Upload
others
View
35
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858
Beneficiar: Universitatea Ovidius din Constanţa
Ghidul programului de studii de licenta
Informatica
2
Cuprins:
1. Introducere .................................................................................................................................... 5
2. Prezentarea Facultăţii de Matematică și Informatică ........................................................... 6
2.1. Scurt istoric .............................................................................................................................. 6
2.2. Facilități educaționale .............................................................................................................. 6
2.3. Prezentarea Departamentului de Matematică și Informatică ................................................... 9
2.4. Prezentarea partenerilor sociali ai facultății ........................................................................... 11
2.5. Manifestările organizate în cadrul facultăţii ........................................................................... 12
3. Misiunea şi obiectivele programului de licenta Informatica .............................................. 14
3.1. Misiune ................................................................................................................................... 14
3.2. Obiective ................................................................................................................................ 14
Obiective generale ........................................................................................................................ 14
Obiective specifice ........................................................................................................................ 14
Clasificarea tipurilor de discipline ................................................................................................ 17
Structura orelor după tipul disciplinelor - Informatică ................................................................. 17
Prezentarea disciplinelor în planurile de învăţământ .................................................................... 19
Fişele disciplinelor ........................................................................................................................ 19
Concordanţa cu denumirea programului de studii ........................................................................ 20
Relevanţa programelor de studiu .................................................................................................. 20
3.3. Conditionari specifice de acces/admitere, de promovare/echivalare a anului de studii/ a unor discipline, de transfer etc .................................................................................................................. 20
3.4. Structura examenului de finalizare a studiilor ........................................................................ 21
4. Planul de învăţământ ................................................................................................................ 22
4.1. Calificare profesionala, relatia cu COR (Ocupatii, posibilitati de integrare pe piata muncii) ... 22
3
4.2. Descrierea competentelor profesionale care definesc calificarea profesionala ......................... 22
4.3 Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale (grila 1M) ...................................................................................................................... 23
4.4. Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate (grila 2) ............................................................. 23
BILANŢ GENERAL ....................................................................................................................... 41
BILANŢ GENERAL ....................................................................................................................... 42
STRUCTURA PE SĂPTĂMÂNI A ANULUI UNIVERSITAR ........................................................ 44
5. Fisele disciplinelor ........................................................................................................................ 45
5.1. ANUL I ...................................................................................................................................... 45
FMI.Info.I.1.01 - ANALIZA I ...................................................................................................... 45
FMI.Info.I.1.02 - ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE I .................................................... 50
FMI.Info.I.1.03 - PROGRAMARE PROCEDURALA ................................................................ 54
FMI.Info.I.1.04 - ALGEBRA (ALGEBRA LINIARA) ................................................................ 59
FMI.Info.I.1.05 - ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL ............................................. 64
FMI.Info.I.2.06 - ANALIZA II ..................................................................................................... 70
FMI.Info.I.2.07 - ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE II ................................................... 75
FMI.Info.I.2.08 - ALGEBRA (STRUCTURI FUNDAMENTALE) ............................................ 79
FMI.Info.I.2.09 - GEOMETRIE ANALITICA SI DIFERENTIALA .......................................... 83
FMI.Info.I.2.10 - LOGICA COMPUTATIONALA ...................................................................... 88
5.2. ANUL II ..................................................................................................................................... 92
FMI.Info.II.1.01 - ALGORITMICA GRAFURILOR ................................................................... 92
FMI.Info.II.1.02 - SISTEME DE OPERARE............................................................................... 97
FMI.Info.II.1.03 - LIMBAJE FORMALE SI AUTOMATE ...................................................... 102
FMI.Info.II.1.04 - PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE ............................................. 107
FMI.Info.II.1.05 - GEOMETRIE COMPUTATIONALA .......................................................... 112
FMI.Info.II.2.06 - ECUATII DIFERENTIALE SI CU DERIVATE PARTIALE ....................... 116
FMI.Info.II.2.07 - PROBABIITATI SI STATISTICA MATEMATICA ..................................... 121
FMI.Info.II.2.08 - ANALIZA NUMERICA ............................................................................... 126
4
FMI.Info.II.2.09 - BAZE DE DATE ........................................................................................... 132
FMI.Info.II.2.10 - TEHNOLOGII WEB ..................................................................................... 136
FMI.Info.II.2.14 - CALCULABILITATE SI COMPLEXITATE ............................................... 140
5.3. ANUL III .............................................................................................................................. 144
FMI.Info.III.1.01 - SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ................................. 144
FMI.Info.III.1.02 - RETELE DE CALCULATOARE ............................................................... 148
FMI.Info.III.1.03 - TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE ............................................. 154
FMI.Info.III.1.04 - GRAFICA PE CALCULATOR ................................................................... 159
FMI.Info.III.1.05 - INGINERIA SISTEMELOR SOFT............................................................. 164
FMI.Info.III.2.06 - DEZVOLTAREA APLICATIILOR WEB ................................................... 168
FMI.Info.III.2.07 - INTELIGENTA ARTIFICIALA .................................................................. 173
FMI.Info.III.2.08 - TEHNICI DE OPTIMIZARE ...................................................................... 178
FMI.Info.III.1.11 - ALGORITMI IN ACTUARIAT ................................................................... 184
FMI.Info.III.1.13 - ALGORITMI DE CALCUL STIINTIFIC (RECUNOSTEREA FETELOR SI CIFRELOR) ................................................................................................................................ 188
FMI.Info.III.2.14 - PRELUCRAREA IMAGINILOR ................................................................ 193
FMI.Info.III.2.20 - TEHNICI DE SIMULARE .......................................................................... 198
6.Perspective de dezvoltare profesională după absolvirea programului de studiu ............. 203
7.Chestionar de evaluare/calibrare asupra materialelor de invatare aferente unei discipline ........................................................................................................................................... 210
8.Chestionar privind studiile realizate in cadrul proiectului MATE-INFO.NET ...................... 215
5
1. Introducere
Stimați Studenti,
Bine aţi venit la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii “Ovidius” din
Constanţa. Alegerea dumneavoastră ne onorează şi suntem siguri că diploma obţinută de la noi are
valoare pe piaţa muncii.
În acest ghid, realizat în cadrul proiectului „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de
studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele
virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea
economică şi socială, găsiţi primele informaţii despre Facultatea de Matematică şi Informatică și despre
Programul de studii de licenta Informatica.
Pagina web a facultăţii (http://math.univ-ovidius.ro/ ) vă oferă informaţii complete şi la zi
asupra activităţii din facultate.
Suntem una dintre primele facultăţi ce oferă cursuri, seminarii şi laboratoare în format electronic
(disponibile pe pagina facultății, sectiunea Avizier WEB/ E-Cursuri) la care veţi avea acces ca studenţi
ai facultăţii. Corpul profesoral prezentat în acest ghid are o recunoaştere atât pe plan national, cât şi
internaţional.
Vă urăm succes pe întreaga perioadă a studiilor de licenta din facultatea noastră şi vă aşteptăm
să continuaţi cu studiile masterale si doctorale oferite de facultatea noastră!
6
2. Prezentarea Facultății de Matematică și Informatică
2.1. Scurt istoric Universitatea Ovidius din Constanţa este o instituţie de învăţământul superior cu tradiţie în
educaţie şi cercetare în domeniile Matematică şi Informatică. Facultatea de Matematică şi Informatică
a Universităţii Ovidius din Constanța îşi are rădăcinile în Facultatea de Matematică-Fizică din cadrul
Institutului Pedagogic din Constanţa, fondat în 1961.
Din istoricul facultăţii consemnăm faptul că specializarea Matematică se derulează de peste 50
de ani (incepând cu Institutul Pedagogic), specializarea Matematică-Informatică de peste 20 de ani
(odată cu fondarea UOC prin HG 225/1990) şi cea de Informatică de 10 ani (HG 1082/2003).
Începând cu anul universitar 2005-2006, facultatea are planurile de învăţământ adaptate
sistemului pe cicluri de învăţământ impus de Convenţia de la Bologna (licență-3 ani, masterat-2 ani,
doctorat- maxim 5 ani) și utilizează sistemul de credite transferabile. Astfel, oferta educaţională la studii
de licenţă conţine pe lângă cele 3 specializări consacrate şi specializarea Computer Science, iar la studii
de masterat, sunt propuse specializările Didactică Matematică, Modelare şi Tehnologii Informatice,
Modelare Matematică în Finanțe și Analiză Economică, Medii Virtuale Multi-Modale Distribuite.
2.2. Facilități educaționale
Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică beneficiază de săli moderne de studiu,
amfiteatre, săli de curs, săli de seminar, laboratoare specializate de Informatică dotate cu calculatoare
de ultimă generaţie.
7
În fiecare an, un anumit număr de studenţi ocupă locuri de cazare în căminele Universităţii.
În plus, studenţii au acces la Biblioteca Centrală a Universităţii şi de asemenea la baza sportivă
de pe malul lacului Mamaia, cu posibilităţi de practicare a diferitelor sporturi, incluzând yachting, tenis,
fotbal, handbal, volei, baschet, etc.
Studenţii beneficiază, de asemenea, de burse ERASMUS în universitățile
AGH University of Science and Technology, Uniwersytet Slaski W Katowicach -Polonia,
Universite de Bretagne Occidentale-Franta, Grenoble Institute of Technology, Universite Nice
Sophia Antipolis , Universite Lille 1, Universite Paul Sabatier - Toulouse 3-Franta,
Balikesir University, Karabuk University, Ordu University, Dicle University, Nevsehir
University , Trakya University, Giresun University, Piri Reis University, Pamukkale University
-Turcia,
Friedrich-Alexander Universitat, Freie Universitat Berlin -Germania
University of Calabria-Italia.
În vederea facilitării schimburilor de studenţi în cadrul programelor ERASMUS între
Universitatea „OVIDIUS" din Constanţa, Facultatea de Matematică şi Informatică şi universităţi din
Uniunea Europeană, disciplinele de studiu din planul de învăţământ sunt prevăzute într-o succesiune
logică ce are în vedere atât compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări, cât şi cu programele de
studii similare din Statele Uniunii Europene şi alte state ale lumii.
În cadrul universității, respectiv în cadrul facultății de Matematică și Informatică, se derulează
diverse proiecte cu finanțare europeană, la care studenții au posibilitatea să participe. Un astfel de
proiect este proiectul intitulat „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la
Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea
îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială, care
prin obiectivul său general își propune îmbunătăţirea calităţii ofertelor educaţionale în învățământul
superior, pentru 6 programe de studii din domeniul Matematică/Informatică, prin acţiuni inovatoare
destinate asigurarii calităţii procesului educaţional şi adaptării lui la exigenţele pieţei muncii. Așadar,
8
se urmăreşte îmbunătăţirea calității formării studenţilor, dezvoltarea comunicării dintre mediul
academic şi cel privat în domeniul Matematică/Informatică, îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor
în scopul creşterii gradului de integrare a studenţilor pe piaţa muncii, toate acestea vizând şi implicând
în mod direct studenții din cadrul Facultății de Matematică și Informatică.
Cele 6 programe de studii vizate in acest proiect sunt
1. Informatica
2. Matematica Informatica
3. Computer Science
4. Modelare si Tehnologii Informatice
5. Medii Virtuale Multi-Modale Distribuite
6. Modelare Matematică în Finante si Analiză economică.
Din punct de vedere al facilitarii procesului de colectare a feedback-ului oferit de catre studenti, dar
si de catre partenerii sociali, cu privire la activitatea desfasurata in cadrul proiectului, dar si cu privire
la activitatea didactica desfasurata pe parcursul anilor de studii, a fost elaborata in cadrul proiectului o
platforma interactiva care poate fi accesata de catre studenti la adresa
http://mate-info.univ-
ovidius.ro/portal/login.php?target=&soap_pw=&ext_uid=&cookies=nocookies&client_id=mate
info&lang=ro.
In aceasta platforma au fost implementate chestionare cu privire la studiile realizate in cadrul
proiectului, dar si chestionare de evaluare/calibrare asupra materialelor de invatare aferente diferitelor
discipline studiate. Aceste chestionare pot fi completate online, platforma generand in mod automat
statistici cu privire la raspunsurile oferite de catre studenti/parteneri sociali.
9
2.3. Prezentarea Departamentului de Matematică și Informatică În anul universitar 2015–2016, în cadrul Departamentului de Matematică şi Informatică îşi
desfăşoară activitatea un număr de 33 de cadre didactice, dintre care 6 profesori, 11 conferenţiari, 14
lectori şi 2 asistenţi. Iată lista tuturor profesorilor facultăţii:
Prof. dr. Boskoff Wladimir-Georges Lector dr. Alexandrescu Adrian
Prof. dr. Ene Viviana Lector dr. Badea Maria-Gabriela
Prof. dr. Popa Constantin Lector dr. Băutu Elena
Prof. dr. Popa Dumitru Lector dr. Bobe Alexandru
Prof. dr. Popovici Dorin-Mircea Lector dr. Chelai Ozten
Conf. dr. Bărbulescu Alina Lector dr. Ciucă Marian-George
Conf. dr. Cosma Luminiţa-Elena Lector dr. Cîrlig George-Valentin
Conf. dr. Costara Constantin Lector dr. Homentcovschi Laurenţiu
Conf. dr. Flaut Elena-Cristina Lector dr. Ibadula Denis
Conf. dr. Mancaş Christian Lector dr. Iorgulescu Gabriel
Conf. dr. Pelican Elena Lector dr. Nicola Aurelian
Conf. dr. Petac Eugen Lector dr. Puchianu Crenguţa
Conf. dr. Popescu Elena Lector dr. Rusu Andrei
Conf. dr. Sburlan Dragoş-Florin Lector dr. Savin Diana
Conf. dr. Vernic Raluca Lector dr. Sburlan Cristina
Conf. dr. Zaharescu Eugen Asist. dr. Liţă Lăcrămioara
Asist. dr. Pomparău Ioana
10
Facultatea de Matematică şi Informatică este condusă de un decan, un prodecan si un consiliu
profesoral format din 12 membri. Aceştia sunt:
Decan: - Lector. univ. dr. Alexandru Bobe
Prodecan: - Conf. univ. dr. Cristina Flaut
Consiliul profesoral
Prof. univ. dr. Viviana Ene Conf. univ. dr. Elena Pelican
Prof. univ. dr. Constantin Popa Conf. univ. dr. Constantin Costara
Prof. univ. dr. Dumitru Popa Conf. univ. dr. Dragos Sburlan
Prof. univ. dr. Marius Craciun Lect. univ. dr. Alexandru Bobe
Prof. univ. dr. Mircea Popovici Lect. univ. dr. Gabriel Iorgulescu
Conf. univ. dr. Raluca Vernic Lect. univ. dr. Nicola Aurelian
şi trei studenţi.
Secretariatul Facultăţii de Matematică şi Informatică este gestionat de către Secretar Mihaela Pucică.
Decanatul se află la sala E4, iar secretariatul se află la sala E3.
Adresa Facultăţii de Matematică şi Informatică: B-dul Mamaia nr. 124, RO – 900527, Constanţa. Tel/Fax: 0241606424.
11
2.4. Prezentarea partenerilor sociali ai facultății
Facultatea de Matematică şi Informatică desfăşoară diverse acţiuni menite să dezvolte calitatea
comunicării între mediul academic şi cel privat, pentru a facilita contactul studenţilor facultăţii cu
reprezentanţii mediul economico-social, în scopul de a creşte gradul de inserţie în piaţa muncii a
studenţilor/ absolvenţilor. Din acest punct de vedere, există numeroase parteneriate de colaborare între
Facultatea de Matematică şi Informatică şi diverse autorităţi din domeniul public/ firme din mediul
privat.
O parte din aceste parteneriate au fost semnate în cadrul proiectului „MATE-INFO.NET”
Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul
Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri
pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială. Dintre partenerii sociali cu care facultatea dezvoltă
o strânsă colaborare, in cadrul careia acestia care au sustinut inclusiv intalniri cu studentii facultatii,
amintim:
1. CRUCIAL SYSTEMS & SERVICES SRL
2. AXELLO COMMUNICATIONS
3. SC LAMOBRATORY SRL
4. SC AQUASOFT SRL
5. SC BLUEPINK SOFTWARE SRL
6. F5 IT ROMANIA
7. SC AD-FIRE Youth Group SRL
8. GRUP SERVICII PETROLIERE SA
9. SENIOR SOFTWARE
10. SC ACTIVE TECH SYSTEMS SRL
11. SC NCR SOLUTIONS NET SRL
12
12. GRUP DEZVOLTARE DURABILA
13. SC COMPLET IT SUPORT SRL
14. SC ELECTRONIC GENERAL SUPORT SRL
15. SC ELECTRONIC TOTAL SUPORT SRL
16. SILVA SYSTEMS SRL
17. ESAIAS NETWORK SRL
18. SC UTI GRUP SA
19. ITLAB Service & Security
20. BDA-WEB Design SRL
O componenta importanta a colaborarii intre FMI si partenerii sociali o reprezinta feedback-ul
oferit prin intermediul unor chestionare, elaborate in cadrul proiectului MATE-INFO.NET, de
informatii cu privire la nivelul de adaptare si integrare al absolventilor facultatii care sunt in prezent
angajati in cadrul firmelor respective.
2.5. Manifestările organizate în cadrul facultăţii
In Facultatea de Matematica si Informatica au fost organizate o serie de manisfestari destinate
studentilor/cadrelor didactice si de cercetare. Astfel, pentru corelarea programelor de studii cu cerintele
pietei muncii s-au avut in vedere urmatoarele activitati-o parte dintre ele fiind organizate in cadrul
proiectului „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul National al
Calificarilor in Invatamantul Superior si crearea unei retele virtuale in vederea imbunatatirii
interactiunii cu mediul de afaceri pentru a sustine dezvoltarea economica si sociala:
1. întalniri informale mixte profesori-studenti-(potentiali) angajatori (intalnirea expertilor EUA in
ianuarie 2015 cu studenti si angajatori – companiile IT Aquasoft si Axello; la finalul fiecarei editii a
concursului ESTIC (2012-2015) firmele sponsor au discutat cu profesorii si studentii – Crucial System,
Axello, UTI, Aquasoft, Senior software, F5IT, Simplio; intalniri anuale cu resprezentanti SRI etc);
13
2. prezentări (tehnice) de firme IT în cadrul cursurilor de specialitate / seminariilor ştiintifice
(studentesti), (Conferinta CONNECT, organizata in parteneriat cu Grupul de Dezvoltare Durabilă
avand tema principala „Influența social media și rolul acesteia în viața de astăzi”- 24 aprilie 2015; UTI
Prezentarea tehnologiilor folosite - 15 mai 2015; F5IT Apache Cordova, Cu sau fara Bootstrap,
oportunitati de angajare - 15 mai 2015; Aquasoft Software Development Garage - 15 mai 2015;
AKSON Sell your Art in a digital format using specialized software - 27 mai 2015;
3. prezentări (academice) ale profesorilor pe directii de cercetare/formare profesionala in cadrul
firmelor potentialilor angajatori sub forma meselor rotunde – vizite asistate în cadrul firmelor, (Open
Day, 5 decembrie 2014 la F5IT; colaborarea cu Freescale, Intel);
4. concursuri studenţeşti (inter-universitare) organizate cu sprijinul firmelor – subiecte de interes
pe piaţa muncii (de exemplu, concursul anual ESTIC),
5. organizarea de internship-uri în piaţa muncii, (RDS-RCS)
6. organizarea şcolilor tematice (de exemplu, scoala de vara creatiVE http://creative.cerva.ro)
7. organizarea de seminarii studentesti sub indrumarea cadrelor didactice ale facultatii.
14
3. Misiunea şi obiectivele programului de licenta Informatica
3.1. Misiune Programul de studii de licența Informatică din cadrul domeniului INFORMATICĂ are ca scop
pregătirea și formarea de specialişti calificaţi în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, cu deprinderi atât în adaptarea și aplicarea imediată a cunoştinţelor dobândite la cerinţele de pe piaţa muncii cât şi în ceea ce priveşte auto-perfecţionarea continuă prin programe de masterat şi doctorat.
3.2. Obiective Programul de licența Informatică vizează crearea unei baze de cunoştinţe temeinice şi elastice care
să permită continuarea şi dezvoltarea studiilor în ciclul al II-lea Master şi programe de doctorat, în vederea formării de noi promoţii de cadre didactice universitare şi cercetători ştiinţifici în domeniul Tehnologiei Informaţiei. Acest program de studii de licența este organizat in spiritul noului sistem de învățământ de tip Bologna si este adaptat schimbărilor survenite in cadrul programului de licență în Informatică, impuse de aderarea la sistemul Bologna.
Obiective generale Conectarea programelor de studii universitare ale facultății la sistemele de învățământ și
cercetare ale celorlalte universități din țară și din străinătate. Dezvoltarea unui sistem funcțional de cunoștințe specifice domeniului și, respectiv, fiecărei
specializări în concordanță cu structura conținuturilor implicate în curriculum-urile formate. Dezvoltarea abilitaților cognitive, aplicativ-practice, de comunicare și relaționale. Stimularea activității de performanță și de cercetare a studenților. Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzătoare normelor deontologice și susținerea
profilului aptitudinal.
Obiective specifice Obiective cognitive și aplicativ-practice
15
Deschiderea spre tendințele noi și inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematică a cunoștințelor din domeniul Tehnologiei Informației
Utilizarea în activitatea curenta a noilor tehnologii informaționale și de comunicare Abordarea unui demers pluri-, inter- și transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între
disciplinele informatice și alte domenii. Focalizarea pe conexiunile structurale și procesuale ale disciplinei.
Dezvoltare profesională
Manifestarea unei conduite reflexive și autoevaluative privind activitatea curentă Proiectarea și realizarea unui plan de dezvoltare profesională.
Observație: Semestrele I - V: 14 săptămâni, Semestrul VI: 12 săptămâni.
Relevanta cognitivă și profesională a programului de studii de licență Informatică este definită în funcție de ritmul dezvoltării cunoașterii și tehnologiei din domeniul informaticii și de cerințele pieței muncii și ale calificărilor corespunzătoare (programatori, administratori de reţele şi baze de date, specialişti în tehnologii web, etc. în cadrul unor companii software, medii economice şi de afaceri (bănci, societăţi de asigurări), spitale, societăți/firme cu profil tehnic, cercetători și cadre didactice universitare în domeniul Tehnologiei Informației). Disciplinele de studiu din Planul de învățământ sunt prevăzute într-o succesiune logică și definesc precis competențele generale și de specialitate. Se urmărește în acest fel, realizarea următoarelor deziderate:
Formarea şi dezvoltarea armonioasă şi în spirit creativ a viitorilor specialişti în domeniul Tehnologiei Informaţiei, cu realizarea unui echilibru între latura cantitativă şi cea calitativă a instruirii;
Formarea de specialişti cu pregătire superioară, pregătiţi pentru absorbția imediată pe piaţa muncii şi performanţi atât în ţară cât şi la nivel european, cu posibilităţi imediate de angajare ca programatori, administratori de reţele şi baze de date, specialişti în tehnologii web, etc. în cadrul unor companii software, medii economice şi de afaceri (bănci, societăţi de asigurări), universităţi şi institute de cercetare, învăţământ (profesori de informatică la nivel gimnazial şi liceal) sau liber profesionişti („freelancers”);
Crearea unei baze de cunoştinţe temeinice şi elastice care să permită continuarea şi dezvoltarea studiilor în ciclul al II-lea Master şi programe de doctorat, în vederea formării de noi promoţii de cadre didactice universitare şi cercetători ştiinţifici în domeniul Tehnologiei Informaţiei.
În acest sens, Planul de învățământ al programului de studii de licență Informatică cuprinde atât discipline obligatorii (fundamentale și de specialitate) cât și discipline opționale și facultative, toate
16
acestea vizând domenii din zona IT de mare actualitate și importanță, necesare pentru o inserție rapidă pe piața muncii, atât pentru oferta actuală cât și pentru cea din perspectiva determinată de recenta integrare a României în Uniunea Europeană. În contextul disciplinelor obligatorii, se oferă următoarele cursuri: Analiză, Algoritmi și structuri de date, Algebră, Geometrie analitică și diferențială, Arhitectura sistemelor de calcul, Logică computațională, Algoritmica grafurilor, Ecuații diferențiale și cu derivate parțiale, Sisteme de operare, Limbaje formale și automate, Analiza numerică, Probabilități si statistică matematică, Baze de date, Rețele de calculatoare (fundamentale) și Programare procedurală, Tehnologii WEB, Programare orientată pe obiect, Geometrie computațională, Ingineria sistemelor soft, Tehnici de optimizare, Sisteme de gestiune a bazelor de date, Inteligență artificială, Tehnici avansate de programare, Grafică pe calculator, Dezvoltarea aplicațiilor WEB (de specialitate). În cadrul disciplinelor opționale se oferă cursurile: Calculabilitate și complexitate, Tehnici multimedia, Medii vizuale de programare, Verificarea și validarea sistemelor soft, Programare distribuită, Algoritmi în actuariat, Sisteme de operare UNIX, Algoritmi de calcul științific, Prelucrarea imaginilor, Medii de proiectare și programare, Securitatea sistemelor informatice, Software pentru statistică, Proiectarea și analiza algoritmilor, Administrare rețele, Tehnici de simulare, Algoritmi în teoria opțiunilor financiare, Creare de interfețe grafice în Matlab, Calcul evoluționist etc.
În anii I și II de studiu este prevăzută o activitate obligatorie de Practică la calculator (2.14 ore pe săptămână), care are în vedere, printre altele prezentarea sistemului de tehnoredactare LaTex. În anul III de studii este prevăzut un Stagiu de pregătire a lucrării de licența (2 ore pe săptămână).
Facultatea asigura resurse de învățare (manuale, tratate, referințe bibliografice, etc.) în format clasic (a se vedea anexa referitoare la bibliotecă) sau electronic (a se vedea următoarea adresa pe site-ul facultății:
http://math.univ-ovidius.ro/default.aspx?cat=Info&subcat=BibliotecaDigitala ). Prin intermediul bibliotecii, facultatea noastră are schimburi de jurnale cu 25 de universități din țară și străinătate.
Disciplinele din Planul de învățământ corespund la 180 credite obligatorii; credite suplimentare se pot obține prin parcurgerea a mai multe cursuri opționale și/sau facultative. În al treilea an de studii studenții elaborează o lucrare de licență sub îndrumarea unui cadru didactic. Subiectul lucrării trebuie sa ilustreze preocuparea absolventului pentru problematica programului de studii, dar totodată sa
17
constituie și un debut în cercetarea viitoare în domeniul Tehnologiei Informației la studii masterale sau doctorale.
Clasificarea tipurilor de discipline
Planurile de învăţământ pentru programul de licență Informatică au fost întocmite conform normelor legale în vigoare, ţinând seama atât de cerinţele procesului Bologna și cele formulate în câteva întruniri la nivel național ale reprezentanților facultăților de profil, cât şi de necesitatea asigurării unui nivel de cunoştinţe optim cerute de piaţa muncii în domeniul informaticii. Din punct de vedere al conţinutului disciplinelor, planul de învăţământ al programului de licența cuprinde: discipline obligatorii fundamentale (DOF) și de specialitate (DOS), discipline opționale (DOpt) și facultative (DFac) (a se vedea tabelul de mai jos: Structura orelor după tipul disciplinelor). Pentru ciclul de licență, planurile de învăţământ asigură un total de 180 de credite transferabile distribuite cate 30 de credite pe semestru.
Structura orelor după tipul disciplinelor - Informatică
Nr. Crt.
Denumirea disciplinei Tipul Curs S, L.P.
1. Analiză I/ II1 DOF 56 56
2. Algoritmi și structuri de date I/II DOF 56 56
3. Programare procedurală DOS 28 28
4. Algebră (Algebră liniară) DOF 28 28
5. Algebră (Structuri fundamentale) DOF 28 28
6. Geometrie analitică și diferențială DOF 28 28
7. Arhitectura sistemelor de calcul DOF 28 28
8. Logică computațională DOF 28 28
9. Practică la calculator (2x 30=60 ore) DOS --- 60
18
10. Educaţie fizică DFac --- 28
11. Limbi străine DFac --- 56
12. Tehnologii WEB DOS 28 28
13. Algoritmica grafurilor DOF 28 28
14. Sisteme de operare DOF 28 28
15. Limbaje formale și automate DOF 28 28
16. Programare orientată pe obiecte DOS 28 28
17. Ecuații diferențiale și cu derivate parțiale DOF 28 28
18. Geometrie computațională DOS 28 28
19. Probabilități și statistică matematică DOF 28 28
20. Analiză numerică DOF 28 28
21. Baze de date DOF 28 28
22. Opțional I (oferta) DOpt 14 14
23. Practică la calculator (2x 30=60 ore) DOS --- 60
24. Educaţie fizică DFac --- 28
25. Limbi străine DFac --- 56
26. Ingineria sistemelor soft DOS 28 28
27. Tehnici de optimizare DOS 28 28
28. Sisteme de gestiune a bazelor de date DOS 28 28
29. Rețele de calculatoare DOF 28 28
30. Inteligență artificială DOS 28 28
31. Tehnici avansate de programare DOS 28 28
19
32. Grafică pe calculator DOS 28 28
33. Dezvoltarea aplicațiilor WEB DOS 28 28
34. Opțional II (oferta) DOpt 14 14
35. Opțional III (oferta) DOpt 28 28
36. Opțional IV(oferta) DOpt 28 28
TOTAL 868 1184
DOF
DOS
DOpt
DFac
55 %
35 %
10 %
------
40 %
36 %
9%
15 %
Prezentarea disciplinelor în planurile de învăţământ Disciplinele de studiu din planul de învăţământ sunt prevăzute într-o succesiune logică şi au în
vedere îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a) Definirea şi delimitarea precisă a competenţelor generale şi de specialitate în ale studiilor universitare de licenţă şi masterat (în amonte);
b) Compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; c) Compatibilitatea cu planurile si programele similare din Statele Uniunii
Europene şi alte state ale lumii, fapt care a dus la schimburi de studenţi în cadrul programelor ERASMUS şi SOCRATE, între Universitatea „OVIDIUS" din Constanţa, Facultatea de Matematică și Informatică şi universităţi din Uniunea Europeană (Sophia Antipolis, Nice, Franța si Universitatea Bretagne Occidentala, Brest), disciplinele fiind prevăzute cu credite de studiu ECTS (a se vedea planurile).
Fişele disciplinelor Fiecare disciplină din programul de studiu are prevăzută o fişă a disciplinei în care sunt
menţionate următoarele:
- obiectivele disciplinei, - conţinutul tematic de bază, - competenţele specifice disciplinei,
20
- repartizarea numărului de ore de curs, seminarii şi activităţi aplicative pe teme, - sistemul de evaluare al studenţilor, - bibliografie minimală.
Concordanţa cu denumirea programului de studii Nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de învăţământ şi conţinutul precizat prin fişele
disciplinelor corespund domeniului INFORMATICĂ şi programului de studii de licență Informatică pentru care s-au elaborat planurile de învăţământ respective şi sunt conforme misiunii declarate.
Relevanţa programelor de studiu
Fişele disciplinelor pentru programul de studii s-au îmbunătăţit permanent, pentru a evidenţia relevanţa cognitivă şi profesională a acestuia. Ameliorarea programelor analitice se realizează în acord cu ritmul dezvoltării cunoaşterii în domeniu şi cu cerinţele pieţei muncii. Începând cu anul universitar 2005-2006, în cadrul Universităţii „OVIDIUS" din Constanţa s-au iniţiat mecanisme de analiză şi evaluare a activităţilor de predare precum şi a gradului de satisfacţie a studenţilor privind cunoştinţele transmise şi asimilate. Permanent se analizează schimbările ce se produc în domeniul profilului de calificare şi impactul acestora asupra organizării programelor de studiu.
Pentru evitarea redundanţelor în conţinutul informaţional prezentat masteranzilor şi pentru o mai bună corelare a disciplinelor în cadrul catedrelor se procedează la evaluarea colegială a cadrelor didactice, evaluare care se face pe bază de chestionar. Chestionarul este structurat ţinând seama de „Regulamentul privind evaluarea periodică a calităţii personalului didactic.
Facultatea de Matematică și Informatică dispune de practici de analiză a sesiunilor de examene și a celor de finalizare a studiilor. Toate analizele curente din anii anteriori se găsesc la adresa:
http://math.univ-ovidius.ro/default.aspx?cat=Calitate&subcat=Analiza&item=Sesiune
3.3. Conditionari specifice de acces/admitere, de promovare/echivalare a anului de studii/ a unor discipline, de transfer etc Activitatea profesională a studenţilor este evaluată cantitativ prin acordarea numărului de
puncte de credit alocate fiecărei discipline din Planul de învăţământ şi calitativ prin acordarea unei note între 1 şi 10 la examene, colocvii, teme de casă, proiecte, referate de laborator pe care aceştia le susţin.
21
Nota minimă de promovare a examenului/colocviului este 5. Rezultatele obţinute de masterand pe parcursul şcolarizării sunt trecute în Cataloagele disciplinelor, Centralizatoarele de note ale specializării/programului de studii şi în Registrele matricole. După susţinerea examenului de licenta, absolventul primeşte Diploma de licenta şi Suplimentul la diplomă.
3.4. Structura examenului de finalizare a studiilor
Examenul de licenta constă într-o singură probă, pentru care se acorda doua note:
Nota 1 (N1) se acorda pentru raspunsurile la doua dintre cele 10 intrebari din lista de subiecte. Cele doua intrebari sunt alese de Comisia de licenta din lista de subiecte propusa de profesorul indrumator.
Nota 2 (N2) se acorda pentru continutul si prezentarea lucrarii de licenta.
Fiecare dintre cele doua note, N1 si N2, trebuie sa fie cel putin 5, iar media finala, adica Nfinala=(N1+N2)/2, sa fie cel putin 6.
3.5. Posibilitati de continuare a studiilor sau de acces la alte forme de dezvoltare personala si profesionala
Absolvenţii acestui program de licenta se pot înscrie la un program de masterat sau pot urma alte programe postuniversitare de dezvoltare profesională şi personală în acelaşi domeniu.
22
4. Planul de învățământ
Programul de studii de licenta Informatica din cadrul domeniului INFORMATICA are ca scop pregatirea si formarea de specialişti calificaţi în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, cu deprinderi atât în adaptarea si aplicarea imediată a cunoştinţelor dobândite la cerinţele de pe piaţa muncii cât şi în ceea ce priveşte auto-perfecţionarea continuă prin programe de masterat şi doctorat.
Programul de licenta Informatica vizeaza crearea unei baze de cunoştinţe temeinice şi elastice care să permită continuarea şi dezvoltarea studiilor în ciclul al II-lea Master şi programe de doctorat, în vederea formării de noi promoţii de cadre didactice universitare şi cercetători ştiinţifici în domeniul Tehnologiei Informaţiei.
Acest program de studii de licenta este organizat in spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si este adaptat schimbarilor survenite in cadrul programului de licentă în Informatica, impuse de aderarea la sistemul Bologna.
Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, în care fiecare isi asumă responsabilitatea atingerii rezultatelor învatarii. Rezultatele învatarii sunt explicate si discutate cu studentii din perspectiva relevantei acestora pentru dezvoltarea lor.
4.1. Calificare profesionala, relatia cu COR (Ocupatii, posibilitati de integrare pe piata muncii)
Profesor în învăţământul liceal/postliceal – 233001, gimnazial - 233002; Analist - 251201; Programator - 251202; Proiectant sisteme informatice - 252201; Administrator de reţea de calculatoare - 252301; Administrator baze de date - 252101; Asistent de cercetare în matematică informatică - 212024; Asistent de cercetare în informatică - 214918; Specialist in proceduri si instrumente de securitate a sistemelor informatice – 251402; Administrator sistem de securitate bancara – 252201; Cercetator roboti industriali – 215133.
4.2. Descrierea competentelor profesionale care definesc calificarea profesionala
C1. Programarea în limbaje de nivel înalt C2. Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.
23
C3. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C4. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5. Proiectarea şi gestiunea bazelor de date C6. Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare
4.3 Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale (grila 1M)
4.4. Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate (grila 2)
24
Anexa 1
Domeniul fundamental : Stiinţe exacte Domeniul de Studii : Informatica Programul de Studii: Informatica
Grila 1M – Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale
Denumirea calificarii
Informatica
Nivelul calificarii
Masterat
Ocupatii posibile: Profesor în învăţământul gimnazial - 232201; Profesor în învăţământul liceal, postliceal, profesional şi de maiştri - 232101, Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme informatice - 213103; Asistent de cercetare în informatică - 250102; Asistent de cercetare în comunicaţii - 251406; Asistent de cercetare în calculatoare - 251415;
Competente profesionale
Descriptori de
Nivel al elementelor
Structurale ale competentelor profesionale
C1 Competente profesionale in domeniul informatica
C2 Competente in utilizarea softurilor de modelare, proiectarea asistata de calculator, grafica pe calculator, simulare, programare vizuala, si de prelucrare a datelor statistice
C3 Competente de comunicare didactica si stiintifica precum si de indrumare a elevilor/studentilor/personalului; Operarea cu concepte şi instrumente de bază din domeniul managementului educaţional
C4 Competente de cercetare in domeniul informatic
C5 Operarea cu concepte de bază ale disciplinelor psiho-pedagogice
CUNOSTINTE
25
1. Cunoaşterea aprofundată a unei arii de specializare şi, în cadrul acesteia, a dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice specifice programului; utilizarea adecvată a limbajului specific în comunicarea cu medii profesionale diferite
C1.1Specificarea conceptelor si metodelor de analiza, proiectare, implementare si
evaluare a produselor informatice. Folosirea acestor cunostinte în comunicarea profesională
C2.1 Identificarea pachetelor de programe specializate
C3.1 Specificarea conceptelor fundamentale pentru dezvoltarea aptitudinilor psihopedagogice si a abilitatilor de comunicare didactica.
C4.1 Stabilirea principiilor esentiale in metodologia cercetarii
C5.1 Identificarea si operarea cu concepte de baza ale disciplinelor psiho-pedagogice si utilizarea limbajului specific
2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea şi interpretarea unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului
C1.2 Utilizarea unor tehnici si tehnologii specifice pentru modelarea si prelucrarea datelor, precum si pentru organizarea, administrarea si optimizarea sistemelor de calcul.
C2.2 Explicarea fundamentelor teoretice necesare utilizarii pachetelor software
C3.2 Stabilirea elementelor de baza necesare comunicarii, colaborarii si indrumarii elevilor/studentilor/personalului.
C4.2 Definirea adecvată a domeniului studiat; definirea unei serii de principii şi reguli de desfăşurare a investigaţiilor; definirea instrumentelor de lucru pentru culegerea şi interpretarea datelor.
C5.2 Utilizarea metodelor si instrumentelor specifice în diferite situatii de instruire, pentru nivele diferite (gimnaziu, liceu etc.)
ABILITATI
3. Utilizarea integrată a aparatului conceptual şi metodologic, în condiţii de informare incompletă, pentru a rezolva probleme teoretice şi practice noi
C1.3 Aplicarea metodelor si modelelor teoretice la rezolvarea
C2.3 Utilizarea pachetelor software pentru realizarea de modele si prototipuri
C3.3 Tehnici de comunicare didactica eficienta. Insusirea unor tehnici de relationare.
C4.3 Definirea unor strategii de construcţie sau
C5.3 Utilizarea unor modalităţi noi de
26
unor probleme specifice domeniului.
reconstrucţie teoretică
optimizare a practicilor educaţionale
prin derularea unor proiecte/programe
educaţionale
4. Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare, pentru a formula judecăţi de valoare şi a fundamenta decizii constructive
C1.4 Analiza critica a tehnicilor si procedeelor utilizate precum si a modelelor si datelor obtinute prin utilizarea de criterii cantitative si calitative. Determinarea calitatii, a limitelelor si a performantelor unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii.
C2.4 Obtinerea, stocarea, analiza, prelucrarea, interpretarea si reprezentarea datelor. Gestiunea bazelor de date. Proiectarea, administrarea si eficientizarea retelelor de calculatoare; tehnici de programare distribuita.
C3.4 Identificarea, evaluarea si dezvoltarea performantelor individuale.
C4.4 Formularea şi testarea sistematică a unor enunţuri şi sisteme de enunţuri; formularea de ipoteze, construirea de sisteme teoretice şi confruntarea acestora cu experienţa, prin observaţie şi experiment
C5.4 Descrierea si compararea
diferitelelor abordări moderne asupra
managementului organizaţiei scolare
5. Elaborarea de proiecte profesionale şi/sau de cercetare, utilizând inovativ un spectru variat de metode cantitative şi calitative
C1.5 Organizarea si
conducerea de activitati
specifice domeniului:
realizarea/exploatarea
C2.5 Definerea unor tehnici si sabloane de analiza/proiectare/ programare/testare. Definirea unor masuri pentru studiul complexitatii
C3.5 Realizarea reflexiv-obiectiva a unor studii de performanta asupra activitatii didactice
C4.5Evaluarea si analiza ipotezelor propuse precum si a metodelor si solutiilor utilizate.
C5.5 Realizarea de proiecte de prezentare a unei organizatii scolare, proiecte de programe
educationale.
27
sistemelor informatice, executia
proiectelor software, elaborarea de
documentatie tehnica, elaborarea de lucrari si proiecte de cercetare care sa utilizeze metodele studiate
software/sistemelor de calcul/modelelor.
6. Standarde minimale de performanta pentru evaluarea competentei:
C1.6 Elaborarea unui proiect complex de informatica
C2.6 Elaborarea unei lucrări pe o temă de specialitate, care sa utilizeze soft specializat
C3.6 Elaborarea documentelor scolare pentru o secventa din programa de specialitate sau elaborarea unei lucrări pe o temă de pedagogie\ psihologie scolara
C4.6 Modelarea informatica a unei probleme cu grad de dificultate ridicat
C5.6 Elaborarea unui proiect de program educational
Descriptori de nivel al competentelor transversale Competente transversale Standarde minimale de performanta pentru evaluarea competentei
6. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională
CT1 Efectuarea unor sarcini profesionale complexe prin rigoare profesionala si stiintifica, urmarindu-se luarea celor mai bune decizii.
Rezolvarea corecta si eficienta a unor probleme concrete, expusa intr-un proiect stiintific
7. Asumarea de roluri/funcţii de conducere a activităţii grupurilor profesionale sau a unor instituţii
CT2 Organizarea si coordonarea de echipe pentru rezolvarea unor probleme complexe si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei; asumarea codului deontologic al profesiunii de profesor, a rolului de profesor si adoptarea unei atitudini responsabile fata de cariera didactica.
Coordonarea unui proiect stiintific in echipa si asumarea responsabilitatii deciziilor si a rezultatelor.
Predarea la clasă, cu asistenţa unui îndrumător calificat.
28
8. Autocontrolul procesului de învăţare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexivă a propriei activităţi profesionale
CT3 Analiza obiectiva si reflexiva a propriei activitati si asumarea nevoilor de formare stiintifica si profesionala continua
Realizarea unui proiect stiintific complex, ce necesita o foarte buna formare stiintifica si profesionala si realizarea unui plan personal de formare continua
Anexa 2
Universitatea “Ovidius”, Constanta Facultatea de Matematica si Informatica Calificarea: Informatica Nivelul de studii: Licenta
Domeniu fundamental: Stiinte exacte Domeniul de studii: Informatica Programul de studii: Informatica
Grila 2 Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate
Competente profesionale Competente explicite prin descriptori de nivel Arii de continut Discipline de studiu Credite
Pe
disciplina
Pe competenta
C1 Programarea în limbaje de nivel înalt
C1.1 Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.
C1.2 Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază
Insusirea principalelor paradigme de programare procedurala, orientata pe obiecte, in limbajele C, C++, Java, 3dsMax, Php, Javascript, etc.
Implementarea si analiza complexitatii algoritmilor, verificarea rezultatelor simularii pe calculator si optimizarea algoritmilor
Logica Computationala 2/6 25
Tehnologii WEB 1/5
Algoritmi si structuri de date I 3/6
Algoritmi si structuri de date II 3/6
Programare procedurala 4/6
Programare orientata pe obiecte 2/6
29
C1.3 Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.
C1.4 Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test
C1.5 Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente.
Tehnici avansate de programare 5/5
Grafica pe calculator 5/5
C2 Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.
C2.1 Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software
C2.2 Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software
C2.3 Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare și a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicațiilor informatice.
C2.4 Utilizarea de criterii și metode adecvate pentru evaluarea aplicațiilor informatice.
C2.5 Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
Realizarea de aplicatii web, de baze de date, batch, etc.
Realizarea de interfete grafice dedicate mediului economic.
Implementarea paradigmelor avansate de programare in aplicatii informatice.
Algoritmi si structuri de date I 1/6 35
Algoritmi si structuri de date II 1/6
Tehnologii WEB 4/5
Sisteme de operare 6/6
Analiza numerica 1/5
Baze de date 1/5
Ingineria sistemelor software 5/5
Dezvoltarea aplicatiilor WEB 6/6
Programare orientata pe obiecte 4/6
Prelucrarea imaginilor 6/6
Logica Computationala 4/6 37
30
C3 Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
C3.1 Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
C3.2 Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare.
C3.3 Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare.
C3.4 Analiza datelor si a modelelor.
C3.5 Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
Prezentarea unor fundamente ale modelarii matematice.
Analiza computerizata a unor modele matematice.
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice pentru rezolvarea problemelor specifice
Analiza numerica 3/5
Arhitectura sistemelor de calcul 3/6
Probabilitati si statistica 4/5
Inteligenta artificiala 6/6
Tehnici de optimizare 5/6
Calculabilitate si complexitate 1/5
Algoritmi in actuariat 5/5
Tehnici de simulare 6/6
C4 Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
C4.1 Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice
C4.2 Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).
C4.3 Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
C4.4 Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor.
Functii de variabila reala
(vectoriala) si complexa –
continuitate, diferentiabilitate,
integrabilitate
Structuri algebrice fundamentale, teoria numerelor, geometrie analitica
Calculul probabilitatilor si statistica matematica,e.d.o. si e.d.p.
Implementarea de structuri de date si a algoritmilor specifici.
Analiza I 6/6 59
Analiza II 6/6
Algoritmi si structuri de date I 2/6
Algoritmi si structuri de date II 2/6
Programare procedurala 2/6
Algebra (algebra liniara) 6/6
Algebra (structuri fundamentale) 3/6
Geometrie analitica si diferentiala 6/6
Analiza numerica 1/5
31
C4.5 Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.
Ierarhii Chomsky, automate finite si compilatoare
Probabilitati si statistica 1/5
Algoritmica grafurilor 6/6
Tehnici de optimizare 1/6
Limbaje formale 6/6
Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale
5/5
Geometrie computationala 6/6
C5 Proiectarea şi gestiunea bazelor de date
C5.1 Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date.
C5.2 Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea și gestiunea datelor în baze de date.
C5.3 Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme particulare.
C5.4 Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere al structurii, funcționalității si extensibilitatii.
C5.5 Realizarea unor proiecte de baze de date.
Proiectarea si administrarea sistemelor de gestiune a bazelor de date.
Modelarea conceptuala a datelor: entitati, relatii, diagrame, constrangeri etc.
Baze de date 4/5 12
Sisteme de gestiune a bazelor de date
5/5
Algebra (structuri fundamentale 3/6
32
C6 Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare
C6.1 Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de calculatoare.
C6.2 Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea și gestiunea sistemelor si a retelelor.
C6.3 Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor.
C6.4 Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea drepturilor de acces.
C6.5 Realizarea unor proiecte de rețele de calculatoare
Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare si a sistemelor de calcul.
Identificarea conceptelor si modelelor de baza.
Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor.
Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea drepturilor de acces.
Retele de calculatoare 5/5 12
Arhitectura sistemelor de calcul 3/6
Calculabilitate si complexitate 4/5
Competente transversale Discipline de studiu Credite
Pe disciplina Pe competenta
CT1 Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
Practica pe calculator 4/4 4
33
CT2 Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Educatie fizica 4/4 4
CT3 Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională
Limbi straine 4/4 4
34
România
Ministerul Educaţiei ȘI Cercetării Știintifice
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Domeniul fundamental: Știinte exacte Domeniul de licenţă: Informatică Ciclu de studii: 1 Programul de studii: Informatică Durata studiilor: 3 ani Forma de învăţământ: Curs de zi cu frecvenţă (IF)
Valabil începând cu ANUL UNIVERSITAR 2015-2016
35
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta
Tel./Fax: 40-241- 619040, 618372, 553944, 511512
E-mail: [email protected]
Webpage: www.univ-ovidius.ro
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Domeniul fundamental: STIINTE EXACTE
Domeniul: INFORMATICĂ
Programul de studii: INFORMATICĂ
Specializarea de licenţă: INFORMATICĂ
Forma de învăţământ: ZI
Durata studiilor: 3 ANI
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ANUL I 2015-2016 Valabil incepand cu anul universitar 2015/2016
Nr.
crt.
Cod
disciplină *C1 **C2 Discipline
Semestrul 1 (14 saptamani) Semestrul 2 (14 saptamani) Nr. de ore pe disciplină
SI C S L P F.V. CR SI C S L P F.V. CR Total Curs Aplicaţii
1. FMI.Info.I.1.01 DD DI Analiză I 2 2 E 5 56 28 28
2. FMI.Info.I.1.02 DF DI Algoritmi si structuri de date I 2 2 E 6 56 28 28
3. FMI.Info.I.1.03 DF DI Programare procedurala 2 2 E 6 56 28 28
36
LEGENDA: *C1 = criteriul conţinutului: **C2 = criteriul obligativităţii: DF – discipline fundamentale, DD – discipline în domeniu, DS – discipline de specialitate, DC – discipline complementare, SI-Studiu Individual, C– curs; S – seminar; L – Laborator, P – Proiect, CR – Credit, FV – forma de verificare, Ex-Examen, C-Colocviu, DI – discipline obligatorii (impuse), DO – discipline opţionale.
4. FMI.Info.I.1.04 DD DI Algebra (algebra liniara) 2 2 E 6 56 28 28
5. FMI.Info.I.1.05 DS DI Arhitectura sistemelor de calcul 2 2 C 6 56 28 28
6. FMI.Info.I.2.06 DD DI Analiză II 2 2 E 5 56 28 28
7. FMI.Info.I.2.07 DF DI Algoritmi si structuri de date II 2 2 E 6 56 28 28
8. FMI.Info.I.2.08 DD DI Algebra (structuri fundamentale) 2 2 E 5 56 28 28
9. FMI.Info.I.2.09 DD DI Geometrie analitica si diferentiala 2 2 E 5 56 28 28
10. FMI.Info.I.2.10 DS DI Logica computationala 2 2 C 6 56 28 28
11. FMI.Info.I.1+2.11 DC DO Limbi străine 2 C 1 2 C 1 56 56
12. FMI.Info.I.1+2.12 DS DO Practica la calculator C 2 60 60
13. FMI.Info.I.1+2.13 DC DO Educaţie fizică 1 C 1 1 C 1 28 28
Total ore fizice pe săptămână
(SI-Studiu Individual, C-curs, S-seminar, L-Laborator, P-Proiect) /credite pe semestru) 10 5 8 4/1+2 30+1 10 5 8 4/2+2 30+1
Total general Total ore pe săptămână /Total număr forme de verificare/credite 23/4+3/30+2 31 23/4+4/30+4 31 704 280 424
37
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Domeniul fundamental: STIINTE EXACTE
Domeniul: INFORMATICĂ
Programul de studii: INFORMATICĂ
Specializarea de licenţă: INFORMATICĂ
Forma de învăţământ: ZI
Durata studiilor: 3 ANI
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ANUL II 2016-2017 Valabil incepand cu anul universitar 2016/2017
Nr.
crt.
Cod
disciplină *C1 **C2 Discipline
Semestrul 1 (14 saptamani) Semestrul 2 (14 saptamani) Nr. de ore pe disciplină
SI C S L P F.V. CR SI C S L P F.V. CR Total Curs Aplicaţii
1. FMI.Info.II.1.01 DF DI Algoritmica grafurilor 2 2 E 6 56 28 28
2. FMI.Info.II.1.02 DF DI Sisteme de operare 2 2 E 6 56 28 28
3. FMI.Info.II.1.03 DF DI Limbaje formale si automate 2 2 E 6 56 28 28
4. FMI.Info.II.1.04 DF DI Programare orientata pe obiecte 2 2 E 6 56 28 28
5. FMI.Info.II.1.05 DF DI Geometrie computationala 2 2 C 5 56 28 28
6. FMI.Info.II.2.06 DC DI Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale 1 2 E 4 42 14 28
38
LEGENDA: *C1 = criteriul conţinutului: **C2 = criteriul obligativităţii: DF – discipline fundamentale, DD – discipline în domeniu, DS – discipline de specialitate, DC – discipline complementare, SI-Studiu Individual, C– curs; S – seminar; L – Laborator, P – Proiect, CR – Credit, FV – forma de verificare, Ex-Examen, C-Colocviu, DI – discipline obligatorii (impuse), DO – discipline opţionale.
7. FMI.Info.II.2.07 DF DI Probabilitati si statistica matematica 1 2 E 4 42 14 28
8. FMI.Info.II.2.08 DF DI Analiza numerica 2 2 E 4 56 28 28
9. FMI.Info.II.2.09 DS DI Baze de date 2 2 E 5 56 28 28
10. FMI.Info.II.2.10 DF DI Tehnologii WEB 2 2 C 5 56 28 28
11. FMI.Info.II.1+2.11 DC DO Limbi străine 2 C 1 2 C 1 56 0 56
12. FMI.Info.II.1+2.12 DS DO Practica la calculator (2x 30=60 ore) 2 60 0 60
13. FMI.Info.II.1+2.13 DC DO Educaţie fizică 1 C 1 1 C 1 28 0 28
14. FMI.Info.II.2.14 – 2.17 DS DO Optional I 1 1 C 5 28 14 14
OFERTA PENTRU OPTIONAL I
FMI.Info.II.2.14 Calculabilitate si complexitate
FMI.Info.II.2.15 Tehnici multimedia
FMI.Info.II.2.16 Medii vizuale de programare
FMI.Info.II.2.17 Verificarea si validarea sistemelor soft
Total ore fizice pe săptămână
(SI-Studiu Individual, C-curs, S-seminar, L-Laborator, P-Proiect) /credite pe semestru) 10 3 10 4/1+2 30+1 10 5 8 4/2+2 30+1
Total general Total ore pe săptămână /Total număr forme de verificare/credite 20+3/4+3/30+2 31 20+3/4+4/30+4 31 704 266 438
39
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Domeniul fundamental: STIINTE EXACTE
Domeniul: INFORMATICĂ
Programul de studii: INFORMATICĂ
Specializarea de licenţă: INFORMATICĂ
Forma de învăţământ: ZI
Durata studiilor: 3 ANI
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ANUL III 2017-2018 Valabil incepand cu anul universitar 2017/2018
Nr. Cod *C1 **C2 Discipline Semestrul 1 (14 saptamani) Semestrul 2 (12 saptamani) Nr. de ore pe disciplină SI C S L P F.V. CR SI C S L P F.V. CR Total Curs Aplicaţii
1. FMI.Info.III.1.01 DD DI Sisteme de gestiune a bazelor de date 1 2 E 5 42 14 28 2. FMI.Info.III.1.02 DF DI Retele de calculatoare 2 2 E 5 56 28 28 3. FMI.Info.III.1.03 DF DI Tehnici avansate de programare 1 2 E 5 42 14 28 4. FMI.Info.III.1.04 DS DI Grafica pe calculator 2 2 C 4 56 28 28 5. FMI.Info.III.1.05 DF DI Ingineria sistemelor soft 2 2 C 5 56 28 28 6. FMI.Info.III.2.06 DS DI Dezvoltarea aplicatiilor WEB 2 2 E 5 56 28 28 7. FMI.Info.III.2.07 DD DI Inteligenta artificiala 2 2 E 6 48 24 24 8. FMI.Info.III.2.08 DD DI Tehnici de optimizare 2 2 E 5 48 24 24
9. FMI.Info.III.2.09 DS DO Stagiu de pregatire a lucrarii de licenta
(2 t * 28 h/ t )
C 2 56 0 56
40
LEGENDA: *C1 = criteriul conţinutului: **C2 = criteriul obligativităţii: DF – discipline fundamentale, DD – discipline în domeniu, DS – discipline de specialitate, DC – discipline complementare, SI-Studiu Individual, C– curs; S – seminar; L – Laborator, P – Proiect, CR – Credit, FV – forma de verificare, Ex-Examen, C-Colocviu, DI – discipline obligatorii (impuse), DO – discipline opţionale.
10. FMI.Info.III.1.10 - 13 DS DO Optional II 1 1 C 6 28 14 14 11. FMI.Info.III.2.14- 17 DS DO Optional III 2 2 C 6 48 24 24 12. FMI.Info.III.2.18- 21 DS DO Optional IV 2 2 C 6 48 24 24 OFERTA PENTRU OPTIONAL II FMI.Info.III.1.10 DS DO Programare distribuita FMI.Info.III.1.11 DS DO Algoritmi in actuariat FMI.Info.III.1.12 DS DO Sisteme de operare UNIX FMI.Info.III.1.13 DS DO Algoritmi de calcul stiintific OFERTA PENTRU OPTIONAL III FMI.Info.III.2.14 DS DO Prelucrarea imaginilor FMI.Info.III.2.15 DS DO Medii de proiectare si programare FMI.Info.III.2.16 DS DO Securitatea sistemelor informatice FMI.Info.III.2.17 DS DO Software pentru statistica OFERTA PENTRU OPTIONAL IV FMI.Info.III.2.18 DS DO Proiectarea si analiza algoritmilor FMI.Info.III.2.19 DS DO Administrare retele FMI.Info.III.2.20 DS DO Tehnici de simulare FMI.Info.III.2.20 DS DO Algoritmi in teoria optiunilor financiare
Total ore fizice pe săptămână
(SI-Studiu Individual, C-curs, S-seminar, L-Laborator, P-Proiect) /credite pe semestru) 9 11 3/3 30 10 10 3/3 30
Total general Total ore pe săptămână /Total număr forme de verificare/credite
20/5/30 30 20/5/30 30 584 250 334
41
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Domeniul fundamental: STIINTE EXACTE
Domeniul: INFORMATICĂ
Programul de studii: INFORMATICĂ
Specializarea de licenţă: INFORMATICĂ
Forma de învăţământ: ZI
Durata studiilor: 3 ANI
BILANŢ GENERAL după opţionalitatea disciplinelor din planul de învăţământ
Nr. crt. Discipline
Nr de ore TOTAL
An I An II An III ore %
1 Impuse 560 532 404 1496 75.10%
2 Opţionale 144 172 180 496 24.90%
TOTAL 704 704 584 1992 100.00%
3 Facultative (liber alese) - - - - -
Nr. crt. Discipline
ECTS TOTAL
An I An II An III ECTS % INTERVAL CORECT
1 Impuse 56 51 40 147 79.89% (120-150) sau (70%-83%)
42
2 Opţionale 6 11 20 37 20.11% (30 - 60 ) sau (17%-30%)
TOTAL 62 62 60 184 100.00%
3 Facultative (liber alese) - - - - -
BILANŢ GENERAL după categoria formativă a disciplinelor din planul de învăţământ
Nr. crt. Discipline
Nr de ore TOTAL
An I An II An III ore % INTERVAL CORECT
1 Fundamentale 280 434 292 1006 50.50% (50-60%)
2 Specialitate 60 144 292 496 25.00% (25-30%)
3 Complementare 364 126 0 490 24.50% (10-25%)
TOTAL 704 704 584 1992 100.00%
43
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Domeniul fundamental: STIINTE EXACTE
Domeniul: INFORMATICĂ
Programul de studii: INFORMATICĂ
Specializarea de licenţă: INFORMATICĂ
Forma de învăţământ: ZI
Durata studiilor: 3 ANI
NOTE EXPLICATIVE CU PRIVIRE LA PRACTICĂ
ANUL
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR
I
1. Elemente esentiale in scrierea unui eseu/raport. 2. Revizuirea si realizarea unui draft. 3. Elemente esentiale pentru scrierea unei lucrari de licenta, a unui proiect sau teme de curs 4. Realizarea de prezentari. 5. Pregatirea unui poster. 6. Elemente avansate de realizare a documentelor 7. Resurse pentru realizarea de documente si cercetare
II
1. Elemente esentiale in scrierea lucrării de licenta 2. Resurse pentru realizarea de documente si cercetare 3. Redactarea ştiinţifică şi utilizarea corectă a limbajului 4. Elemente de stil 5. Convenţii folosite 6. Structura unei lucrări de licenta 7. Elemente de prezentare
44
8. Citarea resurselor folosite 9. Revizuirea lucrării de licenta
STRUCTURA PE SĂPTĂMÂNI A ANULUI UNIVERSITAR
Anul de studiu
Activităţi didactice Sesiuni de examene
Practică
Vacanţe
Sem. I Sem. II Iarnă Vară Restanţe Iarnă Primăvară Vară
saptămâni ore/
saptămână saptămâni
ore/
saptămână saptămâni saptămâni saptămâni saptămâni saptămâni saptămâni saptămâni
Anul I 14 20 14 20 3 3 3 2/28 2 1+1(Paste) 7
Anul II 14 20 14 20 3 3 3 2/28 2 1+1(Paste) 7
Anul III 14 20
12 +
2 (pregatire licenta)
20 3 3 1 2/26
licenta 2 1+1(Paste) -
45
5. Fisele disciplinelor
5.1. ANUL I
FMI.Info.I.1.01 - ANALIZA I FISA DISCIPLINEI
1. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Analiza I
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector Dr. Cristina Sburlan
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector Dr. Cristina Sburlan
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
46
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studii liceale
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
pro
fesi
onal
e
Cunoasterea si intelegerea conceptelor si metodelor de baza ale teoriei analizei matematice (notiunile de sistem de numere reale, spatii metrice, convergenta, topologie, continuitate si compacitate).
Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte asociate studiului problemelor de analiza matematica.
Elaborarea de proiecte pentru rezolvarea unor probleme de analiza matematica.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii in echipa si distribuirea de sarcini prin realizarea unor proiecte utilizand software matematic specific rezolvarii problemelor de analiza matematica.
Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de invatare, pentru dezvoltarea prin elaborarea și prezentarea unei lucrări pe o tema data.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea unor notiuni fundamentale de analiza matematica (notiunile de sistem de numere reale, spatii metrice, convergenta, topologie, continuitate si compacitate).
47
7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază si insusirea unor notiuni avansate de analiza matematica cu exemplificarea aplicabilitatii acestora.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Elemente de teoria multimilor. Multimi si operatii cu multimi; relatii de echivalenta, relatii de ordine, multimi echipotente, numarabilitate.
2. Sistemul numerelor reale. Corpuri ordonate, notiunea de supremum si de infimum; convergenta in R, limita inferioara si limita superioara pentru siruri de numere reale; serii de numere: proprietati si criterii de convergenta pentru serii numerice.
3. Spatii metrice. Definitii si exemple; convergenta in spatii metrice; spatii metrice complete; convergenta in R^n.
4. Elemente de topologie generala. Spatii topologice: definitii si exemple; Interiorul unei multimi si multimi deschise; inchiderea unei multimi si multimi inchise; puncte de acumulare; convergenta sirurilor in spatii topologice.
5. Functii continue. Functii continue: definitii si formulari echivalente; functii continue pe R^n; Limita unei functii intr-un punct.
6. Compacitate . Multimi compacte: definitie si proprietati; compacitate in spatii metrice; compacitate in R^n; functii continue pe spatii compacte.
7. Siruri si serii de functii. Siruri de functii: definitii si exemple; serii de functii; uniform convergenta, proprietatile sirurilor si seriilor de functii uniform convergente; serii de puteri.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Expunerea
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
48
Bibliografie
[1] Boboc N., Analiza Matematica, Partea I-a, Ed. Universitatii Bucuresti, 1999.
[2] Colojoara I., Analiza Matematica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
[3] Rudin W., Principles of Mathematical Analysis, McGraw–Hill, 1976.
[4] Siretchi Gh., Calcul Diferential si Integral, Vol. I, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Elemente de teoria multimilor. Multimi si operatii cu multimi; relatii de echivalenta, relatii de ordine, multimi echipotente, numarabilitate.
2. Sistemul numerelor reale. Corpuri ordonate, notiunea de supremum si de infimum; convergenta in R, limita inferioara si limita superioara pentru siruri de numere reale; serii de numere: proprietati si criterii de convergenta pentru serii numerice.
3. Spatii metrice. Definitii si exemple; convergenta in spatii metrice; spatii metrice complete; convergenta in R^n.
4. Elemente de topologie generala. Spatii topologice: definitii si exemple; Interiorul unei multimi si multimi deschise; inchiderea unei multimi si multimi inchise; puncte de acumulare; convergenta sirurilor in spatii topologice.
5. Functii continue. Functii continue: definitii si formulari echivalente; functii continue pe R^n; Limita unei functii intr-un punct.
6. Compacitate . Multimi compacte: definitie si proprietati; compacitate in spatii metrice; compacitate in R^n; functii continue pe spatii compacte.
7. Siruri si serii de functii. Siruri de functii: definitii si exemple; serii de functii; uniform convergenta, proprietatile sirurilor si seriilor de functii uniform convergente; serii de puteri.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Metode care implică activ studenții în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
49
Bibliografie
[1] Boboc N., Analiza Matematica, Partea I-a, Ed. Universitatii Bucuresti, 1999.
[2] Colojoara I., Analiza Matematica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
[3] Rudin W., Principles of Mathematical Analysis, McGraw–Hill, 1976.
[4] Siretchi Gh., Calcul Diferential si Integral, Vol. I, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul informatic.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/laborator Participare activa, problematizare
Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 55%
10.6 Standard minim de performanta
Identificarea metodelor de rezolvare a unei probleme de analiza matematica.
50
FMI.Info.I.1.02 - ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE I FISA DISCIPLINEI
2. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea OVIDIUS din Constanta
1.2 Facultatea Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmi si structuri de date I
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect. Dr. Nicola Aurelian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. Dr. Pomparau Ioana
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 Din care: 3.5 curs
28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati -
3.7 Total ore studiu individual
51
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
pro
fesi
onal
e
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Dezvoltarea si întretinerea aplicatiilor informatice folosind limbajul de programare C.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea algoritmilor si a structurilor de date. Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unei gândiri algoritmice
7.2 Obiectivele specifice Formarea unei gândiri algoritmice, crearea unor deprinderi de organizare riguroasă a activităţii de programare şi realizarea unei baze solide de cunoştinţe care să permită rezolvarea problemelor cu ajutorul unui limbaj de programare.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Notiunea de algoritm si caracteristici.
Reprezentare prin pseudocod. Limbajul de programare C – elemente introductive. Exemple de implementare a algoritmilor in C
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
6 ore
52
2. Complexitatea calculului.
Stabilirea dimensiunilor datelor de intrare. Timp de executie. Cel mai defavorabil caz. Timp mediu de executie. Cel mai favorabil caz. Ordinul de crestere a timpului de executie. Analiza asimptotica a structurilor fundamentale. Clase de complexitate.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
6 ore
3. Structuri de date si algoritmi elementari.
Structuri elementare de date (variabile, vectori, matrice, stive, cozi). Algoritmul lui Euclid. Numerelor prime. Maxime si minime. Calculul unor sume cu termenul general dat. Implementarea operatiilor cu numere mari.
Dialogul
4 ore
4. Algoritmi iterativi si recursivi.
Operatii cu polinoame. Limite de siruri definite recurent. Generare produs cartezian, aranjamente, permutări, combinări, partiţii. Alte aplicatii.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
4 ore
5. Metode de cautare si sortare. Cautare secventiala. Algoritmi de sortare prin interschimbare, insertie, selectie, numarare. Interclasarea vectorilor ordonati.
Problematizarea 4 ore
6. Metode de elaborare a algoritmilor
Metoda Divide Et Impera, cautare binara, sortarea rapidă, decuparea unui dreptunghi de arie maxima. Metoda Greedy: exemple si contraexemple.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Conversatia
4 ore
Bibliografie
1. Cormen, T; Leiserson, G; Rive, R.: Introducere in algoritmi, Comp. Libris Agora, Cluj, 2000.
2. Knuth D. E., Tratat de programarea calculatoarelor, vol. I, II, III, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.
3. Livovschi, L,; Georgescu, H.: Analiza si sinteza algoritmilor, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1986
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Instructiuni de citire, scriere, atribuire si structura decizionala. Mediul de lucru C. Structura repetitiva nu numar cunoscut de pasi(for)
Medode de predare-invatare interactive
6 ore
53
Problematizarea
Structuri repetitive cu numar necunoscut de pasi. Lucrul cu fisiere. Generarea de numere aleatoare
Tablouri de date in C(Vectori si matrici)
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Exercitiu.
6 ore
Timpul de executie. Complexitatea algoritmilor.
Sortarea prin insertie. Sortarea prin selectie. Heapsort
Dialogul
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
6 ore
Mergesort. Quicksort. Metoda Greedy Exercitiul 6 ore
Colorarea unei harti. Problema celor n dame. Problema ciclului hamiltonian. Programare dinamica. Subsir strict crescator maximal. Inmultirea optima a unui sir de matric
Problematizarea 4 ore
Bibliografie
1. Cormen, T; Leiserson, G; Rive, R.: Introducere in algoritmi, Comp. Libris Agora, Cluj, 2000.
2. Knuth D. E., Tratat de programarea calculatoarelor, vol. I, II, III, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.
3. Livovschi, L,; Georgescu, H.: Analiza si sinteza algoritmilor, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1986.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piata muncii; eventaula pregatire pentru abordarea unui program de masterat in matematica sau informatica
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Insusirea cunostintelor predate si abilitati de utilizare a rezultatelor teoretice in aplicatii
Examinare scrisa 60%
10.5 Seminar/laborator Activitatea din laborator Prezenta si participarea activa la laboratoare
40%
10.6 Standard minim de performanta
Itemii 1 – 3 din continutul cursului si seminarului.
54
FMI.Info.I.1.03 - PROGRAMARE PROCEDURALA FISA DISCIPLINEI
3. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Programare procedurala
2.2 Titularul activitatilor de curs Prof. univ. dr. Dorin-Mircea Popovici
2.3 Titularul activitatilor de seminar Prof.. univ. dr. Dorin-Mircea Popovici
2.4 Anul de studiu
1 2.5 Semestrul
1 2.6 Tipul de evaluare
E 2.7 Regimul disciplinei
Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 14
Tutoriat 12
Examinari 2
55
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Licenţă
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului
Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata
Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii specifice.
Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentului cu principiile programarii procedurale
7.2 Obiectivele specifice Studentul va fi familiarizat cu elemente fundamentale el programarii
56
procedurale cum ar fi variabila, tip de data, proceduri si functii, transferul parametrilor, precum si cu elemente minimale de ingineria software-ului.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Introducere in programarea procedurala. Structura unui program, intrari/iesiri, variabile, constante, identificatori, declaratii, tipuri fundamentale, masive, enumerari, pointeri, structuri(masive), conversii, typedef, instructiuni. 2. Atributele datelor. Scopul, vizibilitatea si tipul identificatorilor, operatori si expresii 3. Functii. Declararea si argumentele functiilor, argumentele liniei de comanda, pointeri la functii, recursivitate, prototipul unei functii, functii cu numar variabil de argumente, parametri impliciti, transmiterea parametrilor 4. Structuri. Structuri si functii, masive de structuri, structuri cu autoreferire, campuri, uniuni 5. Intrari si iesiri standard, preprocesorul C. Intrari/iesiri pe consola si fisiere, directivele preprocesorului
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
1. D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
57
1. Introducere in programarea procedurala. Structura unui program, intrari/iesiri, variabile, constante, identificatori, declaratii, tipuri fundamentale, masive, enumerari, pointeri, structuri(masive), conversii, typedef, instructiuni. 2. Atributele datelor. Scopul, vizibilitatea si tipul identificatorilor, operatori si expresii 3. Functii. Declararea si argumentele functiilor, argumentele liniei de comanda, pointeri la functii, recursivitate, prototipul unei functii, functii cu numar variabil de argumente, parametri impliciti, transmiterea parametrilor 4. Structuri. Structuri si functii, masive de structuri, structuri cu autoreferire, campuri, uniuni 5. Intrari si iesiri standard, preprocesorul C. Intrari/iesiri pe consola si fisiere, directivele preprocesorului
Problematizarea
Exercitiul
Metodele active şi interactive cu multiple
Lucrul in grup
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
2. D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul programarii in general dar si pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa Oral 35%
Proiect Oral 20%
Nota examinare 40%
58
10.6 Standard minim de performanta
Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de specialitate.
Realizarea unui proiect / unei activitati în echipa si identificarea rolurilor specifice.
59
FMI.Info.I.1.04 - ALGEBRA (ALGEBRA LINIARA) FISA DISCIPLINEI
4. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algebra (Algebra liniara)
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Bobe Alexandru
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector dr. Cirlig George
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
60
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum -
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar; existenta unui CAS in laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice şi a limbajului specific domeniului
Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare.
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare. Analiza datelor si a modelelor.
Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă,
manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, precum şi valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul de Algebră liniara este un curs destinat studenţilor anului I şi are
drept obiectiv fundamental studiul structurilor fundamentale ale algebrei liniare si aplicatii ale acestora. Cursul este bogat ilustrat cu exemple si aplicatii care urmaresc fixarea cunostintelor de baza. Invatarea de catre studenti a cunostintelor de baza de algebra liniara constituie principalele obiective.
61
7.2 Obiectivele specifice - Stimularea gandirii matematice si a capacitatii de analiza/sinteza a studentilor
- Crearea unui suport de cunostinte pentru a le putea aplica in studiul celor mai dificile probleme din specialitatea aleasa.
- Dezvoltarea unei gândiri ştiinţifice pozitive, crearea abilităţilor de rezolvare rapidă şi corectă a unor probleme specifice, formarea capacităţii studenţilor de a efectua observaţii ştiinţifice, transpunerea operaţiilor practice în modele matematice.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Multimi, relatii, functii.
Definitie multimii,operatii cu multimi, cardinalitate. Relatii binare pe o multime: relatii de echivalenta, clase de echivalenta, partitia unei multimi. Functii. Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate, inversabilitatea unei functii. Compunerea a doua functii. Structurile algebrice de grup,inel, corp comutativ.
2. Spatii vectoriale.
Definitia spatiului vectorial, reguli de calcul, exemple . Subspatiu vectorial, operatii cu subspatii vectoriale, subspatiul generat de o submultime finita a unui spatiu vectorial. Dependenta si independenta liniara.Baza si dimensiune intr-un spatiu vectorial finit generat. Teorema dimensiunii pentru subspatii vectoriale. Coordonatele unui vector intr-o baza data a spatiului vectorial, transformarea coordonatelor la o schimbare a bazei. Operatori liniari pe spatii vectoriale finit dimensionale, compunerea operatorilor liniari. Imaginea si nucleul unui operator liniar. Teorema defect-rang. Matricea asociata unui operator liniar.
3. Matrice. Determinanti. Sisteme de ecuatii liniare cu coeficienti intr-un corp comutativ.
Definitia unei matrice, operatii matriceale. Definitia determinantului unei matrice patratice, proprietati ale determinantilor. Rangul unei matrice. Teorema lui Kronecker. Sisteme de ecuatii liniare. Teorema de compatibilitate Kronecker-Capelli. Sistem fundamental de solutii pentru un sistem omogen. Algoritm de rezolvare a sistemelor liniare compatibile.
4. Valori si vectori proprii.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
62
Definitia valorilor si vectorilor proprii ai unei transformari liniare, proprietati. Subspatii invariante. Polinom caracteristic. Teorema Cayley-Hamilton. Forma diagonala a unei matrice. Conditii pentru diagonalizarea unei matrice.
5. Forme liniare, biliniare, patratice. Forma Jordan.
Definitia unei forme liniare, spatiul dual, baza duala. Definitie, proprietati ale formelor biliniare. Forme biliniare simetrice si antisimetrice. Forme patratice: definitie, proprietati, exemple. Reducerea formelor patratice la forma canonica prin metoda lui Gauss, metoda lui Jacobi, sau prin metoda valorilor proprii.Teorema de inertie a lui Sylvester. Definitia blocurilor Jordan. Algoritm pentru aducerea unei matrice la forma Jordan.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
Ion D. Ion, N. Radu, Algebra, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1991
C. Nastasescu, C. Nita, C. Vraciu, Bazele algebrei , vol. 1, Editura Academiei, 1986
Serge Lang, Introduction to Linear Algebra, Springer-Verlag, 1993
M. Becheanu, M. Stefanescu si colectiv, Algebra, Editura All, Bucuresti, 1998
C. Flaut, D. Ibadula, Introducere in algebra liniara prin exercitii si probleme, Ed. Ex-Ponto, Constanta, 2003
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Matrice. Rangul unei matrice. Algoritm de calcul al rangului.
Calculul determinantilor de ordin 2 si 3.
Calculul recursiv al determinantilor de ordin superior.
Regula lui Crammer de rezolvare a sistemelor compatibil determinate.
Rezolvarea sistemelor de ecuatii omogene.
Rezolvarea sistemelor compatibile (simplu, dublu) nedeterminate.
Operatii cu subspatii vectoriale.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Invăţarea independentă şi prin cooperare
63
Coordonatele unui vector intr-o baza data a spatiului. Transformarea coordonatelor la o schimbare a bazei.
Aplicatii liniare. Matricea asociata unei alplicatii liniare de spatii vectoriale.
Aducerea formelor pătratice la forma canonică.
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Bibliografie
Ion D. Ion, N. Radu, Algebra, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1991;
Smith Larry, Linear Algebra, Springer, 1998.
Paul Georgescu, Gabriel Popa, Structuri fundamentale in algebra liniara, geometria vectoriala si geometrie analitica. Probleme rezolvate, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2003.
L. Badescu, Lectii de Geometrie, Editura Universitatii Bucuresti, 1999.
A. Bobe, Algebra liniara, e-curs:
http://www.univ ovidius.ro/math/avizier/login.aspx?ReturnUrl=%2fmath%2favizier%2fdefault.aspx
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul informaticii sau pentru a face fata exigentelor unor programe de cercatare sau doctorat in informatica.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 55%
10.6 Standard minim de performanta
Identificarea metodelor de matematice din exercitiile date la testare si aplicarea acestora pentru notiunile boldate din continuturi.
64
FMI.Info.I.1.05 - ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL FISA DISCIPLINEI
5. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Chelai Ozten
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. Dr. Lita Lacramioara
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, Internet, pe platforme electronice de specialitate. -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii. 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
65
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Liceu
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Dobândirea de cunoştinţe generale prinvind serviciile oferite de sistemele de calcul.
Asimilarea de cunoştinţe privind componentele hardware ale calculatorului.
Programarea in limbaj de asamblare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în domeniu.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Asimilarea de cunoştinţe fundamentale, la nivel conceptual, privind arhitectura sistemelor de calcul.
7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea modelelor arhitecturale fundamentale de sisteme de calcul. Programarea la nivelul masinii in limbaj de asamblare.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
66
1. Descrierea generalǎ a sistemului de calcul, din punct de vedere conceptual.
1.1. Definiţii: sistem de calcul, resurse
1.2. Modelul von Neumann
1.3. Conceptul de black-box. Conceptul de masina virtuala.
1.4. Arhitectura stratificata a sistemului de calcul.
2. Descrierea componentelor hardware.
2.1. Unitatea centralǎ de prelucrare (microprocesor)
2.2. Memoria
2.3. Dispozitivele şi unitǎţile de intrare/ieşire
3. Nivelul microarhitecturii.
3.1. Microprocesoare. Structura.
3.2. Caracteristici arhitecturale. Intreruperi si capcane.
3.3. Directii de dezvoltare a microprocesoarelor (CISC, RISC, microprocesoare specializate)
4. Microprocesoare CISC (Intel)
4.1. Functionarea Unitatii Centrale de Prelucrare.
4.2. Organizarea registrilor si a memoriei
4.3. Setul de instructiuni
4.3.1. Instructiuni de transfer
4.3.2. Instructiuni aritmetice si logice
4.3.3. Instructiuni pentru siruri de caractere
4.3.4. Instructiuni pentru controlul programului
4.3.5. Instructiuni pentru controlul procesorului
4.4. Intreruperi
5. Limbajul de asamblare
Medode de predare-invatare interactive
Vizualizarea
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
67
5.1. Tipuri de date
5.2. Instrumente utilizate in programarea in limbaj de asamblare
5.3. Structura programului sursa. Intreruperi.
5.4. Proceduri, functii, macro-comenzi
6. Performanţa sistemului de calcul.
6.1. Factori care influenţează performanţa
6.2. Tehnici de creştere a performanţei (paralelizare execuţie - pipeline, ierarhii sofisticate de memeorie cache)
7. Arhitecturi RISC.
7.1. Caracteristici RISC
7.2. Arhitectura microprocesorului SPARC
8. Sisteme multiprocesor
8.1. Definitie. Fluxuri. Clasificarea lui Flynn.
8.2. Tipuri de arhitecturi paralele. Sisteme orientate pe flux de date
9. Reţele de calculatoare şi Internetul
9.1. Concepte generale privind reţelele de calculatoare: structurǎ, arhitectura, protocoale de comunicatie
9.2. Internetul – descriere generalǎ
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. Lect. dr. Ozten Chelai - curs si seminar in format electronic - www.univ-ovidius.ro/avizier
2. Andrew S. Tanenbaum, - Organizarea structurata a calculatoarelor –1999 Computer Press AGORA
3. Mândruţǎ Cristina – Organizarea sistemelor de calcul – note de curs, 1999 Constanţa : Ovidius University Press
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Baze de numeraţie : binar, octal, hexazecimal. Codificarea numerelor. Conversii.
2. Sistemul de operare. Utilizare. Organizarea informaţiei pe disc. Operaţii de gestiune a informatiei stocate şi a resurselor sistemului.
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
68
3. Utilizarea instrumentelor pentru activitatea de birou. Studiu de caz – pachetul MS Office.
3.1. Editare documente (Word)
3.2. Calcul tabelar (Excel)
3.3. Realizare de prezentari (Power Point)
4. Programarea in limbaj de asamblare. Studiu de caz: setul de instrucţiuni al microprocesorului Intel8086
4.1. Mediul de dezvoltare aplicatii (editor, asamblor, depanator) şi funcţii sistem
4.2. Structura programului sursă. Apeluri sistem pentru operatii de I/E
4.3. Moduri de adresare
4.4. Utilizarea structurilor elementare de programare (liniara, alternativa, repetitiva)
4.5. Proceduri şi macroinstrucţiuni
4.6. Programarea dispozitivelor de intrare/iesire
4.6.1. Programarea ecranului pentru modul grafic de lucru
4.6.2. Programarea mouse-ului
Metodele active şi interactive cu multiple
Exercitiul.
Interactiunea
Lucrul in grup
Bibliografie
1. Lect. dr. Ozten Chelai - curs si seminar in format electronic - www.univ-ovidius.ro/avizier
2. Ghorghe Toacsa – Introducere in microprocesoare –1985 Editura Stiintifica si Enciclopedica
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Datoritǎ accesibilitǎţii calculatoarelor, din punct de vedere al utilizatorului şi al instrumentelor pe care acestea le oferǎ, pe de o parte şi dinamicii care existǎ în domeniul informaticii pe de altǎ parte, cursul pregateste studentii sa se descurce in orice context de calcul prin abordarea la nivel conceptual si pregateste studentii sa programeze la nivelul masinii pentru aplicatii de proces.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
69
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect si teme de casa 30%
Nota examinare 60%
10.6 Standard minim de performanta
Cunoasterea arhitecturilor fundamentale de sisteme de calcul. Identificarea componentelor hardware si a caracteristicilor acestora. Implementarea si documentarea de unitati de program în limbaj de asamblare şi folosirea eficientă a mediilor de programare.
70
FMI.Info.I.2.06 - ANALIZA II FISA DISCIPLINEI
6. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Analiza II
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Costara Constantin
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Costara Constantin
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
71
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Liceu
4.2 de competente Analiza I
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
pro
fesi
onal
e
Familiarizarea cu calculul diferential si integral pentru functii de mai multe variabile.
Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte asociate studiului problemelor de analiza matematica.
Elaborarea de proiecte pentru rezolvarea unor probleme de analiza matematica.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională
Rezolvarea de exercitii in grup, utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunostinte de teoria spatiilor metrice, elemente de geometrie analitica necesare in calculul integralelor multiple. Studentul trebuie sa capete obisnuinta de a modela problemele si de a le oferi solutia in forma analitica de aceea cursul va fi orientat catre aplicatii
7.2 Obiectivele specifice Trecerea de la calculul diferential si integral de pe R la calculul diferential si integral pe R^{n}, cu prezentarea completă şi riguroasă a partii teoretice şi exemplificarea aplicabilităţii parţii teoretice la rezolvarea de exercitii.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
72
1. Geometria analitica 3-dimensionala. Vectori.
Produs scalar, vectorial, ecuatiile suprafetelor elementare
2.Diferentiala totala a unei functii din R^n in R^m
Derivata (diferentiala totala) a unei functii de mai multe variabile reale; Reguli de derivare a functiilor compuse; Derivate directionale si derivate partiale;
3. Existenta derivatei
O teorema de medie pe R^n; Existenta diferentialei totale, matricea Jacobiana.
4. Derivate de ordin superior
Simetria derivatelor mixte; formula lui Taylor pentru functii de mai multe variabile; Matricea Hessiana.
5. Proprietati ale functiilor derivabile
Functii de clasa C^1 pe R^n. Teorema de inversiune locala; Functii implicite; Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile. Teorema lui Fermat; Extreme cu legaturi. Metoda multiplicatorilor lui Lagrange
6. Integrale multiple si calcul vectorial.
Campuri vectoriale, Integrale curbilinii. Teorema lui Green. Rotor, divergenta. Teorema lui Stokes. Teorema lui Gauss.
Medode de predare-invatare interactive;
Dialogul;
Problematizarea;
Conversatia;
Metodele active şi interactive cu multiple ;
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
[1] Boboc N., Analiză Matematică, Partea a II-a, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998.
[2] I. Colojoara, Analiza Matematica, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1982
[3] M. Rosculet, Analiza Matematica, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1980
[4] Sireţchi Gh., Calcul Diferenţial şi Integral, Vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
[5] J. Stewart, Calculus, Brooks / Cole, Pacific Grove, California, 1991
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Geometria analitica 3-dimensionala. Vectori. Dialogul;
73
Produs scalar, vectorial, ecuatiile suprafetelor elementare
2. Diferentiala totala a unei functii din R^n in R^m
Derivata (diferentiala totala) a unei functii de mai multe variabile reale; Reguli de derivare a functiilor compuse; Derivate directionale si derivate partiale;
3. Existenta derivatei. O teorema de medie pe R^n; Existenta diferentialei totale, matricea Jacobiana.
4. Derivate de ordin superior. Simetria derivatelor mixte; formula lui Taylor pentru functii de mai multe variabile; Matricea Hessiana.
5. Proprietati ale functiilor derivabile. Functii de clasa C^1 pe R^n. Teorema de inversiune locala; Functii implicite; Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile. Teorema lui Fermat; Extreme cu legaturi. Metoda multiplicatorilor lui Lagrange
6. Integrale multiple si calcul vectorial.
Campuri vectoriale, Integrale curbilinii. Teorema lui Green. Rotor, divergenta. Teorema lui Stokes. Teorema lui Gauss.
Problematizarea;
Conversatia;
Metodele active şi interactive cu multiple ;
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice,
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Exercitiu
Bibliografie
[1] Boboc N., Analiză Matematică, Partea a II-a, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998.
[2] I. Colojoara, Analiza Matematica, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1982
[3] M. Rosculet, Analiza Matematica, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1980
[4] Sireţchi Gh., Calcul Diferenţial şi Integral, Vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
[5] J. Stewart, Calculus, Brooks / Cole, Pacific Grove, California, 1991
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea teoretica si practica a studentilor in domeniul analizei matematice pentru a face fata exigentelor unui program de licenta in informatica.
10. Evaluare
74
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare si activitate Nota activitati didactice 40%
Referate si teme de casa
10.5 Seminar/laborator Participare si activitate Nota examinare 60%
10.6 Standard minim de performanta
Cunoasterea notiunilor de baza ale analizei matematice pe R si R^n.
75
FMI.Info.I.2.07 - ALGORITMI SI STRUCTURI DE DATE II FISA DISCIPLINEI
7. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea OVIDIUS din Constanta
1.2 Facultatea Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmi si structuri de date II
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect. Dr. Nicola Aurelian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. Dr. Pomparau Ioana
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 Din care: 3.5 curs
28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati -
3.7 Total ore studiu individual
76
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Dezvoltarea si întretinerea aplicatiilor informatice folosind limbajul de programare C.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea algoritmilor si a structurilor de date. Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei formarea unei gândiri algoritmice
7.2 Obiectivele specifice formarea unei gândiri algoritmice, crearea unor deprinderi de organizare riguroasă a activităţii de programare şi realizarea unei baze solide de cunoştinţe care să permită rezolvarea problemelor cu ajutorul unui limbaj de programare.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Metoda backtracking
Prezentare generală. Probleme clasice: generarea partitiilor unui numar, plasarea reginelor pe tabla de sah, turneul calului pe tabla de sah, submultimea cu suma elementelor data, problema
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
6 ore
77
discreta a rucsacului, problema comis-voiajorului. Alte probleme.
2. Programare dinamica
Prezentare generala. Probleme clasice: subsir crescator maximal, inmultirea optima a unui sir de matrice, subsir comun maximal, problema rucsacului, suma minima in triunghi de numere, transformarea cuvintelor. Alte probleme.
Metodele active şi interactive cu multiple. Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
4 ore
3. Metode avansate de sortare. Sortare topologica. Sortare prin metoda heapsort. Sortare prin metoda merge sort.
Dialogul
4 ore
4. Algoritmi de cautare a subsirurilor de caractere
Algoritmul Rabin-Karp. Algoritmul Knuth-Morris-Prath.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
4 ore
5. Geometrie computationala Pozitia punctului fata de dreapta si triunghi. Verificarea coliniaritatii punctelor. Determinarea intersectiilor. Calculul ariilor. Verificarea convexitatii unui poligon. Infasuratoarea convexa, scanarea Graham, potrivirea Jarvis.
Problematizarea. Conversatia
4 ore
6. NP-completitudine. Algoritmi de aproximare. Invăţarea independentă şi prin cooperare. Generalizarea
4 ore
Bibliografie
1. Cormen, T; Leiserson, G; Rive, R.: Introducere in algoritmi, Comp. Libris Agora, Cluj, 2000.
2. Knuth D. E., Tratat de programarea calculatoarelor, vol. I, II, III, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.
3. Livovschi, L, Georgescu, H.: Analiza si sinteza algoritmilor, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1986.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Tabele de dispersie. Arbori binari. Parcurgeri
Arbori binari de cautare. Operatii specifice.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
6 ore
Arbori binari de cautare. Variante de implementare. Arbori rosu - negru
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
6 ore
B – arbori. Grafuri. Proprietati Operatii elementare. Parcurgeri de grafuri.
Dialogul
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
6 ore
78
Sortare topologica. Grafuri ponderate. Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor . 6 ore
Arbori partiali de cost minim. Algoritmii Kruskal si Prim
Problematizarea 4 ore
Bibliografie
1. Cormen, T; Leiserson, G; Rive, R.: Introducere in algoritmi, Comp. Libris Agora, Cluj, 2000.
2. Knuth D. E., Tratat de programarea calculatoarelor, vol. I, II, III, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.
3. Livovschi, L,; Georgescu, H.: Analiza si sinteza algoritmilor, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1986.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piata muncii; eventaula pregatire pentru abordarea unui program de masterat in matematica sau informatica.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Insusirea cunostintelor predate si abilitati de utilizare a rezultatelor teoretice in aplicatii
Examinare scrisa 60%
10.5 Seminar/ laborator Activitatea din laborator Prezenta si participarea activa la laboratoare
40%
10.6 Standard minim de performanta: Itemii 1 – 3 din continutul cursului si seminarului.
79
FMI.Info.I.2.08 - ALGEBRA (STRUCTURI FUNDAMENTALE) FISA DISCIPLINEI
8. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algebra (Structuri fundamentale)
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Elena Cristina Flaut
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Elena Cristina Flaut
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
80
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Liceu
4.2 de competente Notiuni de Algebra la nivel de liceu
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Cunoasterea tehnicilor si modelelor de baza utilizate in studiul algebrei cu aplicatii in criptografie si teoria codurilor.
Utilizarea adecvata a softurilor specifice.
Insusirea tehnicilor de calcul si aplicarea lgoritmilor invatati.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii unor proiecte, ce implica utilizarea algoritmilor invatati.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza din algebra cu aplicatii in criptografie si teoria codurilor.
7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază specifice algebrei, cu prezentarea completă şi riguroasă a rezultatelor şi exemplificarea aplicabilităţii parţii teoretice în criptografie si teoria codurilor.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
Notiuni de logica si teoria multimilor.
Relatii de echivalenta si de ordine. Aplicatii.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
81
Latice. Definitie, proprietati, exemple. Sublatice, morfism de latice, produs de latice. Aplicatii. Latice distributive. Definitie, exemple, proprietati. Latice modulare si semimodulare. Definitie, exemple, proprietati.
Semigrupuri, grupuri, inele, corpuri. Definitie, exemple, proprietati. Teoreme fundamentale de izomorfism. Inelul claselor de resturi modulo n, Zn. Algoritmul lui Euclid si algoritmul lui Euclid extins pentru aflarea inversului unui element modulo n.
Criptografie. Criptosisteme simple (cifrul lui Caesar, codificarea afina, matrice de codificare, etc.). Criptosistemul RSA.
Teste de primalitate si de descompunere in factori primi. Testul Miller-Rabin, Metoda “rho” a lui Pollard, Metoda p-1 a lui Pollard, Number Field Sieve.
Problematizarea
Conversatia
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sinteza
Generalizarea
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
Michael Sipser, Introduction to the theory of Computation, PWS PUBLISHING COMPANY, 1997, Boston.
Viviana Ene Lectii de teoria multimilor, Ex Ponto, Constanta 2002.
Catalin Gherghe, Dorin Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Editura Universitatii din Bucuresti, 2005.
Neil Koblitz, A Course in Number Theory and Chryptography, Springer-Verlag, 1987.
C. Nastasescu, C. Vraciu, Bazele Algebrei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Notiuni de logica si teoria multimilor.
Relatii de echivalenta si de ordine. Aplicatii.
Latice. Definitie, proprietati, exemple. Sublatice, morfism de latice, produs de latice. Aplicatii. Latice distributive. Definitie, exemple, proprietati. Latice modulare si semimodulare. Definitie, exemple, proprietati.
Semigrupuri, grupuri, inele, corpuri. Definitie, exemple, proprietati. Teoreme fundamentale de izomorfism. Inelul claselor de resturi modulo n, Zn. Algoritmul lui Euclid si algoritmul lui Euclid extins pentru aflarea inversului unui element modulo n.
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Metode care implică activ studentii în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a
82
Criptografie. Criptosisteme simple (cifrul lui Caesar, codificarea afina, matrice de codificare, etc.). Criptosistemul RSA.
Teste de primalitate si de descompunere in factori primi. Testul Miller-Rabin, Metoda “rho” a lui Pollard, Metoda p-1 a lui Pollard, Number Field Sieve.
produce idei şi opinii proprii argumentate
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
Michael Sipser, Introduction to the theory of Computation, PWS PUBLISHING COMPANY, 1997, Boston.
Viviana Ene Lectii de teoria multimilor, Ex Ponto, Constanta 2002.
Catalin Gherghe, Dorin Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Editura Universitatii din Bucuresti, 2005.
Neil Koblitz, A Course in Number Theory and Chryptography, Springer-Verlag, 1987.
C. Nastasescu, C. Vraciu, Bazele Algebrei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul informaticii sau pentru a face fata cerintelor pietei, exigentelor unor programe de cercetare sau doctorat in matematica sau informatica
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 55%
10.6 Standard minim de performanta
Folosirea conostintelor de baza din algebra si aplicarea lor in criptografie si teoria codurilor. Construirea unui model matematic, pornind de la un proces real cu aplicarea algoritmului adecvat.
83
FMI.Info.I.2.09 - GEOMETRIE ANALITICA SI DIFERENTIALA FISA DISCIPLINEI
9. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Geometrie analitica si diferentiala
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect.dr. Bobe Alexandru
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect.dr. Cirlig George
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
84
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Liceu
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar; existenta unui CAS in laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice şi a limbajului specific domeniului
Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare.
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare.
Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, precum şi valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Studentul va fi familiarizat cu notiunile de baza din geometria analitica plana si in spatiu, precum si cu notiunile fundamentale din geometria curbelor si suprafetelor si mai ales ale aplicabilitatii acestora in domeniul informaticii.
7.2 Obiectivele specifice - Stimularea gandirii matematice si a capacitatii de analiza/sinteza a studentilor
- Crearea unui suport de cunostinte pentru a le putea aplica in studiul celor mai dificile probleme din specialitatea aleasa.
85
- Dezvoltarea unei gândiri ştiinţifice pozitive, crearea abilităţilor de rezolvare rapidă şi corectă a unor probleme specifice, formarea capacităţii studenţilor de a efectua observaţii ştiinţifice, transpunerea operaţiilor practice în modele matematice.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Elemente de geometrie analitica plana.
Vectori in plan. Produs scalar. Reper cartezian. Sistem de coordonate.
Dreapta in plan. Ecuatii analitice. Distanta de la un punct la o dreapta. Aria triunghiului. Transformari geometrice ( ecuatii analitice). Translatii, simetrii, rotatii, transformari ortogonale, izometrii. Omotetii si inversiuni.
2. Conice.
Cercul, elipsa, hiperbola, parabola. Definitia comuna a conicelor. Proprietati optice. Aducerea conicelor la forma canonica.
3. Elemente de geometrie analitica in spatiu.
Vectori in spatiu. Produs vectorial. Reper cartezian. Sistem de coordonate in spatiu. Dreapta si planul in spatiu. Ecuatii analitice. Distanta de la un punct la un plan. Volumul tetraedrului. Transformari geometrice in spatiu.
4. Cuadrice.
Sfera, elipsoidul, hiperboloizi, paraboloizi. Aducerea cuadricelor la forma canonica. Intersectia conului cu plane.
5. Elemente de geometria diferentiala.
Definitie, reper Frenet, relatii Frenet, curbura si torsiune. Teoremele Lancret, interpretarea geometrica a curburii si torsiunii, teorema fundamentala a teoriei curbelor. Definitia suprafetelor, reper Gauss. Metrica unei suprafete. Prima forma fundamentala si aplicatii. A doua forma fundamentala si aplicatii. Curbura Gauss.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
86
Bibliografie
1. M.Rosculet, Algebra liniara, geometrie analitica si geometrie difrentiala ,
Ed. Tehnica, 1987
2. Elena Murgulescu, Geometrie analitica si diferentiala, EDP, 1965.
3. C.Udriste, Geometire analitica si diferentiala, IPB, 1973.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Vectori in plan. Produs scalar. Reper cartezian. Sistem de coordonate.
Dreapta in plan. Ecuatii analitice. Distanta de la un punct la o dreapta. Aria triunghiului. Transformari geometrice ( ecuatii analitice). Translatii, simetrii, rotatii, transformari ortogonale, izometrii.
Cercul, elipsa, hiperbola, parabola. Aducerea conicelor la forma canonica.
Vectori in spatiu. Produs vectorial. Reper cartezian. Sistem de coordonate in spatiu. Dreapta si planul in spatiu. Ecuatii analitice. Distanta de la un punct la un plan. Volumul tetraedrului.
Aducerea cuadricelor la forma canonica. Intersectia conului cu plane.
Definitia suprafetelor, reper Gauss. Metrica unei suprafete. Prima forma fundamentala si aplicatii. Curbura Gauss.
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Exercitiul
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Bibliografie
1. M.Rosculet, Algebra liniara, geometrie analitica si geometrie difrentiala ,
Ed. Tehnica, 1987
2. Elena Murgulescu, Geometrie analitica si diferentiala, EDP, 1965.
3. C.Udriste, Geometire analitica si diferentiala, IPB, 1973.
4. A. Bobe, Geometrie analitica, e-seminar:
http://www.univ ovidius.ro/math/avizier/login.aspx?ReturnUrl=%2fmath%2favizier%2fdefault.aspx
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul informaticii sau pentru a face fata exigentelor unor programe de cercatare sau doctorat in informatica.
87
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Identificarea metodelor de matematice din exercitiile date la testare si aplicarea acestora pentru notiunile boldate din continuturi.
88
FMI.Info.I.2.10 - LOGICA COMPUTATIONALA FISA DISCIPLINEI
10. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Logica computationala
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Rusu Andrei
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector dr. Rusu Andrei
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 20
Tutoriat 4
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
89
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Algoritmi structuri de date
4.2 de competente Elaborare de algoritmi
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
Pro
fesi
onal
e
Identificarea si descrierea fenomenelor modelate.
Explicarea metodelor specifice si dezvoltarea de noi metode necesare corelatiei fenomenelor modelate.
Aplicarea metodelor si tehnicilor specifice analizei fenomenelor modelate pentru rezolvarea de probleme teoretice si practice noi. Dezvoltarea de metode de evaluare adecvate pentru selectarea optima a tehnicilor de programare si a modelelor de calcul folosite in rezolvarea problemelor.
Elaborarea de lucrari si proiecte de cercetare care sa utilizeze metodele si modelele de calcul studiate.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor fenomenelor modelate.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe, ce implica analiza si predictia fenomenelor si proceselor studiate.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Initiere in conceptele generale de logica computationala.
7.2 Obiectivele specifice Intelegerea si utilizarea logicii propozitionale si a logicii predicatelor de ordinul intai in modelarea si gestionarea automata a cunostintelor.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
90
1. Calculul propozitional. Abordarea semantica a calculului propozitional, operatori, variabile propozitionale, tabele de adevar, arbori semantici, algoritmi pentru determinarea validitatii unei formule. Abordarea algebrica a calculului propozitional, forme normale, clauze Horn, algoritmi. Aplicatii.
2. Calculul predicatelor de ordinul I. Sintaxa calculului predicatelor, forme functionale, termeni, variabile, forme predicative, atomi. Prezentarea semanticii calculului predicatelor. Aplicatii.
3. Aplicatii ale calculului predicatelor in baze de date.
Calculul retational. Calculul relational orientat pe tuple. Calculul relational orientat pe domenii, limbajul de cereri QBE. Aplicatii.
4. Aplicatii ale calculului predicatelor in programarea logica.
Limbajul Prolog, predicate, variabile, termeni, clauze, fapte, expresii goal, unificare, backtracking, recursivitate, predicate predefinite. Aplicatii.
Medode de predare-invatare interactive.
Dialogul.
Problematizarea.
Conversatia.
Metodele active şi interactive cu multiple.
Interactiunea, problematizarea, argumentarea.
Invăţarea independentă şi prin cooperare.
Bibliografie:
1. Maliţa, M., Bazele matematice ale inteligenţei artificiale, Ed. Tehnica, 1988.
2. Thaysse, A. Approche logique de l’intelligence artificielle, Dunod, Paris,1988
3. Ullman, J,D. Principles of Database Systems, Computer Science Press, 1982
4. Dollinger, R. Baze de date si gestiunea tranzactiilor , Editura albastra, Cluj 1998
5. Meszaros, J. Turbo Prolog 2.0 Ghid de utilizare, Editura albastra, Cluj 19964.
6. Horia Pop, Gabriela Şerban, Programare în inteligenţa artificială, editura Albastră, 2004.
7. Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Calculul propozitional. Abordarea semantica a calculului propozitional, operatori, variabile propozitionale, tabele de adevar, arbori semantici, algoritmi pentru determinarea validitatii unei formule. Abordarea algebrica a calculului propozitional, forme normale, clauze Horn, algoritmi. Aplicatii. Introducere in Prolog
2. Calculul predicatelor de ordinul I. Sintaxa calculului predicatelor, forme functionale, termeni, variabile, forme predicative, atomi. Prezentarea semanticii calculului predicatelor. Aplicatii. Aplicatii Prolog.
Dialogul.
Problematizarea.
Conversatia.
Metodele active şi interactive cu multiple.
Exercitiul
91
3. Aplicatii ale calculului predicatelor in baze de date.
Calculul retational. Calculul relational orientat pe tuple. Calculul relational orientat pe domenii, limbajul de cereri QBE. Aplicatii. Aplicatii MS Access.
4. Aplicatii ale calculului predicatelor in programarea logica.
Limbajul Prolog, predicate, variabile, termeni, clauze, fapte, expresii goal, unificare, backtracking, recursivitate, predicate predefinite. Aplicatii. Aplicatii Prolog mai complexe.
Invăţarea independentă şi prin cooperare.
Problematizare si proiectare
Bibliografie:
1. Maliţa, M., Bazele matematice ale inteligenţei artificiale, Ed. Tehnica, 1988.
2. Thaysse, A. Approche logique de l’intelligence artificielle, Dunod, Paris,1988
3. Ullman, J,D. Principles of Database Systems, Computer Science Press, 1982
4. Dollinger, R. Baze de date si gestiunea tranzactiilor , Editura albastra, Cluj 1998
5. Meszaros, J. Turbo Prolog 2.0 Ghid de utilizare, Editura albastra, Cluj 19964.
6. Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul informaticii, care sa le dea posibilitatea sa modeleze corect si consistent bazandu-se pe logica probleme ale lumii reale.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 50%
Nota examinare 45%
10.6 Standard minim de performanta
Minimizarea formelor normale, aplicarea principiului rezolutiei pentru a demonstra automat teoreme.
92
5.2. ANUL II
FMI.Info.II.1.01 - ALGORITMICA GRAFURILOR FISA DISCIPLINEI
11. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmica grafurilor
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Elena Cristina Flaut
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Elena Cristina Flaut
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei
Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
93
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum -
4.2 de competente Notiuni de Algebra la nivel de liceu
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Cunoasterea tehnicilor si modelelor de baza utilizate in studiul grafurilor si a algoritmilor specifici cu aplicatii in economie si transporturi.
Utilizarea adecvata a softurilor specifice.
Insusirea tehnicilor de calcul si aplicarea algoritmilor invatati.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii unor proiecte, ce implica utilizarea algoritmilor invatati.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza din teoria grafurilor cu aplicatii in economie si transporturi.
7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază specifice teoriei grafurilor, cu prezentarea completă şi riguroasă a rezultatelor şi exemplificarea aplicabilităţii parţii teoretice în practica: economie, transporturi, etc.
8. Continuturi
94
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1) Notiuni introductive. Grafuri, definitie, proprietati, exemple. Drumuri si lanturi intr-un graf. Componente conexe si tare conexe. Algoritmul Malgrange.
2) Drumuri optime intr-un graf. Matrice asociate unui graf. Algoritmul Roy-Warshall. Algoritmul Roy-Floyd. Algoritmii Dantzing 1+2. Algoritmul lui Yen. Algoritmul Bellman-Kalaba.
3) Probleme Hamiltoniene si Euleriene. Probleme Hamiltoniene . Probleme Euleriene.
4) Retele de transport. Algoritmul Ford-Fulkerson. Retele de transport Algoritmul Ford-Fulkerson. Flux maxim în reţele de transport. Flux minim în reţele de transport.
5) Arbori. Algoritmul Kruskal. Algoritmul Prim. Aplicatii in informatica. Gramezi. Probleme de sortare-cautare. Parcurgerea arborilor. Evaluarea expresiilor algebrice.
6) Probleme de colorare. Algoritmul lui Zykov si de tip greedy.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
Conversatia
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
1) Alfred V. Aho, Jeffrey D. Ullman, Foundations of Computer Science, Computer Science Press, New York, 1995.
2) R. K. Ahuja, T. L. Magnati, J. B. Orlin, Network flows : theory, algorithms and applications, Prentice Hall Inc., New York, 1993.
3) J. Bang-Jensen, G. Goutin, Digraphs: Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag, London, 2000. 4) C. Berge, Théorie des graphes et ses applications, Dunod, Paris, 1967. 5) N. Biggs, Algebraic graph theory, Cambridge University Press, 1974. 6) Cristina Flaut, Algoritmica grafurilor, Ovidius University Press, Constanta, 2009, ISBN:978-973-614-438-7. 7) Cristina Flaut, Florian Ghionea, Some properties of the line graph associated to a graph G, Italian J. of Pure
and Applied Mathematics, nr. 25(2008), pag. 165-174. 8) Cristina Flaut, Florian Ghionea, Monica Parvan, Optimization of urban transportation network, Mathematics
and Computer in Business and Economics, Proceedings of the 9th WSEAS International on Mathematics and Computer in Business and Economics(MCBE’ 08), Bucuresti, 24-26 iunie 2008, pag. 111-116.
9) Florian Ghionea, Cristina Flaut, An optimization of a transportation problem, Metalurgia International, 13(1)(2008), index CNCSIS 480.
10) P. Grossman, Discrete Mathematics for Computing, Palgrave MacMillan, New York, 2002. 11) O. Ore, Theory of graphs, AMS, Rhode Island, 1962. 12) Monica Parvan, Florian Ghionea, Cristina Flaut, A mathematical model of the relevant request determination
in the transport problem, Mathematics and Computer in Business and Economics, Proceedings of the 9th
95
WSEAS International on Mathematics and Computer in Business and Economics(MCBE’ 08), Bucuresti, 24-26 iunie 2008, pag. 105-111.
13) H. R. Radian, T. J. Radian, Recreaţii matematice, Editura Albatros, Bucureşti, 1973 14) Nicolae Rădescu, Eugenia Rădescu, Probleme de teoria grafurilor, Scrisul Romanesc, Craiova, 1982. 15) E. Tanaguchi, City logistic, Pergamon, Amsterdam, 2001. 16) I. Tomescu, Combinatorică şi Teoria Grafurilor, Bucureşti, 1978. 17) Tutorial C++, http://www.cplusplus.com/files/tutorial.pdf 18) C-Free software, http://download.cnet.com/3001-
2212_410311060.html?spi=3ad87158cf60b9f08d5dfad7f61e9c38&part=dl-6261022 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1) Notiuni introductive. Grafuri, definitie, proprietati, exemple. Drumuri si lanturi intr-un graf. Componente conexe si tare conexe. Algoritmul Malgrange.
2) Drumuri optime intr-un graf. Matrice asociate unui graf. Algoritmul Roy-Warshall. Algoritmul Roy-Floyd. Algoritmii Dantzing 1+2. Algoritmul lui Yen. Algoritmul Bellman-Kalaba.
3) Probleme Hamiltoniene si Euleriene. Probleme Hamiltoniene . Probleme Euleriene.
4) Retele de transport. Algoritmul Ford-Fulkerson. Retele de transport Algoritmul Ford-Fulkerson. Flux maxim în reţele de transport. Flux minim în reţele de transport.
5) Arbori. Algoritmul Kruskal. Algoritmul Prim. Aplicatii in informatica. Gramezi. Probleme de sortare-cautare. Parcurgerea arborilor. Evaluarea expresiilor algebrice.
6) Probleme de colorare. Algoritmul lui Zykov si de tip greedy.
Dialogul
Problematizarea, exercitiul
Conversatia
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Bibliografie
1) Alfred V. Aho, Jeffrey D. Ullman, Foundations of Computer Science, Computer Science Press, New York, 1995.
2) R. K. Ahuja, T. L. Magnati, J. B. Orlin, Network flows : theory, algorithms and applications, Prentice Hall Inc., New York, 1993.
3) J. Bang-Jensen, G. Goutin, Digraphs: Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag, London, 2000. 4) C. Berge, Théorie des graphes et ses applications, Dunod, Paris, 1967. 5) N. Biggs, Algebraic graph theory, Cambridge University Press, 1974. 6) Cristina Flaut, Algoritmica grafurilor, Ovidius University Press, Constanta, 2009, ISBN:978-973-614-438-7. 7) Cristina Flaut, Florian Ghionea, Some properties of the line graph associated to a graph G, Italian J. of Pure
and Applied Mathematics, nr. 25(2008), pag. 165-174. 8) Cristina Flaut, Florian Ghionea, Monica Parvan, Optimization of urban transportation network, Mathematics
and Computer in Business and Economics, Proceedings of the 9th WSEAS International on Mathematics and Computer in Business and Economics(MCBE’ 08), Bucuresti, 24-26 iunie 2008, pag. 111-116.
9) Florian Ghionea, Cristina Flaut, An optimization of a transportation problem, Metalurgia International, 13(1)(2008), index CNCSIS 480.
96
10) P. Grossman, Discrete Mathematics for Computing, Palgrave MacMillan, New York, 2002. 11) O. Ore, Theory of graphs, AMS, Rhode Island, 1962. 12) Monica Parvan, Florian Ghionea, Cristina Flaut, A mathematical model of the relevant request determination
in the transport problem, Mathematics and Computer in Business and Economics, Proceedings of the 9th WSEAS International on Mathematics and Computer in Business and Economics(MCBE’ 08), Bucuresti, 24-26 iunie 2008, pag. 105-111.
13) H. R. Radian, T. J. Radian, Recreaţii matematice, Editura Albatros, Bucureşti, 1973 14) Nicolae Rădescu, Eugenia Rădescu, Probleme de teoria grafurilor, Scrisul Romanesc, Craiova, 1982. 15) E. Tanaguchi, City logistic, Pergamon, Amsterdam, 2001. 16) I. Tomescu, Combinatorică şi Teoria Grafurilor, Bucureşti, 1978. 17) Tutorial C++, http://www.cplusplus.com/files/tutorial.pdf 18) C-Free software, http://download.cnet.com/3001-
2212_410311060.html?spi=3ad87158cf60b9f08d5dfad7f61e9c38&part=dl-6261022 9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul informaticii sau pentru a face fata cerintelor pietei, exigentelor unor programe de cercetare sau doctorat in matematica sau informatica
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 55%
10.6 Standard minim de performanta
Folosirea conostintelor de baza din teoria grafurilor si aplicarea algoritmilor economie, transporturi, etc. Construirea unui model matematic, pornind de la un proces real cu aplicarea algoritmului adecvat.
97
FMI.Info.II.1.02 - SISTEME DE OPERARE FISA DISCIPLINEI
12. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de operare
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Chelai Ozten
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. dr. Lita Lacramioara
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, Internet, pe platforme electronice de specialitate. -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii. 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
98
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studii licenta
4.2 de competente - Arhitectura sistemelor de calcul, Programare procedurala
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii. Asimilarea de cunoştinţe fundamentale privind arhitectura sistemelor de operare.
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Dobândirea de cunoştinţe generale prinvind serviciile oferite de sistemele de operare.
Utilizarea şi administrarea de sisteme de operare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în domeniu.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Se oferă studenţilor informaţii fundamentale ale teoriei sistemelor de operare precum şi informaţii necesare pentru formarea lor ca utilizatori şi administratori de sisteme de operare precum şi ca programatori sub diferite sisteme de operare.
99
7.2 Obiectivele specifice Componenta teoretică este susţinută cu studii de caz pentru sistemele de operare Windows şi Linux. La laborator studenţii experimentează, pentru Windows şi Linux, operarea, administrarea şi utilizarea apelurilor sistem.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Sistemul de operare: definiţie, funcţii, clasificări.
Locul sistemului de operare în arhitectura multinivel a sistemelor de calcul moderne. Definiţia SO. Funcţiile SO. Obiecte abstracte şi operaţii specifice nivelului sistem de operare. Interfeţe de comunicare cu sistemul de operare. Clasificările sistemelor de operare.
2. Structura sistemelor de operare.
Modulele componente ale unui sistem de operare. Serviciile oferite de sistemul de operare. Apeluri sistem. Mecanismul de interpretare a instrucţiunilor nivelului sistem de operare. Programe de sistem. Variante structurale ale sistemelor de operare. Conceptul de maşină virtuală. Cerinţe generale în proiectarea sistemelor de operare. Variante de implementare. Generare şi configurare.
3. Gestiunea proceselor.
Conceptul de proces. Monoprogramare şi multiprogramare. Mecanisme utilizate în sistemele cu multiprogramare. Stările unui proces şi tranziţiile între acestea. Planificarea proceselor. Operaţiile cu procese. Comunicarea între procese. Blocajele permanente şi gestionarea acestora. Fire de executie: definiţie şi modele. Problematica comună cu cea a proceselor şi problematica specifică.
4. Gestiunea memoriei.
Tipuri de memorie la un sistem de calcul. Evidenţa şi alocare spaţiului de memorie: metode şi algoritmi. Memoria virtuală: definiţie şi modele. Implementarea memoriei virtuale cu paginare şi cu segmentare. Suport hardware pentru gestiunea memoriei.
5. Sistemul de fişiere.
Conceptul de fişier. Modelul fişierului: definiţie, tipuri, identificare şi descriere, structurare. Interfaţa sistemului de fişiere: metode de acces, gruparea fişierelor în directori şi organizarea acestora, operaţii cu fişiere. Implementarea sistemului de fişiere: variante de implementare şi structuri de
Medode de predare-invatare interactive
Vizualizarea
Problematizarea
Conversatia
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
100
date utilizate. Organizarea spaţiului pe disc. Metode de gestionare a spaţiului liber pe disc.
6. Sistemul de intrare/ieşire.
Modele de realizare a operaţiilor de I/E. Cerinţele sistemului de I/E. Modelul multinivel al sistemului de I/E. Implementarea sistemului de I/E. Structura şi performanţa dispozitivelor de memorie externă.
7. Protecţie si securitate
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. Cristina Mandruta - curs si seminar in format electronic - www.univ-ovidius.ro/avizier
2. Silberschatz, P.B. Galvin, G. Gagne – Operating Systems Concepts – sixth edition, J. Weily&Sons 2002.
3. Andrew Tanenbaum, Modern Operating Systems –Prentice Hall 1992.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Instalarea sistemului de operare. Studiu de caz SO Windows si SO de tip Unix.
2. Gestiunea fisierelor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz SO Windows.
3. Gestiunea fisierelor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz SO de tip Unix
4. Gestiunea utilizatorilor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz Windows.
5. Gestiunea utilizatorilor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz SO de tip Unix .
6. Gestiunea sistemului. Studiu de caz Windows.
7. Gestiunea sistemului. Studiu de caz SO de tip Unix.
8. Gestiunea proceselor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz Windows.
9. Gestiunea proceselor cu interfata GUI si CLI. Studiu de caz SO de tip Unix .
10. Scripting in limbajul C pentru SO de tip Unix. Apeluri sistem
11. Comunicarea intre procese. Semnale.
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Activitate in grup
Exercitiul
101
Bibliografie
1. Cristina Mandruta - curs si seminar in format electronic - www.univ-ovidius.ro/avizier
2. Silberschatz, P.B. Galvin, G. Gagne – Operating Systems Concepts – sixth edition, J. Weily&Sons 2002.
3. Andrew Tanenbaum, Modern Operating Systems –Prentice Hall 1992.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Studenţii sunt pregatiti sa utilizeze si sa administreze sistemele clasice de operare si au cunostinte fundamentale in domeniul sistemelor de operare.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 20%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect si teme de casa 30%
Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de sisteme de operare.
102
FMI.Info.II.1.03 - LIMBAJE FORMALE SI AUTOMATE FISA DISCIPLINEI
13. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Limbaje formale si automate
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. Dr. Sburlan Dragos
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. Dr. Sburlan Dragos
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
103
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Algebra I
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de curs disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice
Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).
Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor.
Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.
Modelarea si rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de matematică si informatica.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu teoria limbajelor formale şi cu teoria
104
automatelor, cu relaţia dintre ele şi aplicabilitatea acestor cunoştinţe în limbajele de programare.
7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază si insusirea unor metode si tehnici pentru modelarea unor probleme concrete specifice domeniului cu exemplificarea aplicabilitatii acestora.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Limbaje şi reprezentarea lor. Elemente de algebra si teoria grafurilor. Alfabete şi limbaje. Reprezentarea limbajelor.
2. Automatele finite. O descriere informală a automatului finit. Automatul finit determinist: definiţie, funcţionare, extinderea funcţiei de tranziţie asupra cuvintelor, limbajul acceptat de automatul finit determinist. Automatul finit nedeterminist: definiţie, funcţia de tranziţie extinsă, limbajul acceptat. Echivalenţa dintre automatele finite deterministe şi nedeterministe. Aplicaţii: localizarea cuvintelor în text, recunoaşterea unei familii de cuvinte. Automate finite cu epsilon-mişcări: utilizarea epsilon-mişcărilor, notaţie formală pentru automatele finite nedeterminste cu epsilon-mişcări, epsilon- închideri, eliminarea epsilon-mişcărilor.
3. Expresii şi limbaje regulare. Expresii regulate: operatorii expresiilor regulate, construirea expresiilor regulate. Automatele finite şi expresiile regulate: trecerea de la automatele finite deterministe la expresiile regulate, convertirea automatelor finite deterministe în expresii regulate prin eliminarea stărilor, convertirea expresiilor regulate în automate. Aplicaţii ale expresiilor regulate: expresii regulate în UNIX, analiza lexicală, localizarea şabloanelor în text. Legităţi algebrice pentru expresiile regulate.
4. Proprietăţi ale limbajelor regulate. Lema de pompare pentru limbaje regulate. Aplicaţii ale lemei de pompare. Proprietăţi de închidere ale limbajelor regulare. Testarea vidităţii limbajelor regulate. Testarea apartenenţei la un limbaj regular. Testarea echivalenşei stărilor automatului finit determinist. Testarea echivalenţei limbajelor regulaare. Minimizarea automatelor finite deterministe.
5. Gramatici libere de context şi limbaje. Gramatici libere de context: exemplu informal, definiţie, limbajul unei gramatici. Derivări într-o gramatică: de stânga, de dreapta, arbitrară. Construirea arborilor de derivare. Ambiguitatea gramaticilor şi eliminarea ei.
6. Automate cu stivă. Definiţia automatului cu stivă, descrierea instantanee a automatelor cu stivă. Limbajele acceptate de automatele cu stivă: acceptarea prin stare finală, acceptare prin stivă pustie. Trecerea de la stiva pustie la starea finală şi vice-versa. Echivalenţa automatelor cu stivă şi a gramaticilor independente de context. Automatele deteministe cu stivă: definiţie, relaţia cu limbajele regulate, relaţia cu limbajele independente de context.
7. Proprietăţile limbajelor independente de context. Formele normale pentru gramaticile independente de context: eliminarea simbolurilor inaccesibile, neproductive, neutilizabile, epsilon-producţiilor, redenumirilor. Forma
Expunere
Problematizare
Conversatie, interactiunea, argumentarea
Sintetizare
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
105
normală Chomsky. Forma normală Greibach. Lema de pompare pentru limbajele independente de context. Aplicaţii. Proprietăţi de închidere pentru limbajele independente de context. Probleme de decizie pentru limbajele independente de context: complexitatea de convertire a limbajelor independente de context în automate cu stivă, timpul de aducere a unei gramatici la forma normală Chomsky, testarea vidităţii limbajului independent de context, testarea apartenenţei la limbajul independent de context. Ierarhia Chomsky.
4 ore
Bibliografie
1. Hopcroft, J.E., Ullman, J.D., Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, Addison-Wesley, 1979.
2. Marcus, S., Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1964. 3. Jucan, T., Limbaje formale şi automate, Editura MartixRom, Bucureşti, 1999.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Introducere in teoria limbajelor formale si automate. Elemente de algebra si teoria grafurilor.
Exercitii, algoritmizare 6 ore
Limbaje regulate. Echivalenta automatelor finite cu gramaticile regulate si cu expresiile regulate. Proprietati ale limbajelor regulate.
Exercitii, algoritmizare 10 ore
Limbaje independente de context.Automate cu stiva si gramatici independente de context. Proprietati ale limbajelor independente de context.
Exercitii, algoritmizare 12 ore
Bibliografie
1. Hopcroft, J.E., Ullman, J.D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, Addison-Wesley, 1979. 2. Marcus, S., Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, Bucureşti,1964. 3. Jucan, T., Limbaje formale şi automate, Editura MartixRom, Bucureşti, 1999.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul matematic si informatic.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
106
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/laborator Participare activa, problematizare
Referate si teme de casa 45%
Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Prezentarea unui referat si rezolvarea unei probleme date la examen.
107
FMI.Info.II.1.04 - PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE FISA DISCIPLINEI
14. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenţa
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Programare orientata pe obiecte
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect.dr. Puchianu Crenguţa
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect.dr. Puchianu Crenguţa
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
108
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Algoritmi si structuri de date I
Programare procedurala
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Descrierea adecvată a paradigmei de programare orientată spre obiecte şi a mecanismelor limbajului Java, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.
Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente în Java.
Dezvoltarea unui proiect și elaborarea documentației aferente.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în elaborarea programelor orientate spre obiecte.
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi mecanismele programării orientate spre obiecte: abstractizare, încapsulare, modularitate şi ierarhizare.
7.2 Obiectivele specifice Insuşirea cunoştinţelor de bază ale programării orientată spre obiecte şi exemplificarea lor folosind limbajul Java.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Notiuni introductive. 2. Elemente de baza ale limbajului Java: variabile, expresii, instructiuni.
Concepte si instante de concepte. Obiecte. Constructori. Supraincarcara
Medode de predare-invatare interactive
109
constructorilor. Modificatori de acces. Variabile si metode statice. Structura si comportamentul obiectelor. Clase si pachete. Gestiunea memoriei la runtime. Tablouri de date. Prelucrarea caracterelor si a sirurilor de caractere.
3. Moştenirea în Java. 4. Relatia de generalizare/specializare conceptuală. Mostenirea simplă în
Java. Redefinirea membrilor din suclase. Vizibilitatea membrilor superclaselor in subclase. Ierarhii de mostenire. Rezolvarea apelurilor metodelor intr-o ierarhie de clase. Clasa Object. Constructori si mostenire. Clase abstracte. Interfeţe. Moştenire multiplă. Polimorfism dinamic si static.
5. Conversii de date. 6. Clase wrapper. Operatorul cast. 7. Programarea intrarilor si iesirilor. 8. Gestiunea exceptiilor. Fluxuri de date I/O. Clase de flux de octeti de
intrare şi ieşire. Clase de flux de caractere de intrare şi de iesire. 9. Clase interne şi anonime. 10. Definirea claselor interne. Clase interne statice. Clase interne si
mostenirea. Clase anonime. Utilizarea claselor interne si anonime in aplicatii orientate spre obiecte.
11. Colecţii de obiecte. 12. Teoria de baza a colectiilor. Framework-ul de colectii din biblioteca Java:
interfetele Collection, Iterator, Set, clasele HashSet si TreeSet, interfele List si ListIterator, clasele ArrayList si LinkedList, interfata Map, clasele HashMap si TreeMap.
13. Interfete grafice utilizator. 14. Componente grafice. Tipuri de layout-uri: FlowLayout, BorderLayout,
GridLayout. 15. Modelul gestiunii evenimentelor. Evenimente semantice. Evenimente de
nivel coborat. Interfete de ascultare. Clase adapter ale interfetelor de ascultare.
Dialogul
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
b. C. M. Bogdan şi L. D. Şerbănaţi, Dezvoltarea orientată spre obiecte a programelor în Java, Editura Politehnica Press, 2011
c. S. Andrei si colectiv, Java de la 0 la expert. Editura Polirom, 2003 d. Athanasiu si colectiv, Limbajul Java. O perspectivă pragmatică. Editura Teora, 1998. e. B. Eckel, Thinking in Java. Prentice Hall, 1998. f. C. S. Horstmann, Computing Concepts with Java 2 Essentials, Second Edition. John Wiley&Sons, 2000 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Introducere. 2. Elemente de baza ale limbajului Java: variabile, expresii, instructiuni.
Concepte si instante de concepte. Obiecte. Constructori. Supraincarcara constructorilor. Modificatori de acces. Variabile si metode statice. Structura si comportamentul obiectelor. Clase si pachete. Gestiunea memoriei la runtime. Tablouri de date. Prelucrarea caracterelor si a sirurilor de caractere.
3. Moştenirea în Java.
Dialogul
Problematizarea
110
4. Relatia de generalizare/specializare conceptuală. Mostenirea simplă în Java. Redefinirea membrilor din suclase. Vizibilitatea membrilor superclaselor in subclase. Ierarhii de mostenire. Rezolvarea apelurilor metodelor intr-o ierarhie de clase. Clasa Object. Constructori si mostenire. Clase abstracte. Interfeţe. Moştenire multiplă. Polimorfism dinamic si static.
5. Conversii de date. 6. Clase wrapper. Operatorul cast. 7. Programarea intrarilor si iesirilor. 8. Gestiunea exceptiilor. Fluxuri de date I/O. Clase de flux de octeti de
intrare şi ieşire. Clase de flux de caractere de intrare şi de iesire. 9. Clase interne şi anonime. 10. Definirea claselor interne. Clase interne statice. Clase interne si
mostenirea. Clase anonime. Utilizarea claselor interne si anonime in aplicatii orientate spre obiecte.
11. Colecţii de obiecte. 12. Teoria de baza a colectiilor. Framework-ul de colectii din biblioteca
Java: interfetele Collection, Iterator, Set, clasele HashSet si TreeSet, interfele List si ListIterator, clasele ArrayList si LinkedList, interfata Map, clasele HashMap si TreeMap.
13. Interfete grafice utilizator. 14. Componente grafice. Tipuri de layout-uri: FlowLayout, BorderLayout,
GridLayout. Modelul gestiunii evenimentelor. Evenimente semantice. Evenimente de nivel coborat. Interfete de ascultare. Clase adapter ale interfetelor de ascultare.
Metodele active şi interactive cu multiple
Exercitiul
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. C. M. Bogdan şi L. D. Şerbănaţi, Dezvoltarea orientată spre obiecte a programelor în Java, Editura Politehnica Press, 2011
2. S. Andrei si colectiv, Java de la 0 la expert. Editura Polirom, 2003 3. Athanasiu si colectiv, Limbajul Java. O perspectivă pragmatică. Editura Teora, 1998. 4. B. Eckel, Thinking in Java. Prentice Hall, 1998. 5. C. S. Horstmann, Computing Concepts with Java 2 Essentials, Second Edition. John Wiley&Sons, 2000
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul programării sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
Participare activa Oral 10%
111
10.5 Seminar/ laborator
Proiect Oral 30%
Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Identificarea componentelor grafice şi a containerelor unei interfeţe grafice utilizator. Construirea unui program în Java care să afişeze interfeţe grafice utilizator şi să gestioneze evenimentele produse de către utilizator în interacţiunea lui cu interfaţa grafică.
112
FMI.Info.II.1.05 - GEOMETRIE COMPUTATIONALA FISA DISCIPLINEI
15. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Geometrie computationala
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector Dr. Homentcovschi Laurentiu
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector Dr. Homentcovschi Laurentiu
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
113
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Cunoasterea, intelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata in comunicarea profesionala
Com
pete
nte
tran
sver
sale
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobanditrea capacitatii de a utiliza teoreme din geometrie in rezolvarea problemelor.
7.2 Obiectivele specifice
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Structuri de date geometrice. Segment tree. DCEL.
2. Algoritmi de baza. Tehnici de programare.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
114
3. Notiuni de complexitatea algoritmilor. Modele computaţionale.
4. Probleme de localizare. Localizarea într-un poligon. Localizarea într-un PSGL.
Metoda lanţului. Metoda rafinării triangularizării.
5. Probleme de limitare. Metoda arborelui binar bidimensional. Metoda LOCUS.
6. Nucleul unui poligon.
7. Problema celei mai apropiate perechi.
8. Acoperiri convexe. Algoritmul Graham. Algoritmul Jarvis’s March. Algoritmul
QuickHull. Algoritmul Divide and Conquer. Algoritm dinamic.
9. Intersectii. Intersecţia poligoanelor convexe. Intersecţii de segmente.
10. Diagrame Voronoi. Construcţia diagramelor Voronoi.
11. Triangularizări plane. Triangularizarea unui poligon. Triangularizarea Delaunay.
Triangularea Greedy. Triangulări constrânse.
12. Probleme de iluminare.
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie :
L.Homentcovschi, Geometrie computationala, Ed. Exponto, Constanta, 2001.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Implementarea tuturor algorimilor prezentati la curs. Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive
115
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Metode care implică activ studenții în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Bibliografie :
L.Homentcovschi, Geometrie computationala, Ed. Exponto, Constanta, 2001.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul software.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Colocviu Scris 60%
10.5 Seminar/ laborator
Lucrare Scris 20%
Activitate la laborator Oral 20%
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea unor probleme de geometrie ce necesita aplicarea unor teoreme invatate.
116
FMI.Info.II.2.06 - ECUATII DIFERENTIALE SI CU DERIVATE PARTIALE FISA DISCIPLINEI
16. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect.dr. Homentcovschi Laurentiu
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect.dr. Sburlan Cristina
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
117
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Analiza I, Analiza II
4.2 de competente Sa stie procedeele de derivare si integrare pentru functii simple
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar; existenta unui CAS in laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice şi a limbajului specific domeniului
Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare.
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare.
Analiza datelor si a modelelor.
Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă,
manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, precum şi valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Studierea notiunilor fundamentale de ecuatii diferentiale si intoducerea in teoria ecuatiilor cu derivate partiale (probleme asociate ecuatiilor cu derivate partiale de ordinul I)
7.2 Obiectivele specifice - Stimularea gandirii matematice si a capacitatii de analiza/sinteza a studentilor
118
- Crearea unui suport de cunostinte pentru a le putea aplica in studiul celor mai dificile probleme din specialitatea aleasa.
- Dezvoltarea unei gândiri ştiinţifice pozitive, crearea abilităţilor de rezolvare rapidă şi corectă a unor probleme specifice, formarea capacităţii studenţilor de a efectua observaţii ştiinţifice, transpunerea operaţiilor practice în modele matematice.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Ecuatii diferentiale de ordinul I rezolvabile prin cuadraturi.
Notiunea generala de ecuatie diferentiala. Ecuatii cu variabile separabile. Ecuatii omogene. Ecuatii liniare de ordinul I. Ecuatii reductibile la ecuatii liniare de ordinul I: Ecuatii Bernoulli, Ecuatii Riccati, Ecuatii Lagrange-Clairaut. Ecuatii diferentiale totale exacte. Factor integrant.
2. Ecuatii si sisteme diferentiale liniare.
Sisteme liniare de ordinul I. Matricea fundamenatala de solutii (proprietati). Metoda variatiei constantelor. Sisteme de ecuatii liniare cu coeficienti functii analitice. Ecuatii si sisteme liniare cu coeficienti constanti. Ecuatii de tip Euler. Metoda transformatei Laplace.
3. Ecuatii diferentiale neliniare.
Existenta si uniciate in problema Cauchy. Teorema lui Picard. Aproximarea solutiei prin metoda liniei poligonale a lui Euler. Probleme de control optimal pentru sisteme dinamice. Teorema de existenta a lui Peano. Existenta si unicitatea globala. Dependenta solutiei de datele problemei.
4. Teoria stabilitatii.
Stabilitatea sistemelor diferentiale. Criterii de stabilitate. Metoda functiei Liapunov.
5. Integrale prime si ecuatii cu derivate partiale de ordinul I.
Integrale prime. Ecuatii liniare. Ecuatii cvasiliniare. Ecuatii neliniare. Studiul problemei lui Cauchy. Interpretarea geometrica a solutiei: Conul lui Monge.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
119
C. Varsan, C. Sburlan, Bazele ecuatiilor fizicii matematice si elemente de ecuatii diferentiale, Ed. Ex Ponto, Constanta, 2000
S. Sburlan, L. Barbu, C. Mortici, Ecuatii diferentiale, integrale si sisteme dinamice, Ed. Ex Ponto, Constanta, 1999
S. Sburlan, Ecuatiile fizicii matematice, Ed. Univ. Ovidius, Constanta, 1994.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Ecuatii cu variabile separabile. Ecuatii omogene. Ecuatii liniare de ordinul I. Ecuatii reductibile la ecuatii liniare de ordinul I: Ecuatii Bernoulli, Ecuatii Riccati, Ecuatii Lagrange-Clairaut. Ecuatii diferentiale totale exacte. Factor integrant.
2. Sisteme liniare de ordinul I. Matricea fundamenatala de solutii (proprietati). Metoda variatiei constantelor. Sisteme de ecuatii liniare cu coeficienti functii analitice. Ecuatii si sisteme liniare cu coeficienti constanti. Ecuatii de tip Euler. Metoda transformatei Laplace.
3. Stabilitatea sistemelor diferentiale. Criterii de stabilitate. Metoda functiei Liapunov.
5. Integrale prime. Ecuatii liniare. Ecuatii cvasiliniare. Ecuatii neliniare. Studiul problemei lui Cauchy.
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Exercitiul
Bibliografie
Gh. Morosanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1989
Gh. Micula, P. Pavel, Ecuatii diferentiale si integrale prin probleme si exercitii, Ed. Dacia, 1989
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru a o profesie in domeniul informaticii sau pentru a face fata exigentelor unor programe de cercetare sau doctorat in informatica.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 50%
120
10.6 Standard minim de performanta Identificarea metodelor de matematice din exercitiile date la testare si aplicarea acestora pentru notiunile boldate din continuturi.
121
FMI.Info.II.2.07 - PROBABIITATI SI STATISTICA MATEMATICA FISA DISCIPLINEI
17. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Probabilităţi şi Statistica Matematică
2.2 Titularul activitatilor de curs Prof. Dr. Leahu Alexei
2.3 Titularul activitatilor de seminar Prof. Dr. Leahu Alexei
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
122
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Elemente de Analiza Matematica
4.2 de competente Cunoasterea elementelor de baza din teoria multimilor si integrari .
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Cunoasterea fundamentelor matematice ale Teoriei Probabilităţilor si Statisticii Matematice si utilizarea lor la cercetarea fenomenelor aleatoare ce tin,in particular, de domeniul IT.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in cercetarea fenomenelor aleatoare din diverse domenii de activitate umana, inclusiv IT.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul rezolvarii unor probleme ce implica analiza si predictia fenomenelor aleatoare.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza legate probabilitati si statistica.
7.2 Obiectivele specifice Identificarea metodelor probabiliste si statistico-matematice utilizate in rezolvarea unor probleme legate de modelarea fenomenelor aleatoare.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Probabilitate. Obiectul de studiu al Teoriei Probabilităţilor şi Statisticii Matematice. Spaţiu de evenimente elementare, evenimente aleatoare si operaţii asupra lor, campuri (boreliene) de evenimente. Definiţia axiomattica a probabilităţii. Proprietăţile probabilităţiii. Cazuri particulare ale probabilităţii (probabilităţi clasice, discrete şi geometrice). Probabilitate
Metde de predare-invatare interactive
Dialogul
123
condiţionată. Formula înmulţirii probabilităţilor. Formula Probabilităţii Totale si Formula lui Bayes. Independenţa evenimentelor.
2. Variabile aleatoare (v.a). Variabile aleatoare (uni/multidimensionale (vectoriale), repartiţia şi funcţia lor de repartiţie. Tipurile de variabile aleatoare: discret, absolut continuu si singular. Cele mai importante repartiţii (modele) probabiliste in: a) caz discret (uniforma, Bernoulli, Binomială, geometrică, Poisson); b) caz (absolut) continuu (uniformă, exponenţială, normală, Hi-Pătrat, Student). Independenţa v.a. Sume de v.a.: Formula Convolutiei.
3. Caracteristici numerice ale v.a. Valoare medie in cazurile discret şi (absolut) continuu. Dispersia, covarianţa si coeficientul de corelaţie.
4. Inegalitatea lui Chebyshev şi Legea Numerelor Mari în forma Cebyshev.
5. Teorema Limită Centrală (pentru v.a. independente identic repartizate). Aplicatii.
6. Elemente de Statistică Matematică. Populaţie statistică, eşantion de volum n. Statistici, estimatori şi estimaţii. Estimatori punctuali: estimatori nedeplasaţi şi consistenţi. Caracteristici numerice de selecţie: media, dispersia şi funcţia empirică de repartiţie. Estimatori de interval, exemple.
Verificarea ipotezelor statistice: notiunile de ipoteză statistică, criteriu de verificare a ipotezilor, mulţime critică, erori de speţele I şi II. Exemplu de aplicaţii in cazul repartiţiei normale.
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
M. Iosifescu, G. Mihoc, si al., Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Edit. didact. si pedagogica,1965.
A. Leahu, Probabilitati, Ovidius University Press, Constanta, 2000.
A. Leahu, Statistică Descriptivă şi Probabilităţi Discrete. Curs pe suport electronic.
G. Ciucu, C. Samboan, Teoria probabilitatilor si statistica matematica. Culegere de probleme. Ed. Tehn., 1962
Ch. M. Grinstead J. Laurie Snell Introduction to Probability.
www.books-on-line.com/bol/BookDisplay.cfm?BookNum=9625
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Probabilitate. Obiectul de studiu al Teoriei Probabilităţilor şi Statisticii Matematice. Spaţiu de evenimente elementare, evenimente aleatoare si operaţii asupra lor, campuri (boreliene) de evenimente. Definiţia axiomattica a probabilităţii. Proprietăţile probabilităţiii. Cazuri particulare
Dialogul
124
ale probabilităţii (probabilităţi clasice, discrete şi geometrice). Probabilitate condiţionată. Formula înmulţirii probabilităţilor. Formula Probabilităţii Totale si Formula lui Bayes. Independenţa evenimentelor.
2. Variabile aleatoare (v.a). Variabile aleatoare (uni/multidimensionale (vectoriale), repartiţia şi funcţia lor de repartiţie. Tipurile de variabile aleatoare: discret, absolut continuu si singular. Cele mai importante repartiţii (modele) probabiliste in: a) caz discret (uniforma, Bernoulli, Binomială, geometrică, Poisson); b) caz (absolut) continuu (uniformă, exponenţială, normală, Hi-Pătrat, Student). Independenţa v.a. Sume de v.a.: Formula Convolutiei.
3. Caracteristici numerice ale v.a. Valoare medie in cazurile discret şi (absolut) continuu. Dispersia, covarianţa si coeficientul de corelaţie.
4. Inegalitatea lui Chebyshev şi Legea Numerelor Mari în forma Cebyshev.
5. Teorema Limită Centrală (pentru v.a. independente identic repartizate). Aplicatii.
6. Elemente de Statistică Matematică. Populaţie statistică, eşantion de volum n. Statistici, estimatori şi estimaţii. Estimatori punctuali: estimatori nedeplasaţi şi consistenţi. Caracteristici numerice de selecţie: media, dispersia şi funcţia empirică de repartiţie. Estimatori de interval, exemple. Verificarea ipotezelor statistice: notiunile de ipoteză statistică, criteriu de verificare a ipotezilor, mulţime critică, erori de speţele I şi II. Exemplu de aplicaţii in cazul repartiţiei normale.
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare.
Generalizarea
Exercitiul
Bibliografie
M. Iosifescu, G. Mihoc, si al., Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Edit. didact. si pedagogica,1965.
A. Leahu, Probabilitati, Ovidius University Press, Constanta, 2000.
A. Leahu, Statistică Descriptivă şi Probabilităţi Discrete. Curs pe suport electronic.
G. Ciucu, C. Samboan, Teoria probabilitatilor si statistica matematica. Culegere de probleme. Ed. Tehn., 1962
Ch. M. Grinstead J. Laurie Snell Introduction to Probability.
www.books-on-line.com/bol/BookDisplay.cfm?BookNum=9625
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
125
Pregatirea absolventilorlor pentru o profesie in domeniul matematicii, dar si a domeniilor conexein care aplicatiile Teoriei Probabilitatilor si Statisticii Matematice sunt frecvente ( tehnologii informatice, economie, tehnica, medicina, etc) in vederea urmarii studiilor de Masterat in unul din aceste domenii.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 50%
Nota examinare 45%
10.6 Standard minim de performanta
Identificarea metodelor si tehnicilor de simulare statistica ale unor fenomene aleatoare. Construirea unui model stochastic simplu si validarea sa statistica in baza rezultatelor simularii
126
FMI.Info.II.2.08 - ANALIZA NUMERICA FISA DISCIPLINEI
18. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Analiza Numerica
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Elena Pelican
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. dr. Lacramioara Lita
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutorial 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
127
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum An I
4.2 de competente Analiza Matematica, Algebra Liniara;Ecuatii diferentiale ordinare; Algoritmi Algoritmi si Structuri de Date I/II
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de calculatoare; existenta unui CAS (MatLab)
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice folosind mediul de programare MatLab
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor de aproximare.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Prezentarea unor fundamente ale modelarii matematice.
Initierea in cunoasterea mediului de programare MatLab si de analiza computerizata a unor modele matematice.
Intelegerea, implementarea si analiza complexitatii algoritmilor, verificarea rezultatelor simularii pe calculator si optimizarea algoritmilor
7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea cu noţiunea de aproximare.
128
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice.
Realizarea componentelor informatice pentru o aplicatie dedicata de complexitate medie.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
Erori de calcul.
Reprezentarea numerelor in calculator.
Calculul valorilor functiilor elementare.
Medode de predare-invatare interactive. Problematizarea
2 ore
Metode de aproximare a solutiilor ecuatiilor si sitemelor de ecuatii neliniare.
Metoda bisectiei, coardei, tangentei.
Principiul contractiei pe R.
Metoda Newton-Raphson si principiul contractiilor pe Rn.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Interactiunea, problematizarea, argumentarea
4 ore
Interpolare, aproximare si derivare numerica.
Polinoame Bernstein, Cebasev, Lagrange, Newton.
Polinoame spline cubice, B-spline. Polinoame spline rationale neuniforme.
Dialogul
6 ore
Integrare numerica
Integrare cu noduri Newton-Cotes. Metoda trapezelor si metoda Simpson (clasica si compozita).
Integrare cu noduri Gauss. Formule de cuadratura de tip Gauss-Cebasev si Gauss-Legendre.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
4 ore
Aproximarea solutiilor ecuatiilor diferentiale ordinare
Metode bazate pe dezvoltari in serie Taylor.
Metode de tip Runge-Kutta.
Metode multi-step.
Problematizarea 2 ore
129
Metode directe de rezolvare a sistemelor liniare
Metoda eliminarii Gauss. Metoda EG fara pivotare, cu pivotare partiala, cu pivotare partiala cu scalare si cu pivotare totala.
Descompunere LU.
Descompunere Cholesky.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Conversatia
10 ore
* Cerintele minimale sunt cele scrise cu ITALIC BOLD
1. R.L. Burden, J.D. Faires - Numerical Analysis, 7th edition, Brooks/ Cole, 2000.
2. G.H. Golub, C.F. Van Loan - Matrix computations, The John’s Hopkins Univ. Press, Baltimore, 1983.
3. C. Meyer - Matrix Analysis and Applied Linear Algebra, SIAM Philadelphia, 2000.
4. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom, Bucuresti, 2006.
5. E. Pelican, C. Popa – Introducere in Analiza Numerica, MatrixRom, Bucuresti, 2005.
6. www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic)
7. https://sites.google.com/site/elapelican/home/teaching/analiza-numerica (curs si laboratoare aferente)
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Erori de calcul.
Reprezentarea numerelor in calculator.
Calculul valorilor functiilor elementare.
Medode de predare-invatare interactive. Problematizarea
2 ore
Metode de aproximare a solutiilor ecuatiilor si sitemelor de ecuatii neliniare.
Metoda bisectiei, coardei, tangentei.
Principiul contractiei pe R.
Metoda Newton-Raphson si principiul contractiilor pe Rn.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
4 ore
Interpolare, aproximare si derivare numerica.
Polinoame Bernstein, Cebasev, Lagrange, Newton.
Dialogul 6 ore
130
Polinoame spline cubice, B-spline. Polinoame spline rationale neuniforme
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Integrare numerica
Integrare cu noduri Newton-Cotes. Metoda trapezelor si metoda Simpson (clasica si compozita).
Integrare cu noduri Gauss. Formule de cuadratura de tip Gauss-Cebasev si Gauss-Legendre.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
4 ore
Aproximarea solutiilor ecuatiilor diferentiale ordinare
Metode bazate pe dezvoltari in serie Taylor.
Metode de tip Runge-Kutta.
Metode multi-step.
(2 ore aplicatii in MATLAB)
Problematizarea 2 ore
Bibliografie
1. R.L. Burden, J.D. Faires - Numerical Analysis, 7th edition, Brooks/ Cole, 2000.
2. G.H. Golub, C.F. Van Loan - Matrix computations, The John’s Hopkins Univ. Press, Baltimore, 1983.
3. C. Meyer - Matrix Analysis and Applied Linear Algebra, SIAM Philadelphia, 2000.
4. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom, Bucuresti, 2006.
5. E. Pelican, C. Popa – Introducere in Analiza Numerica, MatrixRom, Bucuresti, 2005.
6. www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic)
7. http://csam.univ-ovidius.ro/~epelican/teaching (curs si laboratoare aferente)
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie de programator sau o profesie de cercetator in matematica-informatica, precum si pentru a face fata exigentelor unor programe de masterat in matematica aplicata sau informatica aplicata.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
131
10.4 Curs Participare activa la ore Oral 10%
10.5 Seminar/laborator Participare activa la laborator
Oral; efectuarea temelor pe calculator si proiect final
20%+40%
Examen Nota examinare 30%
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea de probleme de aproximare specifice notiunilor predate. Nota la examen sa fie minim 5.
132
FMI.Info.II.2.09 - BAZE DE DATE FISA DISCIPLINEI
19. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Baze de date
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect. Dr. Alexandrescu Adrian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect. Dr. Alexandrescu Adrian
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
133
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente Cunoasterea elementelor de baza din teoria multimilor
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Modelare conceptuala, proiectarea bazelor de date, cunoasterea principalelor limbaje de cereri pentru interogarea si actualizarea bazelor de date.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor pentru baze de date.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul proiectarii, administrarii si interogarii bazelor de date.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza legate de modelarea, proiectarea si interogarea bazelor de date.
7.2 Obiectivele specifice Elaborarea modelelor pentru baze de date, proiectarea schemei bazei de date plecand de la modelul bazei de date, cunoasterea modelului relational pentru baze de date, cunoasterea algebrei relationale si a calcului relational. Cunoasterea limbajelor de cereri QBE si SQL.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Introducere (Notiuni generale despre baze de date). 2. Modelare conceptuala. Diagrame entitate-asociere. Exemple de utilizare
a diagramelor entitate-asociere pentru cateva domenii de actvitate
Medode de predare-invatare interactive
4 ore
134
3. Modelul relational pentru baze de date. Prezentarea conceptelor : relatie, domeniu, atribut, tuplu, cheie, schema relatiei, schema bazei de date. Reprezentarea relatiilor prin tabele.
4. Proiectarea bazei de date pornind de la modelul conceptual. Algoritmul de obtinere a schemei bazei de date plecand de la diagrama entitate-asociere. Exemple de aplicare a algoritmului .
5. Algebra relationala. Prezentarea operatorilor algebrei relationale. Utilizarea expresiilor algebrei relationale pentru interogarea bazei de date. Exemple.
6. Calculul relational (pe tuple si pe domenii). Atom, expresie, interogare. Exemple de utilizare a calculului relational pentru interogarea bazei de date.
7. Limbajul de cereri QBE. Legatura limbajului QBE cu calculul relational. Interogarea si actualizarea bazei de date folosind limbajul QBE.
8. Limbajul de cereri SQL. Interogarea si actualizarea bazei de date folosind limbajul SQL.
9. Forme normale pentru baze de date. Conceptul de dependenta functionala. Formele normale 1,2 si 3.
Dialogul
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
2 ore
4 ore
2 ore
2 ore
6 ore
6 ore
2 ore
Bibliografie
1. C. MANCAS, Fundamente teoretice ale modelului relational al datelor. Ovidius University Press Constanta 2007
2. Ullman J. D. Principles of Database and Knowledge Base Sys-tems. 1, Computer Science Press, 1988
3. Date C. J. An Introduction to Database Systems. 6th Edition. Ad-dison Wesley, 1994.
4. M. R. Groh, Access 2007 Bible, Willey Publishing, 2007
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Introducere (Notiuni generale despre baze de date). 2. Modelare conceptuala. Diagrame entitate-asociere. Exemple de
utilizare a diagramelor entitate-asociere pentru cateva domenii de actvitate
3. Modelul relational pentru baze de date. Prezentarea conceptelor : relatie, domeniu, atribut, tuplu, cheie, schema relatiei, schema bazei de date. Reprezentarea relatiilor prin tabele.
4. Proiectarea bazei de date pornind de la modelul conceptual. Algoritmul de obtinere a schemei bazei de date plecand de la diagrama entitate-asociere. Exemple de aplicare a algoritmului .
5. Algebra relationala. Prezentarea operatorilor algebrei relationale. Utilizarea expresiilor algebrei relationale pentru interogarea bazei de date. Exemple.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
4 ore
2 ore
135
6. Calculul relational (pe tuple si pe domenii). Atom, expresie, interogare. Exemple de utilizare a calculului relational pentru interogarea bazei de date.
7. Limbajul de cereri QBE. Legatura limbajului QBE cu calculul relational. Interogarea si actualizarea bazei de date folosind limbajul QBE.
8. Limbajul de cereri SQL. Interogarea si actualizarea bazei de date folosind limbajul SQL.
9. Forme normale pentru baze de date. Conceptul de dependenta functionala. Formele normale 1,2 si 3.
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
4 ore
2 ore
2 ore
6 ore
6 ore
2 ore
Bibliografie
1. C. Mancas, Fundamente teoretice ale modelului relational al datelor. Ovidius University Press Constanta 2007
2. Ullman J. D. Principles of Database and Knowledge Base Sys-tems. 1, Computer Science Press, 1988
3. Date C. J. An Introduction to Database Systems. 6th Edition. Ad-dison Wesley, 1994.
4. M. R. Groh, Access 2007 Bible, Willey Publishing, 2007
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea absolventilor pentru o profesie in domeniul administrarii, proiectarii bazelor de date, analiza si dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect 20%
Nota examinare 75%
10.6 Standard minim de performanta
Proiectarea unei baze de date plecand de la o diagrama entitate-asociere. Interogarea unei baze de date folosind limbajul QBE sau SQL.
136
FMI.Info.II.2.10 - TEHNOLOGII WEB FISA DISCIPLINEI
20. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Tehnologii WEB
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Chelai Ozten
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. dr. Lita Lacramioara
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, Internet, pe platforme electronice de specialitate. -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii. 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
137
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum - Arhitectura sistemelor de calcul, Programare procedurala
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii. Asimilarea de cunoştinţe fundamentale privind Internetul.
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Cunoasterea si utilizarea tehnologiilor Internet.
Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice. Dezvoltarea de site-uri web si de aplicatiilor Internet.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-
disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în domeniu.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Se oferă studenţilor fundamentele teoretice, principalele tehnologii şi arhitecturi web.
7.2 Obiectivele specifice Activitatea experimentală necesara realizării de site-uri Web complexe.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
138
1. Conceptele de bază ale arhitecturii Web.
Arhitecturi hard şi soft pentru Internet. Arhitectura client-server aplicată la Web. Protocolul HTTP. Resurse şi reprezentări. Structura informaţiilor pe site-uri Web. Formatele datelor. Hipertext şi hipermedia.
2. DHTML şi XHTML
Modelul DOM-HTML. Elementele limbajului HTML. Cadre, forme şi stiluri. Caracteristicile documentelor XHTML.
3. Arhitecturi pentru extindere funcţionalitate la client
Obiecte în pagini Web. Java Scripting la client: identificarea obiectelor în ierarhia Java Script, modelul evenimentelor, structura paginilor Web ce conţin Java Script. Applet: interfaţa, tratarea evenimentelor, apel applet, operaţii realizate de agentul utilizator. Stări persistente la client utilizând cookies.
4. Arhitecturi pentru extindere funcţionalitate la server.
Containerul Web. Interfaţa CGI. Tehnologii de scripting la server. Accesul la date persistente din fişiere şi din baze de date. Descrierea tehnologiilor ASP, PHP şi JSP/Servlet.
Studiu de caz: limbajul PHP
5. XML şi tehnologii asociate
XML ca metalimbaj derivat din SGML. Structura şi componentele documentelor XML. Definirea tipurilor de documente XML cu DTD şi cu XMLSchema. Structura unei scheme XML. Spaţii de nume şi calificatori. Elementele componente ale familiei de limbaje XML.
Medode de predare-invatare interactive
Vizualizarea
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Argumentarea
Simulare
Exercitiu
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
1. C. Mîndruţă, Arhitecturi, tehnologii şi programare în Web, Ed. MATRIX ROM, 2005.
2. Sabin Corneliu Buraga, Tehnologii Web, Matrix Rom, 2001
3. Resurse Internet – www.w3schools.com
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Documente (X)HTML. Elemente de tip: text, link, lista, tabel, formular, cadru
Dialogul
Problematizarea
139
2. Tehnologia CSS
3. Limbajul Javascript. Obiecte Javascript.
4. Limbajul PHP.
4.1. Interactiunea cu clientul
4.2. Sesiuni utilizator
4.3. Accesul la baze de date. Studiu de caz: My SQL.
5. Adminstrarea serverului web.
6. Documente XML.
7. Proiect. Aplicatie web pe o tema data.
Conversatia
Exercitiu
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Bibliografie
1. Resurse Internet – www.w3schools.com
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Studenţii sunt pregatiti sa dezvolte aplicatii web si au cunostinte fundamentale in domeniul tehnologiilor web.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 20%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect si teme de casa 40%
Nota examinare 40%
10.6 Standard minim de performanta
Dezvoltarea unui site web cu grad mediu de complexitate. Rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de tehnologii web.
140
FMI.Info.II.2.14 - CALCULABILITATE SI COMPLEXITATE FISA DISCIPLINEI
21. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Calculabilitate si complexitate
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. Dr. Sburlan Dragos
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. Dr. Sburlan Dragos
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Optional
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.2 Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 6
Tutoriat 6
Examinari 2
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
141
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Limbaje formale si automate
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de curs disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice
Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).
Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor.
Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.
Modelarea si rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de matematică si informatica.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu domeniul caluclabilitatii si complexitatii calculului şi aplicabilitatea acestor cunoştinţe în teoria algoritmilor.
142
7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază si insusirea unor metode si tehnici pentru modelarea unor probleme concrete specifice domeniului cu exemplificarea aplicabilitatii acestora precum si studiul eficientei algoritmilor.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
8. Elemente recapitulative. Mulţimi. Relaţii. Funcţii. Grafuri. Elemente de teoria limbajelor formale. Automate finite. Automate cu stivă. Automate finite şi cu stivă . Minimizarea numărului de stări pentru automatele finite; exemple. Automate finite cu două sensuri de mişcare. Rezultate de decidabilitate. Complexitatea descriptivă.
9. Maşina Turing. Maşina Turing standard, Maşina Turing multipistă, Maşina Turing Multibandă. Exemple. Echivalenţe între modelele teoretice. Maşina Turing nedeterministă.
10. Maşina Turing enumeratoare de limbaje, Maşina Turing calculator de funcţii teroretic numerice. Exemple. Maşina Turing Universală. Limbaje recursive, recursiv-enumerabile. Codificare binară. Codificare Godel.
11. Teza Church. Probleme de decizie. Problema opririi pentru maşina Turing. Reductibilitate.
12. Complexitatea de timp. Complexitatea de spaţiu. Relaţii între complexităţile de timp şi spaţiu.
13. Clase de complexitate. P, NP
Expunere
Problematizare
Conversatie, interactiunea, argumentarea
Sintetizare
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
2 ore
2 ore
2 ore
4 ore
4 ore
Bibliografie
4. Căzănescu E., Introducere în teoria limbajelor formale, Editura Academiei, Bucuresti, 1983. 5. Hopcroft, J.E., Ullman, J.D., Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, Addison-
Wesley, 1979. 6. Rozenberg G., Salomaa A. (Eds.), Handbook of Formal Languages, Springer, Berlin, 2004.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Introducere in teoria calculabilitatii si complexitatii. Elemente introductive de algebra, teoria grafurilor, functii. Elemente de teoria limbajelor formale ai automate finite. Minimizare automatelor finite. Complexitatea descriptiva.
Exercitii, algoritmizare 4 ore
Masina Turing si modele de calcul echivalente. Exercitii, algoritmizare 3 ore
143
Masina Turing acceptor de limbaje, Masina Turing enumeratoare de limbaje, si Masina Turing calculator de functii teoretic numerice
Exercitii, algoritmizare 2 ore
Teza Church Turing, Masina Turing universala si probleme de nedecidabilitate
Exercitii, algoritmizare 2 ore
Complexitatea de tim si spatiu. Clase de complexitate. Exercitii, algoritmizare 3 ore
Bibliografie
1. Căzănescu E., Introducere în teoria limbajelor formale, Editura Academiei, Bucuresti, 1983. 2. Hopcroft, J.E., Ullman, J.D., Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, Addison-
Wesley, 1979. 3. Rozenberg G., Salomaa A. (Eds.), Handbook of Formal Languages, Springer, Berlin, 2004.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul matematic si informatic.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/laborator Participare activa, problematizare
Referate si teme de casa 50%
Nota examinare finala 40%
10.6 Standard minim de performanta
Prezentarea unui referat si rezolvarea unei probleme date la colocviu.
144
5.3. ANUL III
FMI.Info.III.1.01 - SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE FISA DISCIPLINEI
22. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Chelai Ozten
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. Dr. Lita Lacramioara
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, Internet, pe platforme electronice de specialitate. -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii. 12
Tutoriat 12
Examinari 4
145
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum - Baze de date
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii. Se oferă studenţilor informaţii fundamentale referitoare la sistemele pentru gestiunea bazelor de date. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Utilizarea limbajului standard SQL in contextul oricarui SGBD.
Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice. Dezvoltarea de aplicatii cu baze de date.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-
disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în domeniu.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea arhitecturii, serviciilor si a instrumentelor oferite de sistemele pentru gestiunea bazelor de date.
7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea si administrarea aplicatiilor cu baze de date.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
146
1. SGBD. Definire. Functii principale. Evolutie.
2. Arhitectura SGBD. Arhitectura multinivel. Arhitectura functionala.
3. Motoare de procesare: Motorul SQL, Motorul procedural. Studiu de caz: PL/SQL la Oracle, VBA la Access.
3. Administrarea BD. Instrumente de administrare. Crearea si intretinerea BD. Crearea si intretinerea dictionarelor de date, vederilor, fisierelor de control si log
4. Suportul pentru pastrarea integritatii BD: constrangeri, triggere.
5. Suportul pentru accesul concurent : conceptul de tranzactie si caracteristicile asociate ACID. Blocari.
6. Securitatea BD. Gestiunea utilizatorilor. Privilegii sistem si de date.
7. Adminstrarea bazei de date. Studiu de caz: Oracle
8. Motorul procedural PL/SQL. Tipuri de date cu accent pe tipurile speciale pentru BD. Operatori, functii predefinite si comenzi. Cursoare. Exceptii. Proceduri si functii stocate. Pachete. Triggere.
9. Dezvoltarea aplicatiilor cu BD. Arhitectura aplicatiei. GUI.
Medode de predare-invatare interactive
Vizualizarea
Dialogul
Problematizarea
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. Oracle Corporation – Database Administration
2. Oracle Corporation – Intro SQL and PL/SQL
3. Florentin Eugen Ipate, Monica Popescu – Dezvoltarea aplicatiilor de baze de date, Editura All, 2000
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. SQL. Comanda Select. Interogari dintr-un tabel
2. SQL. Interogari din mai multe tabele
3. SQL. Functii de grup si subinterogari.
4. SQL. Comenzi DML, DDL, DCL
4.1. Modificarea datelor din BD (DML)
4.2. Definirea BD (DDL)
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Invăţarea independentă şi prin cooperare
147
4.3. Controlul accesului si gestiunea tranzactiilor (DCL)
5. PL/SQL. Blocuri anonime. Utilizarea variabilelor si a structurilor elementare de programare.
6. PL/SQL. Utilizarea structurilor de tip cursor.
7. PL/SQL. Exceptii
8. PL/SQL. Proceduri si functii stocate.
9. PL/SQL. Triggere
10. Administrarea resurselor SGBD
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
Exercitiul.
Bibliografie
1. Oracle Corporation – Database Administration
2. Oracle Corporation – Intro SQL and PL/SQL
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Studenţii sunt pregatiti sa dezvolte aplicatii cu baze de date si sa administreze un SGBD.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect si teme de casa 40%
Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Dezvoltarea unui aplicatii cu baze de date cu grad mediu de complexitate. Rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de sisteme pentru gestiunea bazelor de date.
148
FMI.Info.III.1.02 - RETELE DE CALCULATOARE FISA DISCIPLINEI
23. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Retele de calculatoare
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. univ. dr. Eugen Petac
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. univ. dr. Eugen Petac
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
149
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme de operare, Algoritmi si programare
4.2 de competente Practica la calculator
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare
Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de calculatoare.
Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea și gestiunea sistemelor si a retelelor.
Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor.
Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea drepturilor de acces. Realizarea unor proiecte de rețele de calculatoare
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in proiectarea, modelarea/ simularea , evaluarea, testarea unei retele d ecalculatoare.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare, ce implica analiza si predictia fenomenelor si proceselor studiate.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Oferirea unei priviri de ansamblu asupra problematicilor proiectarii, administrarii, evaluarii si testarii retelor de calculatoare.
7.2 Obiectivele specifice Studentii vor fi familiarizati cu elementele de bază privind funcţionalitatea şi proiectarea reţelelor de calculatoare, configurarea corecta a acestora, ca urmare a insusirii bazelor teoretice ale reţelelor de calculatoare, cu aplicaţii Java de programare a acestora, bazate pe modelele client/server si peer-o-peer
150
Temele rezolvate in cadrul orelor de laborator precum si proiectul de curs de semestru permit aprofundarea cunostiintelor teoretice si crearea de abilitati pentru rezolvarea unor situatii concrete.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Noţiuni de bază: Reţele de calculatoare: definiţii, istoric, clasificări, topologii, modele de referinta: OSI şi TCP/IP;incapsularea datelor; utilizarea unor instrumente software pentru testarea si configurarea retelelor.
2. Nivelul fizic si Nivelul legătură de date: standarde si dispozitive; transmisii in banda de baza si in banda larga; Adresarea fizica; Standardele IEEE 802.3, Ethernet, IEEE 802.5, FDDI, Fast Ethernet, Gigabit Ethernet. Corectarea erorilor; Comutarea la nivelul legăturii de date; Reţele virtuale (VLAN). Aplicaţii Java + Opnet.
3. Nivelul reţea: Adresarea logica; IPV4: Clase de adrese; Masca de subretea; Clasa InetAdres; Subnetting ; VLSM (Variable Length Subnetting Mask); CIDR(Classless Interdomain Routing); Supernetting; Protocolul IP (Internet Protocol): IPv4, IPv6; Rutarea in retele IP: principiile fundamentale ale rutării; rutarea statica si rutarea dinamica; algoritmi si protocoale de rutare: clasificare, algoritmi clasici de rutare (Dijkstra si Bellman Ford), protocoale de rutare bazate pe vectori distanta, protocoale de rutare bazate pe starea legaturilor, protocoale de rutare interne si externe; Aplicaţii Java+Opnet.
4. Nivelul transport: protocoale de transport; TCP (Transmission Control Protocol); UDP (User Datagram Protocol); Numere de porturi; TCP – Protocoalele: three-way handshake, transmiterea cu confirmare simpla, transmiterea cu fereastra glisanta; Comunicatii prin socket-uri: definitii, clasificare, programarea in Java, comunicatie client-server TCP, comunicatie client-server UDP; Congestia traficului; Aplicaţii Java + Opnet.
5. Nivelul Aplicatie : FTP (File Transfer Protocol) – organizarea datelor, coordonarea conexiunilor, HTTP (Hypertext Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) - Protocoalele POP (Post Office Protocol) si IMAP (Interactive Mail Access Protocol), TELNET, Usenet, DNS - Domain Name Services, SNMP (Simple Network Management Protocol).
6. Tehnologii WAN (ISDN, Frame Relay etc) si tehnologii wireless.
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
2h
4h
8h
6h
6h
4h
2h
2h
151
7. Securitatea retelelor de calculatoare.
Bibliografie
1. E. Petac - Reţele de calculatoare, Curs in format electronic disponibil pe pagina web a Facultatii de Matematica si Informatica si la adresa http://scdsd.bluepink.ro
2. E. Petac, T. Udrescu - Fundamente Java, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005.
3. A. Tanenbaum, Retele de calculatoare, ed. A 4-a, Byblos, Cluj-Napoca, 2004.
4. Java Tutorial, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/tutorial/
5. Java API, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/6/docs/api/
6. Stefan Tanasa, Cristian Olaru, Stefan Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003
7. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare – Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004.
8. Ioan Jurca, Programarea retelelor de calculatoare , Editura de Vest, Timisoara, 2000.
9. Opnet/ Omnet++ http://www.opnet.com; http://www.omnetpp.org
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Noţiuni de bază: Reţele de calculatoare: definiţii, istoric, clasificări, topologii, modele de referinta: OSI şi TCP/IP;incapsularea datelor; utilizarea unor instrumente software pentru testarea si configurarea retelelor.
2. Nivelul fizic si Nivelul legătură de date: standarde si dispozitive; transmisii in banda de baza si in banda larga; Adresarea fizica; Standardele IEEE 802.3, Ethernet, IEEE 802.5, FDDI, Fast Ethernet, Gigabit Ethernet. Corectarea erorilor; Comutarea la nivelul legăturii de date; Reţele virtuale (VLAN). Aplicaţii Java + Opnet.
3. Nivelul reţea: Adresarea logica; IPV4: Clase de adrese; Masca de subretea; Clasa InetAdres; Subnetting ; VLSM (Variable Length Subnetting Mask); CIDR(Classless Interdomain Routing); Supernetting; Protocolul IP (Internet Protocol): IPv4, IPv6; Rutarea in retele IP: principiile fundamentale ale rutării; rutarea statica si rutarea dinamica; algoritmi si protocoale de rutare: clasificare, algoritmi clasici de rutare (Dijkstra si Bellman Ford), protocoale de rutare bazate pe vectori distanta, protocoale de rutare bazate pe starea legaturilor, protocoale de rutare interne si externe; Aplicaţii Java+Opnet.
4. Nivelul transport: protocoale de transport; TCP (Transmission Control Protocol); UDP (User Datagram Protocol); Numere de porturi; TCP –
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
152
Protocoalele: three-way handshake, transmiterea cu confirmare simpla, transmiterea cu fereastra glisanta; Comunicatii prin socket-uri: definitii, clasificare, programarea in Java, comunicatie client-server TCP, comunicatie client-server UDP; Congestia traficului; Aplicaţii Java + Opnet.
5. Nivelul Aplicatie : FTP (File Transfer Protocol) – organizarea datelor, coordonarea conexiunilor, HTTP (Hypertext Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) - Protocoalele POP (Post Office Protocol) si IMAP (Interactive Mail Access Protocol), TELNET, Usenet, DNS - Domain Name Services, SNMP (Simple Network Management Protocol).
6. Tehnologii WAN (ISDN, Frame Relay etc) si tehnologii wireless.
7. Securitatea retelelor de calculatoare.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. E. Petac - Reţele de calculatoare - Laborator in format electronic disponibil pe pagina web a Facultatii de Matematica si Informatica si la adresa http://scdsd.bluepink.ro
2. E. Petac, T. Udrescu - Fundamente Java, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005.
3. A. Tanenbaum, Retele de calculatoare, ed. A 4-a, Byblos, Cluj-Napoca, 2004.
4. Java Tutorial, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/tutorial/
5. Java API, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/6/docs/api/
6. Stefan Tanasa, Cristian Olaru, Stefan Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003
7. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare – Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004.
8. Ioan Jurca, Programarea retelelor de calculatoare , Editura de Vest, Timisoara, 2000.
9. Opnet/ Omnet++ http://www.opnet.com; http://www.omnetpp.org
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea absolventilor de licenta pentru o profesie in domeniul proiectarii, implementarii, administrarii, evaluarii si testarii unei reţele de calculatoare precum si pentru a face fata exigentelor unor programe de pregatire in vederea cercetarii in domenii complexe precum sistemele avansate de comunicatii, a sistemelor distribuite si a aplicatiilor de interconectare a sistemelor de calcul.
10. Evaluare
153
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Proiect curs elaborat pe parcurs , la laborator si ca tema de casa
Raspuns oral
25%
5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare
Activitate laborator si finalizarea exemplelor/exercitiilor pe parcurs, ca teme de casa
30%
Nota examinare (Test grila) 40%
10.6 Standard minim de performanta
Proiectarea, realizarea, administrarea si evaluarea/testarea performantelor unei rețele de calculatoare de dimensiune medie.
154
FMI.Info.III.1.03 - TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE FISA DISCIPLINEI
24. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea OVIDIUS din Constanta
1.2 Facultatea Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector Dr. Nicola Aurelian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector Dr. Nicola Aurelian
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 42 Din care: 3.5 curs
14 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 12
Tutoriat 12
Examinari 4
Alte activitati -
3.7 Total ore studiu individual -
155
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Dezvoltarea si întretinerea aplicatiilor informatice folosind limbajul de programare C++.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea algoritmilor si a structurilor de date. Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei studentul va fi familiarizat cu paradigmele de programarii orientate
spre obiecte (dintr-o perspectiva C++)
7.2 Obiectivele specifice formarea unei gândiri algoritmice, crearea unor deprinderi de organizare riguroasă a activităţii de programare şi realizarea unei baze solide de cunoştinţe care să permită rezolvarea problemelor cu ajutorul unui limbaj de programare orientat obiect (C++)
8. Continuturi
156
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Paradigme de programare.
Programare procedurala. Programare orientata spre obiecte. Programare pe
aspecte.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
2 ore
2. Elemente de programare orientata spre obiecte (POO).
Notiunea de clasa si obiect. Crearea si initializarea claselor. Niveluri de acces.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
2 ore
3. Elemente statice, constante si "friend", Mostenirea, Reutilizarea codului, Polimorfismul, Clase asbtracte.
Dialogul
2 ore
4. Rescrierea functiilor si operatorilor, Functii si clase "template", Standard Template Library (STL), Intrari si iesiri pe stream.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
4 ore
5. Concepte şi principii în Programarea Orientată Obiect: clase, obiecte, ierarhii de clase, polimorfism, clase abstracte, interfeţe, clase parametrizate,
Problematizarea 2 ore
6. Sabloane de proiectare: observer pattern, composite pattern, iterator patern, studii de caz.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Conversatia
4 ore
Bibliografie
1. Herbert Schildt: C++. Manual Complet, Bucureşti, Ed. Teora, 2000.
2. D. Kaler, M.J. Tobler, J. Valter: C++, Teora, 2000.
157
3. Bjarne Stroustrup: The C++ Programming Language, Adisson-Wesley, 3nd edition, 1997.
4. D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii,
Ed. Teora, Bucuresti, 2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Instructiuni de citire, scriere, atribuire si structura decizionala
Mediul de lucru C/C++
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
6 ore
Introducere în clasele C++, Trecerea de la C la C++. Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
6 ore
Clase avansate, Mostenire, Polimorfism, Şabloane. Dialogul
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
6 ore
Parametrizări de clase Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
6 ore
STL: Standard Template Library Problematizarea 4 ore
Bibliografie
1. Herbert Schildt: C++. Manual Complet, Bucureşti, Ed. Teora, 2000.
2. D. Kaler, M.J. Tobler, J. Valter: C++, Teora, 2000.
3. Bjarne Stroustrup: The C++ Programming Language, Adisson-Wesley, 3nd edition, 1997.
4. D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii,
Ed. Teora, Bucuresti, 2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
158
Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piata muncii; eventaula pregatire pentru abordarea unui program de masterat in matematica sau informatica
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Insusirea cunostintelor predate si abilitati de utilizare a rezultatelor teoretice in aplicatii
Examinare scrisa 60%
10.5 Seminar/laborator Activitatea din laborator Prezenta si participarea activa la laboratoare
40%
10.6 Standard minim de performanta
Itemii 1 – 3 din continutul cursului si seminarului.
159
FMI.Info.III.1.04 - GRAFICA PE CALCULATOR FISA DISCIPLINEI
25. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Grafica pe calculator
2.2 Titularul activitatilor de curs Prof. univ. dr. Dorin-Mircea Popovici
2.3 Titularul activitatilor de seminar Prof.. univ. dr. Dorin-Mircea Popovici
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 18
Tutoriat 6
Examinari 4
160
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Licenţă
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului
Sala de seminar/laborator disponibila - laboratorul CERVA
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata
Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii specifice.
Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere in domeniul graficii pe calculator.
7.2 Obiectivele specifice studentul va fi introdus in principiile graficii pe calculator, limbajele,
161
tehnicile si tehnologiile curent utilizate in realizarea mediilor virtuale
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Introducere. Scurt istoric, Metafora studioului artistului plastic, Transformari geometrice, Primitive grafice. 2. Forme geometrice simple. Primitive geometrice,solide, ierarhii de obiecte. 3. Materiale. Lumina acromatica, Lumina cromatica, Diagrama cromatica CIE, Umbre, Culori, sistemele RGB si HSV, Interpolarea in spatiul culorii. Aplicarea texturii. 4. Forme geometrice complexe. Curbe, Suprafete. 5. Elemente de animatie. Agenti, perceptie, emotie, motivatie, atentie, arhitecturi comportamentale. 6. Tehnici si tehnologii de imersiune a utilizatorului in cadrul scenei. Navigare, selectare, manevrare, viewpoints, camere, dispozitive de urmarire, dispozitive de intrare, dispozitive de iesire.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
1. F.Ionescu, Grafica in Realitatea Virtuala, Ed.Tehnica,Bucuresti, 2000. 2. D.M.Popovici, O incursiune in mediile virtuale 3D, Ed. Muntenia, ISBN 978-973-692-191-9, 2007.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
162
1. Introducere. Scurt istoric, Metafora studioului artistului plastic, Transformari geometrice, Primitive grafice. 2. Forme geometrice simple. Primitive geometrice,solide, ierarhii de obiecte. 3. Materiale. Lumina acromatica, Lumina cromatica, Diagrama cromatica CIE, Umbre, Culori, sistemele RGB si HSV, Interpolarea in spatiul culorii. Aplicarea texturii. 4. Forme geometrice complexe. Curbe, Suprafete. 5. Elemente de animatie. Agenti, perceptie, emotie, motivatie, atentie, arhitecturi comportamentale. 6. Tehnici si tehnologii de imersiune a utilizatorului in cadrul scenei. Navigare, selectare, manevrare, viewpoints, camere, dispozitive de urmarire, dispozitive de intrare, dispozitive de iesire.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Bibliografie
3. F.Ionescu, Grafica in Realitatea Virtuala, Ed.Tehnica,Bucuresti, 2000. 4. D.M.Popovici, O incursiune in mediile virtuale 3D, Ed. Muntenia, ISBN 978-973-692-191-9, 2007.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul graficii computerizate si in general, pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.
163
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 10%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa Oral 20%
Proiect Oral 50%
Nota examinare 20%
10.6 Standard minim de performanta
Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de specialitate.
Realizarea unui proiect / unei activitati în echipa si identificarea rolurilor specifice.
164
FMI.Info.III.1.05 - INGINERIA SISTEMELOR SOFT FISA DISCIPLINEI
26. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Ingineria Sistemelor Soft
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect. Dr. Alexandrescu Adrian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect. Dr.. Alexandrescu Adrian
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 14
Tutoriat 10
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
165
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente Notiuni de programare
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Dezvoltarea aplicatiilor software, cunoasterea modelelor pentru procesul de dezvoltare, modelarea diferitelor aspecte ale procesului de dezvoltare software.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor pentru baze de date.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul dezvoltarii software-ului.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza legate de procesul de dezvoltare al software-ului
7.2 Obiectivele specifice Elaborarea modelelor necesare procesului de dezvoltare. Cunoasterea metodelor utilizate in procesul de dezvoltare. Cunoasterea limbajului UML.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
10. Introducere (Notiuni generale despre ingineria software). 11. Modele pentru procesul de dezvoltare. Scevential-liniar,
prototipizare, incremental, spirala, asamblare componente. 12. Metodologia structurata. Modelul analizei structurate, dictionarul
datelor, diagrame entitate-asociere, diagrame de flux de date, diagrame de tranzitie a starilor. Concepte si principii generale ale analizei.
13. Concepte si principii generale pentru proiectarea software-ului.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
2 ore
6 ore
4 ore
4 ore
166
14. Metodologia orientata-obiect. Modelarea CRC. 15. Limbajul UML. Diagrama cazurilor de utilizare, diagrama cleselor,
diagrame de interactiune, diagrame de tranzitie a starilor, diagrame de activitate.
7. Modelarea REA pentru dezvoltarea sistemelor informatice de intreprindere. Resurse, Evenimente, Agenti. Descrierea proceselor economice folosind modelarea REA.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
8 ore
4 ore
Bibliografie
1. A. Alexandrescu, Ingineria sistemelor software, Curs in format electronic
2. R. Pressman, Software engineering, A Practitioner’s Approach, McGrow Hill, 2000
3. L.D.Serbanati, Analiza si proiectarea sistemelor informatice cu UML, note de curs, 2004
4. M. Fowler, UML UML Distilled, Addison Wesley, 1999
5. A.D.Ionita, Modelarea UML in ingineria sistemelor de programe, BIC All 2003
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Platforma Visual Sudio 2008. Prezentare generala.
2. Tehnologia Microsoft ADO.NET pentru lucrul cu baze de date. Obiectele DataSet, TableAdapter, Command, Connection, DataReader.
3. Tehnologia Widows Forms pentru dezvoltarea de aplicatii.
4.Utilizarea limbajului UML pentru realizarea de modele necesare dezvoltarii aplicatiilor informatice.
5 Modele pentru dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date.
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Exercitiul.
2 ore
6 ore
4 ore
4 ore
12 ore
Bibliografie
1. A. Alexandrescu, Ingineria sistemelor software, Curs in format electronic
2. R. Pressman, Software engineering, A Practitioner’s Approach, McGrow Hill, 2000
3. L. D. Serbanati, Analiza si proiectarea sistemelor informatice cu UML, note de curs, 2004
4. M. Fowler, UML UML Distilled, Addison Wesley, 1999
167
5. A. D. Ionita, Modelarea UML in ingineria sistemelor de programe, BIC All 2003
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea absolventilor pentru o profesie in domeniul analizei, proiectarii si programarii aplicatiilor informatice.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Proiect 20%
Nota examinare 75%
10.6 Standard minim de performanta
Capabilitatea de a construi modele pentru reprezentarea cerintelor software-ului, aspectelor statice si comportamentale. Capabilitate de dezvoltare aplicatii cu baze de date folosind platforma Visual Studio 2008.
168
FMI.Info.III.2.06 - DEZVOLTAREA APLICATIILOR WEB FISA DISCIPLINEI
27. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicatiilor WEB
2.2 Titularul activitatilor de curs Lect. Dr. Alexandrescu Adrian
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect. Dr. Alexandrescu Adrian
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 24
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 10
Tutoriat 10
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
169
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competente Notiuni de inginerie software, notiuni de programare
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Dezvoltarea aplicatiilor WEB ce utilizeaza baze de date.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea aplicatiilor web.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul dezvoltarii aplicatiilor web.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostintelor de baza legate de procesul de dezvoltare al aplicatiilor web
7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea arhitecturii unei aplicatii web ce lucreaza cu baze de date. Cunoasterea unei platforme pentru dezvoltarea aplicatiilor web.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
16. Introducere (Notiuni generale despre aplicatiile web). 17. Arhitectura generala a unei aplicatii web ce lucreaza cu
un server web si cu baze de date 18. Tehnici de prezentare a datelor folosind diverse surse de
date : MS Access, MS SQL Server, fisier XML. 19. Tehnici de prezentare a datelor si imaginilor folosind
obiecte de tip GridView, DetailsView, DataList.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
2 ore
2 ore
4 ore
170
20. Tehnici de prezentare a legaturilor one to many intre date folosind obiecte de tip ListBox, ComboBox, GridView, DetailsView.
21. Tehnici de validare a datelor introduse in cadrul aplicatiilor web: obligativitatea completarii, verificarea tipului de date si aparteneta la un interval de valori, un anumit format definit prin expresii regulate, sumar mesaje de validare, custom validator (pe server sau JavaScript).
22. Tehnici de actualizare a datelor folosind facilitatile predefinite ale obiectelor GridView, DetailsView si a obiectelor de acces la date
8. Tehnici de actualizare a datelor folosind obiectele conexiune si comanda sql.
9. Prezentarea unui model de aplicatie web de tip comenzi on line : logare, prezentare oferta, completare si mofificare comanda, confirmare comanda, vizualizare comenzi, administrare clienti, produse, comenzi.
10. Definirea si utilizarea serviciilor web.
11. Tehnologia AJAX pentru structurarea paginilor web.
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
2 ore
4 ore
2 ore
2 ore
2 ore
2 ore
4 ore
2 ore
Bibliografie
1. A. Alexandrescu, Dezvoltarea aplicatiilor web, Curs in format electronic, 2012
2. C. Mandruta, Dezvoltarea aplicatiilor web, Curs in format electronic, 2009
3. G. Shepherd., ASP 4.0 Step by Step, Microsoft Press 2010
4. F. Onion, Essential ASP.NET with Examples in Visual Basic.NET, Addison Wesley, 2003
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Platforma Visual Sudio 2008. Prezentare generala proces dezvoltare aplicatii web.
2. Tehnici de prezentare a datelor folosind diverse surse de date : MS Access, MS SQL Server, fisier XML.
3. Tehnici de prezentare a datelor si imaginilor folosind obiecte de tip GridView, DetailsView, DataList.
4. Tehnici de prezentare a legaturilor one to many intre date folosind obiecte de tip ListBox, ComboBox, GridView, DetailsView.
Medode de predare-invatare interactive
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Metodele active şi interactive cu multiple
2 ore
4 ore
2 ore
171
5. Tehnici de validare a datelor introduse in cadrul aplicatiilor web: obligativitatea completarii, verificarea tipului de date si aparteneta la un interval de valori, un anumit format definit prin expresii regulate, sumar mesaje de validare, custom validator (pe server sau JavaScript).
6. Tehnici de actualizare a datelor folosind facilitatile predefinite ale obiectelor GridView, DetailsView si a obiectelor de acces la date
7. Tehnici de actualizare a datelor folosind obiectele conexiune si comanda sql.
8. Prezentarea unui model de aplicatie web de tip comenzi on line : logare, prezentare oferta, completare si mofificare comanda, confirmare comanda, vizualizare comenzi, administrare clienti, produse, comenzi .
9. Definirea si utilizarea serviciilor web.
10. Tehnologia AJAX pentru structurarea paginilor web.
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Metode care implică activ studenții în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor
Generalizarea
4 ore
4 ore
2 ore
2 ore
4 ore
2 ore
2 ore
Bibliografie
1. A. Alexandrescu, Dezvoltarea aplicatiilor web, Curs in format electronic, 2012
2. C. Mandruta, Dezvoltarea aplicatiilor web, Curs in format electronic, 2009
3. G. Shepherd., ASP 4.0 Step by Step, Microsoft Press 2010
4. F. Onion, Essential ASP.NET with Examples in Visual Basic .NET, Addison Wesley, 2003
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea absolventilor pentru o profesie in domeniul analizei, proiectarii si programarii aplicatiilor web.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
Participare activa, problematizare Proiect 20%
172
10.5 Seminar/ laborator
Nota examinare 75%
10.6 Standard minim de performanta
Capabilitatea de a construi o aplicatie web ce prezinta date dintr-o baza de date.
173
FMI.Info.III.2.07 - INTELIGENTA ARTIFICIALA FISA DISCIPLINEI
28. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Inteligenta artificiala
2.2 Titularul activitatilor de curs Lector dr. Rusu Andrei
2.3 Titularul activitatilor de seminar Lector dr. Rusu Andrei
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 24
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 20
Tutoriat 2
Examinari 2
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
174
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Algoritmi structuri de date
4.2 de competente Elaborare de algoritmi
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
Pro
fesi
onal
e
Identificarea si descrierea fenomenelor modelate.
Explicarea metodelor specifice si dezvoltarea de noi metode necesare corelatiei fenomenelor modelate.
Aplicarea metodelor si tehnicilor specifice analizei fenomenelor modelate pentru rezolvarea de probleme teoretice si practice noi.
Dezvoltarea de metode de evaluare adecvate pentru selectarea optima a tehnicilor de programare si a modelelor de calcul folosite in rezolvarea problemelor.
Elaborarea de lucrari si proiecte de cercetare care sa utilizeze metodele si modelele de calcul studiate.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor fenomenelor modelate.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe, ce implica analiza si predictia fenomenelor si proceselor studiate.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Initiere in conceptele generale de inteligenta artificiala.
7.2 Obiectivele specifice Invatarea si utilizarea unor algoritmi si tehnici din inteligenta artificiala. Elaborarea pentru probleme concrete a algoritmilor folositi in inteligenta artificiala. Cunoasterea domeniilor de baza ale inteligentei artificiale.
8. Continuturi
175
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1. Introducere in inteligenta artificiala. Evolutia metodelor de calcul. Definitia inteligentei artificiale. Subiectul inteligentei artificiale. Aplicatiile inteligentei artificiale. Limbaje de programare folosite in inteligenta artificiala.
2. Sisteme de productii. Introducere. Reguli de productie. Strategii de solutionare a conflictelor. Tipuri de sisteme de productii. Apicatii.
3. Metode de cautare inteligenta. Metode generale de cautare a solutiei pentru probleme: cautarea in adancime, cautarea pe nivel, cautarea iterativa in adancime. Metode de cautare euristica: calirea simulata, algoritmul A*, procedura alfa-beta, etc.
4. Incertitudinea si imprecizia in inteligenta artificiala. Metode probabiliste, metodele bazate pe multimile si relatiile vagi, metodele bazate pe schema lui Pearl si pe teoria lui Dempster-Shefer.
5. Tehnici de invatare automata. Modele de învăţare supervizată. Modele de învăţare nesupervizată. Tehnici combinate de învăţare. Învăţarea prin programarea logică inductivă.
6. Învăţarea automată prin reţele neuronale. Reţele neuronale biologice şi artificiale. Învăţarea automată folosind reţelele neuronale. Modelul ADALINE. Modelul Hopfield. Reţele neuronale fuzzy.
7. Elemente de algoritmi genetici. Schema algoritmului genetic. Explicaţiile deterministe şi stocastice ale algoritmilor genetici. Aplicarea algoritmilor genetici în probleme de optimizare, în învăţarea automată, în căutări inteligente.
8. Demonstrarea automata a teoremelor. Definiţii formale. Demonstrarea teoremelor în logica propoziţională: metode semantice şi sintactice. Principiul rezoluţiei în logica propoziţiilor. Scrierea predicatelor din logica predicatelor sub formă de clauze. Unificarea predicatelor. Diferite tipuri de rezoluţie în calculul predicatelor.
9. Principiile programării logice. Programele logice: definiţia formală. Ilustrarea backtracking-ului. Controlul backtracking-ului folosind predicatele CUT, FAIL, NOT.
Metode de predare-invatare interactive.
Dialogul.
Problematizarea.
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Problematizarea, argumentarea.
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor.
Invăţarea independentă şi prin cooperare.
Generalizarea.
Bibliografie:
1. Maliţa, M., Bazele matematice ale inteligenţei artificiale, Ed. Tehnica, 1988.
176
2. Amit Konar, Artificial intelligence and soft computing, CRC Press, 1999.
3. Doina Tătar, Inteligenţa artificială: aplicaţii în prelucrarea limbajului natural, editura Albastră, 2002.
4. Horia Pop, Gabriela Şerban, Programare în inteligenţa artificială, editura Albastră, 2004.
5. Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Introducere in inteligenta artificiala. LISP ca limbaj de programare folosit in inteligenta artificiala. Introducere in LISP.
2. Metode de cautare inteligenta. Metode generale de cautare a solutiei pentru probleme: cautarea in adancime, cautarea pe nivel, cautarea iterativa in adancime. Metode de cautare euristica: calirea simulata, algoritmul A*, procedura alfa-beta, etc. Implementarea metodelor de cautare in Lisp.
3. Incertitudinea si imprecizia in inteligenta artificiala. Metode probabiliste, metodele bazate pe multimile si relatiile vagi, metodele bazate pe schema lui Pearl si pe teoria lui Dempster-Shefer. Implementarea metodelor respective in Lisp.
4. Tehnici de invatare automata. Modele de învăţare supervizată. Modele de învăţare nesupervizată. Tehnici combinate de învăţare. Învăţarea prin programarea logică inductivă.
5. Învăţarea automată prin reţele neuronale. Reţele neuronale biologice şi artificiale. Învăţarea automată folosind reţelele neuronale. Modelul ADALINE. Modelul Hopfield. Reţele neuronale fuzzy. Implementarea in Lisp.
6. Elemente de algoritmi genetici. Schema algoritmului genetic. Explicaţiile deterministe şi stocastice ale algoritmilor genetici. Aplicarea algoritmilor genetici în probleme de optimizare, în învăţarea automată, în căutări inteligente. Implementare in Lisp.
7. Demonstrarea automata a teoremelor. Definiţii formale. Demonstrarea teoremelor în logica propoziţională: metode semantice şi sintactice. Principiul rezoluţiei în logica propoziţiilor. Scrierea predicatelor din logica predicatelor sub formă de clauze. Unificarea predicatelor. Diferite tipuri de rezoluţie în calculul predicatelor. Implementare in Prolog.
Metode de predare-invatare interactive.
Dialogul.
Problematizarea.
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
Problematizarea, argumentarea.
Lucrul in grup
Invăţarea independentă şi prin cooperare.
Generalizarea.
177
Bibliografie:
1. Maliţa, M., Bazele matematice ale inteligenţei artificiale, Ed. Tehnica, 1988.
2. Amit Konar, Artificial intelligence and soft computing, CRC Press, 1999.
3. Doina Tătar, Inteligenţa artificială: aplicaţii în prelucrarea limbajului natural, editura Albastră, 2002.
4. Horia Pop, Gabriela Şerban, Programare în inteligenţa artificială, editura Albastră, 2004.
5. Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul modelarii problemelor prin metode elaborate in cadrul inteligentei artificiale si care contribuie la solutionarea empirica a problemelor din lumea reala in timp util.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 50%
Nota examinare 45%
10.6 Standard minim de performanta
Cunoasterea, elaborarea, si implementarea unui sistem de cautare inteligent.
178
FMI.Info.III.2.08 - TEHNICI DE OPTIMIZARE FISA DISCIPLINEI
29. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Elena Pelican
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. dr. Lacramioara Lita
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 24
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 10
Tutorial 10
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
179
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Analiza Numerica
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de calculatoare; existenta unui CAS (MatLab)
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
Dezvoltarea si întretinerea aplicatiilor informatice folosind mediul de programare MatLab
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor de aproximare.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Prezentarea unor fprobleme de optmizare.
Analiza computerizata a unor modele matematice.
Intelegerea, implementarea si analiza complexitatii algoritmilor, verificarea rezultatelor simularii pe calculator si optimizarea algoritmilor
7.2 Obiectivele specifice Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice. Realizarea componentelor informatice pentru o aplicatie dedicata de complexitate medie.
8. Continuturi
180
8.1 Curs Metode de predare Observatii
Probleme de optimizare.
Preliminarii. Motivatie.
Sisteme de egalitati liniare. Sisteme de inegalitati liniare.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
4 ore
Metode directe pentru probleme de optimizare.
Norme vectoriale si matriceale.
Matrice ortogonale. Proprietati. Transformarile fundamentale Householder si Givens.
Desccompuneri matriceale (descompunerea SVD, descompunerea QR). Motoare de cautare.
Pseudoinversa Moore-Penrose pentru o matrice arbitrara.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
10 ore
Metode iterative pentru probleme de optimizare.
Metode bazate pe proiectii pentru sisteme de egalitati liniare. Proiectii in Rn. Metoda Kazmarz, metoda Cimmino, metoda Jacobi-Elfving, metodele Jacobi, Richardson, SOR si Gauss-Seidel.
Metode bazate pe proiectii pentru sisteme de egalitati liniare. Algoritmii Hildreth, Censor-Lent si algoritmul lui Han.
Metode de tip gradient. Metoda gradientului cu pas optimal, metoda gradientilor conjugati.
Retele neuronale.
Dialogul
Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor
Problematizarea
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Generalizarea
Conversatia
14 ore
* Cerintele minimale sunt cele scrise cu ITALIC BOLD
Bibliografie
1. R.L. Burden, J.D. Faires - Numerical Analysis, 7th edition, Brooks/ Cole, 2000.
2. G.H. Golub, C.F. Van Loan - Matrix computations, The John’s Hopkins Univ. Press, Baltimore, 1983.
3. C. Meyer - Matrix Analysis and Applied Linear Algebra, SIAM Philadelphia, 2000.
181
4. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom, Bucuresti, 2006.
5. E. Pelican, C. Popa – Introducere in Analiza Numerica, MatrixRom, Bucuresti, 2005.
6. E. Pelican, L.Lita, Algoritmi pentru recunoastere faciala, MatrixRom, Bucuresti 2015; 200 pp; ISBN 978 - 606 – 25 – 0141 - 9.
7. www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic)
8. https://sites.google.com/site/elapelican/home/teaching/tehnici-de-optimizare (curs si laboratoare aferente)
9. Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea de Vest, Timisoara, 2003.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Probleme de optimizare.
Preliminarii. Motivatie.
Sisteme de egalitati liniare. Sisteme de inegalitati liniare.
Medode de predare-invatare interactive
Problematizarea
4ore
Metode directe pentru probleme de optimizare.
Norme vectoriale si matriceale.
Matrice ortogonale. Proprietati. Transformarile fundamentale Householder si Givens.
Desccompuneri matriceale (descompunerea SVD, descompunerea QR). Motoare de cautare.
Pseudoinversa Moore-Penrose pentru o matrice arbitrara.
Metodele active şi interactive cu multiple
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice
8ore
Metode iterative pentru probleme de optimizare.
Metode bazate pe proiectii pentru sisteme de egalitati liniare. Proiectii in Rn. Metoda Kazmarz, metoda Cimmino, metoda Jacobi-Elfving, metodele Jacobi, Richardson, SOR si Gauss-Seidel.
Metode bazate pe proiectii pentru sisteme de egalitati liniare. Algoritmii Hildreth, Censor-Lent si algoritmul lui Han.
Dialogul
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
16 ore
182
Metode de tip gradient. Metoda gradientului cu pas optimal, metoda gradientilor conjugati.
Retele neuronale
Bibliografie
1. R.L. Burden, J.D. Faires - Numerical Analysis, 7th edition, Brooks/ Cole, 2000.
2. G.H. Golub, C.F. Van Loan - Matrix computations, The John’s Hopkins Univ. Press, Baltimore, 1983.
3. C. Meyer - Matrix Analysis and Applied Linear Algebra, SIAM Philadelphia, 2000.
4. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom, Bucuresti, 2006.
5. E. Pelican, C. Popa – Introducere in Analiza Numerica, MatrixRom, Bucuresti, 2005.
6. E. Pelican, L.Lita, Algoritmi pentru recunoastere faciala, MatrixRom, Bucuresti 2015; 200 pp; ISBN 978 - 606 – 25 – 0141 - 9.
7. www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic)
8 https://sites.google.com/site/elapelican/home/teaching/tehnici-de-optimizare (curs si laboratoare aferente)
9. Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea de Vest, Timisoara, 2003.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie de programator sau o profesie de cercetator in matematica-informatica, precum si pentru a face fata exigentelor unor programe de masterat in matematica aplicata sau informatica aplicata.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la ore Oral 10%
10.5 Seminar/laborator Participare activa la laborator
Oral; efectuarea temelor pe calculator si proiect final
20%+40%
Examen Nota examinare 30%
183
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea de probleme de optimizare specifice notiunilor predate. Nota la examen sa fie minim 5.
184
FMI.Info.III.1.11 - ALGORITMI IN ACTUARIAT FISA DISCIPLINEI
30. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmi in Actuariat
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Vernic Raluca
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Vernic Raluca
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Optional
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.2 Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 14
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 10
Tutorial 2
Examinari 2
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
185
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Probabilitati si statistica; Algoritmi
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de calculatoare
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar.
Analiza datelor si a modelelor din actuariat.
Implementarea și documentarea de unități de program în limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea eficientă a mediilor de programare.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor actuariale.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe, ce implica analiza si predictia fenomenelor si proceselor studiate.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Familiarizarea cu noţiunile de bază şi principalii termeni din actuariat.
7.2 Obiectivele specifice Analiza datelor si a modelelor din actuariat.
Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului actuariat.
Realizarea componentelor informatice pentru o aplicatie dedicata de complexitate medie.
8. Continuturi
186
8.1 Curs Metode de predare Observatii
Concepte de bază în matematica actuariala Expunere 1 ora
Modelul individual si cel colectiv Expunere, conversatie 2 ore
Analiza frecventei de producere a daunelor – metode statistice
Expunere, studiu de caz 2 ore
Analiza statistică a costurilor daunelor Expunere, studiu de caz 2 ore
Valoarea totală a daunelor – modelul colectiv, metode de calcul
Expunere, curs interactiv
3 ore
Probabilitatea de ruina Expunere, studiu de caz 2 ore
Simularea procesului de ruină. Modalităţi de reducerea probabilităţii de ruină.
Expunere, studiu de caz 2 ore
Bibliografie
1. Burlacu V., Cenusa Gh. (2000) - Matematici financiare si actuariale. Ed. Teora, Bcuresti. 2. Purcaru, I. (1994) – Matematica si Asigurari. Editura Economica. 3. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley, New York. 4. Vernic, R. (2004) – Matematici Actuariale. Editura Adco, Constanţa.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
Analiza frecventei de producere a daunelor – metode statistice de modelarea datelor numerice
Algoritmizare, programare 2 ore
Analiza statistică a costurilor daunelor - ajustarea unei repartiţii teoretice la date numerice
Algoritmizare, programare 2 ore
Valoarea totala a daunelor - Repartiţii compuse. Formule recursive specifice (Panjer). Construcţia repartiţiilor aritmetice. Metode de inversare. Simulare.
Algoritmizare, programare 6 ore
Probabilitatea de ruina - calcul exact, aproximativ, simulare Exercitii, algoritmizare, programare
4 ore
Bibliografie
1. Burlacu V., Cenusa Gh. (2000) - Matematici financiare si actuariale. Ed. Teora, Bcuresti. 2. Purcaru, I. (1994) – Matematica si Asigurari. Editura Economica. 3. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley, New York. 4. Vernic, R. (2004) – Matematici Actuariale. Editura Adco, Constanţa.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
187
Pregatirea studentilor pentru o profesie de analist-programator in domeniul asigurari sau o profesie de cercetator in matematica-informatica, precum si pentru a face fata exigentelor unor programe de masterat in matematica aplicata sau economica.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la ore Oral 5%
10.5 Seminar/laborator Participare activa la laborator
Oral; efectuarea temelor pe calculator 45%
Colocviu Nota examinare 50%
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea de probleme actuariale si financiare specifice notiunilor predate. Nota la colocviu sa fie minim 5.
188
FMI.Info.III.1.13 - ALGORITMI DE CALCUL STIINTIFIC (RECUNOSTEREA FETELOR SI CIFRELOR)
FISA DISCIPLINEI
31. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmi de Calcul Stiintific
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Elena Pelican
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist. dr. Lacramioara Lita
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Optional II
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.2 Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 12
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 8
Tutorial 6
Examinari 2
Alte activitati
189
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Numarul de credite 5
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum MatLab si crearea de interfete grafice in MatLab
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila echipata cu proiector (daca este posibil)
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de calculatoare cu softul MatLab instalat
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Descrierea corectă a algoritmilor pentru recunoașterea de fețe și cifre. Dezvoltarea codului sursă corespunzător în MatLab. Dezvoltarea unui proiect de complexitate medie.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională, implicand detectarea si rezolvarea problemelor conexe aparute in elaborarea modelelor de aproximare.
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Ințelegerea, adaptarea și punereaa în aplicare a algoritmilor de dificultate medie și mare pentru probleme de recunoaștere formelor.
Intelegerea, implementarea si analiza complexitatii algoritmilor, verificarea rezultatelor simularii pe calculator si optimizarea algoritmilor
7.2 Obiectivele specifice Cunoașterea metodelor clasice de recunoaștere a fețelor și cifrelor. Utilizarea modelelor informatice și a instrumentelor pentru rezolvarea problemelor specifice. Crearea unei aplicatii de dimensiuni medii și dificultate medie pentru subiectul aferent.
8. Continuturi
190
8.1 Curs Metode de predare Observatii
Motivatia. Definirea problemei studiate. Problema reducerii dimensionalitatii. Alegerea unei metrici. Criterii de performanta.
Medode de predare-invatare interactive.
Problematizarea
1 ora
Algoritmi de tip Nearest neighbour Algoritmul Nearest Neighbour (NN) Algoritmul k-Nearest Neighbour (kNN).
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
1 ora
Algoritmul Eigenfaces Vectori si valori proprii Analiza Componentelor Principale (PCA) Descompunerea in Valori Singulare (SVD) Algoritmul Eigenfaces (clasic) Algoritmul Eigenfaces cu reprezentanti de clasa Alti algoritmi de tip proiectiv Algoritmul Lanczos Algoritmul Lanczos Extins cu Bidiagonalizare (E-lanbi) Customized Orthogonalization via Deflation Algorithm (COD) Algoritmi bazati pe tensori Higher Order SVD (HOSVD) Modurile de inmultire Tensor-Matrice Algoritmi bazati pe tensori pentru recunoasterea fetelor si cifrelor Algoritmi din inteligenta artificiala (ILA, AdaBoost)
Metodele active şi interactive
Dialogul. Interactiunea, problematizarea, argumentarea
6 ore
4 ore
2 ore
* Cerintele minimale sunt cele scrise cu ITALIC BOLD
Bibliografie 1. E. Pelican, L.Lita, Algoritmi pentru Recunoasterea fetelor, MatrixRom, Bucuresti 2015; 200 pp; ISBN 978 - 606 – 25 – 0141 - 9. 2. E. Pelican, C.R. Cristea, Playing with GUIs in MatLab, (in English), Lambert Academic Publishing 2011 3. E. Pelican, Numerical Analysis. Complements, Exercices and Problems, Programs (MATLAB) (in Romanian), Editura MatrixRom, Bucharest 2006 4. www.univ-ovidius.ro/avizier 5. http://sites.google.com/site/elapelican/teaching 6. www.matlabcentral.com
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
191
Motivatia. Definirea problemei studiate. Problema reducerii dimensionalitatii. Alegerea unei metrici. Criterii de performanta.
Medode de predare-invatare interactive.
1 ora
Algoritmi de tip Nearest neighbour Algoritmul Nearest Neighbour (NN) Algoritmul k-Nearest Neighbour (kNN).
Problematizarea 2 ore
Algoritmul Eigenfaces Vectori si valori proprii Analiza Componentelor Principale (PCA) Descompunerea in Valori Singulare (SVD) Algoritmul Eigenfaces (clasic) Algoritmul Eigenfaces cu reprezentanti de clasa
Polinoame spline cubice, B-spline. Polinoame spline rationale neuniforme
Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.
4 ore
Alti algoritmi de tip proiectiv Algoritmul Lanczos Algoritmul Lanczos Extins cu Bidiagonalizare (E-lanbi) Customized Orthogonalization via Deflation Algorithm (COD)
Metodele active şi interactive
2 ore
Algoritmi bazati pe tensori Higher Order SVD (HOSVD) Modurile de inmultire Tensor-Matrice Algoritmi bazati pe tensori pentru recunoasterea fetelor si cifrelor
Dialogul. Interactiunea, problematizarea, argumentarea
3 ore
Algoritmi din inteligenta artificiala (ILA, AdaBoost)
Dialogul. Interactiunea, problematizarea, argumentarea
2 ore
Bibliografie 1. E. Pelican, L.Lita, Algoritmi pentru Recunoasterea fetelor, MatrixRom, Bucuresti 2015; 200 pp; ISBN 978 - 606 – 25 – 0141 - 9. 2. E. Pelican, C.R. Cristea, Playing with GUIs in MatLab, (in English), Lambert Academic Publishing 2011 3. E. Pelican, Numerical Analysis. Complements, Exercices and Problems, Programs (MATLAB) (in Romanian), Editura MatrixRom, Bucharest 2006 4. www.univ-ovidius.ro/avizier 5. http://sites.google.com/site/lacramioaralita 6. www.matlabcentral.com
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Pregatirea studentilor pentru o profesie de programator sau o profesie de cercetator in matematica-informatica, precum si pentru a face fata exigentelor unor programe de masterat in matematica aplicata sau informatica aplicata.
192
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la ore Oral 10%
10.5 Seminar/laborator Participare activa la laborator
Oral; efectuarea temelor pe calculator si proiect final
20%+40%
Examen Nota examinare 30%
10.6 Standard minim de performanta
Rezolvarea de probleme de aproximare specifice notiunilor predate. Nota la examen sa fie minim 5.
193
FMI.Info.III.2.14 - PRELUCRAREA IMAGINILOR FISA DISCIPLINEI
32. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea OVIDIUS din Constanta
1.2 Facultatea Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Prelucrarea imaginilor
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Eugen Zaharescu
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Eugen Zaharescu
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Optional
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.2 Total ore din planul de invatamant 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 24
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 10
Tutoriat 12
Examinari 2
Alte activitati -
194
3.7 Total ore studiu individual -
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cursuri de licenta:
4.2 de competente analiza matematica, algebra liniara, geometrie computationala; programare (C, Matlab)
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Elaborarea de proiecte de cercetare, utilizand inovativ un spectru variat de metode cantitative si calitative.
Utilizarea integrata a aparatului conceptual si metodologic, in situatii incomplet definite, pentru a rezolva probleme teoretice si practice noi.
Cunoasterea aprofundata a ariei de speializare a cursului si, in cadrul acesteia, a dezvoltarilor teoretice, metodologice si practice, precum si a limbajului specific cursului.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Autocontrolul procesului de invatare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexiva a propriei activitati profesionale.
Executare unor sarcini profesionale complexe, in conditii de autonomie si de independenta profesionala.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei insusirea metodelor moderne de reconstructie a imaginilor digitale.
7.2 Obiectivele specifice Insusirea metodelor moderne de analiză şi prelucrare a imaginilor digitale incluzând cele mai moderne metode de îmbunăţire, filtrare, compresie şi reconstrucţie a imaginilor. Un capitol important este alocat analizei şi prelucrării morfologice a imaginilor cu aplicaţii în recunoaşterea formelor.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
195
1. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii în imegistica medicală
Prelegere cu sintetizarea si esenţializarea informaţiilor
Problematizarea si conversatia
2. Filtrarea liniara a imaginilor; Filtrarea liniara de netezire; Filtrarea liniara de contrastare
Prelegere cu sintetizarea si esenţializarea informaţiilor
Problematizarea si conversatia
3. Filtrarea neliniara a imaginilor; Filtrarea de ordine; Filtrulmedian; Filtrele de ordine ponderate si structurile multietaj; Filtre de ordine de domeniu; L-filtre.
Prelegere cu sintetizarea si esenţializarea informaţiilor
Problematizarea si conversatia
4. Elemente de morfologie matematica; Transformari morfologice de baza; Erodarea morfologica; Dilatarea morfologica; Proprietatile erodarii si dilatarii; Transformari morfologice derivate; Deschiderea si închiderea; Transformarea Hit or Miss;
Extinderea morfologiei matematice la imagini cu nivele de gri si color
Prelegere cu sintetizarea si esenţializarea informaţiilor
Problematizarea si conversatia
Bibliografie
Y. Censor, Z. Stavros, Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math. and Sci. Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997.
R. C. Gonzales, R. E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall, 2002.
R. C. Gonzales, R. E. Woods, „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004 .
Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Seria ''Monografii Matematice'', nr. 77, Universitatea de Vest, Timisoara, 2003.
J. Serra, „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989.
P. Soille, „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999.
Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002
C. Vertan, „Prelucrarea si analiza imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
196
1. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii în imegistica medicală
Dialogul, problematizarea
Alte metodele active şi interactive: discutii pe o tema data, referate
2. Filtrarea liniara a imaginilor; Filtrarea liniara de netezire; Filtrarea liniara de contrastare
Dialogul, problematizarea
Alte metodele active şi interactive: discutii pe o tema data, referate
3. Filtrarea neliniara a imaginilor; Filtrarea de ordine; Filtrulmedian; Filtrele de ordine ponderate si structurile multietaj; Filtre de ordine de domeniu; L-filtre.
Dialogul, problematizarea
Alte metodele active şi interactive: discutii pe o tema data, referate
4. Elemente de morfologie matematica; Transformari morfologice de baza; Erodarea morfologica; Dilatarea morfologica; Proprietatile erodarii si dilatarii; Transformari morfologice derivate; Deschiderea si închiderea; Transformarea Hit or Miss; Extinderea morfologiei matematice la imagini cu nivele de gri si color
Dialogul, problematizarea
Alte metodele active şi interactive: discutii pe o tema data, referate
Bibliografie
Y. Censor, Z. Stavros, Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math. and Sci. Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997.
R. C. Gonzales, R. E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall, 2002.
R. C. Gonzales, R. E. Woods, „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004 .
C. Popa, Iterative methods for linear least-squares problems, Seria ''Monografii Matematice'', nr. 77, Universitatea de Vest, Timisoara, 2003.
J. Serra, „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989.
P. Soille, „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999.
Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002
C. Vertan, „Prelucrarea si analiza imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
197
Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piata muncii; eventuala pregatire pentru abordarea unui program de doctorat in matematica sau informatica
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Insusirea cunostintelor predate si abilitati de utilizare a rezultatelor teoretice in aplicatii
Proiect pe o tema din continutul cursului 80%
10.5 Seminar/laborator Activitatea din laborator Prezenta si participarea activa la laboratoare
20%
10.6 Standard minim de performanta itemii 1 – 2 din continutul cursului si seminarului.
198
FMI.Info.III.2.20 - TEHNICI DE SIMULARE FISA DISCIPLINEI
33. Date despre program 1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea Ovidius Constanta
1.2 Facultatea Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Departamentul Matematica si Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii/Calificarea Informatica
2. Date despre disciplina
2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de simulare
2.2 Titularul activitatilor de curs Conf. dr. Popescu Elena
2.3 Titularul activitatilor de seminar Conf. dr. Popescu Elena
2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Optional
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)
3.1 Numarul de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de invatamant 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 24
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 10
Tutoriat 10
Examinari 4
Alte activitati
3.7 Total ore studiu individual
199
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Numarul de credite 6
4. Preconditii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum -
4.2 de competente -
5. Conditii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila
5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila
6. Competente specifice acumulate
Com
pete
nte
prof
esio
nale
Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor. Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale. Utilizarea adecvata a softurilor specifice. Interpretarea rezultatelor modelarii si simularii.
Insusirea tehnicilor de validare a modelelor.
Com
pete
nte
tran
sver
sale
Utilizarea eficienta a surselor de informare si a resurselor de comunicare ca si dezvoltarea lucrului in echipa, in cazul elaborarii modelelor complexe, ca implica analiza si predictia fenomenelor si proceselor studiate.
7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Folosirea simulării digitale la proiectarea sistemelor, prin experienţe pe model cu diferiţi parametri de intrare. Studiul unor modele reprezentative, care să le formeze studentilor deprinderea de a elabora modele de aşteptare, modele de stocare, jocuri.
7.2 Obiectivele specifice Studentul va fi familiarizat cu metodele de baza de generare a numerelor aleatore (uniforme si neuniforme) cu ajutorul calculatorului si aplicarea lor la simularea sistemelor.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
200
1. Generatori de numere aleatoare. Variabile aleatoare uniforme in cazul discret si continuu. Generatori de numere pseudo-aleatoare
2. Modele probabiliste uzuale. 3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme. Metoda inversarii.. Metoda compunerii si amestecarii. Algoritmi bazati pe legatura dintre repartitii ale variabilelor aleatoare.
4. Modelarea şi simularea sistemelor de aşteptare Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reţele de calculatoare, sisteme de comunicaţie, sisteme de transport, bănci, comerţ etc.). Modele de aşteptare (cu număr nelimitat sau limitat de clienţi admişi în sistem, cu populaţia din care provin clienţii finită).
Simularea unui sistem de servire cu priorităţi. Model de simulare pentru un sistem de aşteptare cu S staţii paralele.
5. Modelarea şi simularea proceselor de stocare
Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor.
Interactiunea, problematizarea, argumentarea
Dialogul
Problematizarea
Conversatia
Simularea
Exercitiul
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Bibliografie
1. I. Văduva, Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, 2004.
2. E. Popescu, Gh. Popescu, Cercetări operaţionale, Ovidius University Press, 1998.
3. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematică, E.T., Bucureşti, 2003.
4. G. Owen, Game theory, E.T. Bucharest, 1974.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observatii
1. Generatori de numere aleatoare.
Aplicaţii in Matlab, Statistics Toolbox .Variabile aleatoare uniforme in cazul discret si continuu. Generatori de numere pseudo-aleatoare.
2. Modele probabiliste uzuale. Aplicaţii in Matlab, Statistics Toolbox.
3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme.
Metoda inversarii.. Metoda compunerii si amestecarii. Algoritmi bazati pe legatura dintre repartitii ale variabilelor aleatoare. Generarea variabilelor aleatoare de repartiţie dată.
Problematizarea
Conversatia
Metode care implică activ studenții în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate
201
4. Modelarea şi simularea sistemelor de aşteptare
Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reţele de calculatoare, sisteme de comunicaţie, sisteme de transport, bănci, comerţ etc.). Modele de aşteptare (cu număr nelimitat sau limitat de clienţi admişi în sistem, cu populaţia din care provin clienţii finită). Simularea unui sistem de servire cu priorităţi. Model de simulare pentru un sistem de aşteptare cu S staţii paralele.
5. Modelarea şi simularea proceselor de stocare
Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor.
Invăţarea independentă şi prin cooperare
Exercitiul
Bibliografie
1. .I. Văduva, Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, 2004.
2. E. Popescu, Gh. Popescu, Cercetări operaţionale, Ovidius University Press, 1998.
3. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematică, E.T., Bucureşti, 2003.
4. G. Owen, Game theory, E.T. Bucharest, 1974. R. Bourbonais, Econometrie, Dunod, 2000
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Formarea aptitudinilor de analiza critica a problemelor de simulare.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala
10.4 Curs Participare activa la activitati didactice
Oral 5%
10.5 Seminar/ laborator
Participare activa, problematizare Referate si teme de casa 40%
Nota examinare 55%
10.6 Standard minim de performanta
Modelarea si rezolvarea unor probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de matematică si informatica.
202
203
6.Perspective de dezvoltare profesională după absolvirea programului de studiu
Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de ritmul
dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniul informaticii si de cerintele pietei muncii si ale
calificarilor corespunzatoare (programatori, administratori de reţele şi baze de date, specialişti în
tehnologii web, etc în cadrul unor companii software, medii economice şi de afaceri (bănci, societăţi
de asigurări), spitale, societati/firme cu profil tehnic, cercetatori si cadre didactice universitare in
domeniul Tehnologiei Informatiei). Experienta acumulata in cadrul acesti program de studiu, impreuna
cu efectuarea practicii in cadrul unor companii IT si cu elaborarea lucrarii de licenta, pot constitui
argumente suficiente in vederea motivarii absolventului programului de licenta Informatica sa isi
gaseasca usor un loc de munca conform calificarii sale sau înscrie la master sau doctorat sau sa urmeze
alte programe postuniversitare de dezvoltare profesională şi personală în acelaşi domeniu.
Proiectele de semestru care insotesc majoritatea disciplinelor de informatica din cadrul
programului de licenta Informatica asigura dezvoltarea la nivelul tanarului absolvent atat a capacitatii
de invatare, explorare, analiza si abstractizare a informatiei, a celei de adaptare, aplicare, transformare,
vizualizare si interpretare a acesteia prin intermediul tehnologiilor moderne, dar si a celei de proiectare
si inovare. Acestea vor asigura transformarea absolventului intr-o persoana activa in cadrul societatii,
cel putin in domeniul IT.
Proiectul „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al
Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii
interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială, își propune
îmbunătăţirea calităţii ofertelor educaţionale în învățământul superior, pentru 6 programe de studii din
domeniul Matematică/Informatică, prin acţiuni inovatoare destinate asigurarii calităţii procesului
educaţional şi adaptării lui la exigenţele pieţei muncii. Așadar, se urmăreşte îmbunătăţirea calității
formării studenţilor, dezvoltarea comunicării dintre mediul academic şi cel privat în domeniul
Matematică/Informatică, îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor în scopul creşterii gradului de
204
integrare a studenţilor pe piaţa muncii, toate acestea vizând şi implicând în mod direct studenții din
cadrul Facultății de Matematică și Informatică.
In contextul proiectului „MATE-INFO.NET” au fost realizate patru studii si anume
1. Identificarea ofertei curricullare existente in Facultatile de Matematica si Informatica la nivel
de studii de licenta/masterat din universitati de referinta din Romania si din UE.
2. Analiza comparativa a Planurilor de invatamant propuse de FMI, Univ. Ovidius din
Constanta pentru cele 6 programe de studii vizate, in raport cu propunerile celorlalte
universitati pentru programe de studii similare.
3. Identificarea disciplinelor al caror continut trebuie adaptat conform cerintelor CNCIS.
4. Ajustarea, adaptarea curriculei celor 6 programe de licenta/ masterat vizate din domeniul
Matematica/Informatica pentru a raspunde abilitatilor tehnice cerute de angajatori.
In raport cu rezultatele acestor studii (compararea cu oferta educationala a facultatilor de profil din
tara si din UE, rezultatele chestionarelor la care au raspuns firme IT care au angajati absolventi ai
facultatii noastre), au fost propuse spre modificare o serie de continuturi de discipline studiate la cele 6
programe de studiu. In cele ce urmeaza ne vom referi la disciplinele din cadrul specializarii Informatica.
In cadrul proiectului „MATE-INFO.NET” disciplinele modificate (imbunatatite) in scopul adaptarii
la cerintele de pe piata muncii din cadrul programului de licenta Informatica sunt Algoritmi si structuri
de calcul I si II (ASD I si II), Geometrie computationala, Tehnici de Optimizare si Algoritmi de calcul
stiintific (recunoasterea fetelor si cifrelor).
Pentru disciplina ASD I (anul 1, semestrul 1) s-au adaugat exercitii si probleme specifice industriei
IT, pentru ASD II (anul 1, semestrul 2) s-a realizat o scurta introducere in POO si STL, s-au aprofundat
structurile de date de tip liste si arbori si, de asemenea, s-au introdus exercitii si probleme specifice
industriei IT.
Pentru disciplina Geometrie computationala (anul 2, semestrul 1) s-au adaugat algoritmi care
rezolva probleme practice cerute de industria IT, cu implementari in diverse limbaje de programare
cunoscute de studenti.
205
Pentru disciplina (optionala) Algoritmi de calcul stiintific - Recunoastere faciala si a cifrelor (anul
3, semestrul 1) care oricum rula doar de 3 ani si care este o disciplina care abordeaza probleme curente
si stringente din computer vision, fiind singulara in mediul academic din Romania, am introdus noi
algoritmi dedicati, cu precadere din zona de inteligenta artificiala. Proiectul, pentru verificare si notare,
este realizat de studenti folosind programul Matlab (licenta de sala). Proiectul este individual, fiecare
student construind o aplicatie de recunoastere faciala si/sau a cifrelor utilizand diversi algoritmi. Au
fost foarte interesati de acest proiect si evident, mult mai implicati in realizarea acestuia. Mai mult,
titularele de curs si laborator au editat un manual dedicat in special acestei discipline (E. Pelican,
L.Lita, Algoritmi pentru recunoastere faciala, MatrixRom, Bucuresti 2015; 200 pp; ISBN 978 -
606 – 25 – 0141 - 9). In continuare va prezentam cateva slide-uri din suportul de curs sau de laborator.
206
207
Pentru disciplina Tehnici de Optimizare din semestrul 2 s-au introdus doua capitole si anume:
motoare de căutare si apoi unul introductiv de reţele neuronale. Aceasta si deoarece unii algoritmi
folositi in semestrul 1 la recunoastere faciala pot si folositi si la motoare de cautare si pentru ca retelele
neuronale pot fi folosite si la probleme de optimizare (regresie liniara sau neliniara), dar si la
recunoasterea cifrelor. Prezentam in continuare cateva slide-uri sin suportul de curs si laborator.
• O unitate functionala (neuron) = un automat simplu, care primeste semnale de intrare (in forma numerica) si produce un semnal de iesire in forma numerica.
• Functionalitatea unitatilor depinde un set de parametrii ajustabili, numiti ponderi.
208
•
209
210
7.Chestionar de evaluare/calibrare asupra materialelor de invatare aferente unei discipline
211
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858
Beneficiar: Universitatea Ovidius din Constanţa
CHESTIONAR DE EVALUARE/CALIBRARE ASUPRA
MATERIALELOR DE ÎNVĂŢARE AFERENTE DISCIPLINEI
…………………………………………………………….…
1. Informaţii personale 1.1 Nume, prenume: 1.2 Adresa: 1.3 Telefon: 1.4 E-mail:
2. Educaţie şi formare 2.1 Specializarea: 2.2 Anul de studii:
3. Percepţia studenţilor asupra propunerilor de îmbunătăţire a procesului educaţional aferent disciplinei 3.1 În ce măsură formaţiile de studiu sunt dimensionate pentru desfăşurarea eficientă a procesului
de învăţământ?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.2 În ce măsură rezultă din orarul facultăţii pentru disciplina din programul de studiu posibilitatea desfăşurării normale a procesului de învăţământ?
212
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.3 În ce măsură sesiunile ştiinţifice, simpozioanele, conferinţele, mesele rotunde organizate în facultate sunt utile pregătirii ulterioare a studentului?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.4 În ce măsură consideraţi că studenţii sunt informaţi despre posibilităţile de asistenţă financiară, despre modul de utilizare al taxelor?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.5 În ce măsură resursele noilor tehnologii se regăsesc pe piaţa muncii?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.6 În ce măsură dotarea laboratoarelor, echipamentele moderne corespund temelor abordate
în disciplina menţionată din programul de studiu aferent?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.7 Cum apreciaţi calitatea bibliografiei propuse la disciplina menţionată şi contextul în cadrul
programului de studiu?
Excelentă Bună Acceptabilă Slabă
213
3.8 Cum apreciaţi relevanţa tematicii abordate la disciplina menţionată din punct de vedere al corelării conţinutului cu nivelul de pregătire al studenţilor în privinţa dezvoltării unei game largi de învăţare?
Excelentă Bună Acceptabilă Slabă
3.9 În ce măsură disciplina menţionată urmăreşte interdisciplinaritatea, coerenţa modulelor cu
alte discipline înrudite în domeniul de studiu evaluat?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.10 Care este procentul de adaptabilitate al tehnicii de predare şi a materialului didactic la
disciplina menţionată în funcţie de nivelul studenţilor, timpul rămas raportat la viteza de derulare a cursului, gradul de interes manifestat de către studenţi în cadrul domeniului aferent?
3.11 În ce măsură disciplina menţionată îşi are locul în structura dezvoltării materiilor în timp
a domeniului de studiu evaluat?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.12 Consideraţi că noul suport de curs propus pentru această disciplină aduce elemente noi faţă
de cel vechi?
Foarte Mic Mic Echilibrat Mare Foarte mare
DA
NU
214
În caz afirmativ, care ar fi acelea?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
215
8.Chestionar privind studiile realizate in cadrul proiectului MATE-INFO.NET
216
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858
Beneficiar: Universitatea Ovidius din Constanţa
CHESTIONAR PRIVIND STUDIILE REALIZATE ÎN CADRUL PROIECTULUI
MATE-INFO.NET
1. INFORMAŢII PERSONALE 1.1 Nume, prenume: 1.2 Adresa: 1.3 Telefon: 1.4 E-mail:
2. EDUCAŢIE ŞI FORMARE 2.1 Specializarea: 2.2 Anul de studii:
3. STUDIUL 1: Identificarea programelor din arii tematice similare sau apropiate de la universităţile de referinţă din UE şi Romania, prin studierea ofertei de studii, a disciplinelor, a syllabus-urilor şi cursurilor aferente. 3.1 Consideraţi oportună realizarea unui studiu comparativ între programele de studii ale
facultăţii noastre şi ale altor facultăţi de profil din ţară şi din UE?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
3.2 Ce discipline care se studiază la facultăţile de profil din ţară şi care nu apar în planul de învăţământ al facultăţii noastre (specializarea voastră) aţi dori să le fi studiat/ să le studiaţi?
217
3.3 Ce discipline care se studiază la facultăţile de profil din UE şi care nu apar în planul de
învăţământ al facultăţii noastre (specializarea voastră) aţi dori să le fi studiat/ să le studiaţi?
3.4 Doriţi să urmaţi un program de master organizat de facultatea noastră? Dacă nu, precizaţi
care ar fi universitatea unde doriţi să urmaţi un astfel de program.
DA NU Nu este cazul
4. STUDIUL 2: Analiza privind nevoile pieţei in domeniile Matematică şi Informatică.
4.1 V-ar interesa perspectiva angajării la una din firmele prezentate în Studiul 2? (firme cu care
avem contract de colaborare)
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
4.2 Consideraţi că aceste parteneriate vor facilita găsirea unui loc de muncă după terminarea facultăţii?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
4.3 Credeţi că abilităţile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul facultăţii vă vor ajuta să vă dezvoltaţi competentele şi abilităţile cerute de angajatorii chestionaţi?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
218
4.4 Consideraţi că procesul didactic va ajuta să vă dezvoltaţi abilităţile de lucru în echipa şi comunicare (împărţirea sarcinilor, respectarea termenelor limita etc.)?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
5. STUDIUL 3: Analiză privind stabilirea relaţiei cu standardele ocupaţionale relevante
pentru domeniile Matematică şi Informatică.
5.1 La momentul actual care standard ocupaţional credeţi că se potriveşte direcţiei dumneavoastră de dezvoltare personală ?
5.2 În ce măsură credeţi că programele de studiu din cadrul Facultăţii de Matematică şi
Informatică furnizează o bază solidă pentru acoperirea cerinţelor standardului ocupaţional ales la întrebarea 5.1.
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
5.3 În ce măsură cunoştinţele dumneavoastră despre standardele ocupaţionale au determinat
alegerea programului de studiu la Facultatea de Matematică şi Informatică ?
În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc
6. STUDIUL 4: Identificarea actorilor pentru domeniile MATEMATICĂ şi INFORMATICĂ
inclusiv la nivel european, desfăşurarea unui focusgroup şi aplicarea unor chestionare cu scopul determinării potenţialilor colaboratori ai reţelei virtuale MATE-INFO.NET.
219
6.1 Consideraţi oportună chestionarea angajatorilor asupra percepţiei lor cu privire la cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite de către absolvenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică?
În totalitate În mare măsură În mică măsură Deloc
6.2 În ce măsură răspunsurile primite de la angajatorii chestionaţi în acest studiu v-au influenţat
evoluţia în cadrul pregătirii teoretice/practice?
În totalitate În mare măsură În mică măsură Deloc
6.3 În opinia dumneavoastră, care ar fi cele mai importante propuneri de adaptare şi îmbunătăţire
a procesului educaţional oferit unui student în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică, Universitatea Ovidius din Constanţa?
Va rugăm să bifaţi 3 din cele 5 propuneri de mai jos.
Propuneri
Corelarea tuturor programelor de studii cu programe similare din ţară/
străinătate
Introducerea în planurile de învăţământ a mai multor discipline opţionale şi facultative
Stabilirea unor parteneriate care să faciliteze accesarea unor stagii de practică în firme/ instituţii de profil
Corelarea conţinutului disciplinelor cu probleme de actualitate din domeniul teoretic/practic
Corelarea metodelor de predare/evaluare la cerinţele şi nevoile identificate prin aceste studii în randul partenerilor reţelei MATE-INFO.NET ( universităţi/ angajatori)
Dacă aveţi alte propuneri de adaptare şi îmbunătăţire a ofertei educaţionale, vă rugăm să
completaţi aici
.........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
220
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................