GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ Anul ... · În cadrul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează, în anul uni-versitar 2009-2010, 30 de facultăŃi, cu 50 specializări

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE RELAłII INTERNAłIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENłĂ

PromoŃia 2010 – 2013

Anul universitar 2010-2011

Specializarea

RELAłII INTERNAłIONALE ŞI STUDII EUROPENE

2

C U P R I N S

Universitatea Spiru Haret 2010 …………………………... Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă în anul universitar 2010-2011 …………………..

Lista facultăŃilor, domeniilor şi specializărilor care organizează admiterea la studii universitare de licenŃă în anul universitar 2010-2011 …………………………….

FacilităŃi ………………………………………………... Înmatricularea ………………………………………….. Înscrierea …………………………………………………. Evaluarea …………………………………………………. Calendarul anului universitar 2010-2011 ………………… Prezentarea facultăŃii …………………………………… Planul de învăŃământ – Anul I ……………………………. Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………… Planul de învăŃământ – Anul II ………………………… Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ………….. Planul de învăŃământ – Anul III ………………………... Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………. Pregătirea practică a studenŃilor…………………………... Pregătirea pentru cariera didactică ……………………… ObŃinerea certificatului de competenŃă lingvistică ……….. Perioada/perioadele în care se optează pentru disciplinele la alegere (opŃionale) sau facultative ……………………...

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii Spiru Haret Accesul la Biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăŃii ……… Cercuri ştiinŃifice studenŃeşti ………………………………

3

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – 2010

La 19 ianuarie 1991, pe baza prevederilor art.1 din Legea pentru persoanele juridice nr.21/1924, adunarea generală constitutivă a FundaŃiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinŃat FundaŃia România de Mâine – instituŃie social-umanistă de cultură, ştiinŃă şi învăŃământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.

Prin Legea privind înfiinŃarea UniversităŃii Spiru Haret din Bucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituŃie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ”.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăŃi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcŃioneze, în conformitate cu prevederile legale.

În baza prevederilor Legii învăŃământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Universitatea Spiru Haret organizează forme de învăŃământ la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă, precum şi, în condiŃiile înfiinŃării prin lege a UniversităŃii, forme de învăŃământ postuniversitar (studii de masterat).

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinŃei şi culturii naŃionale şi universale, asumându-şi misiunea:

• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităŃile economiei, învăŃământului, ştiinŃei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinŃelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinŃelor educaŃiei, filosofiei, ştiinŃelor comunicării, marketingului, contabilităŃii, managementului, finanŃelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;

• de a asigura perfecŃionarea specialiştilor prin învăŃământ postuniversitar; • de a promova spiritul gândirii libere, critice; • de a dezvolta cercetarea ştiinŃifică, în permanentă cola-borare cu instituŃii similare

din Ńară şi de peste hotare; • de a asigura pregătirea tinerilor proveniŃi din alte Ńări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice, respectarea drepturilor şi

libertăŃilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept. Universitatea Spiru Haret

• oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora;

• pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităŃilor actuale şi viitoare ale României;

• realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăŃământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

• valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în conceperea şi desfăşurarea procesului de învăŃământ şi a cercetării ştiinŃifice;

• asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.

Rectorul UniversităŃii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la

Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele UniversităŃii Spiru Haret, să

4

respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, aşa cum au fost ele formulate în cuprinsul acestui document programatic.

În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăŃii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faŃă de drepturile fundamentale ale omului.

Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare, ale Hotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă şi ale Ordinului Ministrului EducaŃiei şi Cercetării nr. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenŃă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăŃământ pentru studiile universitare de licenŃă, începând cu anul I de studii.

În cadrul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează, în anul uni-versitar 2009-2010, 30 de facultăŃi, cu 50 specializări pentru care se organizează admitere în anul I (vezi p. 16-18).

Pentru domeniile de licenŃă menŃionate, se organizează admitere, în anul I de studiu 2010-2011, în perioada iulie-septembrie 2010.

În acelaşi timp, au fost organizate peste 60 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităŃii universitare şi, Ńinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecŃionare profesională, Senatul UniversităŃii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării pentru forma de învăŃământ de zi. În concordanŃă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăŃământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziŃionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă informatică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăŃământul online.

În baza prevederilor legale în vigoare şi, având în vedere orientările strategice ale UniversităŃii, prin hotărârea Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează următoarele departamente: Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, Departamentul de Limbi Străine şi Departamentul pentru coordonarea programelor de masterat on-line, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Personalul de învăŃământ şi cercetare al UniversităŃii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinŃifici, profesori, conferenŃiari, lectori şi asistenŃi universitari, cadre didactice şi cercetători de valoare, cu vocaŃie didactică şi ştiinŃifică de netăgăduit.

Activitatea de cercetare ştiinŃifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcŃionează 40 de laboratoare de cercetare.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract, cu numeroase instituŃii din Ńară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaŃiilor de cooperare, în plan intern şi internaŃional, între FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaŃii, asociaŃii, universităŃi, alte instituŃii. FundaŃia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au încheiat parteneriate, au stabilit relaŃii de colaborare în diverse domenii.

Membră a AlianŃei Universitare pentru DemocraŃie, care grupează peste 150 de universităŃi din Statele Unite ale Americii şi din Ńări ale Europei Centrale şi de Est, instituŃia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual. FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi cul-turale, au încheiat parteneriate sau au stabilit relaŃii de colaborare cu instituŃii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, FranŃa, Germania, FederaŃia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, ElveŃia, Italia, Liban.

Universitatea a participat la manifestări ştiinŃifice de anvergură naŃională, a fost prezentă la evenimente educaŃionale de nivel mondial – Târgul Mondial al EducaŃiei, Lisabona, 2003; Târgul de EducaŃie din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; ExpoziŃia InternaŃională de EducaŃie, Beijing, 2005; ConferinŃa InternaŃională „Online Educa, Berlin, 2005 etc.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa SanctităŃii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele FundaŃiei România de Mâine şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel

5

Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de ExcelenŃă unui număr mare de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale din Ńară şi de peste hotare.

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 32 imobile, cu suprafaŃa totală de 98.775 m2, pentru desfăşurarea, în condiŃii deosebite, a procesului de învăŃământ, a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la ConstanŃa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.

InvestiŃii substanŃiale au fost făcute şi pentru achiziŃionarea de calculatoare de ultimă generaŃie, aparatură, echipamente performante, pentru editare de carte, pentru echiparea şi buna funcŃionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naŃional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din Ńara noastră, Televiziunea România de Mâine EducaŃional şi din această toamnă a fost creat şi lansat cel de-al doilea program de televiziune Televiziunea România de Mâine Cultural, TVRM Educational transmite emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

Sub egida FundaŃiei România de Mâine şi UniversităŃii Spiru Haret apare publicaŃia periodică Opinia NaŃională în care se publică materiale didactice.

FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi tipografie proprii, situate în Splaiul IndependenŃei nr.313. Editura FundaŃiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2005-2006, 200 titluri (cursuri, caiete de seminar, teste grilă şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 300.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 5.000.000 RON.

În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung Muscel. Căminele UniversităŃii, situate în Bucureşti, Aleea MoldoviŃa nr.5-10 şi Bd. Energeticienilor nr.9-11, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării în condiŃii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinŃe, un Hotel-cămin pentru studenŃi, un Hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi bd. Tineretului.

Toate aceste aspecte evidenŃiază deschiderea amplă spre Ńară şi spre lume a FundaŃiei România de Mâine şi a UniversităŃii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăŃământului, ştiinŃei, culturii naŃionale în spaŃiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaŃională Spiru Haret, creator al învăŃământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităŃii didactice şi de cercetare, prin condiŃiile de studiu pe care le oferă studenŃilor, drept una dintre prestigioasele universităŃi din sistemul naŃional de învăŃământ.

6

METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ

ÎN ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 În conformitate cu prevederile Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările

ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind orga-nizarea studiilor universitare, în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de

licenŃă şi a dispoziŃiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă pentru anul 2010-2011,

Senatul UniversităŃii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenŃă se organizează pe domenii de studiu. Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de

licenŃă. (2) Constituirea formaŃiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea

opŃiunilor de către candidaŃii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităŃii. Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.

88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale UniversităŃii Spiru Haret. Art. 4. Pentru toate formele de învăŃământ ale ciclului universitar de licenŃă, admiterea se

organizează astfel: – în perioada mai-septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de bacalaureat din

promoŃiile anterioare anului 2010; – în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai promoŃiei 2010,

care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei eliberate de liceu, în care se precizează media generală şi notele obŃinute la probele susŃinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2010-2011 se desfăşoară pentru formele de învăŃământ Zi.

Admiterea în ciclul I, Studii de LicenŃă se organizează pe domeniul de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene b. Interviu pe baza Fişei-chestionar

Înscrierile pentru admitere se fac la secretariatul facultăŃii şi la sediul central al universităŃii. În anul I se pot înscrie la admitere absolvenŃii de liceu cu diploma de bacalaureat, precum şi

absolvenŃii altor şcoli echivalente din Ńară şi “străinătate”, apŃi din punct de vedere medical.

II. CANDIDAłII LA ADMITERE

Art. 6. Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii universitare de

licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele: – diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinŃă eliberată de

liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2010, în original;

– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinŃă medicală tip; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei

care urmează a doua facultate); – un dosar plic. – adeverinŃă medicală

7

– Art. 8. CandidaŃii din străinătate, conform Ordinului Ministrului EducaŃiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specializări acreditate, din cadrul UniversităŃii noastre şi pot fi înmatriculaŃi după primirea aprobării scrise din partea MEC – DirecŃia Generală RelaŃii InternaŃionale.

Pentru aceasta, candidaŃii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde: - diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în

limba română; - copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate. Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de Ńărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri, aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor,

sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă: – candidaŃilor fii de Ńărani, în baza adeverinŃei eliberate de primăria comunei unde

domiciliază părinŃii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura; – candidaŃilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei ade-verinŃe eliberate de şcoala unde

funcŃionează părintele; – candidaŃilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună; – candidaŃilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinŃe care să ateste statutul de şomer al

părintelui; (3) De asemenea, sunt scutiŃi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaŃii

care au obŃinut distincŃii la olimpiadele naŃionale, olimpiadele şi concursurile internaŃionale. Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al UniversităŃii Spiru Haret din

Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obŃinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuŃiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.

(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaŃii internaŃionale şi studii europene, facultăŃile organizează teste de aptitudini.

(3) Fişa-Chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăŃii respective.

(4) Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIłII FINALE

Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2010-2011 se menŃin la aproximativ acelaşi nivel ca în anii precedenŃi, fiind următoarele:

Specializarea ZI ID + FR

Drept; AdministraŃie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; FinanŃe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaŃionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Geografia turismului, Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; RelaŃii internaŃionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.380 RON

1080

Limba şi literatura modernă A (franceză, engleză) Limba şi literatura modernă B (germană, spaniolă, italiană, rusă, latină, arabă, japoneză, chineză)

1.725 RON

1125

Artele spectacolului de teatru;; Arhitectură. 1.800 RON

-

Medicină veterinară. 2.530 RON

-

8

Kinetoterapie şi motricitate specială 1.725 RON

EducaŃie fizică şi sportivă. 1.725 RON

1425

(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă în anul universitar 2010–2011 a fost aprobată de Senatul UniversităŃii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2010.

Rectorul UniversităŃii Spiru Haret,

Prof. univ. dr. Aurelian A. Bondrea

LISTA FACULTĂłILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZĂ

ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

Facultatea Domeniul de licenŃă

Specializarea Forma de organizare

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)

ZI

Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limbă şi literatură Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză, chineză)

ZI

Drept Drept ZI Drept şi AdministraŃie Publică, Bucureşti ŞtiinŃe

administrative AdministraŃie publică

ZI

EducaŃie fizică şi sportivă ZI,FR EducaŃie Fizică şi Sport, Bucureşti

Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate specială ZI Marketing Marketing ZI Marketing şi Afaceri

Economice InternaŃionale, Bucureşti

Economie şi afaceri internaŃionale

Afaceri internaŃionale ZI

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

ZI Management Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI FinanŃe şi Bănci, Bucureşti

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI,FR

Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară

Medicină veterinară ZI

Jurnalism ZI, FR Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice

Stiinte ale comunicarii Comunicare si relatii publice ZI

Sociologie Sociologie ZI Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI

Management Management ZI Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică de

gestiune ZI

Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI, FR Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI Management Financiar-Contabil, Contabilitate Contabilitate şi informatică de

gestiune ZI

9

Facultatea Domeniul de licenŃă

Specializarea Forma de organizare

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI ConstanŃa Management Management ZI

Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de teatru ZI

Limba şi Literatura Română, Bucureşti Limbă şi literatură

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

ZI

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

RelaŃii internaŃionale şi studii europene ZI

Istorie Istorie ZI, FR

RelaŃii Interna-Ńionale, Istorie si Filosofie, Bucureşti

Filosofie Filosofie ZI, FR ŞtiinŃe administrative AdministraŃie publică ZI ŞtiinŃe Juridice şi

Administrative, Braşov Drept Drept ZI

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI Management Financiar-Contabil, Craiova Economie şi

afaceri internaŃionale

Afaceri internaŃionale ZI

Drept şi AdministraŃie Publică, Craiova

Drept Drept ZI


ZI

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI Contabilitate şi FinanŃe, Câmpulung Muscel Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor ZI

Matematică Matematică ZI Matematică şi Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI Arhitectură, Bucureşti Arhitectură Arhitectură ZI

Drept Drept ZI Drept şi AdministraŃie Publică, ConstanŃa ŞtiinŃe

administrative AdministraŃie publică ZI

Psihologie Psihologie ZI Psihologie şi Pedagogie, Braşov ŞtiinŃe ale

educaŃiei Pedagogie ZI

Drept şi AdministraŃie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept Drept ZI


ZI Contabilitate şi FinanŃe, Râmnicu Vâlcea FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI FinanŃe şi Bănci, Blaj FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI Management Financiar-Contabil, Blaj

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor ZI

Matematică-Informatică, Blaj

Informatică Informatică ZI

FACILITĂłI Universitatea Spiru Haret acordă studenŃilor, inclusiv celor care susŃin admiterea în anul

2010, următoarele facilităŃi: a. menŃinerea cu mici indexări a taxelor de şcolarizare în anul universitar 2010-2011 la nivelul celor

din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; b. neperceperea de taxe de înscriere la admiterea pentru fiii de Ńărani, cadre didactice, pensionari şi

şomeri (aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor);

10

c. acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei pentru anul universitar 2010-2011, pentru studenŃii care au obŃinut, în anul de învăŃământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiŃia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităŃile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenŃilor UniversităŃii Spiru Haret; tipurile de burse sunt: categoria A, care se obŃine cu media minimă de 9,50 şi reprezintă scutire de plată a ratelor a II-a şi a III-a ale taxei de şcolarizare pentru anul şcolar următor anului în care a obŃinut media respectivă, şi categoria B – media minimă 9,00 şi reprezintă scutire de rata a II-a din cele trei ale taxei de şcolarizare;

d. achiziŃionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30% din preŃul cărŃii;

e. vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine EducaŃional (TvRM) – post naŃional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în spijinul celor dornici să înveŃe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaŃia Opinia naŃională, săptămânal de opinie, informaŃie şi idei de larg interes naŃional;

f. masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenŃionată cu 30% de către FundaŃia România de Mâine;

g. cazare în căminele proprii din Bucureşti; h. acces gratuit la cluburile studenŃeşti proprii din Bucureşti, Braşov şi Câmpulung şi în

Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.

i. StudenŃii angajaŃi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu secŃii de kinetoterapie şi masaj) beneficiază de unele facilităŃi, având asigurate toate condiŃiile pentru a-şi continua activitatea în instituŃiile medicale de specialitate, prin acordarea de frecvenŃă redusă (până la 50%).

Decanatul facultăŃii va aproba aceste facilităŃi pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoŃită de o adeverinŃă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.

ÎNMATRICULAREA StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Ordinul Rectorului UniversităŃii,

pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului student-Universitate. StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Ordinul Rectorului

UniversităŃii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului între student şi Universitate.

ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia), în maximum 10

zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinŃă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenŃă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă.

11

CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2010-2011

4 octombrie 2010 – DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR

SEMESTRUL I:

4 octombrie – 21 ianuarie 2011

VACANłA DE IARNĂ:

22 decembrie 2009–3 ianuarie 2011

SESIUNEA DE EXAMENE:

ZI : 22 ianuarie – 6 februarie 2010

VACANłĂ de iarnă: 7 – 13 februarie 2011

SESIUNE examene de licenŃă: 16 – 22 februarie 2011

SEMESTRUL II: 14 februarie – 27 mai 2011

VACANłA DE PAŞTI: 21 aprilie –26 aprilie 2011

SESIUNE de examene pentru anul III – 16-28 mai 2011

SESIUNE de examene pentru anii I si II – 28 mai – 26 iunie 2011

VACANTA de vară pentru studenŃi : 1 iulie – 28 august 2011

SESIUNEA de restanŃe, diferenŃe pentru Zi şi MASTRATE : 29 august – 7 septembrie 2011

12

FACULTATEA

RELAłII INTERNAłIONALE, ISTORIE SI FILOSOFIE

Specializarea

RELAłII INTERNAłIONALE ŞI STUDII EUROPENE

13

Prezentarea facultăŃii

Misiune şi obiective FACULTATEA DE RELAłII INTERNAłIONALE, ISTORIE ŞI STUDII EUROPENE din cadrul UniversităŃii Spiru Haret se înscrie în rândul premierelor universitare din România, având misiunea de a forma specialişti în relaŃii internaŃionale şi studii europene. Ea răspunde astfel unor cerinŃe prioritare privind integrarea României în structurile europene şi euroatlantice. Făcând parte dintr-o instituŃie de învăŃământ superior puternică, de înalt prestigiu, acreditată prin lege cum este Universitatea Spiru Haret, Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene oferă studenŃilor şansa de a dobândi competenŃe generale şi cunoştinŃe de specialitate, abilităŃi şi un larg orizont cultural. Un obiectiv esenŃial, derivat din misiunea FacultăŃii, constă în compatibilizarea formaŃiei profesionale şi a competenŃei absolvenŃilor cu standardele sistemului european de credite transferabile, în vederea promovării mobilităŃii şi recunoaşterii diplomelor de licenŃă în spaŃiul Uniunii Europene. Pentru realizarea misiunii şi obiectivelor asumate Facultatea asigură optimizarea relaŃiei întru pregătirea teoretică, metodologică şi capacitatea de valorificare a cunoştinŃelor de specialitate obŃinute de către absolvenŃi în diferitele sectoare de activitate şi instituŃii, în plan local, regional, european şi internaŃional. Principalele competenŃe generale şi profesionale dezvoltate în cadrul domeniului relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene sunt:

- competenŃe în analiza şi soluŃionarea problemelor aferente acestui domeniu; - capacitatea de colaborare cu specialişti din domeniile conexe; - capacitatea de a elabora proiecte europene şi internaŃionale şi dobândirea de calităŃi

manangeriale necesare realizării acestor proiecte; - abilitatea de comunicare în limbi străine; - capacitatea de a cerceta ştiinŃific în vederea perfecŃionării pregătirii de specialitate prin

masterat şi doctorat. Organizarea şi conŃinutul procesului de învăŃământ Specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene funcŃionează începând din anul universitar 2001-2002, fiind autorizată prin Hotărârea Guvernului României nr. 410/2002. În întreaga sa activitate didactică şi ştiinŃifică, specializarea Relatii internationale si studii europene, care a functionat in cadrul unei singure facultate, respectă criteriile şi standardele de evaluare academică prevăzute de reglementările legale în vigoare privind acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Procesul de învăŃământ este organizat pentru domeniul de licenŃă relaŃii internaŃionale şi studii europene. Personalul diadactic al facultăŃii este grupat în catedre de profil. Conducerea activităŃii didactice şi de cercetare ştiinŃifică se realizează prin Consiliul FacultăŃii prezidat de decan.

Planul de învăŃământ al specializarii relatii internationale si studii europene corespunde misiunii şi obiectivelor proprii ciclului de studii universitare de licenŃă; el este structurat pe trei ani de studii/şase semestre, 180 de credite, cuprinzând discipline fundamentale şi de specialitate, şi discipline complementare şi de cultură generală. În anul I se studiază discipline obligatorii, precum: Introducere in relaŃii internaŃionale, Institutii si organizaŃii internationala, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei, Introducere in studii europene, Drept internaŃional public, Introducere în ştiinŃa politicii ş.a. În anul al II-lea şi al III-lea de studii pregătirea fundamentală şi de specialitate continuă prin discipline cum sunt: InstituŃiile Uniunii Europene, Integrarea europeană şi euroatlantică a României, Comunicare internaŃională, Sociologia relaŃiilor internaŃionale, Istoria Europei contemporane, România în relaŃiile internaŃionale, Doctrine politice contemporane, Studii de securitate, Dreptul european al drepturilor omului, Manangementul proiectelor internaŃionale, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Drept diplomatic şi consular, Geopolitică etc.

Un rol semnificativ în configurarea specializării revine limbilor străine moderne – se studiază, în mod obligatoriu, limba engleză şi limba franceză şi facultativ, limbile germană, rusă

14

sau spaniolă, de asemenea se acordă o atenŃie specială informaticii aplicate şi practicii de specialitate. Dintre disciplinele opŃionale de specialitate menŃionăm: Specificul politic şi cultural al Europei de Est, Managementul afacerilor economice internaŃionale, Politici de dezvoltare locală şi regională, Integrare economică europeană; DiplomaŃia României în epoca modernă şi contemporană, Sociologia comunicării şi opiniei publice etc. Programele analitice sunt întocmite de către titularii disciplinelor de studii în concordanŃă cu exigenŃele didactice, ştiinŃifice şi metodologice ale unui învăŃământ de calitate performant; ele sunt perfecŃionate şi avizate anual de Consiliul FacultăŃii. Se acordă o atenŃie deosebită formării practice a studenŃilor atât prin accentuarea caracterului pragmatic al conŃinutului formativ al disciplinelor, cât şi prin organizarea şi desfăşurarea practicii de specialitate. Procesul de învăŃământ la specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene este asigurat de un corp profesoral de înaltă calificare, care îmbină competenŃa ştiinŃifică şi metodologia didactică cu experienŃa practică în sfera relaŃiilor internaŃionale, a studiilor europene şi a diplomaŃiei. Titularii de disciplină posedă titluri ştiinŃifice de doctor, având rezultate remarcabile în cercetarea ştiinŃifică, fiind autori de tratate şi lucrări de specialitate care se bucură de largă apreciere pe plan naŃional şi internaŃional. O parte însemnată a activităŃii ştiinŃifice şi publicistice a profesorilor FacultăŃii se regăseşte în manuale, cursuri universitare şi alte materiale didactice puse la îndemâna studenŃilor.

StudenŃii au posibilitatea să urmeze, în cadrul Universitatii Spiru Haret, programe de pregătire pentru cariera didactică. AbsolvenŃii specializarii obŃin diplomă de licenŃă în specializarea relaŃii internaŃionale şi studii europene.

PosibilităŃi de integrare profesională după absolvire

Specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene beneficiază de resurse şi condiŃii optime pentru a-şi îndeplini misiunea şi obiectivele asumate: formarea de specialişti necesari bunei funcŃionări a administraŃiei publice centrale, judeŃene şi locale, a instituŃiilor, politice, sociale, culturale, în sistemul organizaŃiilor nonguvernamentale, al fundaŃiilor şi asociaŃilor naŃionale, a organizaŃiilor şi firmelor private care au departamente şi servicii de relaŃii internaŃionale şi integrare europeană etc. AbsolvenŃii specializarii pot ocupa posturi/funcŃii de:

- Expert/consilier în relaŃii internaŃionale, studii europene; - Expert/consilier în domeniul integrării europene şi euroatlantice; - Manangeri de proiecte europene şi internaŃionale; - Ataşat, secretar, consilier diplomatic; - Specialist în comunicare şi relaŃii publice internaŃionale; - FuncŃionar în administraŃia publică, centrală, judeŃeană, locală; - EurofuncŃionar; - Profesor de relaŃii internaŃionale, studii europene, istoria integrării europene la colegii,

licee, gimnazii; - Consilier/experŃi în cadrul ONG-urilor şi partidelor politice, sindicatelor etc.; - Cercetători ştiinŃifici în unităŃi de cercetare; - Analist/redactor/documentarist în sistemul mass-media. Specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene oferă absolvenŃilor posibilitatea de

a continua studiile de aprofundare a domeniului de licenŃă prin masterat. AbsolvenŃilor li se adresează, în special, programele de studii masterale, instituite la Universitatea Spiru Haret şi anume: România în relaŃiile internaŃionale. Prin întreaga sa activitate, specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene din cadrul Facultatii de Relatii Internationale, Istorie si Filozofie aduce o contribuŃie substanŃială la împlinirea vocaŃiei plurivalente a UniversităŃii Spiru Haret, a rolului ei fundamental în afirmarea valorilor învăŃământului, ştiinŃei şi culturii româneşti, în spaŃiul european şi universal.

15

PLANUL DE ÎNVĂłĂMÂNT – ANUL I Specializarea: RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene

Legendă: C=ore de curs; S = seminar; E = examen; V = verificare; Cv= colocviu.

* Pentru studenŃii la forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă (FR) se organizează lecŃii de sinteză ** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ la distanŃă (ID) forma de evaluare este examenul

Nr. de ore - ÎnvăŃământ de zi

Ore săptămână Forma

de evaluare Sem 1 Sem 2 (E, Cv, Cp) Credite

Nr. crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

C S C S Sem

1 Sem 2 Sem 1 Sem. 2 A. DISCIPLINE OBLIGATORII (FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE)

1 Introducere in relaŃii internaŃionale 1 2 2 E 5

2 Teoria relaŃiilor internaŃionale 2 2 2 E 5 3 Introducere în studii europene 2 2 E 5 4 Istoria relaŃiilor internaŃionale şi

a diplomaŃiei 1 2 2 E 5

5 Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 2 2 2 E 5

6 Drept internaŃional public 2 2 E 5 7 Institutii si organizatii

internationale 2 2 E

8 Introducere în ştiinŃa politicii 2 2 E 5 9. Economie mondială 2 1 E 4 10 Informatica aplicată 1 1 E 4 11 Limba engleză (curs practic) 2 1 V 3 12 Limba franceză (curs practic 2 1 V 3 13 Limba engleză (curs practic) 2 1 E 3 14 Limba franceză (curs practic) 2 1 E 3

B. DISCIPLINE FACULTATIVE

15 Religie şi societate în epoca globalizării 2 1 E

3

16 Limba germană/spaniolă/rusă 1 1 E 3

16

PROGRAME ANALITICE

ANUL I Introducere in relaŃii internaŃionale

International Relations - Disciplină obligatorie; sem 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Aspecte teoretice ale studiului relaŃiilor internaŃionale 2. Istoriografie şi identitate în studiul relaŃiilor internaŃionale 3. Actori ai sistemului internaŃional 4. Procesul politicii externe 5. Sistemul securităŃii internaŃionale 6. Comunicare internaŃională 7. RelaŃii economice internaŃionale 8. Propagandă şi imagine în relaŃiile internaŃionale 9. Globalizarea un fenomen contemporan

Teme Seminar

1. RelaŃiile dintre Marile Puteri în secolele XIV-XX 2. RelaŃiile dintre Marile Puteri după cel de-al doilea război mondial 3. Procesarea politicii externe şi modelul actorului raŃional 4. Trăsături ale politicii externe a SUA. 5. Caracteristici ale politicii externe a Rusiei contemporane 6. Politica externă a Chinei 7. Redefinirea intereselor strategice a actorilor globali în sistemul contemporan

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Onişoru Gheorghe, RelaŃii internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Griffiths, Martin, RelaŃii internaŃionale: şcoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucureşti, 2003

Henry Kissinger, DiplomaŃia, Ed. All, Bucureşti, 2007 Morgenthau Hans J., Politica între naŃiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaŃionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Waltz, Kenneth, Omul, statul şi războiul, Institutul European, Iaşi, 2001

Teoria relaŃiilor internaŃionale / Theory of International Relations

Disciplină obligatorie; sem 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen. I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Organisme şi organizaŃii internaŃionale 2. Rolul ONU 3. NATO şi managementul conflictelor 4. România în relaŃiile internaŃionale contemporane 5. ConsecinŃele celui de-al doilea război mondial 6. Războiul rece 7. Căderea comunismului, sfârşitul bipolarismului 8. Procesul integrării europene 9. Provocări contemporane, problema terorismului

17

Teme Seminar 1. Rolul organizaŃiilor internaŃionale pe scena mondială. Privire de ansamblu 2. ONU – studiu de caz 3. NATO după încheierea războiului rece 4. Războiul rece – origini, terminologie, crize 5. Sfărşitul comunismului – studiu de caz, Zidul Berlinului 6. Procesul integrării europene – studiu de caz, integrarea în Uniunea Europeană a fostelor

state comuniste 7. Studiu de caz – terorismul internaŃional

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Onişoru Gheorghe, RelaŃii internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, 2008. Griffiths, Martin, RelaŃii internaŃionale: şcoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucureşti, 2003 Morgenthau Hans J., Politica între naŃiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaŃionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Waltz, Kenneth, Omul, statul şi războiul, Institutul European, Iaşi, 2001 Peter Calvocoressi, Politica mondială după 1945, Editura ALL, Bucureşti, 2000

Introducere în studii europene Indroduction in european studies

Disciplină obligatorie; sem 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Istoricul conceptelor de „cultură” şi „civilizaŃie” . 2. Mentalitatea antică târzie şi creştinismul 3. CivilizaŃia carolingiană 4. CivilizaŃia Europei occidentale în sec. XI-XIII 5. CivilizaŃia BizanŃului şi a Europei orientale în sec. V-XIII 6. CivilizaŃia Europei occidentale în sec. XIV-XV 7. CivilizaŃia BizanŃului şi a Europei orientale în sec. XIV-XV 8. CivilizaŃia europeană în epoca Renaşterii şi a Reformei 9. CivilizaŃia Europei occidentale în epoca 1550-1700 10. CivilizaŃia Europei orientale în epoca 1550-1700 11. CivilizaŃia europeană occidentală în epoca modernă. Secolul XVIII. 12. CivilizaŃia europeană orientală în epoca modernă. Secolul XVIII. 13. CivilizaŃia europeană în epoca 1800-1850 14. Un capitol de civilizaŃie europeană: reflecŃie istorică şi imagine în secolul al

XX-lea Teme seminar:

1. Conceptul de cultură şi civilizaŃie 2. CivilizaŃia BizanŃului în secolele V-IX 3. CivilizaŃia Europei occidentale în secolele XI-XII 4. CivilizaŃia BizanŃului şi a Europei orientale în secolele XIV-XV 5. CivilizaŃia europeană în epoca Renaşterii 6. CivilizaŃia Europei occidentale şi orientale în anii 1550-1700 7. Cultură şi civilizaŃie europeană în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi sec. XX

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Theodorescu, Răzvan, Cultură şi civilizaŃie europeană, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

18

Braudel, Fernand, Gramatica civilizaŃiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995. Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaŃiei, Vol. II, 1987, Vol. III, Bucureşti, 1989. Theodorescu, Răzvan, Picătura de istorie, Editura FundaŃia Culturală Română, Bucureşti, 1999.

Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1

History of International Relations and Diplomacy 1


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Principii de organizare politică a lumii în „secolul naŃionalităŃilor”. 2. Triumful principiului naŃionalităŃilor (1918-1920) - fundament al organizării politico-

teritoriale postbelice a lumii. 3. Organizarea păcii şi securităŃii generale după primul război mondial. 4. Securitatea regională în Centrul şi Sud-Estul Europei. 5. Chestiunea securităŃii regionale în Europa de Nord şi Răsărit 6. Organizări regionale pe continentul european 7. Eşecul politicii de securitate colectivă. Afirmarea revizionismului şi revanşismului. 8. Politica de „appeasement” a marilor puteri şi subminarea securităŃii statelor mici şi

mijlocii. 9. Războiul şi diplomaŃia secretă la scară planetară: împărŃiri şi reîmpărŃiri de teritorii. 10. Organizarea postbelică a lumii pe baza înŃelegerilor secrete interaliate din anii războiului.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. România în cadrul confruntării intereselor marilor puteri. 2.Triumful principiului naŃionalităŃilor (1918-1920) - fundament al organizării politico-teritoriale postbelice a lumii după primul război mondial. 3.Securitatea regională în Centrul şi Sud-Estul Europei. Interesele şi contribuŃia României. 4.Eşecul politicii de securitate colectivă. Afirmarea revizionismului şi revanşismului. Războiul şi diplomaŃia secretă la scara planetară. Dezintegrarea României. 5.Organizarea postbelică a lumii pe baza înŃelegerilor secrete 6. SituaŃia internaŃională a României 1944-1947


Moisuc, Viorica, Istoria relaŃiilor internaŃionale până la mijlocul secolului al XX-lea, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Moisuc, Viorica, Premisele izolării politice a României, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991.

Campus, Eliza, State mici şi mijlocii din Centrul şi Sud-Estul Europei în relaŃiile internaŃionale, Editura Politică, Bucureşti, 1988 Jelavich, Charles şi Barbara, Formarea statelor naŃionale balcanice 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Titulescu Nicolae, Politica externă a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.

Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 2 History of International Relations and Diplomacy 2


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Crearea bazelor postbelice ale relaŃiilor internaŃionale: tratate şi noi organizaŃii internaŃionale 2. DiplomaŃia şi sferele de influenŃă în Europa în perioada 1945-1948. 3. Conflicte între Est şi Vest în perioada 1948-1953.

19

4. DiplomaŃia sovietică de la Stalin la epoca destalinizării Crizele politico-diplomatice ale anului 1956. 5. EvoluŃia Războiului Rece de la conflicte la înŃelegeri diplomatice în perioada 1957-1967. 6. RelaŃiile internaŃionale în perioada 1968-1979. 7. Istoria diplomatică a unităŃii Europei Occidentale 8. RelaŃiile internaŃionale în perioada 1980-1989. 9. RelaŃiile internaŃionale după Războiul Rece în anii 1990-1995. 10. Istoria relaŃiilor internaŃionale în America Latină, Mexic, subcontinentul indian şi Africa 11. Cooperarea regională şi relaŃiile internaŃionale în anii 1996-2000. 12. RelaŃiile internaŃionale şi terorismul (2000-2008).

Teme Seminar 1. DiplomaŃia americană în timpul administraŃiei Truman şi planul Marshall 2. Formarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia. Conflictele din Coreea şi Indochina 3. Criza maghiară, Criza Suezului 4. Noile relaŃii americano-sovietice în era nucleară; politica de reducere a

experienŃelor atomice 5. Criza cubaneză şi politica mondială 6. RelaŃiile româno-sovietice în deceniile şapte şi opt 7. DispariŃia URSS. 8. Roma 1991 – NATO şi strategia diplomatico-militară post război rece. 9. Criza iugoslavă. 10. Terorismul şi relaŃiile internaŃionale

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Păiuşan-Nuică, Cristina, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1945-2007, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Vlad Constantin, DiplomaŃia în secolul XX, FundaŃia Europeană Titulescu, 2006 McCaulay, Martin, Rusia, America şi Războiul Rece, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Calvoccoresi Peter, Politica mondială după 1945, All, 2000 Fejtö François, Histoire des démocraties populaires, vol. I, L’Ere de Staline, 1945-1952, Editions du Seuil, Paris, 1952 Duroselle Jean Baptiste, Kaspi Andre, Istoria relaŃiilor internaŃionale din 1948 şi până în zilele noastre, Vol II, Trustul Editorial Lider, 2006. Kissinger, Henry, DiplomaŃia, Editura All, Bucureşti, 2002.

Drept internaŃional public Public International Law



1. Aspecte introductive: concept, trăsături caracteristice, geneza şi dezvoltarea ştiinŃei dreptului internaŃional public.

2. Izvoarele, principiile fundamentale şi codificarea dreptului internaŃional public. 3. Subiectele dreptului internaŃional public. 4. PopulaŃia în dreptul internaŃional public. 5. Teritoriul în dreptul internaŃional public. 6. Tratatul internaŃional.

7. Mijloacele de soluŃionare paşnică a diferendelor internaŃionale 8.Folosirea legală forŃei potrivit dreptului internaŃional. 9. Dreptul internaŃional umanitar

10. Dreptul internaŃional penal

20

Teme Seminar 1. ApariŃia, dezvoltarea şi afirmarea ştiinŃei dreptului internaŃional. Sursele dreptului internaŃional. 2. Principiile dreptului internaŃional public şi interdependenŃa acestora în relaŃiile dintre state. 3. Statul – principal subiect de drept internaŃional public. Aspecte privind suveranitatea statelor în

epoca globalizării. 4. Neutralitatea statelor, succesiunea acestora în dreptul internaŃional şi răspunderea internaŃională

a statelor. 5. PopulaŃia şi regimul juridic aplicabil unor categorii de persoane în dreptul internaŃional

contemporan. 6. Regimul juridic al teritoriului de stat şi formele acestuia. 7. Zonele şi teritoriile cu regim juridic special: spaŃiile maritime; zonele demilitarizate, neutralizate şi denuclearizate; spaŃiul aerian şi extraatmosferic. 8. Aspecte generale privind tratatul internaŃional. 9. Încheierea, intrarea în vigoare şi efectele juridice ale tratatelor internaŃionale. 10. Mijloacele politico-diplomatice şi jurisdicŃionale pentru soluŃionarea paşnică a diferendelor internaŃionale. 11. Legalitatea utilizării forŃei în relaŃiile internaŃionale în dreptul internaŃional contemporan. 12. ProtecŃia unor categorii de persoane şi bunuri în cadrul conflictelor armate cu caracter intern sau internaŃional. 13. Interzicerea / limitarea utilizării unor categorii de arme / muniŃii conform normelor de drept al războiului 14. JustiŃia penală internaŃională – răspunderea persoanelor oficiale / particulare pentru comiterea unor infracŃiuni cu caracter internaŃional. Curtea Penală InternaŃională.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE CreŃu, Vasile, Drept internaŃional public, EdiŃia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Bolintineanu, A., Năstase, A., Aurescu, B., Drept internaŃional contemporan, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Editura All, Bucureşti, 2000. CreŃu, Vasile, Drept internaŃional penal, Editura SocietăŃii „Tempus” România, Bucureşti, 1996. Miga-Beşteliu, Raluca, Drept internaŃional. Introducere în dreptul internaŃional public, Editura All Educational, Bucureşti, 1997.

InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale International institution and organisations



1. Caracteristicile organizaŃiilor internaŃionale 2. Tipologia geopolitică a organizaŃiilor internaŃionale 3. Perspectivă istorică asupra organizaŃiilor internaŃionale 4. Proliferarea organizaŃiilor internaŃionale în epoca contemporană 5. Uniunea Europeană - de la „PiaŃa Comună” la super putere 6. O.N.U., procesele geopolitice postbelice şi ale Războiului Rece 7. Originile O.N.U. şi reconfigurările politico-teritoriale 8. N.A.T.O. – de la Războiul Rece la războiul împotriva terorismului 9. OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (C.S.C.E. / O.S.C.E.) 10. Creşterea tipului de interacŃiuni ale sistemului geopolitic internaŃional 11. Management geopolitic şi structuri internaŃionale de putere 12. Geopolitica blocurilor economico- comerciale 13. Geopolitica „forŃelor de separare” 14. Geopolitica conflictelor intraregionale

21

Teme Seminar 1Caracteristicile organizaŃiilor internaŃionale 2. Proliferarea organizaŃiilor internaŃionale în epoca contemporană

3. Nivele istorice şi contemporane ale integrării europene 4. Metamorfozele alianŃei nord-atlantice 5. Filosofia de acŃiune a O.S.C.E. 6. Extensii şi tehnici de integrare geopolitică II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Bibere Ovidiu, Uniunea Europeană între virtual şi real, Editura All, Bucureşti, 1999. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană de la naŃional la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Miga-Beşteliu Raluca, OrganizaŃii internaŃionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000. Popescu Andrei, Dinu Alina, OrganizaŃii europene şi euroatlantice, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. * * *Manualul Consiliului Europei, Editura Centrul de Informare şi Comunicare al Consiliului Europei la Bucureşti, Bucureşti, 2003 * * * Manualul NATO, Editura Ministerului InformaŃiei Publice, Bucureşti, 2003. Popescu, Andrei, Tratate esenŃiale ale Consiliului Europei, Editura Consiliului Europei, Bucuresti, 2002.

Introducere în ştiinŃa politicii Introduction into Political Science


CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Obiectul de studiu al politologiei. 2. Sistemul politic şi societatea globală. 3. Puterea politică. 4. Statul- principala instituŃie politică a societăŃii. 5. Partidele politice. 6. Grupurile de presiune. 7. DemocraŃia. 8. Societatea politică – societatea civilă. 9. AcŃiunea politică. 10. Schimbarea şi dezvoltarea socială. 11. Cultura politică 12. Interesele naŃionale. 13. Perspectiva politologică asupra relaŃiilor internaŃionale. 14. Grupurile de persuasiune Tematica seminariilor

1. Obiectul de studiu al politologiei 2. Sistemul politic si societatea globala 3. Puterea politica 4. Satatul-principala institutie politica a societatii 5. Partidele politice 6. Grupele de presiune 7. Democratia 8. Societatea civila-societatea politica 9. Actiunea politica 10. Schimbarea si dezvoltarea sociala 11. Cultura politica

22

12. Interesele nationale 13. Perspectiva politologica asupra relatiilor 14. Securitatea nationala si internationala

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Iliescu Adrian-Paul, Introducere în politologie, Editura All, Bucureşti, 2002. Mitran Ion, NichiŃelea Pamfil, Politologia, Editura FundaŃia România de Mâine, Bucureşti, 2006. Goodin E.Robert, Klingermann Hans-Dieter (coord.), Manual de ştiinŃa politicii, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Fisichella Domenico, ŞtiinŃa politică. Probleme, concepte, teorii, Editura Polirom, Iaşi, 2007

Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice şi idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Lepădatu Dumitru,Procese şi fenomene politice, Editura Actami, Bucureşti, 2000 Miroiu Adrian,Fundamentele politici, Vol I-II, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Economie mondiala



1. Economia mondială ca ştiinŃă economică. 2. Economia naŃională şi economia internaŃională. Tipologia economiilor naŃionale. 3. Ordinea economică internaŃională şi problemele subdezvoltării economice în lumea contemporană. 4. Globalizarea şi integrarea economică internaŃională. 5. PopulaŃia mondială şi problemele dezvoltării economice. 6. Agricultura mondială şi alimentaŃia în lume. 7. Resursele naturale mondiale – forŃe motrice şi limite ale dezvoltării. 8. Industria mondială şi strategii de dezvoltare. 9. Echilibrul ecologic naŃional şi mondial. 10. OrganizaŃii şi instituŃii internaŃionale. 11. TransnaŃionalizarea vieŃii economice. SocietăŃile transnaŃionale (STN) şi efectelor contradictorii asupra relaŃiilor economice internaŃionale. 12. Integrarea economică inter-statală. Teme seminarii

1. EvoluŃia economiei mondiale – aspecte esenŃiale, principalele repere şi semnificaŃia lor economică.

2. Structura sistemului dinamic al Economiei mondiale. 3. Principalele componente ale economiei mondiale. 4. Caracteristici ale Ńărilor dezvoltate. 5. Rolul economic al organizaŃiilor internaŃionale (studii de caz tematice) 6. Trăsături comune ale Ńărilor în curs de dezvoltare 7. ImplicaŃii globale ale decalajelor economice (analize şi studii de caz ). II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Moisuc C., Pistol L., Gurgu E., Economie internaŃională. Probleme globale ale economiei mondiale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Dumitrescu S., Bal A, Economie Mondială, Editura Economică,Bucureşti, 2002. Bari I., Globalizare şi probleme globale, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

23

Bondrea A. Aurelian, Popescu A. Ion, Constantinescu I. Mădălina, Globalizarea: mit şi realitate, Editura Economică, Bucureşti, 2004. I. Bari, Probleme globale contemporane, Editura Economica, Bucureşti, 2003. Miron D., Integrarea economică regională, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000. Mazilu A., TransnaŃionalele şi competitivitatea – o perspectivă est-europeană, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Informatică aplicată Computers Studies

Disciplină obligatorie; sem 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar;

total ore semestru 28; 4 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Arhitectura calculatorului 2. Sistemul de operare Windows 3. Word. Lucrul cu fişiere 4. Word. Formatarea textului 5. Word. Tabele 6. Word. Documente lungi: antet, subsol, numerotarea paginilor, semne de carte, note de

subsol, note de final 7. Word. Documente lungi: cuprins automat, glosar de indecşi, legende automate, referinŃe

încrucişate 8. Word. Mail merge 9. Excel. Introducerea, editarea şi validarea datelor 10. Excel. Formatarea celulelor 11. Excel. Efectuarea calculelor 12. Excel. Sortarea şi filtrarea datelor 13. Excel. Rezumarea şi printarea datelor 14. PowerPoint. Realizarea unei prezentări

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Vargolici Horia Marius, Informatica aplicata, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Pomohaci C.M., Vasilescu Eugenia, Informatică şi instruire asistată de calculator, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. Kenny C., Excel pentru Windows 95 în 503 imagini, Editura Teora, Bucureşti, 1998. Mareş D.M., Bazele informaticii, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucureşti, 2000.

Limba Engleză - curs practic – 1

English (practical course) 1

Disciplină obligatorie; sem 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar;total ore semestru 28; 3 credite; verificare.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Identify- name, age, address, occupation 2. Places- geographical names; birthplace: description; nationality 3. Jobs- occupation profession, what one does for a living; professions vs. Positions 4. English, my love- general revision; tag questions; yes/no/wh. Questions 5. British civilization - description of the country: monuments 6 People- description of a person (physical, mintal features), the human body + ailments 7. Say hello!- greetings; pronouns (personal, reflexive, possessive); articles

8. Organisations - structure (chart – positions); horizontal and vertical relationships; conjunction structures

24

9. Going to college- the world of education, British / American English, adjectives 10. Getting in touch- letter writing, telephoning, deontic modal verbs 11. Looking ahead- statistics, - future: prediction, plan, arrangemet, intention, schedule 12. Interests&hobbies- hobby vs. Interest, subjunctive, past perfect, gerund vs. participle 13. Going places- travelling, at the hotel, means of transportation, ticketing, sequence of tenses, direct/reported speech 14. Let’s go shopping- eating aut shop/store/mall money/methods of payment

15. Media/ Communications- what media are, - TV programmes, If Clause Phrasal, Verbs

BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Mihăilă, R., Current Issues (Expanding English for Communication), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Bondrea, E. şi R. Ştefan (coordonatori), DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. GălăŃeanu-Fârnoagă, G. şi D. Parks, ExerciŃii şi teste de gramatică engleză. Timpurile verbale, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2000. Ştefan, R., Marcoci, S. Vasilescu, R., Come Along, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

Limba Engleză - curs practic – 2

English (practical course) 2 Disciplină obligatorie; sem 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar;


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Greetings- how to greet, days, to be, to have. 2. Identity- how to introduce someone/myself, age, name, negative to be, to have, Present simple. 3. Places- countries, continents, waters: oceans, seas, rivers. 4. Jobs- how to use the endefinite article with professions. 5. Family- family relations, adjective comparrison; Past Tense Indefinite. 6. People- description of psysical and personality partners. 7. Likes and dislikes- foodstuffs, clothes, footwear, beverages. 8. Time- hour, date, history; ordinal numeral; time prepositions. 9. Objects in our perception- senses, colours, sizes, fractions. 10. Daily routine- cooking, cleaning, leisure activities. 11. My house- furnituring, building vs. Dwelling, car, epistemic modal verbs. 12. Prices- shopping (items, prices); deontic modal verbs. 13. Skills and abilities- PC; foreign language; speak, talk, say, tell; ability modal verbs. 14. Life- social life; conversation over the phone.


Mihăilă, R., Current Issues (Expanding English for Communication), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Bondrea, E. şi R. Ştefan (coordonatori), DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. GălăŃeanu-Fârnoagă, G. şi D. Parks, ExerciŃii şi teste de gramatică engleză. Timpurile verbale, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2000. Ştefan, R., Marcoci, S. Vasilescu, R., Come Along, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

25

Limba franceză - curs practic –1 French (practical course) 1

Disciplină obligatorie; sem 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28; 3 credite; colocviu


a) ConŃinutul tematic 1. Saluer, s’informer; Prendre contact, s’informer 2. Demander son chemin; A l’hôtel; Téléphoner; Se plaindre de sa chambre 3. Prendre le train, l’avion, le métro, un verre; Appeler un taxi, b) ConŃinut lingvistic 1. Le nom et l’article (défini, indéfini, partitif) 2. Les degrés de signification de l’adjectif; L’accord de l’adjectif 3. L’adjectif possessif et l’adjectif démonstratif, L’adjectif qualificatif 4. L’adjectif numéral; Les adjectifs exclamatifs; Les adjectifs indéfinis 5. Les pronom: Les pronoms personnels-complément c) Practici comunicative 1. Saluer; Se présenter; Prendre congé 2. Poser des questions; Demander son chemin; Refuser 3. Conseiller/recommander/suggérer; Se renseigner

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Cristea, Theodora, Bondrea, Emilia, Elements de grammaire francais, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. Dany, M. et. al., Le français des relations internationales, Hachette, Paris, 1990. Dany, M. et. al., Le français des employés, Hachette, Paris, 1986.

Drăgoi, S., Bondrea E., Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Emilia Bondrea, Gabriela Iliuta, Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine Philippe Dominique, Jacky Girardet, Michel et Michèle Verdelhan, Le Nouveau Sans frontières 1 : Méthode de français pour adolescents et adultes débutants, 1996. Régine Mérieux, Yves Loiseau, Béatrice Bouvier, Connexions 3 / 1, 2, 3 : Méthode de français, 2005.

Limba franceză - curs practic –2

French (practical course) 2 Disciplină obligatorie; sem 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar;



1. SituaŃii de comunicare curentă socio-profesionale orală şi scrisă. 2. Morfosintaxa propoziŃiei. a) ConŃinut tematic 1. Chez le boulanger; l’épicier; le boucher; 2. Faire des achats, Acheter un cadeau. 3.Au restaurant; Au bureau de poste. b) ConŃinut lingvistic 1.. Le pronom personnel réfléchi et le pronom possessif. 2. Les pronoms adverbiaux, Les pronoms démonstratifs. 3. Le verbe: Les temps simples de l’indicatif (présent, futur, imparfait, passé composé), L’impératif.

26

4. Le conditionnel présent. c) Practici comunicative 1. Demander à quelqu’un de faire quelque chose. 2. Se plaindre/exprimer sa satisfaction. 3. Proposer; Demander un avis/donner un avis.


Cristea, Theodora, Bondrea, Emilia, Elements de grammaire francais, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. Dany, M. et. al., Le français des relations internationales, Hachette, Paris, 1990. Dany, M. et. al., Le français des employés, Hachette, Paris, 1986.

Drăgoi, S., Bondrea E., Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Emilia Bondrea, Gabriela Iliuta, Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine Philippe Dominique, Jacky Girardet, Michel et Michèle Verdelhan, Le Nouveau Sans frontières 1 : Méthode de français pour adolescents et adultes débutants, 1996. Régine Mérieux, Yves Loiseau, Béatrice Bouvier, Connexions 3 / 1, 2, 3 : Méthode de français, 2005.

PSIHOLOGIA EDUCAłIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul I, sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Specificul studiului psihologiei educaŃiei: statutul epistemologic al psihologiei educaŃiei; priorităŃi ale studiului psihologiei educaŃiei.

Dezvoltarea psihică şi educaŃia: problematica educabilităŃii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinŃele în plan educativ.

Formarea şi dezvoltarea personalităŃii: structura personalităŃii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

Elemente de psihologia învăŃării: caracteristicile şi condiŃiile învăŃării; metode de învăŃare eficientă.

Succesul şcolar şi social: factori determinanŃi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianŃei comportamentale.

Dimensiuni psihologice ale activităŃii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Radu N. (coord.), Psihologia educaŃiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2005. 2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998/1999. 3. CreŃu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI CURRICULUMS THEORY& METHODOLOGY

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

27


Pedagogia şi sistemul ştiinŃelor educaŃiei: educaŃia – obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaŃiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaŃiei, problematica contemporană a educaŃiei. Formele educaŃiei: educaŃia formală, nonformală şi informală; relaŃiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaŃiei. Domeniile educaŃiei: educaŃia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaŃii. Sistemul instituŃional al educaŃiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaŃiile cultural-educative, şi nonguvernamentale, asociaŃiile profesionale, societăŃile ştiinŃifice unităŃile economice, mass-media etc.

Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculum-ul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum NaŃional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăŃat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităŃi, (ideal, scopuri, obiective), conŃinut – tendinŃe în organizarea conŃinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăŃare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăŃământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculum-ului – cadru conceptual şi metodologie; calităŃile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanŃa, diferenŃierea, continuitatea şi progresia, calităŃi fundamentale ale curriculum-ului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002. 2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinŃă a educaŃiei, E. D. P., Bucureşti, 1992. 3. Cerghit, I., Neacşu, I., NegreŃ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri pedagogice,

Editura Polirom, Iaşi, 2001. 4. Cucoş, C., Pedagogie (EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002. 5. CreŃu, C., Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei, Editura UniversităŃii

Al.I.Cuza, Iaşi, 1999. 6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2004.

28

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT - ANUL II

Specializare: RELAłII INTERNAłIONALE ŞI STUDII EUROPENE

Nr. de ore - ÎnvăŃământ de zi Ore săptămână

Forma de evaluare

Sem 3 Sem 4 (E, Cv, Cp) Credite Nr crt


C S C S Sem

3 Sem

4 Sem

3 Sem.

4 A. DISCIPLINE OBLIGATORII (FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE)

1 InstituŃiile Uniunii Europene 2 2 E 5 2 Drept internaŃional privat 2 1 E 4 3 Doctrine politice contemporane 2 2 E 4 4 Comunicare internaŃională 2 1 E 4 5 Istoria Europei Contemporane 2 2 E 4

6 RelaŃii politici-diplomatice şi militare europene 2 1 E 4

7 România în relaŃiile internaŃionale 2 2 E 4 8 Metode de cercetare socială şi politică 2 1 E 4 9 Limba engleză (curs practic) 1 1 E 4

10 Limba franceză (curs practic) 1 1 E 4 11 Practica de specialitate Cv.4 3

B. DISCIPLINE OPłIONALE

12

Specificul politic şi cultural al Europei de Est/ Razboiul rece/ Istoria gândirii sociale şi politice europene** 2 4

13

Politici de dezvoltare locală şi regională /Dimensiuni şi perspective ale globalizării/ ProtecŃia juridică a drepturilor omului ** 2 4

14

Politici comerciale şi comerŃ internaŃional/ Managementul afacerilor economice internaŃionale/ Drept monetar european** 2 4

15

Romania contemporana/Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu/ Geografie economică şi politică mondială/** 2 1 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

16 Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării 2 2 E

3

17 Didactica specialităŃii 2 2 E 3

Legendă: C=ore de curs; S = seminar; E = examen; V = verificare; Cv= colocviu. * Pentru studenŃii la forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă (FR) se organizează lecŃii de sinteză * *Se alege obligatoriu o disciplină din trei

29

PROGRAME ANALITICE

ANUL II InstituŃiile Uniunii Europene European Union Institutions

Disciplină obligatorie; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56 ; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Evolutia istorica a ideii si constructiei europene. 2. Teorii şi viziuni ale construcŃiei europene. Locul si importanta instituŃiilor 3. Parlamentul European 4. Consiliul European 5. Consiliul Uniunii Europene ( Consiliul de Miniştri). 6. Comisia Europeană 7. Curtea Suprema de JustiŃie (CSJ). 8. Curtea de Conturi şi Banca Europeană de InvestiŃii (BEI) 9. Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor şi Mediatorul 10. Controlul european al protecŃiei datelor 11. Tratatele Uniunii. 12. Raporturile dintre instituŃiile UE 13. Viitorul Uniunii Europene

Tematica seminariilor 1. Evolutia istorica a ideii si constructiei europene 2. Parlamentul European. Rol si functionare 3. Consiliul European. Organizare si functionare 4. Consiliul Uniunii Europene ( Consiliul de Miniştri). Rol si functionare. 5. Comisia Europeană. Rol si functionare. 6. Modul de luare al deciziilor. Procedura de co-decizie. 7. Rolul Romaniei in cadrul Uniunii Europene.


Constantin, Valentin, Documente de bazǎ ale ComunitǎŃii şi Uniunii Europene, EdiŃia a II-a, Polirom, Bucureşti, 2002. Cuzron Price, Landau Alice, Withman, R (Ed.), The Enlargement of the European Union: issues and strategies, Routledge, Londra, NY, 2002. Defarges Moreau Philippe, InstituŃiile europene, Editura Amarcod, Timişoara, 2002 Fontaine Pascal, ConstrucŃia europeanǎ de la 1945 pânǎ în zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998 Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucureşti, 2006 Ivan, Adrian Liviu, Statele Unite ale Europei, Ed. Institutului European, Iaşi, 2007 Ivan Adrian Liviu, Perspective teoretice ale construcŃiei europene, Cluj-Napoca, Eikon, 2003 * * * Regiune şi regionalizare în Uniunea Europeană, coordonatori Vasile Puşcaş şi Adrian Liviu Ivan, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Studii InternaŃionale, Cluj-Napoca, 2000 Pǎun Nicolae (coord.), InstituŃiile Uniunii Europene, EFES, Cluj-Napoca, 2004.

Drept internaŃional privat Private International Law



Teme Curs 1. Raportul juridic cu element de extraneitate;

30

2. NoŃiunea dreptului internaŃional privat; 3. Normele conflictuale; 4. Normele materiale, ca izvoare ale dreptului internaŃional privat; 5. Domeniul dreptului internaŃional privat; 6. Natura dreptului internaŃional privat 7. Diferitele feluri de aplicare a legii străine; 8. Conflictele de legi în situaŃii speciale; 9. Izvoarele dreptului internaŃional privat; 10. Calificarea şi conflictul de calificări; 11. Conflictul în spaŃiu al normei conflictuale şi retrimiterea; 12. Aplicarea legii străine ca lex causae; 13. Cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine; 14. Ordinea publică de drept internaŃional privat român; 15. Fraudarea legii aplicabile în dreptul internaŃional privat; 16. Conflictul de legi în timp şi spaŃiu; 17. Conflictul mobil de legi; 18. Conflictul în timp al normelor conflictuale din dreptul român;

Teme de seminar 1. Normele conflictuale privind starea şi capacitatea persoanei fizice; 2. Normele conflictuale privind numele şi domiciliul persoanei fizice; 3. Normele conflictuale privind persoanele juridice; 4. Normele conflictuale privind bunurile; 5. Normele conflictuale privind moştenirea; 6. Normele conflictuale privind forma actului juridic; 7. Normele conflictuale privind condiŃiile de fond ale actului juridic; 8. Normele conflictuale privind contractele civile speciale; 9. Normele conflictuale în materia dreptului familiei.


Pricopi, Adrian, Droc Bianca, Butculescu D. Claudiu, Drept internaŃional privat, vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2009; Pricopi Adrian, Droc Bianca, Butculescu D. Claudiu, Drept internaŃional privat, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2010; Pricopi Adrian, Fuerea Augustin, Drept internaŃional privat, Editura Actami, Bucureşti, 1999 Pricopi, Adrian, Dreptul familiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008 Filipescu I., Filipescu A., Dreptul internaŃional privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005 Chelaru Ioan, Gheorghiu Gheorghe, Drept internaŃional privat, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 Ungureanu Ovidiu, Jugastru Călina, Circa Adrian, Manual de Drept internaŃional privat, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008

Doctrine politice contemporane

Contemporary Political Doctrines Disciplină obligatorie; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56 ; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Conceptul de doctrine politice 2. Liberalismul; Neoliberalismul. 3. Viitorul doctrinelor politice 4. Socialismul. 5. Social-democraŃia. 6. Doctrine privind democraŃia. 7. DemocraŃia creştină.

31

8. Fascismul. 9. NaŃionalismul. 10. Populismul. 11. Elitismul. 12. Doctrine tehnocrate. 13. Ecologismul. 14. Conservatorismul.

Teme Seminar

1. Delimitări conceptuale: stiinta, teorie; ideologie; doctrină. 2. Idealul democratic 3. Clivajul stanga – dreapta si clivajele multi dimensionale 4. Doctrine societale 5. Doctrine post-materiale. 6. Doctinele politice si partidele. Viitorul doctrinelor politice II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice şi idealul democratic, EdiŃia a 2-a., Editura Polirom, Iaşi, 2000. Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol I-II, Editura Polirom, Iaşi. 2006. Chatelet Francois, Pisier Evelyne, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. Seiler Daniel L., Partidele politice din Europa, Institutul European, Iaşi, 1999. Vergara Francisco,Temeiurile filozofice ale liberalismului, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Voicu George, Pluripartidismul. O teorie a democraŃiei, Editura All, Bucureşti, 1998.

Istoria Europei contemporane Contemporary History of Europe

Disciplină obligatorie; sem 4; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 4 credite; examen. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Curs introductiv: ImportanŃa studierii epocii contemporane a istoriei Europei 2. EvoluŃia Rusiei de la Imperiu la republică sovietică. 3. U.R.S.S.- constituirea; viaŃa politică şi dezvoltarea social-economică în perioada

interbelică. 4. łările Europei de Vest în perioada interbelică (1918-1939) 5. łările Europei Centrale şi de Sud-Est în anii 1918-1939. 6. Al doilea război mondial (1939-1945). 7. RelaŃiile internaŃionale după cel de-al doilea război mondial. Organizarea postbelică a

lumii. 8. Constructia europeană: premise, fondatori, proiecte. 9. SituaŃia economică şi politică a Ńărilor din Europa după cel de-al doilea război mondial

(FranŃa, Germania, Marea Britanie, Italia; Spania; Grecia) 10. łările de „democraŃie populară” din Europa în perioada postbelică (1945-1989) 11. U.R.S.S. după cel de-al doilea război mondial 12. Europa de Nord în secolul al XX-lea (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda) 13. Dezintegrarea U.R.S.S. Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din

statele Europei de Răsărit (1989-1991) 14. Sfârşitul „războiului rece”. Formarea unei lumi multipolare.

Teme de seminar 1. Noua ordine internaŃională după primul război mondial. Evenimentele din Rusia din anul 1917 şi impactul lor asupra echilibrului politic european.

2. U.R.S.S.: de la „dictatura proletariatului„ la regim totalitar de stânga

32

3. Regimurile totalitare de dreapta din Europa în perioada interbelică: nazismul si regimul fascist din Italia 4. ConstrucŃia europeană: Proiectele interbelice, primele proiecte postbelice, crearea primelor Comunitati 5. Europa în perioada postbelică: „războiului rece”(blocurile militare şi relaŃiile dintre ele); 6. U.R.S.S. în perioada postbelică 7. De la Europa blocurilor la Europa statelor independente: 8. De la Comunitatea Economică Europeană la Uniunea Europeană.


Berstein Serge, Milza Pierre, Istoria Europei, Vol. V, Institutul European, Iaşi, 1998. Calvocoressi Peter, Europa de la Bismark la Gorbaciov, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Hobsbawm Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucureşti, 1994. Soulet Jean-Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 pînă în zilele noastre, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Le Breton Jean-Marie, MăreŃia şi destinul bătrânei Europe, 1492-2004, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006. Riasanovsky V. Nicholas, O istorie a Rusiei, Institutul European, Iasi, f.a. Todd Emmanuel, Inventarea Europei, Editura Amarcord, Timisoara, 2002.

RelaŃii politico-diplomatice şi militare europene Diplomacy and European Political and Military Relations

Disciplină obligatorie; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56 ; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Europa de la „echilibrul de putere” la formarea blocurilor politico-militare 2. Primul război mondial: diplomaŃie şi confruntări militare. 3. ConferinŃa de pace de la Paris din 1919-1920. SoluŃii politice şi militare. 4. Fizionomia politico-militară a Europei interbelice. statu quo-ul versus revizionism. 5. AlianŃe politico-militare interbelice . 6. DiplomaŃia puterilor Axei şi impactul ei asupra relaŃiilor politico-militare. 7. Crizele europene premergătoare celui de-al doilea război mondial. 8. Al doilea război mondial: de la conflictul politico-militar european la conflagraŃia

mondială. 9. ConferinŃe internaŃionale în timpul celui de-al doilea război mondial. 10. RelaŃiile politico-diplomatice şi militare în Europa postbelică. 11. RelaŃiile politico-diplomatice şi militare europene în epoca războiului rece.


Cristescu Sorin, RelaŃii politico-diplomatice şi militare europene, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Lache, Elena Iuliana, Relatii internationale in perioada Razboiului Rece, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2009. Gaillard Jean Michel, Rowley Anthony, Istoria continentului european, Editura Cartier, Chişinău, 2001. Johnson Paul, O istorie a lumii moderne 1920-2000, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005. Buşe Constantin, Dascălu Nicolai, DiplomaŃie în vreme de război. De la Carta Atlanticului la Carta ONU, Editura UniversităŃii din Bucureşti, Bucureşti, 2000.

33

DuŃu Alexandru, Modificări ale statu-quo-ului teritorial european (1938-1941), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. Fontane Andre, Istoria războilui rece. De la RevoluŃia din Octombrie la războiul din Coreea. Vol I-II, Bucureşti, 1962.

România în relaŃiile internaŃionale Romania in International Relations


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. RelaŃiile internaŃionale ale României în perioada neutralităŃii: septembrie 1939-iunie 1940. 2. Războiul de eliberare a Basarabiei, Nordului Buvovinei şi a łinutului HerŃa. 3. Starea de război între România, Marea Britanie şi S.U.A. 4. ContribuŃia României la victoria NaŃiunilor Unite în al doilea război mondial. 5. DiplomaŃia marilor puteri şi regimul politic instaurat în România la 6 martie 1945. 6. Statutul internaŃional al României la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. 7. România şi ConferinŃa de pace de la Paris din 1946. 8. RelaŃiile internaŃionale ale României în epoca Războiului Rece. 9. România şi OrganizaŃia Tratatului de la Varşovia. 10. EvoluŃia relaŃiilor internaŃionale şi prăbuşirea în 1989 a regimului socialist totalitar din România. 11. Aderarea României la AlianŃa Nord-Atlantică. 12. Integrarea României în Uniunea Europeană.

BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Lache Ştefan, România în relaŃiile internaŃionale, 1938-2006, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Lache, Elena Iuliana, RelaŃii internaŃionale în perioada Războiului Rece, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. DuŃu Alexandru, Sub povara ArmistiŃiului. Armata Română în perioada 1944- 1947, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003

* * * Istoria Românilor, vol.VIII. România întregită (1918-1940), (coord. Ioan Scurtu), p. 514-598.

Quinlan Paul D., Ciocnire asupra României. Politica anglo-americană faŃă de România, 1938-1947, Iaşi, 1995. Retegan Mihai, 1968. Din primăvară până în toamnă. SchiŃe de politică externă românească, Editura RAO, Bucureşti, 1998.

Comunicare internaŃională/ International communication



1. Comunicare: paradigme,legi,valori 2.Conceptul de imagine organizationala si institutionala pe plan international 3. Identificarea si adecvarea la publicul-tinta din strainatate 4. Elemente de antropologie culturala si de diferentieri culturale; bariere in comunicare 5. Tehnici si instrumente ale crearii si cultivarii unei imagini internationale 6. Diplomatia publica si universul ei 7. Integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice – o strategie de comunicare 8. Programele de relatii publice internationale 9. Procesul de comunicare in campaniile electorale 10. Managementul situatiilor de criza de comunicare in mediul international Teme Seminar

34

1. Analiză de discurs. 2. Imagine si realitate. 3. Identificarea publicului tinta 4. Efectele prejudecăŃilor in procesul comunicarii internaŃionale. 5. Strategii de diplomaŃie publică. 6. Gestionarea relatiilor cu presa. 7. Elaborarea unui plan de comunicare in situatii de criza.

Bibliografia minimală

Bryan McNair, Introducre in comunicarea politica, Editura Polirom, Iasi, 2007 Simona Mirela Miculescu, Mircea Constantinescu, Relatii publice si comunicare internationala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006 Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Totul despre relatiile publice, Editura Polirom, Iasi, 2003 Andy Green, Comunicarea eficienta in relatiile publice. Crearea mesajelor si relatiile sociale, Editura Polirom, 2009 Simona Mirela Miculescu, Relatii publice din perspectiva internationala, Editura Polirom, 2006 Patricia A. Curtin, T. Kenn Gaither, RelaŃii publice internaŃionale - Negocierea culturii, a identităŃii şi a puterii, Editura Curtea Veche, 2008 Daya Kishan Thussu, International communication, Continuity and Change, Oxford University Press, 2000

Metode de cercetare socială şi politică Methods in Social and Political Research



1. Definirea domeniului de studii a ştiinŃelor politice: ExplicaŃia ştiinŃifică în analiza socială şi politică 2. Cunoaşterea comună (spontană) a fenomenelor sociale şi politice 3. Principii, reguli şi unelte ale cunoaşterii ştiinŃifice: SemnificaŃia conceptului de metodologie; 4. Tehnici de cercetare; Metode de cercetare: NoŃiunea de metodă şi caracteristicile ei 5. Metoda ştiinŃifică; Elemente de bază ale metodei ştiinŃifice 6. FuncŃia ipotezelor; Probleme în formularea ipotezelor; Alte metode de cercetare. 7. Elemente de metodă a elaborării unei lucrări în domeniul ştiinŃelor socio-umane 8. Principii metodologice comune ale scrisului şi oralului; Căutarea şi organizarea ideilor; Tehnica documentării: Literatura de specialitate 9. Valorificarea proiectelor de cercetare; Norme de redactare şi finisarea lucrării

Tematica seminariilor 8. Cunoaşterea comună asupra politicului. PercepŃie, comunicare, stereotipuri în cunoaşterea şi

comunicarea socială. 9. SemnificaŃia conceptului de metodologie.Metodologie cantitativă versus metodologie

calitativă 10. Tehnici de cercetare; Metode de cercetare 11. Elemente de bază ale metodei ştiinŃifice 12. Ipoteze, operaŃionalizarea conceptelor. Etapele proiectului de cercetare Aplicatie practică.

Elemente de metodă a elaborării unei lucrări în domeniul ştiinŃelor socio-umane 13. Căutarea şi organizarea ideilor; Tehnica documentării: Literatura de specialitate 14. Valorificarea proiectelor de cercetare

35


Bardach Eugene, Analiza politică. Calea celor opt trepte, Bucuresti, 1999. Chelcea Septimiu, Cum să redactăm în domeniul stiinŃelor socio-umane, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2007. DicŃionar al metodelor calitative în stiinŃele umane, Volum coordonat de Alex Mucchelli, Editura Polirom, Iasi, 2002. Enăchescu Constantin, Tratat de teoria cercetării stiinŃifice, Editura Polirom, Iasi, 2005. Gilles Ferreol, Noel Flagel, Metode si tehnici de exprimare scrisă si orală, Editura Polirom, Iasi, 2007. Rad Ilie, Cum se scrie un text ştiinŃific. Disciplinele umaniste, Editura Polirom, Iasi, 2007. Emile Durhheim, Regulile metodei sociologice, Editura StiinŃifică, Bucureşti, 1974 Tr. Rotariu, P. Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Polirom, Iasi, 1997 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2001

Limba engleză – curs practic English (practical course)


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI A. The European Union 1. A brief history of European integration 2. The European Union Treaties 3. The institutions of the European Union 4. The European Parliament 5. The Council of Europe 6. The Commission of the European Union 7. The Court of Justice 8. The Court of Auditors 9. The Economic and Social Committee 10. The Committee of Regions 11. Romania and the accession to the European Union

Revision B. Security Organisations A brief history of NATO and NATO structures NATO functions New democracies and NATO Romania and NATO enlargement C. United Nations Organisation 1. A brief history of UNO 2. UNO main structures and institutions 3. UNO tasks D. International trends and evolutions Globalisation – opportunities and risks Emigraton – a chance or a threat? E. Negotiations Initiating negotiations Carrying on negotiations Concluding negotiations F. International documents Revision

36


Stefan Rodica, European Language for Diplomacy. Applications. Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. Chirimbu Despina, Chirimbu Sebastian, Institutional Discours – The European Union. Applications, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucuresti, 2006. Bondrea Emilia, Stefan Rodica, DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucuresti, 2006 Resurse on line: http: // www. infoeuropa.ro ; http:// www. eu.int.

Limba franceză - curs practic –

French (practical course) Disciplină obligatorie; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Les moyens de la diplomatie. Procédures. - Les nouvelles formes de diplomatie - L’ambassade traditionnelle - L’ambassade nouvelle - L’ambassade d’aujourd’hui - L’Ambassadeur - Nomination d’un ambassadeur - Le rôle du consulat - Le consul - Le consul – administrateur et tuteur - Le consul – relais de l’ambassadeur - La chancellerie consulaire ou section consulaire - Les services spécialisés - L’attaché de défense - Le conseiller économique et commercial « chef de la Mission économique » - Le conseiller culturel, scientifique et de coopération - D’autres services spécialisés - Les missions du MAE - Négociations - Protocole et usages diplomatiques Allocution d’un Président de la République à l'occasion de la présentation des vœux du corps diplomatique. Lettres exceptionnelles Tableau des formules polies


Bondrea Emilia (coordonator), IliuŃă Gabriela, Sterian Dan, Discours institutionnel U.E.et diplomatique. Applications type tests, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucuresti, 2006. Bondrea Emilia, Stefan Rodica, DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucuresti, 2006 Ceban, Tamara şi alŃii., Discours diplomatique, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008 Bassi, C., Chapsal, A.M., Diplomatie.com, C-le International, Paris, 2005 Cali, C. et alii, La conférence internationale, Hachette, Paris, 1985 Riehl Laurence et alii., Le Français des relations européennes et internationales, Hachette-Livre, 2006

37

DISCIPLINE OPłIONALE Modulul 1

(semestrul 4) Specificul politic şi cultural al Europei de Sud-Est Eastern Europe Political and Cultural Specificity

Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28 ; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI „Coridoarele culturale” ale Europei de Sud-Est.

1. Coridorul apusean. 2. Coridorul estic. 3. RelaŃia dintre spaŃiul balcanic şi cel românesc.

Genezele statale şi culturale în Europa răsăriteană. 4. Procesul creştinării în estul Europei. 5. Conceptul de “monumentum princeps”. 6. Statele medievale sud-est europene.

Rusia „a treia Roma”. 7. Ascensiunea puterii ruse în estul şi sud-estul Europei. 8. Fundamentarea ideologică a hegemoniei ruse.

Italia umanismului; Europa de Est. 9. Căderea Constantinopolului şi migraŃia elitelor bizantine. 10. Universitatea din Padova şi rolul ei în dezvoltarea culturală a sud-estului Europei. 11. Ecouri ale Umanismului în Europa de est.

Ucraina între Balcani şi Rusia. 12. Petru Movilă. 13. Identitatea ucraineană.

Cazul sârbesc. 14. Momente cheie ale istoriei sârbeşti în context sud-est european. 15. Cultul suveranului.

Monarhii moderne sud-est europene. 16. Statul naŃional în sud-estul Europei.

Monarhia constituŃională în sud-estul Europei

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Theodorescu Răzvan, Specificul politic şi cultural al Europei de Sud-Est, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Theodorescu Răzvan, Drumuri către ieri, Editura FundaŃiei Culturale Române, Bucureşti, 1992. Theodorescu Răzvan, BizanŃ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti – secolele X- XIV, Editura Academiei, Bucureşti, 1974. Theodorescu Răzvan, Roumains et Balkanique dans la civilisation sud-est europeene, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 1999.

Războiul rece Cold War

Disciplină opŃională, sem 4; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Războiul rece - fenomen atipic în relaŃiile internaŃionale din a doua jumătate a secolului al

XX-lea. 2. Războiul rece din perspectiva diferitor Şcoli şi curente de gândire din teoria RI. 3. Analiza războiului rece din perspectiva teoriei geopolitice. 4. Cauze şi premisele apariŃiei războiului rece. Teoria dublelor erori de perceŃie dintre Est şi

Vest. 5. Confrunarea Est-Vest şi dinamica relaŃiilor internaŃionale

38

6. Crizele şi conflictele din perioada de inceput a războiului rece 7. Confruntarea dintre superputeri. Războiul prin procura cauze şi particularitaŃi(I) 8. Confruntarea dintre superputeri. Războiul prin procura. Desfaşurare şi consecinŃe(II) 9. Dinamica şi evoluŃii politice în blocurile politico-militare 10. Crize şi evoluŃii contradictorii în lumea comunistă 11. Securitatea şi destinderea în perioada războiului rece. Cursa înarmărilor între propagandă

şi realitate 12. EvoluŃii Est-Vest în perioada de sfârşit a războiului rece 13. Factori şi premise ale încheierii războiului rece. 14. Prăbuşirea blocului comunist şi încheierea războiului rece

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Duroselle Jean-Baptiste, Histoire diplomatique de 1919 a nos jours, ed. a V-a, Paris, Dalloz, 1982. Fontaine Andre, Istoria războiului rece. De la revoluŃia din Octombrie la războiul din Coreea. 1917-1950, vol.1-4, Bucureşti, 1992. Di Nolfo Ennio, Storia delle relazioni internazionali 1918-1992, Roma, Laterza, 1994. Kissinger Henry, DiplomaŃia, Editura All, Bucureşti, 1998 Hlihor Constantin, Geopolitica şi geostrategia in analiza fenomenului politic contemporan, Editura UNAp. Bucureşti, 2006 Berstein Serge, Milza Pierre, Istoria secolului XX. Lumea între război şi pace, vol. II, Bucureşti, 1998 LaFeber Walter, America, Russia, and the Cold War, 1945-1984, Cornell, University, New York, 1999; Allin Dana H., Cold War Illusions, America, Europe and Soviet Power, 1969-1989, St. Martin’s PressNew Zork, 1994.

Istoria gândirii sociale şi politice europene

History of European Social and Political Thinking Disciplină opŃională, sem 4; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Istoria politică şi istoria gândirii politice. 2. Paradigma etică a antichităŃii greceşti . 3. Gândirea politică în Roma Antică.

4. Gândirea socială şi politică în modelul teologic. 5. RevoluŃia machiavelică-autonomizarea reflecŃiei politice. 6. RevoluŃia protestantă în gândirea social-politică. 7. Paradigma contractualistă. 8. RevoluŃia şi contra-revoluŃie. Gândirea social-politică la sfârşitul iluminismului. 9. Marele doctrine politice contemporane.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Buşe Dorel, Istoria gândirii sociale şi politice europene, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. Braunstein Florence, Pepin Jean-Francois, Marele doctrine filozofice, politice, religioase şi economice, Editura Antet, Oradea, 1997. Iliescu Adrian, Socanu Emanuel Mihail, Fundamentele gândirii politice moderne, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Millon-Delsol Chantal, Ideile politice ale secolului XX, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

39

Modulul 2 (Semestrul 4)

Politici de dezvoltare locală şi regională Local and Regional development Policies

Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28; 4 credite; examen.

CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Politici de dezvoltare locală si regională în Uniunea Europeană • EvoluŃia ideilor si iniŃiativelor privind politica de dezvoltare locală si regională • Baza juridică si principii ale politicii de dezvoltare locală si regională a Uniunii Europene • Obiectivele politicii europene de dezvoltare locală si regională • Structuri instituŃionale specifice politicii de dezvoltare locală si regională • Fondurile Structurale – instrumente de solidaritate ale Uniunii Europene • Fondul de Coeziune Socială • Fondul European de Solidaritate • IniŃiativele comunitare- programe speciale • Instrumente de preaderare • Politica de dezvoltare locală si regională în România • Strategia comunitară pentru o politică de dezvoltare locală si regională mai integrată si mai eficientă; orizontul 2007-2013 BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Bârzea Cezar, Politicile şi instituŃiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucureşti, 2001. Bărbulescu Iordan Gheorghe, UE. Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006. Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucureşti, 2001. Leonard Dick, Voin Doru-Sorin, Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucureşti, 2001. William Wallace, Wallace Helen, Procesul politic în Uniunea Europeană, EdiŃia a IV-a, Editura Arc, Chişinău, 2004. Regiune şi regionalizare în Uniunea Europeană, coordonatori Vasile Puşcaş şi Adrian Liviu Ivan, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Studii InternaŃionale, Cluj-Napoca, 2000 LuŃas Mihaela, Integrarea economicǎ europeanǎ, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 1999. Pǎun Nicolae (coord.), InstituŃiile Uniunii Europene, EFES, Cluj-Napoca, 2004.

Dimensiuni şi perspective ale globalizării

Dimensions and Perspectives of Globalization

Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28; 4 credite; examen.

CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • 1. Globalizare: perspective teoretice şi discurs politic. / InsuficienŃa paradigmelor explicative clasice. 2. Risc şi societatea de risc în condiŃiile globalizării. 3. Globalizare şi schimbare socială. ReŃea-structură-sistem-spatiu şi globalizare. Limită-limite şi procesele globalizării. Aculturatie. 4. Dimensiunea economica a globalizarii: procese, ideologii, actori. Caracterul endemic al crizelor economice? Corporatii; Tragedia bunurilor publice 5. Dimensiunea politica a globalizarii: Intre stat si actori transnationali: eroziunea statului national; Efectele globalizarii asupra institutiilor clasice de guvernare. 6. Globalizarea şi schimbarea percepŃiei asupra spaŃiului. Deteritorializarea relatiilor sociale: comunicare, economie si cultura 7. Regionalizare/triadizare

40

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Barber, Benjamin. Jihad vs. McWorld: How Globalism and Tribalism Are Reshaping the World, Ballantine Books,1996. Bauman Zygmunt. Globalizarea si efectele ei sociale”,Bucuresti, Antet, 1999. Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, Oxford: Oxford University Press, 1997). Beck, Ulrich. Global Risk Society, (Societatea Mondiala de risc), Cambridge: CPP, 1999. Chivu, Marius Silviu Dragomir, and Vasile Dem Zamfiresc (eds.). Mondializarea dincolo de mit, coordinated by Serge Cordellier (Bucharest: TREI, 2001). Friedman, Thomas. The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization (Lexus si Măslinul) (New York; Anchor Books, 2000, revised ed.). Giddens Anthony, Traind cu capitalismul global, in Secolul 21, nr. 7-9, 2001. Guillochon Bernard. Globalizarea, o singură planetă, proiecte divergente, Bucureşti: Enciclopedia RAO, 200). Soros, George. Open Society: Reforming Global Capitalism, New York: PublicAffairs, 2000. Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Sperante si deziluzii,Bucuresti, Editura Economica, 2003

ProtecŃia juridică a drepturilor omului

Human Rights and European Protection Institutions

Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28 ; 4 credite; examen. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. NoŃiunea de drepturi şi îndatoriri ale omului, cetăŃenilor şi statelor 2. Regimul politic, democraŃia şi drepturile omului 3. Drepturile omului în buna guvernare a statului de drept 4. Realitatea drepturilor omului în legislaŃia şi practica statelor totalitare 5. Sistemul românesc de protecŃie a drepturilor omului 6. EvoluŃia istorică a problematicii populaŃiei şi drepturilor omului în dreptul internaŃional public 7. Sisteme regionale de protecŃie a drepturilor omului 8. Sistemul european de protecŃie a drepturilor omului 9. ProtecŃia drepturilor omului şi libertăŃilor fundamentale în sstemul ONU 10. ProtecŃia drepturilor omului în timp de conflict armat 11. Drepturile omului şi principiul neamestecului în treburile interne ale statului 12. Doctrina dreptului de intervenŃie umanitară 13. Practica internaŃională contemporană de intervenŃie în apărarea drepturilor omului 14. IntervenŃia NATO în Republica Federală Iugoslavia (studiu de caz)

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Dragoman Ion, ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Buergental Thomas, Weber Renate, Dreptul internaŃional al drepturilor omului, Editura All-Back, Bucureşti, 1996. Duculescu Victor, ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994. Muraru Ioan, Drept constituŃional şi instituŃii politice, Editura Actami, Bucureşti, 1997.

Modulul 3 (Semestrul 3)

Politici comerciale şi comerŃ internaŃional Commercial Policies and International Trade Institutions Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.

41

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Politici comerciale externe

A. Politici comerciale externe ale statelor. B. Politica comercială externă a României.

2. ComerŃul internaŃional şi comerŃul exterior al României A. ComerŃul internaŃional. B. ComerŃul exterior al României. 1. EvoluŃii privind valoarea volumului valoric al comerŃului exterior al României cu

bunuri şi servicii. 2. TendinŃe în modificarea structurii comerŃului exterior al României cu bunuri şi

servicii. 3. Orientarea geografică a comerŃului exterior al României cu bunuri şi servicii.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Botez Octavian, Gh., Militaru Mădălina, Politica comercială externă a României în perioada pre si post aderare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 Botez Octavian, Gh., Militaru Mădălina,Politica comercială externă a României, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Constantinescu Adrian, OrganizaŃia Mondială a ComerŃului, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 2000 Miron Dumitru, Economia Uniunii Europene, ASE, Bucureşti, 1998 Sută Nicolae, ComerŃ internaŃional şi politici comerciale contemporane, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Managementul afacerilor economice internaŃionale

Management of International Business Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Managementul afacerilor economice internaŃionale. 2. Marketingul firmei. 3. Mediul legal intern şi internaŃional, politici comerciale şi instituŃii ale relaŃiilor

economice internaŃionale. 4. ModalităŃi de organizare a afacerilor economice internaŃionale. 5. Etica în afacerile economice internaŃionale. 6. Promovarea afacerilor economice internaŃionale. 7. Negocierea în afacerile economice internaŃionale. 8. ActivităŃi precontractuale de ofertare şi prospectare a pieŃii. 9. Contractele în afacerile economice internaŃionale. 10. Clauzele contractuale. 11. PreŃul în contractul extern. 12. CondiŃii de livrare – INCOTERMS 2000. Expedierea şi transportul mărfurilor. Asigurarea faŃă de riscuri. 13. CondiŃii de plată – modalităŃi şi mijloace de plată. 14. Planul de afaceri economice internaŃionale.


Baicu Mariana, Managementul afacerilor economice internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Baicu Mariana, TranzacŃii economice internaŃionale, Editura. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. Miron D., Georgescu T., Caraiani G., Managementul afacerilor, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000.

42

Negruş Mariana, Decontarea tranzacŃiilor internaŃionale, Tribuna Economică, Bucureşti, 1993. Popa Ioan, coord., TranzacŃii comerciale internaŃionale, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Drept monetar european European Monetary Law

Disciplină opŃională; sem 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42 ; 4 credite; examen.


1. Reglementări privind politica economică şi monetară: Tratatului de la Maastricht (TUE). 2. Reglementări comunitare care includ prevederi monetare. 3. Moneda: definiŃie, ipoteze ale genezei;noŃiune, definiŃii în doctrină, funcŃiile monedei,

relaŃia bani-monede. 4. Categorii de monede existente în circulaŃia monetară. 5. CirculaŃia monetară, masa monetară, particularităŃi ale masei monetare în România. 6. Realizarea Uniunii Economice şi Monetare – obiectiv esenŃial al desăvârşirii UE. 7. Moneda unică europeană (EURO), între virtual şi real. 8. EURO – o monedă stabilă pentru o economie dinamică. 9. Coordonate ale politicii fiscale a statelor Uniunii Europene. 10. ParticularităŃi ale sistemului de finanŃare din Uniunea Europeană. 11. Curtea de Conturi a Uniunii Europene 12. Bugetul Uniunii Europene 13. PriorităŃi ale României pentru realizarea Uniunii Economice şi Monetare

Tematica seminariilor 1. Ipoteze privind geneza monedei 2. ParticularităŃi ale masei monetare în România stat candidat şi România stat membru – 4 ore 3. Avantajele şi dezavantajele introducerii monedei unice europene- analiză comperativă, studii de caz, brainstorming 4. Sinteza realizării Uniunii Economice şi Monetare- 5. Pactul de stabilitate şi creştere- provocare a sistemului economic, financiar şi bancar al Uniunii Europene. 6. Cadrul instituŃional pentru coordonarea, gestionarea şi implementarea instrumentelor structurale şi Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Păun Roxana-Daniela, Drept monetar european, Curs universitar, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Păun Roxana-Daniela, Uniunea Economică Monetară, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005 Păun Roxana-Daniela, Drept comunitar, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2009 Condor Ioan, (coord.), Drept financiar, bugetar şi fiscal, Vol I, Editura S.C. “Condor Consulting & Taxation” S.R.L., Bucureşti, 2003. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Integrarea monetar-bancară europeană, ColecŃia Bănci, Bursă, Monedă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001. Stolojan Theodor, Tatarcan Raluca, Integrarea şi politica fiscală europeană, Editura BURG, Sibiu, 2002. Păun Roxana-Daniela, SpaŃiul monetar european, Editura Expert, Bucureşti, 2004.

43

Modulul 4 - (Semestrul 4) România contemporană Contemporary Romania

Disciplină opŃională; sem 4; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


1. Însemnătatea studierii istoriei contemporane a României. Istorie şi istoriografie.

2. Întregirea naŃională a României în 1918. 3. EvoluŃia economiei naŃionale a României în perioada 1918-1939. 4. ViaŃa politică a României în perioada 1919-1939. 5. Politica externă şi relaŃiile internaŃionale ale României în perioada interbelică. 6. România şi războiul mondial din 1939-1945. 7. România şi aranjamentele de pace din 1945-1947. 8. România în anii 1945-1947.Instaurarea regimului socialist totalitar. 9. România în perioada 1948-1964. 10. Politica externă a României în perioada 1948-1964. 11.România în perioada 1965-1989. Criza şi prăbuşirea sistemului totalitar. 12. TranziŃia post-totalitară a societăŃii româneşti.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Lache Ştefan, România în relaŃiile internaŃionale 1939-2006, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, p. 11-246. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2001), Editura FundaŃieii România de Mâine, Bucureşti, 2002 Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999, p. 342-511. Giurescu Dinu C., România în al doilea război mondial (1939-1945), Editura All EducaŃional, Bucureşti, 1999. Retegan Mihai, 1968. Din primăvară până în toamnă. SchiŃă de politică externă românească, Editura RAO, Bucureşti, 1998.

Geografie economică şi politică mondială Economic and Political Geography



1. Definirea geografiei economice şi politice mondiale 2. Locul geografiei economice şi politice mondiale în cadrul sistemului ştiinŃelor 3. EvoluŃia gândirii geografico-economice şi politice 4. Analiza geografico-economică şi politică 5. Criterii, principii şi metode folosite în geografia economică şi politică mondială 6. Organizarea spaŃiului geografico-economic şi politic – noŃiune, proprietăŃi 7. Domeniul geografico-economic şi politic statal 8. Domeniul geografico-economic şi politic regional şi global 9. Harta politică şi economică a lumii 10. Teritoriul de stat – unitate politică şi economică fundamentală 11. Caracteristicile teritoriului de stat (poziŃie, mărime, formă, delimitare) 12. Caracteristicile geo-sociale ale statului 13. Caracteristicile geo-economice ale statului 14. Caracteristicile geopolitice ale statului Teme seminar 1. Contextul economic şi politic mondial 2. Harta economică şi politică a lumii 3. Resursele terei 4. Structura şi repartiŃia teritorială a industriei mondiale

44

5. Energia şi dezvoltarea economică mondială 6. Căile de comunicaŃie şi transporturile

RelaŃii economice internaŃionale BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Frăsineanu, D.(2005,2008), Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; Aur, N., Andrei, M., Gherasim, C. (2003), Geografie economică şi politică universală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; NeguŃ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; Bodocan, V. (1997), Geografie politică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca; Costachie, S. (2004), Geografie politică – o nouă abordare, Editura UniversităŃii din Bucureşti, Bucureşti; Erdeli, G., Braghină, C., Frăsineanu, D.(2000), Geografie economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti;

POLITICI INTERNAłIONALE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU



Departajări conceptuale: de ce Orientul Mijlociu, caracteristici şi diferenŃe. Repere bibliografice Periplu istoric a zonei Orientului Mijlociu, de la Evul Mediu la modernitate, influenŃele Marilor Puteri şi descoperirea petrolului. Strategiile Marilor puteri şi ridicarea statelor naŃiune. OrganizaŃii internaŃionale şi drepturile acestora pe teritoriul Orientului Mijlociu. Monarhie, dictatură şi democraŃie în Orientul Mijlociu – influenŃe externe şi voinŃă internă IntervenŃii internaŃionale în cele şase decenii de conflicte din Orientul Mijlociu Problema Palestiniană: istoric, soluŃii şi rezolvări DiplomaŃia statelor din Orientul Mijlociu între o viziune proprie şi una internaŃională OrganizaŃia NaŃiunilor Unite şi Orientul Mijlociu: partajări, rezoluŃii, eficacitate Islamul şi sistemul democratic RealităŃi şi strategii politice actuale DiplomaŃia islamică la începutul secolului XXI

Teme Seminar - Teritoriul Orientului Mijlociu - Stâlpii islamului - Imperiul Otoman şi arabii - Imperiul Britanic şi statele arabe - 1922 – împărŃirea Orientului Mijlociu - State arabe – state independente - Petrolul şi diplomaŃia


Francois Massouile, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucuresti, 2005 Amin Maalouf, Crudiadele văzute de arabi, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007 Charles Enderlin, Paix ou guerre. Les secrets des négocioations israélo-arabes, 1917-1995, Edition Fayard, Paris, 2004 Jean Flori, Război sfânt, jihad, cruciadă. ViolenŃă şi religie în creştinism şi islam, Chişinău, Editura Cartier, 2003 Henri Lammens, Islamul. CredinŃe şi instituŃii, Editura Corint, Bucureşti, 2003,

45

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII TRAININGS THEORY& METHODOLOGY

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII ASSESMENTS THEORY& METHODOLOGY

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru

formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul II, sem. 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăŃământ şi instruire. Procesul de învăŃământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăŃare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăŃământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. EsenŃa şi conŃinutul principalelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităŃii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naŃional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităŃii de învăŃare, activităŃii de evaluare; relaŃia dintre lecŃie şi unitatea de învăŃare. Stiluri de comunicare didactică şi competenŃe educaŃionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-Ńionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acŃiunilor evaluative. CalităŃi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaŃională; Evaluarea iniŃială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienŃa instrumentelor de eva-luare educaŃională.


1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.

2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăŃământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 3. Lisievici, P. (coord.), łăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte,metode şi

tehnici esenŃiale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Lisievici, P., Evaluarea în învăŃământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis,

Bucureşti, 2002. 5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2000.

DIDACTICA SPECIALITĂłII (un semestru pentru o specialitate, două semestre pentru două specialităŃi)

DIDACTIC OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT (one semester for one subject, two semestres for two subjects)

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea

iniŃială a cadrelor didactice; anul II, semestrul 4; ore semestru: 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

Optimizarea procesului de predare-învăŃare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. AplicaŃii.

Procesul de învăŃământ: structură, funcŃionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăŃare a disciplinei de specialitate. Lectura personalizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea

46

unităŃilor de învăŃare, proiectarea lecŃiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecŃiei de specialitate. Tipuri de lecŃie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Prelucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

Specificul lecŃiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuŃii ale profesorului-diriginte.

Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.


1. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară …… (corespunzătoare disciplinei de specialitate).

2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară (corespunzătoare disciplinei de specialitate), 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti

3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.

47

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT - ANUL III

Specializare: RELAłII INTERNAłIONALE ŞI STUDII EUROPENE

Nr. de ore - ÎnvăŃământ de

zi

Forma de evaluare

Sem 5 Sem 6 (E, Cv, Cp) Ore săptămână Sem

5 Sem

6

Credite

Nr. crt


C S C S Sem. 5

Sem. 6

A. DISCIPLINE OBLIGATORII (FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE)

1 Integrare europeană şi euroatlantică a României

2 2 E 5

2 Managementul crizelor şi conflictelor regionale

2 2 E 5

3 Dreptul european al drepturilor omului 2 2 E 4 4 Managementul proiectelor internaŃionale 2 2 E 5 5 Geopolitica 2 2 E 4 6 Drept diplomatic şi consular 2 1 E 4 7 Studii de securitate 2 2 E 4 8 Sociologia relaŃiilor internaŃionale 2 2 E 4 9 Drept comunitar 2 1 E 4 10 Pregătirea examenului de licenŃă 2

B. DISCIPLINE OPłIONALE

11 DiplomaŃia României în epoca modernă şi contemporană / DiplomaŃie în vreme de război/Rusia si Occidentul – istorie si diplomatie**

2 1 E 5

12 Integrare economică europeană/Statistica internaŃională/ Sociologia comunicării şi opiniei publice **

2 1 E 5

13 Factori de risc la adresa securitatii in epoca globalizarii / RelaŃii publice internaŃionale în contextul globalizării/ Structuri şi centre de putere contemporane/** 2 E 5

14 Regimuri totalitare /Etica în relaŃiile internaŃionale/Analiza de conflict/ ** 2 E 4

C.DISCIPLINE FACULTATIVE

15 Limba germană/spaniola/rusă 2 1 4 ** StudenŃii aleg obligatoriu o disciplină din fiecare modul

48

PROGRAME ANALITICE

ANUL III

Integrare Europeană şi euroatlantică a României Romania’s European and Euro-Atlantic Integration


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Ideea unei Europe unite – periplu istoric. Cooperare sau integrare. • Fundamentele coeziunii transatlantice. NATO – Europa. Valori, principii, misiuni,

parteneriate. • Integrarea europeană – concepte, teorii, delimitări. • RealităŃi geopolitice actuale. • Statele Europei Centrale şi de Est şi eforturile lor de integrare. • Aderarea la Uniunea Europeană- obiectiv strategic al politicii româneşti. post 1989. • Strategia UE cu privire la Europa Centrală şi de Est. • Etapele procesului de aderare a României la NATO. • Uniunea Europeană şi noile provocări contemporane. • Proiecte şi scenarii pentru viitorul Uniunii Europene.

Teme seminar: 1.Integrarea europeană şi statele din spaŃiul est-central european - realizarea unui micro-eseu

2.Analiza comparată a celor două modele de organisme de cooperare – NATO-UE – transformări, provocări, perspective.

3.Modele de integrare europeană – analiză comparată. 4. Integrarea în NATO – obiectiv al politicilor post 1989 în Europa central-estică.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Stănescu-Stanciu Teodora, Integrarea europeană şi euroatlantică a României, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Bărbulescu Gh. Iordan, UE de la naŃional la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Dobre M., Coman R., coord., România şi integrarea europeană, Institutul European, Iaşi, 2005. Păun Nicolae, Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura FundaŃiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1999 Rădulescu Mugurel, Europa în mişcare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Ivan Adrian, Perspective teoretice ale constructiei europene, Editura Eikon, Bucuresti, 2003. Ivan Adrian, Sub zodia „Statelor Unite ale Europei”: de la ideea si planurile de unitate europeana la Europa supranationala, Editura Ecco, 2006. Magnette Paul, Europa politică. CetăŃenie, ConstituŃie, democraŃie, Institutul European, Iaşi, 2003.

Managementul crizelor şi conflictelor regionale Management of Crises and Regional Conflicts


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Tensiuni, crize, conflicte, războaie şi alte tipuri de diferende internaŃionale: definiŃie, delimitări conceptuale. 2. Anatomia crizelor şi conflictelor naŃionale şi internaŃionale. 4. Factorii care determină apariŃia crizelor şi conflictelor. 6. Desfăşurarea crizelor. 7. Modele teoretice şi practice de gestionare a crizelor şi conflictelor regionale.

49

8. Mecanisme instituŃionale de gestionare a crizelor şi conflictelor internaŃionale 9. Mecanisme instituŃionale de gestionare a crizelor şi conflictelor internaŃionale: ONU, OSCE, UE, NATO. 10. Mecanisme instituŃionale de gestionare a crizelor şi conflictelor internaŃionale: ONU, OSCE, UE, NATO. 11. Mecanisme instituŃionale de gestionare a crizelor şi conflictelor internaŃionale: ONU, OSCE, UE, NATO. 12. Managementul angajării în operaŃii militare de prevenire a conflictelor şi operaŃii de menŃinerea păcii. 13. Abordarea regională a soluŃionării crizelor şi conflictelor internaŃionale. Analiza critică. 14. Abordarea regională a soluŃionării crizelor şi conflictelor internaŃionale. Analiza critică. Teme Seminar

1. Principalele crize şi conflicte de la începutul „Războiului rece” până în 1962. 2. Criza rachetelor din Cuba (1962) 3. Principalele crize şi conflicte din perioada 1962-1989 4. Sfarşitul „războiului rece”. 5. Principalele crize şi conflicte din perioada post „război rece” 6. Atentatele din 11 septembrie 2001 şi implicaŃiile în configurarea arhitecturii de

putere mondială 7. Sinteză referitoare la abordarea sociologică în studiul relatiilor internationale.


Buşe Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. Brecher Michael, Crisis în World Politics, Theory and Reality, Pergamon Press, Exeter, 1993. Chifu Iulian, Analiză de conflict, Politeia-SNSPA, Bucureşti, 2004. Dufour Jean Louis, Crizele internaŃionale de la Beijing la Kosovo, Corint, Bucureşti, 2002. Graham Evans, Newnham Jeffrey, DicŃionar de relaŃii internaŃionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001.

Dreptul european al drepturilor omului European Human Rights Law


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Prolegomene la dreptul european al drepturilor omului 2. Drepturile omului în tradiŃiile constituŃionale comune ale statelor europene 3. InstituŃii ale Consiliului Europei cu atribuŃii în protecŃia drepturilor omului 4. Guvernarea Uniunii Europene şi drepturile omului 5. Drepturile judiciare în dreptul european al drepturilor omului 6. Drepturile civile şi politice 7. Drepturile economice, sociale şi culturale în Carta Drepturilor Fundamentale ale UE şi Carta Socială Europeană 8. Mecanisme şi proceduri jurisdicŃionale ale dreptului european al drepturilor omului 9. Mecanisme şi proceduri nejurisdicŃionale utilizate de instituŃiile europene de protecŃie a drepturilor omului 10. OperaŃii europene externe de protecŃie a drepturilor omului şi dreptului internaŃional umanitar Teme Seminar

1. Sistematizarea fundamentelor dreptului european al drepturilor omului 2. Asemănări şi deosebiri între sistemele constituŃionale naŃionale ale statelor europene de

protecŃie a drepturilor omului, inclusiv în privinŃa respectării reglementărilor internaŃionale 3. Specificitatea dreptului Consiliului Europei faŃă de dreptul comunitar instituŃional 4. Explicarea aplicării directe, imediate şi prioritare a dreptului comunitar în ceea ce

priveşte protecŃia drepturilor fundamentale ale cetăŃenilor europeni

50

5. ImportanŃa drepturilor judiciare în ansamblul libertăŃilor fundamentale în guvernarea bazată pe ideea statului de drept

6. InterdependenŃele reciproce între diferitele drepturi civile şi politice rezultate din jurisprudenŃa CurŃii Europene a Drepturilor Omului

7. Inventarierea agenŃiilor guvernamentale şi europene de protecŃie a drepturilor economice, sociale şi culturale, din perspectiva eficacităŃii lor

8. Aprecieri asupra atitudinii participanŃilor la procesele intentate României la instanŃa de la Strasbourg

9. Elementele principale ale controlului nejurisdicŃional a respectării drepturilor omului în Europa 10. InterferenŃe politice, juridice, umanitare şi militare în operaŃiile europene externe desfăşurate pentru respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Dragoman Ion, Dreptul european al Drepturilor Omului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2009 Olteanu Ionel, Dreptul ConvenŃiei Europene a Drepturilor Omului- un drept european specific, Editura Omnia, Braşov, 2002. Berger V., JurisprudenŃa CurŃii Europene a Drepturilor Omului, Ed. a IV-a, Trad. În lb. română de Olteanu I., Atanasiu C. şi Patrulius C., IRDO, Bucureşti, 2003 Popescu C.L., ProtecŃia internaŃională a drepturilor omului-surse, instituŃii, proceduri, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000.

Managementul proiectelor internaŃionale The Management of international projects


I CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Managementul proiectelor (definitii, caracteristici, principii, etape, domenii) 2. Tipuri de proiecte; oportunitati de finantare 3. Instrumente structurale ale Uniunii Europene- in general si alocari pentru Romania 4. Planificarea strategica si importanta ei 5. Elemente generale pentru scrierea de proiecte cu finantare externa 6. Etape parcurse de la idee la proiect 7. Managementul ciclului de proiect 8. Planificarea proiectelor 9. Implementarea proiectelor 10. Managementul financiar pentru implementarea proiectelor 11. Ablitati pentru un management eficient al proiectelor 12. Managementul schimbării 13. Proceduri pentru atribuirea contractelor 14. Raportări şi finalizări CONłINUTUL TEMATICA SEMINARIILOR Concepte de baza ale managementului de proiecte

Linii directoare pentru redactarea unui proiect de succes; Redactarea principalelor documente de referinta ale unui proiect; Instrumente pentru planificarea resurselor si activitatilor proiectelor; Construirea matricii logice; Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (identificarea valorilor dominante ale propriului management; tehnici de evaluare personala ca potential manager; tehnici de organizare si evaluare a sedintelor de lucru ale proiectelor);

51

Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (tehnici de luare a deciziilor; tehnici de comunicare si rezolvare a conflictului in cadrul echipei proiectului; managementul schimbarii).

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Ştefănescu Daniela, Managementul proiectelor internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 * * *Council Decision on the principles, priorities, intermediate objectives and conditions contained in the Accession Partnership with Romania, EC, COM (2003) 143 final, Bruxeles, 2003 * * * Manualul managementul ciclului de proiect; Comisia Europeană/ Europe Aid Cooperation Office/General Affairs, Bruxeles, 2002 * * * Practical Guide to contract procedures (PRAG); Comisia Europeană; 2002. http://europa.eu.int

Geopolitica Geopolitics


I.CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Definirea geopoliticii. 2. Locul geopoliticii în sistemul ştiinŃelor sociale 3. EvoluŃia gândirii geopolitice 4. Analiza geopolitică 5. Organizarea spaŃiului geopolitic 6. Domeniul geopolitic statal 7. Domeniul geopolitic regional şi global 8. Geopolitica stărilor conflictuale 9. Politectonică globală – spre o ordine planetară multipolară 10. Globalizare sau regionalizare? 11. Islamul – o lume în mişcare 12. Terorismul – o ameninŃare globală 13. Noua geografie a drogurilor 14. Reconfigurarea hărŃii energeticii globale Teme de seminar 1. EvoluŃia gândirii geopolitice 2. Teorii geopolitice 3. Harta politică a lumii 4. Subansambluri spaŃiale 5. ImplicaŃiile geopolitice ale disoluŃiei sistemului bipolar 6. Politectonică globală - spre o ordine planetară multipolară

7. Geopolitica Mării Negre II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Bodocan V., Geografie politica, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1997. Dobrescu P., Geopolitica, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Frăsineanu D., Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti., 2007. Tămaş S., Geopolitica, Editura Noua Alternativă Bucureşti, 1995. Bădescu I. Mihăilescu I, Sava I.S., Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2003.

Drept diplomatic şi consular

Diplomatic and Consular Law Disciplină obligatorie; sem 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar;


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. RelaŃiile diplomatice - politica, diplomaŃia şi dreptul diplomatic.

52

2. Dreptul diplomatic şi consular – parte a dreptului internaŃional public. 3. Izvoarele dreptului diplomatic şi consular. 4. ReprezentanŃii statelor, reprezentanŃii organizaŃiilor internaŃionale- subiecte ale

relaŃiilor diplomatice şi consulare. 5. Activitatea diplomatică la conferinŃele internaŃionale şi în cadrul organizaŃiilor

internaŃionale. 6. Constituirea misiunii diplomatice şi misiuni consulare; acreditarea. 7. RelaŃiile diplomatice în serviciul relaŃiilor politice, economice şi culturale dintre state. 8. Răspunderea în dreptul diplomatic şi consular. 9. TendinŃe actuale în dezvoltarea dreptului diplomatic şi consular.

Teme seminar: • Descrierea în termenii dreptului diplomatic a unei acŃiuni diplomatice la nivel înalt cu

ajutorul datelor oferite de mass media • Aplicarea principiului egalităŃii suverane a statelor în exercitarea funcŃiilor misiunii

diplomatice • Exercitarea de către un diplomat de renume al României (Mihail Kogălniceanu, IIC

Brătianu, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Valentin Lipatti) a funcŃiei diplomatice de apărare a intereselor statului acreditant şi ale cetăŃenilor săi în statul acreditar în limitele admise de dreptul internaŃional

• Profilul funcŃionarului internaŃional – descrierea pe baza informaŃiilor oferite de mass media a activităŃii diplomatice a secretarului general al ONU, a directorului general al AIEA, directorului general al FMI

•

II.BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Năstase Dan, Drept diplomatic şi consular, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Anghel Ion M., Drept diplomatic şi consular, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1996. CreŃu Vasile, Drept internaŃional public, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003. Mazilu Dumitru,DiplomaŃia. Drept diplomatic şi consular, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2003. Lipatti Valentin, În tranşeele Europei. Amintirile unui negociator, Bucureşti, Editura Militară, 1993.

Studii de securitate Security Studies


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1.Mediul internaŃional de securitate: trăsături, tendinŃe de evoluŃie 2.SpaŃiul de interes strategic al României: definire, evoluŃii şi tendinŃe 3.Concluzii privind poziŃia geopolitică şi geostrategică a României: poziŃia geografică,

geopolitică şi geostrategică; implicaŃii asupra securităŃii naŃionale 4.Securitatea României la început de secol: concepte, corelaŃia securitate individuală –

securitate naŃională – securitate internaŃională, analiză-diagnostic securităŃii României 5.Interesele naŃionale ale României: definire, modalităŃi de realizare 6.Riscuri, ameninŃări şi vulnerabilităŃi la adresa securităŃii naŃionale: definire, delimitări

conceptuale, strategia diminuării riscurilor, ameninŃărilor şi vulnerabilităŃilor 7. Romania actor regional si international 8.Politica de securitate naŃională a României: coordonatele politicii de securitate naŃională,

România actor regional şi internaŃional 9.Strategia de securitate naŃională a României: conŃinut, direcŃii de acŃiune 10.Politica de apărare a României: obiective, direcŃii de acŃiune 11.Strategia militară a României: concepte, principii, direcŃii de acŃiune 12.Reforma şi modernizarea Armatei României conform standardelor NATO

53

13. ImplicaŃiile procesul de globalizare asupra securităŃii naŃionale a României 14. CorelaŃia securitate individuală - securitate naŃională - securitate internaŃională Teme Seminar

1. Raporturile de putere între actori. Perspectivă istorică. 2. Noul mediu de securitate în perioada post „război rece”. InterdependenŃe şi riscuri

asimetrice. 3. Strategii de securitate naŃională. Studiu de caz. 4. Politici de securitate la nivel regional şi global. Studii de caz. 5. Rolul instituŃiilor internaŃionale şi al organizaŃiilor regionale în politica de

securitate. 6. ONU- sistemul securităŃii colective în ordinea mondială post „război rece”.

II.BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Buzan Barry, Popoarele, statele şi teama, Editura Cartier, Chişinău, 2000. Ionescu Mihai I., După hegemonie. Patru scenarii de securitate în Europa de Est în anii ’90, Bucureşti, Editura Scripta, 1993. Ghica Luciana-Alexandra, Zulean Marian, Politica de securitate naŃională, Editura Polirom, 2007 Sava Ionel-Nicu, Studii de securitate, Editura Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005. Vasile-Ozunu Mihail, Geopolitică şi Geostrategie, studii, Bucureşti, 2002. * * * Mediu de securitate global şi euroatlantic, Editura Militară, Bucureşti, 2005. * * * ConstituŃia României, Bucureşti 2003. * * * Carta Albă a SecurităŃii şi Apărării NaŃionale, Bucureşti, 2004. * * * Strategia securităŃii naŃionale a României, Bucureşti, 2004

Sociologia relaŃiilor internaŃionale Sociology of International Relations


I.CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Abordarea şi studiul sociologic al relaŃiilor internaŃionale. 2. ParticularităŃi ale relaŃiilor internaŃionale ca relaŃii sociale. 3. ContribuŃia relaŃiilor internaŃionale la realizarea funcŃiilor societale fundamentale. 4. Sistemul internaŃional. 5. Cooperare, competiŃie şi conflict în domeniul relaŃiilor internaŃionale. 6. Putere, dominare şi influenŃă în relaŃiile internaŃionale. 7. Securitatea statelor şi a sistemului relaŃiilor internaŃionale. 8. OrganizaŃiile internaŃionale – tipologie şi rol.

Teme Seminar 1. Analiza relaŃiilor internaŃionale din perspectivă sociologică. 2. Diversele concepŃii în relaŃiile internaŃionale. 3. Perspectivele sociologice anglo-saxone în relaŃiile internaŃionale. 4. Suveranitate/putere în relaŃiile internaŃionale. 5. Adaptarea statului la globalizare în contextul european. 6. Factori potenŃiali de risc şi destabilizare. Matrici de securitate : europeană, panarabă şi

extrem-asiatică. 7. „Centrele de putere” şi rolul lor în determinarea climatului politico-social al raporturilor

internaŃionale. 8. Influenta actorilor individuali în cadrul relatiilor internationale. Exemplificare asupra

integrării europene. 9. Uniunea Europeană – discuŃie asupra poziŃionării în continuumul

federalism/confederalism.

54


Costea Ştefan, Istoria Generală a Sociologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2002, cap.XII p.250-259 Goodin R, Klingemann H-D, Manual de ŞtiinŃă Politică, Cap.16.p.353-358 Coenen-Huther Jacques, Sociologia Elitelor, Editura Polirom, 2007, Cap.2, p.63-81 MaliŃa Mircea, Mihăilescu Ioan, Sociologie Generală, Editura Polirom, 2003, Cap.8.p.174-185 Puşcaş Vasile, RelaŃii InternaŃionale şi TransnaŃionale, Editura EIKON, 2007, Cap.1.p.13-24;Cap.4. p.74-80; Cap.7.p131-138

Drept comunitar

Community Law Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar;

total ore semestru 42; 4 credite; examen. I.CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

I . PRINCIPIILE GENERALE ALE UNIUNII EUROPENE 1. NoŃiunea „dreptul Uniunii Europene”, obiectivele şi valorile Uniunii Europene. Locul Uniunii europene in sistemul organizaŃiilor europene şi euroatlantice 2 Izvoarele dreptului comunitar 3. Principiile fundamentale ale dreptului comunitar (prioritatea, efectul direct, subsidiaritatea, proporŃionalitatea)

II INSTITUłIILE UNIUNII EUROPENE 4. Sistemul instituŃional al Uniunii Europene.

III PIAłA INTERNĂ ŞI POLITICILE COMUNE 5. PiaŃa Internă şi cele patru libertăŃi fundamentale. Cadrul general

IV DREPTURILE CETATENESTI ŞI DREPTURILE FUNDAMENTALE IN UNIUNEA EUROPEANĂ

6. CetăŃenia europeană 7. Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

V. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ 8. Istoricul relaŃiei României cu Uniunea Europeană 9. Tratatul de aderare. Cadrul General

CONłINUTUL TEMATIC AL SEMINARIILOR 1. ConstrucŃia comunitară, specificul ordinii juridice europene. 2. Izvoarele dreptului comunitar. Tratatul de la Lisabona. 3. Principiile dreptului comunitar. 4. InstituŃiile comunitare. 5. PiaŃa internă si cele 4 libertăŃi fundamentale. 6. CetăŃenia europeană. Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 7. România şi Uniunea Europeană.


Voicu Marin, Sabău Mirela, Drept comunitar general, Editura FundaŃia Romania de Maine, Bucureşti, 2009 Dacian Cosmin Dragoş, Uniunea Europeană. InstituŃii. Mecanisme, ediŃia a 2-a, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2006 Ştefan Tudorel şi Marin B.A Cibengiu, Drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 Gornig Gilbert, Rusu Ioana Eleonora, Dreptul Uniunii Europene, ediŃia a 2-a, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2007

55

DISCIPLINE OPłIONALE

DiplomaŃia României în epoca modernă şi contemporană Modern and Contemporary Diplomacy of Romania


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. ImportanŃa Dunării şi Mării Negre în istoria românilor de la începuturi până în sec. XIX; 2.Interesele marilor puteri europene la Dunăre şi Marea Neagră în prima jumătate a sec. XIX; 3.InstituŃii naŃionale româneşti pentru navigaŃie pe Dunăre şi Marea Neagră în sec. XIX; 4. Regimul Dunării în anii primului război mondial. 5. Tratatele de pace din 1919-1920 şi noile reglementări privind navigaŃia pe Dunăre şi Marea Neagră. Comisia Europeană a Dunării şi Comisia InternaŃională a Dunării (CED şi CID). 6. Acorduri şi convenŃii internaŃionale privind reglemntarea navigaŃiei pe Dunăre şi în Marea Neagră în perioada interbelică. Interesele şi contribuŃia României. 7. ConferinŃele de la Lausanne şi Montreux. Interese româneşti. 8. Statutul Dunării în ajunul celui de-al doilea război mondial. PoziŃia României. 9. Problema Dunării în timpul celui de-al doilea război mondial. 10. Tratate şi convenŃii internaŃionale privind regimul Dunării după al doilea război mondial.


Moisuc Viorica, Istoria relaŃiilor internaŃionale. Până la mijlocul secolului al XX-lea, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Atanasiu Carmen, Problema suveranităŃii României la Dunăre şi NavigaŃia Fluvială Română (1919-1945), Bucureşti, 2003. Daşcovici Nicolae, Interesele şi drepturile României în texte de drept internaŃional public, Iaşi, 1936. Daşcovici Nicolae, Regimul Dunării şi al Strâmtorilor în ultimile două decenii, Tip. „Alex łerek”, Iaşi, 1943. Rădulescu Zoner Şerban, Dunărea, Marea Neagră şi Puterile Centrale 1878-1898, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.

DiplomaŃie în vreme de război War-Times Diplomacy


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere sau razboiul ca solutie politica 2. Diplomatia in timpul razboaielor primei Republici Franceze(1792-1799) 3. Diplomatia in timpul razboaielor napoleoniene (1799-1815) 4. Congresul de pace de la Viena (1814-1815) si Sfanta Alianta (1815-1824) 5. Diplomatia europeana si chestiunea orientala (1824-1852) 6. Razboiul Crimeii (1853-1856) si Congresul de pace de la Paris 7. Diplomatia europeana si unificarile statale: Romania, Italia si Germania 8. Diplomatia europeana in fata redeschiderii chestiunii orientale (1875-1877) 9. Tratatul de pace de la San Stefano si Congresul de pace de la Berlin (1878) 10. Evolutii politico-diplomatice intre Congresul de pace de la Berlin razboiul

ruso-japonez (1878-1905) 11. Diplomatia europeana si criza balcanica (1906-1912) 12. Razboaiele balcanice si pacea de la Bucuresti (1912-1913) 13. Criza premergatoare Primului Razboi Mondial (1914) 14. Despre destinul deciziilor politice

56

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Cristescu Sorin, Diplomatie in vreme de razboi, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2010. Cristescu Sorin, RelaŃii politico-diplomatice şi militare europene, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Lache Ştefan, România în relaŃiile internaŃionale 1939-2006, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, p. 11-246. Onişoru Gheorghe, RelaŃii internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. Vlad Constantin, RelaŃiile internaŃionale în Istoria modernă, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. Berindei Dan, DiplomaŃia românească modernă de la începuturi la proclamarea independenŃei de stat (1821-1877), Editura Albatros, Bucureşti, 1995.

Rusia şi Occidentul – istorie şi diplomaŃie

Russia and Western-civilization – History and Diplomacy


I.CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Rolul şi locul Rusiei în Europa contemporană - aspecte generale, istoriografie.

Parametrii unei supraputeri în noul context internaŃional 2. Rusia şi Occidentul - între moştenirea imperială şi realpolitik. EvoluŃia relaŃiilor

externe în perioada imperială. 3. Evenimentele anului 1917 din Rusia, prăbuşirea Imperiului rus, reacŃia Occidentului,

declaraŃii oficiale şi neoficiale 4. Debutul diplomaŃiei sovietice - ieşirea separată din război şi părăsirea taberei AliaŃilor

– metode şi mijloace deosebite de promovare a politicii externe 5. Disocierea dintre fapte şi fond - diplomaŃia oficială şi cea secretă promovată de

Uniunea Sovietică în raport cu Ńările Europei Occidentale 6. De la confruntare la colaborare – alianŃa din perioada celui de-al doilea război

mondial. A fost Stalin un promotor al realpolitik-ului? 7. Începutul „războiului rece” şi relaŃiile dintre Rusia şi Occident - de la colaborare la

confruntare 8. Destinderea dintre Est şi Vest - disocierea dintre formă şi fond – declaraŃii oficiale şi

reacŃii controversate ale liderilor sovietici 9. Noua mentalitate politică promovată de Gorbaciov şi politica sa externă. ReacŃia

Occidentului. 10. Noua Rusie în faŃa dilemei - putere regională sau mondială. 11. Acorduri şi dezacorduri dintre Rusia şi Occident după 1991. 12. Extinderea NATO spre Est şi reacŃia Rusiei - temere pentru securitate sau cedarea

poziŃiilor geostrategice. 13. Rusia şi Uniunea Europeană – o alianŃă posibilă sau incredibilă?

Tematica seminariilor 1. Parametrii unei supraputeri în noul context internaŃional 2. Debutul diplomaŃiei sovietice – metode şi mijloace de promovare a politicii externe 3. DiplomaŃia oficială şi diplomatia secretă promovată de Uniunea Sovietică fata de Ńările Europei Occidentale 4. RelaŃiile dintre Uniunea Sovietica şi Occident in perioada „razboiului rece”. 5. Relatiile Occidentului cu Rusia dupa parabusirea „cortinei de fier” 6. Rusia şi Uniunea Europeană – proiecte si interese reciproce.

III. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Riasanovsky Nicholas V., O istorie a Rusiei, Institutul European, Iaşi, f.a.

57

Hobsbawm Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucureşti, 1994. Hoffmann Stanley, Ianus şi Minerva. Eseu asupra teoriei şi practicii politicii internaŃionale, Editura ŞtiinŃa, Chişinău, 1999. ***La Persoana întâi. Convorbiri cu Vladimir Putin, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 2000 Andrew Christopher, Gordievski Oleg, KGB. Istoria secretă a operaŃiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Editura All, Bucureşti, 1994. Andrianov Vladimir, Rusia în economia mondială. PotenŃial economic şi investiŃional, Editura Argument Mp, Bucureşti, 2002.

Integrare economică europeană European Economic Integration

Disciplină opŃională; sem 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar, total ore semestru 42; 5 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Istoria integrării economice europene. 2. Bugetul UE; Federalismul fiscal şi alocarea sarcinilor pe niveluri de guvernare; 3. Economia politicii comerciale; Efectele integrării economice asupra alocării sectoriale

a resurselor. 4. Politica concurenŃială; Efectele integrării economice asupra acumulării capitalului. 5. Creşterea economică; Efectele integrării economice asupra alocării geografice a

resurselor. 6. Politica regională; Politica agricolă comună; 7. Sistemul Monetar European; Uniunea monetară; 8. Politica fiscală şi Pactul de stabilitate; 9. PieŃele financiare; 10. Integrarea europeană şi piaŃa muncii; 11. ConsecinŃele economice al extinderii UE. Beneficii şi costuri.

Teme Seminar 1. DistribuŃia de putere în UE şi legitimitatea deciziei. 2. Participarea UE la liberalizarea multilaterală a comerŃului internaŃional. 3. Viitorul politicii concurenŃiale a UE. 4. Resursele bugetare ale UE destinate agriculturii noilor membri. 5. Politica de coeziune în UE extinsă. 6. Aderarea noilor state membre ale UE la Uniunea Monetară

7. Procesul Lisabona

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Bîrsan Maria, Integrare economică europeană, Editura Syllabus, Facultatea de Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001 Brociner Andrew, Europa monetară, Institutul European, Iaşi, 1999 MironD. (coord.), Economia Uniunii Europene, Editura Luceafărul, Bucureşti, 2002.

Statistica internaŃională

International Statistics Disciplină opŃională; sem 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar;



1. Definirea statisticii si a rolului acesteia in societatile democratice; incursiune in istoria statisticii

2. Sistemul statistic global: palierul international 3. Sistemul statistic global: palierul european 4. Sistemul statistic global: palierul national 5. Principiile fundamentale ale statisticii pe plan itnernational; managementul calitatii

totale in statistica

58

6. Functii ale statisticii internationale: compararea nivelului de dezvoltare a tarilor 7. Functii ale statisticii internationale: evaluarea performantelor dezvoltarii tarilor versus

standarde globale de dezvoltare 8. Productia statisticilor oficiale pentru monitorizarea politicilor economice; comert

exterior; dezvoltare regionala 9. Productia statisticilor oficiale: demografie si migratie; sanatate si educatie; piata

muncii si nivel de trai 10. Productia statisticilor oficiale: agricultura si dezvoltare rurala; mediul inconjurator;

competitivitatea intreprinderilor 11. Productia statisticilor oficiale: transporturi, societate informationala; stiinta,

tehnologie si inovare; turism 12. Romania in Uniunea Europeana: pozitionare din perspectiva cifrelor statistice 13. Romania in lume: pozitionare din perspectiva cifrelor statistice

TEME DE SEMINAR 1. Sistemul statistic global: organizare pe paliere 2. Organizatii internatinoale/ europene cu preocupari statistice 3. Principii fundamentale de organizare si functionare a statisticii pe plan international/

european 4. Metode de comparare a nivelului de dezvoltare a tarilor: ierarhizarea tarilor 5. Standarde globale de dezvoltare reflectate de statistica 6. Productia statisticilor oficiale: indicatori, mod de calcul, mesaje transmise de cifrele

statistice Romania in UE si Romania in lume.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE tefanescu Daniela, Statistica internationala 1, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004 Stefanescu Daniela, Statistica internationala 2, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 Isaic- Maniu Alexandru (coord.), Dictionar de statistica generala, Editura Economica, Bucuresti, 2003 Anghelache Constantin- Statistica generala- teorie si aplicatii, Editura Economica, Bucruesti, 1999 Jaba Elisabeta, Statistica, Editura Economica, Bucuresti, 2000 http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://unstats.un.org/unsd/.

Sociologia comunicării şi opiniei publice

Sociology of Communication and Public Opinion


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. RelevanŃa sociologică a conceptului şi fenomenului de opinie

publică. Varietatea sensurilor şi a abordărilor conceptului de opinie publică. 2. MulŃime, masă, public şi opinie publică. 3. Tipuri de abordări ale opiniei publice. Dimensiunile opiniei publice. 4. RelaŃia dintre opinii şi atitudini sociale. Caracteristicile, structura şi funcŃiile atitudinilor

sociale. Schimbarea atitudinală. 5. Dinamica opiniei publice. Atribuirea şi stereotipurile în formarea opiniei publice. Rolul

normelor sociale şi al grupurilor de referinŃă în evoluŃia opiniei publice. 6. Cunoaşterea şi măsurarea opiniei publice. PosibilităŃi şi limite ale sondajelor de opinie în

investigarea opiniei publice. Focus-grupul în studiul opiniei publice. Metode alternative de investigare a opiniei publice.

7. Scopul şi semnificaŃia studiului comunicării din perspectivă sociologică. Precizări conceptuale. Modele ale comunicării.

8. Tipuri de comunicare. Perspective în definirea comunicării de masă. Elementele structurale ale comunicării de masă.

9. Teorii fundamentale în analiza comunicării. Paradigma funcŃionalistă a comunicării de masă. FuncŃiile şi disfuncŃiile mass-media.

59

10. Efectele mass-media asupra indivizilor, culturii şi societăŃii. Mass-media şi rolul influenŃei personale. Paradigma efectelor limitate şi paradigma efectelor puternice în studiul comunicării.

11. Comportamentul de recepŃie. AudienŃa mass-media. Indicatorii de audienŃă. 12. InfluenŃarea atitudinilor, opiniilor şi comportamentelor prin diferite forme de

comunicare: persuasiune, propagandă, publicitate, manipulare. Teme de seminar 1. EvoluŃii ale conceptului şi fenomenului de opinie publică. Caracteristici ale masei, mulŃimii şi publicului. 2. Tipuri de mulŃimi. RelevanŃa publicului pentru opinia publică. 3. Abordări principale ale opiniei publice. Dimensiuni ale opiniei publice. 4. Atitudini sociale şi opinii. AplicaŃii ale teoriilor schimbării atitudinale. 5. Teoria atribuirii în formarea opiniei publice. RelevanŃa stereotipurilor pentru formarea şi exprimarea opiniei publice. FuncŃiile stereotipurilor. 6. InfluenŃa normelor sociale asupra opiniei publice. Conformitatea de grup. 7. PosibilităŃi şi limite ale principalelor metode de investigare a opiniei publice. 8. Definire şi caracteristici ale proceselor de comunicare. Elementele structurale ale comunicării. 9. Modele ( informatice, cibernetice, lingvistice şi semiotice) în studiul comunicării. DistincŃii între comunicarea interpersonală şi comunicarea de masă. Elementele structurale ale comunicării de masă. 10. “Schema lui Lasswell”în studiul comunicării. FuncŃionalismul în studiul comunicării. 11. Paradigma efectelor puternice în studiul comunicării de masă. Paradigma efectelor limitate în studiul comunicării de masă. 12. Indicatori de audienŃă specifici diferitelor tipuri de media. 13. Propaganda, persuasiunea şi publicitatea, forme de comunicare persuasive. AplicaŃii.


Aurelian Gh. Bondrea, Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1997 – Partea I: Cap. 1, 2, 3, 6; Partea a II-a: Cap. 1, 4, 5, 6, 7. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, Facultatea de Comunicare şi RelaŃii Publice „David Ogilvy”-SNSPA, Bucureşti, 2000 – Partea I: Cap. I, II; Partea a II-a: Cap. IV. Ioan Drăgan, Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda, Ed. ŞtiinŃifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980 – Cap.II, subcap. 1, 2, 3, 4. Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1996. Adrian Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Ed. Polirom, Iaşi, 2003 – SecŃiunea a II-a: Atribuirea, Atitudinea şi schimbarea atitudinii; SecŃiunea a V-a: integral. Werner Severin, James W. Tankard, Jr., Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;

Factori de risc la adresa securităŃii în epoca globalizării

Security risk factors in the Globalisation Era Disciplină opŃională; sem 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore

semestru 28;5 credite; examen. I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Securitate si insecuritate in relatiile internationale 2. Influenta procesului de globalizare asupra securitatii 3. Mediul de securitate european si euroatlantic 4. Corelatia securitate nationala – securitate internationala 5. Riscuri la adresa securitatii nationale 6. Riscuri la adresa securitatii internationale 7. Vulnerabilitati la adresa securitatii nationale. 8. Vulnerabilitati la adresa securitatii internationale 9. Amenintari la adresa securitatii nationale 10. Amenintari la adresa securitatii internationale

60

11. Terorismul – amenintare majora la adresa securitatii internationale 12. Terorism – antiterorism – contraterorism 13. Lupta pentru resursele energetice 14. Apa potabila – prezent si perspective

II.BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol I-II, Editura Polirom, Iaşi. 2006. Kolodziey Edward, Securitatea şi relaŃiile internaŃionale, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Vasile-Ozunu Mihail, Geopolitică şi Geostrategie, studii, Bucureşti, 2002. Buzan Barry, Popoarele, statele şi teama, Editura Cartier, Chişinău, 2000.

Sava Ionel- Nicu, Studii de securitate, Bucureşti, 2005.

RelaŃii publice internaŃionale în contextul globalizării Public International Relations in the context of globalisation

Disciplină opŃională; sem 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 5 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1.Definirea relatiilor publice. 2. Relatiile publice si relatiile publice internationale 3.Globalizarea in contextul revolutiei informationale 4.Tipuri si structuri de relatii publice internationale 5.Etapele procesului de relatii publice internationale 6.Strategii si campanii de constientizare si informare publica in relatii publice internationale 7.Institutia purtatorului de cuvint in relatii publice internationale 8.Publicul in relatii publice internationale. 9.Abilitatiile practicianului de relatii publice internationale


Simona Mirela Miculescu, Mircea Constantinescu, Relatii publice si comunicare internationala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2006 Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Totul despre relatiile publice, Editura Polirom, Iasi,2003 Andy Green, Comunicarea eficienta in relatiile publice. Crearea mesajelor si relatiile sociale, Editura Polirom, 2009 Simona Mirela Miculescu, Relatii publice din perspectiva internationala, Editura Polirom, 2006 Patricia A. Curtin, T. Kenn Gaither, RelaŃii publice internaŃionale - Negocierea culturii, a identităŃii şi a puterii,Editura Curtea Veche,2008 Stancu Serb, Relatiile publice si comunicarea, Editura Teora,2008 Adela Rogojinaru,Comunicare, relatii publice si globalizare, Editura Tritonic 2007

Structuri si centre de putere contemporane

Contemporary Structures and Powers Centres Disciplină opŃională; sem 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore

semestru 28; 5 credite; examen.

I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Sistemul internaŃional la începutul secolului XXI. Reaşezarea structurilor de putere

mondiale. 2. Structura şi dialectica sistemului internaŃional contemporan – tendinŃa spre poliarhie şi

forme de hegemonie colectivă. 3. Noua ordine mondială. 4. Şcoli de gândire şi abordări conceptuale privind „noua ordine mondială”. 5. Secolul XXI va fi un secol al Pacificului ?

61

6. Dinamica securităŃii în Extremul Orient. 7. Drumul spre U.E.Dimensiuni prospective. U.E. şi Europa de Est. 8. Pactul de Stabilitate. 9. Centrele de putere, dimensiune tematică a studiilor strategice. 10. Teoretizări şi practici în paradigma centrelor de putere contemporane. 11. Gândirea strategică şi modele de conduită externă ale actorilor mari (centrele majore

de putere ale secolului XXI).

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Berstein Serge, Milza Pierre, Istoria secolului XX, Editura All, Bucureşti, 1998. Johnson Paul, O istorie a lumii moderne (1920-2000), Editura Humanitas, Bucureşti, 2003. Geiss Immanuel, Istoria lumii din preistorie până în anul 2000, Editura All, Bucureşti, 2000. Buchet Constantin, Religie şi putere în relaŃiile internaŃionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998. Calvoccoresi Peter, Cel de-al doilea război mondial şi formarea Europei postbelice, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Deutsch Karl, The Analysis of International Relations, Englewood Cliffs, New Jersey, 1978.

Regimuri totalitare/ Totalitarian regimes



1. Istoriografia fenomenului totalitar 2. Aspecte teoretice ale fenomenului totalitar - forme istorice de dictatură - totalitarismul, fenomen al epocii contemporane 3. Forme ale totalitarismului A: Comunismul - prototipul sovietic - comunismul în Europa de Est - comunismul în Asia - comunismul în Africa şi America latină - comunismul la începutul mileniului 3 B: Fascismul - fascismul în Italia; Mussolini - nazismul; rolul lui Hitler - fascismul în peninsula Iberică; Franco şi Salazar - regimuri de tip fascist în Europa secolului XX - neofascimul C: Alte forme de dictatură 4. Concluzii

BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Arendt Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucuresti, 2006 Courtois, Stephane ş.a., Cartea neagră a comunismului, Bucureşti, 1998. Furet François, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, Bucureşti, 1996. Todorov Tzvetan, Confruntare cu extrema. Victime si tortionari in secolul XX, Humanitas, Bucuresti, 1996. Besançon Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Bucureşti, 2003 Frunză Victor, Istoria comunismului în România, Bucureşti, 1999.

62

Etica relaŃiilor internaŃionale Ethics of Internation Relations


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1.Etica si relatii internationale:instrumente teoretice 2. IntervenŃia umanitară si protejarea dreptului la viaŃă 3. Dreptul la secesiune 4. Sărăcia extremă şi obligaŃiile bunăstării 5. ImigraŃie si suveranitate 6. Război drept şi război nedrept 7. Interesul naŃional si constrîngerile etice

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Ellis Anthony(ed), Ethics and International Relations, Manchester University Press, 1986 Iliescu Adrian Paul, Etica relaŃiilor internaŃionale în Etica socială şi politică, Editura Ars Docendi, 2007 Nardin Terry, Mapel David R, (eds), Traditions of International Ethics, Cambridge University Press, 1992 Smith Karen E. Margot Light (eds.), Ethics and Foreign Policy, Cambridge University Press, 2001 W.McElroy Robert, Moralitatea in politica externă americană: rolul eticii în relaŃiile internaŃionale, ColecŃia Gândirea Nouă (traducere de Costică BrădăŃan), Editura Paideia, Bucuresti, 1997.

Analiza de conflict Conflict analises


I. CONłINTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Definirea conceptului de securitate la nivel naŃional şi internaŃional 2.Trei generaŃiide conflicte identitare în spaŃiul ex-sovietic 3. Etica intervenŃiei în soluŃionarea conflictelor 4. Cultură, religie şi conflicte 5. SoluŃionarea conflictelor interstatale 6. Conflictele în statele emergente 7.ONU şi soluŃionarea conflictelor 8.Limitele intervenŃiilor sub mandat ONU

II.BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Arjen Boin, Paul t’Hart, Eric Stern, Bengt Sundelius, The Politics of Crisis management, Cambridge University Press, 2005 Florence Braunstein, Jean Francois Pepin, Marile doctrine - politice, economice, religioase, Editura Antet, 1992 Iulian Chifu, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, 2004 Iulian Chifu, Britta Ramberg, Crisis Management in transitional societies, Editura SNDC CRISMART, Stokholm, 2007 Ghica Luciana Alexandra, Zulean Marian, Politica de securitate naŃională, Editura Polirom, 2007 Dan Hensen, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART, Stokholm, 2007 Antje Herrberg, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007 Sara Larsson, Eva Karin Olsson, Britta Ramberg, Crisis Decision making in the EU, SNDC CRISMART, Stokholm, 2005 Ionel Nicu Sava, Studii de Securitate, Editura Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005

63

PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENłILOR

Practica de specialitate a studenŃilor specializarii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene se organizează la sfârşitul semestrului al IV-lea, în timpul vacanŃei de vară; are o durată de 3 săptămâni – 5 zile/săptămână x 6 ore/zi -, 90 de ore şi se încheie printr-un colocviu. Practica de specialitate se efectuează în ministere şi alte instituŃii/organizaŃii publice, prefecturi şi primării, partide politice, O.N.G.-uri, fundaŃii, mass-media, instituŃii/organizaŃii, firme private care au în componenŃa lor departamente, servicii de relaŃii internaŃionale şi integrare europeană etc. Principalele obiective ale practicii de specialitate sunt: familiarizarea studenŃilor cu mediul social-politic, instituŃional, organizaŃional; identificarea structurilor şi mecanismelor relaŃionale dintre organizaŃie/instituŃie şi mediul internaŃional; dezvoltarea unor abilităŃi de integrare în colectivitate şi de adaptare la specificul activităŃii organizaŃiei/instituŃiei; orientare socio-profesională pe baza capabilităŃii remarcate. Repartizarea studenŃilor în instituŃiile şi organizaŃiile stabilite pentru desfăşurarea practicii se face conform convenŃiilor încheiate între Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie si Filosofie şi instituŃia/organizaŃia gazdă.

StudenŃii au obligaŃia de a respecta întocmai programul practicii compacte stabilit de Catedra de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene şi să elaborează un proiect de practică.

Proiectul de practică poate conŃine: o descriere a organizaŃiei/instituŃiei gazdă; dezvoltarea unui subiect privind specificul organizaŃiei/instituŃiei; preocupări, acŃiuni realizate în domeniul relaŃiilor internaŃionale şi integrării europene; colaborarea cu organizaŃii/instituŃii similare din străinătate etc..

La colocviu, studentul va prezenta comisiei de evaluare a practicii: caietul de practică, o adeverinŃă care să ateste că studentul a efectuat activitatea practică în instituŃia/organizaŃia respectivă, semnată de un reprezentant al acesteia; proiectul de practică.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ

Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, Facultatea în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenŃilor interesaŃi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional unitar de formare iniŃială a personalului didactic, care prevede studiul psihologiei educaŃiei, fundamentelor pedagogiei, teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, metodica specialităŃii, practica pedagogică, sociologia educaŃiei şi management educaŃional.

StudenŃii înscrişi au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: • obŃinerea unui număr de 30 de credite transeferabile suplimentare, pe baza cărora

studenŃii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate; • obŃinerea unei AdeverinŃe de absolvire însoŃită de o anexă cuprinzând situaŃia şcolară

şi competenŃele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăŃământ; • şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul

reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenŃii studiilor universiatre de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ; • oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având

posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programme de formare şi formare

64

continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii. Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenŃilor la

secretariatele facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

InformaŃii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149, 353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENłĂ LINGVISTICĂ, NECESAR

PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENłĂ

• Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează gratuit de către Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facul-tăŃilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăŃământ (ZI). • Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facultăŃilor în care

limba străină este facultativă, după cum urmează: a) studenŃii de la forma de învăŃământ ZI pot urma cursuri de limbă străină (2 ore pe

săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea UniversităŃii, în grupe de 15-20 studenŃi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenŃă lingvistică;

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ PENTRU (PACHETE DE)

DISCIPLINE OPłIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în planul de învăŃământ al semestrului/anului următor.

• studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 1-15 octombrie 2010 (pentru semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2011 (pentru semestrul al II-lea);

• studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opŃionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 1-15 octombrie 2010 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2011 (pentru semestrul al II-lea);

• în acelaşi mod studenŃii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul III.

StudenŃii optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale.

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe. TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSITĂłII SPIRU HARET se

poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul facultăŃilor în condiŃiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei aceeaşi, apropiată sau

compatibilă.

65

Examenul de licenŃă finalizează studiile la Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie si Filozofie, specializarea Relatii Internationale şi Studii Europene în perioada iulie şi februarie şi constă în:

Proba 1: SusŃinerea unui examen scris în formatul blackboard pentru evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate. Subiectele sunt din programa de licenŃa aprobată de Senatul UniversităŃii, la propunerea Consiliului facultăŃii.

Admiterea în examenul de licenŃă este condiŃionată de obŃinerea Certificatului de competenŃă lingvistică.

AbsolvenŃii care promovează Examenul de licenŃă cu media generală minimă de şase, primesc titlul de licenŃiat în domeniul respectiv menŃionat pe Diploma de licenŃă, conform Hotărârii Guvernului României nr.88/2005. Odată cu diploma de licenŃă, absolvenŃii vor primi şi Suplimentul de Diplomă.

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂłII ŞI LA INTERNET StudenŃii FacultăŃii de Relatii Internationale, Istorie si Filosofie, specializarea Relatii

Internationale si Studii Europene au acces gratuit la Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale UniversităŃii Spiru Haret.

Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. StudenŃii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăŃământ, a anului şi a facultăŃii se face clik pe butonul Trimite”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăŃilor studenŃii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL FACULTĂłII Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie îşi propune excelenŃă în următoarele

direcŃii de cercetare ştiinŃifică: Procesul integrării europene şi euroatlantice a României - aspecte istorice, politice,

economice, juridice, sociale, culturale etc.; probleme ale integrării europene – compatibilitate economică, juridică, administrativă; interferenŃe şi elemente comune de civilizaŃie şi cultură în Centrul şi Sud-Estul Europei.

Activitatea de cercetare ştiinŃifică la nivelul Catedrei de specialitate şi al FacultăŃii are drept obiectiv principal elaborarea cursurilor, manualelor, sinteze, studii documentare şi alte materiale didactice necesare desfăşurării în bune condiŃii a procesului de învăŃământ. CERCURI ŞTIINłIFICE STUDENłEŞTI

În anul de învăŃământ 2010-2011 activează următoarele cercuri ştiinŃifice studenŃeşti: 1. Cultură şi spiritualitate în Europa de Sud-Est în epoca modernă şi contemporană, coordonator asistent univ. drd. Camelia Drăghici. 2. Crize şi conflicte politice şi militare. Managementul crizelor, coordonator conf. univ.dr. Dorel Buşe. 3. Geopolitică şi geostrategie, coordonator lector univ. dr. Dragoş Frăsineanu. 4. Integrare şi cooperare europeană şi euroatlantică, coordonator lector univ. dr. Theodora Stănescu Stanciu 5. Istorie şi diplomaŃie în epoca contemporană, coordonator lector univ. dr. Ludmila Rotari.

Documents

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ Anul ... · În cadrul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează, în anul uni-versitar 2009-2010, 30 de facultăŃi, cu 50 specializări