GÂNDACUL MIC DE STUP

(AETHINA TUMIDA MURRAY, COLEOPTERA; NITIDULIDAE)

GHID INFORMATIV

Întocmit de: DR. IULIA TURIAC E-mail: turiac.iulia@ansvsa.ro

Versiunea martie 2015

Pagina 2 din 28

CUPRINS

1 Introducere ..................................................................................................................................... 3

2 De ce se numește “gândacul mic de stup” ................................................................................ 3

3 Origine ............................................................................................................................................ 4

4 Aria de răspândire ......................................................................................................................... 4

5 Ciclul evolutiv al gândacului mic de stup .................................................................................. 5

a Gândacul adult ........................................................................................................................ 5

b Larva gândacului mic de stup............................................................................................... 9

c Pupa gândacului mic de stup.............................................................................................. 10

d Ouăle gândacului mic de stup ............................................................................................ 12

6 Statusul Romaniei ....................................................................................................................... 14

7 Supravegherea sanitar veterinară a parazitului în România .................................................. 14

8 Diagnostic diferenţial ................................................................................................................. 15

a Ca adult .................................................................................................................................. 15

b Ca larvă .................................................................................................................................. 17

9 Modalități de răspândire ............................................................................................................. 19

10 Pagube produse apiculturii ...................................................................................................... 19

11 Semnele clinice ale infestației cu Aethina tumida ................................................................ 20

12 Verificarea stupilor pentru a evidenția prezența parazitului ................................................ 20

13 Posibilități de eradicare a parazitului ..................................................................................... 22

14 Metode de control a parazitului ............................................................................................... 22

15 Comerțul și importul de albine ................................................................................................ 24

16 Informaţii privind confirmarea prezenţei Aethina tumida în Italia, 2014 ............................ 25

17 Bibliografie ................................................................................................................................. 28

Pagina 3 din 28

1. INTRODUCERE Denumirea științifică: Aethina tumida, Murray-1867 Denumirea în engleză: Small Hive Beetle (SHB) Ordinul: Coleoptera Familia: Nitidulidae Gândacul mic de stup este un parazit al coloniilor de albine. Adulții și larvele acestuia se hrănesc cu puiet de albine, miere și polen, cauzând moartea puietului, fermentarea mierii și distrugerea fagurilor. Majoritatea speciilor din familia Nitulidae se hrănesc cu fructe stricate, sucuri din plante fermentate, fungi, flori sau polen. 2. DE CE SE NUMEȘTE « GÂNDACUL MIC DE STUP »

Se numește “gândacul mic de stup” pentru a fi diferențiat de alți gândaci ce parazitează familiile de albine din Africa, numiți “gândacii mari de stup” (Fig.1 și Fig. 2).

Fig. 1 Dimensiunile gândacului mic de stup

(Aethina tumida) în comparație cu albinele

Sursa: Fera

Fig. 2 Dimensiunile gândacului mare de stup

( Hyplostoma fuligineus) comparativ cu albinele

Sursa: Fera

Pagina 4 din 28

3. ORIGINE

Gândacul mic de stup este originar din Africa, unde reprezintă un dăunător minor pentru familiile de albine din subspeciile africane (Apis mellifera L.) care au un sistem de apărare mult mai dezvoltat decât al albinelor europene. Gândacul constituie o problemă mai mare în zonele cu temperaturi crescute și umiditate mare, decât în zonele cu temperatură și umiditate scăzută. El reprezintă o problemă serioasă în spațiile de extragere a mierii, unde fagurii depozitați, mierea și căpăcelele de ceară pot constitui potențiale zone de hrănire și creștere.

4. ARIA DE RĂSPÂNDIRE

Până la sfârșitul anilor 1990 se credea că arealul gândacului mic de stup se rezumă la Africa sub-

sahariană dar în anul 1996, parazitul a fost detectat în Florida, iar acum are o răspândire largă în

SUA, incluzând Hawaii unde a fost descoperit în anul 2010.

Alte țări unde s-a identificat prezența parazitului includ : Egipt (2000), Australia (2002), în diferite

regiuni ale Canadei în 2002, 2006 și anual între 2008-2012, Jamaica (2005) și Mexic (2007).

În 2004, au fost identificate larve și ouă ale gândacului mic de stup în cuștile mătcilor (A.mellifera)

importate ilegal din Texas, în Portugalia. Coloniile de albine în care au fost introduse mătcile au

fost distruse imediat.

Fig. 3 : Distribuția gândacului mic de stup în anul 2010

Sursa: University of Florida

Pagina 5 din 28

Până la sfârșitul anului 2014, Europa era considerată liberă de acest parazit însă în anul 2014 a

fost identificată prezența sa în Italia (Fig. 4), regiunile Calabria și Sicilia.

Fig. 4 Harta –situația Aethina tumida iulie-decembrie 2014 Italia – culoare roz – boală cu semne clinice Sursa: WAHID-OIE

5. CICLUL EVOLUTIV AL GÂNDACULUI MIC DE STUP

Dezvoltarea gândacului mic de stup de la ou până la adult necesită 3–12 săptămâni și depinde de umiditate, temperatură şi disponibilitatea hranei.

5.a. GÂNDACUL ADULT

Gândacul adult (Fig. 5 - Fig. 7) are o formă ovală, cu dimensiuni de 5–7 mm lungime şi 3 – 4.5 mm lăţime. Imediat după ecloziune are o culoare roşiatică-maronie, care devine închisă până la maron închis sau negru la maturitate. În ceea ce privește mărimea lui există variaţii dar în general reprezintă aproximativ o treime din mărimea unei albine adulte (Fig. 1). Variațiile de mărime sunt datorate probabil, resurselor de hrană disponibile și variațiilor de climă. Antenele au formă de buzdugan/măciulie (Fig.8), corpul este lat şi aplatizat dorso-ventral. Elitrele,

aripile externe chitinoase sunt scurte astfel încât cateva segmente ale abdomenului sunt vizibile

(Fig.9) și prezintă peri fini.

Pagina 6 din 28

Gândacii sunt capabili să zboare cel puțin 10 kilometri pentru a infesta noi colonii, ajutând astfel la răspândirea lor naturală; se crede că aceștia sunt atrași de mirosul coloniilor de albine.

Gândacii adulți ajung la maturitate sexuală la aproximativ o săptămână după ce devin adulți. După împerechere, femelele depun ouă în interiorul stupului, în fisuri și crăpături sau dacă nu sunt stingheriți de către albinele lucrătoare, direct pe polen sau fagurele cu puiet. S-a estimat că o femelă poate depune pe parcursul întregii vieți, aproximativ 1000 de ouă; după unii autori chiar 2000 de ouă (Hood, 2004).

Gândacii adulți pot supraviețui până la 6 luni, iar fără hrană și apă până la 2 săptămâni.

Fig. 5 Gândacul adult-descriere

Sursa: Fera

Pagina 7 din 28

Fig.6 Gândacul mic de stup adult -Vedere dorsală și ventrală

Sursa: OIE

Fig.7 Gândacul mic de stup adult – mascul și femelă

Sursa: Universita di Bologna

Pagina 8 din 28

Fig. 8 Detaliu cu capul gândacului si antenele sub forma de buzdugan/măciulie

Sursa: Fera

Fig. 9 Detaliu abdomen cu elitre scurte cu margini rotunjite care lasă neacoperite câteva

segmente abdominale

Sursa: Fera

Pagina 9 din 28

5.b. LARVA GÂNDACULUI MIC DE STUP La 2-6 zile după ecloziune, larvele tinere, încep imediat să se hrănească. Atât larvele cât și adulții preferă să consume ouă și puiet de albine, dar se hrănesc și cu polen și miere. Pe măsură ce larvele cresc se adună în fagurele cu puiet în număr mare cauzând astfel pagube importante și în final consumând puietul coloniei de albine infestate. Dezvoltarea larvei durează între 8-29 de zile și depinde de disponibilitatea hranei și temperatură. După 10-14 zile, larvele își termină creșterea ajungând la 10-11 mm în lungime (Fig.11). Larvele gândacului mic de stup au ca și caracteristică prezența a două rânduri de spini dorsali și trei perechi de picioare aproape de cap, fapt ce le diferențiază de larva moliei cerii.

Fig. 10 Gândacul mic de stup – Larve: vedere laterală, dorsal și ventrală

Sursa: Fera și University of Florida

Pagina 10 din 28

Fig.11 Larva micului gândac de stup – descriere

Sursa: Friederich Löffler Institut

Fig. 12 Larve ale gandacului mic de stup localizate în colțul unei rame cu puiet (stânga)

Aspect fagure afectat de larvele gândacului mic de stup (dreapta)

Sursa : Fera (stânga) și University of Florida (dreapta)

5.c. PUPA GÂNDACULUI MIC DE STUP Următoarea fază a ciclului evolutiv a gândacului mic de stup are loc în sol. Faza de pupă durează de la 2 la 12 săptămâni și depinde de temperatură și umiditatea solului. Larvele mature, vor intra în așa numita „faza de migrație” în care larvele se grupează și migrează împreună. Acestea pot supraviețui 48 de ore fără hrană și apă. Înainte de a părăsi stupul, larvele

Pagina 11 din 28

se grupeză în masă, pe fundul stupului sau în colțurile ramelor (Fig.12). Ele se târăsc, migrând către lumină spre urdiniș după care ies și se îngroapă în sol la o adâncime de aproximativ 10 cm, începând cu oglinda stupului și până la aproximativ 20 m distanță de acesta. În sol construiesc niște celule din pământ cu pereți netezi în care se transformă în pupe. În cazuri rare larvele se pot târî aproximativ 200 de metri în căutarea unui sol propice dezvoltării lor. Pupele, inițial sunt albe după care se închid la culoare pe parcursul procesului de metamorfoză (Fig.12). Ele sunt capabile să împupeze în toate tipurile de sol, de la cele nisipoase la cele argiloase.

Fig. 13 Gândacul mic de stup, pupe și adulți:

A. pupă-fază timpurie; B. pupă-fază târzie; C. adult ieșind din sol;

D. adult pe fagure (vedere dorsală)

Sursa: COLOSS

Cei mai importanți factori de limitare pentru acest proces sunt umiditatea și temperatura (căldura) . Astfel este necesară o temperatură de peste 10ºC pentru completarea ciclului evolutiv. Rata de împupare este de 92–98% dar depinde de tipul de sol, preferat fiind solul umed. Gîndacii adulți ies după aproximativ 3-4 săptămâni, cu variații de la 8 până la 84 de zile, în funcție de temperatură. Faza de pupă este un moment vulnerabil pentru gândacul mic de stup existând probabil, o mortalitate naturală ridicată. În această fază a vieții lor, gândacii mici de stup pot fi eliminați de către apicultori folosind, spre exemplu, anumite pesticide.

Pagina 12 din 28

5.d. OUALE GÂNDACULUI MIC DE STUP

Gândacii adulți sunt atrași de coloniile de albine pentru a se reproduce. Odată pătrunși în stup, adulții depun ouă în mase neregulate-ciorchine (10-30 ouă) în crăpăturile și fisurile stupului sau chiar pe fagurii cu puiet. Ouăle au o culoare alb perlat, măsoară aproximativ 1.5 x 0.25 mm și reprezintă 2/3 din mărimea unui ou de albină (Fig 14).

Fig. 14 Gândacul mic de stup -ciorchine ouă

Sursa: Fera (foto-stg) și OIE (foto-dreapta)

Fiecare femelă este capabilă să depună până la 1000 de ouă de-a lungul vieții, prin urmare sunt necesari doar câțiva gândaci pentru a produce o infestație severă a coloniilor de albine. Majoritatea larvelor eclozează după 3 zile dar perioada de incubație poate dura până la 6 zile.

Pagina 13 din 28

Ciclul evolutiv se completază în sol. Larvele devin

mature în 10-14 zile şi măsoară la maturitate 10-11mm.

În timpul nopţii se târăsc afară din stup şi împupează în

sol. Gândacul adult eclozionează după 3-4 săptămâni,

măsoară 5-7 mm (o treime din mărimea unei albine

lucrătoare) şi au o culoare închisă, maron roşiatică.

Adulţii pot localiza familile de albine la distanţe mari,

depun numeroase ouă (ca mărime-două treimi din

dimensiuni le ouălelor de albine), în crăpături şi fisuri ale

stupului. Ouăle eclozionează după 2-6 zile. Femelele

adulte pot depune un număr mare de ouă în acelaşi timp.

Deseori larvele se strâng în

celulele fagurilor şi în colţurile

ramelor.

CICLU EVOLUTIV AL

GÂNDACULUI MIC DE STUP

(Aethina Tumida)

Se pot găsi până la 30 de larve ale

gândacului mic de stup într-o celulă

de fagure.

Larvele şi adulţii consumă

preferenţial ouă de albine şi puiet

dar şi polen şi miere.

Zeci de mii de larve pot fi produse

în fiecare stup.

Activităţile de hrănire ale larvei produc fermentarea

şi stricarea mierii.

Pagube severe sunt produse şi fagurilor ce capătă

un aspect lipicios, datorită mierii fermentate.

Detaliu larva- gândacul mic de stup:

Observaţi spinii de pe partea dorsală şi cele

trei perechi de picioare situate în apropierea

capului. Larvele ating maturitatea în 10-14

zile şi măsoară 10-11 mm.

Pagina 14 din 28

6. STATUSUL ROMÂNIEI

În România, până în prezent, nu a fost identificată prezenţa acestui parazit. A existat o suspiciune în acest sens, dar aceasta a fost infirmată de către Laboratorul Naţional de Referință pentru Sănătatea Albinelor din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, gândacul identificat în urma suspiciunii fiind Cychramus luteus și nu Aethina tumida. Mai multe detalii privind asemănarea gândacului mic de stup cu un alt gândac ce este comensal în familiile de albine puteți găsi la rubrica ”Diagnostic diferențial ‘’.

Infestația cu gândacul mic de stup este notificabilă în Romania conform prevederilor Ord. Președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările și modificările ulterioare. România are la rândul ei obligația de a notifica infestația cu gândacul mic de stup atât către Comisia Europeană cât și către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

7. SUPRAVEGHEREA SANITAR VETERINARĂ

Datorită contextului epidemiologic actual în UE şi a riscului crescut de introducere a Aethina tumida în România, supravegherea acestui parazit, în cadrul programului strategic pentru anul 2015, a fost modificată din pasivă în activă, atât în exploataţiile comerciale cât şi noncomerciale, iar conduita este următoarea:

Precizări tehnice:

Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Supravegherea clinică şi anatomopatologică a coloniilor de albine, în perioada martie – octombrie, la:

cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

5% din coloniile stupinelor de producţie;

la schimbarea vetrei stupinei.

Examenele de laborator se efectuează din exemplare de insecte si larve, altele decât cele de albine, capturate în interiorul stupului şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet şi rezervă de hrană (miere, pastură).

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic de

identificare a parazitului Aethina tumida.

Pagina 15 din 28

Precizări de execuţie:

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul D.S.V.S.A. şi/sau I.D.S.A..

Examenele se efectuează la L.S.V.S.A. şi/sau după caz, la LNR din cadrul I.D.S.A., astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen anatomo-patologic şi microscopic de identificare a parazitului.

8. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL-AETHINA TUMIDA

8.a. CA ADULT:

Cu Chychramus luteus adult

Chychramus luteus adult (Fig. 15), comparativ cu Aethina tumida adult (Fig.16)

La o prima vedere, Cychramus luteus poate fi confundat ușor cu micul gândac de stup, în special, în cazul adulților nou eclozaţi (Lundie, 1940; Freude et al., 1967; Habeck, 2002),

Fig.15 Cychramus luteus

Sursa: aici

Fig. 16 Aethina tumida Murray

Sursa:aici

Pagina 16 din 28

datorită mărimii, a caracterelor morfologice de bază și a coloritului roșu-maroniu. Mai multe detalii privind diferențele morfologice dintre cei doi gândaci puteți observa în Fig. 17

Fig. 17 Diferențe morfologice între Cychramus luteus și Aethina tumida

Sursa: Universita di Bologna

Gândacii de Cychramus luteus nu se reproduc în puietul de albine, polen sau miere, iar pagubele cauzate coloniilor de albine sunt probabil mici sau chiar absente. În contrast cu Aethina tumida, ei sunt inofensivi pentru albinele melifere (Caron, 1978) și pot căuta doar adapost sau hrană (polen), în stupii de albine.

Cu Cryptophagus hexagonalis (Fig. 18)

Fig. 18: Cryptophagus hexagonalis

Sursa: Universita di Bologna

Pagina 17 din 28

Cu Carpophilus lugubris (Fig. 19)

Fig. 19 Carpophilus lugubris

Sursa: Universita di Bologna

Carpophilus lugubris provoacă daune culturilor de porumb. Morfologic este diferit de Aethina dar dimensiunile lor sunt asemănătoare. Adultul măsoară 3,3 x 4,5 mm lungime și 1,5 – 2,0 mm lățime.

8.b. CA LARVA:

Cu larva Achroia grisella (molia mică a cerii) (Fig. 20)

La dezoltarea completă larva măsoară 18,8 mm ±0,4 mm

Fig. 20 Achroia grisella – adult Achroia grisella- larvă

Sursa: Universita di Bologna

Pagina 18 din 28

Cu larva Galleria melonella moliei de ceară (Fig. 21 si 22)

Dimensiunile larvei: primul stadiu = 1-3 mm(lungime); la dezoltarea completă = 12–20

mm(lungime), 5-7 mm(diametru)

Fig. 21 Galleria melonella - adult Galleria melonella - larve

Sursa: Universita di Bologna

Galleria mellonella Aethina tumida

Fig. 22 Fază larvară – comparativ Galleria mellonella - Aethina tumida

Sursa: Universita di Bologna

Pagina 19 din 28

A B

Fig. 23 Aethina tumida (A) ouă și larve comparativ cu ouăle și larvele moliei de ceară

(Galleria melonella) (B)

Sursa: COLOSS și Universita di Bologna

9. MODALITĂȚI DE RĂSPÂNDIRE Parazitul se poate răspândi prin faguri la pachet, familii de albine, roiuri, faguri, ceară de albine, echipament apicol, sol şi fructe, sau prin mişcări ale gazdei intermediare (ex: bondarii). Adulţii pot supravieţui 2 săptămâni fără hrană şi apă şi 50 de zile pe faguri uzaţi şi câteva luni pe fructe.

10. PAGUBE PRODUSE APICULTURII În Africa este considerat un dăunător ce produce pagube neînsemnate, deoarece albinele africane indigene au mecanisme de apărare naturale. Pentru albina europeană din America, Austalia şi alte ţări, gândacul mic de stup constituie o problemă serioasă.

Pagina 20 din 28

Gândacul se înmulţeşte rapid, iar larvele sapă tunele prin fagure pentru a consuma puietul, distrug mierea depozitată şi în ultima fază distrug colonia de albine infestată. 11. SEMNELE CLINICE ALE INFESTAȚIEI CU AETHINA TUMIDA:

Galerii în fagure (săpate de către larve)

Distrugerea puietului de albină (consumat de către larve)

Modificarea culorii mierii și fermentația acesteia (Fig. 24)

Fig. 24 Fermentația mierii produsă de larvele Aethinei tumida

Foto: Jamie Ellis, University of Florida, Gainesville, FL

12. VERIFICAREA STUPILOR PENTRU A EVIDENȚIA PREZENȚA PARAZITULUI

În stup, detectarea unui număr redus de paraziți, larve sau ouă este foarte dificilă. De aceea inspecțiile regulate ale familiilor de albine sunt esențiale pentru o detecție timpurie a formelor evolutive ale gândacului mic de stup. Există mai multe tipuri de capcane ce permit detecția gândacului adult. O astfel de capcană, ușor de folosit este confecționată din plastic ondulat, cu ochiuri/spații de 4 mm (Fig.25) plasată la urdinișul stupului. Adulții de Aethina tumida se vor ascunde în tunelurile capcanei (plasticului ondulat).

Pagina 21 din 28

Dacă nu sunt disponibile astfel de capcane se poate face un control fizic al stupilor și se caută prezența a două semne: 1. Gândaci adulți fugind (un exemplu găsiți: aici ) 2. În cel mai rău caz (ex: în infestație masivă) veți observa miere fermentată urât mirositoare ce iese din stup sau urme închise la culoare, în afara stupului provenind de la larve în faza de migrație.

Fig. 25 Capcane pentru gândacul mic de stup, adult folosite în scop de diagnostic

Sursa: Friedrich Loeffler Institute, OIE și Universita di Bologna

În caz de suspiciune a prezenței gândacului mic de stup trebuie alertate imediat autoritățile veterinare competente, care vor implementa măsuri de protecție și restricții de mișcare. Toate insectele coleoptere (gândaci) adulte și larvele prelevate din interiorul stupului, suspecte a fi din specia Aethina tumida, se trimit imediat către IDSA pentru identificare. Nu se vor trimite gândaci și larve vii. Exemplarele vii se pun în recipiente închise cu capac, ce contin alcool etilic de 70 º.

Pagina 22 din 28

13. POSIBILITĂȚI DE ERADICARE A PARAZITULUI Eradicarea parazitului este posibilă doar dacă acesta este detectat imediat de la introducerea sa în stupină. În caz contrar se înmulțește rapid ceea ce face eradicarea sa foarte dificilă sau chiar imposibilă. Un factor limitant în eradicarea parazitului îl constituie necunoașterea distribuției stupilor și potențialul de supraviețuire al gândacului mic de stup în alte gazde (ex: albine sălbatice și bondari). Pentru informaţii privind metodele de control ale parazitului folosite în SUA puteți găsi mai multe detalii găsiți: aici 14. METODE DE CONTROL A PARAZITULUI

Extragerea mierii în 24 de ore de când a fost scos fagurele din stup. În caz contrar fagurele va trebui refrigerat pentru al proteja de invazia gândacului mic de stup.

Menținerea curațeniei în stupină, curațarea echipamentului apicol folosit, îndepărtarea imediată a fagurilor sau albinelor moarte pentru a nu atrage gândacii mici de stup.

Îndepărtarea coloniilor de albine slabite sau unificarea lor cu colonii puternice.

Folosirea de capcane.

În Statele Unite ale Americii se folosesc mai multe tipuri de capcane cu scopul de control al parazitului. NOTĂ Prezentarea următoarelor capcane are doar scop informativ.

Există un tip de capcană ce are 3 compartimente şi care se fixează într-o ramă. În compartimentul central se pune oțet folosit ca și atractant pentru gândacii mici de stup iar în compartimentele laterale se introduce ulei vegetal. Gândacii adulți vor fi atrași de mirosul oțetului și vor cădea în uleiul mineral, unde vor muri (Fig 26).

Pagina 23 din 28

Fig. 26

Un alt tip de capcană se așează pe fundul stupului iar în interiorul acesteia se introduce

ulei vegetal (Fig. 27).

Fig. 27

Un al treilea tip de capcană se fixează între două rame, iar în interior se introduce oţet

sau ulei vegetal (Fig. 28)

Fig. 28

Pagina 24 din 28

Cea mai bună metodă de combatere a acestui parazit este menținerea coloniilor de

albine puternice și sănătoase.

15. COMERȚUL ȘI IMPORTUL DE ALBINE Pentru comerțul cu albine (Apis melifera) între statele Uniunii Europene, condițiile generale ce se aplică sunt stipulate în art. 8 din Directiva Consiuliului nr. 65/92/CE: “Articolul 8:

Statele membre se asigură că albinele (Apis melifera) nu pot face obiectul schimburilor decât

în cazul în care îndeplinesc următoarele cerințe:

să provină dintr-o zonă care nu a fost supusă nici unei interdicții legate de loca americană. Durata interdicției trebuie să fie de cel puțin treizeci de zile de la data constatării ultimului caz și de la data la care toți stupii situați pe o rază de trei kilometri

au fost controlați de către autoritatea competentă și la care toți stupii infectați au fost arși sau tratați și controlați în mod corespunzător de către autoritatea competentă. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 și după primirea avizului Comitetului veterinar științific, se pot aplica și bondarilor cerințele la care sunt supuse albinele (Apis melifera) sau cerințe echivalente;

să fie însoțite de un certificat de sănătate conform modelului din anexa E, cu atestarea completată de autoritatea competentă pentru a certifica respectarea cerințelor prevăzute la litera (a).”

Suplimentar acestor condiții, în certificatul din anexa E a Directivei sunt menționate și alte condiții speciale privind gândacul mic de stup, după cum urmează:

“ albinele/ bondarii trebuie să provină dintr-o zonă cu o rază de cel puțn 100 km care nu face obiectul niciunei restricții associate cu supiciunea sau apariția confirmată a gândacului mic de stup (Aethina tumida).

albinele/ bondarii precum și ambalajele acestora au fost supuse unei examinări vizuale pentru a se detecta prezența gândacului mic de stup sau a ouălelor și larvelor acestuia.”

În cazul importurilor de albine din țări terțe (ce nu fac parte din Uniunea Europeană) trebuie îndeplinite aceleași condiții ca și în cazul comerțului intracomunitar.

Pagina 25 din 28

Suplimentar, în Regulamentul Comisiei nr. 206/2010 sunt menționate condițiile specifice de sănătate animală ce trebuie îndeplinite precum și modelul de certificat (aneva IV- partea 2). Importurile de albine în Uniunea Europeana sunt restricționate pentru a preveni introducerea unor noi paraziți precum Aethina tumida și căpușa Tropilaelaps. În mod special, regulile permit introducerea în UE doar a cuștilor cu mătci (Apis mellifera și Bombus spp.) fiecare conținând o singură matcă și maxim 20 de albine însoțitoare; sau a containerelor cu bondari (Bombus spp.), fiecare conținând o colonie de maxim 200 de bondari. Ca și măsură specifică, loturile după ce intră în Uniunea Europeana trebuie să îndeplinească anumite condiții, la locul desemnat ca destinație finală a acestora:

Stupii trebuie puși sub controlul oficial al autorității competente

Cuștile, albinele însoțitoare și alte material ce însoțesc mătcile trebuie trimise către un laborator desemnat de către autoritatea competentă pentru examinare și sunt distruse după aceea.

Apicultorii care suspicionează infestarea familiilor de albine cu acest parazit

trebuie să informeze imediat autoritățile veterinare competente!!!

16. INFORMAȚII PRIVIND CONFIRMAREA PREZENȚEI AETHINA TUMIDA ÎN ITALIA, 2014

Având în vedere că până în prezent, în cadrul Uniunii Europene nu au fost raportate cazuri de infestaţii cu Aethina tumida în afara celui din Italia din 2014, în cele ce urmează sunt prezentate măsurile întreprinse la identificarea acestui parazit. Măsurile întreprinse sunt cuprinse în Decizia Comisiei nr 909/2014. Textul deciziei îl găsiți: aici La 11 septembrie 2014, Italia a informat Comisia Europeană cu privire la apariția gândacului mic de stup într-o colonie nucleu creată de un departament al unei universități din regiunea Calabria. Autorităţile italiene au pus imediat în aplicare măsuri pentru eradicarea și prevenirea răspândirii gândacului mic de stup, precum și pentru monitorizarea amplorii prezenței parazitului respectiv în zonele din jurul focarului din Calabria. În special, au fost create o zonă de protecție cu o rază de 20 km și o zonă de supraveghere cu o rază de 100 km având centrul la locul focarului. Zonele cu raza de 100 km se referă de asemenea la provinciile Messina și Catania din Sicilia.

Pagina 26 din 28

După ce s-a descoperit prezența gândacului mic de stup în alte stupine din apropierea locului primei apariții, Italia a extins măsurile, inclusiv prin crearea unei zone de supraveghere și prin interzicerea transportului albinelor și bondarilor (Bombus spp.) în întreaga regiune a Calabriei. De la data primei apariții a gândacului mic de stup în Calabria, alte 35 de apariții au fost confirmate în stupine situate în imediata apropiere, în interiorul zonei de protecție de 20 km. Controalele efectuate în alte zone din Calabria au condus la rezultate negative în ceea ce privește prezența parazitului. La 7 noiembrie 2014, Italia a transmis informații privind o nouă apariție a gândacului mic de stup în provincia Siracuza din Sicilia, situată în afara zonelor care făceau deja obiectul restricțiilor. Prezența a fost detectată într-o stupină care a fost deplasată din zona de protecție din Calabria la sfârșitul lunii august 2014, înaintea de punerea în aplicare a măsurilor restrictive.

În toate cazurile pozitive, stupinele afectate au fost distruse; cu toate acestea, răspândirea

gândacului mic de stup din zona afectată din Italia ar putea constitui un pericol grav pentru

albinele melifere și bondarii din cadrul Uniunii Europene.

Pentru a preveni orice fel de perturbare inutilă a comerțului în interiorul Uniunii și a evita barierele nejustificate din calea comerțului impuse de țări terțe, precum și pentru a preveni răspândirea gândacului mic de stup în alte zone ale Uniunii, a fost necesar să se stabilească la nivelul Uniunii o listă a zonelor din Italia care ar trebui să fie supuse anumitor restricții privind circulația mărfurilor în legătură cu apariția gândacului mic de stup. În plus, aceste zone trebuie luate în considerare drept referință și la certificarea comerțului din interiorul Uniunii, întrucât certificatele de sănătate pentru comerțul cu albine și bondari stabilit în partea 2 din anexa E la Directiva 92/65/CEE precizează că aceștia trebuie să provină dintr-o zonă cu raza de cel puțin 100 km care nu face obiectul niciunei restricții asociate cu suspiciunea sau confirmarea prezenței gândacului mic de stup și în care astfel de infestări sunt absente. Măsurile prevăzute în decizie trebuie reexaminate în funcție de evoluția situației epidemiologice a gândacului mic de stup în Italia în termen de opt luni de la data adoptării prezentei decizii. Prin urmare, Italia are interdicție de a expedia către alte zone ale Uniunii Europene următoarele mărfuri, provenind din regiunile Calabria și Sicilia: albine melifere; bondari;

Pagina 27 din 28

subproduse apicole neprelucrate; echipamente pentru apicultură; miere cu faguri destinată consumului uman. Italia trebuie deasemenea să efectueze inspecții și investigații epidemiologice imediate, inclusiv pentru: identificarea și urmărirea transportului de mărfuri menționate anterior către și de la stupine și unități pentru extragerea mierii situate într-o zonă cu raza de 20 km în jurul stupului (stupilor) în care a fost confirmată prezența gândacului mic de stup. Totodată autoritățile veterinare italiene tebuie să efectueze notificarea către Comisie cu privire la rezultatele acestor inspecții și investigații epidemiologice imediate. Italia trebuie să efectueze inspecții și investigații epidemiologice suplimentare, inclusiv urmărirea deplasărilor anterioare de mărfuri menționate mai sus din și înspre zonele afectate. Pe baza rezultatelor inspecțiilor și investigațiilor epidemiologice efectuate, Italia poate să pună în aplicare noi măsuri de protecție adecvate, dacă este necesar. Zonele care fac obiectul măsurilor restrictive sunt regiunile Calabria și Sicilia. În Sicilia a fost diagnosticat un singur focar. Conform prevederilor Deciziei nr. 909/2014, în Italia, măsurile restrictive se aplică până la 31 mai 2015. Detalii privind situația infestării regiunii Calabria și Sicilia cu gândacul mic de stup (localitatea, stadiu evolutiv al parazitului identificat și data confirmării) se pot găsi consultând direct site-ul LNR italian: aici Harta ce prezintă situația epidemiologică în zona de protecție, Calabria o puteți vedea: aici Harta ce prezintă situația epidemiologică în zona de protecție, Sicilia o puteți vedea: aici Harta ce prezintă situația epidemiologică în zona de supraveghere, Sicilia și Calabria o puteți vedea: aici Materiale video ce prezintă modul de inspecție al stupilor în zonele afectate, din Italia puteți găsi: aici, aici și aici.

Mulțumiri pentru sugestii și comentarii: D-nei Dr. Bg. Chioveanu Gabriela (IDSA)

Pagina 28 din 28

17. BIBLIOGRAFIE

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) http://www.oie.int/index.php?id=169&L=0&htmfile=chapitre_aethina_tumida.htm http://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/2.02.05_SMALL_HIVE_BEETLE.pdf Laboratorul de Referință al UE pentru sănătatea albinelor (ANSES)-FR https://sites.anses.fr/en/minisite/abeilles/detection-aethina-tumida-small-hive-italy The National Bee Unit (DEFRA)-UK www.nationalbeeunit.com/ Comisia Europeană (CE) http://ec.europa.eu/food/animals/live_animals/bees/trade/index_en.htm Prevention of Honey Bee Colony Losses http://www.coloss.org/ EUR-Lex- Access to European Union law eur-lex.europa.eu/homepage.html Istituto Zooprofilattico Sperimentale delle Venezie http://www.izsvenezie.it/ University of Florida http://entnemdept.ufl.edu/ Dipartimento di Scienze Mediche Veterinarie-Universita di Bologna http://www.scienzemedicheveterinarie.unibo.it Friederich Löffler Institut http://www.fli.bund.de Cookeville BeeKeepers http://cookevillebeekeepers.com/12/bee-keeping-basics-inspections A scientic note on the association of Cychramus luteus with honeybee https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00891851/document