiţia fizică individuală);

Aplicarea unui program curricular deschis şi liber, efectuat în limitele programei sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic;

Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii unei stări de sănătate optime, sau în scop terapeutic;

Promovarea tratării individualizate a studenţilor, în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport;

Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, turism, schi, tir etc.), de către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport; se preconizează şi în cazul existenţei unui număr mare de opţiuni pentru aceeaşi ofertă;

Organizarea unor activităţi în sistem comasat (sporturi de iarnă sau sporturi a căror desfăşurare depinde de un anotimp favorabil cum ar fi fotbalul şi turismul);

Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, cooperare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară (mobilitatea în cooperare cu facultăţile având alt profil decât cel de educaţie fizică, aflate sub coordonarea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi cu cele ale Universităţii Tehnice).

Conţinutul cursului

F) Ramuri de sport individuale (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB). Unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice Atletism (B+F); Aqua Gim (B+F); Badminton (B+F); Culturism-haltere

(fitnes) (B+F); Gimnastică aerobică (F); Înot B+F); Karate B+F); Tenis

103

de câmp (B+F); Tenis de masă (B+F); Tir sportiv cu arme de aer comprimat (B+F); Schi + Turism (B+F); Şah (B+F)

G) Ramuri de sport colective (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB) Baschet (B+F); Fotbal (B+F); Handbal (B+F); Dans sportiv + Salsa

(B+F); Dans Modern + Majorete (F); Volei (B+F) H) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală minimum 6 luni,

după care se continuă cu opţiunea pentru o ramură de sport (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice S şi FS) Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor

motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.

Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice I) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative

Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi de recuperare

J) Activităţi sportive ca alternativă la efortul fizic, pentru studenţii cu C.I. absolute (ramuri de sport amotrice sau care necesită un efort fizic scăzut, recomandate ca alternativă la efort fizic) Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne,

referate, bibliografie) Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: Tenis de masă; Tir

cu arma cu aer comprimat; Turism; Şah

Bibliografie

1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2007

2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008

3. Regulamentele ramurilor sportive practicate, manuale şi cursuri specifice activităţilor de educaţie fizică şi sport:

Evaluare

Evaluare pe parcurs. Sistem punctaj centezimal acordat pe baza de Software SpManager

2008

104

ANUL III

MEDICINĂ INTERNĂ – SEMIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Semiologie Medicală Titularul cursului Prof. Dr. Dan L. Dumitrascu Departamentul Medicina internă Disciplina Medicală II Codul cursului MED 3 12 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 - 6 42 - 84 100 226 7 Ex. scris

și ex. practic

II Oblig. 3 - 6 42 - 84 100 226 8 Ex. scris

și ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Fiziologia

Obiective generale

Însuşirea abilităţilor de a întocmi o anamneză Însuşirea deprinderilor examenului obiectiv general şi pe aparate şi

sisteme Învăţarea şi dezvoltarea principiilor logicii şi demersului diagnostic, a

logicii solicitărilor şi interpretărilor explorărilor paraclinice Cunoaşterea principalelor sindroame din medicina internă

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază în întocmirea anamnezei Cunoaşterea unor principii de bazş ale relaţiei psihologice de

comunicare medic-pacient Examenul obiectiv general Examenul obiectiv pe aparate (respirator, cardiovascular, digestiv,

renal, hematoformator etc) Ierarhizarea investigaţiilor paraclinice – cunoaşterea indicaţiilor şi

contraindicaţiilor investigaţiilor cerute

105

Deprinderea unor manopere diagnostice şi terapeutice ca de exemplu - puncţia venoasă, pleurală, tuseul rectal etc

Evaluarea prognosticului de boala Stabilirea unor diagnostice pozitive la nivel de sindrom

Conţinutul cursului

1. Anamneza: tehnica şi metodologia anamnezei 2. Relatia medic-pacient, psihologia omului suferind 3. Semiologie generală- starea de conştienta, atitudinea, febra, faciesul,

tulburarile neurologice şi psihice 4. Semiologia fanerelor, a ţesutului celular subcutanat şi leziunilor

mucocutanate 5. Semiologia ganglionilor 6. Semiologia musculo-articulară 7. Semiologia aparatului respirator, sindroame respiratorii 8. Semiologia sânului şi a regiunii cervicale (tiroida) 9. Semiologia aparatului cardiovascular, semiologia cordului şi a vaselor

(artere, vene). Sindroamele cardiace, vasculare, arteriale şi venoase 10. Semiologia aparatului renal. Sindroamele reno-urinare. 11. Semiologia urgenţelor medicale majore 12. Semiologia aparatului digestiv, a ficatului, pancreasului 13. Sindroamele digestive (eso-gastro- duodenale, intestinale,

hepatobiliare, pancreatice etc) 14. Semiologia aparatului hematoformator 15. Sindroamele hematologice 16. Semiologia tulburărilor metabolice 17. Sindroamele din diabetul zaharat.

Bibliografie

1. H.D. Bolosiu- Semiologie Medicala. Ed. Medex Cluj 1996 2. V. Gligore- Semiologie MEdicala Ed. Medicala Bucuresti 1970 3. Goia- Propedeutica Medicala Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1970 4. Al. Dutu si colab. Curs de Semiologie si Propedeutice Medicala vol.

I,II,III. Litografia IMF, Cluj 1984 5. Bruckner – Semiologie Medicala Ed Medicala Bucuresti 1984 6. M. Georgescu – Semiologie Medicala Ed. Didactica si Pedagogica

Bucuresti 2003 7. Harrison Principiile Medicinei Interne editia XIV. Ed Teora Bucuresti

2004 8. M.L. Rusu, Sindroame Respiratorii Cardiovasculare si Renale, Ed.

Napoca Star Cluj 2003

106

Evaluare

Examen scris 40% Examen practice 50% Activitate la stagiu si teste de control 10%

107

SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Programul de studiu: Medicină Curs: Semiologie psihiatrică Titular de curs: Asist. univ. dr. Elena Predescu

şef lucr. dr. Bianca Andreica Departament: Neuroştiinţe Disciplina: Psihiatrie şi Psihiatrie Pediatrică Cod curs MED 3 12 01 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

Ore/săptămână Ore/semestru

C LP St C LP St

I II

Oblig. 0,5 - 0,5 7 - 7 6 20 Examen

scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Psihologie medicală

Obiective generale:

Achiziţionarea unor cunoştinţe de bază despre semnele, simptomele şi sindroamele care apar în tulburările psihice.

Obiective specifice:

familiarizarea studentilor investigarea funcţiilor psihice sistematizarea simptomelor în sindroame

Continut curs:

1. Senzaţia, percepţia şi tulburările lor 2. Tulburările de gândire 3. Tulburările de atenţie, memorie, imaginaţie 4. Tulburările de afectivitate 5. Voinţa, activitatea şi tulburările lor 6. Tulburările de conştiinţă, şi ale ritmului nictemeral

Bibliografie:

1. Fodoreanu, L. (2006). Elemente de diagnostic şi tratament în psihiatrie. ), Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

2. Micluţia, I., (2010), Psihiatrie (Ed. A II-a), Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

108

3. Zdrenghea, V., Dǎnescu O., Lupaşcu M., (2008), Introducere în psihiatrie:semiolohie psihiatricǎ, Editura Medicală. Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

Evaluare:

Examen scris în colaborare cu semiologia – medicina internă

109

CHIRURGIE GENERALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Semiologie şi patologie chirurgicală Titularul cursului: Prof. dr. Aurel Mironiuc Departament: Chirurgie Disciplina: Chirurgie II Codul cursului: MED 3 1 02 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3,5 - 5 49 - 70 56 175 7

Ex. scris (test grilă)

+ ex. teoretic oral

+ ex. practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Însuşirea cunoştinţelor de bază privind noţiunile de propedeutică şi semiologie chirurgicală.

Însuşirea cunoştinţelor de patologie chirurgicală în traumatologie, infecţiile chirurgicale, afecţiunile peretelui abdominal, afecţiunile vasculare periferice, glandei tiroide, corelaţii fiziopatologice şi morfopatologice cu aspecte clinico-terapeutice în şoc

Obiective specifice

Însuşirea principiilor de bază în chirurgie. Locul şi importanţa traumatismelor în chirurgie. Particularităţi ale producerii şi vindecării plăgilor. Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile

chirurgicale cu germeni aerobi. Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile

chirurgicale cu germeni anaerobi şi specifici. Însuşirea noţiunilor cu impact chirurgical în anumite tipuri de şoc. Recunoaşterea semiologiei şi patologiei tiroidiane. Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie arterială periferică.

110

Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie venoase şi limfatice periferice

Conţinutul cursului

1. Traumatisme (generalităţi) 2. Traumatisme închise (contuzii) 3. Traumatisme deschise (plăgi) 4. Traumatisme deschise (biologia vindecării plăgilor) 5. Infecţia în chirurgie (etiopatogenie, mecanism de producere, aspecte

clinice, principii de tratament) 6. Forme anatomo-clinice ale infecţiilor chirurgicale 7. Infecţiile anaerobe (gangrena gazoasă, tetanos) 8. Infecţiile mâinii 9. Infecţiile nosocomiale şi postoperatorii, Profilaxia infecţiilor

chirurgicale, Noţiuni de antibioterapie 10. Şocul. SIRS şi şocul septic 11. Tulburările şi reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică. Nutriţia şi

transfuzia pacientului chirurgical 12. Hemoragia şi hemostaza 13. Tumorile cervicale. Nodulul tiroidian. Guşa 14. Cancerul tiroidian 15. Afecţiunile paratiroidelor. Afecţiunile glandei suprarenale 16. Hernii 17. Eventraţii 18. Analgezia perioperatorie 19. Tumefierile inghinale şi scrotale 20. Complicaţii postoperatorii. Febra în perioada post-operatorie.

Recuperare postoperatorie 21. Sindromul de ischemie cronică a membrelor inferioare 22. Piciorul diabetic 23. Sindromul de ischemie acută a membrelor inferioare. Patologia

limfatică a membrelor 24. Boala varicoasă 25. Boala tromboembolică 26. Ulceraţiile şi necrozele piciorului. Amputaţiile de membre. 27. Transplantul de organe 28. Repere istorice în chirurgie

Bibliografie

1. Ion Aurel Mironiuc, (sub Red.), 2011 – Semiologie şi patologie chirurgicală. Ed. Medicală Universitară „ Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

111

2. A.Kaufmann (sub red.), 1990 - Propedeutica, semiologie şi patologie chirurgicală. Ed.U.M.F. Cluj-Napoca

3. Pavel Simici, 1983 - Elemente de semiologie clinică chirurgicală. Ed.Medicala Bucureşti

4. Petre Rădulescu, 1980 - Elemente de patologie şi terapeutică chirurgicală, Ed.Didactica si Pedagogica Bucureşti

5. A.Andercou, 1993 - Urgenţe chirurgicale traumatologice, Ed.Dacia Cluj-Napoca

6. A.Andercou, 1994 - Traumatisme abdominale, Ed.U.M.F.Cluj-Napoca 7. Ion Aurel Mironiuc (sub Red), 2008 - Ischemia critică aterosclerotică a

membrelor inferioare. Ed.Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 8. A.Mironiuc, Ş. Rădulescu, A. Molnar, 2002 - Arteriopatia cronică a

membrelor inferioare, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca 9. N.Angelescu (sub red.), 2001 – Tratat de patologie chirurgicală,

Ed.Medicala Bucureşti 10. Schwartz, 2005 – Principiile chirurgiei, Vol.I si II, Ed.Teora Bucureşti 11. A.Andercou, O.Andercou, 2006 - Flebolimfologie practica, Ed.

Imprimeriei de Vest, Oradea 12. Rădulescu Ş., Molnar A., Scridon T., Andercou O, 1999 - Bolile venelor.

Ghid de diagnostic şi tratament pentru medicul practician. Ed.Infomedică, Bucureşti

13. N.Angelescu (sub red.), 1998 - Propedeutica şi semiologie chirurgicală, Bucureşti

Evaluare

Examen scris test grilă 30% Examen teoretic oral 30% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%

112

FIZIOPATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Fiziopatologie generală Titularul cursului: Prof. dr. Luminiţa Eugenia Pleşca,

Conf. dr. Bulboacă Adriana, Conf. dr. Pârvu Alina, Şef lucr. Mîrza Manuela

Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Fiziopatologie Codul cursului: 3 12 03 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I

Oblig.

1,5 1,5

-

21 21

-

20 62 3 Examen scris +

examen practic

II 2 2 28 28 25 81 4

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Semestrul I: Fiziologie Semestrul II: Fiziopatologie I

Obiective generale

Creşterea calităţii învăţământului medical fundamental, Respectarea normelor europene şi internaţionale ce vizează o medicină

modernă, bazată pe dovezi, Creşterea indicatorilor de performanţă în viaţa universitară medicală, în

care FIZIOPATOLOGIA este indispensabilă în modelarea gândirii complexe medicale.

Obiective specifice

Promovarea unei înţelegeri clare a noţiunilor esenţiale de fiziopatologie, asigurată de o prezentare în progresie logică a conceptelor medicale.

Însuşirea în dinamică a noţiunilor fundamentale în descrierea fiziopatologiei bolilor principalelor sisteme funcţionale.

Facilitarea înţelegerii de către studenţi a mecanismelor complexe, integrative, insistând asupra corelării dintre modificările sistemelor

113

funcţionale şi reflexia lor în modificările mecanismelor molecular-biochimice.

Stabilirea diagnosticului patogenetic prin elaborarea unui algoritm complex de explorare a tulburărilor funcţionale şi lezionale prin scenarii clinice şi/sau prin demonstraţii pe modele experimentale.

Înţelegerea principiilor fiziopatologice ale corectării dezechilibrelor funcţionale (baza fiziopatologică a terapiilor).

Conţinutul cursului

1. Noţiuni fundamentale de fiziopatologie 2. Tulburările mecanismelor de apărare nespecifice 2.1. Inflamaţia normală şi patologică 2.2. Tulburările de termoreglare 3. Fiziopatologia metabolismului proteic 4. Fiziopatologia metabolismului lipidic 5. Tulburările metabolismului carbohidraţilor 6. Fiziopatologia hemostazei 7. Fiziopatologia anemiilor şi poliglobuliilor 8. Fiziopatologia aparatului respirator 9. Fiziopatologia aparatului cardiovascular 9.1. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice 9.2. Fiziopatologia tulburărilor homeostaziei tensionale 9.3. Fiziopatologia şocului 9.4. Fiziopatologia insuficienţei cardiace 10. Fiziopatologia dezechilibrelor hidroelectrolitice 11. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic 12. Fiziopatologia aparatului excretor 12.1. Insuficienţa renală acută sau disfuncţia renală acută 12.2. Insuficienţa renală cronică sau disfuncţia renală cronică

12.3. Afecţiunile glomerulare 12.4. Nefropatiile tubulointerstiţiale (NTI) 12.5. Litiaza renală

13. Fiziopatologia aparatului digestiv 13.1. Fiziopatologia esofagului si stomacului 13.2. Fiziopatologia malabsorbţiei 13.3. Fiziopatologia afecţiunilor hepatice 13.4. Fiziopatologia pancreasului exocrin 14. Fiziopatologia sistemului endocrin 14.1 Fiziopatologia excesului sau deficitului hormonal 14.2. Tulburările secreţiei de ADH 14.3. Tulburările secreţiei de prolactina 14.4. Tulburările secreţiei de STH

114

14.5. Tulburări ale secreţiei glandei suprarenale 14.6. Fiziopatologia tulburărilor secreţiei hormonilor tiroidieni 14.7. Tulburări ale secreţiei glandelor paratiroide 15. Fiziopatologia sistemului nervos 15.1. Fiziopatologia durerii 15.2. Fiziopatologia sistemului nervos periferic 15.3. Fiziopatologia afecţiunilor sistemului nervos central

Bibliografie

1. Pleşca-Manea Luminiţa (sub. redacţia) – Fiziopatologie. Curs pentru studenţii anului III Medicină Generală (format electronic), 2010

2. Fauci Anthony S., Braunwald Eugene, Kasper Dennis L., Hauser Stephen L., Harrison's Principles of Internal Medicine, 17th Edition 2008

3. Fontaine Jean-Paul,Physiopathologie & terminologie médicale, 2005 4. Goldman Lee, Ausiello Dennis Arthur, Arend William, Armitage James

O., Cecil Medicine, 2007 5. Goldman Lee, Ausiello Dennis, Arend William, Cecil Medicine, 2008 6. Kasper Dennis L., Braunwald Eugene, Fauci Anthony S., Hauser Stephen

L., Harrison : Principes de Médecine Interne, 2006 7. McPhee Stephen J., Lingappa Vishwanath R., Ganong William F.,

Pathophysiology of Disease: An Introduction to Clinical Medicine, 2006 8. Pârvu Alina Elena – General Pathophysiology Vol.I. Ed. Med. Univ. "Iuliu

Haţieganu" Cluj-Napoca, 2003 9. Pârvu Alina Elena - Systemic Pathophysiology Vol.I. Ed. Med. Univ. "Iuliu

Haţieganu" Cluj-Napoca, 2004 10. Pleşca-Manea Luminiţa, Cucuianu M., Crâsnic I., Brudaşcă Ioana -

Biochimie clinică – fundamentare fiziopatologică, ed.3, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2003

11. Silbernagl St., Lang, Silbernagl Florian, Atlas de poche de physiopathologie, 2000

12. Silbernagl Stefan, Lang Silbernagl, Florian, Color Atlas of Pathophysiology, 2000

Evaluare

Examen teoretic 70% Examen practic 20% Portofoliu de activitate 10%

115

ANATOMIE PATOLOGICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Anatomie patologică generală Titularul cursului: Conf. Dr. Doiniţa Crişan, Conf. Dr. Renata Vasiu,

Şef. Lucrări Dr. Dan Gheban Departament: Ştiinţe morfologice Disciplina: Anatomie Patologică Codul cursului: MED 3 12 04 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 28 28 - 56 84 4 Examen

teoretic şi practic

II Oblig. 3 3 - 42 42 - 84 126 5 Examen

teoretic şi practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Histologie

Obiective generale

Semestrul I Dobândirea de noţiuni generale de anatomie patologică – trăsăturile macroscopice şi microscopice ale diferitelor categorii de procese patologice (tulburări de circulaţie, tulburări de metabolism, inflamaţii, tumori) şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor acumulate în cadrul altor specialităţi, privind etiologia, patogeneza, diagnosticul, evoluţia şi complicaţiile acestora. Semestrul II Pornind de la materialul studiat în semestrul I, studenţii vor dobândi noţiuni privind modificările anatomopatologice ale principalelor boli ale sistemelor de organe şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor dobândite în cadrul altor specialităţi (fiziopatologie, semiologie medicală şi chirurgicală, imagistică, farmacologie etc.)

116

Obiective specifice

Semestrul I La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi:

- Utilizarea unui limbaj specific anatomiei patologice

- Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri de autopsie

- Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii

- Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomopatologice ale bolilor Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale Semestrul II La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi:

- Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri de autopsie

- Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii

- Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomopatologice ale bolilor

Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale

Conţinutul cursului

Semestrul I

I. TULBURĂRI DE CIRCULAŢIE 1. Hiperemia 2. Hemoragia 3. Ischemia 4. Tromboza 5. Embolia 6. Infarctul 7. Coagularea intravasculară diseminată 8. Şocul 9. Edemul 10. Tulburările circulaţiei limfatice

II. TULBURĂRI DE METABOLISM 1. Procese adaptative: hipertrofia, hiperplazia, atrofia, metaplazia 2. Injuria şi moartea celulară: intumescenţa celulară, steatoza,

moartea celulară – apoptoza, necroza 3. Patologia matricei extracelulare : substanţa fundamentală. fibrele

elastice, colagenul, amiloidul, hialinul

117

4. Acumulări intracelulare : lipide, proteine, glicogen, mucopolizaharide, pigmenţi – melanina, hemosiderina, cuprul, bilirubina)

5. Calcificarea patologică 6. Litiaza 7. Distrofii cheratinice

III. INFLAMAŢIILE ŞI VINDECAREA 1. Inflamaţiile: trăsături generale 2. Inflamaţii acute: seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică,

necrotizantă) 1. Inflamaţii cornice: virale, bacteriene, fungice, parazitare 2. Vindecarea: regenerarea, repararea

IV. TUMORI 1. Etiopatogeneză 2. Biologie tumorală 3. Trăsături generale ale tumorilor benigne şi maligne 4. Invazia tumorală şi metastazarea 5. Tumori epiteliale benigne şi maligne: papilomul, adenomul,

carcinoamele 6. Tumorile benigne şi maligne ale ţesuturilor moi 7. Tumori melanocitare benigne şi maligne

Semestrul II

I. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR. 1. Tractul respirator superior: malformaţii, inflamatii, tumori. 2. Plămân: malformaţii, boli vasculare, leziuni alveolare difuze şi

detresa respiratorie, atelectazia, emfizemul pulmonar, bronşita cronică, bronsiectazia, astmul bronşic, infectii pulmonare, leziuni granulomatoase, eozinofilii pulmonare, pneumoconioze, fibroza pulmonara, tumori pulmonare.

3. Pleură: colecţii pleurale, tumori.

II. PATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR. 1. Inima: malformaţii, reumatismul acut, endocardite (neinfecţioase,

infecţioase), alte leziuni endocardice, patologia valvelor artificiale, miocardita, cardiopatia ischemică (infarctul, cardioscleroza), cardiomiopatii, tumori.

2. Pericard: colecţii pericardice, tumori. 3. Vase: malformaţii, vasculite, ateroscleroza, anevrisme, varice.

III. PATOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV. 1. Esofag: malformaţii, anomalii ale motilităţii, varice esofagiene,

esofagite, tumori.

118

2. Stomac: malformaţii, gastrite (acute, cronice), eroziuni şi ulcere acute, ulcer peptic cronic, tumori.

3. Intestin : malformaţii, boala ischemică, enterocolite, sindroame de malabsorbţie, boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă), polipi şi sindroame polipozice, tumori maligne, ileusul.

4. Apendicite. 5. Peritoneu: peritonite, tumori. 6. Ficat: malformaţii, boli vasculare, hepatite (acute, cronice), ciroza,

leziuni pseudotumorale, tumori (primare, metastaze). 7. Vezicula biliara: malformaţii, colecistite, tumori. 8. Pancreas: malformatii, fibroză chistică, pancreatite (acute, cronice),

tumori ale pancreasului şi exo-endocrin, diabetul zaharat.

IV. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR. 1. Rinichi: malformaţii, boli renale chistice, glomerulopatii, tubulopatii,

nefropatii tubulointerstiţiale, leziuni vasculare, hidronefroza, tumori.

2. Căi urinare şi vezică urinară: malformaţii, cistite

V. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL MASCULIN. 1. Penis: malformaţii, inflamaţii, leziuni preneoplazice, tumori. 2. Testicul: malformaţii, orhiepididimite, tumori. 3. Prostata: prostatite, hiperplazia benignă, tumori.

VI. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL FEMININ. 1. Malformaţii, intersexualităţi. 2. Vulva, vagin: inflamaţii, tumori. 3. Col uterin : cervicite, polipul cervical, tumori. 4. Corpul uterin : adenomioza şi endometrioza, endometrite,

hiperplazia endometrială, tumori. 5. Anexe : boala inflamatoare pelviană, chisturi ovariene, tumori. 6. Patologia sarcinii: boala gestationala trofoblastica. 7. Glanda mamară: malformaţii, mastite, leziuni dishormonale,

tumori.

VII. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN. 1. Tiroida : tiroidite, guşi, tumori. 2. Suprarenale: leziuni netumorale, tumori.

VIII. PATOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ŞI MUSCULAR. 1. Boli osoase: anomalii de dezvoltare şi metabolice, osteomielite,

leziuni pseudotulorale, tumori. 2. Articulaţii : osteoartrita, guta, artrita reumatoidă, artrite

infecţioase.

119

3. Boli musculare : miopatii congenitale, distrofii musculare, tulburări miotonice, miopatii inflamatorii, miastenia gravis, atrofia denervare.

IX. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL. 1. Malformaţii, meningite şi encefalite, tumori.

X. PATOLOGIA LEUCOCITELOR ŞI A SISTEMULUI LIMFOGANGLIONAR: 1. Limfadenite, limfoame non-Hodgkin, limfomul Hodgkin, histiocitoza

cu celule Langerhans.

Bibliografie

1. Crişan D, Patologia Tubului Digestiv, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2008

2. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, anul IV, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-Napoca, 2007

3. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, anul V, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-Napoca, 2008

4. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, vol I, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-Napoca, 2006.

5. Kumar V, Fausto N, Abbas A, Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease, 7th ed, 2004, 8th ed, 2010

6. Notele de curs (inclusiv în format electronic). 7. Underwood JCE, General and Systematic Pathology: With Student

Consult Online Access, Churchill Livingstone, 4th ed., 2004 8. http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/intro.htm 9. http://library.med.utah.edu/WebPath/webpath.html 10. http://www.emedicine.com/ 11. http://www.pathguy.com/ 12. http://www.pathologie-online.de/ap/index.php 13. http://www.pathologyoutlines.com/

Evaluare

Examen teoretic scris: 70% Examen practic oral: 30%

120

FARMACOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Farmacologie şi Toxicologie Titularul cursului Conf. Dr. Dana Goşa Departamentul Ştiinţe Funcţionale Disciplina Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică Codul cursului MED 3 12 05 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig.

2 1 -

28 14 - 50 120

5 Ex. scris+ ex. practic II 1 1 14 14 2

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Cunoaşterea fiziologiei semnalizării prin molecule endogene Cunoştinţe esenţiale de microbiologie

Obiective generale

Aspecte legate de medicament, reglementările în vigoare pe plan naţional şi internaţional, aspecte generale de farmacocinetică, farmacodinamie, farmacoeconomie şi farmacoepidemiologie; medicamentele ce reglează funcţiile de bază ale organismului; chimioterapia

Obiective specifice

Importanţa stabilirii criteriilor majore de eficacitate a medicamentelor si a raportului beneficiu/risc

Cunoaşterea modelului farmacocinetic-farmacodinamic Stabilirea unor criterii de selectare a medicamentelor in functie de

obiectivul therapeutic Cunoaşterea principiilor de strategie terapeutica in tratamentul cu

antibiotice, antivirusale si alte medicamente specifice

Conţinutul cursului

1. Farmacologie generală. 2. Farmacocinetica generală. 3. Farmacodinamie generală. 4. Farmacoepidemiologie.

121

5. Farmacovigilenţa. 6. Mediatori (neurotransmiţători) şi modulatori chimici. 7. Sistemul nervos colinergic. 8. Sistemul nervos adrenergic. 9. Serotonina. 10. Antiserotoninicele. 11. Histamina. 12. Antihistaminicele. 13. Aminoacizii ca mediatori chimici. 14. Opioizi. 15. Sistemul renină-angiotensiogen-angiotensină. 16. Kinine plasmatice. 17. Sistemul nervos purinergic (Adenozina şi ATP). 18. Eicosanoizi (Prostaglandine, prostacicline, tromboxani, leucotriene). 19. PAF. 20. Factori vasculari de origine endotelială. 21. Sistemul nitritergic (oxidul nitric). 22. Endoteline. 23. Vitamine. 24. Enzimele ca medicament. 25. Farmacologia ionilor si a canalelor ionice. 26. Citokine şi factori de crestere. 27. Hormonii steroizi. 28. Hormonii tiroidieni. 29. Hormoni proteici. 30. Tratamentul diabetului. 31. Antidiabetice orale. 32. Insulinele. 33. Farmacologia sistemului nervos. 34. Anestezice locale. 35. Anestezice generale. 36. Analgezice. 37. Chimioterapice utilizate în bolile infecţioase. 38. Antiseptice şi dezinfectante. 39. Antivirusale. 40. Antibacteriene. 41. Strategia utilizării chimioterapicelor antibacteriene. 42. Inhibitorii metabolismului acidului folic. 43. Sulfamide. 44. Sulfone. 45. Inhibitorii dihidrofolatreductazei (DHRF) bacteriene: (trimetoprimul si

compusii inruditi).

122

46. Inhibitorii girazei ADN bacteriene (chinolone şi compuşii înrudiţi). 47. Nitroheterocicli (nitrofurani, nitoimidazoli). 48. Betalactamine. 49. Fosfomicine. 50. Cicloserina. 51. Glicopeptide si glicofosfolipide. 52. Aminoglicozide (aminozide) si aminociclitoli. 53. Macrolide, linsosamide, sinergistine (streptogramine) (MLSB). 54. Cloramfenicoli. 55. Tetracicline. 56. Ansamicine. 57. Antibiotice polipeptidice. 58. Antituberculoase. 59. Antileproase. 60. Antifungice. 61. Antiprotozoarice. 62. Antivirale. 63. Antineoplazice.

Bibliografie

1. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca vol I, vol II, 2002

2. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001

3. I. Fulga. Farmacologie, Ed Medicala, Bucuresti, 2004 4. Dana Goşa. Farmacologie, Ed Dacia, Cluj Napoca 2002. 5. Goodman and Gillman’s – Manual of Pharmacology and Therapeutics

(12th edition). McGraw Hill Publishing 2008. 6. Katzung – Basic and clincal Pharmacology McGraw-Hill ed. 11. - 2009 7. R.A. Harvey, P.C. Champe, M.J. Myuk – Pharmacology 2nd edition.

Lippincott Williams and Wilkins 2000 8. Rang & Dale’s Pharmacology with Student consult – 2011 9. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana - Cluj-Napoca,

Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011

Evaluare

Examen scris 60% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%

123

MICROBIOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Microbiologie clinică: Parazitologie şi Micologie

Generală şi Medicală Titularul cursului: Prof. Dr. Lia Monica Junie Departamentul: Ştiinţe moleculare Disciplina: Microbiologie Codul cursului: MED 3 2 06 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1 1 - 14 14 - 25 53 2

Examen teoretic și examen practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Microbiologie an II

Obiective generale:

Studiul Paraziţiilor (Helminti, Protozoare) şi a fungilor şi relaţia lor cu gazda umană, mediul biotic şi abiotic.

Asimilarea cunoştinţelor de Parazitologie şi Micologie fundamentală şi medicală.

Importanţa paraziţilor şi Fungilor ca şi agenţi etiologici ai diferitelor entităţi clinice infecţioase

Cunoaşterea genurilor parazitare (protozoare, helminţi) şi fungice pentru înţelegerea rolului lor în patologia umană.

Bacterii, paraziti şi fungi implicaţi în etiologia infecţiilor de tract respirator, infecţii ale SNC (meningită, encefalită), sindrom diareic.

Obiective specifice:

Etiologia, patogeneza şi diagnosticul de laborator al bolilor parazitare si micotice.

Aplicarea acestor notiuni in domeniile de baza din Medicina: diagnosticul clasic si molecular al bolilor infectioase parazitare, fungice şi epidemiologia infectiilor parazitare, fungice; cercetarea medicală,

124

Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea şi identificarea parazitilor şi a fungilor.

Pregatirea studentilor pentru efectuarea unor tehnici minime de laborator necesare unui medic de medicina generala.

Conţinutul cursului:

1. Parazitologie Medicala: Paraziti – Protozoare, Helminti: Caractere generale; Definitie, taxonomie,

Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală. Morfologie, Gazde, Rezervor, Ciclu biologic, Chimioterapia antiparazitara (mecanism de actiune si rezistenta bacteriilor la antibiotice). Genuri, Specii, Reprezentanti, infectii produse, patogeneza, profilaxie si diagnostic de laborator

2. Helminti: -Nemathelminti: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris

trichura, Strongyloides stercoralis, Trichinella spiralis -Plathelminti: Trematode: Fasciola hepatica 3. Cestode: Tenia solium, Tenia saginata, Cisticercoza, Diphyliobotrium

latum, Hymenolepis nana, Genul Echinococcus Echinococcus granulosus, Echinococcus multilocularis, Cisticercoza,

4. Protozoare: genurile Entamoeba, Giardia, Trichomonas; Cryptosporium, Microsporidium, Toxoplasma, Plasmodium, Flagelate sanguine

5. Fungi: proprietati generale, clasificare, Grupe filogenetice de importanţă medicală. Morfologie, Chimioterapia antifungica (mecanism de actiune si rezistenta la antifungice), genuri, specii, reprezentanti, infectii produse, diagnostic de laborator, genurile Pneumocistis (Pneumocystis carinii), Candida, Criptococcus, Aspergillus, Dermatofiti

6. Infecţii ale tractului respirator 7. Pneumonia fungică: Pneumocystis jiroveci (Pneumocystis carinii),

Aspergillus 8. Infecţii ale SNC: meningite fungice 9. Criptococcus neoformans 10. Infecţii generalizate fungice 11. Protozoare sanguine 12. Infecţii parazitare congenitale 13. Plasmodium 14. Toxoplasma Gondii: Toxoplasmoza 15. Infecţiile SNC – meningite, encefalite parazitare 16. Amibe libere: Naegleria fowleri, Acanthamoeba, 17. Malaria cerebrala, Toxoplasmoza cerebrală 18. Infecţii cu transmitere sexuala 19. Trichomonas vaginalis, Candida

125

20. Infecţii cutanate 21. Dermatofiti 22. Infecţiile tractului digestiv produse de Protozoare 23. Entamoeba hystolitica, Giardia lamblia intestinalis, Cryptosporidium,

Microsporidia 24. Infectiile produse de Nemathelminti Plathelminti (Trematode, Cestode)

Bibliografie:

1. Lia Monica Junie: Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2011, ISBN: 978-973-693-248-9; ed. II-a; 302 pag

2. Monica Junie: Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007, ISBN: 978-973-693-248-9; 302 pag

3. Monica Junie: Microbiologie Medicala vol. II (Parazitologie şi Micologie Medicală), Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-Napoca, 2005, ISBN: 973-693-102-1, 255 pag

4. Monica Junie: Helminţi şi Helmintioze, Editura U.MF. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, ISBN 973- 8019-15X, 2000, 230 pag.

Evaluare:

Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale 70%

Teste de verificare pe perioada anului oral/scris 10% Examen practic 20%

126

IMUNOPATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Programul de studiu: Medicină Curs: Imunologie, an III Titularul cursului: Prof. dr. Victor Cristea Departamentul: Oncologie Disciplina: Imunologie Codul cursului: MED 3 2 07 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1,5 1,5 - 21 21 - - 42 3 Ex. scris

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiţii preliminare

Microbiologie, Fiziologia sângelui

Obiective generale

Însuşirea de informaţii despre funcţionarea sistemului imunitar în condiţii normale şi patologice.

Abilitarea studenţilor să recunoască tabloul clinic al principalelor boli autoimune, alergice, imunodeficienţe şi a principiilor terapiei care se aplică în aceste entităţi patologice.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază de imunologie normală şi patologică. - cunoaşterea organelor şi celulelor cu abilităţi de răspuns imunitar din

organism; - cunoaşterea unor molecule implicate în răspunsul imunitar (antigene,

anticorpi, citokine, molecule de adeziune, complement); - cunoaşterea inter-relaţiilor care se stabilesc între celulele şi

moleculele de mai sus pentru a edifica un răspuns imunitar; - cunoaşterea deviaţiilor celulare şi moleculare care apar în bolile cu

substrat imunitar; - cunoaşterea tablourilor clinice ale principalelor clase de boli cu

substrat imunitar: alergii, boli autoimmune, imunodeficienţe; - cunoaşterea principiilor terapiei care se aplică în bolile enumerate

mai sus; - cunoaşterea unor aspecte particulare legate de starea sistemului

imunitar: imunitatea de transplant, imunologia tumorilor;

127

Conţinutul cursului

1. Modalităţi de apărare a organismului. 2. Organele limfoide, celulele sistemului imun. 3. Imunitate specifică. 4. Antigene. 5. Anticorpi – imunoglobuline. 6. Complexul major de histocompstibilitate. 7. Sistemul complementului. 8. Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celule. 9. Mediatori moleculari ai răspunsului imun. 10. Hipersensibilităţi. 11. Imunodeficienţe. 12. Boli autoimune. 13. Boli alergice. 14. Imunologia transplantului şi imunologia tumorilor.

Bibliografie

1. Cristea V, Monica Crişan (sub red.). Curs de Imunologie – Facultatea de Medicină. Ed a-IVa, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2011.

2. Cristea V, Monica Crişan. Imunologie fundamentală. De la molecule la afecţiuni, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004

3. Cristea V, Monica Crişan. Esenţialul în imunologie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004

4. DUMITRAŞCU D. Bolile atopice, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2002.

5. DORU DEJICA Tratat de imunoterapie, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006.

Evaluare

Aprecierea cadrului didactic: 30% Examinare scrisă: 70%

128

IGIENĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Igienă Titularul cursului: Prof. Dr. Monica Popa, Conf. Dr. Valeria Laza,

Conf. Dr. Dana Sîrbu, Conf. Dr. Daniela Curşeu, Şef lucr. Dr. Bogdana Năsui

Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Igienă Codul cursului: MED 3 12 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig.

1 1 -

14 14 -

20 48 2 Ex. scris + ex. practic II 2 2 28 28 30 86 4

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Înţelegerea influenţei mediului înconjurător / a factorilor de mediu asupra sănătăţii umane.

Recunoaşterea surselor de expunere la factorii de mediu cu potenţiale efecte asupra sănătăţii.

Cunoştiinţe şi abilităţi în identificarea şi folosirea informaţiilor despre bolile asociate factorilor de mediu ambiant.

Înţelegerea conceptului de „risc de mediu”, aplicarea lui la nivel individual şi populaţional.

Construirea strategiilor profilactice / intervenţionale.

Obiective specifice:

Identificarea şi clasificarea corectă a pericolelor din mediu pentru sănătatea umană

Evaluarea critică a relaţiei complexe dintre poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei expuse pentru stabilirea unei posibile legături între expunere şi efect.

Abilităţi specifice în realizarea anamnezei de mediu Recomandări adecvate la nivel individual /populaţional pentru

minimizarea riscului pericolelor din mediu asupra sănătăţii Demonstrarea de cunoştinţe solide de nutriţie umană (în termeni de

dietă, alimente şi stare de sănătate).

129

Selectarea şi aplicarea de tehnici / metode folosite în igienă (determinări antropometrice, chestionare, analize statistice, metode de laborator).

Sintetizarea şi interpretarea datelor de evaluare a statusului nutriţional la grupuri şi subgrupuri populaţionale.

Identificarea celor mai adecvate strategii profilactice / intervenţionale pentru probleme nutriţionale specifice la o populaţie.

Conţinutul cursului:

1. Igiena mediului - Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Relaţia dintre schimbările

ecologice globale şi sănătatea umană. - Definirea şi caracterizarea pericolelor din mediu (fizice, chimice,

biologice, mecanice, psihosociale) în relaţie cu starea de sănătate. - Descrierea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor din

mediul înconjurător. - Demonstrarea mecanismelor de bază prin care poluanţii/contaminanţii

din mediu au efecte asupra organismului uman. - Culegere de date şi informaţii privind recunoaşterea, evaluarea,

managementul şi controlul pericolelor din mediu. - Cunoaşterea şi aplicarea strategiilor profilactice şi intervenţionale

pentru comunităţile la risc sau potenţial afectate - Caracterizarea surselor majore de poluare fizică, chimică şi biologică a

apei, aerului, solului. Criterii de calitate ale acestor factori de mediu şi importanţa lor ca determinanţi ai sănătăţii.

- Efecte acute / cronice asupra sănătăţii ale poluării aerului ambiant. - Elemente de patologie hidrică infecţioasă şi neinfecţioasă. - Caracterizarea habitatului uman: identificarea efectelor asupra sănătăţii

date de urbanizare, de condiţiile de locuit / microclimat. Managementul deşeurilor. Poluarea aerului interior: expunere, efecte, control.

2. Igiena alimentaţiei - Cunoaşterea noţiunilor de bază în interpretarea şi aplicarea cerinţelor

nutritive ale omului sănătos şi ale necesarului de alimente la diferite grupe populaţionale.

- Demonstrarea modificării necesarului de nutrienţi pe parcursul etapelor ciclului de viaţă. Selecţia şi aplicarea adecvată a metodelor de evaluare a statusului nutriţional în vederea identificării problemelor nutriţionale la populaţii ţintă.

- Cunoaşterea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi siguranţa produselor alimentare.

- Identificarea pericolelor chimice/biologice rezultate din consumul de alimente contaminate sau ca urmare a tehnicilor de gastrotehnie şi

130

stabilirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor. Toxiinfecţii şi intoxicaţii alimentare.

- Stabilirea măsurilor profilactice şi intervenţionale adecvate, consecutive unor evaluări de risc în colectivităţi. Impactul sistemului HACCP asupra securităţii şi inocuităţii alimentelor.

- Demonstrare de abilităţi pentru realizarea şi diseminarea măsurilor de educaţie în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei la populaţii ţintă.

3. Igiena şcolară - Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de investigare a creşterii şi

dezvoltării copiilor şi tinerilor, la nivelul asistenţei primare a stării de sănătate.

- Analiza şi interpretarea datelor de dezvoltare fizică în relaţie cu ergonomia şcolară.

- Demonstrare de abilităţi în organizarea şi desfăşurarea controlului dezvoltării fizice în colectivităţile şcolare.

Bibliografie:

1. Ionuţ Carmen, Popa Monica, Laza Valeria, S繒bu Dana, Curseu Daniela, Ionuţ R. „Compendiu de igienă”, Ed. Med. Univ. „I.Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004.

2. Popa Monica „Concepte şi tendinţe privind poluarea mediului

絜conjurător – note de curs”, Ed. QuoVadis Cluj-Napoca, 2001. 3. Curşeu Daniela „Curs de igienă spitalicească”, Ed. Med. Univ. „Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007. 4. Popa Monica „Poluarea interioară şi sănătatea umană – expunere,

efecte, control”, Ed. Quo Vadis Cluj-Napoca, 2000. 5. Popa Monica „Apele reziduale din unităţi medico-sanitare – ghid

metodologic”, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006. 6. Sîrbu Dana „Siguranţa alimentelor şi sănătatea umană”, Ed. Med. Univ.

„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007. 7. Curşeu Daniela “Mediul şi sănătatea – optimism sau pesimism?” Ed.

Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.

Evaluare:

Examen scris 70 % Examen practic 30 %

131

ANUL IV

MEDICINĂ INTERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină internă - patologia aparatului digestiv

si patologie metabolică Titularul cursului: Prof. dr. Petru Adrian Mircea, Conf. dr. Lavinia

Comes, Conf. dr. Simona Vălean (pt. linia în limba franceza) Prof. dr. Vasile Andreica Conf. dr. Marcel Tanţău Conf. Dr. Lucaciu Doriana

Departamentul: Medicină internă Disciplina : Medicală I - Medicină internă, cardiologie şi

gastroenterologie Medicală III Medicală V

Codul cursului: MED 4 1 01 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 8 - 20 56 - 140 80 276 10

Ex.practic (caz)+

ex.teoretic (scris)

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii * 2 ore/zi x 5 zile / sapt x 8 sapt = 80 ore

Condiţii preliminare (pre-requisites)

Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Morfopatologie generala, Semiologie, Imunologie, Microbiologie, anatomo-patologie, Farmacologie

Obiective generale

A oferi suportul teoretic şi a cultiva aptitudinile, deprinderile şi atitudinile indispensabile practicării medicinei în domeniul patologiei organelor interne

132

Aprofundarea cunoştinţelor de anatomie, fiziologie, fiziopatologie a aparatului digestiv, insusirea de cunostinţe temeinice asupra patologiei si tratamentului acestor afecţiuni

Dobândirea competenţei în evaluarea pacienţilor, în diagnosticul celor mai frecvente boli şi în stabilirea unei scheme de tratament corespunzător diagnosticului.

Obiective specifice

Cunoaşterea abordării patologiei aparatului digestiv: notiuni de epidemiologie, etiopatogeneză, patologie, dg. pozitiv şi

diferenţial, complicaţii, evoluţie, prognostic şi terapeutică medicală individualizată

Competenţe şi atitudini pe care studenţii trebuie să le aibă după parcurgerea modulului de medicină internă - patologie digestivă şi metabolică realizarea practică a tuturor etapelor obligatorii formularii

diagnosticului : anamneza, ex. fizic, interpretarea datelor clinice (formularea diagnosticului clinic), indicarea si interpretarea explorarilor, formularea diagnosticului

realizarea practica a planului terapeutic, cunoasterea criteriilor de monitorizare a tratamentului abilităţii de comunicare cu pacientul

capacitatea de a se ridica la nivel de sinteză pentru sindroamele care necesită diagnostic şi intervenţie terapeutică promptă

Conţinutul cursului

1. Patologia esofagului; tulburări motorii, boala de reflux gastro-esofagian, cancerul esofagian

2. Gastrite acute si cronice. 3. Ulcer gastric şi duodenal. 4. Stomac operat. 5. Sd. Zollinger-Ellison. 6. Patologia neulceroasă a duodenului. 7. Tumori gastrice benigne şi maligne. 8. Sindromul diareic. 9. Enteropatii. Carenţa dizaharidazică. Boala Whipple 10. Sindrom de malabsorbţie. 11. Parazitoze intestinale. 12. Boli inflamatorii intestinale. 13. Recto-colita hemoragică. 14. Boala Crohn. 15. Diverticuloza colonului. 16. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal.

133

17. Patologie gastrointestinală funcţională (dispepsia funcţională, constipaţia, sindromul de intestin iritabil).

18. Sindroame în patologia hepato-biliară. 19. Bolile colecistului şi căilor biliare 20. Hepatite cronice. 21. Ficatul gras nealcoolic. Ciroze hepatice. 22. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă.

Hemocromatoza. Boala Wilson. 23. Hepatitele toxice şi medicamentoase. Ficatul şi alcoolul. 24. Carcinomul hepatocelular. Complicaţiile cirozelor hepatice.

Encefalopatia hepatică. Sindromul hepatorenal. 25. Hemoragiile digestive superioare variceale şi nevaricealePatologia

tumorală biliară şi hepatică. 26. Pancreatite acute. 27. Pancreatite cronice. 28. Patologia tumorală pancreatică exocrină şi endocrină. 29. Intestinul iritabil. Constipaţia. Diverticuloza colonului 30. Sindromul rectosigmoidian. Polipozele intestinale. Cancerul colorectal 31. Porfirii.

Bibliografie

1. Dumitrascu D, Grigorescu M, Pascu O. Urgente gastroenterologice, 1995.

2. Grigorescu M (sub red.). Note de curs 2009 (vezi Ghiduri de studii, an IV, site UMF).

3. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de gastroenterologie, vol.I-II, Ed. Medicala Nationala 2002.

4. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de hepatologie, Ed. Medicala Nationala 2004.

5. Harrison’s Principles of Internal Medicine, editia 17, Ed. McGraw-Hill 2007 sau precedenta (ed.16, 2004).

6. Harrisons’s Principles of Internal Medicine. Ed. McGraw 2009 7. L. Gherasim. Medicină internă. Ed. Medicală 8. M. Grigorescu. Tratat de hepatologie. Ed. Medicală Naţională, 2004 9. O. Pascu (sub red). Gastroenterologie. Hepatologie. Bazele practicii

clinice. Ed. Med Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2011 10. Pascu O, Grigorescu M, Acalovschi M, Andreica V. Gastroenterologie.

Hepatologie. Bazele practicii clinice. Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca, 2010.

11. Pascu O. (sub red.) Curs de Medicina Interna, Gastroenterologie I-II Tipografia UMF 2003.

134

12. Valean Simona. Cancere digestive. Epidemiologie si factori derisc, strategii de screening si supraveghere. Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", 2011.

Evaluare

Ex. practic oral (50% caz clinic + 10% portofoliu de activitate) Ex. teoretic scris (40%)

135

FARMACOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Farmacologie Clinică anul IV Titularul cursului: Prof. dr. Buzoianu Anca Dana Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică Codul cursului: MED 4 1 02 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 3 - 21 21 - 20 62 3 Ex. Scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Farmacologia generală

Obiective generale:

Însuşirea unui nucleu informaţional privind – farmacologia aparatelor şi a sistemelor

Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.

Obiective specifice:

Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică: principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei

medicamentoase prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al

intercţiunilor medicamentoase aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în

pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu

insuficienţa hepatică şi renală principii de tratament al intoxicaţiilor acute prevenirea erorilor de prescripţie medicală

136

Conţinutul cursului:

1. Farmacologia aparatului digestiv

Medicaţia antiulceroasă.

Antisecretoriile gastrice.

Protectoare ale mucoasei gastrice.

Medicamente active pe Helicobacter pylori

Prokinetice. Antivomitive. Antispastice

Antidiareice.

Laxative şi purgative.

Stimulantele şi substituentele secreţiei gastrice.

Fermenţii pancreatici.

Antiinflamatoarele intestinale.

Coleretice.

Antilitiazice biliare.

Medicaţia bolilor hepatice.

Antivirale utilizate în hepatitele cronice 2. Farmacologia sângelui

Antianemice.

Stimulatori ai hematopoiezei.

Medicaţia anticoagulantă.

Antiagregante plachetare.

Hemostatice şi coagulante

Medicamente fibrinolitice 3. Farmacologia metabolică

Medicamentele hipolipemiante

Tratamentul obezităţii Bibliografie: Pe lângă informaţia prezentată în cadrul cursului se recomandă următoarele surse bibliografice: 1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006. 2. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003. 3. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală,

Bucureşti, 2001 4. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 2nd edition.

Lippincott Williams and Wilkins, 2000. 5. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw

Hill, 2007

137

6. Goodman and Gillman's. Manual of Pharmacology and Therapeutics . McGraw Hill Publishing, 2008

7. Rang HP, Dale MM, et al. Pharmacology, Elsevier Churchill Livingstone, 7th ed. 2012

8. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana - Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011

Evaluare:

Examen scris 70% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%

138

NEFROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Nefrologie Titularul cursului: Prof. dr. Mirela Gherman Căprioară,

Prof. dr. Dan Vlăduţiu, Conf. dr. Costel Spânu Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Nefrologie Codul cursului: MED 4 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 - 4 21 - 28 21 70 3

Examen scris +

examen practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Fiziopatologie, morfopatologie, farmacologie şi semiologie renală

Obiective generale

Transmiterea noţiunilor de bază, teoretice şi practice privind diagnosticul şi tratamentul bolilor renale

Obiective specifice

Transmiterea noţiunilor de bază privind particularităţile de abordare a bolilor renale, a mijloacelor de diagnostic ( inclusiv puncţia biopsie renala) şi a principalelor metode specifice, de tratament inclusiv a celor de supleere renală: hemodializă, dializă peritoneală, transplant renal

Conţinutul cursului

1. Glomerulopatiile 2. Nefropatii tubulointerstiţiale 3. Nefropatii vasculare 4. Nefropatia diabetică, nefropatii ereditare 5. Rinichiul şi sarcina 6. Insuficienţa renală acută 7. Insuficienţa renală cronică

139

8. Metode de substituţie a funcţiei renale: hemodializa, dializa peritoneala, transplantul renal

9. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic 10. Tulburările echilibrului acido-bazic

Bibliografie

1. Gherman Căprioară M: Nefrologie, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1998.

2. Vlăduţiu DS, Spânu C,I Dulău-Florea: Nefrologie pentru examenele de licenţă şi rezidenţiat, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1999:99-118

3. Vladutiu DS. Nefrologie-Teme esentiale in actualitate, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj

4. Harrison, Medicina Interna, Ediţia XIV, XV, XVI 5. Daugirdas JT. Handbook of dialysis, Lippinccot Williams & Wilkins , 2006

Evaluare

Examen scris 60% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%

140

UROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Urologie Titularul cursului: Prof Dr. Mihai Lucan Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Urologie Codul cursului: MED 4 2 04 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 - 4 14 - 28 20 62 2 examen scris

și practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Anatomie, fiziologie, fiziopatologie, imagistică medicală

Obiective generale:

Dobândirea noţiunilor de bază pentru patologia urologică Dobândirea competenţelor în efectuarea de gesturi diagnostice şi

terapeutice de bază în urologie

Obiective specifice:

Implementarea noţiunilor elementare de semiologie şi patologie a aparatului urinar la ambele sexe şi a aparatului genital masculin

Implementarea abordului modern de diagnostic şi tratament în patologia urologică

Însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice de efectuare a manevrelor urologice de bază şi pentru asistenţa de urgenţă

Formarea raţionamentelor clinice pe bază de algoritmi

Conţinutul cursului:

1. Entităţi patologice urologice: progrese tehnologice, chirurgie de vârf, tratamente minim invazive.

2. Litiaza urinară 3. Adenomul şi cancerul de prostată. 4. Infecţiile tractului urinar - nespecifice şi specifice. 5. Malformaţii congenitale ale aparatului uro-genital. 6. Tumorile uroteliale joase şi înalte. 13. Tumorile parenchimului renal

141

14. Urgenţe şi traumatisme ale aparatului urogenital.

Bibliografie:

1. Urologie vol I, coordonator Prof Dr Mihai Lucan in Tratat de chirurgie sub redactia Prof Dr. Irinel Popescu, Editura Academiei Romane, 2008

2. "Bazele Urologiei", L. Ghervan, C.Lucan, Editura Medicala Universitara "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

3. Caiet de lucrări practice pentru studenţi, Litografia UMF "Iuliu Haţieganu" Cluj, 1998

4. Campbell's Urology, Xth edition, 2012 5. Tratat de tehnici chirurgicale Urologice, Editura Infomedica, 2001

Evaluare:

Examen scris 50 % Examen practic 50 %

142

MEDICINA MUNCII ŞI BOLI PROFESIONALE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Medicina muncii Titularul cursului Prof.Dr. Marilena Oargă Departamentul Medicină comunitară Disciplina Medicina muncii Codul cursului MED 4 1 05 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 - 4 14 - 28 - 42 2 Ex. scris

+ ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare -

Obiective generale

Însuşirea unui nucleu informaţional privind relaţia dintre locul de muncă şi starea de sănătate.

Studenţii trebuie să dobândească cunoştinţele de bază în recunoaşterea principalelor afecţiuni profesionale şi a celor mai importante principii terapeutice şi profilactice.

Obiective specifice

Prin orele de curs şi de stagiu clinic se urmăreşte transmiterea către studentul in medicina a informaţiilor absolut necesare in domeniul patologiei profesionale, respectiv a bolilor generate de factori specifici locului de munca. Noţiunile teoretice despre bolile profesionale şi cele legate de profesiune sunt aprofundate în cadrul orelor de stagiu clinic, prin prezentare de cazuri de bolnavi internaţi cu boli profesionale, prezentare de materiale filmate cu diverse condiţii de muncă generatoare de afecţiuni profesionale, modalităţi concrete de diagnostic pozitiv a unei boli profesionale.

Conţinutul cursului

1. Sănătatea ocupaţională, medicina muncii: definiţie şi rolul ei în supravegherea sănătăţii.

2. Boli profesionale respiratorii. 3. Toxicologie profesională.

143

4. Patologie profesională determinată de factori fizici Subcapitole:

Boala profesională şi bolile legate de profesiune. Astmul bronşic profesional. Pneumoconiozele (silicoza, pneumoconioza minerului la cărbune,

azbestoza). Mezoteliomul pleural şi peritoneal. Cancerul profesional. Toxice profesionale (intoxicaţiile profesionale cu: plumb, mercur,

crom, cadmiu, mangan, arsen, solvenţi organici, benzen, nitro şi aminoderivaţi ai hidrocarburilor aromatice policiclice, compuşi cianici, alcool metilic).

Patologia profesională determinată de zgomot. Patologia profesională determinată de vibraţii. Patologia profesională determinată condiţii nefavorabile de

microclimat.

Bibliografie

1. Cazamian P., Traite d' Ergonomie., Ed. Octares Entreprises, Marseille, 1987.

2. Cocârlă A., Medicina Ocupaţională, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009.

3. Cocârlă A., Tefas L., Petran Marilena, Manual de Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2000.

4. Cocârlă A., Bronhopneumopatiile cronice în mediul industrial, vol. I-II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984.

5. Dessoile H., Scherrer J., Truhaut R., Precis de Medecine du Travail., Ed. Masson, Paris, 1984.

6. La Dou Joseph, Occupational Medicine., Ed. Appleton & Lange, Norwalk, Connecticut, 1990.

7. Lauwerys R. Robert, Toxicologie industrielle et intoxications professionnelles, Ed. Massson, Troisieme edition, 2 tirage, Paris, 1992.

8. Manu P., Niculescu T., Practica Medicinii Muncii, Ed. Medicală, Bucureşti. 1978.

9. Merchant James A., Occupational Respiratory Diseases., US Dept. of Health & Human Services, Washington, 1986.

10. Oarga Marilena, Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2006.

11. Parkes Raymond W., Occupational Lung Disorders., Butterworths, London, 1974.

12. Rom William N., Environmental and Occupational Medicine., Ed. Little, Brown & Co, Boston, 1992.

144

13. Zenz Carl, Occupational Medicine. Principles and Practical Applications., Ed. Year Book Medical Publishers, INC, Chicago, 1988.

Evaluare

Ex. scris 75% Ex. practic 25%

145

RADIOLOGIE. APARAT LOCOMOTOR, EXCRETOR ŞI URGENŢE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Radiologie, aparat locomotor, excretor şi urgenţe Titularul cursului: Prof. dr. Silviu Sfrângeu, Prof. dr. Sorin Dudea,

Conf. dr. Stelian Petcu, Şef lucr. dr. Anca Butnaru, Şef l. Dr. Chiorean Angelica, Şef lucr. Dr. Ciurea Anca

Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Radiologie Codul cursului: MED 4 1 06 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 3 - 21 21 - 42 84 3 Ex.scris +

ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Semiologie medicală, Morfopatologie generală

Obiective generale:

Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nucleară,fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.

Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (convenţional

şi imagistic). Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a

algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice

comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.

Obiective specifice:

Recunoaşterea metodei de examinare. Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor. Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea

semnificaţiilor lor.

146

Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice. Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată. Schiţarea unui buletin radiologic.

Conţinutul cursului:

1. Noţiuni elementare de fizică şi tehnică: Structura atomului; Radiaţii corpusculare şi electromagnetice: clasificare, proprietăţi; Razele X: mecanisme de producere, proprietăţi; Tubul de raze X. Structura unui aparat de radiodiagnostic; Tehnici de examinare radiologică convenţională (radioscopie, radioscopie televizata (fluoroscopie), radiografie, tehnici speciale tomografie plană, incidente speciale, angiografie).

2. Noţiuni de fizică şi tehnică a aparaturii imagistice: Imaginea radiologică (scopică şi grafică), imaginea digitală; Ecografia: principii fizice noţiuni principale.; Computer tomografia: principii fizice - noţiuni principale; Rezonanţa magentică nucleară: principii fizice - noţiuni principale; Planul de examinare a unei imagini radiologice.

3. Noţiuni de radiobiologie: Iradierea naturală şi artificială; Efecte biologice ale radiaţiilor ionizante; Boala acută de iradiere noţiuni generale.

4. Noţiunie radioprotecţie: Noţiuni de dozimetrie în S.I.; Iradierea utilă şi inutilă; Noţiuni principale de radioprotecţie populaţională şi profesională; legislaţie.

5. Aparat renal: Tehnici de examinare (UIV, ecografie, CT). Anatomie normală radioimagistică. Sindroame: rinichi mic, rinichi mare, masa renală, obstrucţie, litiaza, malformaţii.

6. Explorare imagistică în patologia unor organe retroperitoneale şi a miculuibazin (suprarenale, adenopatii); Explorarea radioimagistică a vezicii urinare; Explorarea radioimagistică a organelor genitale interne.

7. Aparat locomotor: tehnici de examinare (RX, ecografie, CT, RM); Anatomia radioimagistică a aparatului locomotor; Semiologie radiologică elementară în patologia aparatului locomotor.

8. Semiologie imagistică elementară în patologia aparatului locomotor. Noţiuni elementare despre patologia infecţioasă şi tumorală a aparatului locomotor.

9. Noţiuni elementare despre patologia inflamatorie poliarticulară. Procese degenerative ale aparatului locomotor. Patologie locomotorie specifică varstei copilului (rahitism, DDS).

10. Urgenţe medico-chirurgicale: abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; e) corpi straini.

147

11. Noţiuni recapitulative şi de integrare prin algoritmi de indicaţii a tehnicilor de examinare radio-imagistice.

Bibliografie:

1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983.

2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomagraphy. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.

University Press, 2006. 5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie

clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.

Evaluare:

Examen scris: 50% Examen practic: 50%

din care: Recunoaştere de imagini patologice, scris 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic 20%

Examenul este susţinut în faţa unei comisii comune alcătuite din cadre didactice ale disciplinelor Radiologie şi Imagistică Medicală. Proba teoretică constă în 30 întrebări din tematica de Radiologie şi 20 întrebări din tematica de Imagistică Medicală. Proba de interpretare de imaginii constă din proiectarea a 10 imagini cu modificări patologice din tematica studiată: 6 imagini din tematica aferentă disciplinei de Radiologie şi 4 imagini din tematica aferentă disciplinei de Imagistică Medicală. Proba de caz clinic se va desfăşura în faţa unei comisii mixte compusă din 2 membri, 1 cadru didactic al disciplinei de Radiologie şi 1 cadru didactic al disciplinei de Imagistică Medicală.

148

IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Imagistica Medicală a Tubului Digestiv şi a

Glandelor Anexe Titularul cursului: Prof.dr. Radu Badea Departament: Specialităţi Chirurgicale Disciplina: Imagistică Medicală Codul cursului: MED 4 1 06 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 14 14 - - 28 2 modul

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Prerechizite utile sunt cunoştinţele din Semiologie medicală şi Morfopatologie generală.

Obiective generale

informarea şi familiarizarea studenţilor cu mijloacele de diagnostic imagistic modern, folosite pentru depistarea precoce, caracterizarea, evaluarea afecţiunilor acute şi cronice ale abdomenului, centrat pe patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe

inducerea modului de gândire integrat clinic şi imagistic înţelegerea indicaţiilor individuale şi colective a diferitelor tehnici

diagnostice, centrat pe patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe înţelegerea modului de discriminare a diferitelor tehnici imagistice, în

funcţie de particularităţile fiecăreia înţelegerea noutăţilor tehnologice în domeniul imagistic şi a

perspectivelor diagnosticului imagistic, centrat pe patologia digestivă şi a glandelor anexe

Obiective specifice

La sfarsitul cursului studentii vor trebui să cunoască: principalele tehnici imagistice utilizate in practica medicală (centrat pe

patologia abdomenului, cu precadere tub digestiv si glande anexe) indicatiile si limitarile acestora riscurile la care sunt expusi pacientii in momentul efectuarii

procedurilor specifice

149

criterii clinice pe baza carora se vor indica procedurile diagnostice, cu imagini

criterii si modalitati de selectare a metodei de diagnostic, in raport cu specificul si severitatea suferintei

modalitati de combinare a metodelor imagistice pentru a ajunge la diagnosticul corect

importanta folosirii imagisticii in raport de acuzele pacientului, valoarea si limitele

importanta folosirii metodelor imagistice in urmarirea afectiunilor cronice si detectarea fazelor acute

pregatirea pacientului pentru realizarea in bune conditii a investigatiei, si ce materiale consumabile sunt necesare pentru atingerea scopului propus

La sfarsitul lucrarilor practice studentii vor trebui să cunoască: identificarea fiecarei proceduri imagistice folosite in functie de tipul de

imagine identificarea regiunii anatomice explorate prin fiecare tip de

investigatie imagistica recunoasterea organelor normale recunoasterea principalelor suferinte ale tubului digestiv si ale

glandelor anexe prin fiecare tip de explorare imagistica specifica organelor respective

identificarea complicatiilor si formularea prognosticului structurarea unui diagnostic clinic in care imaginile specifice sa fie

integrate ca parte a explorarii clinice

Conţinutul cursului

1. Radiologia convenţională a tubului digestiv. Tehnici şi proceduri. Boala ulceroasă. Tumori digestive. Boli inflamatorii intestinale

2. Ecografia ficatului şi căilor biliare. Proceduri de examinare. Ecografie normală. Sindroame ecografice. Hepatopatii difuze (acute, cronice). Sindromul de hipertensiune portală. Tumori hepatice (primare, metastatice, benigne, maligne). Abcesul hepatic. Boala litiazică (veziculară, a căilor biliare). Colecistita acută. Sindromul icteric. Alte afecţiuni biliare (colecistoze, tumori biliare)

3. Ecografia pancreasului. Aspect normal. Pancreatita acută. Pancreatita cronică. Tumori pancreatice (chistice, solide).

4. Ecografia tubului digestiv şi a seroasei peritoneale. Ecografia normală (extern, ecoendoscopic). Tumori ale tubului digestiv. Inflamaţii (apendicita acută, boli inflamatorii intestinale). Urgenţe digestive (ocluzii, infarct intestino – mezenteric).

150

5. Ecografia peritoneului. Aspect normal. Colecţii difuze şi circumscrise. Ascita

6. Ecografia pancreasului (imagini discutate, comentate) 7. Computertomografia în patologia abdominală. Aspect normal.

Proceduri specifice de examinare. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită)

8. Rezonanţa magnetică în patologia abdominală. Proceduri de examinare. Aspect normal. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită)

9. Medicina nucleară. Generalitati: radioizotopi, aparatura de explorare scintigrafica, formarea imaginii, tehnici de achizitie

10. Medicina nucleara. Aplicatii in patologia abdominala: explorarea tubului digestiv si a glandelor anexe – scintigrafia hepato-splenica, a glandelor salivare, esofagiana, tumori, explorarea singerarilor intestinale si a diverticulilor Meckel

Bibliografie

Pentru Curs 1 A. Obligatorie: 1. Ioan Muresan. Diagnosticul Radiologic si Imagistic al Afectiunilor

Tubului Digestiv. Editura Sincron 2004 B. Facultativa: 2. David Sutton. Section 3: Abdomen and Gastrointestinal tract. In:

Textbook of Radiology and Imaging, Seventh Edition, Elsevier Science Ltd 2003, p. 533-823

3. Mircea Buruian. Radiologie – Manual Practic. Imprimeria de Vest R.A. Oradea, 1998

4. Rachel Fierro, Jenny Werner. Enteroclysis: What Is It & Why Do We Do It? 2005. On: http://www.radiographicceu.com/article18.html

5. Umschaden H.W., Szolas D., Gasser J., Umschaden M., Hasselbach H. „Small bowel diseases: comparison of MR enteroclysis with conventional enteroclysis and surgical findings“ Radiology 2000; 215:717-725

6. Ajaj W., Goehde S.C., Schneemann H., Ruehm S. G., Debatin J.F., Lauenstein T.C. „Oral contrast agents for small bowel MRI: Comparison of different additives to optimize bowel distention” Eur Radiol 2004;14:458-464

Pentru Curs 2 si 3 Explorarea ecografica a ficatului

151

1. Badea R. Ficatul.In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000, 105 – 175

2. Mircea PA. Ecografia cailor biliare. In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 2000, 211 – 236

3. Zwiebel W. Vascular Disorders of the Liver. In: Zwiebel WJ. Introduction to Vascular Ultrasonography. W.b.Saunders Co. 2000, 431 – 454

4. Bleck JS. Nonparasitic Cysts. In: Gebel M. Ultrasound in Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena. 2000, 56 – 58

5. Gebel. Hepatic Hemangioma. In: Gebel M. Ultrasound in Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena. 2000, 68 – 69

Explorarea ecografica a colecistului si cailor biliare 1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie

Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 2. Mittelstaedt CA. Ultrasound. Evaluation of the Billiary System. Yamada

T, Alpers DH, Owyang C, Powell DW, Silverstein FE. Textbook of Gastroenterology. Volume Two. J.B.Lippincott Company, Philadelphia, 1991, 2328 - 2332.

Explorarea ecografica a pancreasului 1. Badea R. Pancreasul. In: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F.

Ultrasonografie clinica (vol.I), Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 2. Badea R. Ecografia transabdominala cu contrast in suferintele

pancreasului. O procedură noua in curs de validare. In: Mircea Beuran, Mircea Grigorescu (sub coord.) Actualitati medico-chirurgicale in patologia digestiva. Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2010

3. Badea R. Imaging techniques efficiency in pancreatic diseases diagnosis. In: Barbu ST, Åke Andrén-Sandberg (eds). Pancreatic diseases in 2008. What are the burning issues? Editura Casa Cărţii de Stiinţă Cluj-Napoca, 2008, p. 41 – 49

4. Badea R. Diagnosticul ultrasonografic al pancreatitei cronice. In: Beuran M, Grigorescu M, Pascu O. (sub coord.). Actualitati in patologia pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2005, p. 177 – 186

5. Badea R. Ultrasonografia in diagnosticul si stadializarea pancreatitei acute. In: Beuran M, Grigorescu M, Pascu O. Actualitati in patologia pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2005, p. 17 – 31

Ecografia tubului digestive

152

1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000

Ecografia Peritoneului. Colectii difuze si circumscrise. Ascita 1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie

Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 2. 2.Abdominal Wall/Peritoneal Cavity. In: Diagnostic Imaging. Ultrasound.

Ahuja A, Griffith JF, Wong KT şi colab (ed). AMIRSYS, Salt Lake City, Utah, USA, 2007

Pentru Curs 4 6. Baron RL, Oliver JH, Dodd GD III, Nalesnik M,Holbert BL, Carr B.

Hepatocellular carcinoma: evaluation with biphasic contrast enhanced helicalCT. Radiology 1996;199:505–511

7. Oliver JH, Baron RL. Helical biphasic contrast enhanced CT of the liver: technique, indications, interpretations, and pitfalls. Radiology 1996;201:1–14.

8. van Leeuwen DJ, Reeders JWAJ. Primary sclerosing cholangitis and cholangiocarcinoma as a diagnostic and therapeutic dilemma. Ann Oncol 1999;4:89 -93.

9. Campbell WL, Ferris JV, Holbert BL, Thaete FL, Baron RL. Biliary tract carcinoma complicating primary sclerosing cholangitis: evaluation with CT, cholangiography, US, and MR imaging. Radiology 1998;207:41 -50.

10. Tillich M, Mischinger HJ, Preisegger KH, Rabl H, Szolar DH. Multiphasic helical CT in diagnosis and staging of hilar cholangiocarcinoma. AJR 1998;171:651 -658.

15. Bluemke DA, Cameron JL, Hruban RH, et al. Potentially resectable pancreatic adenocarcinoma: spiral CT assessment with surgical and pathological correlation. Radiology 1995; 197:381-385.

16. Hollett MD, Jorgensen MJ, Jeffrey RB, Jr. Quantitative evaluation of pancreatic enhancement during dual-phase helical CT. Radiology 1995; 195:359-361.

17. Bonaldi VM, Bret PM, Atri M, Garcia P, Reinhold CA. Comparison of two injection protocols using helical and dynamic acquisitions in CT examinations of the pancreas. AJR Am J Roentgenol 1996; 167:49-55.

18. Graf O, Boland GW, Warshaw AL, et al. Arterial versus portal venous helical CT for revealing pancreatic adenocarcinoma: conspicuity of tumor and critical vascular anatomy. AJR Am J Roentgenol 1997; 169:119-123.

19. Horton KM, Eng J, Fishman EK. Normal enhancement of the small bowel: evaluation with spiral CT. J Comput Assist Tomogr 2000; 24: 67-71.

153

20. Horton KM, Fishman EK. Helical CT of the stomach: evaluation with water as an oral contrast agent. AJR Am J Roentgenol 1998; 171: 1373- 1376.

21. Matsuoka Y, Masumoto T, Koga H, et al. Positive and negative oral contrast agents for combined abdominal and pelvic helical CT: first iodinated agent and second water. Radiat Med 2000; 18: 213-216.

22. Lee DH. Two-dimensional and three-dimensional imaging of gastric tumors using spiral CT. Abdom Imaging 2000; 25: 1-6.

23. 14.Fishman EK, Urban BA, Hruban RH. CT of the stomach: spectrum of disease. RadioGraphics 1996; 16: 1035-1054.

24. 15.Mani NB, Suri S, Gupta S, Wig JD. Two-phase dynamic contrast-enhanced computed tomography with water-filling method for staging gastric cancer. Clin Imaging 2001; 25: 38-43.

25. 16.Meyers MA. Distribution of intra-abdominal malignant seeding: dependency on dynamics of flow of ascitic fluid. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med 1973; 119:198-206.

18. Rosse C, Gaddum-Rosse P. The abdomen in general. In: Rosse C, Gaddum-Rosse P, eds. Hollinshead’s textbook of anatomy. 5th ed. Philadelphia, Pa: Lippincott-Raven, 1997; 515-547.

19. Meyers MA. The spread and localization of acute intraperitoneal effusions. Radiology 1970; 95:547-554.

Pentru Curs 5 1. Linez G. MRI in clinical practice. Springer London Ltd, 2006 2. Knake J. "Abdominal MRI: The role of dynamic scanning techniques in

hepatic, renal, and pancreatic disease". Applied Radiology 2002; 31; 6: 87-95

3. Semelka RC. "Dynamic Contrast-Enhanced MRI of the Liver and Pancreas". Applied Radiology 2002; 31; 9: 37-43

4. SP Kalva, Blake MA, Sahani DV. "MR contrast agents". Applied Radiology 2006; 35; 1: 18-27

5. Grazioli L, Morana G, Baron RL. "MRI Contrast for the New Millennium: Contrast-Enhanced MR Imaging of Liver Masses". Applied Radiology 2003; 32; 4: 101-126

6. Olivia MR, Mortele KJ, Erturk SM, Ros PR. "Magnetic resonance imaging of the pancreas". Applied Radiology 2006; 35; 2: 7-24

7. Sutton D (Eeditor). Textbook of Radiology and Imaging, Vol 1. 7-th Edition. Churchill Livingstone 2003

8. Maglinte DDT, Siegelman ES, Kelvin FM, "MR Enteroclysis: The Future of Small-Bowel Imaging? " Radiology 2000; 215:639–641

9. Lauenstein TC, Schneemann H, Vogt FM, Herborn CU, Ruhm SG, Debatin JF. "Optimization of Oral Contrast Agents for MR Imaging of the Small Bowel". Radiology 2003; 228:279–283

154

10. Dunphy T. "Magnetic resonance imaging of focal liver lesions". Applied Radiology 2001; 30; 4: 64-74

11. Lee JKT, Sagel SS, Stanley RJ, Heiken JP. Computed Body Tomography with MRI correlation, Vol 1-2. 4-th Edition. Lippincott Willwams & Wilkins 2006

12. Bydder GM. "Clinical Applications of Gadolinium-DTPA." In Magnetic Resonance Imaging,ed. by. Stark DD and Bradley WG. Mosby Co., St. Louis, MO 1988

13. Westbrook C, Roth C. MRI in practice. 3-rd Edition. Blackwell Science Ltd 2005

14. Westbrook C. Handbook of MRI technique. 2-nd Edition. Blackwell Science Ltd 2003

15. Hornak JP. The Basics of MRI. http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Pentru Curs 6 si 7 1. Ghid de utilizare a tehnicilor scintigrafice Andries G si colab. Ed.

Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca 2006, ISBN 973 – 693 –175 -7

2. Imagistica scintigrafica Codorean I.. Ed. Militara 2001 ISBN 973 –32 –0594 –x

3. Imaginea scintigrafica in practica clinica Codorean I.. Ed. „Militara” Bucuresti 1985

4. Diagnostic Nuclear Medicine Sandler M , Coleman R, Wackers F,Patton J, Gottschalk A, Hoffer P, Williams & Wilkins, USA 1996

5. Uroradiologie, S.Petcu, V.Popita, G.Andries, I.Coman, A.Iancu, C.Fulea, S.Rambu Ed. Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”Cluj-Napoca 1999, ISBN 973-8019-09-5

6. Radiologie-Imagistica A.Valeanu, A.Cacuci, G.Kacso, S.Baciu, V.Popita, C.Mos, G.Andries, Ed.GRAFNET Oradea 2008,ISBN 978-973-88497-4-7

7. Practical Nuclear Medicine, Sharp P si colab, SPRINGER UK 2005, ISBN-10: 1-85233-875-X

8. Diagnostic Nuclear Medicine, Schiepers C si colab,SPRINGER USA 2006, ISBN 3-540-42309-5

9. Nuclear Cardiology: The Basics, Wackers F, Bruni W, Zaret B, HUMANA PRESS USA 2004, ISBN 0-89603-983-8

10. Pediatric Nuclear Medicine/PET, Third Edition, Treves S, SPRINGER USA 2007, ISBN-10: 0-387-32321-X

11. European Association of Nuclear Medicine www.eanm.org/guidelines 12. http://www.nuc.ucla.edu/ 13. http://www.nuclearmedicine.org.uk

155

Evaluare

Probă teoretică: scris 50% Probă practică: scris 30%

oral 20% (probă de caz clinic)

Modalitatea de examinare. Examenul se susţine la sfârşitul modulului, în conformitate cu prevederile regulamentului de examinare al studenţilor aflat în vigoare. Examenul este comun cu Disciplina de Radiologie, fiind susţinut în faţa unei comisii, alcătuită din cadre didactice ale Disciplinelor de Radiologie şi de Imagistică Medicală.

156

HEMATOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Hematologie Titularul cursului Conf Dr Anca Bojan, Conf. Dr. Andrei Cucuianu,

Asist. Dr. Laura Urian Departamentul Oncologie Disciplina Hematologie Codul cursului MED 4 1 07 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 21 14 - 22 50 2 Ex. Scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiții preliminare

Fiziologie, Genetică, Biologie celulară, Semiologie

Obiective generale

orientare diagnostica in cadrul marilor sindroame hematologice: anemic, hemoragipar, splenomegalic, ganglionar, etc.

cunoasterea etiopatogenezei, diagnosticului, complicatiilor si tratamentului celor mai intalnite afectiuni hematologice

Obiective specifice

precizarea particularitatilor examenului clinic si de laborator pentru pacientii cu afectiuni hematologice

prezentarea sindroamelor mieloproliferative cu problemele de diagnostic si tratament

prezentarea sindroamelor limfoproliferative orientarea diagnostica in cadrul sindromului anemic, hemoragipar cunoasterea problemelor legate de transfuzia de sange si produse de

sange cunoasterea sindroamelor mielodisplazice si a aplaziei medulare cunoasterea unor aspecte generale legate de transplantul medular

157

Conţinutul cursului

Curs 1 – 3 h 1. Hematopoieza normala si explorarea acesteia 2. Sindromul mieloproliferativ cronic: Leucemia granulocitara cronica,

Policitemia Vera, Trombocitemia esentiala, Metaplazia Mieloida cu Mielofibroza

Curs 2 – 3 h 1. Sindromul anemic: generalitati. 2. Anemii microcitare hipocrome 3. Anemii macrocitare 4. Anemii normocitare normocrome

Curs 3 – 3 h 1. Leucemii acute, Anemia Aplastica, Sindroamele mielodisplazice:

etiopatogeneza, clasificare, diagnostic, prognostic, tratament Curs 4 – 3 h 1. Leucemia limfatica cronica etiopatogeneza, fiziopatologie, clasificare,

criterii de diagnostic, tratament. 2. Gamapatiile monoclonale: fiziopatologie, clasificare, criterii de

diagnostic, tratament Curs 5 – 3 h 1. Limfoamele maligne: clasificare, patogeneza, morfologie, stadializare,

prognostic, tratament 2. Boala Hodgkin 3. Limfomul non Hodgkin

Curs 6 – 3 h 1. Anomalii ale hemostazei: fiziopatologie, explorare, principii de

tratament 2. Anomalii ale hemostazei primare 3. Anomalii ale coagularii

Curs 7 – 3 h 1. Transfuzia sanguina: generalitati, grupele sanguine, antigenele

leucocitare si trombocitare, indicatiile si complicatiile transfuziilor.Transplantul autolog si alogenic de celule stem periferice si de maduva osoasa

Bibliografie

1. L. Petrov, A. Cucuianu, Anca Ghiurt - Manual de hematologie clinica, Ed. Casa Cartii de Stiinta, editia 1996, 1997, 1998, 2000, 2009.

2. Prof. Dr. D. Colita - Medicina interna - Hematologie clinica, vol. I sub redactia Radu Paun, Editura medicala, Buc. 1998.

158

3. M. Wintrobe - Clinical Hematology, Lea & Feboiger, Philadelphia, London, 1999.

4. Andrei Cucuianu, Mihnea Zdrenghea, Steve Johnson, Mariana Patiu, Calin Coldea, Bogdan Fetica – Manual of Clinical Hematology. Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2008, 2011

Evaluare

Examen scris 90% Portofoliu de activitate 10%

159

CHIRURGIE GENERALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie generală Titularul cursului: Conf. dr. Iancu Cornel Departamentul: Chirurgie Disciplina: Chirurgie III Codul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 8 - 20 56 - 140

- 196 12 Ex. Scris

+ ex. Practic + ex. oral

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Anatomie, Morfopatologie generală

Obiective generale:

Însuşirea modului de abordare a pacientului cu patologie chirurgicală abdominală şi digestivă.

Coroborarea tabloului clinic şi datelor paraclinice pentru obţinerea diagnosticului corect urmat de aplicarea principiilor de tratament chirurgical

Obiective specifice:

Învăţarea în succesiune logică a elementelor de diagnostic şi tratament chirurgical corespunzătoare sindroamelor şi afecţiunilor abordate: - scurt rapel anatomic - elemente de fiziopatologie - investigaţii specifice - diagnostic pozitiv şi diferenţial - principii de pregătire preoperatorie - recomandări de tratament conservativ şi/sau chirurgical - principiile tratamentului chirurgical specific - elemente selective de tehnică chirurgicală - parametri de urmărit postoperator - recomandări specifice la externare

160

Conţinutul cursului:

1. Patologia esofagiană benignă şi malignă 2. Patologia gastrică şi duodenală benignă 3. Patologia gastrică şi duodenală şi malignă 4. Litiaza biliară şi complicaţiile sale 5. Icterul mecanic şi cancerul pancreatic 6. Pancreatita acută şi cronică 7. Patologia colo-rectală benignă şi malignă 8. Patologia apendicelui şi intestinului subţire 9. Patologia hepatică 10. Patologia splenică 11. Ocluzia intestinală 12. Infarctul intestino-mezenteric 13. Traumatismele abdominale 14. Peritonitele 15. Elemente de transplantologie 16. Politraumatismele 17. Patologia perianală 18. Introducere în chirurgia laparoscopică 19. Tratamentul adjuvant şi neoadjuvant în neoplaziile digestive

Bibliografie:

1. Schwartz S.I., Shires G. - „Schwartz – principiile chirurgiei”, Ed. Teora 2. Angelescu N., Popa Fl., - Caiete de tehnici chirurgicale, ed. Medicală 3. Robert M. Zollinger Jr, Robert M. Zollinger Sr. – Atlas de tehnici

chirurgicale, Ed. Lider 4. Tratat de patologie chirurgicală, sub redacţia Angelescu N.,Ed.

Medicală, Bucureşti, 2003 5. Vlad L. – Patologie chirurgicală, Ed. UMF 2003 6. Book des ECN, sub redacţia Laurent Karila, UMF Cluj, 2011 7. Hepato-Gastroenterologie. Chirurgie viscerale, sub redacţia J.D.

Zeitoun, J. Lefevre, A. Chrzssostalis, 2010

Evaluare:

Examen scris 25% Examen practic 25% Examen oral 50%

161

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie Oncologică Titularul cursului: Conf.dr. Alexandru IRIMIE Departamentul: Oncologie Disciplina: Chirurgie şi Ginecologie Oncologică Codul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1 - 2 7 - 14 - 21 Fişă

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe solide de anatomie şi fiziologie

Obiective generale:

Asimilarea elementelor şi principiilor Propedeuticii şi Semiologiei Chirurgicale

Introducerea noţiunilor fundamentale de patologie chirurgicală în Chirurgia Generală

Corelarea temelor acestui curs cu noţiunile şi temele cursurilor clinice introductive din anul 3: Fiziopatologie, Semiologie Medicală şi Imunopatologie

Introducerea noilor elemente de comportament therapeutic şi investigaţii paraclinice, indispensabile înţelegerii noţiunilor de Patologie Chirurgicală.

Observarea şi ilustrarea elementelor specifice de Semiologie şi Patologie Chirurgicală, prin studii de caz şi exerciţii de „Problem-based-learning”

Formarea unui vocabular medico-chirurgical clinic.

Obiective specifice:

implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: ale ţesuturilor cutanate şi moi

recunoaşterea diverselor semne clinice în patologia glandei mamare şi a tiroidei; diagnostic diferenţiat şi tratament.

162

Conţinutul cursului:

1. Cancerul mamar 2. Cancerul tiroidian 3. Cancerele cutanate 4. Cancerele genitale

Bibliografie: 1. Lazăr Ş. L, Mureşan M. A., Rancea A. C., Eniu D.T, Semiologie şi

Patologie Chirurgicală (vol. I, II), ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1997. 2. Andercou A., Galea F., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Ciuce C., Gherman I.,

Strâmbu C., Pintea D., Demco D., Mircioiu D., Propedeutică Chirurgicală, ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2000.

3. Popescu I. (sub redacţia), Tratat de Chirurgie – vol. 8 – partea 1a şi 1b, ed. Academiei Române, Bucureşti, 2008.

4. Andercou A., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Galea F., Semiologie şi patologie chirurgicală, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009.

5. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Principles Of Surgery – 7th ed, McGraw-Hill, New York, 2004.

Evaluare:

Formular disponibil la: http://cv.umfcluj.ro/ghidstudiu/uploaded/ghiduri/ghid292.pdf

163

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Urgenţe în chirurgie cardiovasculară Titularul cursului: Conf. Dr. Traian Scridon Departamentul: Chirurgie cardiovasculară şi toracică Disciplina: Chirurgie cardiovasculară Codul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1 2 - 7 14 - - 21 examen

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Familiarizarea studenţilor cu patologia cardiovasculară şi toracică, cu atitudinea practică în caz de urgenţe majore cardiotoracice.

Obiective specifice:

Urgenţe

Conţinutul cursului:

1. Cardiopatia ischemică 2. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic 3. Valvulopatiile 4. Complicatiile protezarilor valvulare 5. Pericardite acute. 6. Tamponada cardiaca 7. Edemul pulmonar acut 8. Disectia acuta de aorta 9. Anevrsimul de aorta 10. Anevrsiemele arteriale periferice 11. Ischemia acuta periferaica 12. Ischemia critica 13. Patologia arterei carotidiene. AVC ischemic 14. Tromboflebitele profunde 15. Ischemia mezenterica 16. Traumatismele toracice

164

17. Traumatismele cordului 18. Tumori cardiace şi bromhopulmonare.

Bibliografie:

1. Tratat de patologie chirurgicala cardiovasculara, vol. 1 si 2 – Socoteanu,

Ed. Medicala – Bucuresti 2007

2. Cardiac Surgery in the Adults – Edmunds – Mc Graw Hill, 1997

3. Vascular Surgery , vol 1si 2 – Rutherford, Saunders Company, 2000

4. Arteriopatia cronica periferica – A. Mironiuc, S. Radulescu, A. Molnar,

Risoprint, Cluj-Napoca, 2002

5. Bolile Venelor – T. Scridon, A. Molnar, S. Radulescu, Editura Info

Medica, Bucuresti

Evaluare: Test grilă

165

CHIRURGIE PLASTICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Chirurgie plastică Titularul cursului Prof. dr. Alexandru Georgescu Departamentul Specialităţi chirurgicale Disciplina Chirurgie plastică şi reparatorie Codul cursului MED 4 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1 - 1 7 - 7 20 34 Examen

scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Promovat: anatomie, fiziopatologie, ortopedie, chirurgie generală, radiologie

Obiective generale

Studenţii trebuie să ştie complexitatea patologiei de chirurgie plastică, care reuneşte traumatologie, chirurgia mâinii, malformaţii, arsuri, tumori, patologie neurologică, etc, pentru a putea să o recunoască, să acorde primul ajutor în urgenţă, fără să facă gesturi contraindicate şi să poată direcţiona corect cazul către specialist.

Obiective specifice

principii de tratament in traumatologie principii de tratament in chirurgia mainii principii de pansament si atelare principii de tratament in replantare/revascularizare principii de tratament in arsuri, degeraturi principii de microchirurgie principii de chirurgie estetica

Conţinutul cursului

1. Pielea si vascularizatia cutanata. 2. Cicatrizarea. 3. Tratamentul plagilor simple.

166

4. Tratamentul plagilor complexe, cu lezarea structurilor anatomice majore si defecte de parti moi +/-os.

5. Modalitati de acoperire a defectelor simple si complexe de parti moi. 6. Grefele de piele. 7. Lambourile locale, regionale, la distanta, libere. 8. Lambourile musculare. 9. Lambourile pe perforante. 10. Replantari. 11. Revascularizari. 12. Arsurile: etiologie, fiziopatologie, estimarea suprafetei arse, estimarea

profunzimii arsurii, tratamentul general si local al arsurilor; arsurile chimice; arsurile electrice.

13. Degeraturile

Bibliografie

1. V. Georgescu - Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. I, Ed. Quo Vadis, Cluj Napoca, 1999

2. A. V. Georgescu - Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. II, Ed. Echinox, Cluj Napoca, 2002

3. Green D., Hotchkiss RN., Pederson WC - Green’s Operative Hand Surgery –Ed. Churchill Livingstone

4. Georgescu A, Matei I, Ardelean F, Capota I. Microsurgical nonmicrovascular flaps in forearm and hand reconstruction. Microsurgery 2007;27(5):384-394.

5. Blondeel PN, Morris SF, Hallock GG, Neligan PC, editors. Perforator flaps: Anatomy, technique & clinical applications. St. Louis, Missouri: Quality Medical Publishing, Inc; 2006

6. Taylor GI, Palmer JH. The vascular territories (angiosomes) of the body: experimental study and clinical applications. British Journal of Plastic Surgery 1987;40:113-141.

7. Papilian V. - Anatomia omului, vol. I, II, ed. a 6-a, Ed. Didactică şi Pedagogică Buc., 1982

8. Ranga V. - Anatomia omului. Membrele, Ed. Cerna Buc. 1993 9. N. Angelescu - Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Buc.

Evaluare

Examen scris

167

CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie maxilo-facială Titularul cursului: Conf. dr. Lucia Hurubeanu Departamentul: Chirurgie cranio-maxilo-facială şi urgenţe în

Medicina Dentară Disciplina: Chirurgie maxilo-facială Codul cursului: MED 4 2 09 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 2 - 14 14 - - 28 2 Examen

scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe legate de anatomia si fiziologia corpului uman

Obiective generale:

Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice ale diagnosticului şi terapiei în

rezolvarea diferitelor urgenţe

Obiective specifice:

Cursul oferă studenţilor anului IV Medicină Generală ai Facultăţii de Medicină Generală noţiunile teoretice legate de patologia din sfera orală şi maxilofacială.

Lucrările practice au ca obiectiv dobândirea de aptitudini necesare pentru stabilirea diagnosticelor şi a mijloacelor terapeutice aplicabile în patologia orală şi maxilo-facială.

Conţinutul cursului:

Capitole majore: 1. Examenul obiectiv în chirurgia maxilo-facială. 2. Patologia erupţiei dentare. 3. Traumatismele dento-maxilo-faciale. 4. Infecţiile oro-maxilo-faciale. 5. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. 6. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.

168

7. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial. 8. Patologia glandelor salivare. 9. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale. 10. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare şi nevralgia trigeminală. Subcapitole: 1. Particularităţile examenului obiectiv în chirurgia maxilo-facială.

Patologia erupţiei dentare. 2. Traumatismele dento-maxilo-faciale: plăgile părţilor moi oro-faciale;

traumatismele dento-parodontale; fracturile masivului facial; politraumatisme.

3. Infecţiile oro-maxilo-faciale: infecţiile părţilor moi perimaxilare, abcesele lojilor superficiale şi a celor profunde; infecţiile nespecifice şi specifice ale oaselor maxilare.

4. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. Etiopatogenie, semne clinice, diagnostic şi tratament.

5. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial. Aspect clinic, conduită terapeutică. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial. Aspect clinic, conduită terapeutică.

6. Patologia glandelor salivare. Metode de investigare ale glandelor salivare. Plagile şi fistulele glandelor salivare. Litiaza salivară. Tumorile glandelor salivare. Sialoze.

7. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare şi nevralgia trigeminala.

Bibliografie:

1. Burlibasa Corneliu, CHIRURGIE ORALA SI MAXILOFACIALA, Editura Medicala, Bucuresti, 1999;

2. Alexandru Rotaru, Grigore Baciut, Horatiu Rotaru, CHIRURGIE MAXILO-FACIALA, Vol. I si Vol. II, Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj- Napoca, 2003.

3. Lucia Hurubeanu, STOMATOLOGIE SI CHIRURGIE ORO - MAXILOFACIALA. Editura Medicala Universitara”Iuliu Hatieganu” Cluj – Napoca 2002, ISBN 973 – 8385 – 01 – 6

4. Bucur A. & all, “Compendiu de Chirurgie oro-maxilo-faciala” vol. I Q Med Publishing, 2009

Evaluare:

Examen scris – lucrare scrisă cu subiecte tip grilă 100% din nota finală

169

ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Ortopedie şi Traumatologie Titularul cursului: Prof. Dr. Dan Lucaciu,

Conf. Dr. Gheorghe Tomoaia Departament: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Ortopedie-Traumatologie Codul cursului: MED 4 2 10 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 - 4 14 - 28 28 70 2 Ex. scris

+ ex. practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Anatomie, semiologie

Obiective generale

Însuşirea unor noţiuni teoretice şi practice asupra patologiei traumatice şi netraumatice ale aparatului locomotor.

Obiective specifice

Acumularea unor principii de bază în recunoaşterea şi tratarea afecţiunilor ortopedice.

Acumularea de noţiuni teoretice şi practice în vederea rezolvării celor mai frecvente leziuni traumatice ale sistemului osteo-articular (entorse de gleznă, luxaţii de umăr etc).

Stabilirea conduitei terapeutice de urmat în cazul fracturilor deschise sau a pacienţilor politraumatizaţi.

Cunoaşterea patologiei inflamatorii şi tumorale a aparatului osteoarticular precum şi principii de tratament.

Conţinutul cursului

1. Istoricul disciplinei. 2. Formarea calusului. 3. Noţiuni generale de traumatologie osteo-articulară: fracturi, fractura

deschisă, luxaţii, entorse, plăgi articulare, sindromul compartimental şi contractura ischemică Volkmann, algoneurodistrofia.

170

4. Traumatologia centurii scapulare şi a braţului. 5. Traumatologia cotului, antebraţului şi mâinii. 6. Traumatologia coloanei vertebrale, bazinului şi şoldului. 7. Traumatologia coapsei şi genunchiului. 8. Traumatologia gambei şi piciorului. 9. Tumorile osoase şi infecţiile aparatului osteoarticular. 10. Artrozele

Bibliografie

1. Campbell’s Operative Orthopedics, Canale TS (ed,), Mosby Year Book, St.Louis, 1998.

2. Clinical Orthopedic Examination, McRae R, Churchill Livingstone, New York, 1990.

3. Curs de traumatologie osteoarticulară, Tomoaia Gheorghe, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 1999.

4. Ortopedie – curs pentru studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Lucaciu D, Cluj-Napoca, 2000.

5. Ortopedie şi traumatologie – caiet de lucrări practice pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.

6. Ortopedie, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000

7. Skeletal Trauma, Browner BD, Jupiter JB, Levine AM, Trafton PG, W.B.Saunders Company, Philadelphia 1992.

8. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.

9. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.

10. Traumatologie osteoarticulară, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.

Evaluare

Examen scris: 50% Examen practic: 50%

171

OFTALMOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Oftalmologie Titularul cursului Prof.Dr. Cristina Vlăduţiu Departamentul Oftalmologie Disciplina Oftalmologie Codul cursului MED 4 2 11 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 4 - 14 28 - 30 72 2

Ex. scris, Ex. practic,

Evaluare activitate la lucrări practice

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Dobândirea noţiunilor fundamentale legate de analizatorul vizual, demonstrarea importanţei cunoştinţelor oftalmologice pentru patologia generală.

Obiective specifice

Demonstrarea manevrelor care pot fi utile medicului generalist: examenul globului ocular la lumina zilei, instilatia de picături, utilizarea unguentelor, eversarea pleoapelor, extracţia de corpi străini corneeni şi conjunctivali, măsurarea acuităţii vizuale, examenul fundului de ochi, discuţia patologiei oculare care poate fi întâlnită mai frecvent de către medicul generalist (orjelet, conjunctivite, traumatisme minore).

Conţinutul cursului

1. Fiziologia analizatorului vizual 2. Funcţia vizuală 3. Refracţia oculară, 4. Vederea binoculară 5. Patologia anexelor oculare 6. Orbita, pleoapa,

172

7. Aparatul lacrimal, conjunctiva 8. Patologia globului ocular 9. Corneea, uveea, 10. Cristalinul, retina, 11. Nervul optic, glaucomul 12. Traumatismele oculare

Bibliografie

1. Oftalmologie sub redacţia Mihai Călugăru, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-Napoca 2002

2. Simona-Delia Ţălu: Cours pratique d’ophtalmologie – deuxième édition, Editura Mega, ISBN 978-973-1868-17-2, 166 pg., Cluj-Napoca, 2008.

3. Simona-Delia Ţălu: Ophtalmologie – travaux pratiques, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, ISBN 973 – 693 – 108 – 0, 55 pg., Cluj-Napoca, 2005

4. J.Olver, L.Cassidy: Ophthalmology at a Glance, Blackwell Science Ltd, USA, ISBN-13: 978-0-632-06473-1, 2005

Evaluare

Examen scris: 30% Examen practic (oral): 60% Activitatea la lucrările practice: 10%

173

BIOCHIMIE CLINICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Biochimie clinică Titularul cursului conf. dr. Ioana Brudaşcă, conf. dr. Alexandra Crăciun Departamentul Ştiinţe Moleculare Catedra Biochimie Medicală Codul cursului MED 4 1 12 RO

Sem

.

Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 1 - 14 7 - 20 41 2

Ex scris (din materialul de

curs şi activităţi practice)

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Biochimie medicală, fiziologie, fiziopatologie, semiologie

Obiective generale

Formarea unor deprinderi logice în solicitarea şi interpretarea raţională a testelor de laborator în corelaţie cu contextul clinic

Obiective specifice

Cunoaşterea factorilor preanalitici (legaţi de pacient, recoltare, transport al probelor) care pot influenţa rezultatele de laborator

Înţelegerea mecanismelor patogenetice care determină modificări ale parametrilor de laborator în diverse boli

Dobândirea capacităţii de a indica teste de laborator şi de a justifica indicaţiile pornind de la un context clinic

Dobândirea capacităţii de a interpreta un buletin de analize

Conţinutul cursului

1. Proteine plasmatice – tipuri de disproteinemii, deficite ale unor proteine plasmatice. Semnificaţia diagnostică a modificărilor enzimelor serice.

2. Explorări de laborator în patologia ficatului şi a tractului gastrointestinal.

174

3. Fierul şi metabolismul hemoglobinei. Explorări de laborator în carenţa şi supraîncărcarea cu fier. Perturbări ale metabolismului cuprului şi explorări de laborator

4. Perturbări şi explorarea de laborator a metabolismului calciului,fosforului şi magneziului.

5. Lipide şi lipoproteine – transport, explorări de laborator în metabolismul lipidic.

6. Dislipidemii primare şi secundare – diagnostic de laborator. Semnificaţia testelor de laborator în anomaliile metabolismului carbohidraţilor şi acidului uric.

7. Perturbări şi explorarea de laborator a echilibrului hidroelectrolitic şi acidobazic

Bibliografie

1. Ioana Brudaşcă. Biochimie clinică – note de curs şi activităţi practice. Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2011

2. Dobreanu M. Biochimie clinică, implicaţii practice (ed.II). Editura

Medicală, Bucureşti, 2010

3. Alexandra Crăciun. Compendiu de biochimie clinică şi explorări de

laborator. Editura Dacia Cluj Napoca, 2006

4. Ioana Brudaşcă, Anca Cristea. Ghid de laborator, Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2005

5. Sub redacţia Luminiţa Pleşca Manea, M. Cucuianu, I. Crîsnic, Ioana Brudaşcă, Biochimie clinică. Fundamentare fiziopatologică, Editura Argonaut Cluj Napoca 2003

6. Cucuianu M., Trif I., Cucuianu A. Hemostaza. Biochimie, fundamentare fiziopatologică, Editura Dacia Cluj Napoca, 1994

7. Bishop M.L, Duben Engelkirk J. L., Fody E.P. Clinical chemistry. Principles, procedures, correlations J. B. Lipincott (Eds), Philadelphia, New York, London, Hagerstown, 1992

8. Marshall W. J. Clinical chemistry Mosby, London, 1995 9. Gaw A., Cowan R., O’Reilly D., Stewart M., Shepherd J. Biochimie

clinique, Elsevier 2004 10. http//www.specialtylabs.com/books 11. www.medramo.ac.ma/fmp/docm/bio.pdf

Evaluare

Ex. scris: subiecte redacţionale, întrebări tip grilă, interpretarea unor buletine de analize.

175

ENDOCRINOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Modular Curs: Endocrinologie Titularul cursului: Prof.Dr.Ileana Duncea Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Endocrinologie Codul cursului: MED 4 1 12 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

Mo

du

lar

Oblig. 3 - 4 21 - 28 - 49 3 Examen scris

Examen practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Semiologie, medicină internă, fiziologie, fiziopatologie

Obiective generale

Exista trei obiective generale în predarea Endocrinologiei clinice: Nucleul informaţional constă în completarea cunoştiinţelor de endocrinologie clinică şi paraclinică. De asemenea, este necesară dobândirea unor deprinderi clinice caracteristice specialitaţii prin care studenţii la medicină să fie capabili să examineze pacienţii endocrini, să formuleze un diagnostic, să stabilească explorările paraclinice ţintite şi să elaboreze un plan terapeutic, după o atentă evaluare a pacientului. Pe lângă deprinderile respective, studenţii la medicină trebuie să aibă competenţe în diagnosticarea clinică şi în monitorizarea tratamentului cronic al bolilor endocrine, să fie capabili să aplice în practică cunoştiinţele învăţate.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază în endocrinologia clinică: - particularităţile examenului clinic endocrin - semiologie clinică endocrinologică - noţiuni de fiziopatologie endocrină - metode de evaluare paraclinică în patologia endocrină: dozări

hormonale bazale, teste de stimulare şi inhibiţie, dozări imunologice - însuşirea metodelor de examinare imagistică în patologia endocrină

176

- principii de prevenire şi management a bolilor endocrine - principii de monitorizare a terapiei medicamentoase - principii şi management al intercţiunilor medicamentoase şi

alimentare - vârsta şi sexul ca variabile ale răspunsului terapeutic - aspecte particulare a prescrierii medicamentelor la vârstnici, femei

însărcinate

Conţinutul cursului

1. Patologia hipotalamo-hipofizară (neurohormonii hipofizotropi, neurohormonii neurohipofizari, adenohipofiza; diabet insipid; sindrom tumoral hipofizar; gigantism; acromegalie; prolactinom; insuficienţa hipofizară a adultului; insuficienţa hipofizară a copilului)

2. Patologia tiroidiană (guşa endemică tireopată, hipotiroidism; hipertiroidism; tiroidite)

3. Patologia endocrină a metabolismului calcic (reglarea hormonală a homeostaziei calciului; hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism; hiperparatiroidism primar şi secundar)

4. Patologia corticosuprarenaliană (insuficienţa corticosuprarenaliană cronică şi acută; sindrom Cushing; sindromul suprarenogenital, hiperaldosteronismul primar si secundar) si medulosuprarenaliana (feocromocitomul)

5. Patologia diferenţierii sexuale (diferentierea sexuala normala; disgenezii gonadale; sindromul Klinefelter; sindromul Turner)

6. Patologia gonadelor (insuficienţa ovariană periferică; insuficienţă ovariană centrală; hipogonadism masculin periferic şi central; climacteriul feminin; infertilitatea de cauză endocrină)

7. Osteoporoza

Bibliografie

1. Duncea I. Endocrinologie. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2011

2. Duncea I. Endocrinologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006

3. Duncea I. Explorări paraclinice în bolile endocrine, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2000

4. Dumitrache C. Endocrinologie. Editura Medicala Bucureşti. 2000. 5. Zbranca E, Endocrinologie-ghid de diagnostic si tratament in bolile

endocrine, Iasi-Editura Polirom, 2008

Evaluare

Examen teoretic scris 70% din nota finală Examen practic - scris 30% din nota finală

177

DIABET ZAHARAT ŞI BOLI DE NUTRIŢIE

Domeniul de studiu: Medicină Programul de studiu: Medicină Generală Curs: Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Titularul cursului: Conf. Dr. I. A. Veresiu – MG an IV- limba

Română, Conf. Dr. Gabriela Roman-MG an IV – limba Engleză/Română, Şef lucrări Dr. Cornelia Bala – MG an IV – limba Franceză

Departamentul: Specialităţi medicale Disciplina: Diabet şi boli de nutriţie Codul cursului: MED 4 1 14 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 2 - 14 14 - - 28 2 Examen

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Însuşirea deprinderilor de a diagnostica, evalua, stabili obiective si principii de management clinic în domeniul patologiei metabolico-nutriţionale: diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemie, nutritie

Obiective specifice

Cunoaşterea bolilor metabolice populaţionale, a impactului acestora, a patogenezei şi evoluţiei acestora, a posibilităţilor de prevenţie

Însuşirea principiilor de bază ale abordării globale a pacienţilor cu diabet zaharat: screening, diagnostic, clasificare, evaluare, tratament

Cunoaşterea de noţiuni generale despre complicaţiile acute şi cronice ale diabetului zaharat: screening, diagnostic, evaluare, tratament

Cunoaşterea abordării persoanelor cu obezitate, dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemie: screening, diagnostic, evaluare, tratament

Terapia medicală nutriţională: definiţie, principii

Conţinutul cursului

1. Bolile metabolice: epidemiologie, impact medical, social, economic 2. Diabetul zaharat: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări

clinice, complicaţii, management clinic 3. Hipoglicemiile

178

4. Obezitatea: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări clinice, complicaţii, management clinic

5. Dislipidemiile: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări clinice, complicaţii, management clinic

6. Sindromul metabolic şi riscul cardiovascular: definiţie, evaluare, management clinic

7. Medicina bazată pe dovezi în patologia metabolică 8. Hiperuricemia: definiţie, evaluare clinică şi biochimică, management

clinic 9. Terapia medicală nutriţională: definiţie, principii

Bibliografie

1. Cursurile de diabet, nutritie, boli metabolice 2. Catedra de DNBM. Diabet, Nutriţie, Boli metabolice-Curs pentru

studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009

3. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Diabetul zaharat, nutritie, bolile metabolice- Tratat, vol 1 si 2, Editura Echinox Cluj-Napoca, 2010

4. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Farmacoterapia diabetului zaharat. Editura Echinox Cluj-Napoca, 2008

Evaluare

Examen scris 50%

Examen practic 50%

179

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Metodologia Cercetării Medicale Titularul cursului: Prof. Dr. Andrei Achimaş Cadariu

Conf. Dr. Tudor Drugan Departament: Medicină comunitară Disciplina: Informatică Medicală şi Biostatistică Codul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 3 3 - 21 21 - 30 72 3 Ex. scris

+ ex. practic

C = cursuri; AP = activităţi practice; SC = stagiu clinic

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe fundamentale de Informatică Medicală şi Biostatistică

Obiective generale:

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor pentru regăsirea eficientă, utilizarea şi evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metodele corecte de cercetare și tipurile de studii clinice în cercetarea medicală.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metoda potrivită de analiză şi interpretarea corectă a rezultatelor provenite din cercetarea medicală.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor cu privire la metodele adecvate de prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice.

Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru a practica medicina bazată pe dovezi.

Obiective specifice:

Cursul oferă studenţilor anului 4 al Facultății de Medicină Generală cunoştinţe fundamentale cu privire la: Căutarea, înregistrarea şi analiza literaturii medicale Domeniile cercetării medicale şi tipurile de studii clinice Metode de cercetare medicală Analiza şi interpretarea rezultatelor unor studii medicale

180

Principiile de redactare și prezentare corectă a rezultatelor cercetării Principiile medicinei bazate pe dovezi (EBM) Principiile etice în cercetarea medicală

Laboratoarele practice au ca și obiectiv asimilarea şi aplicarea cunoştinţelor cu privire la: Regăsirea și accesarea informaţiilor medicale relevante în literatura de

specialitate Formularea unor întrebări corecte de cercetare, definirea unui scop și a

unor obiective de cercetare pertinente. Selectarea şi formularea ipotezelor de cercetare. Identificarea populaţiei ţintă. Înţelegerea metodelor de eșantionare. Definirea variabilelor de cercetare adecvate. Scrierea unui protocol de cercetare corect.

Intelegerea si alegerea corecta a metodelor de colectare a datelor Intelegerea si alegerea corecta a metodelor statistice de analiză a

datelor Utilizarea instrumentelor informatice specifice pentru asistarea

cercetării medicale Înţelegerea şi utilizarea principiilor corecte de redactare medicală şi de

prezentare orală a rezultatelor cercetării medicale Evaluarea validității studiilor Lectura critică a literaturii științifice medicale

Conținutul cursului:

1. Introducere 2. Etapele cercetării medicale. Documentarea bibliografică 3. Studii prognostice 4. Analiza datelor de supravieţuire 5. Studii de evaluare a unui test diagnostic 6. Studii de evaluare a unei atitudini terapeutice 7. Descrierea unui fenomen de sănătate 8. Meta-analiza 9. Validitatea studiilor. Evitarea surselor de eroare în studiile medicale 10. Alegerea metodelor statistice 11. Prezentarea datelor 12. Redactarea medicală şi comunicarea orală a rezultatelor cercetării 13. Medicina bazată pe dovezi (EBM) 14. Aspecte etice ale cercetării medicale 15. Modelare şi simulare în cercetarea medicală

Bibliografie:

5. Achimaş A. Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale. Cluj-Napoca: Editura Universitară Iuliu Haţieganu; 1999.

181

6. Machin D, Campbell MJ. Design of studies for medical research. Chichester. West Sussex: John Wiley & Sons Ltd; 2005.

7. Laplanche A, Com-Nougué C, Flamant R. Méthodes statistiques appliquées a la recherche clinique. Paris: Flammarion; 1987.

8. Colosi H, Leucuţa D, Bolboacă S. Lucrări practice de metodologia cercetării ştiinţifice medicale - pentru studenţii facultăţii de medicină generală (RO/EN/FR) [online] 2007-2012. Available from URL: http://www.info.umfcluj.ro/

Evaluare:

Examen practic - probleme aplicative bazate pe scenarii de cercetare, urmate de examinare orală. Vor fi evaluate capacitatea de a înţelege protocolul şi de a interpreta rezultatele unor scenarii de cercetare, precum şi abilităţile practice de utilizare a calculatorului în cercetarea medicală (30% din nota finală).

Examen scris - întrebări cu răspunsuri multiple având scopul de a evalua înţelegerea teoretică şi raţionamentul în ceea ce priveşte designul și metodologia studiilor medicale, redactarea medicală şi prezentarea rezultatelor cercetării, lectura și evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale (70% din nota finală).

182

ANUL V

MEDICINĂ INTERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină, limba română Curs: Medicină internă Titularul cursului: Conf. Dr. Rădulescu Dan Departament: Medicină internă Disciplina: Medicală V Codul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 9 - 20 63 - 140 83 229 12 Examen scris şi practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Fiziologie, fiziopatologie, imunologie, microbiologie, anatomo-patologie, semiologie, farmacologie clinică

Obiective generale

Însuşirea unui nucleu informaţional privind bolile aparatului cardiovascular şi respirator

Obiective specifice

Cunoaşterea şi aprofundarea unor principii de bază în domeniul patologiei respiratorii şi cardiovasculare cunoaşterea sau reamintirea unor noţiuni fundamentale de

fiziologie,fiziopatologie, imunologie, microbiologie, anatomo-patologie, necesare unei bune asimilări a materialului didactic

etiopatogenia şi rolul acesteia în anumite afecţiuni ale aparatului respirator şi cardiovascular

rolul simptomatologiei şi a examenul obiectiv în diagnostic, capacitatea de a discerne informaţiile importante de celelalte mai puţin importante pentru diagnostic

capacitatea de a realiza un diagnostic diferenţial cât mai elaborat

183

stabilirea unei ierarhii a explorărilor paraclinice, precum şi a mijloacelor terapeutice cele mai adecvate

Conţinutul cursului

1. Semiologia aparatului cardiac. Explorări ale aparatului cardiac. 2. Semiologia arterelor, venelor. Explorări ale arterelor şi venelor. 3. Ateroscleroza. Factori de risc aterogeni şi pentru cardiopatia ischemică. 4. Cardiopatia ischemică. 5. Infarctul miocardic acut. 6. Cardiomiopatiile. 7. Miocarditele. Reumatismul poliarticular acut. 8. Valvulopatiile. 9. Endocarditele. Pericarditele. 10. Insuficienţa cardiacă. 11. Tulburările de ritm şi conducere. 12. Hipertensiunea arterială. 13. Moartea subită cardiacă. Reanimarea cardio-respiratorie. 14. Cardiopatiile congenitale. 15. Bolile arterelor. Bolile venelor. 16. Şocul cardiogen, sincopa, lipotimia. 17. Cordul sportiv, la gravide, în alte afecţiuni (Diabet zaharat, colagenoze,

boli endocrine etc). 18. Noţiuni de chirurgie cardio-vasculară, transplant, chirurgia genenerală

la cardiac. 19. Diagnosticul pacientului respirator. Traheobronşitele acute. 20. Pneumoniile acute. Pleureziile. 21. Bronşita cronică. BPOC. 22. Embolia pulmonară. 23. Astmul bronşic. 24. Supuraţiile pulmonare. Bronşiectazia. 25. Hipertensiunea arterială pulmonară. 26. Bolile profesionale (silicoza etc.). 27. Pneumopatii interstiţiale. Sarcoidoza. 28. Bolile fizice, chimice şi de aspiraţie pulmonare. 29. Tumorile pulmonare. Bolile mediastinului. 30. Insuficienţa respiratorie. 31. Sindromul de apnee obstructivă. Sindromul de detresă respiratorie. 32. Transplantul pulmonar.

Bibliografie

1. Duncea C-Bolile aparatului respirator, Ed. Medicală Universitară”Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1998.

184

2. Rădulescu D- Tulburări de ritm şi conducere cardiace, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2007.

3. Rădulescu D-Medicină internă, Ed Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005.

4. Principles of Internal Medecine, Harrison XVII ed. 5. Principles of Internal Medecine, Harrison XVIII ed. 6. GINA guide, Astmul bronşic, 2008. 7. Ghid HTA, 2007. 8. ACC/AHA Guidelines for the Management of Patients With Peripheral

Arterial Disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric, and Abdominal Aortic): Executive Summary. A Collaborative Report From the American Association for Vascular Surgery/Society for Vascular Surgery, Society for Cardiovascular Angiography and Interventions, Society for Vascular Medicine and Biology, Society for Interventional Radiology, and the ACC/AHA Task Force on Practice Guidelines (Writing Committee to Develop Guidelines for the Management of Patients With Peripheral Arterial Disease). J Am Coll Cardiol 2006; XX(X): 1 - 75. (http://www.acc.org/clinical/guidelines/pad/summary.pdf)

9. Creager MA, Dzau VJ, Loscalzo J (eds). Vascular Medicine. A companion to Braunwald´s Heart Disease. Saunders Elsevier Philadelphia 2006.

10. Caprini JA, Biegler LW. Evanston Northwestern Healthcare www.venousdisease.com

11. Snow V, Qaseem A, Barry P, Rodney Hornbake E, Rodnick JE, Tobolic T, et al. Management of venous thromboembolism: a clinical practice guideline from the American College of Physicians and the American Academy of Family Physicians. Ann Fam Med 2007; 1: 74 - 80.

Evaluare

Examen scris 50% Examen practic 50%

185

CARDIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ. INSTITUTUL INIMII

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Cardiologie intervenţională Titularul cursului: Prof.dr.Căpâlneanu Radu Departamentul: Medicină internă Disciplina: Cardiologie – Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu” Codul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu - 2 - - 14 - - 14 Test grilă

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe de semiologie a aparatului cardiovascular, cunoştinţe de medicină internă şi cardiologie clinică

Obiective generale:

Dobandirea de cunoştinte legate de cardiologia intervenţională, diagnostică şi terapeutică

Obiective specifice:

Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale cardiologiei intervenţionale în patologia coronarianî, valvulară, congenitală, cardiomiopatii şi boli ale arterelor si venelor.

Conţinutul cursului:

1. Cateterism cardiac – drept si stang: - indicatii, contraindicatii, riscuri, date tehnice, semnificatia

determinarilor presionale si oximetrice, angiografia si performanta ventriculara, coronarografia;

2. Catetersmul cardiac în bolile valvulare, congenitale şi cardiopatia ischemică.

- alte metode de diagnostic. 3. Terapia intervenţională coronariană de revascularizare (angioplastie +

implantare de stent) 4. Valvuloplastiile.

186

- Ocluzia defectelor septale şi a canalului arterial persistent - Embolizari terapeutice

5. Arteriografia membrelor şi revascularizaţia percutană. - Arteriografiile carotidiene, cerebrale şi viscerale (inclusiv terapia

interventională) 6. Studiul electrofiziologic endocavitar, tehnici intervenţionale de ablatie. 7. Biopsia endomiocardica – indicaţii, tehnică, interpretare. 8. Cardiostimularea electrică artificială temporară şi definitivă. Malfuncţia

de pacemaker.

Bibliografie:

1) Christian W Hamm et al-ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation – European Heart Journal (2011), 32, 2999-3054.

2) Anderson JL et al-ACC/AHA 2007 guidelines for the management of patients with unstable angina/non ST-elevation myocardial infarction: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines (Writing Commitee to Revise the 2002 Guidelines for the management of Patients With Unstable Angina/Non ST-Elevation Myocardial Infarction): developed in collatoration with the American College of Emergency Psysician, the Society for Cardiovacular Angiography and Interventions, and the Society of Thoracic Surgenosc: endorsed by the American Associatins of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation and the Society for Academic Emergency Medicine. Circulation.Aug 14 2007; 116(7): 1598-1660.

3) Baunwald-Heart disease, a textbook of cardiovascular medicine, 9th edition, 2012, Sauders Elsevier.

4) A.E. Epstein ACC/AHA/HRS 2008 Guidelines for Device-Based Therapy of Cardiac Rhytm Abnormalities. J Am Col Cardiol,2008; 51: 1-62.

5) Grossman’s Cardiac Catheterisation, Angiography And Interventiona. Donald S.Baim. Lippincott, Williams & Wilkins 2005.

6) Oxford Textbook of Interventional Cardiology. Autori: Simon Redwood, Nick Curzen, Martifyn R.Thomas, Oxford University Press, 2012.

7) Textbook of Interventional Cardiology. Eric Topol, Joseph Jacobs, Elsevier, 2011.

Evaluare:

Test grilă

187

FARMACOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Farmacologie Clinică anul V Titularul cursului: Prof. dr. Buzoianu Anca Dana Departamentul: 2. Ştiinţe funcţionale Disciplina: Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică Codul cursului: MED 5 1 02 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 3 3 - 21 21 - 20 62 4 Ex. Scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Farmacologia generală

Obiective generale:

Însuşirea unui nucleu informaţional privind farmacologia aparatelor şi a sistemelor

Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.

Obiective specifice:

Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică: principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei

medicamentoase prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al

intercţiunilor medicamentoase aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în

pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu

insuficienţa hepatică şi renală principii de tratament al intoxicaţiilor acute prevenirea erorilor de prescripţie medicală

188

Conţinutul cursului:

1. Farmacologia aparatului cardiovascular

Medicaţia antianginoasă. Nitrovasodilatatoarele. Beta-blocantele ca antianginoase. Antagonistii canalelor de calciu ca antianginoase. Alte medicamente antianginoase

Vasodilatatoare antiischemice

Medicamente antiaritmice

Medicamente antihipertensive. Diureticele ca antihipertensive. Beta – adrenoliticele. Medicamente cu acţiune pe sistemul renină angiotensină aldosteron. Inhibitorii canalelor de calciu. Alfa adrenoliticele. Inhibitori simpatici prin acţiune centrală. Simpaticoplegicele. Medicamente vasodilatatoare. Tratamentul urgenţelor hipertensive

Medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace. Diureticele în tratamentul insuficienţei cardiace. Inhibitorii sisemului renină - angiotensină - aldosteron în insuficienţa cardiacă. Vasodilatatoarele în tratamentul insuficienţei cardiace. Beta blocantele în insuficienţa cardiacă. Medicamentele inotrop pozitive

2. Farmacologia aparatului respirator

Antitusive

Expectorante şi mucolitice

Medicamente antiastmatice

Medicamente folosite în tratamentul rinitei alergice

Farmacologia surfactantului pulmonar 3. Farmacologia sistemului nervos central

Sedative şi hipnotice. Anxiolitice.(tranchilizante)

Neuroleptice

Antidepresive.

Miorelaxante centrale şi periferice.

Antiparkinsoniene.

Antiepileptice.

Medicamente folosite în tratamentul bolilor neurodegenerative

Analeptice cardiorespiratorii şi stimulente medulare. Nootrope.

Psihozomimetice. Medicamente şi substanţe chimice utilizate abuziv. Dependenţa medicamentoasă.

Bibliografie:

1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

2. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003.

189

3. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001.

4. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana - Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011

5. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 4th edition. Lippincott Williams and Wilkins, 2009.

6. Rang HP, Dale MM, et al. Pharmacology, Elsevier Churchill Livingstone, 7th ed. 2012.

7. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw Hill, 2007.

8. Goodman and Gillman's. The Pharmacological Basis of Therapeutics (12th edition). McGraw Hill Publishing, 2010.

Evaluare:

Examen scris 70% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%

190

NEUROŞTIINŢE

NEUROLOGIE ADULŢI

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurologie adulţi Titularul cursului: Prof.dr. Ioan Mărginean, Prof.dr. Angelo Bulboacă,

Prof.dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă, Prof.dr. Dafin Mureşan

Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 8 - 8 56 - 56 - 42 10 Ex. scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites)

Noţiuni de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie a sistemului nervos central şi periferic, noţiuni de semiologie, noţiuni de farmacologie generală.

Obiective generale

Nucleul informaţional Dobândirea deprinderilor practice de examinare neurologică

completate cu investigaţiile paraclinice. Competenţa unui management terapeutic complex.

Obiective specifice

Dobândirea cunoştiinţelor sistematice teoretice şi de practică clinică directă pe 3 paliere succesive: semiologia neurologică; sindromologia neurologică; patologia neurologică;

Conţinutul cursului

1. Semiologie neurologică. 2. Simptomele clinice din afecţiunile neurologice. 3. Patologia neurologică.

A) Afecţiuni ale sistemului nervos central (SNC).

191

B) Afecţiuni ale sistemului nervos periferic (SNP). 4. Afecţiuni musculare şi ale joncţiunii neuromusculare. 5. Afecţiuni neurologice în bolile sistemice. 6. Afecţiuni ale sistemului nervos vegetativ (autonomic) (SNV).

Bibliografie

1. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol 1, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1997.

2. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol II, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1997.

3. Lăcrămioara Perju-Dumbravă, Ştefania Kory-Calomfirescu, St. Florian: Neurologie - curs pentru studenţi, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002.

4. A. Bulboacă: Principii de diagnostic clinic neurologic, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2000.

5. C. Popa: Neurologie, Editura Naţională, 1997. 7. Harrison’s Neurology în Clinical Medicine, Dervied from Harrison’s

Principles of Internal Medicine, 16th Edition, McGraw-Hill, 2006 8. Adams R. D. and Victor M.: Principles of Neurology, ed 7, New-York,

McGraw-Hill, 2001 9. G. Fuller: Examinarea clinică neurologică - ediţia a treia, Editura Calisto.

Evaluare

Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note finale calculată dupa formula:

Nota finală = (examen scris neurologie /2 + examen scris neurochirurgie / 4 + examen scris neurologie pediatrică / 4) x 70/100 + examen practic neurologie x 30/100

192

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurologie Pediatrică Titularul cursului: Conf.Dr. Alexandru Cristea Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 2 - 2 14 - 14 14 42 Ex.

scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Noţiuni de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie a sistemului nervos central şi periferic; cunoştinţe de farmacologie generală.

Noţiuni de puericultură şi pediatrie Semiologie neurologică.

Obiective generale:

Câştigarea de către studenţi a unor cunoştinţe de bază privind

aprecierea nivelului de dezvoltare neurologică şi psihică a copilului la

diferite vârste,

Întelegerea modului de abordare a copiilor cu afecţiuni neurologice

Crearea unei imagini de ansamblu asupra pacientului din punct de

vedere a simptomatologiei, încadrării diagnostice, terapiei şi măsurilor

de reabilitare şi recuperare neurologică.

Punerea în practică a noţiunilor cu caracter teoretic şi aplicativ din

materialele prezentate la curs

Obiective specifice:

Recunoaşterea şi individualizarea unor particularitaţi semiologice ale

pacienţilor neurologici, la vârste fragede: nou-născut, sugar, copil mic,

elev.

Deprinderea şi aplicarea unor tehnici şi metode specifice de examinare

neurologică, adaptate vârstei pediatrice, în vederea caracterizării

193

nivelului de dezvoltare neuro-psihică a copilului şi a precizării tipului de

tablou clinic neurologic

Recunoaşterea suferinţelor neurologice, cu particularităţile acestora de

la vârsta de nou-născut până la vârsta adolescenţei

Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare la sugar şi copilul mic, în

vederea asigurării unui diagnostic precoce şi a unor proceduri de

recuperare neântârziate

Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de neuroreabilitare în:

* Paraliziile cerebrale infantile

* Traumatismele de natură obstetricală ale sistemului nervos central

şi periferic

* Encefalopatiile epileptice ale copilului

* Tulburările de dezvoltare motorii, cognitive şi senzoriale ale copilăriei.

Conţinutul cursului

1. Noţiuni de dezvoltare ontologică a sistemului nervos. Factori teratogeni care perturbă formarea, dezvoltarea şi funcţionarea sistemului nervos în perioadele de viaţă intrauterină, embrionară şi fetală.

2. Aprecierea nivelului de maturizare a sistemului nervos.

3. Dezvoltarea normală neuropsihică pe etape de vârstă, la nou-născut,

sugar şi copilul mic.

4. Particularităţile examenului neurologic la nou-născut, sugar şi copilul

mic.

5. Diagnosticul precoce al tulburărilor de dezvoltare neuro-psihică

6. Importanţa diagnosticului precoce şi a intervenţiei precoce specifice,

pentru prevenirea instalării handicapului neuro-psihic sau pentru

minimalizarea lui

7. Traumatismele obstetricale: cranio-cerebrale, vertebro-medulare şi de

nervi periferici

8. Malformaţiile cranio-cerebrale şi vertebro-medulare.

9. Paraliziile cerebrale infantile ( Encefalopatii infantile sechelare) forme

spastice, diston-diskinetice, ataxice, hipotone, mixte.Tulburări de

coordonare de natură centrală. Principii de tratament profilactic,

curativ şi recuperator.

10. Epilepsiile şi sindroamele epileptice la copil.

Forme de epilepsie în relaţie cu vârsta de debut.

194

Tipuri de crize epileptice şi sindroame epileptice în lumina noilor

clasificări ale epilepsiei.

Encefalopatii epileptice.

Principii terapeutice generale în epilepsiile copilului.

Tratamentul crizelor epileptice.

Statusul epileptic: definiţie, forme clinice, mijloace terapeutice

Bibliografie

1. Suportul de curs

2. Ileana Benga, Alexandru Cristea: „ Evaluarea neurologică a copilului”,

Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005

3. Ileana Benga, Alexandru Cristea, Mihaela Vinţan: “ Ghid de diagnostic şi

tratament de neurologie pediatrică”, Editura Medicală Universitară

“Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

4. Ileana Benga: “ Introducere în neurologia pediatrică”, Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 1994.

5. Ileana Benga: “Tratat elementar de neurologie pediatrică, vol.1:

Epilepsia şi crizele neepileptice”, Editura Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003.

6. E.Ciofu, Carmen Ciofu: „ Esenţialul în pediatrie” ( capitolele de patologie

nerologică), ediţia a 2-a, Ed.Almateea, Bucureşti, 2002

7. Valeriu Popescu: “ Neurologie pediatrică”, vol.1 şi vol.2, Editura Teora

Bucureşti, 2001

8. Kenneth F. Swaiman, Stephen Ashwal, Donna M. Ferriero: “Pediatric Neurology: Principles and Practice, 2-Volume, MOSBY Inc, March, 2006.

Evaluare

Examen scris Nota reprezintă 25% din nota finală pentru Neuroştiinţe

195

NEUROCHIRURGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurochirurgie Titularul cursului: Prof. Dr. Florian Ioan Ştefan Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurochirurgie Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I obligatoriu 2 - 2 14 - 14 - 28 examen

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale:

Însuşirea tehnicilor şi principiilor elementare de neurochirurgie

Obiective specifice:

Însuşirea aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiilor de tratament şi a tehnicilor de bază, tratamentul complicaţiilor postoperatorii la pacienţii neurochirurgicali.

Conţinutul cursului:

1. Introducere în neurochirurgie – cunoaşterea principiilor elementare de neurochirurgie, tehnici neurochirurgicale de bază, asistenţa medicală a pacienţilor.

2. Traumatisme cerebrale – cunoaşterea patologiei traumatismelor cerebrale, a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia operatorie, principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la locul accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical, descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului postoperator

3. Traumatisme spinale – cunoaşterea patologiei traumatismelor spinale, a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia operatorie, principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la locul accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical, descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului postoperator

196

4. Tumorile cerebrale – cunoaşterea patologiei tumorilor cerebrale, a aspectelor clinice ale tumorilor cerebrale, metodele de investigaţii principiile managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, terapii adjuvante, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii.

5. Compresiunile medulare – cunoaşterea patologiei compresiunilor medulare, a aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiile managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală generală şi tratamentul postoperator a pacienţilor cu deficit neurologic, datorită compresiunilor medulare.

6. Accidentul vascular hemoragic – cunoaşterea diferitelor tipuri de henoragii, cauze, factori de risc, metode de investigaţii cu privire la stabilirea indicaţiei operatorii şi detectarea complicaţiilor, a asistenţei medicale în serviciile de urgenţă, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală generală şi tratamentul pacienţilor cu sechele neurologice.

7. Neurochirurgie pediatrică – introducere în patologia malformaţiilor congenitale neurochirurgicale la copii, prezentarea procesului de dezvoltare a anomaliilor, simptomatologia patologiei neurochirurgicale, investigaţii radiologice şi principii de tratament.

Bibliografie:

1. Neurochirurgie – curs pentru student, Florian Ioan Stefan, Editura

Didactica Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 215 pag., 2003.

2. “Handbook of Neurosurgery” by Mark S. Greenberg. Thieme Medical

Publishers, New York, 2006

3. Atlas of Neurosurgicals Techniques, Brain, editors L.N.Shekar,

R.G.Fessler, Thieme 2006

Evaluare:

Examen scris: test grilă 25% din nota de la Neurologie

197

RADIOLOGIE. APARAT RESPIRATOR, CARDIOVASCULAR ŞI NEUROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi

neurologie Titularul cursului: Prof. dr. Silviu Sfrângeu, Prof. dr. Sorin Dudea,

Conf. dr. Stelian Petcu, Şef lucr. dr. Anca Butnariu, Şef lucr. dr. Angelica Chiorean, Şef lucr. dr. Anca Ciurea

Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Radiologie Codul cursului: MED 5 2 04 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 2 - 14 14 - 28 56 2 Ex. scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Semiologie Medicală, Morfopatologie generală, Radiologie an IV.

Obiective generale:

Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nucleară, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.

Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (convenţional şi imagistic).

Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.

Obiective specifice:

Recunoaşterea metodei de examinare. Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor. Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea semnificaţiilor

lor.

198

Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice. Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată. Schiţarea unui buletin radiologic.

Conţinutul cursului:

1. Plamânul: anatomie şi tehnici de examinare. Semiologie radiologică pulmonară (opacităţi, hipertransparenţe, imagini mixte).

2. Sindroame pulmonare: parietal, pleural, de umplere alveolară, bronşic, interstiţial, (aspecte RX şi CT).

3. Cancerul pulmonar. Patologia mediastinului (aspecte RX şi CT). 4. Tehnici radio-imagistice de examinare a cordului: Substanţe de contrast

utilizate în radiologie şi imagistică: clasificare, indicaţii, contraindicaţii, riscuri, tratament; Tehnici radioimagistice de explorare vasculara (angiografie, ecografie, RM, angioCT); Anatomia radiografica a cordului (PA şi TS); Noţiuni de anatomie ecocardiografica şi RM a cordului; Semiologie radiografica elementara a cordului. Sindromul de marire a cavitatilor cardiace.

5. Sindromul vascular pulmonar (modificările vascularizaţiei pulmonare). Aspectul radiografic al cordului în principalele valvulopatii. Sindromul miocardic şi pericardic. Modificări elementare întâlnite în arterioaptiile şi venopatiile periferice. Noţiuni elementare de radiologie intervenţională vasculară.

6. Tehnici radio-imagistice de examinare a encefalului şi măduvei: Aspecte CT şi RM cerebral în: AVC, tumori, traumatisme; Aspecte RM în patologia medulară (hernie de disc, tumori, etc.); Alte indicaţii şi aplicaţii specifice ale RM (SM, leziune medulara traumatică).

7. Urgenţe medico-chirurgicale: Cap-Gât: traumatisme, AVC; Torace: traumatisme, embolia pulmonară, pneumotorax, edemul pulmonar, tamponada; Abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; Extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; Corpi străini.

Bibliografie:

1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983.

2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomography. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.

University Press, 2006. 5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de

ultrasonografieclinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.

199

6. Indra Mihăiţă, Ligia Opris – IRM vertebro-medular, Centrul de imagistică ME160 DINST, 2004.

7. Ligia Opriş – Imagistica cerebrală prin rezonanţă magnetică, Ed. Solness, 2004.

Evaluare:

Examen scris: 50% Examen practic: 50% din care:

Recunoaştere de imagini patologice, scris: 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic: 20%

200

PEDIATRIE ŞI PUERICULTURĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină generală Cursul Pediatrie – Puericultură Titularul cursului Conf. dr. Rodica Manasia Departamentul Mama şi copilul Disciplina Pediatrie I Codul cursului MED 5 2 05 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C St

(Pediatrie) C St

II Oblig. 6 12 84 182 110 373 12 Ex. scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe pentru diagnosticul şi tratamentul celor mai frecvente afecţiuni pediatrice.

Obiective generale

Există 3 obiective generale în predarea Pediatriei: 1) Nucleul informaţional constă în predarea patologiei pe aparate şi

sisteme specifice diferitelor vârste ale copilului; 2) Formarea deprinderilor de îngrijire, alimentaţie şi administrare a

medicamentelor la copil; 3) Dobândirea competenţei de aplicare în practică a cunoştinţelor

învăţate, a formării gândirii medicale în formularea unui diagnostic şi a unei scheme terapeutice.

Obiective specifice

Dobândirea noţiunilor de creştere şi dezvoltare a copilului; cunoaşterea patologiei la copil şi a particularităţilor acesteia; însuşirea principalelor medicamente folosite în practica pediatrică şi modul lor de administrare.

Conţinutul cursului

Puericultură: 1. Perioadele copilăriei 2. Creşterea şi dezvoltarea

201

3. Nou născutul 4. Prematurul 5. Dismaturul 6. Sugarul şi copilul 7. Alimentaţia (nevoi nutritive, alimentaţia: naturală; artificială; mixtă;

diversificată; a copilului mic; a preşcolarului şi şcolarului) Pediatrie:

I. Bolile aparatului respirator la copil. 1. Insuficienţa respiratorie acută. Rinofaringita acută. Adenoidita acută.

Faringoamigdalita acută. 2. Laringita acută. Bronşita acută. Bronşiolita acută. 3. Bronhopneumonia, pneumonia acută. 4. Astmul bronşic. 5. Fibroza chistică.

II. Bolile aparatului digestiv la copil. 1. Gastroenterocolita acută. Duodenite. Ulcerul gastro-duodenal. 2. Sindromul de deshidratare acută. 3. Sindromul de malabsorbţie (clasificare, fiziopatologie, explorare).

Enterocolita trenantă. Sindromul carenţei de dizaharidaze. 4. Alergia la proteinele din laptele de vacă. Enteropatia indusă de

gluten. 5. Sindromul de vărsături (stenoza hipertrofică de pilor, spasmul piloric,

refluxul gastro-esofagian). 6. Icterele sugarului şi copilului mic (hemolitice, hepatocelulare,

colestatice). 7. Hepatita cronică; ciroza hepatică.

III. Bolile aparatului renourinar la copil. 1. Glomerulonefritele acute, persistente şi progresive. 2. Sindromul nefrotic. 3. Infecţiile urinare. 4. Insuficienţa renală acută şi cronică.

IV. Bolile aparatului cardio-vascular la copil. 1. Cardiopatiile congenitale. 2. Endocarditele, miocarditele şi pericarditele nereumatice. 3. Hipertensiunea arterială. 4. Tulburări de ritm cardiac. 5. Insuficienţa cardiacă; Insuficienţa circulatorie periferică acută.

V. Artrita reumatoidă juvenilă. 1. Reumatismul articular acut.

VI. Boli de nutriţie şi metabolism. 1. Rahitismul carenţial. Rahitismele necarenţiale.

202

2. Diabetul zaharat. 3. Obezitatea. Hipotiroidismul congenital. 4. Distrofia sugarului. Statura mică.

VII. Boli condiţionate prenatal. 1. Cromozomopatii (autozomale, gonozomale, numerice şi structurale). 2. Boli monogenice (galactozemia, fenilcetonuria, boala Gaucher,

mucopolizaharidozele, deficitul de 21-hidroxilază etc.). 3. Embriofetopatii. Boli multifactoriale. Profilaxia bolilor condiţionate

prenatal.

VIII. Boli hematologice. 1. Anemiile copilului. 2. Tulburări de hemostază (vasopatii, trombopatii, coagulopatii). 3. Leucemii şi alte malignităţi la copil.

IX. Deficite imune (genetice şi dobândite).

X. Colagenoze.

XI. Urgenţe în pediatrie (aspecte neincluse în tratarea pe aparate). 1. Come. Convulsii. 2. Intoxicaţii acute accidentale.

Bibliografie

1. Cursul predat la catedră în anul universitar 2010/2012 2. Voichiţa Hurgoiu – Puericultură – curs, Litografia UMF, 1993 3. Paula Grigorescu-Sido şi Colab.: Pediatrie, vol.I, II, III şi IV (1995-2000) 4. Ciofu E., CIOFU C.: Esenţialul în Pediatrie, Ed.Med.Amaltea, Buc., ed. II-

a, 2002 5. Ciofu E. (sub redacţia): Pediatrie. Tratat, ed. I. Ed. Med. Buc., 2001 6. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B.: Nelson - Textbook of

Pediatrics, 18-th ed., W.B.Saunders Co., Philadelphia 2007 7. Miu Nicolae: Pediatrie vol. I, II, III – curs Litografia UMF Cluj (1993-1994) 8. Nanulescu M.: Pediatrie vol. I, II, III – curs Litografia UMF Cluj 9. Rodica Manasia: Pediatrie – Ghid pentru studenţi – în curs de apariţie la

Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj (2011)

Evaluare

Teste scrise pe parcursul modulului de Pediatrie. Examenul final este alcatuit din:

- examen teoretic 60% - examen practic 40%

203

CHIRURGIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică Titularul cursului Conf. Dr. Dana Vasilescu Departamentul Pediatrie Catedra Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică Codul cursului MED 5 2 06 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 4 4 - 28 28 - - 56 3 examen

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Puericultură, Radiologie şi Imagistică

Obiective generale

Însuşirea de cunoştinţe privind patologia chirurgicală malformativă a nou-născutului şi copilului mic.

Însuşirea de cunoştinţe privind patologia chirurgicală dobândită a sugarului, copilului şi adolescentului.

Studenţii trebuie să fie capabili să diagnosticheze patologia chirurgicală de bază şi să facă recomandări privind tratamentul.

Obiective specifice

Cunoaşterea particularitătilor chirurgiei şi ortopediei pediatrice.

Patologia pediatrică chirurgicală şi ortopedică pe grupe de vârstă. Explicarea şi interpretarea noţiunilor teoretice şi practice. Însuşirea noţiunilor de patologie chirurgicală pediatrică.

Conţinutul cursului

CHIRURGIE PEDIATRICĂ : 1. Malformaţiile tubului digestiv: atrezia esofagiană, stenoza hipertrofică

de pilor, malformaţii duodenale, malformaţii intestinale, megacolonul congenital, malformaţii ano-rectale.

2. Celosomii: hernia diafragmatică, medii – omfalocel, laparoschizis, hernia ombilicală şi granulomul ombilical, distale – hernii şi patologia canalului peritoneo-vaginal, extrofia de vezică urinară, epispadias.

204

3. Malformaţii reno-ureterale: rinichi polichistic, sindrom de joncţiune, hidronefroza, refluxul vezico-ureteral, hipospadias.

4. Patologia dobândită: abdomenul acut chirurgical la copil - apendicita acută la copil, invaginaţia intestinală, diverticulul Meckel, corpi străini.

5. Sindromul ocluziv la copil: patologia malformativă, patologia dobândită, diagnostic clinic şi paraclinic.

6. Traumatismele abdominale şi hemoragia internă.

ORTOPEDIE PEDIATRICĂ : 1. Particularităţile morfofuncţionale ale aparatului locomotor la copil. 2. Traumatismele aparatului locomotor la copil: Fracturi – generalităţi,

Fracturile obstetricale, Fracturile membrului superior, Fracturile membrului inferior.

3. Sindromul Volkmann, Pronaţia dureroasă de cot. 4. Malformaţii congenitale: Malformaţii congenitale ale membrului

superior, Malformaţii congenitale ale membrului inferior, Piciorul strâmb congenital varus equin idiopatic, Displazia de dezvoltare a şoldului.

5. Afecţiunile coloanei vertebrale: Scolioza idiopatică, Cifoscolioza juvenilă.

6. Îngrijirea aparatelor gipsate şi a dispozitivelor de fixare externă. 7. Proteze, orteze, şi mijloace de susţinere cu utilizarea lor

Bibliografie

1. Părăian I. Chirurgie Pediatrică, Editura Iuliu Haţieganu Cluj, 2007. 2. Vasilescu Dana et al. Ortopedie Pediatrică, Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj, 2003. 3. Aschcraft K.W. et al, Pediatric Surgery ed. IV, 2005. 4. Herring. Tachdjian’s pediatric orthopaedics, 2008.

Evaluare

Examen scris 80% Examen oral 20%

205

ORL

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Oto-rino-laringologie Titularul cursului Prof.dr. Marcel Cosgarea Departamentul Specialităţi chirurgicale Catedra Oto-rino-laringologie Codul cursului MED 5 2 07 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

Mo

du

lar

Oblig. 4 4 - 28 28 - - 56 4 Ex. Scris+ Ex. Practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Cunoştinţe de anatomie a capului şi gâtului

Obiective generale

Insuşirea unor cunoştinţe generale privind patologia din sfera ORL Studenţii trebuie să aibă competenţa recunoaşterii unor semne clinice

specifice patologiei ORL, după efectuarea examenului clinic general al pacientului

Obiective specifice

Patologia din sfera ORL: ureche, nas, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, arbore traheobronşic

Patologie cervicală Manevre aplicabile în sfera otorinolaringologie Reabilitarea auzului

Conţinutul cursului

1. Patologia din sfera capului, gâtului 2. Manevre aplicabile in sfera otorinolaringologie

Bibliografie

1. Cursul ORL al clinicii 2. Caiet lucrari practice in ORL

206

Evaluare

Probă practică – manevre clinice Recunoaşterea patologiei ORL (diapozitiv) Probă scrisă

207

ONCOLOGIE ŞI RADIOTERAPIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Oncologie şi radioterapie Titularul cursului: Prof. Dr. Viorica Nagy, Conf. Dr. Tudor Ciuleanu,

Conf. Dr. Ioan Valentin Cernea Departament: Oncologie Disciplina: Oncologie şi radioterapie Codul cursului: MED 5 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 - 4 14 - 28 30 72 3 Ex. scris +

ex. practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Cunoştinţe de bază de medicină internă, imagistică, anatomie patologică.

Obiective generale:

Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice de bază necesare pentru înţelegerea situaţiei şi locului cancerului în comunitate

Obiective specifice:

Cunoaşterea unor principii de bază în oncologia clinică: Situaţia cancerului şi tendinţele sale de evoluţie în ţara noastră şi în

lume; Cunoaşterea factorilor etiologici ai cancerului, mecanismele

cancerogenezei; Histogeneza tumorilor maligne şi a leziunilro precanceroase; Principii generale de diagnostic, bilanţ preterapeutic, stadializare; Principiile generale ale tratamentului oncologic; Urmărirea postterapeutică; Noţiuni de profilaxie, identificare a factorilor de risc cancerigeni

individuali; Recunoaşterea, descrierea şi interpretarea leziunilor caracteristice

localizărilor tumorale cele mai frecvente în ţara noastră accesibile unui examen clinic obişnuit

208

Indicarea şi interpretarea examinărilor complementare necesare precizării diagnosticului, monitorizării tratamentului şi urmăririi postterapeutice.

Conţinutul cursului:

1. Epidemiologia şi etiologia cancerului 2. Cancerogeneza 3. Celula tumorală 4. Fenotipul tumoral 5. Diagnosticul de malignitate 6. Bilanţ terapeutic 7. Stadializare 8. Decizia terapeutică 9. Metode terapeutice oncologice: chirurgia, radioterapia, chimioterapia,

hormono-terapia, tratamente biologice 10. Principiile tratamentelor multidisciplinare 11. Evaluarea rezultatelor terapeutice 12. Precursori tumorali şi grupe de risc 13. Profilaxia cancerului 14. Urgenţe oncologice şi terapia durerii

Bibliografie:

1. Viorica Nagy şi colab: Principii de oncologi generală. Curs pentru studenţi. Ed. Medicală Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2007

2. Viorica Nagy şi colab: Propedeutică Oncologică. Ed. Medicală Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2008

3. Pazdur R., Coia L.R., Cancer Management: A Multidisciplinary Approach. Medical Surgical & Radiation Oncology, 4th Ed., CMP Heatlhcare Media, 2004.

4. DeVita V.T., Lawrence T.S., Rosenberg S.A: Cancer Principles & Practice of Oncology. 8th Ed. Lippincort Williams & Wilkins, 2008.

5. Schmoll H.J., Handbook of cancer diagnosis and treatment evaluation. ESMO. Ed. Iforma Healthcare USA, 2009

Evaluare:

Examen scris 50% Examen practic 50%

209

PNEUMOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Ftiziologie Titularul cursului Prof.dr Monica Pop Departamentul Medicină internă Disciplina Pneumologie Codul cursului MED 5 2 09 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 - 2 14 - 14 2 28 2 Ex.scris +practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Semiologia

Obiective generale

Fiziopatologia tuberculozei, diagnosticul pozitiv al tuberculozei, principii de tratament, ancheta epidemiologică în focarul de tuberculoză, prevenţia şi profilaxia tuberculozei

Obiective specifice

Istoric, morfologia Mt, patogenia tuberculozei, fen. Koch, surse de Mt, căi de transmitere, condiţii favorizante de îmbolnăvire de tuberculoză, primoinfecţia tuberculoasă, ftizia, diagnostic pozitiv, tratament, anchetă epidemiologică, dispensarizare, profilaxia, focarul de tuberculoză, dezinfecţia in focarul de tuberculoză, Diagnostircul diferenţial

Conţinutul cursului

1. Bacilul tuberculozei. Nomenclatură. Clasificare. Morfologia mocroscopică. Dezvoltarea pe medii de cultură. Structură biochimică. Rezistenţa faţă de agenţii fizici şi chimici.

2. Diagnosticul bacteriolgic al tuberculozei. Surse de infecţie, Căile de pătrundere a bacililor şi mecanismul contaminării.

3. Comportarea macroorganismului faţă de infecţia tuberculoasă. Patogenitate. Virulenţa şi incidenţa. Tuberculoza experimentală şi

210

fenomenulul Koch. Răspunsul imunologic în tuberculoză. Morfopatologia generală a tuberculozei.

4. Evoluţia infecţiei tuberculoase. Rolul terenului şi factorilor de mediu. Ciclul infecţiei tuberculoase la om. Infecţie şi îmbolnăvire.

5. Rolul caracterelor infecţiei. Rolul factorilor de teren (mediu intern). Rolul factorilor de mediu ambiant.

6. Tuberculoza primară (primoinfecţia). Concepţiile despre primoinfecţie. Formele clinice ale tuberculozei primare (primoinfecţiei): primoinfecţia ocultă, primoinfecţia manifestă (adenopatia traheo-bronşică, primoinfecţia extensivă inflamatorie).

7. Primoinfecţia extensiv cazeoasă (pneumonia şi bronho-pneumonia cazeoasă): tuberculozele miliare. Meningita tuberculoasă. Pleurezia tuberculoasă. Diagnosticul diferenţial al tuberculozelor primare.

8. Tuberculoza (ftizia). Ftiziogeneza. Formele clinice ale tuberculozei secundare: tuberculoza în focare nodulare, tuberculoza infiltrativă, tuberculoza cazeoasă circumscrisă.

9. Tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară. Hemoptizia. Aspecte clinico-radiologice şi evolutive prognostice. Tuberculoza cronică şi hipercronică. Tuberculozele fibroase

10. Tuberculoza traheo-bronşică. Forme clinice particulare ale ftiziei. Tuberculoza asociată cu alte afecţiuni. Diagnosticul diferenţial al tuberculozelor secundare.

11. Tratamentul tuberculozei. Bazele experimentale şi clinice ale chimioterapiei tuberculozei. Bactericidie şi bacteriostaza. Fenomenul de supravieţuire bacilară. Postefectul antibacilar. Medicamente antituberculoase. Efecte adverse.

12. Regimurile terapeutice în chimioterapia tuberculozei. Principiile şi tehnica aplicării. Tratamentul tuberculozei primare. Tratamentul iniţial al tuberculozei secundare. Tratamentul eşecurilor imediate şi tardive ale chimioterapiei tuberculozei. Tratamente adjuvante în tuberculoză. Tratamentul pleureziei serofibrinoase tuberculoase.

13. Noţiuni epidemiologice. Endemia de tuberculoză şi indicatorii epidemiometrici de evaluare a acesteia. Situaţia şi caracteristicile actuale ale endemiei de tuberculoză pe plan mondial şi în ţara noastră.

14. Metode de depistare a tuberculozei: testarea tuberculinică; examenul bacteriologic al simptomaticilor respiratorii. Examinările radiofotografice (RF). Ancheta epidemiologică de filiaţiune.

15. Metode de profilaxie a tuberculozei. Chomioterapia standardizată strict supravegheată. Chimioprofilaxia. Lupta în focar. Educaţia sanitară.

16. Programul naţional de luptă anituberculoasă: organizare, dispensarizare, rolul instituţiilor sanitare antituberculoase. Integrarea în asistenţa medico-sanitară generală.

211

Bibliografie

1. Sinteze în pneumologie, Monica Pop, Ed.Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2006.

2. Atlas de patologie toraco-pleuro-pulmonară, Monica Pop, 250, Ed.Medicală Universitar „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2004.

3. Ghid de ftiziologie pentru medicii de familie, Monica Pop. 147, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2003.

4. Tuberculoza – curs pentru studenţi, The Global Fund Everest, Bucureşti, 2004 (colectiv UMF Cluj Monica Pop).

5. Insuficienţa respiratorie cronică – clinica, tratament, C.D.Zamora, Monica Pop, Ed.Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2004.

6. Algoritm – semne şi simptome, Monica Pop, vol.1, Ed.Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2002, 155.

7. Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere în masă. Epidemiologia astmului bronşic (Cap scris op),.41-72. Editura Curtea Veche. Bucureşti, 2000, 193(31).

8. Murray – Textbook of pneumology, FOURTH EDITION, 2006 9. Tuberculosis, Monica Pop, Ed.Medicala Universitara Iuliu Hatieganu

Cluj Napoca, 2002

Evaluare

Examen scris Examen practic

212

BALNEOFIZIOTERAPIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină generală Curs: Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală Titularul cursului: Conf. Dr. Ioan Onac Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Balneofizioterapie Codul cursului: MED 5 1 10 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

modular Oblig. 2 - 2 14 - 14 20 48 2 Ex.

scris

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Dobândirea unor noţiuni de fizioterapie şi recuperare medicală de bază şi corelaţiile practice în diferitele patologii

Obiective specifice

Definiţia unor noţiuni de bază din domeniul recuperării şi a medicinii fizice.

Importanţa şi motivele folosirii tehnicilor de recuperare în practica medicală.

Cunoaşterea tehnicilor de recuperare medicală, a metodelor de fizioterapie şi aplicabilitatea în practica medicală curentă.

Conţinutul cursului

1. Capitol I – Introducere. Definiţia balneofizioterapiei şi a recuperării. Definiţia balneofizioterapiei, definiţia recuperării, echipa de recuperare, procesul de recuperare, ramurile balneofizioterapiei, contraindicaţii majore pentru fizioterapie, mecanismele de acţiune ale ag. fizici şi strategia de aplicare, grade de afectare (infirmitatea, incapacitatea, handicapul, invalid).

2. Capitol II – Hidrotermoterapia

213

Definiţia hidrotermoterapiei, propr. fizice ale apei, funcţiile tegumentului, termoreglarea, efectele principale ale factorului termic, efectele principale ale factorului mecanic, efecte principale ale factorului chimic, acţiunea hidrotermoterapiei asupra sist. cardio-vascular, acţiunea hidrotermoterapiei asupra ap. respirator, acţiunea hidrotermoterapiei asupra musculaturii, reacţia hidroterapeutică, reacţia de cură în hidrotermoterapiei, principalele proceduri de hidrotermoterapie, termoterapia, crioterapie

3. Capitol III – Apele minerale Definiţie, condiţiile ca o apă să fie considerată apă minerală, modul de acţiune ale apelor minerale, căile de administrare ale apelor minerale, clasificarea apelor minerale, efectele fizice şi chimice ale apelor minerale, principalele tipuri de ape minerale şi indicaţiile terapeutice (oligominerale reci şi calde, carbogazoase, alcaline, cloruro-sodice, sulfuroase).

4. Capitol IV – Climatologie medicală Definiţie, caracteristicile atmosferice ale unui climat, tipuri de bioclimă pe teritoriul ţării noastre (sedativ indiferent, excitant solicitant, tonic stimulant, talasoterapia) – caracteristici, efecte şi indicaţii terapeutice, microclimate (salinele, climatopatologie urbană) – caracteristici, efecte şi indicaţii terapeutice/efecte nocive

5. Capitol IV – Nămoluri terapeutice (Peloidele) Definiţie, tipuri de peloide (sapropelice, de turbă, de izvor), proprietăţi fizice, proprietăţi biologice, tehnici de aplicare, indicaţii terapeutice.

6. Capitol V – Masajul medical Definiţia masajului medical, efecte locale, efecte generale, procedee principale de masaj, procedee ajutătoare de masaj, indicaţiile masajului, contraindicaţiile masajului, tehnici şi indicaţii speciale

7. Capitol VI – Kinetologia medicală Tipuri de contracţii musculare, tipuri de exerciţii, avantajele şi dezavantajele contracţiei musculare izotonice şi izometrice, posturări, mobilizările pasive, mobilizările active, kinetoterapie analitică, kinetoterapie globală, hidrokinetoterapia.

8. Capitol V – Electroterapia Definiţie, clasificarea electroterapiei, curenţii de joasă frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de medie frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de înaltă frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), ultrasonoterapia, terapie cu şocuri mecanice externe, magnetodiaflux, fototerapia (radiaţii infraroşii, radiaţii ultraviolete, LASER).

214

Bibliografie

1. L. Pop: Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, Tipografia UMF “Iuliu Haieganu” Cluj-Napoca, 1994

2. L. Irsay, L. Pop: Masajul medical clasic, suport DVD, ISDN 973-693-127-7, DACIN SARA 1060/2005, Edit Medicală „Iuliu Haţieganu” – Cluj

3. L. Pop, L. Irsay: Textbook of Physiotherapy. edit. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006

4. L. Irsay, L. Pop: Textbook of Rheumatological Rehabilitation. edit. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006

5. I. Onac, L Pop: Biostimulare Laser. Efecte biologice şi terapeutice. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj, 2001

6. AS Nica: Recuperare Medicala.Ed. Universitara ,,Carol Davila". ediţiile 2002 sau 2004

Evaluare

Examen scris 90% Portofoliu de activitate 10%

215

REUMATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Reumatologie Titularul cursului: Prof. Dr. Simona Rednic,

Şef lucrări Dr. Siao-pin Simon Departament: Specialităţi Medicale Disciplina: Reumatologie Codul cursului: MED 5 1 11 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 2 - 2 14 - 14 - 28 2 Examen scris + practic

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare

Semiologie, Medicina internă an IV şi V

Obiective generale

Sensibilizarea” studenţilor în legătură cu epidemiologia, tipurile, importanţa şi impactul social al bolilor reumatologice si musculoscheletale

Deprinderea principiilor examenului clinic musculoscheletal Invăţarea principalelor investigaţii paraclinice utilizate în reumatologie

şi a semnificatiei acestora Recunoaşterea şi încadrarea unei boli musculoscheletale, ca şi

îndrumarea corectă a acestora Recapiturea principalelor clase de medicamente utilizate în tratamentul

reumatologic Recunoaşterea importanţei prezentării, sumarizării, particularităţilor

anamnestice si de examen clinic în principalele boli reumatologice o Utilizarea sindroamelor pentru ghidarea intrebarilor si gândirii

clinice o Diferenţierea artritelor inflamatorii de artroză o Caracterizarea principalele tipuri şi pattern-uri articulare

Obiective specifice

Introducere – ce este reumatologia ?

216

Poliartrita reumatoidă o Recunoasterea poliartitei reumatoide si diferentierea ei de

alte boli articulare, principii de diagnostic si tratament, monitorizarea si evaluarea articulara si functionala, utilizarea scorurilor de activitate, indrumarea la reumatolog

Spondilatropatiile o Recunoasterea unei spondilartropatii seronegative ca boala

interdisciplinara, colaborarea cu alti specialisti in diagnosticul si urmarirea unei spondilartropatii,

Este aceasta o colagenoză ? Lupusul eritematos sistemic, sindromul antifosfolipidic, sclerodermia sistemica, miopatiile inflamatorii, sindromul Sjogren, policondrita recidivanta, boala mixtă de ţesut conjunctiv, etc

Vasculitele sistemice - o vedere din balon asupra vasculitelor o Identificarea grupului colagenozelor, respectiv vasculitelor

sistemice si incadrarea afectiunilor in acest grup, conditiile indrumarii la specialistul reumatolog, recunoasterea acestora, a particularitatilor distinctive, monitorizarea si urmarirea acestora, principii de tratament

Artroza, osteoporoza o Diagnosticarea si principiile de tratament in artroze si

osteoporoza Artritele microcristaline – guta şi alte artrite microcristaline, la graniţa

reumatologiei - manifestări reumatismale în alte boli (endocrine, hematologice, digestive, neoplazice etc) sau recapitulare

o Identificarea afectarii reumatologice ca manifestare a altor boli

Discutarea pe marginea unor cazuri clinice si a unor scenarii clinice integratoare cu evaluarea deprinderilor obtinute

Conţinutul cursului

1. Introducere – ce este reumatologia ? 2. Poliartrita reumatoidă 3. Spondilatropatiile 4. Este aceasta o colagenoză ? Lupusul eritematos sistemic, sindromul

antifosfolipidic 5. Este aceasta o colagenoză ? Sclerodermia sistemica, miopatiile

inflamatorii, sindromul Sjogren, policondrita recidivanta, boala mixtă de ţesut conjunctiv, etc

6. Vasculitele sistemice - o vedere din balon asupra vasculitelor 7. Artroza 8. Osteoporoza

217

9. Artritele microcristaline – guta şi alte artrite microcristaline 10. La graniţa reumatologiei - manifestări reumatismale în alte boli

(endocrine, hematologice, digestive, etc) sau recapitulare

Bibliografie

1. Ciurea P. et al Reumatologie, editura Medicala Universitara, Craiova, 2007

2. Da Silva JAP, Woolf AD. Rheumatology in Practice, Springer Verlag, London, 2010

3. Harrison’s ed. Manual de Medicina (editia 15), A. S. Fauci E. Braunwald K. J. Isselbacher ed. editura Teora, Bucuresti, 2003 (retiparire editia 2001)

4. Hunder GG ed. Atlas of Rheumatology, Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2002

5. Ionescu R. Esentialul in Reumatologie, editia a 2-a revizuita, editura Amaltea, Bucuresti, 2006

6. Klippel JH ed Primer on the Rheumatic Diseases , Springer, New York, 2008

7. Rednic S et al: Ghid de studiu: Reumatologie clinica, 8. Stone JH ed. A Clinician’s Pearls and Myths in Rheumatology, Springer,

Dordrecht, Heidelberg, 2009 9. West S. Rheumatology Secrets , 2nd edition, Hanley & Belfus Inc,

Philadelphia, 2002

Evaluare

Examen: scris (20 teste grila) Examen practic: manevra + scenariu clinic

218

ANUL VI

MEDICINĂ DE FAMILIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Medicină de familie Titularul cursului Prof. dr. Oprea Sabin Departamentul Medicină comunitară Disciplina Medicină de familie Codul cursului MED 6 1 01 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 6 - 10 42 - 70 60 172 9 Ex. scris + Ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Medicina internă, Pediatrie

Obiective generale

Înţelegerea conţinutului, rolului şi locului medicinei de familie în cadrul sistemului de sănătate, conştientizarea importanţei specialităţii şi a complexităţii pregătirii pentru această specialitate.

Însuşirea deprinderilor clinice şi a atitudinilor de bază necesare pentru practicarea specialităţii (abordare holistică, centrarea pe pacient şi familie, importanţa aspectelor psihosociale, economice şi educaţionale).

Asimilarea cunoştinţelor şi dobândirea competenţelor necesare pentru rezolvarea problemelor curente de patologie întâlnite în practica medicului de familie.

Obiective specifice

1. Obiectivele pregătirii teoretice (cursuri) –studenţii trebuie :

să definească medicina de familie, să prezinte conţinutul, principiile şi funcţiile MF, organizarea şi managementul cabinetului medicului de familie, relaţiile acestuia cu alţi specialişti şi cu CAS.

să enumere particularităţile profilaxiei în MF.

219

să prezinte conţinutul examenelor de bilanţ la diferite vârste şi consilierea efectuată în scopul promovării stării de sănătate, inclusiv supravegherea activă a copilului sănătos, gravidei şi bolnavilor cronici.

să descrie activitatea de depistare precoce a principalelor probleme de sănătate ale copilului şi adultului.

să prezinte strategia investigaţiilor paraclinice în MF.

să elaboreze raţionamente clinice (de tip algoritmic) în principalele sindroame întâlnite în practica MF la adult şi copil.

să elaboreze un diagnostic clinic, pozitiv şi diferenţial şi să prezinte strategii terapeutice în cele mai frecvente afecţiuni din practica medicului de familie.

2. Pregătire practică (stagii) – studenţii trebuie:

să efectueze, înregistreze şi interpreteze examene de bilanţ la pacienţii de diferite vârste şi să le ofere consiliere în funcţie de problemele constatate.

să aplice strategii de reducere a riscului prin: screening, depistare precoce, imunizări şi consiliere.

să demonstreze însuşirea competenţelor privind: comunicarea eficientă cu bolnavul, obţinerea unui istoric exact şi înregistrarea lui completă şi ordonată în documentele medicale, efectuarea şi înregistrarea unui examen fizic complet, aplicarea gândirii clinice în interpretarea datelor obţinute prin anamneză şi examen obiectiv, utilizarea adecvată a mijloacelor de investigaţie paraclinică, conceperea şi aplicarea unui plan de tratament şi urmărire a pacientului pentru cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în practica MF, dezvoltarea unor programe de îngrijire şi supraveghere pentru pacienţii cu boli cronice, recunoaşterea momentului oportun în care medicul de familie trebuie să apeleze la alţi medici specialişti, completarea unor documente medicale.

Conţinutul cursului

1. Medicina de familie : definiţie ; funcţiile M.F.; metodologia de lucru ;obiective specifice ; îndatoririle profesionale ale M.F obligatile medicului, drepturile pacientului, .pachete de servicii oferite de sistemul public din Romania.

2. Principiile medicinei de familie :asistenţa medicală de prim contact,asistenţa pe durata vieţii, asistenţa axată pe persoană, asistenţa

220

medicală a familiei şi comunităţii,abordarea ecologică a patologiei umane.

3. Aspecte particulare în asistenţa medicală primară: particularităţi ale consultaţiei, diagnosticului, tratamentului,sinteza diagnostică şi terapeutică, asist.la domiciliu, asistenta comunitara , probleme manageriale .

4. Relaţia medic-pacient în Medicina de Familie. 5. Principii de profilaxie şi dispensarizare în asistenţa primară: profilaxia

primară(individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia secundară; terţiară;controlul periodic al stării de sănătate; principii de dispensarizare.

6. Locul medicului de familie într-un sistem modern de sănătate : locul M.F. în comunitatea medicală , relaţia cu CAS, pachete de servicii oferite de MF .

7. Constituirea unui cabinet de M.F. :infiintarea cabinetului, finantarea medicinei de familie,modalitati de plata ,echipa de lucru ,circuitul informaţiei,cooperarea M.F. cu specialiştii din linia I ; din ambulatorii de specialitate şi specialiştii din spitale. Organe si organizatii.

8. Structura şi funcţiile familiei : familia ca unitate socială ; tipuri de familie , familia patologica,ciclul de viaţă a familiei, rolul medicului de familie în sanogeneza familiei .

9. Patologia iatrogenă – erori de diagnostic . 10. Probleme de geriatrie : diagnosticul geriatric ; particularităţi

terapeutice. 11. Ingrijirea la domiciliu a pacienţilor aflaţi în stadiu terminal. 12. Strategia investigaţiilor paraclinice . 13. Abuzul de toxice – atitudinea M.F.:posibilităţi de combatere a

consumului de tutun şi alcool 14. Abordarea unor simptome comune în cabinetul M.F. : astenia ,

sindromul febril, , afectiunile alergice,tusea cronica 15. Boli şi sindroame mai frecvent întîlnite în practica M.F. :dispneea,

cefaleea si migrena, durerea toracică, durerea în extremităţi , sindromul hepatomegalic.

16. Terapii alternative 17. Supravegherea activă a copilului sănătos. Componentele vizitei active:

istoric, examen fizic, imunizări, ghid anticipativ, prevenirea accidentelor. Continutul vizitelor active (examenul de bilant) la diferite etape de vârstă: nou-născut, sugar, copil mic, preşcolar, şcolar şi adolescent

18. Alimentaţia copilului sănătos.Prevenirea tulburărilor stării de nutriţie

221

19. Depistare şi diagnostic precoce: tulburările de dezvoltare staturo-ponderală, tulburările de dezvoltare neuropsihică, deficienţele senzoriale, scolioza idiopatică, displazia de şold, rahitismul carenţial

20. Sindromul anemic la copil . 21. Durerea abdominală acută şi recurentă la copil.

Bibliografie

1. Maria Condor, Sorina Domnita – Supravegherea activa a copilului in practica medicului de familie, Editura Mediamira, 2004.

2. Mariana Iancau – Pediatrie pentru Medicina de familie, Editura Medicala Universitara”Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, 2001.

3. Maria Condor – Pediatria în ambulatoriu, Tipografia U.M.F., 1996. 4. Gherman Madeleine, Oprea S. – Practica Medicinei Interne in

Ambulator. Ed.Dacia Cluj-napoca, 1997. 5. Oprea S., Gherman Madeleine – Probleme curente in practica

medicului de familie. Tipografia U.M.F. Iuliu Hatieganu , 1998 . 6. Oprea S. sub redactie – Ghidul practicii de vara pentru studentii din anii

I si V. Tipografia U.M.F.Iuliu Hatieganu 2oo8 . 7. Rackel R.E.. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995. 8. Van Es. J. C. - Medicul de familie şi pacientul său. Ed. Libra Buc. 1997. 9. Bukman R. “ Communication in palliative care – a practical guide” , in

Oxford Text book of Palliative Medicine, Oxford Medical Publication, 240-316, 2002.

10. Kevin Clifford “ Family Practice- Common Presenting Problems”,44 -113,2000.

11. Pieper SJ., Stanton MS.” Concise Review for Primary Care Physicians”, Mayo Clin Proc. 70: 371, 2000.

12. Legea nr. 65 Monitorul Oficial nr.372 din 28.o4.2006 Ordonanta 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale .

Evaluare

Examen scris adulti 30% Examen scris pediatrie 30% Examen practic 30% Portofoliu de activitate 10%.

222

BOLI INFECŢIOASE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Boli infecţioase Titularul cursului: Prof. dr. Doina Ţăţulescu,

Şef lucrări dr. Slavcovici Adriana Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Boli Infecţioase Codul cursului: MED 6 2 02 RO

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminarii:

Cunoştinţe de medicină internă, neurologie, microbiologie, farmacologie clinică

Obiective generale:

importanţa bolilor infecţioase în condiţiile emergenţei şi/sau

reemergenţei unor agenţi patogeni, precum şi a pericolului

bioterorismului;

în condiţiile apariţiei rezistenţei la chimioterapice a numeroşi agenţi

patogeni (bacterieni, virali, fungici, parazitari) este necesară

conştientizarea dificultăţilor în stabilirea atitudinii terapeutice precum

şi a evoluţiei şi a prognosticului bolilor infecţioase

cunoaşterea numeroaselor cauze de imunosupresie care reprezintă un

factor favorizant al apariţiei bolilor infecţioase cu evoluţie gravă.

Obiective specifice:

În condiţiile actuale, tabloul clinic şi evoluţia clinică a numeroaselor boli

infecţioase nu mai este tipic fiind influenţat de modificările apărute în

rezistenţa şi reactivitatea organismului gazdă,patogenitatea şi

sensibilitatea la chimioterapice a microorganismelor.

Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv se impune coroborarea datelor

clinice şi epidemiologice cu examinările de laborator (uzuale,

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 3 - 6 42 - 84 42 168 9 Examen

223

microbiologice, serologice, paraclinice), precum şi un diagnostic

diferenţial complex cu numeroase alte afecţiuni (infecţioase sau

neinfecţioase).

Stabilirea conduitei terapeutice (tratament etiologic, patogenetic,

simptomatic) are în vedere atât modificările apărute în sensibilitatea

germenilor patogeni la chimioterapice cât şi formele clinice de boală,

deseori severe, şi posibilele complicaţii care pot influenţa evoluţia

clinică şi prognosticul bolii.

Conţinutul cursului

I. Partea generală

1. Infecţie, boală infecţioasă

2. Patogenia bolilor infecţioase

3. Diagnosticul bolilor infecţioase

4. Tratamentul bolilor infecţioase

4.1. Principii de terapie antiinfecţioase

4.2. Farmacocinetica chimioterapicelor, indicaţii terapeutice şi

profilactice, reacţii adverse

4.3. Antibiotice: betalactamine (peniciline, cefalosporine,

carbapeneme), aminoglicozide, macrolide, clindamicină, ketolide,

glicopeptide, rifamicine, tetracicline, cloramfenicol, polimixine,

oxazolidinone, sulfonamide şi trimetroprim, chinolone, metronidazol.

4.4. Chimioterapice antivirale (altele decât antiretrovirale)

4.5. Chimioterapice antifungice

5. Terapia cu seruri imune, interferoni, imunglobuline, glucocorticoizi,

imunomodulatoare

II. Partea specială

1. Angine acute

1.1. Angine virale

1.2. Angine bacteriene cu streptococ beta-hemolitic grup A, C şi G,

infecţii mixte cu germeni aerobi/anaerobi

1.3. Angina Plaut-Vincent, angina Ludwig, flegmon periamigdalian

2. Infecţii streptococice (scarlatina, erizipelul), sindrom de şoc toxic

streptococic, fasceita necrotizantă

3. Rujeola

4. Rubeola

5. Infecţii cu virusul varicelo-zosterian. (varicela; herpes zoster).

224

6. Tusea convulsivă

7. Mononucleoza infecţioasă

8. Infecţia urliană

9. Difteria

10. Gripa

11. Pneumonii virale şi bacteriene (infecţii cu Streptococcus pneumoniae,

Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp.,

Pseudomonas aeruginosa, Legionella spp.)

12. Meningite acute infecţioase ( meningite acute virale, meningite acute

bacteriene)

13. Encefalite acute infecţioase

14. Infecţii gastrointestinale:

14.1. Dizenteria bacteriană

14.2. Toxiinfecţii alimentare

14.3. Botulism

14.4. Holera

14.5. Trichineloza

15. Hepatite virale acute

16. Endocardite acute infecţioase

17. Tetanos

18. Antrax (Cărbune )

19. Rabia

20. Sepsis, şoc sepsis

21. Leptospiroze

22. Boala Lyme

23. Infecţia HIV

Stagiu clinic

Prezentări de cazuri (cu prezentarea aspectelor referitoare la etiopatogenia,

diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică în bolile infecţioase)

1. Infecţii streptococice

2. Infecţii stafilococice

3. Infecţii cu virusul varicelo-zosterian

4. Infecţie urliană

5. Rubeolă

6. Mononucleoză infecţioasă

7. Gripa

8. Pneumonii virale şi bacteriene

225

9. Meningite virale şi bacteriene (inclusiv bacilară)

10. Encefalite acute

11. Hepatite virale acute

12. Enterocolite şi gastroenterite acute

13. Toxiinfecţii alimentare

14. Shigeloze

15. Botulism (caz clinic sau diapozitive)

16. Trichineloză

17. Leptospiroze

18. Antrax (caz clinic sau diapozitive)

19. Tetanos (caz clinic sau diapozitive)

20. Infecţia HIV/SIDA

21. Difterie (caz clinic sau diapozitive)

22. Sepsis

Bibliografie

1. Zanc Virginia – „Boli infecţioase” Ed. Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca 2011

2. Cupşa A. – “Boli infecţioase transmisibile”. Ed. Medicală Universitară,

Craiova 2007.

3. Doina Ţăţulescu – Boli Infecţioase. Ed. Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca 2002

4. Mandell l. Gerald,Bennett R.j, Dolin R. “Mandell, Douglas and Bennett’s

PRINCIPLES AND PRACTICE OF INFECTIOUS DISEASES ( 7th edition) Ed.

CHURCHILL LIVINGSTONE, 2010

5. PILLY E- „ Maladies infectieuses et Tropicales”, ( 22e edition), CMIT,

2010

Evaluare:

Examen teoretic - scris 60%

Examen practic - oral (prezentare caz clinic) 20%

Activitate în timpul stagiului clinic 20%

226

EPIDEMIOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Epidemiologie Titularul cursului: Prof. Dr. Ioan Stelian Bocșan Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Epidemiologie Codul cursului: MED 6 1 03 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 4 - 4 28 - 28 28 92 4 examen

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiții preliminare (pre-requisites): -

Obiective generale:

Cunoașterea principalelor aspecte de epidemiologie, prevenire și control ale principalelor boli infecțioase și neinfecțioase prioritare ca probleme de sănătate publică.

Obiective specifice:

Cunoașterea principalelor aspecte de epidemiologie, prevenire și control ale bolilor infecțioase aerogene, digestive, ale hepatitelor acute virale și infecției HIV/SIDA.

Epidemiologia, profilaxia și controlul bolilor comportamentale și cardio-vasculare.

Elemente aplicative de profilaxie și control a infecțiilor nosocomiale. Noțiuni de epidemiologie moleculară.

Conținutul cursului:

1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise aerian.

2. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise digestiv.

3. Epidemiologia infecțiilor nosocomiale. 4. Epidemiologia, prevenirea și controlul hepatitelor acute virale. 5. Epidemiologia, prevenirea și controlul infecției HIV/SIDA. 6. Epidemiologia comportamentală.

227

7. Epidemiologia afecțiunilor cardio-vasculare. 8. Epidemiologie moleculară.

PRACTIC:

1. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase (activă și pasivă). 2. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase – aplicații pe calculator. 3. Boli emergente și prevenibile prin vaccinare – exerciții. 4. Activitățile antiepidemice. 5. Chimioprofilaxia. 6. Precauții universale și exerciții de control în infecțiile nosocomiale.

Bibliografie:

1. I. S. Bocșan. Epidemiologie prasctică pentru medicii de familie. Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 1999

2. Maria Irina Brumboiu, Ioan Stelian Bocșan. Vaccinuri și vaccinări în practica medicală. Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, 2005

3. Maria Irina Brumboiu, I. S. Bocșan: Metode epidemiologice de prevenire și control a bolilor infecțioase. Editura Medicală „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2006

Evaluare:

Examen scris: 90% Portofoliu de activitate: 10%

228

DERMATOLOGIE Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Dermatologie Titularul cursului: Prof. dr. Rodica Cosgarea, Prof. dr. Alexandru

Tătaru, Şef lucrări dr. Adrian Băican Departamentul: Specialităţi medicale Disciplina: Dermatologie Codul cursului: MED 6 1 04 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 4 - 4 28 - 28 28 92 4 examen

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Cunoştinţe teoretice şi practice accumulate în anii de studio anteriori (anatomie, fiziologie, anatomie patologică, medicină internă, chirurgie)

Obiective generale:

Dobândirea de cunoştinţe legate de patologia cutanată Integrarea cunoştinţelor teoretice şi practice acumulate în anii de

studiu anteriori în profilul disciplinei

Obiective specifice:

Recunoaşterea leziunilor cutanate elementare Diagnosticul şi terapia principalelor afecţiuni dermatologice

Conţinutul cursului:

1. Anatomia şi structura pielii 2. Viroze. 3. Micoze. Parazitoze 4. Dermatoze bacteriene. 5. Dermatoze alergice. Reacţii postmedicamentoase 6. Vasculite şi dermatoze inflamatorii 7. Dermatoze buloase autoimune 8. Afecţiuni eritemato-scuamoase 9. Tumori (2 cursuri) 10. Ulcerul de gamba. Genodermatoze 11. Colagenoze

229

12. Acnee. Rozacee. Afecţiunile părului. Vitiligo 13. ITS

Bibliografie:

1. Rodica Cosgarea, Alexandru Tătaru, Adrian Baican, Daniela Vornicescu, Dermato-Venerologie clinică, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2011

2. Rook’s Textbook of Dermatology, Vol. I-IV, 7th edition; 3. J.L. Bolognia, J.L. Jorizzo, R.P. Rapini Dermatology, Vol. I-II, 2th edition; 4. O. Braun-Falco, G. Plewig, H.H. Wolff, W.H.C. Burgdorf Dermatology ,

third edition

Evaluare:

Examen scris: 60% Examen practic: 30% Activitate stagiu: 10%

230

OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Obstetrică Ginecologie Titularul cursului Conf. Dr. Mihu Dan Departamentul Mama şi copilul Disciplina Obstetrică – Ginecologie II Codul cursului MED 6 1 05 RO

Sem

Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 10 - 24 70 - 168 52 290 13 Ex. teoretic + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Însuşirea cunoştinţelor toretice ce vizează obstetrica fiziologică şi patologică.

Asimilarea cunoştinţelor teoretice în patologia ginecologică. Investigaţiile paraclinice în practica ginecologică şi obstetricală.

Obiective specifice

Consultaţia prenatală. Diagnosticul de sarcină. Asistenţa la naştere. Urgenţele obstetricale. Supravegherea lăuziei. Screening-ul şi diagnosticul cancerelor genitale. Planning familial.

Conţinutul cursului

1. Anatomia organelor genitale feminine 2. Fiziologia aparatului genital feminin 3. Examenul clinic ginecologic 4. Examenul clinic obstetrical 5. Explorari paraclinice in obstetrica si ginecologie 6. Gametogeneza, ovulatia, fecundatia, migratia oului 7. Morfofiziologia placentei, lichidul amniotic, cordonul ombilical 8. Diagnosticul sarcinii

231

9. Modificarile morfofunctionale ale organismului matern in cursul sarcinii

10. Dispensarizarea sarcinii. Consultatia prenatala. Gravida cu risc obstetrical. Scoala mamei si metodele de psihoprofilaxie

11. Medicatia in sarcina 12. Bazinul osos matern 13. Fatul la termen din punct de vedere obstetrical 14. Legile acomodarii fatului in uter 15. Atitudinea, asezarea, pozitia, prezentatia, varietatile de pozitie 16. Fiziologia travaliului 17. Nasterea in prezentatia craniana flectata 18. Nasterea in prezentatiile craniene deflectate 19. Nasterea in prezentatia pelviana 20. Asezarea transversa 21. Sarcina multipla 22. Perioada a III-a a nasterii – delivrenta 23. Perioada a IV-a a nasterii – postpartumul imediat 24. Lauzia fiziologica 25. Lactatia 26. Disgravidiile precoce 27. Hemoragiile in prima jumatate a sarcinii: avortul, sarcina extrauterina,

boala trofoblastica gestationala 28. Hemoragiile in a doua jumatate a sarcinii: placenta praevia, dezlipirea

prematura de placenta normal inserata 29. Ruperea prematura a membranelor 30. Nasterea prematura 31. Sarcina prelungita 32. Incompatibilitatile sanguine feto-materne 33. Boli medicale si chirurgicale asociate sarcinii 34. Bolile hipertensive in sarcina 35. Nasterea distocica 36. Suferinta fetala acuta si cronica 37. Intarzierea de crestere intrauterina fetala 38. Moartea intrauterina a produsului de conceptie 39. Complicatiile perioadelor III si IV ale nasterii 40. Traumatismul obstetrical matern 41. Traumatismul obstetrical fetal 42. Lauzia patologica 43. Etapele fiziologice ale femeii: pubertatea, menopauza 44. Tulburari de flux menstrual prin exces 45. Tulburari de flux menstrual prin insuficienta 46. Malformatiile organelor genitale feminine

232

47. Patologia vulvei 48. Patologia vaginului 49. Tulburarile de statica pelvina. Incontinenta urinara de efort 50. Patologia colului uterin 51. Patologia corpului uterin 52. Dismenoreea. Dispareunia 53. Endometrioza 54. Boala inflamatorie pelvina 55. Patologia ovariana 56. Sterilitatea conjugala 57. Contraceptie si planificare familiala

Bibliografie

1. Dan Mihu si col. Obstetrica. Ed Grinta 2010 2. Dan Mihu si col. Ginecologie. Ed Grinta 2010 3. Sălăgean V, Titieni D, Costin N – Obstetrica fiziologică, Ed. Dacia, 1998 4. F.Stamatian – Obstetrica şi Ginecologie vol. I – Obstetrica. Tipografia

UMF Cluj-Napoca 1998 5. F.Stamatian – Obstetrica şi Ginecologie vol. II – Ginecologia. Tipografia

UMF Cluj-Napoca 1998 6. Ancăr V, Ionescu CA – Obstetrică, Ed. Naţională, 2000 7. Ancăr V, Ionescu CA – Ginecologie, Ed. Naţională, 1999 8. Dan Mihu, Nicolae Costin, Răzvan Ciortea – Algoritmi de diagnostic şi

tratament în obstetrică- ginecologie. Ed Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj- Napoca, 2007

Evaluare

Examen teoretic 50% Examen practic 40% Neonatologie 10%

233

NEONATOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Neonatologie Titularul cursului Prof. Dr. Gabriela Zaharie Departamentul Neonatologie Disciplina Neonatologie Codul cursului MED 6 1 05 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activitǎţi practice

Cursuri Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 1 - 2 7 - 14 14 42 Ex.scris

+ ex.practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiții preliminare

Pediatrie generală

Obiective generale

Însușirea noțiunilor teoretice și practice legate de nou născutul la termen sănătos, nou nascutul cu restricție de creștere intrauterină precum și a noțiunilor teoretice legate de principalele entități ale patologiei neonatale.

Dobândirea manoperelor necesare reanimării neonatale.

Obiective specifice

Dobândirea noțiunilor teoretice legate de patologia specifică nou născutului: Sindromul de detresă respiratorie Hiperbilirubinemia nou născutului Asfixia neonatală Reanimarea neonatală la Sala de Naștere Infecțtii în perioada neonatală Complicațiile specifice ale nou născutului cu restricție de creștere

intrauterină Prezentarea pe manechine, a manoperelor specifice utilizate în

reanimarea neonatală: ventilație la mască și balon, intubație orotraheală, masaj cardiac extern, administrarea medicației.

Prezentarea manoperelor din neonatologie utilizând filme video.

234

Conţinutul cursului

TEMATICA(pe capitole majore) 1. Nou născutul la termen 2. Asfixia neonatală 3. Principii de reanimare neonatală 4. Detresa respiratorie 5. Hiperbilirubinemiile la nou născut 6. Restricția de creștere intrauterină 7. Infecții neonatale

Defalcat pe subcapitole: 1. Definiţie; Clasificarea nou-născutului; Stabilirea vârstei gestaţionale;

Tranziţia şi adaptarea la viaţă extrauterină; Tabloul clinic al nou-născutului la termen; Examinarea nou-născutului; Stări caracteristice nou-născutului; Îngrijirea nou-născutului; Alimentaţia nou-născutului;

2. Incidenţa şi relaţia cu paralizia cerebrală; Factori de risc; Manifestări ale injuriei organelor în asfixie; Modele de lezare cerebrală; Diagnosticul asfixiei neonatale; Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei neonatale; Convulsii ca formă de manifestare a EHI; Neuroimagistica utilizată în EHI; Principii generale de tratament

3. Prognostic; Moartea cerebrală; Etică; Apneea primară şi secundară; Principii de reanimare; Medicaţia utilizată în reanimare

4. Boala membranelor hialine (BMH); Tahipneea Tranzitorie a Nou-Născutului (TTN); Sindromul de Aspiraţie Meconială (SAM);

5. Hiperbilirubinemia prin incompatibilitate Rh (izoimunizarea Rh); Boala hemolitică prin incompatibilitate sanguină de grup ABO; Hiperbilirubinemiile cu bilirubină conjugată;

6. Definiţie; Incidenţa; Dezvoltarea fetală; Etiopatogenie; Clasificare; Diagnostic; Examenul clinic

7. Efecte neonatale; Prognostic; Evolutie; Colonizarea nou-născutului normal; Prevenirea infecţiei;Factori predispozanţi pentru infecţia neonatală;Semnele clinice de sepsis bacterian şi meningită; Clasificarea infecţiilor neonatale; Diagnosticul de sepsis; Principiile de tratament în infecţia neonatală.

Bibliografie

1. Gabriela Zaharie Neonatologie, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.Medicala 2007

2. Antonia Popescu Neonatologie-notiuni fundamentale Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”Cluj-Napoca 2003

3. Janet M Rennie, Roberton’s Textbook of Neonatology, Ed. Elsevier, 2005

4. Gomella TL, Cunningham MD, Eyal FG, Zenk KE, Neonatology:

235

Management, Procedures, On-Call Problems Diseases, and Drugs, 5th edition, Ed. McGraw-Hill, 2008

5. F. Gold, C. Lionnet, M.-H. Blond Pediatrie en maternite reanimation en salle de naissanceMason Paris 1997

6. John P. Cloherty, Ann R. Stark Manual of neonatal care, Lippincott Raven 2010

Evaluare

Examen scris 50% Examen practic 40% Portofoliu de activitate 10%

236

PSIHIATRIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicinaă Cursul Psihiatrie Titularul cursului Prof. Dr. Ioana Micluţia, Şef de lucrări Dr. Vlad

Zdrenghea, Şef de lucrări Dr. Liana Don, Asist. Univ Dr. Cătălina Crişan

Departamentul Neuroştiinţe Disciplina Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică Codul cursului MED 6 2 06 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 6 - 6 42 - 42 80 164 8 Ex. Scris + Ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare

Cunoştinţe elementare de anatomia şi fiziologia SNC, neurologie, psihologie medicală, semiologie psihiatrică

Obiective generale

Însuşirea unor noţiuni fundamantale privind patologia psihiatrică

Obiective specifice

Dobândirea competenţei de a conduce interviul psihiatric Învăţarea sistematizarii simptomelor psihiatrice în sindroame Deprinderea metodologiei de elaborare a diagnosticului psihiatric Alcătuirea de scheme terapeutice pentru principalele boli psihice Însuşirea principiilor care stau la baza recuperării bolnavului psihic

Conţinutul cursului

1. Istoricul psihiatriei 2. Noţiuni introductive: conceptele de sănătate, boală, normalitate şi

anormalitate psihică. 3. Schizofrenia şi alte tulburări psihotice 4. Tulburările de dispoziţie. Suicidul 5. Tulburări psihice organice cerebral (inclusiv demenţele) 6. Tulburările induse de consumul de alcool şi alte substanţe psihoactive

237

7. Urgenţele psihiatrice 8. Tulburarile nevrotice, tulburări legate de stres, tulburări de somatizare 9. Tulburările de personalitate 10. Tulburări ale controlului impulsurilor. Tulburări ale somnului. 11. Tulburări de alimentaţie 12. Tulburări ale sexualitaţii 13. Terapia farmacologică și alte terapii biologice în patologia psihiatrică 14. Noţiuni de psihoterapie 15. Metode de reabilitare ale bolnavilor cu afecţiuni psihiatrice 16. Noţiuni de expertiza medico-legală psihiatrică, legislaţie; evaluarea

capacității de muncă a bolnavului cu afecțiuni psihiatrice

Bibliografie

1. Fodoreanu, L, (2006), Elemente de diagnostic şi tratament în psihiatrie, Editura Medicală Universitară “Iuliu Hatţieganu”, Cluj-Napoca.

2. Karila, L.,( 2011), Le book des ECN. France: Wolters Kluwer Health, Paris.

3. Micluţia, I., (2010), Psihiatrie (Ed. A II-a), Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

4. Micluţia, I., (2002), Psihiatrie, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

5. Tudose F., Tudose C., (2002). Abordarea pacientului în psihiatrie. Ghid de lucrari practice, , InfoMedica, Bucureşti.

6. Zdrenghea, V., Dănescu O., Lupaşcu M., (2008), Introducere în psihiatrie:semiolohie psihiatrică, Editura Medicală. Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

Evaluare

examenul la psihiatrie adulţi reprezintă 75% din nota finală (examen scris psihiatrie adulţi-37,5% din nota finală; examen practic psihiatrie adulţi- 37,5% din nota finală)

examen scris la psihiatrie infantilă reprezintă 25% din nota finală

238

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Psihiatrie pediatrică Titularul cursului: Conf. Dr. Viorel Lupu Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Psihiatrie şi Psihiatrie pediatrică Codul cursului: MED 6 2 06 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 2 - 2 14 - 14 20 48 2 Ex. scris

împreună cu Psihiatrie adulţi

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Psihologie medicală, Neurologie pediatrică

Obiective generale:

Însuşirea unui nucleu informaţional privind – psihiatria pediatrică Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra examenului psihic la copii şi

adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau să îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului.

Obiective specifice:

familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului

diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu

tulburări psihice familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi

diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu.

Conţinutul cursului:

1. Normalitate, boală psihică, nedezvoltare, dezorganizare. Principiile psihiatriei pediatrice. Examenul psihic la copil şi adolescent

239

2. Particularităţile psihopatologiei pe etape de vârstă. ADHD (Tulburarea hiperkinetică cu deficit atenţional)

3. Întârzierile în dezvoltarea mintală. Tulburările nevrotice la copii şi adolescenţi: particularităţi

4. Tulburările psihotice la copii şi adolecenţi. Autismul infantil şi alte tulburări din spectrul autist; Schizofrenia la copii şi adolescenţi.

5. Particularitaţile tulburării afective bipolare la copii şi adolescenţi; 6. Tulburările de conduită la copii şi adolescenţi. Dezvoltările dizarmonice

de personalitate. Delincvenţa juvenilă; 7. Ipsaţia (Masturbaţia). Ticurile. Balbismul. Enurezisul şi encoprezisul.

Tulburările de somn. Tulburările de alimentaţie (Anorexia mentală şi Bulimia);

8. Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.

Bibliografie:

1. Iftene F.(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

2. Iftene F.(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca.

3. Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului , Ed.ASCR,Cluj-Napoca.

4. Lupu V.(2008):Jocul patologic de noroc la adolescenţi, Ed.Risoprint,Cluj-Napoca,2008

Evaluare:

Examen scris împreună cu Psihiatrie adulţi: 25% din nota finală

240

ATI

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Anestezie şi terapie intensivă Titularul cursului: Conf. Dr. Natalia Hagău, Conf. Dr. Călin Mitre Departamentul: Chirurgie Disciplina: A.T.I. I, A.T.I. II Codul cursului: MED 6 1 07 RO

Sem

. Tipul cursul

ui

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 3 - 4 21 - 28 22 71 3 Ex. scris + ex. practic + portofoliu

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

*** disciplina A.T.I. se va norma în anul VI doar începând cu anul VI (2012 - 2013)

Condiţii preliminare (pre-requisites)

Fiziologie, Fiziopatologie, Farmacologie, Semiologie, Medicină internă

Obiective generale

Însuşirea unor elemente esenţiale şi specifice privind conduita terapeutică a pacientului critic, conduita în resuscitarea cardiorespiratorie avansată, elemente de bază din practica anestezică.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază în conduita terapeutică a pacientului critic.

Cunoaşterea principiilor generale şi tehnici simple de anestezie loco-regională şi generală, cunoştinţe generale de farmacologie a anestezicelor şi a echipamentului de anestezie.

Cunoaşterea detaileată a protocoalelor de resuscitare cardiocirculatorie, a modificărilor fiziopatologice şi a conduitei clinice din stopul cardiocirculator.

Cunoştinţe generale despre etiologia, fiziopatologia, tabloul clinic şi tratamentul insuficienţei respiratorii acute, cunoştinţe generale despre ventilaţia artificială şi oxigenoterapie la pacientul critic, situaţii particulare –ARDS.

241

Cunoştinţe clinice despre stările de şoc ( hipovolemic, hemoragic, septic, cardiogen, anafilactic, neurogen).

Etiologia, tabloul clinic şi tratamentul stărilor de comă, diagnosticul de moarte ce rebrală, pregătirea şi susţinerea donorului de organe în vederea transplantului.

Principalele modificări ale echilibrului acido-bazic şi electrolitic, semnificaţia lor clinică.

Prezentarea protocoalelor de administrare de lichide şi preparate de sânge.

Elemente generale despre necesarul caloric şi proteic al pacientului critic chirurgical, modalităţi de administrare, necesarul de vitamine.

Conţinutul cursului

1. Principii generale de anestezie. 2. Resuscitarea cardiorespiratorie – suportul vital avansat şi prelungit. 3. Insuficienţa respiratorie acută (ARDS). 4. Şocul. 5. Tulburările acute ale stării de conştienţă – Moartea cerebrală. 6. Tulburările echilibrului acido-bazic şi electrolitic. 7. Transfuzia şi terapia lichidiană. 8. Nutriţia pacientului critic chirurgical.

Bibliografie

1. Acalovschi I. Manuel de Anesthésie et de Thérapie Intensive, Ed. Clusium 2002.

2. Mitre C. Notions de l’anesthésie et soins intensifs, Ed. “IuliuHaţieganu” 2003.

3. Miller R. Miller’s Anesthesia 6th edition, Elsevier Churchll Livingstone, 2005.

4. Bersten AD, Oh’s Intensive Care 5th edition Butterworth/Heinemann 2003.

5. IrwinRS. Rippe J M Manual of intensive care medicine, 4th Edition: 4, Lippincott Williams & Wilkins, 2005.

6. Nolan J. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005.

Evaluare

Examen scris: 40% Examene practice: 60% Portofoliu de activitate: 10%

242

MEDICINĂ DE URGENŢĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină de Urgenţă Titularul cursului: Şef lucrări dr. Adela Golea (SII, SIV),

şef lucrări dr. Raed Arafat (SI, SIII) Departamentul: Chirurgie Disciplina: Medicină de Urgenţă Codul cursului: MED 6 2 08 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Eval

uar

e

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 3 4 - 21 28 - 30 79 4

- examen scris - examen practic - portofoliu de activitate

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare:

Medicină internă, chirurgie, cardiologie, imagistică

Obiective generale:

Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă. Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice de management diagnostico-

terapeutic în urgenţele de diferite grade.

Obiective specifice:

Cunoaşterea principiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă: noţiunea de triaj şi activitate în echipă, particularităţi diagnostico-terapeutice.

Recunoaşterea pacientului în stare critică, a stopului cardiorespirator(SCR) şi a sindroamelor ce determină SCR. Recunoasterea tehnicilor particulare de ALS in situatii speciale.

Însuşirea tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie de bază şi avansată la adult şi copil.

Implementarea conceptelor de triaj şi management diagnostico-terapeutic de urgenţă în urgenţele medicale cu risc vital: tulburări de ritm/conducere, infarct miocardic, şoc, comă, intoxicaţii.

243

Însuşirea principiilor de evaluarea primară/secundară şi a metodelor de terapie de urgenţă a bolnavului politraumatizat în prespital şi unităţile de primiri urgenţe.

Conţinutul cursului:

1. Organizarea unui serviciu de urgenţă prespitalicesc şi spitalicesc. Conceptul de management de echipă în urgenţă. Noţiuni de triaj. Recunoaşterea pacientului critic(SCR, comă, insuficienţă respiratorie acută, sdr.coronarian acut) şi algoritmi de management terapeutic în urgenţă. Cauzele stopului cardiorespirator. Resuscitarea cardiorespiratorie de bază.

2. Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: căile de administrare şi medicamentele utilizate în resuscitarea cardio-respiratorie avansată, terapia electrica (cardioversie/defibrilare, pace maker). Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: algoritme de resuscitare cardio-respiratorie.

3. Resuscitarea în diferite situaţii special (gravida, intoxicaţii, electrocutat, politraumatizat, spânzurat, hipotermic, înnecat). Particularităţi ale resuscitării la copil

4. Tulburări de ritm şi conducere: evaluare în urgenţă, algoritmi de terapie de urgenţă. Algoritmi de terapie de urgenta in infarctul miocardic acut (STEMI, nonSTEMI).

5. Atitudine de urgenţă în faţa pacientului intoxicat: evaluare, terapie de urgenţă(susţinere hemodinamică şi respiratorie, antidoturi). Pacientul politraumatizat. Mecanismul producerii traumei.

6. Evaluarea primară şi secundară a pacientului politraumatizat. Noţiunea de şoc hipovolemic şi şoc traumatic. Mobilizarea/imobilizarea şi transportul pacienţilor politraumatizaţi.

7. Traumatisme craniocerebrale, faciale şi ale coloanei vertebrale: evaluare, terapie de urgenţă. Traumatisme toraco-abdominale şi pelviene: evaluare, terapie de urgenţă. Atitudine de urgenta in cazul pacientului ars.

Bibliografie:

1. Jim Holliman, Raed Arafat, Cristian Boeriu: Asistenţa de Urgenţă a Pacientului Traumatizat- ISBN 973-9087-69-8, Casa de Editură Mureş 2004

2. Mircea Chiorean, Sanda Copotoiu, Leonard Azamfirei: Managementul bolnavului critic, vol.I, Univerity Press Târgu Mureş, 1999

3. CPR protocols: http://www.erc.edu/index.php/guidelines_download/, 2010

244

4. Judith E. Tintinalli, Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide, 7e, 2010

5. Marx Rosen, Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 7th ed., Mosby, 2010

Evaluare:

Examen scris 30% Examen practic 60% Portofoliu de activitate 10%

245

MEDICINĂ LEGALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină Legală Titularul cursului: Conf.dr. Dan Perju Dumbravă Departamentul: Medicină Comunitară (IV) Disciplina: Medicină Legală Codul cursului: MED 6 2 09 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore/săpt ore/sem.

C LP St C LP St

Mo

du

lar

Oblig. 4 3 - 28 21 - - 49 4 Examen

C=cursuri, LP= lucrări practice, St= stagii

Condiţii preliminare:

Frecventa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri.

Obiective generale:

Însusirea de către studenţi a unui nucleu informaţional privind medicina legală, etica, deontologie si drept medical

Obiective specifice:

Dobândirea cunostintelor necesare pentru recunoasterea cazurilor medico-legale de deces, a leziunilor traumatice prezentate de pacienţi care impun evaluare medico-legală şi îndrumarea acestora către serviciile de medicină legală competente; a unor elemente de toxicologie medico-legală şi aspecte referitoare la malpraxis.

Conţinutul cursului:

1. Cadru nozologic , Baze juridice, Legislatie 2. Tanatologie 3. Traumatologie medico-legală 4. Leziunile şi moartea produse prin mijloace proprii de atac - aparare ale

omului 5. Leziuni produse prin arme albe 6. Căderea si precipitarea

246

7. Medicina legală a accidentelor rutiere 8. Medicina legală a armelor de foc 9. Asfixiile mecanice 10. Agentii fizici 11. Agentii chimici 12. Expertiza medico-legală pe cadavru, Autopsia cadavrelor putrefiate şi

exhumarea 13. Examinarea medico-legală a persoanelor 14. Expertiza medico-legala în obstetrică-ginecologie 15. Expertiza medico -legală în dreptul civil şi în dreptul familiei 16. Probleme de sexologie medico-legală 17. Expertiza medico-legală a capacităţii de muncă 18. Expertiza medico-legală psihiatrică 19. Metodologia expertizei medico-legale în amânarea şi întreruperea

executării pedepsei cu închisoarea 20. Noţiuni de răspundere medicală 21. Expertiza ADN si alte tipuri de expertize in identificarea medico-legala

Bibliografie:

1. Dermengiu Dan—Patologie Medico-Legala, ed.Viata Medicala Romaneasca, 2002

2. Perju-Dumbravă Dan, Margineanu V, TEORIE ŞI PRACTICĂ MEDICO-LEGALĂ ,Ed.Argonaut, 1996

3. Perju-Dumbrava Dan,--EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ ÎN PRACTICA JURIDICĂ, Ed. Argonaut, 1999

4. Perju-Dumbravă Dan--RESPONSABILITATE MEDICALĂ---, Ed.Hipparion, 2000,

5. Perju-Dumbrava Dan, Zaharie Toader--MEDICINĂ LEGALĂ -TEXT, IMAGINE; FILM, Ed.Argonaut, 2001 -- 248 pagini text, 519 imagini , 53 filme, Editată şi pe Compact-Disc.

6. Perju-DumbravaDan--MEDICINA LEGALA, Ed. Argonaut, 2006, . 7. Perju-Dumbrava Dan, Martis Doru--CURS DE MEDICINA JUDICIARA SI

LEGISLATIE MEDICALA, Ed Cordial Lex, Cluj-Napoca 2008 , 8. www.legmed.ro 9. www.imlcluj.ro

247

Evaluare:

Calendarul evaluărilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris, reprezentând 66% din nota finală, (33% -

nota ex. practic) Modul de desfășurare a evaluărilor: Examenul Teoretic final va fi tip grilă din aspectele predate la curs şi

la lucrările practice. Examenul Practic va consta în interpretarea medico-legală a

aspectelor prezentate pe piesele anatomice, imagini foto, cazuri practice.

Condiţii pentru promovare: minimum nota 5.

248

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Sănătate publică şi management Titularul cursului: Prof. Dr. Cristina Borzan, Prof. Dr. Floarea Mocean Departamentul: Medicină comunitară Disciplina: Sănătate publică şi management Codul cursului: MED 6 2 10 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

e

Eval

uar

e

ore/săpt ore/sem.

C LP St C LP St

Mo

du

lar

Oblig. 4 2 - 28 14 - 20 62 3 Ex. scris + ex. practic

C=cursuri, LP= lucrări practice, St= stagii

Condiţii preliminare:

Asistenţa primară a stării de sănătate; Medicină de familie; Legislaţie; Psihiatrie; Oncologie; Sănătatea mediului; Epidemiologie; Medicină legală; Ştiinţele comportamentului.

Obiective generale

Înţelegerea conţinutului sănătăţii publice. Introducere în managementul serviciilor de sănătate.

Obiective specifice

Definirea stării de sănătate şi a factorilor care o condiţionează. Măsurarea stării de sănătate. Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori asociaţi. Înţelegerea principalelor tendinţe în probleme de populaţie. Definirea principalelor evenimente şi fenomene demografice. Utilizarea informaţiilor demografice în măsurarea fenomenelor. Descrierea principalelor caracteristici ale fenomenelor demografice. Înţelegerea relaţiilor existente între demografie şi Sănătate Publică. Identificarea factorilor care influenţează reproducerea populaţiei. Măsurarea, descrierea şi analiza comparativă a mortalităţii şi

identificarea principalelor caracteristici ale mortalităţii şi a posibilităţilor de control.

249

Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie. Demonstrarea avantajelor şi a limitelor diferitelor strategii preventive. Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la nivel primar privind

principalele probleme de sănătate. Definirea conceptului de promovare a sănătăţii şi a celui de educaţie

pentru sănătate şi delimitarea obiectivelor celor două concepte. Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi de comportament în domeniul

sănătăţii Identificarea etapelor de programare şi de evaluare a educaţiei pentru

sănătate. Înţelegerea importanţei medico-sociale a populaţiei vârstnice. Descrierea unor fenomene demografice legate de îmbătrânirea

populaţiei. Descrierea impactului tranziţiei demografice asupra sănătăţii populaţiei. Identificarea rolurilor, funcţiilor, atributelor manageriale. Descrierea culturii organizaţionale şi dezvoltarea gândirii sistemice în

sănătate. Înţelegerea conceptului de marketing medico-social. Importanţa şi etapele managementului proiectelor.

Conţinutul cursului

1. Obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în secolul XXI,. 2. Sănătate Publică şi sănătate individuală. 3. Starea de sănătate a populaţiei şi factori care o condiţionează. 4. Indicatori de măsurare a stării de sănătate. 5. Principalele evenimente şi fenomene demografice. 6. Tranziţia demografică. 7. Reproducerea populaţiei. 8. Bolile cronice ca problemă de sănătate publică. 9. Strategii preventive, promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. 10. Regimul toxicelor şi stupefiantelor în sănătate. 11. Introducere în Managementul serviciilor de sănătate, marketing

medico-social şi managementul proiectelor. 12. Sisteme de îngrijiri de sănătate, asigurări sociale de sănătate. 13. Comunicare în serviciile de sănătate.

250

Bibliografie

1. Borzan C. - Noi abordări ale Sănătăţii Publice şi Managementului în Regiunea Europeană a Oranizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Editura Medicală Universitară „I. Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2007.

2. Borzan C., Mocean F., - Sănătate Publică, Editura Medicală Universitară „I. Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002.

3. Enăchescu D., Marcu M.Gr., Sănătate publică şi management sanitar, Editura All, Bucureşti, 1997.

4. Marcu M.G., Mincă D., Sănătate publică şi management sanitar, Editura Universitară ”Carol Davila”, Bucureşti, 2003.

5. Mureşan P., Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Editura medicală, Bucureşti, 1989.

6. O.M.S. – Health 21 – Health for all în the 21st century, European Health for All, Series no. 5, Copenhaga, 1996.

7. Trebici V., Demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.

8. Trebici V., Populaţia Terrei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. 9. Vlădescu C. (coord.), Managementul serviciilor de sănătate, Editura

Expert, Bucureşti, 2000.

Evaluare

Examen scris: 70% Examen practic: 20% Portofoliu de activitate: 10%

251

GERIATRIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Gerontologie şi Geriatrie Titularul cursului Şef lucrări Dr. Valer Donca Departamentul Medicină Disciplina Geriatrie şi Gerontologie Codul cursului MED 6 2 11 RO

Sem

. Tipul cursului

Cursuri Activităţi practice

Cursuri Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cre

dit

Evaluare ore / săpt. ore / sem / modul

C LP St C LP St

II Oblig. 2 - 3 14 - 21 20 55 2 Ex. scris

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -

Obiective generale

Distincţia dintre aşa numita îmbătrânire normală şi modificările patologice din îmbătrânire; evitarea atât a interpretării patologiei curabile ca simplă manifestare a îmbătrânirii, cât şi a încercării de a trata procesele naturale ale îmbătrânirii ca şi cum ar fi boli.

Obiective specifice

Cunoaşterea modificărilor fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în procesul de îmbătrânire

Identificarea şi managementul problemelor speciale ale pacientului vârstnic

Conţinutul cursului

1. Istoria geriatriei 2. Date demografice 3. Teoriile îmbătrânirii: teoria uzurii, teoria legăturilor intercatenare,

teoria radicalilor liberi, teoria erorilor catastrofale, teoria mitocondrială, teoria acumulărilor, teoria neuroendocrină

4. Modificări fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în îmbătrânire: organe de simţ, aparat respirator, aparat cardiovascular, aparat renourinar, aparat digestiv, sistem endocrin, sistem nervos

5. Evaluarea geriatrică: medicală, funcţională, cognitivă, afectivă, nutriţională, socio-economică

252

6. Probleme speciale în practica geriatrică: nutriţia, deshidratarea, constipaţia, incontinenţa urinară, delirul, tremorul, escarele, instabilitatea şi căderile, hipotermia, imobilizarea, tulburările de somn

7. Farmacoterapia vârstnicului. Indicatorii de calitate în farmacoterapia vârstnicului (ACOVE - Assessing Care of Vulnerable Elders). Criteriile Beers pentru evitarea utilizării improprii a medicaţiei la vârstnici

Bibliografie

1. Donca V. Gerontologie şi Geriatrie, Ed. Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj Napoca, 2008.

2. Bălăceanu-Stolnici C. Geriatrie practică. Ed. Amaltea, Bucureşti, 1998. 3. Fillit HM, Rockwood K, Woodhouse K. Brocklehurst's Textbook of

Geriatric Medicine and Gerontology.Saunders Elsevier, 2010.

Evaluare

Examen scris 90% Portofoliu de activitate 10%.

253

B. CURSURI OPŢIONALE

METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE LA CURSURILE OPŢIONALE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ

Anul universitar 2011-2012

Prezenta Metodologie este destinată organizării modului de alegere a opţionalelor de către studenţii Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

1. Până la data de 16 martie, toate catedrele care doresc să susţină cursuri opţionale vor trimite la Decanatul Facultăţii de Medicină următoarele informaţii despre cursul opţional propus:

- titlul cursului

- titularul cursului

- scurta descriere a cursului (tematica cursului; modalitatea de evaluare)

- locul şi perioada de desfăşurare

2. După aprobarea în cadrul Consiliului Facultăţii de Medicină din 26 martie a.c. a opţionalelor propuse, acestea vor fi aduse la cunoştinţa studenţilor prin:

a) publicarea pe site-ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi”

b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină Generală

c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină Generală

3. Pe baza informaţiilor disponibile, fiecare student al Facultăţii de Medicină îşi va alege cursul dorit şi se va înscrie în perioada 2 Aprilie -18 Mai 2012.

4. Înscrierea se va face on-line pe site-ul Universităţii (la secţiunea Noutăţi pentru studenţi). Ordinea de distribuire la un anumit opţional se va face în ordinea completării formularului (regula “primul venit-primul servit”).

5. Fiecare student alege 3 cursuri opţionale , în ordinea preferinţelor, astfel încât dacă primul curs ales nu mai este disponibil, să aibă şi alte alternative la dispoziţie.

6. Odată completat şi semnat, formularul reprezinta un angajament din partea studentului pentru participarea la un anumit curs opţional, iar studenţii îşi asumă faptul că odată ales, un curs opţional devine obligatoriu.

254

7. Pentru a fi organizate opţionale normate (gratuite pentru studenţi), este necesară înscrierea a minim 60 de studenţi. Numărul maxim de participanţi la un opţional va fi de 80.

8. Opţionalele la care s-a înscris un numar de studenţi cuprins între 15 şi 60 vor fi organizate în regim cu taxă, (20 RON).

9. În cazul în care prima opţiune a studentului nu va putea fi validată (din cauza lipsei de locuri, sau pentru că acel opţional nu are suficienţi studenţi înscrişi pentru a fi organizat) , el va fi înscris - în ordinea opţiunilor exprimate – la unul din celalalte cursuri alese.

10. După data limita de înscriere, studenţii care nu s-au înscris pentru opţionale vor fi distribuiţi la opţionalele cu locuri libere.

11. Studenţii care doresc să participe la mai multe opţionale, o pot face în limita locurilor libere, după perioada de înscriere şi distribuirea studenţilor neînscrişi.

12. Lista finală a repartiţiei studenţilor la cursurile opţionale, va fi adusă la cunoştiinţa cadrelor didactice şi a studenţilor până la sfârşitul lunii iunie 2011.

13. Pentru studenţii anului I, în anul universitar 2011-2012, înscrierea la opţionale se va face în luna octombrie 2011.

14. După aprobarea prezentei Metodologii, aceasta va fi adusă la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Medicină prin:

a) publicarea pe site-ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi”

b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină

c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină

DECAN, Prof. dr. Anca Dana Buzoianu

CURSURI OPŢIONALE NORMATE

pentru studenţii Facultăţii de Medicină an universitar 2011-2012

ANUL I (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Introducere în chirurgia experimentală Şef lucr. dr. George Dindelegan Chirurgie I

2 Sociologie medicală Conf. dr. Ioan Zanc Ştiinţe socio - umaniste

3 Stil de viaţă sănătos şi educaţie pentru sănătate Prof. dr. Borzan Cristina Sănătate publică

4 Structura şi funcţionarea sistemului de asistenţă medicală Prof. dr. Ioan Stelian Bocşan Epidemiologie

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

4 Introduction to experimental surgery Şef lucr. dr. George Dindelegan Chirurgie I

5 Medical sociology Conf. dr. Iustin Lupu Ştiinţe socio - umaniste

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA FRANCEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Pathologie moléculaire Conf. dr. Cristina Drugan Biochimie medicala

2 Sociologie médicale Conf. dr. Iustin Lupu Ştiinţe socio - umaniste

ANUL II (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNA

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Explorări cardio - circulatorii Conf. dr. Dana Pop Cardiologie recuperare

2 Droguri şi dependenţe Prof. dr. Anca Dana Buzoianu Farmacologie

3 Pedagogie medicală Prof. dr. Doina Cozman Psihologie Clinică

4 Utilizarea celulelor stem in terapia celulara si ingineria tisulara Conf. dr. Carmen Mihu Histologie

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

3 Explorări cardio - circulatorii Conf. dr. Dana Pop Cardiologie recuperare

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA FRANCEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Droguri şi dependenţe Prof. dr. Anca Dana Buzoianu Farmacologie

2 Explorări cardio - circulatorii Conf. dr. Dana Pop Cardiologie recuperare

ANUL III (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNA

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Sinteze de fiziologie clinica Prof. dr. Adriana Muresan Fiziologie

2 Examen neurologic în urgenţele medicale Prof. dr. Ioan Marginean Neurologie

3 Chirurgie vasculară periferică Prof. dr. Ioan Aurel Mironiuc Chirurgie II

4 Medicină psihosomatică Prof. dr. Dan Dumitrascu Medicala II

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

2 Neurological examination in emergency medicine Prof. dr. Ioan Marginean Neurologie

4 Synthesis of clinical physiology Conf. dr. Soimita Suciu Fiziologie

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA FRANCEZĂ

Nr.crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Examen neurologique en urgence Prof. dr. Ioan Marginean Neurologie

3 Synthèses de physiologie clinique Conf. dr. Simona Clichici Fiziologie

ANUL IV (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNA

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Ecografia in urgentele medico-chirurgicale Prof.dr. Radu Badea Imagistica medicala

2 Alimentaţia şi bolile metabolice Conf.dr. Gabriela Roman Diabet şi boli de nutriţie

3 Endoscopie digestivă şi intervenţională Conf. dr. Marcel Tanţău Medicală III

4 Chirurgie oncologică Conf. dr. Dan Eniu Chirurgie Oncologică

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 The ultrasound examination in emergencies Sef lucr.dr. Horatiu Branda Imagistică medicală

2 Chirurgie oncologică Conf. dr. Dan Eniu Chirurgie Oncologică

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA FRANCEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Chirurgie oncologică Conf. dr. Dan Eniu Chirurgie Oncologică

2 Les manifestations oculaires des maladies systémiques Prof.dr.Cristina Vlăduţiu Oftalmologie

ANUL V (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNA

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Urgenţe cardiace majore Conf. dr. Daniela Bedeleanu Cardiologie Institutul Inimii

2 Psihologie Oncologică Şef de lucr. dr. Patriciu Achimas-Cadariu Chirurgie Oncologică

3 Psihologia personalităţii Prof. dr. Doina Cozman Psihologie Clinică

4 Cardiologie specială - explorări cardiovasculare moderne Prof. dr. Sorin Blaga Medicala I

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Patologie infecţioasă tropicală Şef de lucr. dr. Lupşe Mihaela Boli Infecţioase

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA FRANCEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Patologie infecţioasă tropicală Şef lucr. dr. Ciutică Ionel Boli Infecţioase

ANUL VI (2011 / 2012) PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ROMÂNA

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Malpraxis si drept medical Conf.dr.Perju-Dumbrava Dan Medicină legală

2 Sexologie Prof. dr. Ioana Miclutia Psihiatrie

3 Iniţiere în tehnici psihoterapeutice Şef lucr. dr. Don Liana Psihiatrie

4 Consultaţia prenatală. Aplicaţii ale examenului ecografic în monitorizarea sarcinii

Conf. dr. Dan Mihu Obstetrică-Ginecologie II

5 Cardiologie intervenţională Prof.dr. Radu Căpâlneanu Cardiologie Institutul Inimii

6 Ginecologie Oncologică Şef de lucr. dr. Patriciu Achimas-Cadariu Chirurgie Oncologică

PROGRAM DE STUDIU MEDICINA LIMBA ENGLEZĂ

Nr. crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Ginecologie Oncologică Şef de lucr. dr. Patriciu Achimas-Cadariu Chirurgie Oncologică

CURSURI OPŢIONALE CU PLATĂ

Pentru studenții Facultății de Medicină, anul universitar 2011-2012

Nr.crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina An de studiu

1 Anatomia clinică a nervilor cranieni Conf.dr. Bianca Szabo Anatomie II

2 Genetica defectelor de dezvoltare Prof.dr. Ioan Victor Pop Genetică medicală II

3 Droguri şi dependenţe Prof.dr. Anca Buzoianu Farmacologie II englezi

4 Alimentaţia şi nutriţia în prevenirea bolilor cronice Prof.dr. Monica Popa Igienă III

5 Estetica cutanată Conf.dr. Maria Crişan Histologie III

6 Fiziopatologie aplicată Conf.dr. Adriana Bulboacă Conf.dr. Alina Pârvu

Fiziopatologie III

7 Diagnostic şi tratament în urgenţele chirurgicale abdominale Şef lucr.dr. Nadim Al Hajjar Chirurgie III IV

8 Introducere în somnologie – tulburări respiratorii din timpul somnului Conf.dr. Doina Todea Pneumologie IV

9 Introducere în psihologia şi psihopatologia comunicării Şef lucr. Dr. Vlad Zdrenghea Psihologie IV

10 Manifestări oculare în boli sistemice Prof.dr. Cristina Vlăduţiu Oftalmologie IV

11 Algeziologie. Terapia durerii Prof.dr. Simona Rednic Prof.dr. Anca Buzoianu

Reumatologie Farmacologie

V

12 Medicina sportivă Conf.dr. Vasile Negrean Medicală IV V

13 Modalităţi moderne de reconstrucţie a membrului superior Prof.dr. Alexandru Georgescu Chirurgie plastică V

14 Oncohematologie pediatrică Conf.dr. Gheorghe Popa Pediatrie II V

15 Introducere în homeopatia clasică Prof.dr. Dafin Fior Mureşanu Neurologie VI

16 Tehnici elementare în neurochirurgie Prof.dr. Ştefan Florian Neurochirurgie VI

17 Psihiatrie medico-legală Şef lucr.dr. Ştefan Aniţan Medicină legală VI

18. Medicină paleativă Șef lucr. Dr. Mira Florea Medicină de familie V, VI

C. CURSURI FACULTATIVE

MODULUL PEDAGOGIC – cu plată

Nr. Crt. Denumire curs opţional Disciplina Titular de curs An de studiu

1. Metodica predării Chirurgie IV Conf. Dr. Valentin Muntean IV, V, VI

2. Practica pedagogică Chirurgie IV Conf. Dr. Valentin Muntean IV, V, VI

3 Psihologie educationala Psihologie medicala Prof.dr. Doina Cozman IV, V, VI

CURSURI - FACULTATIVE – cu plată

Nr. Crt. Denumire curs opţional Disciplina Titular de curs An de studiu

1. Biomateriale Chirurgie I Prof.dr.ing. Cătălin Popa I

2. Basics in molecular pathology Biochimie medicală Sef lucr.dr. Tiberiu Nistor I englezi

CURSURI FACULTATIVE PENTRU PROGRAMUL DE STUDIU ASISTENŢI MEDICALI ŞI MOAŞE - cu plată Nr.crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Reanimarea şi stabilizarea pre- postnatală la nou născut Prof. dr. Zaharie Gabriela Neonatologie

2. Promovarea sănătăţii şi strategii preventive Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

3. Managementul proiectelor Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

4. Managementul resurselor umane Prof. dr. Cristina Borzan Sănătate publică

5. Comunicare şi marketing în sistemele de sănătate Prof. dr. Cristina Borzan Sănătate publică

6. Management şi marketing medical în tranziţia spre piaţa îngrijirilor paleative şi la domiciliu Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

CURSURI FACULTATIVE PENTRU PROGRAMUL DE STUDIU – SPECIALIZĂRI REGLEMENTATE GENERAL - cu plată Nr.crt. Titlul cursului Titularul de curs Disciplina

1 Promovarea sănătăţii şi strategii preventive Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

2. Managementul proiectelor Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

3. Managementul resurselor umane Prof. dr. Cristina Borzan Sănătate publică

4. Comunicare şi marketing în sistemele de sănătate Prof. dr. Cristina Borzan Sănătate publică

5. Management şi marketing medical în tranziţia spre piaţa îngrijirilor paleative şi la domiciliu Prof. dr. Floarea Mocean Sănătate publică

6. Prim ajutor Conf. Dr. Natalia Hagău A.T. I. 2