Ghid Pentru Clasa a III-A 2015

7/23/2019 Ghid Pentru Clasa a III-A 2015

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pentru-clasa-a-iii-a-2015 1/135

Ghidul cadrului

d d





Cuprins

Structura anului școlar învățământ primar/preșcolar......................................... 4

Planul cadru de învăţământ................................................................................. 5

Programa școlară pentru disciplina Limba şi literatura română.......................... 6

Programa școlară pentru disciplina Matematică............................................... 15

Programa școlară pentru disciplina Ştiinţe ale naturii....................................... 26

Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică.......................................... 35

Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare............................................ 47

Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice..................71

Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română .................... 81

Planificare calendaristică – Disciplina Matematică ........................................... 84

Planificare calendaristică – Disciplina Ştiinţe ale naturii ................................... 87

Planificare calendaristică – Disciplina Educaţie Civică .......................................89

l ifi i lă li i i ă i d i i i li i b i



Structura anului şcolar învăţământ primar/preşcolar

2015 –

2016

Anul şcolar 2015-2016 începe pe data de 1 septembrie 2015, se încheie pe data de 31august 2016 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I

Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 –

duminică, 3 ianuarie 2016 Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016 Vacanţaintersemestrială – sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016

Semestrul al II-lea

Cursuri –

luni, 8 februarie 2016 –

vineri, 8 aprilie 2016 Vacanţa de primăvară –

sâmbătă, 9aprilie 2016 – duminică, 17 aprilie 2016 Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016

Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 11 septembrie 2016

În zilele libere prevăzute de lege, precum și în ziua de marți, 3 mai 2016, nu seorganizează cursuri.

Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice





Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară

pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ



Notă de prezentare

Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba şiliteratura română se predă în clasele a III-a – a IV-a, cu o alocare de 5 ore/ săptămână.

Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe baza Cadruluicomun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă , dezvoltat în perioada iunie-august2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului POSDRU 35279 Un învăţământ

performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind

rezultatele învăţării.

Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şiliteraturii materne în contextul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare diversitate.Decupajele tradiţionale de tipul „limbă” şi „literatură” se raportează întotdeauna la elemente specifice în planlingvistic sau în plan literar. Totuşi, competenţele de comunicare se focalizează pe operaţii cognitive identice. Înacest sens, sunt relevante cadrele de referinţă ale studiilor internaţionale (de exemplu PISA, PIRLS), carevizează un set de procese identice pentru măsurarea achiziţiei elevilor, indiferent de limba lor maternă.

Totodată, se remarcă iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în progresiaachiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. Exemple relevante în acest sens sunt elementelecomponente ale competenţei de comunicare în limba maternă conform cadrului de referinţă pentrucompetenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau nivelurile stabilite în cadrul de referinţă

pentru literaturi. În această perspectivă, programa valorifică următoarele documente:- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,

Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (RecomandareaParlamentului European vizând competenţele cheie) în Official Journal of the EU, 30 dec. 2006. Dinacest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare în limbamaternă.

- Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu sprijineuropean şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România), http://www.literaryframework.eu/.Acest document a fost utilizat pentru formularea competenţelor şi a activităţilor de lectură.

// / /



Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicarea

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare



Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil- completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate; reluarea audierii pentru

a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate

- îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (realizarea unei figurine origami prin operaţii simple, învăţarea regulilor

unui joc nou, construirea unui obiect din materiale din natură/reciclate pe baza unor paşi simpli, urmăr irea unuiclip youtube: „Cum fac…?”)

1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiare- folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia cuvintelor

- explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate- observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)

1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare- realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea ce a înţeles din texte informative sau

literare simple- vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes pentru clasa de elevi- folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite texte

- audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind reportofonul, computerul etc.

1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajului audiat- solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai

spus”/ „Te rog să mai spui o dată”)

- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”)

- exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale

pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea mesajului

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii decomunicare

2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu

id ifi i i ă ă i l bi l / fii l di i l i



- utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unor elemente privind locul,timpul, spaţiul acţiunii

3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul l iterar citit- exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse: desen, mimă, schemă,

ritm/ melodie etc.

- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”

3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia- exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text

- exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile unor personaje

3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi alte aspecte importante ale acestuia- realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe

- realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură sau de conţinut3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit- observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)

3.6. Aprecierea valorii cărţilor- activităţi la bibliotecă

- amenajarea unui colţ de lectură în clasă

- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni etc.)

- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea

produse4. Redactarea de mesaje în diverse situaţiide comunicare

4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în redactareade text

- interevaluarea textelor scrise

- revizuirea textelor redactate

- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe

- completarea semnelor de punctuaţie într -un text fără punctuaţie şi discutarea rezultatelor

4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbalf bă / / / b l



Conţinuturile învăţării Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor decomunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu setratează în sine; se va evita metalimbajul.

DomeniiFuncţii ale limbii (acte de vorbire) - descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)

- relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,vizionate, citite)

- oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat)- solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat)- cererea simplă familiară, cerere politicoasă- prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)- iniţierea unui schimb verbal

Textul - textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte

- textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptivescurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă

- text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alttip de organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în funcţie dedotări – email

Variabilitatea limbii şi a comunicării încontexte diferite

- intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectivcalificativ, pronume personal, verb- intuirea numărului, a genului



SUGESTII METODOLOGICE

În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început în ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a). Competenţele generale rămân aceleaşi, ceeace presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise.

Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al reflecţiei şi al

învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în structurarea comunicării oraleşi scrise.

Receptarea mesajelor orale şi scrise

Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât

aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare. Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi

prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de aempatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentăimportantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fieautentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.

Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupraregularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în exprimareaunui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale.Această achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în receptarea mesajuluiscris.

Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia potfi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internetsau utilizând elemente din text. Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii,EDP 2014, ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279.

Î



elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt valorizateexperienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării.

Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie sătraducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe,repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriileidei.

Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent perelevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prinapelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, eleviipot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie etc.).

Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în

Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile sunttratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine.

În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilordin mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei categoriilorgramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi prin analogiireprezentative.

Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilorconcrete? Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru anumi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi ocălătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diverseleformaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pebaza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe internet. Alt punct de acces poatederiva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi aratăprietenului, E.T., grădina din spatele casei, numind diverse componente şi folosind gesturi:



Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă

Tudoran, Radu – Toate pânzele sus

Topârceanu, George – Poezii Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie. Literatură universală

Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe

Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarteimportanţi

Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă

Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi

Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prinCosmos, George şi Big Bangul

Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni Maar, Paul - Sâmbăta, când vine Sambo

Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013

Listă de site-uri utile

www.liternet.ro

http://www.itsybitsy.ro/copii/ http://training.ise.ro/course/category.php?id=89

http://training.ise.ro/course/category.php?id=89







Programa şcolară

pentru disciplina



Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentruclasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şiştiinţe ale naturii, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu unbuget de timp de 4 ore/săptămână.

Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model deproiectare curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la

dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei destudiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuareascopului pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formareapersonalităţii elevului.

În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privindcompetenţele cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru

învăţământul primar din ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011.Din această perspectivă, elevii sunt sprijiniţi să gândească critic asupra problemelorcotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse. Matematicadevine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltând cunoştinţe,abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă.

Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fidezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentrugăsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unorargumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel



- Conţinuturi - Sugestii metodologice

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiilede cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şiredând orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică.

Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale,reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentrurealizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de

învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care definesc contexte de învăţarevariate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi de învăţare. Cadrul didactic poatesă modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele, adecvate clasei.Devine astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigureformarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase.

Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentrualfabetizarea din domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii:

-Numere şi operaţii cu numere

- Elemente intuitive de geometrie

- Unități și instrumente de măsură

- Organizarea şi reprezentarea datelor

Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metodeşi mijloace pentru realizarea demersului didactic.




1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat

2. Utilizarea numerelor în calcule

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare




1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat

1.1. Observarea unor modele / regularităţi din cotidian, pentru crearea de raţionamente proprii - identificarea în cotidian / desene / imagini / machete / filme documentare a elementelor repetitive

- identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau numere

1.2. Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive- realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu obiecte), respectând o regulă dată

- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri geometrice de diferite mărimi şi c ulori- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de numere folosind o regulă dată

- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr

necunoscut dintr-o relaţie numerică)

2. Utilizarea numerelor în calcule

2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0- 10 000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare, cunumitori mai mici sau egali cu 10- citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre / litere- ident ificarea, într -un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor / miilor

- compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, zeci şi unităţi- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de

la ...până la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)

- generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (de exemplu, cifraunităţilor este 1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra unităţilor etc.)

- aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite ordine

- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X)- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea datei)- identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare

- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare



peste ordin- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 10 000- efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără trecere peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 000,util izând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor

- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)

- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000, fără efectuarea lui

- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor

- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere etc. )- intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu

ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare

2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri folosind tabla înmulțirii,respectiv tabla împărțirii- rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii- efectuarea de înmulţiri cu 10, 100- rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două sau trei cifre şi numere formate cu o cifră

- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre

- utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule- scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori

- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice

- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul fără efectuarea acestuia (de exemplu,197x2 va fi mai

mic decât 200 x30=600 )- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor operaţii de înmulţire şi împărţire

- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire

- rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia

parantezelor rotunde

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat



- identificarea, prin pliere, a axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice- compararea unor unghiuri prin suprapunere

4. Uti lizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări 4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în realizarea unor măsurări

- măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, folosind instrumente adecvate

- înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, folosind exemple din viața cotidiană

- identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a bancnotelor

- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi standard, cu rezultatele unor măsurători

efectuate cu unităţi de măsură non-standard- alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp

4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într -un interval de timp stabilit (de exemplu, într -o săptămână)

- ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (de exemplu, activităţi într -o zi/ săptămână)

- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi

monetare- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/experimentale

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea deprobleme cu raţionamente simple- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”

- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane,

tablete de ciocolată etc.)

- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii

- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice

- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului final al unui exerciţiu

- utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre necunoscute, in diverse calcule sau pentru rezolvarea unor



Conţinuturile învăţării

DomeniiNumere şi operaţii cunumere

Numerele naturale cuprinse între 0 - 10 000

- formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire- formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, XAdunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, fără trecereși cu trecere peste ordin- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (

metoda mersului invers, metoda balanţei) Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000

- înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)- înmulţirea unui număr cu 10, 100- înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră- proprietăţile înmulţirii- înmulţirea când factorii au cel puţin două cifre şi rezultatul nu depăşeşte 10.000

Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100

- împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla

împărţirii dedusă din tabla înmulţirii)Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotundeProbleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metodareprezentării graficeFracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10- diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene- terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător

- compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor -



Organizarea şireprezentarea datelor

Organizarea şi reprezentarea datelor- tabel: rând, coloană, celulă a tabelului, date din tabel- date din tabele: sortare, extragere, ordonare

- grafice cu bare: construire, extragerea unor informaţii




Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programeişcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare - învăţare-evaluare,

în concordanţă cu specificul acestei discipline. La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între

toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contextesemnificative de învăţare pentru viaţa reală. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei,ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru

a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Anumite noţiuni introduse vor fi studiate fie pentru cazuri particulare, aşa cum este

cazul paralelipipedului (paralelipiped dreptunghic), fie intuitiv, recurgând la situaţii familiare. Tot intuitiv vor fi introduse şi fracţiile. Se consideră că activitățile cu fracții au ca scop

să ofere elevilor reprezentările mentale despre acest tip de numere, ca prim pas al unei înțelegeri cantitative a acestora. De aceea, activitățile legate de acest subiect se vor focalizape identificarea expresiilor care conduc la fracții, pe exprimarea verbală și pe explorarea

experienţelor cotidiene ale elevilor cu fracții, văzute ca părți ale întregului. De exemplu, o jumatate de măr este o parte a unui măr tăiat în două părți egale; tot o jumătate este şi oparte a unui segment tăiat în 2 părți egale; o jumătate dintr-o mulțime de obiecte este omulţime mai mică, dar care are de două ori mai puţine obiecte faţă de mulţimea considerată

întreg etc. Adunarea şi scăderea fracţiilor este abordată tot intuitiv, pornind de laexperienţele individuale. Se constată că două sferturi formază o jumătate. Pornind de laastfel de exemple, elevii vor avea reprezentări mentale pentru adunările şi scăderile cufracţii simple şi astfel vor evita mai târziu erorile tipice, creându-se prerechizitele necesare



- selecţia conţinuturilor (ce conţinuturi voi folosi?) - analiza resurselor disponibile (cu ce voi face?)

- determinarea activităţilor de învăţare (cum voi face?) - stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?).





Programa şcolară

pentru disciplina

ŞTIINŢE ALE NATURII

Clasa a III-a



Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentruclasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de

învățământ în aria curriculară Matematică și științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.

Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectarecurriculară centrat pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurareaachizițiilor din clasa pregătitoare, clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru

științe TIMSS 2011, racordarea la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii

Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți(2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul primar.Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia dintre competențele cheie(„competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și laformarea altora, precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizareanoilor tehnologii informaționale și de comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă șiantreprenoriat, sensibilizare culturală și exprimare artistică.

Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cucomponentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvoltecunoașterea pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai

îndepărtată. Astfel ei se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale. Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate

pornind de la o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică. Învățarea promovată de această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediulde viață cu mijloacele adecvate vârstei acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații



Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexteparticulare diverse.

Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile decunoaștere și atitudinale ale elevului pentru clasele a III-a și a IV-a.

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursulunui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățareconcrete, variate care valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 3

Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii: -

Științele vieții;

- Științele pământului; - Științele fizicii. Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a

orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvatelucrului cu elevii în contextul societății cunoașterii.




1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice

3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi

despre mediul înconjurător




1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii- observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de exemplu: organisme vii pentru

identificarea părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum formă, culoare,

transparență)

- utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor principale ale corpurilor reprezentate (de exemplu:

schițe de hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat, mulaje ale unor tipuri de animal e din diferitegrupe)- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea etapelor unor fenomene/ procese (de

exemplu: circuitul apei în natură)

- recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la prezentarea unor texte științifice adaptate

vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor reacții ale animalelor în diferite

situații)

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață

cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe

suprafața Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot produce energie)

- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experiențe simple

(de exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă, evidențierea mișcărilor apei pe suprafața

planetei, evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației cu temperatura, evidențierea mișcăriiaerului și a influenței vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între corpuri și a efectelor lor)

1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu:

diverse proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor animale)

- compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și

deosebirilor între ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite proprietăți, a animalelor după diferite

caracteristici)- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte



investigativ utilizând tabele, diagrame, formule simple- reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date obținute experimental (de exemplu: realizarea unui

tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de creștere al plantelor aflate în condiții diferite de iluminare)

- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu:realizarea unui afiș cu fotografii ale plantelor aflate în condiții diferite de iluminare, în etape succesive ale

investigației)

2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu: selectarea observațiilor referitoare la

culoarea frunzelor/ la înălțimea celor două plante la începutul și la sfârșitul experimentului)

- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de exemplu: compararea estimărilor

inițiale cu rezultatele care arată îngălbenirea frunzelor și încetinirea ritmului de creștere la plantele aflate în

condiții de iluminare slabă)- formularea de concluzii (de exemplu: planta are nevoie de lumină, în lipsa ei aceasta se îngălbenește, creșterea

încetinește)

2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă

- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu:

afișe, desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)

- prezentarea, în cadrul unor activități, a rezultatelor investigațiilor efectuate pe parcursul anului școlar (de

exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Vreau să fiu inventator”)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp șidespre mediul înconjurător 3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil de viață sănătos asupra propriului corp- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,

vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: reducerea numărului de ore de somn)

- recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității lor, în urma unor discuții (de exemplu: lectură,

activități artistice, sportive)

- realizar ea unui program personal de echilibrare a perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și somn în



CONŢINUTURI

Domenii Subdomenii Științele vieții Caracteristici ale lumii vii - Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi

de bază - apă, aer, hrană; creștere;reacții la schimbările mediului; înmulțire) - Reacții ale unei plante la diferiteschimbări ale mediului - Reacții ale corpului animal la schimbări

ale mediului (temperatura) sau îndiferite situații (pericol, mișcare) - Principalele grupe de animale: insecte,pești, amfibieni, reptile, păsări,mamifere – caracteristici generale,exemple de reprezentanți din mediul deviață apropiat

Omul - menținerea stării de sănătate Activitate şi odihnă

Ştiinţele pământului Pământul – mediu de viaţă Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri,utilizări - Resurse naturale - tipuri, folosireresponsabilă

- Mișcarea apei pe suprafața Pământului - Schimbări ale stării de agregare a apei.Circuitul apei - Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,vânt, fulger, tunet




Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programeișcolare în ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare -

învățare - evaluare. În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de

învățare ce trebuie să pornească de la experiența lor de viață. Acestea conduc la sporireamotivației și interesului pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiuldomeniului, în general.

Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități șicapacități subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățarealese trebuie să mute treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea îndiverse situații a achizițiilor dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de problemenoi.

Strategii didactice

Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea

științelor, formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică.

În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referințăpentru științe TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf.

Studiul mediului înconjurător trebuie să valorifice capacitatea copiilor de a realizaobservații, să le stimuleze curiozitatea prin corelarea cu activități cotidiene și problemepractice și să găsească răspunsuri la diverse întrebări prin demers investigațional. Predarea-

învățarea științelor trebuie să integreze la un nivel incipient adecvat vârstei etapele



copilul să ia act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungăpe căi intuitive la explicarea lor.

Experimentele/ experiențele propuse, ca și exemplele de activități de învățare care însoțesc competențele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în funcție departicularitățile elevilor, de resursele avute la dispoziție sau de opțiunile cadrului didactic:

Științele vieții: 1. Cum reacționează o plantă la diferite schimbări de mediu? Se plasează ghivece cu

plante asemănătoare în condiții diferite de mediu (lumină/ întuneric, apă/ uscăciune, tipuridiferite de sol), se observă și se compară aspectul acestora după un timp.

2. Contribuie plantele la circuitul apei în natură? Se acoperă o plantă cu o pungă deplastic, se observă picături de apă pe pereții pungii. Ce parte a plantei intervine în pierderea

apei? Se acoperă o frunză cu vaselină, apoi cu o pungă de plastic. Se acoperă o altăfrunză numai cu o pungă. Se compară cantitatea de apă eliminată de cele două frunze.

3. Cum pot influența direcția în care crește o plantă? Pe o porțiune a unui răsad degrâu, se acoperă vârfurile tulpinilor cu hârtie, lăsându-le pe celelalte neacoperite. Dacă suntexpuse la Soare, tulpinile neacoperite se orientează după acesta, spre deosebire de celeacoperite.

4. Cum reacționează corpul meu la efort? Se înregistrează pulsul, ritmul respirator înainte și după realizarea unui număr de genoflexiuni. Se fac comparații. Se formuleazăconcluzii referitoare la modificările observate.

Ştiinţele pământului: 5. Există diferențe între o mare și un ocean? Se aduc un vas mic cu apă (marea) și un

vas mare cu apă (oceanul). Se observă diferențele de adâncime și mărime dintre cele douăbazine. Pentru observarea mișcării apei, printr-un tub se suflă aer pentru a se simula



compară efortul depus în ambele situații. Se identificidentifică astfel o interacțiune decontact – frecarea.

12. Ce se opune căderii obiectelor? Se dă drumul de sus concomitent la o hârtiemototolită și la o hârtie întinsă. Se observă traiectoria și timpul în care ajung la sol. Seconstată astfel frecarea cu aerul, care depinde de forma obiectului.

13. Cum pot apropia un obiect fără să-l ating? Cu o bucată de lână, se freacă un balonumflat, astfel încât acesta se electrizează. Se apropie balonul de bucăți de hârtie, de un jetde apă de la robinet, de fire de păr. Se observă efectul.

14. Cum pot îndepărta un obiect fără să-l ating? Două baloane electrizate se apropieunul de celălalt și se observă că se resping. Între ele se pune o foaie de hârtie și se observă căhârtia atrage ambele baloane.

Evaluarea

Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelorcu toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea săvizeze, de asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ.Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și înanaliza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca

demersul de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecție asupra rezultatelor obținute șisă producă activități remediale, dacă este cazul.

La această disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activitățipractice, care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumenteleclasice de evaluare.

Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă,bazată pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel,





Programa şcolară

pentru disciplina

EDUCAŢIE CIVICĂ Clasa a III-a



Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curricularăpentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-

cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1

oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasele a III-a și a

IV-a. În planul dezvoltării curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată

potrivit unor noi repere față de cele care structurează curriculumul școlar aplicat în prezent

în învățământul primar la aceste clase. În acest sens, menționăm aplicarea unui nou model

de proiectare curriculară centrat pe competențe, care înlocuiește modelul de proiectare

bazat pe obiective. Proiectarea curriculară centrată pe competențe răspunde cercetărilor din

psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea

cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea

demersului didactic pornind de la competențe permite orientarea către latura pragmatică a

aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se învață, precum și prin

accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de

formare al elevului din ciclul primar.

Structura programei școlare include următoarele elemente:

- Competențe generale



Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuiepredominant la realizarea competențelor generale, proiectarea activității didactice, precum

și elemente de evaluare continuă. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul

didactic în utilizarea programei școlare pentru proiectarea demersului didactic și pentru

realizarea activităților de predare- învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.

Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cuspiritul și cu recomandările cuprinse în:

- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind

competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);

- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI-

lea;

- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.

Programa școlară a disciplinei Educație civică are ca finalitate integrarea elevilor în

comunitate, realizată prin:

- alfabetizarea moral-civică a copiilor;

- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți;

- valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-

atitudinale asociate celei cognitive;




1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă dinmediul cunoscut3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestânddisponibilitate




1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană

1.1. Explorarea calității de persoană pe care o are orice om- exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează persoane- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante pentruidentitatea proprie)- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane

1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, prezentate înpovești, fabule, desene animate familiare elevilor)- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare elevilor (lașcoală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care ilustrează trăsături ale persoanei- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale unorpersonaje

1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului- recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul (familia, grupul



- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele șianimalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea

- realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme,desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, plantelor și animalelorsă se comporte oamenii cu acestea

- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri,plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale (pornind, de exemplu, de laimagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor) 2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul diferitelor

tipuri de grupuri - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la povestiri, fabule,desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate în contexte familiare deviață

- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac parte

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând

disponibilitate

3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru

- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în rezolvarea

unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite

- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin împărțirea



CONŢINUTURI

Domenii Persoana Noțiunea de persoană

- Ce înseamnă să fim persoane?- Persoana mea- Persoana lui/ei

Trăsături morale ale persoanei

- bunătatea opusă răutății- respectul opus lipsei de respect- sinceritatea opusă nesincerității- curajul opus lașității- modestia opusă lipsei de modestie- încrederea în sine și în ceilalți opuse neîncrederii în sine și în ceilalți

Raporturile noastre

cu lucrurile și ființele

Raporturile noastre cu lucrurile-

Ce sunt lucrurile?- Nevoia de lucruri- Lucrurile care ne exprimă: îmbrăcăminte, jucării și jocuri, cărți,colecții, camera mea- Relații și atitudini față de lucruri: proprietate, grijă/neglijență

Raporturile noastre cu animalele și planteleCe sunt animalele și plantele?



Sugestii metodologice

Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului

didactic în ceea ce privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectareaunui demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învățare diferite. Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasele a III-a și a IV-a se află într-o

anumită etapă a evoluției lor cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivelde vârstă, de prezentele programe școlare, se află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiuloperațiilor concrete; în acest stadiu, copiii au o inteligență inductiv-logică și concretă, fiindu-

le necesar un corespondent concret în realitate. În acest sens, valoarea formativă a

strategiilor didactice utilizate în procesul de predare- învățare

-evaluare la disciplina Educațiecivică poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea efectelor benefice ale conduitei

ludice, jocul reprezentând o componentă esențială a activităților de învățare. Strategii didactice

Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civicăau ca dominante: exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul,participarea/implicarea și activismul civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigurecontinuitatea demersului explorare – valorizare – acțiune – responsabilitate, contribuindastfel la formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască împreună cu ceilalți.

Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale careurmează să fie dezvoltate la elevi în clasele a III-a și a IV-a. Formarea la elevi a celor treicompetențe generale presupune dobândirea de către elevi a competențelor specifice careau o complexitate progresivă, în cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul disciplineiEducație civică, este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un

cadru educațional favorabil pentru manifestarea spiritului tolerant deschis către



care permit îmbinarea activităților individuale cu cele de grup și frontale, contribuind ladezvoltarea atitudinilor activ-participative și la formarea spiritului civic, astfel:

- implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pesarcini concrete, în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei;

- utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții,dezbateri, tehnici și metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurilede rol - care pun accent pe construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pedezvoltarea creativității elevilor;

- utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului deatractivitate și a dimensiunii interactive a activității de învățare;

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 13

- valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filmedidactice, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații);

- implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școliisau al comunității locale.

Proiectele pot avea diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Astfel, la clasa a III-a,temele se pot referi la:

- clasă, de exemplu: „Jurnalul clasei”; „Regulamentul scris și ilustrat al clasei mele”; - școală, de exemplu: „Școala mea verde”; - comportamente moral-civice, de exemplu: „Mâinile mici fac fapte mari”; „Circulăm

și ne purtăm responsabil pe stradă”; - tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”; „Obiceiuri de iarnă”. Rezultatele proiectelor pot fi: un jurnal care prezintă diversele activități la care au

participat elevii în cursul anului școlar; un regulament al clasei ilustrat cu desene; un cod



- realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe temacomportamentului civic;

- organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduripentru donații;

- strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate; - vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie),

excursii tematice etc., întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentrucunoașterea comunității (în sens restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pecare îl are fiecare persoană în viața și în funcționarea normală a comunității.

Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației

părinte-copil, la sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți anecesității de a oferi exemple de implicare și comportament civic.

Proiectarea activității didactice

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lecturapersonalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de lacompetențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă laactivități de învățare. Este necesar să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:

- În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi încadrul respectivei unități de învățare);

- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi); - Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare); - Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp,

forme de organizare a clasei de elevi); Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 14



animalului/plantei simbol pentru sine/pentru colegul/pentru prietenul său și de motivare aalegerii făcute);

Cu ce voi face? – pot fi, utilizate de exemplu, resurse materiale (povestiri, seturi deimagini); resurse de timp (5 ore); forme de organizare a clasei de elevi (în perechi, pe grupe);

Cât s-a realizat? – utilizarea, de exemplu, a unei probe orale ca instrument deevaluare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cufinalitatea urmărită prin studiul disciplinei Educație civică la clasele a III-a și a IV-a, evaluareaeste utilă și pentru elevi (prin înregistrarea progreselor pe care le fac în procesul de

învățare), dar și pentru cadrele didactice (prin contribuția la îmbunătățirea activității

didactice); pe baza feed-back-ului primit de la elevi, cadrele didactice pot să facă schimbări înprocesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din perspectiva proiectării, cât și a alegeriistrategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție evaluării sub cele trei formecunoscute: evaluare inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca procese definitorii decunoaștere a individualității elevilor cuprinși în procesul educațional.

Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă,formativă. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea

unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul,autoevaluarea/autoevaluarea activității în grupuri mici, observarea sistematică a activității șicomportamentului elevilor. Observarea comportamentului elevilor este importantă î nprogramele de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și constă înurmărirea atentă și sistematică a comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul dea sesiza aspectele sale caracteristice. Pentru a-l influența în mod optim, profesorul trebuie săredescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor inedite ale individualității lui.



Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr 5003/02.12.2014


Programa şcolară

pentru disciplina

JOC ŞI MIŞCARE Clasa a III-a



Notă de prezentare

Programa școlară pentru Joc și mișcare prezintă competențele generale și specifice,

activitățile de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă

disciplină din oferta curriculară de la clasele a III-a și a IV-a, din învățământul primar.

Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Educație fizică,

sport și sănătate și are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe parcursul fiecărui an școlar.

Introducerea disciplinei Joc și mișcare în planurile de învățământ ale claselor a III-a și

a IV-a accentuează rolul pe care activitățile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în

procesul de creștere și dezvoltare a copiilor de 9 – 10/11 ani. Disciplina Joc și mișcare

subliniază potențialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei

micii școlarități, prin faptul că valorifică tendința naturală a copiilor pentru mișcare. Prin

mișcare copilul explorează, cunoaște, interacționează cu propriul corp și cu mediul

înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra mediului, copilul devine încrezător

în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea.

Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei îirevine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul

personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și

socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul

instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susține dezvoltarea inteligenței emoționale a

copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social.



favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă

largă de stări afective – bucurie, tristețe, mulțumire, entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să

cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să învețe să le controleze, astfel încât să aibă uncomportament echilibrat, la școală și în societate.


- Notă de prezentare


- Competențe specifice și exemple de activități de învățare

- Conținuturi

- Sugestii metodologice

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini formate

prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor

probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de cunoaștere

și de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în

dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea

competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care

valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor

contexte de învățare variate.

Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și




1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitateapsiho-motrică şi interesele individuale

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice




1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale

1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de întrecere

- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție

- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare

1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup și întrecere inter-grupe

- realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup

- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, subformă de întrecere

1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor activități ludice, cucaracter complex și eforturi diferite

- participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite

- parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice

2.1. Gestionarea relațiilor intra-grup și inter-grup în activitățile de joc și mișcare

- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare



CONŢINUTURI

Domenii 1. Capacitate

psiho - motrică Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu purtări de obiecte

(Exemple de jocuri: Măsurătorii – deplasări cu numărarea pașilor șitransport de diferite obiecte)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - în zig-zag

- cu ocolire de obstacole

- cu trecere peste obstacole

- cu transport și punere de obiecte

(Exemple de jocuri: Vizitiul și căluțul, Troica, Vânătorul, vrabia șialbina, Șoarecele și pisica, Poșta merge)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cudesprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă

(Exemple de jocuri: Elasticul, Ferește-ți picioarele)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare șiprindere: - aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus și pe deasupracapului

prindere cu o mână prin apucare



în echipă Adoptarea unor serii de roluri pentru oferirea de sprijinnecondiționat

(De exemplu, acțiuni în perechi, grupuri mici, cu schimbarea rolurilorla fiecare execuție)

Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți (De exemplu, întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele

jocurilor)

Responsabilitățile rolurilor de conducere (De exemplu, supravegherea respectării regulilor și a ordinii îndesfășurarea jocurilor) Reguli de interacțiune inter-grup

(De exemplu, respectarea echipei adverse, recunoașterearezultatului întrecerii în cadrul jocurilor, supravegherea respectăriiregulilor de către partenerii de întrecere)

(Exemple de jocuri: Remorcarea, Ancorăm corabia la mal, Între douăfocuri)

3. Stil de viață activ Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace șirespiratorii (Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Năvodul, Leapșa – peghemuite)



Sugestii metodologice

Programa disciplinei Joc și mișcare se adresează învățătorilor și profesorilor pentru

învățământ primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulăriila clasă a activităților specifice acestei discipline.

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, lacompetențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.

Învățătorii/profesorii pentru învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcțiede particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de dorințele elevilor.

După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele

întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competențelor) - Cum voi face? (determinarea activităților de învățare) - Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii

pentru învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutullecției de Joc și mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu saufără întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motricecopilul are posibilitatea de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări șisentimente, de a interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător.Treptat, el devine încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea.

Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activ-



- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajareaelevilor cu capacitate motrică mai scăzută;

- pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/echipei învinse, orice întrecere

trebuie repetată de minimum 3 ori; - un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit

de către elevi; - jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi,

respectându-se particularitățile elevilor; - într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-

două ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;

- jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurilede efort, respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență;

- pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipecu efective de maximum 6 - 8 elevi; se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin oformă de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe);

- fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort(încălzirea);

- după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;- o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor

însușite în lecție;- în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au

învățat de-a lungul lecțiilor.Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru

disciplina Joc și mișcare, se realizează prin:



primesc împreună rolul de „ață”. Copiii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijloculcelui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep să coasă”, alergând șerpuit printrebrațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își reiau locul în cerc,

următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării,grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” saureintroducându-o în „ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de

întrecere, câștigând „acul și ața” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.2. „Salut prietene”Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea

numește un copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umăru l

unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și,când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau înlimba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungăprimul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber estecopilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini

întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mânăobiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurulcercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Celcare a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul lalocul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălaltcopil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă

jocul.



perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușeștesă-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inverseazărolurile.

7. „Coșulețul cu două toarte”Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având

o mână pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele”astfel formate se dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea vada unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor.

Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează launa din toartele unui „coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.

Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să seatașeze la un „coșuleț”, cei doi își inversează rolurile.

8. „Ogarul și iepurele”Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care

formează o „pădure”. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care sedeplasează prin pădure. La marginea „pădurii” apare „ogarul” unui vânător (un alt copil

numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă) să-l prindă. „Iepurașul”

speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața unui„copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul„iepuraș” se ridică în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă„iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.

9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată

(aleargă) liber. Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă



pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând cercul saucoarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.

Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului,

rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi.12. „Vizitiul și doi cai”Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în

faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se încoloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă,iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână, pornind în cursă.

O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre

în același cerc.13. „Carul roman” sau „Troica”Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.

În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-

20m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se„înhamă” cu corzile și apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil,situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu

fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în cursă. Finalulcursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. „Naveta spațială”Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de

plecare/sosire. La distanță de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pesatelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va



formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând să eviteprinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.

17. „Ciobanul își apără oile”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formândo coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzândcu ambele brațe, mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc ominge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” și arerolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de „lupi”. „Lupii” prin pasesuccesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se deplasează

în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”.

Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute.„Oița” lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.

Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.18. „Apărătorul cetății”Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3

mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Unelev primește rolul de apărător al cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de

pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușitaruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. „Vânătorii și rațele”Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe

suprafața de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează„rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (săatingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă



22. „Calculatoarele”Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior.

Diferența dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă

derivă din rezultatul unei operații matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vorfolosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește ca la joculanterior.

23. „Cursa vocalelor”Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în

coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de

10-15-20m se amplasează 3-4 repere dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, caresă poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine,denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).

La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care oreprezintă pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pecare l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punctechipei sale.

24. „Crabii și creveții”Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de

centru, la distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, setrasează o linie „de scăpare”. Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneiadintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi,așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre numele din tit lul

jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei



continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul dela capătul parcursului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

27. „Ferește-ți capul”Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță

de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă îșitrimite un

reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cumingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește.Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se

ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea lalinia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipierifăcând un pas înapoi.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.28. „Mingea prin tunel”Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior,

cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.

La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea)prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prindemingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat

în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas înapoi.Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.29. „Mingea prin tunel” (variantă)Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu



Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unorlinii paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează(trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână.

Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând -șinumărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.

Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifreleexistente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se

îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să „vâneze” obiectul din interiorul acestuia și săajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe.

Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau

reușește să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punctpentru echipa sa.

34. „Buchețelele”Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile

din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a uneicifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, înbuchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii

rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mișcat încet,nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zburătoare”Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața

spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului undegăsește o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la uncapăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal,



Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte îndouă echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. Dupăatenționarea „Verificați-vă vecinii”, învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor

copiilor către diferite direcții (la colțurile terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile debaschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față, fuga marș!). După ce copiii s-au

deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.

39. „Revenim rapid”Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și

semnul învățătoarei „Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două

echipe pornesc în alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față peultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniatăcorect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poaterealiza prin spatele liniei.

40. „Șotronul”Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se

dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse

– trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă înrealizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de peși pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 900 -

1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcatprin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sauprin săgeți (linii, coturi, curbe).

Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează



elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” vacontinua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. „Banda rulantă”

Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii dinfiecare echipă adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe(căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cudouă mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridicădeasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul)următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta sedeplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.44. „Transportul bușteanului”Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele

unite între ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse înprelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev dinechipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse, situându-se peste corpurilepartenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei echipe se

întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală,determinând avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până cândbușteanul este „transportat”. Ajuns la capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal înfața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de „buștean”.

Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.45. „Transportul rănitului”Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei



recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătultraseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa care revineprima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții

pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului.48. „Unde-s doi puterea crește”Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de

plecare/sosire. La 10 – 15m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper carepoate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat unrecipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână catetelebastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria

echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei.Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat înpereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați înmijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajută-te singur”Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei

linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în

prelungirea celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal,primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteiaprin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolescreperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând ștafeta următoruluicoechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune- împingere, de la o întrecere laalta.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.



Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii deplecare/sosire situată la 10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fațafiecărei echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.

La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângăbanca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut pânăating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.53. „Derdelușul”Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu

deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția

oblică față de sol.La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul

brațelor și picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul,după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.

Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.54. „Cursa broscuțelor”Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul,

înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci degimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de bănci se plasează un reper

(fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile bănciicu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută brațele în față șitrece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până lacapătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede laechipa sa, predând ștafeta.



58. „Nu te lăsa, frate!”Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate

între două linii paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un

baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează întrepiepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc,dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuăpână când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 – 5 ori,aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.

59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se

așează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare perecheprimește un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. Lasemnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor,peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la joculanterior.

60. „Mingea călătoare”Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat

pe banca din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sauumplută) pe care, la semnal o transmite, cu două mâini pe deasupra capului următoruluicoechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și seașează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea următorului coechipier.

Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe șezut,pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluăriale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.



față de cealaltă. Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeașiparte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului săudin coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite

la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii. Câștigă echipaal cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ceelevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copiifac un pas înainte, pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.

65. „Suveica dublă”Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a

transmis mingea coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din

spate al coloanei din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale.Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.66. „Suveica încrucișată”Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale

aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pediagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă,executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității,

atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală.Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.67. „Automobilele”

În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colțse va marca o zonă unde va funcționa „spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a„conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului



Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”,situându-i în afara cercului, la distanțe egale între ei.

La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă) „vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcăsă-l „înțepe” (prindă). Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 23

„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să omănânce (prindă). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându -l.Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc.

70. „Leapșa”

Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolulde prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă)pe un copil. Elevul care a primit „leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.

71. „Leapșa pe ghemuite”Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în

faptul că elevul urmărit poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz încare prinzătorul aleargă după alt copil.

72. „Țintașii iscusiți”Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasatăla 3m paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci degimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o mingeumplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a

jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă areușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează următorului



La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasăcu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar pestegărduleț, se deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă,

după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.76. „Ocupă locul”Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din

partea stângă. La semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de

profesor. La următorul semnal, se deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul

inițial.

l d l l d l /





Programa şcolară

pentru disciplina

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE Clasa a III-a

ă d



Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o ofertă

curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar, înscriindu-se în categoriadisciplinelor abordate integrat. Situată la intersecția ariilor curriculare Arte și Tehnologii,

disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore

/săptămână la clasa a III-a și 1 oră /săptămână la clasa a IV-a.

Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou

model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de

programă contribuie la conturarea profilului de formare al absolventului de învățământprimar prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de

comunicare interumană prin imagine, apelul la trăirea artistică, exprimarea liberă și creativă.


- Notă de prezentare


- Competențe specifice și exemple de activități de învățare

- Conținuturi

- Sugestii metodologice.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini

dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a

unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

S tiil t d l i i l d l t d i t ti ității did ti



Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice, precum

și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în

esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea

interesului copilului și pe implicarea în activitate.

Disciplina Arte vizuale și abilități practice își păstrează caracterul de noutate în raport

cu disciplinele studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată.

Principalele argumente care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale și a

abilităților practice în cadrul aceleiași discipline de studiu sunt următoarele:

- La început de secol XXI suntem expuși unei avalanșe de informații și influențe, multe

din acestea venind pe cale vizuală. Explorarea de către elevi a acestor aspecte specificelimbajului vizual măresc șansele ca aceștia să facă alegeri pertinente și corecte.

- Punerea în legătură a elevului cu o mai mare varietate de domenii artistice, precum

și îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință

creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități

de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.

Din domeniul artelor vizuale programa vizează expresia artistică prin pictură,desen/grafică, modelaj/sculptură, prin arte decorative textile, monumentale, ceramice,

vestimentație sau bijuterii, prin arhitectură și/sau scenografie, prin fotografie și chiar prin

artele spectacolului. Realizarea manuală a unor produse prin combinarea armonioasă de

abilități, responsabilitate și inteligență reprezintă componenta abilități practice a programei.

Programa pentru Arte vizuale și abilități practice contribuie la educarea elevilor în




1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate





1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într -o diversitate de contexte

1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte familiare

- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de exemplu, imaginea cadocument; imaginile folosite în scop informațional de-a lungul timpului) - discuții despre patrimoniul local: construcții reprezentative și ambient urban/rural,vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de patrimoniu etc. - identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, pliante, albume de artă,

vizionarea de filme, documentare, clipuri, reclame - formularea de întrebări privind diversitatea mesajelor exprimate prin publicitatea stradală

- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură, desen/grafică,modelaj/sculptură, arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație saubijuterii, arhitectură și/sau scenografie, fotografie și prin artele spectacolului legate demesajul transmis

1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj plastic în compozițiiși în mediul înconjurător

- participarea la exerciții- joc de observare a elementelor de limbaj plastic din natură și dincompoziții plastice

- participarea la exerciții- joc de observare a culorilor și a griurilor colorate și neutre în spațiul înconjurător și în compoziții plastice

- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în forme plastice

pensule creioane cărbune de desen cărbune presat cretă pensule pene etc pe suprafețe



pensule, creioane, cărbune de desen, cărbune presat, cretă, pensule, pene etc. pe suprafețede hârtie, pânză, ceramică etc.; forme obținute prin amprentare, fuzionare, curgere dirijată,stropire, sfoară înmuiată în culoare și alte tehnici specifice culorilor de apă

- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin tehnici ale culorilor deapă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera ș.a.) - realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie,confecții textile, ceramică, sticlă etc.) - realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru decorarea cărora se

pot folosi diferite procedee: - stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța, cu pulverizatorul etc. - tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită, înmuiată în culoare saucu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori etc. - dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a unor pete deculoare fluidizată, în diferite sensuri - imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc. -

plierea hârtiei

- scurgerea culorii - suprapunerea foliei de plastic

- decolorarea cu pic

- tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare) - aplicarea culorii cu ajutorul degetelor (dactilopictura) - confecționarea de marionete/ jocuri/ produse care vor fi utilizate apoi la clasă în scop

- confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu coaserea unui șiret sau a unei



confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu, coaserea unui șiret sau a uneibenzi pentru a realiza o mantie) - realizarea de produse (podoabe pom, jucării, obiecte de vestimentație, obiecte de decor

etc.) utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze de aluminiu etc.) - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi rulate șitransformate în podoabe sau obiecte de decor

- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin intervenții tehnice variate

- explorarea în contexte diverse a materialelor reciclabile ca resursă inepuizabilă decreativitate, expresivitate și manualitate

- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a materialelor

2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociazăelemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

- realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii tematice,povești, poezii, cântece, muzică, teatru

- imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare (de exemplu,„casa pe care mi-aș dori-o”) - fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul evenimentelor desfășurate și realizareaunor albume, expoziții foto

- schițarea și crearea de decoruri pentru serbări școlare, evenimente tematice

CONŢINUTURI



CONŢINUTURI

Domenii Desen Tehnici de lucru

trasare, haşurare

Elemente de limbaj plastic

punctul, linia, forma

Pictură Tehnici de lucru

tehnici specifice de aplicare a culorilor (efectul de transparență/ opacitate) - amestecuri cromatice și acromatice

- obținere de forme spontane/ dirijate prin: fuzionare, curgere liberă, stropireforțată, scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată, monotipie

Elemente de limbaj plastic linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci, culori calde,nuanțe și tonuri), forma

Modelaj Tehnici de lucru

presare, modelare liberă

Elemente de limbaj plastic volum, plan, linie

Machete şimodele

Tehnici de lucru

- cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling, colaj - cu materiale textile: împletire, tăiere, croire, coasere, lipire etc.

Elemente de limbaj plastic




SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei

școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare - învățare-evaluare,

în concordanță cu specificul disciplinei Arte vizuale și abilități practice. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele

prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățarepentru viața reală. Astfel, disciplina Arte vizuale și abilități practice poate sprijini dezvoltareamotricității, prin exercițiile de trasare, modelare, prin coordonarea mână-ochi sau prinutilizarea instrumentelor de lucru specifice. Studiul susține achizițiile dobândite de elevi prinintermediul altor discipline de învățământ, de exemplu, la Matematică, prin abilitatea de

sesizare a formelor și a volumului diverselor obiecte. Activitățile de învățare propuse îiimplică activ pe elevi și contribuie la cultivarea simțului estetic, la dezvoltarea abilităților lorcreative.

Strategii didactice

Programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată la particularitățile devârstă și individuale ale copiilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale fiecăruiprofesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii

didactice prin care se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. Laaceastă vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivăspontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor.

Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte dorite deelevi la această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandărealizarea de secvențe didactice în care elevii își pot manifesta libertatea de alegere atât înceea ce privește tehnicile, cât și în ceea ce privește subiectele realizate. Noutatea tehnicilor,

În tabelul de mai jos sunt incluse sugestii de creații sau produse ale activității elevilor,



j g ț p ț ,exemple ce vin în sprijinul cadrului didactic, care pot fi realizate în procesul didactic.

Domenii

Desen desen liber, schiţe de obiecte unicat(podoabe, decoraţiuni)

Pictură compoziţii plastice, pictură pe material textil,ceramică

Modelaj obiecte decorative, figurine

Machete şi modele obiecte decorative, bijuterii, jucării, figurine

Foto colecţii de fotografii

Susțin demersul didactic realizat în clasă: - întâlniri cu oameni de cultură, cu artiști populari etc.; - vizită la Muzeul Satului pentru participarea la ateliere de țesut, olărit, sculptură în

lemn și piatră; - vizită la muzee de artă sau la diferite expoziții de artă; - participarea la evenimente cultural-artistice sau la diferite festivaluri; - organizarea unei expoziții/ a unui târg cu vânzare cu produsele confecționate de

elevi, în scopul valorificării produselor realizate și/ sau al exersării abilitățilorantreprenoriale; - organizarea unei tombole cu produsele realizate de elevi; - participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de

marionete, construirea de căsuțe din lemn pentru animale, realizarea de broderii pe diferitemateriale, bricolaj).

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării Se recomandă cu

Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română



Planificare calendaristică isciplina imba şi literatura română

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 5 ore/săptămână

Număr total de ore: 175 ore

NR.

CRT.

COMPETENŢE

SPECIFICE

UNITĂŢI DE

CONŢINUT

CONŢINUTURI SĂPTĂMĂNA NR.

ORE

1. 1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

1.5.

2.2.

3.5.

4.1.

4.2.

Funcţii ale

limbii

Texte suport din manual

Reactualizarea şi completarea

cunoștințelor din clasa a II-a:

- Propoziţia şi textul(reactualizare) Textul. Înțelegerea textului

scris (reactualizare)

- Textul. Așezarea textului în

pagină (reactualizare)

- Extragerea unor informaţii de

detaliu dintr-un text literarsimplu

- Semne de punctuație: punctul,semnul întrebării, semnulexclamării, virgula, douăpuncte, linia de dialog(reactualizare)

S I-II 10

- Să scriem corect „i-au” şi „iau”



- Să scriem corect l-a” şi „la”

- Să scriem corect „ne-am” şi

„neam”

- Să scriem corect „ne-a” şi

„nea”

- Să scriem corect „să-i” şi „săi”

4. 1.4.

4.2.

4.5.

Textul Texte suport din manual

Redactarea unor texte funcţionale

simple care conţin limbaj vizual şi

verbal - Afişul

- Fluturaşul

- Cartea poştală

- Invitaţia

- E-mailul

Evaluare

S VII-VIII 10

5. 1.1 1.2

1.4

1.5

3.1

3.2

3 3

Textul Scrierea imaginativă Extragerea unor informații de de

detaliu din texte informative

Textul informativ

- Știu – Vreau să știu – Am

învățat

Cuvintele cheie

S IX - XIII 25



Vacanța intersemestrială 30 ianuarie – 7 februarie 2016

7. 1.1

1.2. 1.4.

1.5

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

3.1, 3.2, 3.3,

3.4, 3.6

4.1, 4.4, 4.5

Textul Textul literar

- Cadranele. Tabelul T

- Formularea de întrebări și

răspunsuri

Redactarea de mesaje în diverse

situații de comunicare

- Descrierea unei ființe pe baza

unui plan simplu de idei

- Povestirea pe scurt a unei

întâmplări trăite. Scrierea

paragrafelor în care se folosesc

conectorii narativi: mai întâi,

apoi, în cele din urmă

- Transmiterea în scris a unor

idei

S XVIII - XXI 20

8. 1.3. 3.4.

4.4.

Variabilitateaşi

regularităţile

limbii

Intuirea claselor morfologice Substantivul

- Substantive care denumesc un

singur/mai multe obiecte

- Genul substantivelor

Adjectivul

Pronumele personal

S XXII-XXXIII 60

Planificare calendaristică – Disciplina Matematică



Aria curriculară: Matematică

Număr de ore: 4 ore/săptămână


NR.

CRT.

COMPETENŢE

SPECIFICE

UNITÂŢI DE

CONŢINUT

CONŢINUTURI SÂPTÂMĂNA NR.

ORE

1. Reactualizarea

cunoştinţelor

din clasa a II-a

Numerele naturale de la 0 la 1 000

Adunarea şi scăderea numerelor

numerelor naturale de la 0 la 1 000

fără/cu trecere peste ordin Înmulţirea şi împărţirea numerelor

naturale de la 0 la 100

Evaluare iniţială

I-II 8

2. 1.1.

1.2.

2.1. 2.2.

2.3.

Numerele

naturale

cuprinse între0-10 000

Formarea numerele naturale de la 1

000 - 10 000

Citirea şi scrierea numerelor naturalede la 1 000 - 10 000

Compararea şi ordonarea numrerelor

naturale de la 1 000 - 10 000

Rotunjirea numerelor naturale

Formarea, citirea şi scrierea

numerelor cu cifrele romane I V X

III-V 12

Scăderea numerelor de la 0 - 10 000

d l l



cu trecere peste ordinul sutelor


cu trecere peste ordinele unităţilor şizecilor

Scădearea numerelor de la 0 - 10 000

cu trecere peste ordinele zecilor şi

sutelor


cu trecere peste ordinele unităţilor,

zecilor şi sutelor

Alte scăderi Evaluare

4. 2.5.

5.1.

5.2.

5.3.

Înmulţirea

numerelor

naturale de la

0 la 10 000

Înmulţirea când unul dintre factori

este o sumă

Înmulţirea când unul dintre factori

este o diferenţă

Înmulţirea unui număr de două cifrecu un număr de o cifră

Înmulţirea unui număr de trei cifre cu

un număr de o cifră

Înmulţirea numerelor de două cifre

Înmulţirea numerelor de trei cifre cu

ă d d ă if

XI-XIV 20

5.2

5 3

acelaşi numitor

O d f iil b i



5.3 Ordonarea fracţiilor subunitare cu

acelaşi numitor

Evaluare

8. 1.2.

3.1

3.2

5.1

5.2

5.3

Elemente

intuitive de

geometrie

Localizarea unor obiecte

Punct, linie dreaptă, semidreaptă,

segement de dreaptă

Linie frântă. linie curbă

Jocuri de construcție

Unghiul

Poligoane

Pătratul Dreptunghiul

Triunghiul

Cercul

Cubul, paralelipipedul

Cilindrul, sfera, conul

Repet ceea ce am învățat!

Vreau să știu mai mult!

XXV-XXVIII 12

9. 1.2

4.1

4.2

5.1

5.2

5 3

Unități și

instrumente

de măsură

Unități de măsură pentru lungime.

Metrul. Multiplii și submultiplii

metrului

Unități de măsură pentru lungime.

Organizarea datelor în tabele

U ități d ă ă t l l

XXIX – XXXII 16

Planificare calendaristică - Disciplina Ştiinţe ale naturii



Aria curriculară: Ştiinţe

Număr de ore: 1 oră/săptămână


Unităţi de

învăţare

Competenţe

specifice

Conţinuturi Nr.

ore

Perioada

1. Ştiinţele

vieţii

1.1, 2.1, 2.2,

2.3, 2.4, 2.5,

2.6, 3.1, 3.2

Caracteristici ale lumii vii

Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de

bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții laschimbările mediului; înmulțire)

Reacții ale unei plante la diferite schimbări

ale mediului

Reacții ale corpului animal la schimbări ale

mediului (temperatura) sau în diferite

situații (pericol, mișcare)Principalele grupe de animale: insecte,

pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere –

caracteristici generale, exemple de

reprezentanți din mediul de viață apropiat

Omul - menținerea stării de sănătate

6 ore

1 ore

3 ore

7 ore

1 ore

S I-XVIII

Unităţi de

î ă

Competenţe

f

Conţinuturi Nr. Perioada



învăţare specifice ore

magnetică, electrică, de contact - frecarea)

Magneți. Utilizări ale magneților. BusolaForțe și efecte

Efectele diferitelor interacțiuni dintre

corpuri (deformare, mișcare)

Mișcare și repaus.

Caracteristici ale mișcării (distanță, durată,

rapiditate)Tipuri de transformări ale materiei

Topire, solidificare, vaporizare, condensare

Planificarea calendaristică – Disciplina Educaţie Civică



Aria curriculară: Om şi societate

Număr de ore: 1 oră/săptămână


Unitatea de învăţare Competenţe

specifice

Conţinuturi Nr. ore

1. Persoana 1.1, 1.2, 1.3, 2.3,

3.1, 3.3

Noţiunea de persoană

• Ce înseamnă să fim persoane?

• Persoana mea

• Persoana lui/ei

Trăsături morale ale persoanei

• Bunătatea şi răutatea

• Respectul şi lipsa de respect

•

Sinceritatea şi nesinceritatea

•

Curajul şi laşitatea

• Modestia şi lipsa de modestie

•

Încredearea opusă neîncrederii însine şi în ceilalţi

12

2. Raporturile

noastre cu lucrurile

1.3, 2.1, 2.2, 2.3,

3.1, 3.2, 3.3

Raporturile noastre cu lucrurile

• Ce sunt lucrurile?

Planificare semestrială pe unităţi de conţinut

Disciplina Limba şi literatura română



90

Nr.

crt.

Unitate de

conţinut

Competenţe

specifice Conţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Săpt./

Dată

Nr.

ore Obs.

1. Funcţii ale

limbii

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

1.5.

2.2.

3.5.

4.1.

4.2.


Reactualizarea şi completarea cunoștințelor din clasa a II-a:

Propoziţia şi textul (reactualizare)

• Alcătuirea unor propoziţii simple şi dezvoltate cu cuvinte de sprijin/pe baza unorimagini/cu exresii date

• Delimitarea cuvintelor în propoziţii

• Completarea unor propoziţii cu cuvinte potrivite

• Ordonarea cuvintelor într-o propoziţie

Textulul. Înțelegerea textului scris (reactualizare)

• Ordonarea propoziţiilor date pentru a obţine un text

• Formularea de întrebări şi răspunsuri care vizează informaţii desprinse dintr-un

text • Elimarea propoziţiilor intruse dintr-un text

Textul. Așezarea textului în pagină (reactualizare)

• Transcrierea unui text dat respectând normele de aşezare în pagină

•

Plasarea corectă a titlului, alineatelor

•

Aşezarea corectă a textului în versuri în pagina caietului

Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text literar simplu

• Completarea unor enunţuri cu informaţii din textele citite

• Completarea unor texte lacunare cu cuvinte potrivite

Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, două

puncte, linia de dialog (reactualizare) • Exerciţii de identificare a semnelor de punctuaţie învăţate şi a modalităţilor de

utilizare a acestora

S I-II 10

ore

• Sesizarea intonaţiei corecte sau incorecte a unor propoziţii interogative,enunţiative sau exclamative

• Formularea unor propoziţii interogative, enunţiative, exclamative

• Completarea unor propoziţii/texte cu semnele de punctuaţie care lipsesc

• Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie



91

• Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie

Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera

• Despărţirea cuvintelor în silabe

•

Pronunţarea corectă a vocalelor şi consoanelor

• Alcătuirea familiei de cuvinte

•

Exerciţii de clasificare/grupare a cuvintelor în functie de numărul desilabe/literele

• Exerciţii de alcătuire a unor cuvinte cu ajutorul silabelor date

• Exerciţii de ordonare a silabelor/literelor dintr-un cuvânt

• Exerciţii de identificare a vocalelor/consoanelor din cuvintele date

• Exerciţii de completare a unor cuvinte cu grupurile de sunete care lipsesc

• Exerciţii de alcătuire a unor propoziţii şi de precizare a numărului de cuvintedintr-o propoziţie

• Exerciţii de selectare a cuvintelor după ceea ce denumeşte fiecare

•

Exerciţii de identificare a silabelor, sunetelor/literelor dintr-un cuvăntScrierea imaginativă (reactualizare)

• Redactarea unor texte de scurtă întindere pe baza unor imagini, cu

cuvinte/expresii date, pe bază de întrebări

Scrierea funcțională. Biletul. Afişul. Felicitarea (reactualizare)

• Redactarea de bilete/felicitări/afişe

Evaluare iniţială

2. Funcţii ale

limbii

1.1.

1.2.

1.5.


Deducerea sensului unui cuvânt prin raporate la mesajul audiat în contexte de comunicare

Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător

• Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens asemănător şi formă diferită pentru

cuvintele date

S III-V 10

• Selectarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită

•

Găsirea cuvintelor cu sens asemănător şi formă diferită pentru expresii date

•

Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită

• Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită



92

• Folosirea dicţionarului pentru identificarea sensurilor unor cuvinte

Cuvinte cu sens opus

• Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens opus pentru cuvintele date

•

Selectarea perechilor de cuvinte cu sens opus

• Completarea unor texte în versuri cu cuvinte cu sens opus

• Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens opus

• Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens opus


Cuvinte cu mai multe sensuri

• Exerciţii de identificare a cuvintelor cu mai multe sensuri

• Găsirea sensurilor unor cuvinte polisemantice

• Identificarea sensurilor unor cuvinte polisemantice pornind de la imagini

• Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu mai multe sensuri


Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens

• Exerciţii de identificare a cuvintelor asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens

• Obţinerea de cuvinte noi prin înlocuirea/adăugarea de sunete/litere noi

• Stabilirea sensului unor cuvinte asemănătoare ca formă

• Completarea unor tabele cu cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens

• Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens


Evaluare

3. Funcţii alelimbii

1.5. 4.3.

4.4

- Texte suport din manual Aplicarea regulilor de scriere corectă (scrierea ortogramelor)

Să scriem corect „i-a” şi „ia”

S V-VI 10

4.5 - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte

- Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date

- Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte

- Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte

Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit



93

- Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit

- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date

- Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin

ortograme Să scriem corect „i-au” şi „iau”

- Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte







ortograme

Să scriem corect l-a” şi „la” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte







ortograme

Să scriem corect „ne-am” şi „neam”

-

Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte







ortograme



94

ortograme

Să scriem corect „ne-a” şi „nea”








ortograme

Să scriem corect „să-i” şi „săi”








ortograme

Evaluare

4. Textul 1.4.

4.2.

4.5.


Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal

Afişul- Realizarea unor afişe pentru promovarea unei serbări/concurs/proiect, etc

- Expoziţii cu afişe realizate în urma activiţăţilor

S VII-VIII 10

Fluturaşul

- Elaborarea unor fluturaşi pentru promovarea unor produse, servicii

- Expoziţii cu fluturaşii realizaţi în urma activităţilor

Cartea poştală

Realizarea unor cărţi poştale (ilustraţie şi text)



95

- Realizarea unor cărţi poştale (ilustraţie şi text)

- Completarea corectă a datelor destinatarului

- Expoziţii cu cărţile poştale realizate

- Realizarea unor colecţii individuale/colective cu cărţi poştale diverse

Invitaţia

- Relizarea de invitaţii pentru diferite evenimente

- Expoziţii cu invitaţii realizate în urma activităţilor

E-mailul

- Comunicarea între elevi sau între elevi şi profesori pe o diversitate de subiecte

prin e-mail

- Scrierea unor e-mailuri şi transmiterea lor

colegilor/prietenilor/profesorilor/membrilor familiei

Evaluare

5. Textul 1.1

1.2

1.4

1.5

3.1

3.2

3.3

3.4

3.6

4.2

Scrierea imaginativă

Extragerea unor informații de de detaliu din texte informative. Textul informativ

Știu – Vreau să știu – Am învățat: ”Delfinii”

- Utilizarea brainstorming-ului în formularea de idei

- Formularea de întrebări în legătură cu o temă dată. Formularea de întrebări şi

răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)

- Lectura activă a textului, cu creionul în mână

- Utilizarea tehnicii SVÎ - Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat

- Exerciții de căutare în text a unor informații pentru stabilirea semnificațiilor unor

numere

- Completarea unui tabel cu informații din text, respectând conectorii: la început,apoi, în final

- Formularea unor opinii personale în legătură cu un aspect al textului

S IX- XIII 25

- Realizarea de diagrame pentru stabilirea unor asemănări și deosebiri (diagramele

Wenn)

- Selectarea unui răspuns corect dintr-o varietate de răspunsuri în legătură cu scopul

unui text informativ.

Cuvintele-cheie: ”Ghiocelul”



96

- Utilizarea brainstorming-ului (metoda ciorchinelui) în formularea de idei

- Lectura activă a textului, cu creionul în mână

- Exerciții de identificare a cuvinteor-cheie dintr-un text informativ

- Formularea temei unui text informativ pornind de la cuvinte-cheie date

- Exerciții- joc pentru extragerea informațiilor de detaliu în scopul evidențierii

cuvintelor-cheie

Utilizarea organizatorilor grafici: ”Renii”

- Utilizarea brainstorming-ului în intuirea temei unui text informativ

- Folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia

cuvintelor

- Explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale; folosirea

dicționarului pentru a verifica înțelegerea unor cuvinte necunoscute

- Completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate/citite; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/

organizatori grafici informaţii din textele audiate/citite

- Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează conținutul textului și înțelgerea

acestuia

- Realizarea de organizatori grafici cu informații esențiale din text (ciorchinele)

- Lectura activă, cu creionul în mână; selectarea argumentelor/ dovezilor din text

pentru a justifica a părere

- Realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură

sau de conţinut (cauză – efect)

Citirea activă a unui text folosind simboluri: ”12 curiozități despre apă”

- Lectură activă, cu creionul în mână

- Exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării lecturii

(SINELG)

- Completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din

texte audiate/citite; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate/citite

- Redactarea unui text funcțional (afișul) cu sprijinul unor informații extrase din textul

informativ



97

- Formularea părerii personale/ Exprimarea acordului/dezacordului față de acțiunile,

atitudinilor unor personaje

- Identificarea unui răspuns emoțional pe marginea textului citit (atitudinea față de

actul lecturii)

- Exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi

diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.

- Exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea

unor coduri nonverbale pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea

mesajuluiornind de la contextul mesajului audiatnizatori grafici informaţii din textele

audiate

Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare

Textul literar

Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare: ”Povestea unei furnicuțe care nu avea încredere în

ea”

- Formularea unui răspuns emoțional - Identificarea cuvintelor-cheie

- Extragerea din textu literar a unor dovezi, argumente în scopul susținerii unorafirmații

- Utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unorelemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii, titlul, autorul, personajele, cauzaacțiunii etc.

- Folosirea jurnalului cu dublă intrare

- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”

- Realizarea unui desen care redă secvențe din textul citit

6. Textul 1.1

1.2

Scrierea despre textul literar/ Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare

Formularea unui răspuns emoțional față de textul citit: ”Ninge” de Ion Agârbiceanu

S XIV -

XVII

20

1.5

2.1

3.1

3.2

3.3

Evaluarea unui aprocrif

- Exprimarea personală pe baza elementelor din text

- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”

- Identificare momentelor narative principale din text

- Formularea ideii principale pentru un fragment



98

3.3

3.4

3.6

4.1

4.3

Evidențierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale

- Precizarea cuvintelor-cheie pentru un fragment de text

- Formularea ideii principale pentru un fragment

- Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării unei idei principale

Evidențierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale: ”Nororcul și

Mintea” de Ion Luca Caragiale

- Redactarea unui scurt text cu cuvintele-cheie (Metoda Termeni în avans)

- Exerciții de discriminare a aspectelor secundare într-un fragment de text de aspectul

esențial

- Formularea de idei principale pentru fragmente de text


atitudinilor unor personaje

Evaluarea unui aprocrif - Exerciții- joc de consolidare a noțiunilor de cuvinte-cheie și conectori narativi

- Evaluarea unor răspunsuri pentru itemi dați cu scopul identificării unor erori și

corectarea acestora

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Realizarea unei scurte descrieri

- Realizarea unor scurte texte descriptive pe baza unor întrebări de sprijin: Umerașul

amuzant, Floarea mea preferată

Vacanța intersemestrială 30 ianuarie – 7 februarie 2016

7. Textul 1.1

1.2.

Textul literar

Cadranele. Tabelul T: Ricky, devoratorul de tabletă

S XVIII -

XXI

20

1.4.

1.5

2.1

2.2

2.3

- Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează înțelegerea textului

- Utilizarea Stabmetodei Cadranele

- Identificarea mesajelor care au legătură cu un text citit

- Stabilirea ideii principale pentru un fragment citit

- Ordonarea momentelor narative din text



99

2.4

2.5

3.1, 3.2, 3.3,3.4, 3.6

4.1, 4.4, 4.5

- Precizarea cuvintelor-cheie pentru textul citit


atitudinilor unor personaje - Utilizarea metodei Tabelul T

Formularea de întrebări și răspunsuri

- Explicarea cuvintelor necunoscute cu ajutorul dicționarului

- Exerciții de încercare și eroare privind termenii potriviți unor imagini date

- Lectura activă, cu creionul în mână

- Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează înțelegerea textului

- Completarea unui text lacunar cu informații de detaliu din text

- Exerciții de transcriere

-

Utilizarea metodei Cadranele penru a identifica imagini vizuale, auditive și demișcare în textul liric

- Formularea de întrebări pentru textul literar

- Construirea de întrebări în situații de viață (Întrebările reporterului)

- Exerciții- joc de integrare a unor cuvinte-cheie în structuri prestabilite (Metoda

Cvintetul)


Descrierea unei ființe pe baza unui plan simplu de idei: Colegul meu/ Colega mea

- Identificarea unor trăsături fizice și morale

-

Alcătuirea unui plan simplu de idei

- Redactarea unei scurte descrieri pe baza planului simplu de idei

Scrierea paragrafelor în care se folosesc conectorii narativi: mai întâi, apoi, în cele din urmă

- Asocierea conectorilor narativi fragementelor adecvate: Salata de fructe

- Redactarea unui scurt text folosind conectorii narativi: Mă pregătesc pentru școală

Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite

- Formularea de întrebări care vizează descrierea unor experințe de învățare comune

elevilor (un proiect, o sebare, o excursie)



100

- Redactarea de paragrafe pe baza conectorilor narativi ”mai întâi”, ”apoi”, ”în cele din

urmă” în scopul prezentării unei activități realizate de elevi în comun

Transmiterea în scris a unor idei - Redactarea de meesaje pe baza unor imagini (paragrafe scurte de 4-5 enunțuri)

- Prezentarea în scris a unor situații de viață trăite (absența de la școală în cazul bolii,

dezamăgirea pe care o aduce un prieten)

8. Variabilita-

tea şi

regulari-

tăţile limbii

1.3.

3.4.

4.4.

Intuirea claselor morfologice

Substantivul. Substantive care denumesc un singur/mai multe obiecte. Genul substantivelor

- Exerciţii de identificare a substantivelor într-un text

- Exerciţii de recunoaştere a substantivelor după număr/ceea ce denumesc

- Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a unor substantive

- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu substantive

- Completarea unor tabele cu substantive

- Găsirea substantivelor cu sens asemănător/opus celor date

- Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor substantive

- Exerciţii de despărţire în silabe a unor substantive

- Exerciţii de schimbare a numărului unor substantive

- Alcătuirea unor propoziţii cu substantive date

- Realizarea acordului gramatical

- Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în substantive

- Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind substantive

Adjectivul

- Exerciţii de identificare a adjectiivelor într-un text

- Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a unor adjective

- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu adjective

S XX-

XXXIV

65

- Completarea unor tabele cu adjective

- Găsirea adjectiivelor cu sens asemănător/opus celor date

- Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor adjective

- Exerciţii de despărţire în silabe a unor adjective

- Alcătuirea unor propoziţii cu adjective date

R li d l i ti l î t dj ti i b t ti l d t i t



101

- Realizarea acordului gramatical între adjectiv şi substantivul determinat

- Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în adjective

-

Exerciţii de atribuire de însuşiri potrivite unor substantive date

- Redactarea unor descrieri de scurtă întindere folosind adjective

Pronumele personal

- Exerciţii de identificare a pronumelor într-un text

- Exerciţii de scriere corectă a unor pronume personale

- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu pronume personale

- Completarea unor tabele cu pronume personale

- Exerciţii de intuire a persoanei şi numărului pronumelor personale

- Exerciţii de înlocuire a unor substantive cu pronumele personale corespunzătoare

- Alcătuirea unor propoziţii cu pronume personale date

- Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind pronume personale

Cuvinte care arată numere

- Exerciţii de identificare a cuvintelor care arată numere într-un text

- Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a cuvintelor care arată numere

- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu cuvinte care arată numere

- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte care arată numere

- Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind cuvinte care arată numere

Verbul

- Exerciţii de identificare a verbelor într-un text

- Exerciţii de scriere corectă a unor verbe

- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu verbe

- Completarea unor tabele cu verbe

- Găsirea verbelor cu sens asemănător/opus celor date

- Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor verbe

- Exerciţii de despărţire în silabe a unor verbe

- Exerciţii de schimbare a numărulu/timpului/persoanei unor verbe

- Alcătuirea unor propoziţii cu verbe date

Realizarea acordului gramatical



102

- Realizarea acordului gramatical

- Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în verbe

-

Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind verbe

9. Textul 4.1

4.4

4.5


- Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ Redactarea unui text cu ajutorul

unor benzi desenate

- Utilizarea conectorilor narativi în cadrul textelor redactate

- Transmiterea în scris a unor idei /Redactarea unui text de prezentare a unei zile din

jurnalul clasei

S XXXIV 5

10. Recapitular

e Evaluare

Repetăm ce am învățat!

Aventurile lui Tom Sawyer – fragment după Mark Twain

Tribobia

Gigantul albastru

S XXXV 5


Disciplina Matematică

Nr.

crt

Unitate de

conţinut

Competenţe

specificeConţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Săpt./

Dată

Nr.

oreObs.



103

crt. conţinut specifice Dată ore

1. Reactualiza

rea

cunoştinţe

lor din

clasa a II-a

Numerele naturale de la 0 la 1 000

Numirea, citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000

-reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor

-numărare cu pas dat crescător şi descrescător

Compunerea şi descompunerea numerelor naturale în sute, zeci ş i unităţi

Precizarea succesorului şi predecesorului unui număr

Compararea numerelor naturale

Ordonarea crescătoare/descrescătoare a numerelor naturale

Rotunjirea/aproximarea numerelor naturale

Adunarea şi scăderea numerelor numerelor naturale de la 0 la 1 000 fără/cu trecere peste

ordin

Efectuarea de adunări şi scăderi cu numere naturale, fără/cu trecere peste ordin cu numere

de la 0 -

1 000

Aflarea termenului necunoscut

Compararea unor sume/diferenţe

Probleme cu adunări şi scăderi

Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale de la 0 la 100

Tabla înmulţirii

Tabla împărţirii

Aflarea numărului necunoscut Determinarea unor numere care să respecte condiţiile date (de ... ori mai mic, cu ... mai mic,

de ... ori mai mare, cu ... mai mare)

S I-II 8 ore

Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de acelaşi ordin/ordine diferite

Probleme care se rezolvă cu operaţiile învăţate

Evaluare iniţială

2. Numerele

naturale

1.1.

1.2.

Formarea numerele naturale de la 1 000 - 10 000

Formarea numerelor cu ajutorul reprezentărilor grafice (abac, tabele)

S III-V 12



104

cuprinse

între

0 - 10 000

2.1.

2.2.

2.3.

Completarea de tabele cu numere, cu respectarea claselor și ordinelor

Compunerea și descompunerea numerelor în mii, sute, zeci și unități

Exerciții de precizare a ordinului unei cifre în cadrul unul număr de forma a bcd

Număr par, impar. Cifră pară, impară, identică, distinctă, consecutivă

Determinarea unor numere naturale după criterii date

Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 1 000 - 10 000

Scrierea numerelor naturale folosind termenii: de la până la, cuprinse între, mai mari decât și

mai mici decât etc.

Scrierea numerelor cu cifre și cu litere

Exerciții de numărare cu pași dați

Scrierea numerelor după diferite criterii: pare, impare, consecutive etc.

Determinarea numerelor pe baza unor condiții: cu cifre distincte, identice, nenule, nule,pare, impare etc.

Identificare de numere în texte funcționale și scriere lor cu cifre

Compararea şi ordonarea numrerelor naturale de la 1 000 - 10 000

Utilizarea semnelor de relație <, >, = în compararea numerelor

Selectarea informațiilor numerice dintr-un grafic sau tabel și interpretarea lor: cel mai mare

număr, cel mai mic, ordonarea crescătoare a numerelor

Exerciții de ordonare crescătoare și descrescătoare a unor numere

Numărare cu pași dați (din 100 în 100, din 500 în 500)

Identificarea regulii de formare a unor șiruri și completarea șirurilor

Rotunjirea numerelor naturaleExerciții de rotunjire a numerelor la zeci, sute, mii

Identificarea într-un șir de numere a numerelor situate mai aproape de mii întregi

Exerciții- joc de rotunjire a numerelor naturale: ”Recensământul populației”, ”Aruncă la

țintă!”, ”Cartonașele Anei”

Formarea, citirea şi scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X

Numerele naturale de la 1 la 10

Semnificația cifrelor romane I, V

Reguli de formare a numerelor de la 1 la 10



105


Situații cotidiene în care este utilizată scrierea numerelor cu cifre romane: numerotarea

secolelor în istorie, numerotarea sălilor de clasă într-o școală, numerotarea anilor de studiuetc.

Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise cu cifre romane

Scrierea cu cifre romane a unor numere scrise arabe

Ordonarea numerelor de la 1 la 10 scrise cu cifre romane

Numerele de la 10 la 39

Semnificația cifrei romane X


Scrierea cu cifrelor romane a numerelor de la 10 la 20

Reguli de stabilire a secolului în istorie - exemple

Scrierea cu cifre romane a unor secole în care au avut loc evenimente istorice semnificative

Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise cu cifre arabe


Compunerea și descpompunerea numerelor de la 0 la 10 000

Completarea de șiruri numerice cu numerele lipsă

Exerciții de comparare și ordonare a numerelor

Alegerea unei variante corecte de scriere a unui număr cu litere

Exerciții de rotunjire a numerelor naturale

Determinarea numerelor după criterii date

Vreau să știu mai mult! Descompunerea numerelor în sumă de produse

Stabilierea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice

Determinarea unor numere într-un șir, respectând condițiile date

Exerciții de completare a cifrelor în perchi de numere comparate

Completarea unor șiruri numerice lacunare

Completarea cifrei lipsa în exerciții de rotunjire a numerelor la mii întregi

3. Adunarea

i ăd

2.4.

5 1

Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin

Ef d d ă i i ăd i fă ă di î l 0 10 000

S VI-X 20



106

şi scăderea

numerelor

naturale

de la

0 - 10-000

fără/cu

trecere

peste ordin

5.1.

5.2.

5.3.

Efectuarea de adunări şi scăderi fără trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000

utilizând algoritmi de calcul

Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui

Folosirea unor tehnici de calcul rapid

Efectuarea probei operaţiei de adunare


-rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei

-stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut

Compararea unor sume/diferenţe folosind semnele <, >, =

Rezolvări de probleme

- înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme

-dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscuteiExerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise

Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul unităţilor

Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând

algoritmi de calcul






-stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme


-dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei

Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise

Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul zecilor


algoritmi de calcul



107

algoritmi de calcul


Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei ee adunare








Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul sutelor


algoritmi de calcul








- înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei


Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice

Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor


algoritmi de calcul





108



Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei






Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor


algoritmi de calcul









Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor

Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizândalgoritmi de calcul










109

p


-dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscuteiExerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise

Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul unităţilor

Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de

scădere

Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând

algoritmi de calcul



Efectuarea probei operaţiei de scădere




Completarea datelor în tabele


-analiza părţilor componente ale unei probleme

-identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile

aritmetice studiate

- întocmirea planului de rezolvare

-scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele

-realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date

-rezolvarea problemelor prin mai multe metode

Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul zecilor


scădere


algoritmi de calcul



110


Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere








aritmetice studiate


-scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice

-identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele



Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul sutelor


scădere


algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui










111


-identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiilearitmetice studiate






Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor


scădere


algoritmi de calcul








Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme


aritmetice studiate








112

Scădearea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor

Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei descădere


algoritmi de calcul











aritmetice studiate





-rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor


scădere


algoritmi de calcul






113


-rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut





aritmetice studiate






Alte scăderi

Evaluare

4. Înmulţirea

numerelor

naturale

de la

0 la

10 000

2.5.

5.1.

5.2.

5.3.

Înmulţirea când unul dintre factori este o sumă

Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de înmulţire şi

adunare

Urmărirea respectării ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde

Rezolvări de probleme cu date numerice identificând mai multe soluţii de rezolvare

Transformarea problemelor în exerciţii Înmulţirea când unul dintre factori este o diferenţă

S XI-XIV 20

Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de înmulţire şi

scădere

Urmărirea respectării ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde

Rezolvări de probleme cu date numerice identificând mai multe soluţii de rezolvare

Transformarea problemelor în exerciţii

Înmulţirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifră

R i iil iil f i i d



114

Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupune efectuarea operaţiei de

înmulţire Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul

Efectuarea probei operaţiei de înmulţire

Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără efectuarea ei



Scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori

Aflarea numărului necunoscut

Folosirea proprietăţilor operaţiei de înmulţire pentru efectuarea unor calcule rapide

Rezolvare de exerciţii cu operaţiile cunoscute respectând ordinea efectuării operaţiilor si

semnificaţia parantezelor rotunde

Rezolvări de probleme ce presupun operaţii de înmulţire

Compuneri de probleme după scheme şi desene

Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de o cifră


înmulţire

Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul












Înm lţirea n merelor de do ă cifre



115

Înmulţirea numerelor de două cifre

Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de înmulţire













Înmulţirea numerelor de trei cifre cu un număr de două cifre


înmulţire















116


Înmulţirea numerelor naturale cu 10, 100 Efectuarea unor exerciţii de înmulţire a unui număr cu 10, 100

Descompunerea unui număr format din sute, zeci şi unităţi într -o sumă de produse în care

unul din factori este 10 sau 100

Rezolvări/compuneri de probleme pornind de la numere date

Evaluare

5. Împărţirea

numerelor

naturale în

concentrul

0 - 100

2.5.

5.1.

5.2.

5.3.

Împărţirea unui număr de două cifre la un număr de o cifră când restul este 0 (zero)


împărţire

Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de calcul

Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi operaţie sau prin operaţie inversă

Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului, treimii..., zecimii a unui număr

Completarea datelor în tabel

Aflarea deîmpărţitului/împărţitorului

Rezolvarea ce probleme cu date numerice care solicită operaţia de împărţire

Compuneri de probleme cu date numerice/după scheme, desene

Ordinea efectuării operaţiilor

Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu /fără

paranteze Exerciţii de completare a semnelor operaţiilor matematicde

Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul însuşite

S XV-XIX 20

ore

Exerciţii de completare cu paranteze rotunde pentru a obţine un rezultat dat

Împărţirea unei sume/diferenţe la un număr de o cifră

Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de împărţire şi

adunare/scădere

Urmărirea respectării efectuării ordinii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde

Evaluare



117

6. Probleme

care se

rezolvă

prin

metoda

figurativă

(grafică)

2.4.

5.1.

5.2.

5.3.

Probleme în care se cunoaşte suma şi diferenţa numerelor

Utilizarea unor simboluri, desene pentru numere în rezolvarea unor probleme

Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării

prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări

Transformarea problemelor de adunare in probleme de scădere, a problemelor de înmulţire

în probleme de împărţire şi invers

Formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii

matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele

Formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată

Probleme în care se cunoaşte suma şi câtul numerelor (raportul)


Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării

prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări






Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi câtul numerelor (raportul)


Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebăriiprin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări

S XX-XXI 8






Evaluare



118

7. Fracţii 2.1. 2.2.

2.3.

Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10 Exerciţii de divizare a unui întreg într-un număr de părţi egale

Diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime (citire, scriere)

Reprezentarea intuitivă a unor fracţii utilizând desene, haşuri

Scrierea fracţiilor echiunitare şi subunitare

Scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de obiecte, de la un

desen/reprezentare grafică sau un text

Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor date

Determinarea unor fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii

Completarea numărătorului/numitorului unei fracţii cu respectarea unor condiţii date


Compararea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor

Compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte familiare sau a unor

reprezentări grafice

Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor

Determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari decât o fracţie dată

Ordonarea fracţiilor subunitare, folosind exemple practice din viaţa cotidiană sau

reprezentări grafice

Intuirea echivalenţei unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi

numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare

Evaluare

S XXII-XXIV

12

8. 1.2.

3.1

3.2

5.1

5.2

5.3

Elemente

intuitive de

geometrie

Localizarea unor obiecte

Observarea planului clasei și legenda cu semne și simboluri convenționale. Stabilirea valorii

de adevăr a unor enunțuri legate de planul clasei

Realizarea planului unei camere de copil după indicații precise și legendă prestabilită

Poziționarea unor elemente în rândurile și coloanele unui tabel

Stabilirea coordonatelor pieselor de șah poziționate pe o tablă de șah

Punct, linie dreaptă, semidreaptă, segement de dreaptă

XXV-

XXVIII

12



119

, p , p , g p

Asocierea noțiunilor corecte cu elementele geometric date (punct, dreaptă etc.)

Identificarea semidreptelor într-un desen complex

Exerciții de construcție a unor segmente de dreaptă. Utilizarea instrumentelor de geometrice

în exerciții de construcție

Identificarea instrumentelor necesare efectuării măsurărilor

Pozițiile unei drepte/semidrepte. Exerciții de construcție

Linie frântă. linie curbă

Jocuri de identificare a liniei frânte și curbe

Asocierea unor desene cu liniaa frântă/curbă

Completarea tabelară cu informații observate î ntr-un desen (numărul de segmente, poziția

segmentelor) Argumentarea unei păreri personale folosind limbajul matematic adecvat și noțiunile

specifice

Jocuri de construcție

Exerciții de construcție a linie frânte deschise și închise

Poziția unui segment de dreaptă: orizontală, verticală, oblică

Construirea de desene imaginative din linii curbe

Construirea unei linii frânte deschise din segmente de dreaptă cu lungimi date

Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice privitoare la elementele de

geometrice studiate (segmente de dreaptă, lungimea unui segment)

Formularea unui eununț adevărat/fals pe baza unui desen cu elemente de geometrie

Unghiul

Recunoașterea unghiului. Definiția unghiului. Componentele unghiului (vârfuri, laturi).

Notarea unghiului

Comparerea unghiurilor

Construirea de unghiuri pornind de la elemente date

Poligoane

Recunoașterea, definirea poligonului

Exerciții de construire a unor poligoane cu 3,4,5 laturi



120

Componentele poligonului ((vârfuri, laturi)

Perimetrul poligonului

Pătratul

Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a pătratului

Construirea de pătrate pornind de la elemente geometrice date

Intuirea axelor de simetrie a pătratului

Definiția pătratului. Stabilirea valorii de adevăr a enunțurilor cu conținut matematic

Jocuri de trasare a axelor de simetrie în desene. Exerciții practice de pliere pentru

descoperirea axelor de simetrie

Calculul perimetrului pătratului

Rezolvarea de probleme care implică perimetrul pătratului, calculului lungimii unei laturi apătratului

Jocuri de construcție cu bețișoare

Dreptunghiul

Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a dreptunghiului

Construirea de dreptunghiuri pornind de la elemente geometrice date

Identificarea dreptunghiurilor dintr-o mulțime de poligoane (prin colorare)

Definiția dreptunghiului, elemente componente (lățime, lugime)

Stabilirea de asemănări și deosebiri între pătrat și dreptunghi

Intuirea axelor de simetrie a dreptunghiului. Exerciții practice de pliere pentru descoperirea

axelor de simetrie

Jocuri de trasare a axelor de simetrie în desene

Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează dreptughiului

Calculul perimetrului dreptughiului (formule de calcul)

Rezolvarea de probleme care implică perimetrul dreptunghiului, calculului lungimii unei

laturi

Triunghiul

Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a triunghiului

Construirea de triunghiuri pornind de la elemente geometrice date



121

Definiția triunghiului

Intuirea axelor de simetrie a dreptunghiului

Calculul perimetrului triunghiului

Rezolvarea de probleme care implică perimetrul triunghiului

Formularea de enunțuri adevărate sau false despre un triunghi observat

Joc de intuire a ariiilor ”Tabla de joc a Sandei” (dreptunghi, pătrat, triunghi)

Cercul

Observarea unor elemente comune și distincte a liniilor curbe și frânte

Comparea unui cerc cu o linie curbă deschisă pentru evidențierea unei asemănări și a unei

deosebiri între ele

Stabilirea de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează figurile geometrice studiate

Desenarea unor figuri geometrice într-un tabel respectând coodonatele date

Cubul, paralelipipedul

Exerciții de asociere a obiectelor cu corpuri geometrice

Observarea cubului și cuboidului și identificarea componentelor (fețe, vârfuri, muchii)

Joc de construcție (obținerea unui cuboid din cuburi)

Cilindrul, sfera, conul

Asocierea obiectelor cu corpuri geometrice

Intuirea figurii geometrice pe care se spjină conul și cilindrul

Stabilirea de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează coprurile geometrice studiate

Completarea unor desene cu dreptughiurile lipsă

Recunoașterea figurilor și corpurilor geometrice învățate


Exerciții de numărare a figurilor geometrice și de completare a datelor obținute în tabel

Joc de construcție: interiorul și exteriorul unei figuri geometrice

Identificarea elementelor componente pentru cub, cuboid, con, cilindru, sferă

Rezolvarea de probleme care implică perimetrul unor figuri geometrice (pătrat, dreptunghi)

Scrierea denumirilor potrivite pentru corpurile geometrice date




122

Interiorul și exteriorul unei figuri geometrice

Rezolvarea de probleme

Utilizarea metodei grafice în reprezentarea lățimii și lungimii dreptunghiului

9. 1.2

4.1

4.2

5.1

5.2

5.3

Unități și

instrumente

de măsură

Unități de măsură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului

Identificarea instrumentelor de măsură pentru lungime

Completarea enunțurilor lacunare despre multiplii și submultiplii metrului

Efectuarea de estimări și măsurări reale

Exprimarea în cm a lungimilor reprezentate pe rigle

Efectuarea de calcule cu unitățile de măsură pentru lungime

Alegerea unității de măsură pentru o situație dată (înălțimea unui bloc, lungimea unei agrafe

de birou, înălțimea unui copil, diagonala unei plasme, grosimea unei cărți)

Rezolvarea de probleme cu unitățile de măsură pentru lugime

Unități de măsură pentru lungime. Organizarea datelor în tabele

Rezolvarea de probleme de interpretare/reprezentare a datelor din tabele și grafice cu bare,

situații în care intervin probleme practice

Extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date

Unități de măsură pentru volumul lichidelor. Litrul. Multiplii și submultiplii litrului

Alegerea unității de măsură și a intrumentelor de măsură pentru măsurarea capacității unor

vase

Exercițiu de intuire a multiplilor și submutiplilor litrului și transfomări cu aceștia

Măsurarea unor capacităţi/volume folosind instrumente adecvate

XXIX –

XXXII

16

Rezolvarea de probleme practice în care intervin unități de măsură standard (Rețeta pentru

suc)

Efectuarea de calcule cu unități de măsură pentru volumul lichidelor

Interpretarea/extragerea datelor din tabel

Rezolvarea de probleme practice care implică operarea cu unități de măsură pentru volumul

lichidelor

Unități de măsură pentru masă. Kilogramul. Multiplii și sumultiplii kilogramului



123

Estimarea masei diferitelor corpuri și alegerea unității de măsură adecvate

Utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în realizarea unor

cântăriri

Exerciții intuitive de transformări cu unități de măsură

Estimarea unor cantități necesare în realizarea unei rețete culinare (cantități exprimate în

kilograme sau grame)

Compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu diferite unităţi standard (5000 g = 5

kg)

Efectuarea de calcule cu multiplii și submutiplii kilogramului

Rezolvarea de probleme practice care implică operații cu unități standard

Unități de măsură pentru timp. Ora (citirea ceasului) Exerciții de reprezentare a orei pe cadranul unui ceas mecanic

Citirea ceasului. Expimarea duratelor unor activități (mersul trenului între două localități)

Efectuarea de operații cu unități de măsură pentru timp (ora, minutul)

Interpretarea/reprezentarea datelor din grafice cu bare, situații în care intervin probleme

practice

Î nregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp stabilit (activitățile unei zile de

vacanță și duratele aferente)

Rezolvarea de probleme cu unități de măsură pentru timp

Unități de măsură pentru timp. Ziua, săptămâna, anul

Efectuarea unor transformări/calcule folosind unităţi de măsură pentru timp

Denumirile lunilor anului

Ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (numele unor copii în

ordinea descrescătoare a vârstei lor)

Alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp

Identificarea datelor dintr-un grafic cu bare/ tabel. Extragerea şi sortarea de numere din

grafic/ tabel, pe baza unor criterii date

Rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard

Unități de măsură monetare. Leul și banul

d f d l b l



124

Identificare și compararea monedelor și bancnotelor

Efectuarea de calcule în care intervin unități monetare (leul și banul)

Efectuarea de schimburi valorice cu monede și bancnote

Indetificarea datelor dintr-un tabel. Extragerea şi sortarea de numere din grafic, pe baza

unor criterii date și operarea cu aceste date pentru rezolvarea unor cerințe

Unități de măsură monetare. Euro și eurocentul

Moneda de 1 euro

Mondele de 1, 2, 5, 10, 20, 50 eurocenți

Bancnotele de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 euro

Efectuarea de calcule în care intervin unități monetare

Identificare și compararea monedelor și bancnotelor Efectuarea de schimburi valorice cu monede și bancnote

Rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard

Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/experimentale

Identificarea datelor dintr-un grafic cu bare. Extragerea şi sortarea de numere din grafic, pe

baza unor criterii date


Exerciții de precizare a orei pe cadranul unui ceas dimineața și seara

Rezolvarea de probleme cu unități de măsură (volum, timp, valoare, masă)


Interpretarea datelor dintr-un tabel (caleendarul lunii decembrie, anul 2016)

Extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date

Reprezentarea datelor într-un tabel

10 Recapitular

e finală

Evaluare

XXXIII -

XXXV

12



125


Ştiinţe ale naturii Nr.

crt.

Unitate de

conţinut

Competenţe

specifice Conţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Săpt./

Dată Nr. ore

Obs

.

1. DESCOPERIM

MINUNILE VIEŢII

1.1, 2.1, 2.2,

2 3 2 4 3 1

Caracteristici ale vieţuitoarelor

De ce au nevoie vieţuitoarele?

S I - VI 6 ore



126

MINUNILE VIEŢII

Caracteristici ale

lumii vii

2.3, 2.4, 3.1 De ce au nevoie vieţuitoarele?

- exerciţii de identificare a nevoilor de bază: apă, aer, hrană

- experimente pentru demonstrarea nevoilor de bază ale vieţuitoarelor

- problematizarea, în vederea formulării unor situaţii-problemă la careelevul trebuie să găsească răspunsuri adevărate, structurate logic

Ciclul vieţii

- identificarea diferitelor stadii de creştere ale vieţuitoarelor - conştientizarea evoluţiei familiale

- completarea unor jocuri didactice cu informaţii ştiinţifice

Înmulţirea vieţuitoarelor

- îmbogăţirea vocabularului ştiinţific

- joc didactic

- munca în perechi Cum reacţionează vieţuitoarele la diversele schimbări ale mediului?

- notarea schimbărilor survenite în urma unui experiment ştiinţific

- exerciţii de stabilire a valorii de adevăr

- exerciţii de completare a informaţiilor lipsă

Recapitulare

Evaluare

Reacţii ale unei plante la diferite schimbări ale mediului

Adaptarea la variaţiile de temperatură

Adaptarea la lumină Reacţii de apărare

1.1, 2.1, 2.2,

2.3, 2.4, 2.5,

- activitate practică în perechi - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr

- experimentul - problematizarea unor situaţii în vederea punerii elevului în situţia de a

găsi răspunsuri logice

- jocul didactic

Reacţii ale animalelor la schimbările de mediu

Adaptarea la variaţiile de temperatură.

S VII 1 ore



127

1.1, 2.1, 2.2,

2.3, 2.4, 2.5,

1.1, 1.2, 2.2,

2.3, 2.4,

2.51.2, 2.2,

3.1, 3.2

Adaptarea la lumină Reacţii de apărare

- realizarea de proiecte interdisciplinare, în perechi sa în echipă

- exerciţii de stabilire a asemănăriloe şi a deosebirilor dintre douăvieţuitoare

- jocul didactic

- exerciţii de completare a informaţiilor lipsă

Recapitulare

Evaluare

Principalele grupe de animale

Ce sunt insectele?

Ce sunt peştii?

Ce sunt amfibienii?

Ce sunt reptilele?

Ce sunt păsările?

Ce sunt mamiferele?

- identificarea principalelor caracteristici ale fiecărei grupe de animale

- munca cu atlasul zoologic sau diferite enciclopedii - jocul didactic – aritmogriful - exerciţii de analiză şi sinteză – identificarea legăturii dintre întreg şi o

parte a acestuia

- exerciţii de identificarea a asemănărilor şi deosebirilor

- completarea datelor în tabel

S VIII- X

S XI- XVII

S XVIII

3 ore

7 ore

1 oră

Recapitulare

Omul – menţinerea stării de sănătate

Cum ne păstrăm sănătatea?

- exerciţii de identificare a unui stil de viaţă sănătos

- exerciţii de analiză şi sinteză privind menţinerea stării de sănătate

2. DEZLEGĂM

TAINELE

PĂMÂNTULUI

1.1, 1.2

2.1, 2.2, 2.4,

2.5

Pământul - mediu de viață

Apa, aerul, solul

- identificare diferitelor surse de apă - tipuri, utilizări

S XIX -XXV 7 ore



128

PĂMÂNTULUI

Ştiinţele

pământului

2.5

3.1, 3.2

identificare diferitelor surse de apă tipuri, utilizări

- exerciţii de identificare a diferitelor situaţii sugerate în desen

- problematizarea

Resurse naturale - tipuri,folosire responsabilă

- exerciţii de identificare a răspunsurilor dezirabile


- experimental - exerciţii interdisciplinare

Mișcarea apei pe suprafațaPământului

- exerciţii de identificare


-

experimentaldidactic

- problematizarea

Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei

- exerciţii de completare cu elemente potrivite în vederea stabilirii unorsituaţii posibile

- problematizarea

Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

- exerciţii interdisciplinare

- exerciţii de completare a datelor în table

- identificare caracteristicilor fiecărui fenomenInfluența omului asupra mediului de viață

Poluarea apei, a solului, a aerului- exerciţii de analiză şi comparaţie a diferitelor situaţii privind poluarea

- experiment - comunicare asertivă

Recapitulare

Evaluare

3. EXPLORĂM

LUMEA

ÎNCONJURĂTOA

RE

1.1, 1.2

2.1, 2.2, 2.3,

2.4, 2.5

3.1, 3.2

Proprietăți ale corpurilor

• Formă şi culoare

- exerciţii de identificare a proprietăţilor corpurilor după formă şi culoare

- exerciţii de analiză a unor situaţii problemă

S XXVI-

XXXIV

9 ore



129

Ştiinţele fizicii

,

- identificare şirurilor logice

• Lungime şi întindere

- exerciţii de transformare a unităţilor de măsură

- exerciţii practice

- exerciţii interdisciplianare

- înscrierea datelor în table

• Volumul - problematizarea

- învăţarea prin descoperire

- experimental - jocul didactic: rebus

•

Masa corpurilor - exerciţii de formare a unor reprezentări corecte privind masa

corpurilor - transformări - înscrierea datelor în tabel - experimentul

Stări de agregare (solid, lichid, gaz). Topire, solidificare, vaporizare, condensare

- exerciţii de identificare a diferitelor stări de agregare- problematizarea

- exerciţii de stabilirea a valorii de adevăr


Proprietățile unor metale. Utilizări

- exerciţii de identificare a diferitelor metale şi utilizarea lor

- exerciţii practice

- exerciţii de formare a unor reprezentări corecte

Forțe și efecte

Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact -

frecarea)

- activitate practică


- problematizarea



130

- experimentul Magneți. Utilizări ale magneților. Busola. Electrizarea corpurilor

- problematizarea



- experimentul Mișcare și repaus

- analiza sistematică a unui fenomen fizic

- exerciţii de identificare şi completare a informţiilor lipsă

- experimental - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr

- jocul didactic

Recapitulare

Evaluare

Recapitulare finală


Educaţie Civică Nr. crt. Unitate de Conţinut Competenţe

specifice

Activităţi de învăţare Nr. de

ore

Unitatea I - Persoana



131

A. Noţiunea de persoană

1 Activitate introductivă 2.3, 3.2 • prezentarea manualului şi a caietelor care se vor folosi

• dezbatere cu întreaga clasă referitor la obiectul educaţiei civice

• jocuri de autocunoaştere şi de cunoaştere a colegilor

1 oră

2 Ce înseamnă să fim persoane? 1.1 • identificarea imanginilor care înfăţişează persoane

• concurs: întocmire a unei liste de cuvinte ce denumesc persoane

• exersarea vocabularului prin exerciţii diverse

1 oră

3 Persoana mea 1.1, 1.2 • prezentarea propriei persoane

• identificarea termenilor care stabilesc identitatea propriei persoane

•

întocmirea unei fişe cu datele de identitate

1 oră

4 Persoana lui/ei 1.1, 1.2 •

jocuri de rol • realizarea portretului colegului de bancă

• stabilirea de asemănări şi deosebiri între persoane

1 oră

5 Recapitulare. Evaluare 1.1, 1.2, 2.3, 3.3 • exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare

• exerciţii de alegere a variantei potrivite

• completarea unor rebusuri

• analizarea unor situaţii concrete

1 oră

B. Trăsăturile morale ale persoanei

6 Bunătatea şi răutatea 1.2, 1.3 • realizarea unor scurte povestiri sau dialoguri care să vizezetrăsăturile morale ale persoanei

•

rezolvarea sau construirea unor rebusuri având drept conţinuttrăsăturile morale ale persoanei

1 oră

Nr. crt. Unitate de Conţinut Competenţe

specifice


ore

7 Respectul şi lipsa de respect 1.2, 1.3, 3.1 • completarea unor propoziţii cu termeni potriviţi

• ilustrarea prin desene a comportamantelor dezirabile sauindezirabile

• argumentarea unor fapte care conduc la obţinerea sau pierderearespectului

• folosirea în contexte diferite a „cuvintelor magice”

1 oră



132

8 Sinceritatea şi nesinceritatea 1.2, 1.3 •

prezentarea unor texte litarare care surprind trăsături morale alepersoanei

• jocuri de rol

• întocmirea unei fişe cu personaje litarare care sunt un simbol al

sinceritaţii sau al minciunii

1 oră

9 Curajul şi laşitatea 1.2, 1.3 • identificarea unor proverbe şi zicători care fac referire la trăsăturilemorale

• dramatizare de texte

• dezbateri, în scopul soluţionării unor dileme

1 oră

10 Modestia şi lipsa de modestie 1.2, 1.3 • analizarea unor situaţii concrete

• rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare

•

studiu de caz

1 oră

11 Încrederea opusă neîncrederii în sine şi în

ceilalţi

1.2, 1.3, 3.1 • exerciţii de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contextefamiliare

• simularea unor situaţii concrete din viaţa de zi cu zi

1 oră

12 Recapitulare. Evaluare 1.2, 3.3 • completarea unor enunţuri lacunare

• exerciţii de identificare a trăsăturilor morale

• alcătuirea unor scheme

1 oră

Unitatea 2 – Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele

A. Raporturile noastre cu lucrurile

13 Ce sunt lucrurile? 2.1, 3.1 • explicarea cuvântului lucru în contexte diferite

•

discutarea procesului de transformare suferit de fiecare lucru

• exerciţii de identificare a unor lucruri din imagini şi din mediul

1 oră


specifice


ore

apropiat

14 Nevoia de lucruri 2.1, 2.2, 3.1 • jocul Mimă: mimarea unor acţiuni specifice meseriei preferate

• propunerea unor soluţii de valorificare a lucrurilor nefolositoare

• să identifice diferite tipuri de îmbrăcăminte şi când trebuie acesteapurtate

1 oră

•



133

15 Lucrurile care ne exprimă 2.1, 2.2 •

identificarea lucrurilor care dovedesc preocupările, interesele,pasiunile lor

• prezentarea unor colecţii de obiecte

• exerciţii de identificare a unor obiecte personale

1 oră

16 Relaţii şi atitudini faţă de lucruri 2.1, 2.2, 3.2 • comentarea unor atitudini faţă de lucruri identificarea cauzelordevenirii lucrurilor inutile

• enumerarea lucrurilor personale, apoi a celor care aparţin tuturor

• dezbatere asupra apărării dreptului la proprietate

1 oră

17 Recapitulare. Evaluare 2.1, 2.2, 3.3 • studii de caz pe baza atitudinii faţă de lucruri

• rezolvarea de rebusuri

• realizarea unei colecţii de lucruri reciclabile şi realizarea unei

expoziţii

1 oră

B. Raporturile noastre cu animalele şi plantele

18 Ce sunt animalele şi plantele? 2.1, 3.1 • realizarea unor desene despre planta/ animalul favorit

• lecturarea unor curiozităţi despre plante şi animale

• concurs de ghicitori

1 oră

19 Nevoia de plante şi animale 2.1, 3.1 • discutarea modului în care plantele şi animalele influenţează viaţaomului

• intonarea unor cântece, poezii

1 oră

20 Atitudini faţă de plante şi animale 2.1, 2.2 • identificarea atitudinii oamenilor vizavi de plante şi animale,pornind de la imagini şi de la texte literare

•

realizarea unui panou cu plante şi animale protejate de lege • prezentarea, cu ajutorul unor texte de mică întindere, a părerilor

2 ore


specifice


ore

referitoare la modul cum le-ar plăcea plantelor şi animalelor caoamenii să se somporte cu ele

21 Recapitulare. Evaluare 2.1, 2.2, 3.3 • completarea unor enunţuri referitoare la plante şi animale

•

punerea elevilor în situaţia de a-şi exprima gânduri, sentimentelegate de plante şi animale

1 oră

C. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

d f • b l d l ă



134

22 Grupuri din care facem parte 2.3, 3.2 •

observarea unor imagini relevante şi discutarea comportamentelorpersonajelor

• identificarea grupurilor din care fac parte

• comentarea unor articole din „Convenţia cu privire la drepturilecopilului"

1 oră

23 Familia 1.2, 1.3, 2.3, 3.2 • numirea activităţilor desfăşurate de fiecare membru al familiei

• identificarea relaţiilor de rudenie – arborele familiei

• prezentarea unor drepturi şi îndatoriri ale copilului în cadrul familiei

2 ore

24 Grupul de prieteni 1.2, 1.3, 2.3, 3.2 • comentarea unor proverbe

• dezbaterea unor aspecte legate de grupul de prieteni: interese,simpatii, antipatii, nevoia de parteneri de joacă

•

discutarea criteriilor după care îşi aleg prietenii

2 ore

25 Grupul de joacă 1.2, 1.3, 2.3, 3.2 • alegerea unor atitudini corespunzătoare în anumite situaţii într-un

grup de joacă şi argumentarea alegerii făcute

• enumerearea regulilor unor jocuri şi comentarea urmăriinerespectării acestora

1 oră

25 Grupul de învăţare 1.2, 1.3, 2.3, 3.1,

3.2

• identificarea relaţiilor care se stabilesc între colegii de clasă

• prezentarea situaţiilor în care se poate lucra în echipă

• conceperea unui regulament al elevilor din calsele P-IV

• discutarea Regulamentului şcolar

2 ore

26 Reguli ale grupului 1.3, 2.3, 3.2 • exemplificarea unor situaţii de conflict în familia proprie şi

prezentarea modalităţii în care s-a rezolvat• descoperirea îndatoririi ce corespunde fiecărui drept

1 oră


specifice


ore

• realizarea unor afişe cu reguli care trebuie respectate în diversesituaţii

27 Recapitulare. Evaluare 1.3, 2.3, 3.2 •

stabilirea corespondenţei între regulile grupului şi consecinţanerespectării lor

• cometarea unor proverbe şi zicători

• selectarea dintr-o listă dată a trăsăturilor pozitive/ negative de

t î d l l i

1 oră



135

caracter ce apar în cadrul grupului 28 Recapitulare finală 2.3 • jocuri de rol

• rezolvarea rebusuri

• completarea de enunţuri lacunare

• stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri

2 ore

Documents

Ghid Pentru Clasa a III-A 2015