Ghidul Autorului (titlul lucrării)

Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual - 2003 151

151

SECŢIUNILE B,C

Software educaţional

pentru învăţământul universitar şi preuniversitar

152 Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică

152

Nr.Crt.

Titlul lucrării , autorii Pag.

1 AEL, Learning and Content Management SystemRadu Jugureanu – SC Siveco ROMANIA SA,

[email protected]

155

2 Metode de testare automată în platforma e-learning C-Learn-ERadu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,

[email protected] LĂCRARU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,

[email protected]

163

3 Software educaţional pentru informaticăpe Web site-ul Universităţii din BucureştiMarin Vlada – Universitatea din Bucuresti,

[email protected]

169

4 ITFORTECH- Platformă de formare în domeniul inginerescIonuţ Lambrescu – Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti,

[email protected] Irinel Marcu - Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti,

[email protected]

177

5 e-Prelegere: organizarea şi distribuirea resurselor educaţionaleEmilia Pecheanu - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,

[email protected] Luminiţa Dumitriu – Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,

[email protected] Segal - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,

[email protected]

183

6 Soft multimedia pentru pregătirea materialelor de curs

lect.dr. Ion Florea - Universitatea Transilvania Braşov,Facultatea de Matematică-Informatică, [email protected]

asist. Costel Aldea - Universitatea Transilvania Braşov,Facultatea de Matematică-Informatică, [email protected]

189

7 Metode numerice cu MathcadNicolae Dăneţ

Universitatea Tehnică de Construcţii BucureştiBd-ul Lacul Tei nr. 124, 020396 Bucureşti, Sectorul 2

E-mail: [email protected]

197

8 Folosirea tablei electronice în învăţământul asistat de calculator Ion Corneliu Udrescu – U.T.C.B., [email protected]

Alexandru Lucian Răducanu – U.T.C.B., [email protected]

205

mailto:[email protected]



153

9 Utilizarea calculatorului în chimieGeorgeta Mândrescu – Universitatea Ovidius Constanţa,

[email protected]

211

10 LABORATORUL DE STATISTICĂIonescu Doru, Facultatea de Matematica si Informatica

Universitatea din Bucuresti

219

11 Învăţământul postuniversitar mobil o formă de instruire continuăîn viitor

Viorel Marinescu – U.T.C.B., [email protected] Marinescu – U.T.C.B., [email protected]

Sorin Dumitrache– U.T.C.B., [email protected] Dumitrache– U.T.C.B., [email protected]

223

12 Formarea cadrelor didactice care predau informatica înînvăţământul preuniversitar prin învăţământ postuniversitar

folosind tehnologii IT&CViorel MARINESCU - UTCB, [email protected]

Mariana MARINESCU - UTCB, [email protected] DUMITRACHE – UTCB, [email protected] DUMITRACHE – UTCB, [email protected]

Ioan CORCOŢOI – UTCB, [email protected]

225

13 Criterii de evaluare pentru softul educaţionalProf. Drd. Ana Maria Lăculeanu – Colegiul Naţional Mircea cel

Bătrân, Rm. Vâlcea, [email protected]

229

14 Paginile WEB- o formulă eficientă în dezvoltarea

interesului şi aptitudinilor pentru e-learning şi e-activities

Schileru Ana Ilina – Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza“ Bucureşti –[email protected]

Schileru Nicolae Fulger – Şcoala Superioară Comercială „N.Kretzulescu“ Bucureşti – [email protected]

233

15 Enciclopedia Multimedia RocartaLect. Bogdan Pătruţ - Universitatea din Bacău,

[email protected]

237

16 Grafuri – algoritmi specifici + evaluareIacob Andrei – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni

[email protected]

245

17 FiziKBlaghi Sebastian – VSB GROUP s.r.l., [email protected]

251

18 Softuri educaţionale pentru învăţarea matematicii la claseleprimare

Loredana Mihalca – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,Univ. "Babeş-Bolyai", [email protected]

Lucian Moşuţ – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ."Babeş-Bolyai", [email protected]

255









154

19 Pachet de programe aplicative pentru studiul disciplinei “Vibraţiimecanice”

Andrei CRAIFALEANU - Universitatea “Politehnica” din Bucureşti,[email protected]

Victor ILIESCU - Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului,[email protected]

Iolanda-Gabriela CRAIFALEANU - INCERC Bucureşti,[email protected]

263

20 WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITARINTEGRAT

Prof. dr. Virgil ChicherneaFacultatea de Informatica Manageriala

Universitatea [email protected]

269

21 Manual informatizat - Programare în C++

Simona Roşescu – Liceul “E. Lovinescu”,e-mail: [email protected]

275



155

AEL, Learning and Content Management System

Radu Jugureanu – SC Siveco ROMANIA SA, [email protected]

AbstractPlatforma software AEL dezvoltată de SIVECO Romania sprijină reforma educaţionalăiniţiată de Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului, privind introducereatehnologiei informaţiei ca instrument didactic în şcoala românească.

AEL este un sistem integrat de predare/învăţare şi management al conţinutului, menit săsprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şi pe ceilalţiparticipanţi la actul educaţoinal în procesul de învăţare. Deşi conceput iniţial pentruuniversităţi/învăţământ la distanţă, AEL este folosit în prezent pentru nivelul deînvăţământ preuniversitar, fiind extrem de potrivit pentru diverse limbi de studiu,regiuni, diferite nivele de studiu şi tipuri de organizaţii cu potenţial educaţional.

Introducere

Creştera gradului de cunoştinţe IT în rândul profesorior şi elevilor – un pas importantcătre societatea informaţionalăPlatforma software AEL dezvoltată de SIVECO Romania sprijină reformaeducaţională iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, privindintroducerea tehnologiei informaţiei ca instrument didactic în şcoalaromânească.

Premize:

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – informatizarea învăţământuluipreuniversitar românesc


156

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului implementează o adevăratăreformă a sistemului educaţional.Considerând educarea informatică a populaţiei o investiţie pe termen lung,MECT a demarat programul SEI, pentru perioada 2001-2004. Toate şcolilegenerale şi liceele româneşti vor primi în cadrul acestui program soluţiiinformatice complete pentru uz educaţional; 1220 de licee au fost dotate cureţele de computere şi programe software; peste 1000 de licee folosesc dejasistemul AEL pentru predare/învăţare;

Programul SEI al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sprijinăobiectivele reformei educaţionale româneşti în conformitate cu strategia UniuniiEuropene pentru eLearning.Programul SEI este implementat de compania de software SIVECO RomaniaSA, partea de echipamente hard fiind asigurată de Fujitsu-Siemens, HP şi IBM.

Soluţia software AEL

AEL este un sistem integrat de predare/învăţare şi management al conţinutului,menit să sprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şiceilalţi participanţi la actul educaţinal în procesul de învăţare. Deşi conceputiniţial pentru universităţi/învăţământ la distanţă, AEL este folosit în prezentpentru nivelul de învăţământ preuniversitar, fiind extrem de potrivit pentrudiverse limbi de studiu, regiuni, diferite nivele de studiu şi tipuri de organizaţii.


157

AEL sprijină educaţia în România la nivel naţional

Sistemul AEL urmăreşte să:• Spijine proceul de predare/învăţare prin mijloace informatice moderne• Uşureze procesul de învăţare• Stimuleze cretivitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă• Suplimenteze metodele didactice tradiţionale cu tehnologii noi• Utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele şi

instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat.AEL este un instrument modern, pe care profesorul îl foloseşte în sala de clasăîmpreună cu tabla şi creta.

AEL este o soluţie completă de eLearningSuport pentru predare/învăţareAEL are capabilităţi de administrare şi livrare a diverselor tipuri de conţinuteducaţional precum materiale interactive tip multimedia, tutoriale, exerciţii,simulări, jocuri educaţionale şi multe altele.

Baza de cunoştinţe

Sistemul dispune de un centru de cunoştinţe electronic, care joacă rolul unuidepozitar de conţinut şi soluţii de management, adaptabil, configurabil,indexabil. Baza de cunoştinţe oferă utilizatorilor (chiar şi celor neiniţiaţi)următoarele posibilităţi:

-crearea de conţinuto Editoare HTML încorporateo Editoare de formule matematice încorporateo Editoare de teste şi tutorialeo Editoare de glosare/dicţionare


158

-import şi export de texte din:o fişiereo arhive/directoare de resurseo format bazat pe standarde precum SCORM şi IMS

- adaptarea sau modificarea conţinutului- organizarea conţinutului în cursuri- crearea propriilor lecţii din componente standard de conţinut

Orice tip de conţinut care poate rula pe un client poate fi inclus în baza de cunoştinţe.AEL oferă editoare HTML, editoare de formule matematice şi tutoriale

pentru crearea de conţinut on-line. În plus, in centrul de cunoştinţe este embedatun dicţionar puternic, integrat cu toate celelalte module.

Suport pentru agregarea conţinutului

Conţinutul este structurat şi adaptat în funcţie de nevoile profesorilor.Conţinutul poate fi îmbogaţit cu infomaţii suplimentare legate de curiculaşcolară, cuvinte cheie, nivel de studiu, versiune şi autor. Fluxurile de predaresunt definite pentru fiecare curs, integrând testele de autoevaluare sau testeleon-line ca orice alt tip de conţinut.Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi adaptate şiaplicate oricărei porţiuni ale bazei de cunoştinţe.Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvintecheie.

Profesorul controlează fiecare detaliu al lecţiei

AEL este optimizat pentru învăţare sincron, profesorul controlând în întregimelecţia, compunând, coordonând şi monitorizând mediul educaţional. Prin AEL,profesorul poate să:

• controleze transferul conţinutului către elevi;


159

• transmită individualizat momente de lecţie către elevi, în funcţie denivelul de capacitate sau cunoştinţe ale acestora

• controleze modul în care studenţii interacţionează cu AEL;• administreze şi monitorizeze testele;• comunice cu studenţii prin forumuri de discuţii şi e-mail;• se adreseze studenţilor;• urmărească activitatea studenţilor, monitorizând ecranele de lucru şi

rapoartele on-line;

AEL oferă suport şi pentru:

- învăţământ asincron – studiu personalizat- proiecte de colaborare;- învăţământ la distanţă;

AEL oferă posibilitatea de comunicare sincronă şi asincronă: mail intern/extern,notificări şi discuţii de grup.

• Teste electonice şi asistenţă pentru notare.• Teste on-line şi off-line• Teste cu sau fără limită de timp• Teste de auto-evaluare

Asistenţă în crearea de teste bazate pe modele predefinite, care include:• Selectarea uneia/mai multor opţiuni• Prioritizare• Răspunsuri libere• Răspunsuri transmise sub formă de ataşament• “completaţi spaţiile libere”• răspuns de tip adevărat/fals• răspuns de tip adevărat/parţial adevărat/fals• evaluarea opţiunilor• “potrivirea” întrebărilor


160

• Algoritmi configurabili de gradare• Selecţie randomizată şi ordonarea aleatoare a întrebărilor• Teste adaptive• Administrarea electronică şi integrarea testelor şi fişelor elevilor• Istoricul şcolar al fiecărui elev, evoluţia lui; “harta cunoştinţelor”

Asistenţă pentru gestiune şi monitorizare cuprinde:Gestiunea arhivelor şcolare, incluisiv a fişelor matricole ale elevilorGestiunea structurii organizatorice a şcolii: corpul profesoral, elevii,personalul administrativ, clase, cataloage, etc;Administrarea curiculei – integrat cu AEL şi cu structura organizaţională;Suport pentru crearea şi gestionarea orarelor;Administrarea claselor şi descrierea claselor cu ajutorul hărţilor grafice;Notificări automate şi personalizate;Acces la datele disponibile la nivel naţionalSuport pentru evaluarea conţinutului şi monitorizarea utilizării şieficienţei sistemului;

Centralizarea de informaţii –Sistemul Informaţional de Management pentruInspectorate şi minister

AEL este menit să ofere un suport puternic factorilor responsabili în domeniile:decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire şi previziune.

• Monitorizarea performanţelor şi activităţii la nivel de unitate şcolară şichiar cadru didactic

• Obţinerea de informaţii coerente, bazate pe sinteza datelor din sistem,atât pentru decizii manageriale pe termen scurt şi mediu, cât şi pentrustabilirea politicii şi strategiei pe termen lung;

Trăsături generale


161

• Interfaţă prietenoasă, adaptabilă, diferenţiată în funcţie de rol, grupul deapartenenţă, drepturi de acces;

• Rolurile, grupurile, utilizatorii şi drepturile de acces asociate sunt uşorde administrat

• Sistem bazat pe standarde: AEL este compatibil cu MathML, SCORMşi IMS;

• Uşor de instalat şi de administrat (peste 1000 de platforme au fostinstalate în acest an în liceele din România!)

• Suport multi-lingvistic şi regional: AEL- ul este uşor de transpus într-oaltă limbă şi uşor de reconfigurat.

AEL reprezintă tehnologie de vârf

AEL este o platformă software modernă construită pe baza tehnologiiloractuale. Echipa SIVECO Romania a ales portabilitatea şi mentenanţa,construind AEL-ul în sistem multi-strat, folosind un client care nu consumăresurse, de tip browser web conectat la un server web şi de aplicaţii scris înJava. Folosim tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans, jdbc, Javaservlets, jsp-s, Java applets şi utilizăm intensiv XML. Utilizăm un concept dereutilizare a conţinutului care este bazat pe formate de descriere aîmpachetărilor în XML şi am implementat elementele necesare pentru a putea


162

importa şi exporta elementele necesare conform standardelor MathMl, SCORMşi IMS.

Despre SIVECO Romania

Fondată la începutul anului 1992, SIVECO Romania SA este una dintre celemai importante companii de software din România, şi unul dintre cei mai mariexportatori de produse soft în Uniunea Europeană şi SUA.SIVECO Romania este specializată în dezvoltarea proiectelor IT majore, careimplică soluţii accesibile prin Internet şi Intranet, integrarea în alte sisteme,distribuţie geografică a accesului şi a unui număr mare de utilizatori.

Contact:SIVECO Romania SAINTERNET SPACE [email protected]: +40 (21) 224 25 31Fax: +40 (21) 224 41 08



163

Metode de testare automată în platforma e-learning C-Learn-E

Radu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,[email protected]

Cristian LĂCRARU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,[email protected]

AbstractLucrarea de faţă îşi propune o scurtă abordare a facilităţilor de testare care pot fioferite de către o platformă de învăţământ electronic asistat, numită C-Learn-E. Suntatinse în principal aspecte teoretice şi tehnice din cadrul sesiunilor de testare şi deevaluare a rezultatelor. Principalele obiective urmărite în realizarea platformei suntreprezentate de modul interactiv şi atractiv de prezentare a cursurilor, de facilităţileoferite cursanţilor, dar şi tutorilor, precum şi de conceperea noţiunii de clasă virtuală.

1. Introducere

Conceptul de e-learning presupune o îmbinare eficientă a două aspecte: tehnic şipsihopedagogic [5]. Punctul de plecare în concepţia unui astfel de sistem îl reprezintăcunoaşterea mecanismelor de învăţare. Ţinând seama de particularităţile sistemelor deînvăţare asistate de calculator, procedeele tehnice de punere în aplicare ale conceptuluide e-learning trebuie să vină în perfectă concordanţă cu modelul psihopedagogic ales[1]-[4]. În această scurtă abordare a platformei C-Learn-E [6] se vor trece în revistăcâteva dintre facilităţi de testare a cunoştinţelor pe care le oferă acest produs.

2. Principiile de concepţie

Un sistem eficient de tip e-learning presupune existenţa unei platforme de lucruputernice şi versatile. Acest instrument este conceput într-un mod interactiv şi atractiv(folosind mijloace multimedia), fiind destinat integrării cursurilor şi a modalităţilor defeed-back. Caracteristicile acestuia sunt:

• accesul la platformă prin logare individuală;• existenţa unor baze de date centralizate şi/sau distribuite;• stabilirea unor sesiuni de teste şi a modului de lucru cu acestea;• gruparea pe categorii a cursurilor în format electronic;• posibilităţile multiple de navigare în interiorul unui document;• structurarea modului de acces la informaţii pentru dinamizarea navigării;• conceperea unor opţiuni de punere în evidenţă a conceptelor fundamentale;• integrarea lucrărilor practice, a temelor şi a testării on-line;• utilizarea imaginii video şi a sunetului ca parametrii dinamici (de exemplu,

integrarea unor animaţii realizate prin funcţii Flash);


164

• utilizarea a cel puţin un tip de mesagerie (forum de discuţii moderat şinemoderat şi/sau poştă electronică).

3. Sesiunile de testare

În această lucrare accentul se pune pe existenţa în cadrul platformei C-Learn-E asesiunilor de testare, obiecte vitale în componenţa unui proces de învăţământ. Sesiunilede testare sunt împărţite în două mari grupe: testele facultative şi testele obligatorii.

3.1. Testele facultative

În cadrul primei grupe, a testelor facultative, sunt încadrate câteva metode diferitede testare, rolul acestora fiind doar acela de informare, de recapitulare, de întoarcere lamateria predată. Scopul acestor teste este, deci, de solidificare a cunoştinţelorcursantului. În concordanţă cu aceste aspecte, testele facultative pot fi accesate în oricemoment de timp şi din orice punct în cadrul platformei. Gradul de dificultate al acestuitip de teste este redus spre mediu. Pe tot parcursul derulării testelor cursantul areposibilitatea de revizuire a materiei parcurse, accesul la celelalte resurse ale platformeifiind nelimitat. În plus, nu există restricţii de timp. Pentru moment, în cadrul platformeielectronice testele facultative sunt realizate cu ajutorul programului gratuit HotPotatoes, oferit pe Internet de către firma Half-Baked Software [7].

În cazul testului facultativ, imaginea din Figura 1 prezintă modul de realizare alunui test, cu interfaţa grafică sub care lucrează conceptorul/tutorele.

Figura 1. Modul de realizare a unui test facultativ


165

În cadrul acestei secţiuni pot fi puse în practică mai multe metode de autoverificare.Printre acestea, cele mai utilizate sunt cele de următoarele tipuri:

• completare de spaţii goale (fill-in-the-blanks);• completare de tabele (crosswords);• chestionar cu răspuns multiplu (test grilă);• întrebări cu răspuns scurt (un număr mic de cuvinte);• întrebări cu răspuns amplu (care cer corectarea de către tutore);• exerciţii cu combinări de fraze;• exerciţii bazate pe conexiuni logice;• introducere de formule sau expresii.Figura 2 înfăţişează interfaţa grafică a utilizatorului (cursantului) în cazul rezolvării

aceluiaşi test facultativ care a fost prezentat în Figura 1 din perspectiva conceptorului(tutorelui).

Figura 2. Testul din Figura 1 în varianta prezentată cursantului

Fiind vorba de o verificare facultativă, la fiecare astfel de test este oferit şi un ajutordin partea programului (la completarea unor cuvinte sunt indicate, de exemplu, primelelitere ale acestora). Cu fiecare utilizare a ajutorului, punctajul final obţinut de cursant(sub formă de procent) este ajustat. Se oferă astfel o imagine reală asupra gradului derealizare a testului, cursantul putând monitoriza în orice moment punctele în caregreşeşte. De asemenea, cursantul este stimulat, prin modul de comunicare a punctajuluişi a răspunsurilor corecte, de a reveni asupra acelei părţi a cursului on-line care conţineinformaţiile necesare rezolvării întrebărilor respective.

Un exemplu de evaluare a rezultatelor în cazul răspunsurilor oferite de cursant latestul descris în Figura 2 este prezentat în imaginea din Figura 3.


166

Figura 3. Exemplu de evaluare a rezultatelor unui test facultativ

3.2. Testele obligatoriiSpre deosebire de testele facultative, testele obligatorii se bucură de o mai mare

stricteţe, necesară în vederea evaluării cursantului de către tutore. În acest sens, seimpun de la început câteva reguli şi limitări de acces. Se dirijează în acest sens atâttimpul, cât şi spaţiul de lucru al cursantului. Un exemplu de test obligatoriu esteprezentat în Figura 4.

Figura 4. Exemplu de sesiune a unui test obligatoriu


167

Sesiunile de teste obligatorii vor fi activate numai de către tutore. Din acel moment,posibilităţile de acces oferite cursanţilor se limitează. Astfel, cursantul nu se mai poateîntoarce în nici un moment la nici un punct din platformă, singurul lucru afişat pe ecranfiind fereastra activă cu întrebările.

În afară de aceasta, accesul la curs este activ numai pe o perioadă de timp. Pe scurt,se poate spune că din momentul în care o sesiune obligatorie de test a fost activată,cursantul poate opera doar în cadrul acesteia şi numai într-o durată limitată de timp,prestabilită de către tutore.

La expirarea timpului de lucru acordat, este trimis automat un mesaj care va conţinenumele staţiei pe care s-a lucrat, numele cursantului logat, textul întrebărilor şirăspunsurile date. Aceste date, în urma verificării lor automate, supervizate de cătretutore, sunt operate în cadrul catalogului on-line. În acest fel, orice cursant înscris înclasa virtuală se poate loga în platformă şi îşi poate verifica în catalogul on-line situaţiasa în acel moment.

Catalogul conţine informaţii despre toţi cursanţii existenţi (înscrişi la tipul de cursvizat) şi poate fi vizualizat în totalitate, conţinând şi note adiţionale (cum ar fi media paclasă, statistici anuale sau semestriale).

Un exemplu de gestionare a catalogului on-line este prezentat în Figura 5.

Figura 5. Exemplu de gestionare a catalogului on-line


168

4. Concluzii

Dacă informaţiile culese sunt corect interpretate şi prelucrate, acestea, alături de obună gestionare a cursurilor realizată de către tutore, reprezintă cheia succesuluiînvăţământului electronic la distanţă.

Platforma C-Lean-E îşi propune elaborarea scheletului unui sistem de învăţare ladistanţă, pentru care principiile de concepţie şi punere în practică se bazează peelementele tehnice şi psihopedagogice. Sunt abordate cu precădere principiile derealizare a sesiunilor de testare, fără a intra în detalii privind aspectele legate de modulefectiv de realizare a cursurilor, de restricţiile şi modelele particulare impuse.

Astfel, platforma propusă urmăreşte dezideratele unui instrument de lucruuniversal, care să poată fi adaptat în funcţie de cerinţele specifice fiecărui curs.

5. Bibliografia

[1] R. Rădescu, “Sistem integrat de studiu al compresiei fără pierderi a datelor”, SimpozionulTehnologii educaţionale pe platforme electronice în învăţământul ingineresc, UniversitateaTehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p. 415-422, Editura Conspress Bucureşti,ISBN 973-8165-44-X.[2] R. Rădescu, “Tehnica realizării unui curs interactiv folosind mediul de dezvoltareMultimedia Toolbook”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice înînvăţământul ingineresc, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p.423-430, Editura Conspress Bucureşti, ISBN 973-8165-44-X.[3] R. Rădescu, J. M. Becker, M. Wigley, “Un synopsis pour la version « e-learning » du coursde Probabilités Continues”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice înînvăţământul ingineresc, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p.431-442, Editura Conspress Bucureşti, ISBN 973-8165-44-X.[4] R. Rădescu, J. M. Becker, “Un modèle d’enseignement assisté pour la théorie del’information et du codage”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice înînvăţământul ingineresc, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p.443-452, Editura Conspress Bucureşti, ISBN 973-8165-44-X.[5] R. Rădescu, C. Lăcraru, “Aspecte tehnice şi psihopedagogice în cadrul unei platforme E-Learning”, Simpozionul Educaţie şi Internet, CREDIS, Universitatea Bucureşti, 3-5 iulie 2003.[6] C. Lăcraru, R. Rădescu, “C-Learn-E, A Competitive E-Learning Platform”, 4-th EuropeanConference on E-Business / E-Commerce / E-Learning / E-Work / E-Health / E-Banking / E-Democracy / E-Government, BB & On-line Services Applications, New WorkingEnvironments, Virtual Institutes, and Their Influences on the Economic and SocialEnvironment, E-COMM-LINE 2003, September 25-26, 2003, Bucharest, Romania, pp 153-158.[7] http://www.halfbakedsoftware.com.


169

Software educaţional pentru informaticăpe Web site-ul Universităţii din Bucureşti

Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti,[email protected]

AbstractCe să predăm cu e-Learning ? Cât să predăm cu calculatorul ? Acestea sunt câteva dinîntrebările care trebuie să capete un răspuns atunci când se concepe şi se elaboreazăun software educaţional destinat elevilor, studenţilor, diverşilor utilizatori ai acestorproduse. Dezideratele ce ies în evidenţă din cele de mai sus, au stat la baza conceperiişi elaborării celor trei produse de software educaţional pentru informatică: 1. Biroticăşi tehnici mutimedia - curs ce prezintă conceptele şi noţiunile pentru învăţarea şiutilizarea sistemului de operare Windows, programului Word, programului Excel,mediului Internet; 2. Sisteme de operare - curs pentru învăţarea şi utilizarea sistemelorde operare: Windows, Unix, Linux; 2. Rezolvarea problemelor cu Eureka - o abordaremodernă a conceptului de algoritm, etape în rezolvarea problemelor cu calculatorul,utilizarea rezolvitorului Eureka în rezolvarea problemelor de matematică, fizică,chimie, economie, etc.

1. Introducere

Construirea unei societăţi informaţionale(ce va reprezenta trecerea la societateacunoaşterii) nu se poate realiza fără cercetare şi proiecte de investiţii, atât în domeniulIT&C, cât şi în domeniul educaţiei. Dezideratul final fiind competenţa, nici otehnologie, nici o teorie, nici o abordare nu va elimina sau neglija relaţia profesor-elev/student. Toate vor fi instrumente comode şi eficiente la îndemâna, atât aprofesorului, cât şi elevului /studentului. Uneori, aceste instrumente pot fi unice faţă deinstrumentele tradiţionale din educaţie. Unele reprezentări pot fi reproduse sausimulate doar prin intermediul calculatorului care oferă metode şi tehnici privindgrafica, animaţia, sunetul. De exemplu, reprezentările 3-dimensionale sau evoluţiaunor fenomene fizice, chimice, biologice, etc. care se desfăşoara dinamic, nu pot fireprezentate sau studiate decât folosind calculatorul.

Competenţa implică experienţă în rezolvarea problemelor dintr-un anumit domeniude activitate. Competenţa şi experienţa în rezolvarea problemelor se pot obţine doardacă permanent se are în vedere interdependenţa realitatea fizică-realitatea virtuală, şidacă se întreprind eforturi pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentru conoaştereacorespunzătoare a tuturor aspectelor privind modelul fizic , respectiv modelul virtual,aspecte determinate de particularităţile problemlor de rezolvat dintr-un anumitdomeniu.

Tehnologiile de e-learning ce sunt răspândite azi sunt rezultatul evoluţiei, atât ametodelor pedagogice şi psihologice din educaţie, cât şi a tehnologiilor IT&C


170

(tehnologii Web, tehnologii multimedia, tehnologii de comunicaţie). Astfel, utilizareasistemului Internet, a programelor de elaborare a produselor Web, a înregistrăriloraudio/video, a stocării informaţiilor pe CD-uri, a implementării rezultatelor dindomeniul graficii pe calculator, au facut posibilă elaborarea de cursuri online, desoftware educaţional pentru diverse discipline, de biblioteci şi campusuri virtuale.

2. Dezvoltarea şi evoluţia informaticii

La baza reprezentărilor şi prelucrărilor cu ajutorul calculatorului se află informaţiasub diverse forme în funcţie de complexitatea şi diversitatea problemelor.Reprezentările şi prelucrările sunt în funcţie de tipul limbajului conceput şi definit înconcordanţă cu mediul în care se află informaţiile.

Astăzi, în domeniul informaticii s-au dezvoltat multe discipline fundamentale şiaplicative care demonstrează tocmai importanţa tehnologiilor IT&C în toate domeniilede activitate. Toate acestea converg către utilizarea calculatorului în mod comod,eficient şi oportun. Se poate constata că în ultimii ani a crescut cererea privindînvăţarea utilizării calculatorului. Din aceste motive, s-au diversificat şi formele deinstruire sau perfecţionare în acest domeniu, dar acest lucru nu trebuie să conducă la oscădere a competenţei privind activităţile de instruire. Autorii produselor de instruiretrebuie să conceapă asemenea produse care să ţină seama de nivelul cunoaşterii îndomeniul calculatoarelor, dar şi de nivelul tehnicilor şi metodelor de rezolvare aproblemelor din diverse domenii de activitate. La baza rezolvării problemelor se aflădemonstraţia care trebuie reprezentată algoritmic şi de la care se pleacă apoi sprecăutarea soluţiilor folosind eventual calculatorul.

Complexitatea problemelor care necesită descrierea mai multor procese de calculcomplexe a determinat folosirea noţiunii de algoritm în activitatea de rezolvare aproblemelor[5]. Multe procese naturale, multe activităţi umane, pot fi descrise într-oformă algoritmică prin definirea unor informaţii şi acţiuni clare şi precise,eliminându-se ambiguităţile în interpretare şi în operaţii.

Algoritmizarea este o cerinţă fundamentală în rezolvarea oricărei probleme cuajutorul calculatorului. Experienţa a demonstrat că nu orice problemă poate fi rezolvatăprin algoritmizarea rezolvării, adică prin descrierea unui algoritm de rezolvare. Aşa s-adelimitat clasa problemelor decidabile (o problemă este decidabilă dacă există unalgoritm pentru rezolvarea ei) de clasa problemelor nedecidabile (o problemă estenedecidabilă dacă nu există un algoritm pentru rezolvarea ei). Un algoritmimplementează diverse metode şi tehnici de rezolvare care au fost descoperite saudefinitivate într-un anumit moment în evoluţia ştiinţifică a domeniului respectiv.

Gândirea algoritmică trebuie să se aibă în vedere în instruire, şi atunci când seînvaţă algoritmica (metode şi tehnici), şi atunci când se învaţă programarea (limbajede programare). Practica instruirii elevilor şi studenţilor a demonstrat că învăţarea unuilimbaj de programare este în general “mai uşoară” decât învăţarea elaborăriialgoritmilor (algoritmică). Acest lucru se poate justifica prin faptul că elaborarea unuialgoritm este echivalentă cu implementarea ( reprezentarea) raţionamentelor (procesedemonstrative) deduse din metode şi tehnici utilizate în rezolvarea unei probleme.


171

Rezolvarea problemelor necesită nu numai cunoştinţe clare şi precise, dar şicapacitate de sinteză şi control şi mai ales capacitate de creaţie. Dacă vrem să facem oanalogie, un programator poate fi “compozitorul” ce realizează o “lucrare muzicală”.Prin următoarele scheme exemplificăm complexitatea şi diversitatea conceptelor,metodelor şi tehnicilor de reprezentare şi procesare.

Fig. 1 Dezvoltarea Informaticii

3. Cursuri on-line pentru informatică

Prog

ram

are

func

tiona

lă

Pr

ogra

mar

e de

clar

atic

a

Prog

ram

are

peob

iect

e

Prog

ram

are

conc

uren

tă

Prog

ram

are

WEB

Concepte/Tehnici

Prog

ram

are

stru

ctur

ată

FORTRAN LISP Prolog Simula CPL XML Pascal Parlog Smalltalk Parlog Java C++ Pascal, C++ Modula PHP, ASP

Limbaje/Medii de programare

procedurale funcţionale logice OOP concurente HTML

Mathematica AutoCAD SIMULA Foxpro PaintBrushStatistica Autodesk Smalltalk Dbase CorelDrawMathCad SQL Harvard G.Eureka Oracle

Word Excel Internet Explorer Ventura Lotus NetScape LaTex Outlook

Sisteme de programe specializate

StiinţăTehnică

CAD Proiectare

ModelareSimulare

Baze de date

Grafică

ProcesareTexte/imagini

ProcesareTabele

Servicii InternetWeb


172

Dezvoltarea reţelelor de calculatoare şi a sistemului Internet a făcut posibilă apariţiade noi tehologii în domeniul educaţiei. Universitatea din Bucuresti a fost receptivă laapariţia tehnologiilor IT&C şi astfel s-au iniţiat diverse programe în acest sens. Caurmare a acestor programe, categoria eBooks de pe serverul Universităţii(www.unibuc.ro), din anul 2002, a început să prindă contur. La disciplina Informaticăsunt postate 4 lucrări în format HTML, 3 dintre acestea sunt ale autorului acesteilucrări:

1. Birotică şi tehnici multimedia[2];2. Sisteme de operare[1];3. Rezolvarea problemelor cu Eureka[1].

Fig. 2 http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm[4]

Pagina principală a celor trei lucrări este constituită din trei frame-uri de bază înscopul eficienţei operaţiei de navigare a conţinutului. Codul sursă al documentului esteprezentat în cele ce urmează.

<html><head><meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252"><meta name="GENERATOR" content="Microsoft FrontPage 5.0"><meta name="ProgId" content="FrontPage.Editor.Document"><title>New Page 1</title></head><frameset rows="64,*"> <frame name="banner" scrolling="no" noresize target="contents" src="Top.htm"> <frameset cols="150,*">

http://www.unibuc.ro/

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm


173

<frame name="contents" target="main" src="Stanga.htm" scrolling="no"> <frame name="main" src="Dreapta.htm" scrolling="auto"> </frameset> <noframes> <body> <p>This page uses frames, but your browser doesn't support them.</p> </body> </noframes></frameset></html>

Birotică şi tehnici mutimedia - curs ce prezintă conceptele şi noţiunilepentru învăţarea şi utilizarea sistemului de operare Windows,programului Word, programului Excel, mediului Internet.

Sisteme de operare - curs pentru învăţarea şi utilizarea sistemelor deoperare: Windows, Unix, Linux.

Rezolvarea problemelor cu Eureka - o abordare modernă aconceptului de algoritm, etape în rezolvarea problemelor cucalculatorul, utilizarea rezolvitorului Eureka în rezolvareaproblemelor de matematică, fizică, chimie, economie, etc.

3.1 Birotică şi tehnici mutimedia

Birotică şi tehnici mutimedia (www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica )∗

3.2 Sisteme de operare

∗ Premiat la Concursul de Soft Educational CyberEducation , editia I, 2002, Universitatea dinBucureşti

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica


174

Lucrarea este destinată, atât studenţilor de la facultăţile ce au în planul deînvăţământ curs de Informatică, cât şi studenţilor de la facultăţile de matematică-informatică. De asemenea, lucrarea poate fi un suport real pentru cursul de Birotică şitehnici multimedia. Capitolele sunt o îmbinare între o prezentare pentru un curs şielemente practice pentru lucrările de laborator. Lucrarea se distinge prin aceea căoferă cititorilor posibilitatea să studieze, să înveţe şi să utilizeze cele maiimportante programe din pachetul de aplicaţii Microsoft Office Professional2000/XP .

Sisteme de operare (www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Seiso )*

Dezvoltarea metodelor şi tehnicilor oferite de tehnologia informaţiei(IT), oferătehnologii noi şi în domeniul învăţării asistate de calculator în toate domeniile vieţiiştiinţifice, economice, etc. “Sistem de calcul - Sistem de operare” este ointerdependenţă esentială în utilizarea calculatorului în domeniul instruirii cu ajutorulcalculatorului. La baza acestei interdependenţe trebuie să se afle cunostinţe elementaredespre sistemele de calcul, dar mai ales cunoştinţe teoretice şi practice privindsistemele de operare. NU este suficientă cunoaşterea doar a unui singur sistem deoperare. Practica utilizării calculatorului a demostrat ca existenţa şi cunoaştereasistemelor de operare instalate pe sistemele de calcul oferă utilizatorului posibilitateaunei activităţi utile şi eficiente. Lucrarea este un Curs pentru învăţarea şi utilizareasistemelor de operare: Windows, Unix, Linux.

3.3 Rezolvarea problemelor cu Eureka

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Seiso


175

Rezolvarea problemelor cu Eureka (www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka )

Lucrarea prezintă formatul electronic al modului de utilizare a unui produssoftware (Eureka -The Solver) destinat rezolvării problemelor din diversedomenii: matematică, fizică, chimie, economie, etc. Software educaţionalcorespunzător prezintă diverse probleme şi aplicaţii rezolvate cu Eureka.

4. Bibliografie

[1] M. Vlada, Informatică, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 1999.[2] M. Vlada, Informatică. Windows, Word, Excel, Internet, Editura Universităţii din Bucureşti,Bucureşti, 2001.[3] C. Dumitru, “La taifas cu Bill Gates”, PCMAGAZINE, Editura Agora, Cluj, nr.4(52), 2003,pp42-45.[4] http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, Universitatea din Bucureşti, site-ul oficial[5] M. Vlada, „Conceptul de algoritm-abordare modernă”, Gazeta de Informatică, EdituraAgora, Cluj, nr. 3(13), 2003,pp25-30.[6] M. Vlada, „EUREKA - rezolvitor de probleme”, Gazeta de Informatică, Editura Agora,Cluj, nr. 7(12), 2002,pp37-38.[7] Appel, K. and Haken, W. "Every Planar Map is Four-Colorable, II: Reducibility." Illinois J.Math. 21, 91-567, 1977.

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm


176

[8] Appel, K. and Haken, W. "The Solution of the Four-Color Map Problem." Sci. Amer. 237,108-121, 1977.[9] Brassard, G. and Bratley, P. Fundamentals of Algorithmics. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1995.[10] Cristea, V., C. Giumale, E, Kalisz, Al. Paunoiu, Limbajul C standard, Ed. Teora,Bucureşti, 1992. [11] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 1: Fundamental Algorithms, 3rd ed.Reading, MA: Addison-Wesley, 1997.[12] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 2: Seminumerical Algorithms, 3rded. Reading, MA: Addison-Wesley, 1998.[13] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 3: Sorting and Searching, 2nd ed.Reading, MA: Addison-Wesley, 1998.[14] Chabert, J.-L. (Ed.). A History of Algorithms: From the Pebble to the Microchip. NewYork: Springer-Verlag, 1999.[15] Popovici, M. D., Popovici, M. I., C++. Tehnologia orientată spre obiecte. Aplicaţii, Ed.Teora, Bucureşti, 2000.[16] Vlada, M., Informatică, Universitatea din Bucureşti, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1999.[17] Vlada, M., Poligoane stelate. Problema lui Hopf şi Pannwitz, Gazeta de matematică, nr.8/1995, pag. 339-348.[18] Vlada, M., Rezolvarea problemelor folosind Eureka, software educaţional,www.unibuc.ro/eBooks/informatica/, Universitatea din Bucuresti, 2003.[19] Vlada, M., Concepul de algoritm-abordare modernă, Gazeta de informatică, vol. 13/2 şi 3,pp. 25-30, pp. 35-39, Agora, Cluj Napoca, 2003.[20] Zaharia, M. D., Structuri de date şi algoritmi. Exemple în limbajele C şi C++, Ed. Albastră,Cluj-Napoca, 2002.

ITFORTECH- Platformă de formare în domeniul ingineresc


177

Ionuţ Lambrescu – Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti,[email protected]

Gabriel Irinel Marcu - Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti,[email protected]

AbstractArticolul prezintă experienţa autorilor în proiectarea, realizarea şi utilizarea unuiprodus multimedia dedicat învăţării asistate de calculator. Platforma pe care s-arealizat produsul a fost Asymetrix Toolbok 7.0. Colectivul a inclus reprezentanţi aiUniversităţii Petrol Gaze din Ploieşt1i, colegiului Dumfries & Galloway din Scoţia şiTecminho din Portugalia.Produsul, intitulat ITFORTECH ( pentru că se adresează formării în domeniul tehnic),este format din 5 capitole şi este (parţial) trilingv.Produsul este gândit ca o succesiune de diapozitive (ce conţin text, imagini şianimaţii), ce pot fi accesate secvenţial, cu posibilităţi de navigare între secţiuni şi cuacces la module de autoevaluare.Întregul pachet poate fi integrat (în format html) în platforma Plei@d instalată laUniversitatea Petrol Gaze din Ploieşti, ca suport şi pentru formele de învăţământ ladistanţă.

1. Introducere

Odată cu dezvoltarea tehnologică au apărut şi îmbunătăţiri ale metodelor şitehnicilor de predare. Apariţia calculatoarelor performante şi a reţelelor de calculatoarea dus la utilizarea acestor instrumente atât pentru îmbunătăţirea procesului depredare/învăţare prin utilizarea posibilităţilor de mixare a textelor, imaginilor,sunetului, a animaţiei în expunerea cursului, cât şi ca mijloc de transmitere ainformaţiilor de la profesor la studenţi şi de la studenţi la profesor.

În domeniul educaţional efectul a fost [şi] transformarea radicală a formelor deînvăţământ la distanţă Formele clasice, dezvoltate în special în spaţiul anglo-saxon şi înorientul îndepărtat şi care se bazau pe transmiterea către studenţi a materialelordidactice prin poşta [clasică], au cunoscut o transformare radicală.

Se poate vorbi azi despre platforme soft destinate formării, care includ dincolo deaccesul la informaţie şi module de evaluare şi autoevaluare şi chiar accesul lalaboratoare virtuale.

Fireşte modalităţile de transmitere de cunoştinţe depind în mare măsură şi despecificul domeniului [de formare].

Din acest punct de vedere autorii prezentului articol au fost implicaţi în dezvoltareade metode moderne de formare la distanţă, cu precădere în domeniul ingineresc.

1 Prof. dr. ing. Liviu Dumitraşcu, prof. dr. ing. Vlad Ulmanu, conf. dr. ing. Gheorghe Drăghici,conf. dr. ing. Ionuţ Lambrescu, şef lucr. dr. ing. Gabriel Marcu, şef lucr. dr. ing. DorelDuşmănescu


178

În faţa celor ce proiectează astfel de pachete soft, stau o serie de provocări, dintrecare amintim doar pe cele mai importante:

- necesitatea de a transmite un tip de cunoştinţe care în mod tradiţional implicauun contact direct extins între studenţi şi profesori, precum şi multe activităţi delaborator şi proiect;

- în acest moment, în România (şi credem că tendinţa este aceeaşi şi în alte ţări),grupul ţintă este format din persoane care au deja un serviciu, au depăşit pragulvârstei de 30-35 de ani şi nu întotdeauna au o experienţă corespunzătoare înlucrul cu calculatorul.

În aceste condiţii, de mare importanţă este evaluarea corectă a raportului întrestudiul individual şi cel desfăşurat în prezenţa unui îndrumător (tutore, cadru didactic).

Acest raport nu are cum să nu influenţeze şi structura şi conţinutul oricărui materialdestinat formării de la distanţă.

Soluţia adoptată a fost realizarea unui produs soft intitulat ITFORTECH, rod alcolaborării între Universitatea Petrol Gaze din Ploieşti, colegiul Dumfries & Gallowaydin Scoţia şi Tecminho din Portugallia, în cadrul proiectului Leonardo da Vinci„Development of IT based teaching materials for mechanical technicians andengineers”, cu numărul RO/98/1/8352/PI/I.1.1.b.

Produsul rezultat, trilingv, cuprinde 5 capitole:- Proiectare asistată de calculator- Procesare de text- Calcul tabelar- Baze de date- Agende electronice

În paragrafele ce urmează vor fi furnizate detalii despre modul de abordare ca şi desprestructura produsului.

2. Proiectarea şi dezvoltarea modulelor de curs

A proiecta un modul de curs, ce utilizează calculatoarele pentru asistarea procesuluide predare/învăţare, presupune selectarea conţinutului cursului, a activităţilor şimodalităţilor de schimb de informaţii între profesor şi elev, considerate adecvate învederea realizării procesului de învăţare. A proiecta înseamnă a stabili succesiuneasecvenţelor/capitolelor şi a repartiza pentru fiecare, unităţi de măsură (timp, pagini,ecrane, etc.) în funcţie de obiectivele pe care profesorul intenţionează să le realizeze.

Rolul primordial în utilizarea calculatoarelor în procesul de predare/învăţare esteproiectarea cursului ce va fi prezentat studenţilor, astfel încât acesta să corespundăscopurilor şi obiectivelor instrucţionale.

În proiectarea cursurilor trebuie avut în vedere că procesul de învăţare este unproces ce depinde de fiecare persoană. Studenţii au cunoştinţe, şi experienţe anterioareproprii care influenţează procesul de înţelegere a materialului prezentat. De foartemulte ori grupele de studenţi au un nivel eterogen al cunoştinţelor, iar unii din ei nu auabilităţi de utilizare a calculatoarelor, abilităţi necesare parcurgerii cursurilor. Acestlucru influenţează negativ procesul de învăţare.


179

Cunoştinţele pot fi acumulate prin multiple mijloace, utilizând diferite instrumente,resurse, moduri de expunere. Cu cât sunt mai multe mijloace şi modalităţi de predare,prezente în curs cu atât mai mult studentul va fi implicat în procesul de învăţare.

Din acest punct de vedere produsul Asymetrics ToolBook oferă o gamă foarte largăde instrumente şi modalităţi de prezentare a materialului cursurilor, atât sub formă detext cât şi sub formă grafică (scheme, schiţe, imagini) sau audio/video.

El dispune biblioteci cu instrumente ce pot fi utilizate în realizarea rapidă apaginilor de curs din materialul ce urmează a fi predat.

Procesul de proiectare şi dezvoltare a modulelor de curs a fost făcut în următoareleetape:

• Analiza cerinţelor de instruire, a eficienţei diverselor programe decalculator, identificarea resurselor şi a restricţiilor legate de buget, durata detimp avută la dispoziţie;

• Proiectarea preliminară a cursului, a structurii materialului instrucţional ametodelor şi procedeelor utilizate în predare, a gradului de interactivitate;

• Dezvoltarea materialelor instrucţionale;• Implementarea cursului şi depanarea erorilor.

ITFORTECH a fost realizat pentru a prezenta cursurile pentru studenţii celor treiparteneri din proiect şi de aceea modulele de curs au fost realizate în trei limbiromână, engleză si portugheză.

El prezintă un sistem de navigare facil, ce permite deplasarea între modulele de curspentru diferitele materii de studiu în cele trei limbi şi în interiorul fiecărui modul decurs. Accesul la paginile modulelor de curs se poate realiza atât liniar, secvenţialpagină cu pagină cât şi direct la pagina dorită.

Pentru fiecare modul de curs a fost imaginat şi apoi realizat un scenariu de navigarecare constă (vezi figura 1) într-o pagina de titlu ce prezintă denumirea modulului decurs urmată apoi de o pagină de cuprins general ce cuprinde secţiunile principale(capitolele) pentru modulul de curs respectiv. Cuprinsul general, pentru uşurinţanavigării, este pe fiecare capitol legat de pagini de cuprins locale ce prezintă listalecţiilor ce urmează a fi parcurse. În interiorul fiecărei lecţii parcurgerea paginilor seface secvenţial.

Fiecare secţiune este prevăzută cu propriul modul de evaluare/auto-evaluare. S-aoptat pentru sistemul întrebărilor cu mai multe răspunsuri, deşi pe parcursul realizăriiprodusului s-au folosit şi alte mecanisme (permise de Asymetrix) pentru evaluare.

Nu există limită de timp pentru parcurgerea secţiunilor de evaluare, dar răspunsurilesunt „blocate”, deci odată dat un răspuns, acesta devine definitiv.

Evaluarea paginilor de test (pe fiecare pagină – ecran) se găseşte doar o întrebare sepoate face la nivel local (de pagină), sau la nivel de secţiune (unde se va obţine un scorpentru toate întrebările secţiunii). Este posibilă şi „transcrierea” rezultatelor într-unfişier text ce poate fi folosit de cadrul didactic în evaluarea cunoştinţelor studenţilor.

Accesul la secţiunile de evaluare se face fie secvenţial (după ce s-a parcurs capitolulde care sunt legate întrebările), fie direct, din orice punct al capitolului. Utilizarea uneimetode sau alteia depinzând de specificul capitolului.

În figura 2 se poate vedea o pagină de test.


180

Figura 1. Arhitectura unui modul de curs. Scenariul de navigare

De asemenea, tot pentru uşurinţa utilizării produsului, s-a realizat o standardizare aconţinutului fiecărei pagini (vezi figura 3), astfel încât utilizatorul să se familiarizezerapid cu aspectul paginilor.

Figura 2. Exemplu de pagină de test cu evaluare locală

Astfel s-a stabilit ca regulă că prezentarea textelor să fie făcută în partea stângă iarprezentarea graficelor şi imaginilor să fie făcută în partea dreaptă. Toate paginile suntcompuse dintr-un background specific fiecărui modul, capitol, lecţie, prevăzut la parteasuperioară cu un titlu ce conţine numele modulului, numele capitolului şi numelelecţiei. În partea dreaptă sus este trecut numărul paginii din lecţia curentă şi numărulmaxim de pagini din lecţia curentă. Partea de jos din spaţiul de expunere este rezervat


181

butoanelor de navigare ce sunt prevăzute cu imagini sugestive pentru acţiunea ceurmează a fi executată.

Figura 3. Modelul standardizat al unei pagini de curs

Structura unei pagini a materialului depinde de secţiunea căreia îi aparţine. Îngeneral textul nu depăşeşte 30% din dimensiunea paginii, restul fiind ocupat de imagini(statice sau animate) şi de zonele destinate navigaţiei prin material.

În figura 4 se poate vedea structura unei pagini care

Figura 4. Pagină de curs


182

3. Concluzii

Procesul de proiectare şi realizare a unui curs care să îmbine elementele tradiţionalede predare/învăţare cu elementele tehnologiei informaţiei este un proces complex carenecesită participarea unei echipe multidisciplinare care să îmbine elemente decreativitate cu elemente ştiinţifice şi tehnice. Cursul realizat trebuie actualizat pentru aţine seama de comentariile şi recomandările celorlalţi profesori sau studenţilor.

Profesorul rămâne, şi în condiţiile integrării noilor tehnologii, conducătorulprocesului educaţional, cel care stabileşte structura cursului, obiectivele instrucţionale,modalităţile de predare şi evaluare a cunoştinţelor acumulate. Tehnologia îmbogăţeşteşi amplifică resursele pe care profesorul le prezintă studentului pentru o mai uşoarăînţelegere a conceptelor şi ideilor.

Soluţia adoptată de autori s-a orientat astfel spre un produs care nu îşi propune săînlocuiască profesorul, ci să-l ajute în procesul de instruire. Mai mult decât atât, avândîn vedere specificul domeniul (formare inginerească), parcurgerea materialului nupoate asigura decât parţial însuşirea cunoştinţelor specifice, ceea ce presupune cămaterialul trebuie completat cu activităţi de laborator şi proiect.

Produsul ITFORTECH poate fi salvat şi în format html, ceea ce îl face susceptibilde a fi transformat în resursă pedagogică în cadrul platformei Plei@d de formare ladistanţă. Plei@d, realizată de CNAM Nantes şi naturalizat la Universitatea Petrol Gazedin Ploieşti, este utilizată de doi ani ca principal suport de formare asistată decalculator în cadrul învăţământului la distanţă. Circa o mie de studenţi au deja conturiPlei@d.

4. Bibliografie

[1] ****, Asymetrics ToolBook 8.1. Technical Guide.[2] ****, ITFORTECH, Proiect Leonardo da Vinci RO/98/1/8352/PI/I.1.1.b[3], Lambrescu, I., Dumitraşcu. L., Computer aided engineering education. Case study, 2ndBalkan region Conference on Education Engineering, Romania, 16-19 September 2003


183

e-Prelegere: organizarea şi distribuirea resurselor educaţionale

Emilia Pecheanu - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,[email protected]

Luminiţa Dumitriu – Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,[email protected]

Cristina Segal - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi,[email protected]

AbstractPredarea unui curs prin mijloace de e-Learning reduce drastic interacţiunea profesor-cursant; totuşi, prin modelarea cursantului şi monitorizarea/analiza răspunsuriloracestuia prelegerea poate fi mai mult sau mai puţin personalizată în vederea creşteriieficienţei acesteia. Posibilitatea personalizării procesului educaţional este principalacerinţă în construirea sistemelor de învăţare asistată de calculator pentru orice formăde învăţare, incluzând învăţământ continuu şi reconversia profesională. În cazulacestor forme de învăţare, cel mai frecvent subiectul studiului constă în grupuri deutilizatori; între aceşti utilizatori, pot exista diferenţe semnificative în ceea ce priveştenivelul de învăţare, vârsta sau motive personale (obiective, scopuri) urmărite prinstudiu. În consecinţa, modul în care este prezentat procesul educaţional – stilulcognitiv – poate fi extrem de diferit între utilizatorii care formează grupurile de studiu.Când sistemele de învăţare asistata de calculator sunt folosite pentru oricare dinaceste forme de învăţare, trebuie să fie în stare să se adapteze la necesităţile şi cererilecognitive variate ale utilizatorilor, pentru a garanta eficienţa actului educaţional.

1. Introducere

În unanimitate, psihologii şi profesorii consideră că învăţarea este un proces careimplică toate aspectele personalităţii umane [2]. Oricare ar fi conţinutul învăţării, de lacele mai simple ţinte până la cele mai complexe, întregul lanţ de mecanisme este pus înmişcare, în ceea ce priveşte primirea, procesarea, interpretarea şi valorificareaentităţilor învăţate. Mecanismele psihice interne implicate în atingerea anumitorscopuri ale învăţării au diferite nuanţe, în concordanţă cu conţinutul învăţării şi cupersonalitatea psihică a celui care învaţă.

Principalul scop al studiului asupra sistemelor inteligente de e-learning este de acreşte eficienţa învăţării din punctul de vedere a celui care învaţă (sistem de e-learningprietenos, achiziţie de date rapidă) şi din punctul de vedere alprofesorului/instructorului (reutilizarea materialului existent prin adaptarea la noilecereri ale publicului, sisteme de stocare a materialelor de e-learning mai simple,programe prietenoase de creare a materialului e-learning, etc.)[1]

În acest context este evident că eficienţa învăţării este afectata de anumiţi factori; afi apt de a discerne între cei favorabili şi cei mai puţin favorabili înseamnă a aveaposibilitatea de a acţiona asupra variabilelor procesului de învăţare şi prin urmare, de a-


184

i creşte eficienţa. Învăţarea eficientă are câteva consecinţe: economia timpului,creşterea încrederii în sine, etc. Ca urmare, a putea modela procesul de învăţare pentrua-l evalua şi a-i mări eficienţa este o acţiune cheie pentru a face învăţarea ocomponenta constanta în viaţa oamenilor.

Factorii ce trebuiesc luaţi în considerare la măsurarea procesului de e-learning auorigini diferite. Ei pot fi dependenţi de student, de domeniu, de mediul de învăţare, etc.Persoanele au nevoi, competenţe şi abilităţi diferite de învăţare. Domeniile (subiecteleînvăţării) cer cunoştinţe, abilitaţi, abordări specifice de predare, aptitudinivocaţionale, etc. Mediul de învăţare poate fi modificat în multe feluri, depinzând demetoda de prezentare a informaţiei, de abordare (studiu individual sau de grup,colaborare sau competiţie), etc. Implementarea învăţării eficiente înseamnă găsireacelui mai potrivit mod de a învăţa o anumită persoană anumite cunoştinţe [1].

Pentru a obţine un scenariu adaptiv pentru o platforma e-learning este necesarăposibilitatea de a modela conţinutul luând în considerare aspectele pedagogice [2] şi deasemenea de a înţelege şi de a modela profilul cognitiv al studentului [4]. Aspectelecare se iau în considerare sunt:

• Profilarea studentului luând în considerare stilul său cognitiv. Stilulcognitiv al celui care învaţă impune modalităţi diferite de percepţie şistructurare a informaţiei (cunoştinţelor) ce vor fi învăţate. Acesta indicămodurile specifice în care o persoană procesează şi structurează informaţia,precum şi modul în care răspunde la stimuli din mediu. Modul individual deabordare a conţinutului ce va fi apoi învăţat – stilul cognitiv – este determinatde factori interni şi externi. Diferenţele dintre stilurile cognitive individuale aleutilizatorilor ar trebui să fie reflectate în modul de structurare a domeniuluieducaţional precum şi în modul de construire a interfeţei cu utilizatorul.• Materialul educaţional bazat pe ontologie pentru exprimareaarhitecturii conceptuale a cunoştinţelor din domeniu va facilita procesul deînvăţare pentru o clasa mare de utilizatori, prin această schematizare şistructură la nivelul logic şi conceptual. Această concluzie se bazează pe studiiefectuate pe sisteme de învăţare de tip hypertext care au arătat că pot facilitaînvăţareape baza modelului structural pe care îl includ. Acest model de reţeacu noduri de cunoştinţe interconectate reflectă cel mai bun model de învăţarebazată pe scheme (structuri). În teoria schemelor se consideră că învăţarearezultă din acumulare şi reorganizare care se produc la nivelul uman alstructurilor cognitiv – mentale. Această versiune asupra achiziţiei de cunoştinţecoroborată cu proprietăţile reprezentaţionale ale structurilor de tip hypertext,duce la ideea că secvenţele de material instrucţional încorporate într-un sistemeducaţional prin Web ar trebui să fie organizate într-o reţea de concepte.Nodurile reţelei ar trebui să conţină descrierea conceptelor sau a instanţelor lorşi arcele să conţină legături logice între ele. În acest fel, cunoştinţele dindomeniul instrucţional ar compune o structură arhitecturală de tip reţeaconceptuală cu noduri interconectate.• Diagnoza eficienţei platformei de învăţare, luând în considerareprofilul stilului cognitiv al studentului şi scenariul propus. Scopul principal


185

este de a identifica unelte diverse de diagnostic şi metrici eficiente pentruanaliza stilurilor de învăţare a studentului pentru crearea unui ghid alsistemului şi designeri de conţinut pentru a utiliza tehnologia de personalizarea diferitelor stiluri de învăţare.

2. Descrierea elementelor eL

Acest document descrie o parte a unui sistem mult mai complex care încearcă săcreeze o unealtă coerentă luând în considerare aspectele puse în evidenţă în paragrafulanterior. Proiectul a fost numit de autori “INDEVAL“ - Individual-DependentEVerybody at Anytime Learning

Întreg sistemul este bazat pe paradigma elementelor eL. Un element eL este ounitate atomică educaţională cu înţeles şi conţinut ce poate fi creat şi/sau consumat desistem. La nivelul conţinutului poate consta din unul sau mai multe fişiere, formate sautipuri de: documente, video, audio, grafice (componente multimedia în general). Lanivelul semantic elementul eL este caracterizat de o colecţie de trăsături care îlplasează în modelul de domeniu, reflectă categoria de prezentare vizuală şi criteriulpedagogic pe care a fost conceput.

Figura 1. Organizarea resurselor în vederea distribuiriiO trăsătura relevantă a elementelor eL este versatilitatea, care va fi interpretată din

două puncte de vedere:1. Adaptarea comportamentului lor la utilizatorii finali, pe baza profilului deutilizator, pe cerinţele de pregătire, nivelul de cunoştinţe etc.;

PlatformaObiectiv de

învăţare

Cursant

ContextDomeniu

Profil

eL-elementDepozit

eL 1 eL n

Scenariu învăţare

Scenariu - tip


186

2. Adaptarea comportamentului lor în vederea unei mai mari eficienţe de învăţare înconcordanţă cu modelul cauzal detectat.

Nivelul semantic va fi reprezentat prin XML. Proiectul INDEVAL în particularexaminează diferite standarde Learning Object Metadata (LOM) cum ar fi cel definitde IEEE LTSC (Learning Technologies Standard Architecture), precum şi lucrul lainiţiativa IMS asupra împachetării conţinutului.

Elementele eL vor fi secvenţiate într-un scenariu educaţional. Acesta este fie unadin schemele de scenariu de bază, sau una mai complexă, construită în concordanţă curegulile de compunere şi execuţie şi parametrizată în vederea creşterii eficienţeiînvăţării.

În sistemul propus elementele e-Learning vor fi incluse într-un depozit e-learningşi se vor dezvolta module eficiente de managementul a elementelor.

În figura 1 se vede arhitectura elementelor eL şi de asemenea modul în caremodulul care generează şi conduce scenariul e-learning comunică cu celelalte module.Depozitul de elemente e-learning colectează datele privind profilul studentului şimodelul de conţinut potrivit. Cu aceste informaţii este construit scenariul care permiteutilizatorului să dobândească cunoştinţele necesare într-un mod personalizat.

3. Descrierea scenariului adaptiv

După cum se vede în figura 1, un scenariu adaptiv de învăţare va fi o secvenţă aelementelor eL. Această secvenţă poate fi exprimată ca un nou set de reguli, condiţii,flux de execuţie, checkpoints, întrebări şi teste (acestea din urmă folosind standardulQTI din specificaţii IMS). Modelul de scenariu va asigura secvenţe corespunzătoareabordării educaţionale adecvate bazată pe principii pedagogice şi comportamentcognitiv:

o Ce secvenţă a cărui element eL va fi propusă fiecărui utilizator finaldepinzând de nivelul de competenţă, cunoştinţe, aptitudini etc. Secvenţaeste adecvată profilului studentului. De fapt în primă fază studentul esteclasificat ca aparţinând unui anumit profil cognitiv. Peste aceastăclasificare rudimentară se adăugă câteva atribute empirice aptitudini,nivele de competenţe, hobbiuri etc. Toate aceste atribute plus stilulcognitiv individualizează studentul, definesc „profilul studentului” pentrua-i construi scenariul educaţional personalizat. Eficienţa procesuluieducaţional pentru profilul unui student depinde de acest scenariu, şi esteevident că scenariul studentului poate fi modificat cunoscând profilulstudentului. Este important pentru o platformă e-learning să dezvolte unmecanism feedback pentru facilitarea măririi performanţei.

o Profilul utilizatorului este absolut necesar pentru a descrie scenariul dar nueste o condiţie suficientă. Rezultatul scenariului (ceea ce studentul vede şiînvaţă) depinde de tipul conţinutului (fişiere multimedia) ce va fi arătat [3].Diferenţele de conţinut vin de la stilul HMI şi cunoştinţele extrase dinconţinut care corespund scenariului selectat. Conţinutul trebuie să fieconstruit pe un model cognitiv al domeniului [3]. Modelul cognitiv este


187

reprezentat ca o reţea – arhitectură de entităţi semantice, unde concepteledomeniului pentru o hartă cognitivă constând din noduri şi legături [3].

o Măsurarea eficienţei sistemului educaţional este scopul final al uneiplatforme de e-learning adaptivă deoarece astfel se garantează învăţareacorectă şi eficientă. Ideea principală este de a găsi metrici şi metodologiicare ajută creatorii conţinutului de e-learning, pe baza rezultatelorstudentului, să îmbunătăţească scenariile educaţionale.

4. Concluzii şi planuri de dezvoltare

Aşteptările de la un astfel de sistem de e-learning adaptivă sunt foarte mari.Considerând un proces educaţional într-un sistem adaptiv: când utilizatorii finalipornesc sistemul, instrumentul de livrare de conţinut va executa mecanismele depotrivire, profilare şi, în concordanţă cu obiectivele şi istoria educaţională autilizatorului va propune cel mai bun Scenariu Educaţional, ca o secvenţă aelementelor adecvate eL, depinzând de profilul global al utilizatorului. Procesul delivrare va fi controlat, în parte, de informaţiile ce caracterizează scenariul, şi, în parte,de informaţiile ce caracterizează elementele. În funcţie de condiţiile de execuţie, :

o vor prezenta unul sau mai multe exemple, statice sau interactive,o vor cere execuţia chestionarului şi rezultatele înainte de a propune

conţinutul următoro vor stoca stadiul de completare şi rezultatul studentului necesar pentru

eficienţa evaluăriio vor sugera, în funcţie de nivelul de înţelegere, subiectele legate de ţinta

educaţională curentă.Cercetările asupra acestui domeniu sunt foarte active, cu echipe mixte (cercetători

AI, pedagogi, psihologi). Rezultatele abordării adaptive în e-learning pot fi folosite şila analize de marketing adaptiv (produse care depind de profilul consumatorilor).

Cercetarea în acest moment se ocupă cu:• Definirea conţinutului structurii modelului (folosind hărţi decunoştinţe, reţele cauzale, etc.) [4]. Scopul nu este de a selecta o anumitămetodologie bazată pe cunoaştere, mai importantă este extragerea unor regulipentru a oferi profesorilor un ghid pentru prezentarea şi reprezentareacunoştinţelor lor;• Definirea profilurilor studenţilor nu ca profiluri sau clase fixe, ci maimult ca şi clase care pot fi dezvoltate prin exemple şi excepţii. Diagnozaprofilului unui anumit student nu este uşor de realizat, deoarece metricile carediferenţiază clasele trebuiesc să fie flexibile [5]. Nu există în lume douăpersoane cu acelaşi profil educaţional dar putem clasifica persoanele folosindclase imperfecte.• Extragerea scenariului adaptiv. Scenariul este un nou nivel pe oplatformă educaţională, mai mult un nivel de servicii decât unul de bază.Putem presupune că nu sunt scenarii fixe (definite) sau putem presupune că


188

sunt stocate câteva scenarii pentru diferite profiluri şi cele preexistente vor fiadaptate pentru profilul utilizatorului actual.

9. Bibliografia

[1] Chan, T.W., Lin C.C., S.J., Kuo, H.c.: “OCTR- a Model for Learning Stages”, Proceedingsof AI-ED’93, Edingurgh, Scotland (1993) 257-264.

[2] Nicola, I.: “Pedagogie”, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1998.[3] Pecheanu, E., Segal C., Stefanescu D.,: “Content Modeling in Intelligent Instructional

Environements”, KES2003, Oxford, U.K, in press.[4] Vassileva, J.: “A practical architecture for User –Modeling in a Hypermedia based

Information system”, Hyannis, MA (1994).


189

Soft multimedia pentru pregătirea materialelor de curs

lect.dr. Ion Florea - Universitatea Transilvania Braşov,Facultatea de Matematică-Informatică, [email protected]

asist. Costel Aldea - Universitatea Transilvania Braşov,Facultatea de Matematică-Informatică, [email protected]

AbstractDezvoltarea permanentă a tehnologiilor Internet a adus cu sine noi mijloace şitotodată noi posibilităţi de gestionare şi de supraveghere atât a sistemelor cât şi aproceselor din toate domeniile ştiinţei. Din multitudinea de probleme pe care le ridicăprocesele de învăţământ, în special cele de învăţământ la distanţă, exprimăm înaceastă lucrare cu ajutorul programului ViewletBuilder câteva aspecte moderne aleinstruirii cu ajutorul calculatorului. Aplicaţia creată pentru exemplificare permitecelor care doresc să înveţe urmărirea sub formă de film multimedia a paşilor cetrebuie făcuţi pentru a executa o anumită operaţie pe calculator. Dacă în mod normalpaşii ce trebuie făcuţi trebuiau să fie foarte clar descrişi şi exemplificaţi, cu ajutorulunei astfel de aplicaţii aceşti paşi sunt urmăriţi audio-vizual, dispunând de asemeneala fiecare nouă modificare de comentariile corespunzătoare, cât şi de posibilitatea de aîntrerupe rularea filmului în vederea testării practice a ceea ce se înţelege din filmulrespectiv.

1. Introducere

Unul dintre obiectivele principale ale învăţământului modern este continuaîmbunătăţire a proceselor de predare-învăţăre. Învăţământul electronic atinge acestobiectiv prin folosirea tehnologiilor multimedia morderne. Tehnologiile multimediapermit o stânsă corelare între efectele audio-vizuale în vederea realizării de prezentăricomplexe, care să fie uşor de urmărit şi mai ales care să fie foarte uşor de înţeles[7].Învăţământul electronic este în prezent o formă atractivă de studiu. Aceastăpopularitate se bazează pe independenţa studentului în a alege: ce să învăţe, unde săînvăţe, când să învăţe, ordinea particulară a învăţării , metoda de învăţare.Aceastăindependenţă este accentuată de tendinţa actuală de deplasare de la învăţământulcentrat pe profesor, la învăţământul centrat pe student. Astfel, se pune accentul pecalitatea activităţii de îndrumare a studiului, prin oferirea de situaţii de învăţare înmateriale specifice.Conform standardelor naţionale în domeniu, Învăţământul ladistanţă este un proces educaţional, care pune la dispoziţia studenţilor resurse deînvăţământ cu următoarele caracteristici:

- separarea în timp şi/sau spaţiu a studenţilor în raport cu instituţia care oferăprograme de studiu, a studenţilor între ei şi a studenţilor faţă de resurselede învăţământ şi cadrele didactice;

- interacţiunea între studenţi şi instituţia care oferă programe de studiu, cuceilalţi studenţi şi resursele de învăţământ se realizează prin mai multe


190

medii de comunicare bidirecţionale: poşta terestră, poşta electronică,telefon, fax, etc..

Această lucrare prezintă preocupările autorilor in folosirea învăţământuluielectronic în cadrul cursului de Reţele de calculatoare, predat studentilor la Facultateade Matematica - Informatica. În cadrul orelor de laborator ale acestei discipline, suntabordate şi teme legate de sisteme de operare în reţea (Windows NT, Linux, Unix).Deoarece studenţii nu au drepturi de administrator, o posibilitate este utilizarea unorproduse care simulează aceste operaţii.Un astfel de produs este Netess([6]), careconţine simulări ale unor operaţii sub Windows NT.În cazul nostru este prezentată ooperaţiune de securizare a unei reţele în general sau a unui calculator în particular -redenumirea contului de administrator. Exemplul de aplicaţie a fost generat folosindsuportul de curs pentru disciplina Reţele de calculatoare, softul ViewletBuilder(versiune shareware din Internet) şi sistemul de operare Microsoft Windows Xp.

2. Material si metodă

Cursul de reţele de calculatoare susţinut la Universitatea Transilvania dinBraşov, Facultatea de Matematică şi Informatică conţine multe exemple ce ţin departea practică a reţelelor de calculatoare. Astfel se constată necesitatea de a prezentaîntr-un mod cât mai uşor de înţeles elementele practice ale acestui curs. Pentru aceastăprezentare am ales ca şi temă schimbarea numelui contului de administrator pe unsistem Windows Xp[1,2,5]. Această opearaţie nu presupune eforturi deosebite, ci doarun şir de clicuri în locuri foarte clare, care folosind produsul soft ViewletBuilder alfirmei Quarbon2 sunt uşor de urmărit pe calculator.

Viewlet Builder este o unealtă care ajută la crearea de filme audio vizuale,numite Viewlets, care arată cum funcţionează sistemele şi aplicaţiile soft. Printreproprietăţile pe care le are acest program de construit aceste filme enumerăm:

- Este disponibil pentru sistemele de operare Windows, Linux şi Solaris,- Este bazat pe Unicode3 şi este în 13 limbi ,- Capturi de ecran,- Stabilirea dimensiunii ferestrei de înregistrare,- Folosirea oricărei taste sau a mausului la capturare,- Bară de unelte ce se modifică în funcţie de operaţia activă,- Operaţii undo/redo4 nelimitate,- Gestiune pagini de prezentare,- Exportare şi importare de text,- Gestiunea poziţiei cursorului,- Ajustarea vitezei de scriere,- Zone de clic interactive,- Numărarea răspunsurilor,- Importarea de fişiere audio şi imagini,

2 http://www.quarbon.com3 http://www.unicode.org4 refacerea nelimitată a paşilor efectuaţi, atât ştergere cât şi redare


191

- Ca ieşire se poate alege între fişiere Flash 5 sau Flash 6, fişiere executabile,arhive zip, fişiere pdf sau imagini.

Pas cu pas construcţia aplicaţiei arată astfel:1. Se porneşte ViewletBuilder şi se alege tipul de prezentare ce se doreşte(figura

1).

Figura 1. Alegerea tipului de proiect dorit

Se poate alege următoarele tipuri de proiecte:- proiect format dintr-o serie de capturi de ecran ale unei aplicaţii ce rulează

(în cazul nostru consola de gestiune a sistemului de operare),- proiect format dintr-o serie de imagini,- proiect care conţine nu conţine decât o singură pagină goală.

2. Se alege dimensiunea paginilor prezentării. Ca dimensiune a imaginilorfilmului rezultat, am folosit rezoluţia curentă de pe calculatorul unde a fostfăcută prezentarea, dar după cum se poate observa în figura 2, aceastădimesiune poate fi aleasă în funcţie de necesităţi.

3. Se alege între captarea întregului ecran sau doar a unei părţi a acestuia.4. Se stabileşte cu ce taste sunt preluate imaginile.Se poate folosi tasta implicită,

sau se poare defini altă tastă şi în plus se opetază pentru captarea de imagini laapăsarea butoanelor de mouse(figura 3).

5. Se alege zona de ecran ce trebuie captată.6. Se captează toate operaţiile dorite din aplicaţia ce rulează(figura 4)..7. Se termină operaţia de captare prin apăsarea pe imaginea produsului

ViewletBuilder în colţul din dreapta ecranului (Tray Icons).


192

8. Alegem ce vrem să facem cu imaginile captate. Imaginile captate se pot preluaîn proiect sau se poate renunţa la ele sau pur şi simplu se poate reveni laoperaţia de captare în vederea adăugării de noi imagini.

9. Prelucrarea imaginilor prezentării. După ce imaginile au fost captate, elepot fi şterse, dublate sau prelucrate. Pentru prelucrarea imaginilorprezentării se dispune de elemente prezentate in figura 5.

Figura 2. Alegerea dimensiunii imaginilor filmului rezultat

Figura 3. Stabilirea tastelor


193

Figura 4. Operaţiunile ce se pot face cu imaginile captate

Creare de căsuţe pentru sugestii

Adăugare de text pe imagine

Creare de forme geometrice

Adăugare de imagini

Creare de zone pe care se poate apăsa butonul de maus

Creare de zone pentru întrebări

Inserare de notiţe

Ascundere cursor

Adăugare de imagini vectoriale SVG

Creare zonă de aşteptare

Adăugare zonă de text

Creare zonă de apăsare taste sau maus


194

Compilare proiect

Figura 5. Elemente folosite pentru prelucrarea imaginilor

În figura 6 se pot observa căteva din elementele de mai sus folosite în exemplulde aplicaţie (formă geometrică colorată roşu transparent, căsuţă pentru sugestii ;sicursorul).

Figura 6. Captură din aplicaţia exemplu

Mai putem observa în figura 6, că filmul are ataşată o bară de navigare, carepermite atât derularea mai rapidă cât şi oprirea la momente de timp dorite sau pur şisimplu derularea filmului înainte şi înapoi.

Formatarea acestei bare de navigare, ca de altfel şi alte opţiuni se pot stabilipentru proiectul curent din meniul de compilare după cum se poate observa şi în figura7.

Se mai poate observa în figura 6 litera Q pe toate imaginile filmului. Aceastăliteră provine de la numele firmei producătoare a produsului – Quarbon şi ea dispareatunci când se foloseşte o variantă licenţiată a producsului ViewletBuilder.


195

Figura 7. Opţiuni generale ale proiectului

3. Rezultate si discutii

Cu acest produs - ViewletBuilder pot fi create- Simulări soft

o Demonstrarea funcţionării aplicaţiilor softo Prezentarea procesului de vânzare

- Prezentări de marketingo Diferite firme prezintă avantajele produselor loro Prezentarea aplicaţiilor de marketing

- Suport pentru diferite produseo Construirea de FAQs5 animateo Prezentarea aplicaţiilor de marketing

- Materiale de instruire

5 Frequently Asked Questions (eng) = Întrebări puse frecvent


196

o Antrenament SAP6

o Antrenament Cisco7

Suportul de curs, gestionat în acest mod - folosind tehnicile multimedia de ultimăoră - este mai uşor de înţeles şi de asimilat.

Aceste filme multimedia Flash pot fi vizionate pe orice calculator care areinstalat un browser Internet şi componenta Flash corespunzătoare. De asemenea acestefilme sunt create şi există de asemenea ca fişiere executabile, care pot fi vizionate peorice calculator, pe orice platformă.

Mai necesar decât în oricare alte domenii în informatică specializarea continuăface din eLearning un deziderat şi totodată o realitate.

4. Bibliografie

[1] Cowart Robert, Knittel Brian, Microsoft Windows XP Professional, Editura Teora,2002[2]Donald Lisa, Chellis James, Windows XP Professional. Ghid de studiu, Editura All,2003[3]Documentaţia oficială a produsului ViewletBuilder, www.quarbon.com, 2003[4]Florea Ion, Reţele de calculatoare, note de curs, DID, Braşov, 2003.[5]Glenn Walter, Microsoft Windows XP in imagini, Editura Teora, 2002[6]Networking Essentials(Second Edition), Microsoft Press, 1997[7]Sângeorzan L., Aldea C., Tehnologii Internet, Editura Univ. Transilvania Braşov,2003.

6 http://www.sap.com - Aplicaţie client server de intreprindere7 http://www.cisco.com - Furnizor de echipamente de reţea

http://www.quarbon.com/


197

Metode numerice cu Mathcad

Nicolae DăneţUniversitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Bd-ul Lacul Tei nr. 124, 020396 Bucureşti, Sectorul 2E-mail: [email protected]

AbstractLucrarea ilustrează modul în care se poate folosi pachetul de programe Mathcadpentru predarea unor metode numerice. Sunt prezentate, ca exemple, metode pentruobţinerea polinoamelor Legendre de diferite grade şi calcularea rădăcinilor acestora,calculul valorii unei integrale folosind formula lui Gauss, determinarea soluţiei uneiecuaţii diferenţiale utilizând metodele Taylor şi Runge-Kutta.

1. Introducere

Scopul acestei lucrări este de a pune în evidenţă posibilităţile oferite de pachetul deprograme Mathcad8 în predarea unor metode numerice. Pentru exemplificare au fostalese unele metode care fac parte din programa cursului de „Analiză numerică” predatviitorilor ingineri în universităţile tehnice.

Lucrarea are la bază experienţa dobândită de autor începând cu anul 1996 de cândfoloseşte mediul de lucru Mathcad în cadrul orelor de laborator aferente cursului de„Analiză numerică” la Facultatea „Căi ferate, Drumuri şi Poduri” din cadrulUniversităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Din anul 2002, în urma dotării cuaparatură performantă pentru prezentări şi legarea amfiteatrului „Anghel Saligny” lareţeaua de calculatoarea a facultăţii9, deci implicit la Internet, Mathcad-ul a început săfie fost folosit şi la predarea cursului direct în amfiteatru.

Utilizarea Matcad-lui în predare se bazează pe faptul că într-un document Mathcadse pot combina cu mare uşurinţă zonele de calculele numerice sau simbolice cu cele detext explicativ sau de reprezentări grafice. Dar cel mai mare avantaj al interfeţeiMathcad este faptul că formulele matematice se scriu la fel ca pe tablă sau ca pe foaiade hârtie. Acest mod grafic de scriere a formulelor deosebeşte Mathcad-ul în modesenţial de alte pachete de programe matematice cu care poate fi comparat, programeîn care comenzile de calcul sunt scrise într-o sintaxă specială la nivel de linie decomandă. Forma grafică de scriere a formulelor şi uşurinţa cu care acestea se potcombina cu reprezentările grafice şi zonele de text explicativ au condus la impunerea

8 Mathcad este marcă înregistrată a firmei MathSoft Inc., 101 Main Stret, Cambridge, MA

021142, USA, http://www.mathcad.com.9 Dotarea s-a făcut în urma contractului de grant 45181/2000, cod CNFIS 68, director de proiect

Nicolae Dăneţ.


198

Mathcad-ului nu numai ca un program pentru efectuarea calculelor numerice şisimbolice, dar şi ca un mediu de transmitere a informaţiei tehnico-ştiinţifice.

Predarea metodelor numerice cu Mathcad în cadrul cursului permite prezentarea şicomentarea unor exemple semnificative, ilustrări grafice complexe, generarea unorforme noi pentru algoritmi, studiul erorilor în calculele efectuate, etc. Mathcad-ul poateprelua acele calculele numerice sau simbolice greu de efectuat „cu mâna”, ceea cepermite concentrarea expunerii pe etapele importante ale algoritmului. Prezentareafăcută în acest fel este mult mai convingătoare decât una în care, din cauzacomplexităţi calculelor, sunt omise toate detaliile şi furnizate formulele finale fără niciun fel de justificare.

În cele ce urmează vom prezenta câteva exemple care vor ilustra doar parţial celeafirmate mai sus. Pentru o înţelegere mai profundă a posibilităţilor oferite de Mathcadîn predarea unor cursuri de matematică se pot consulta materialele recomandate înbibliografie [3], [4], [5], [7] şi pagina de Web http://www.mathcad.com/library/Electronic_Books.asp.

2. Formula de cuadratură a lui Gauss

Una dintre cele mai utilizate metode pentru a calcula valoarea unei integrale este

formula lui Gauss n1

n,i n,i1 i 1

f (x)dx c f (x )−

=

≅∑∫ , unde xn,i sunt rădăcinile polinomului

Legendre de gradul n, iar cn,i sunt ponderile cu care valorile f(xn,i) apar în formulă. Deregulă, formula se foloseşte în cazul n = 3 datorită simplităţii sale:

1

1

5 3 8 5 3f (x) f f (0) f9 5 9 9 5−

≅ − + +

∫ .

Pentru valori mai mari ale lui n există tabele cu valorile rădăcinilor xn,i şi aponderilor cn,i. În cazul prezentării acestui subiect folosind Mathcad nu mai este nevoiesă utilizăm aceste tabele deoarece putem folosi Mathcad-ul pentru obţinereapolinoamelor Legendre, determinarea rădăcinile lor şi reprezentarea grafică a acestora.

În continuare vom prezenta mai multe metode de obţinere a polinoamelor Legendreşi modul cum se calculează rădăcinile acestora folosind Mathcad.

2.1. Determinarea polinoamelor Legendre pornind de la definiţie

Polinomul Legendre de gradul n este definit prin formula (scriere Mathcad)

Ln x( )1

2n n!⋅nx

x2 1−( )n

d

d

n⋅ .

Vom ilustra această metodă determinând polinomul de gradul cinci şi rădăcinileacestuia.

L5 x( )1

25 5!⋅5x

x2 1−( )5

d

d

5⋅:= ,

L5 x( ) simplify

638

x5⋅354

x3⋅−158

x⋅+→ .


Pentru rezolvarea ecuaţiei L5(x) = 0 cu Mathcad scriem coeficienţii polinomuluisub forma unui vector.

L5 x( )638

x5⋅354

x3⋅−158

x⋅+ coeffs x,

0

158

0

35−4

0

638

→:=

v

0

158

0

35−4

0

638

:=

Rădăcinile polinomului Legendre de gradul cinci se determină apoi cu ajutorul funcţieipolyroots(v), unde v este vectorul care conţine coeficienţii polinomului începând cutermenul liber.

polyroots v( )

0.9061798459−

0.5384693101−

0.0000000000

0.5384693101

0.9061798459

=

Reprezentarea grafică a polinomului Legendre L5(x) furnizată de Mathcad este.

1 0 1

1

1

L5 x( )

1− 1

x

2.2. Determinarea polinoamelor Legendre recursiv

Polinoamele Legendre se pot determina şi recursiv pe baza formulei de recurenţă

n n 1 n2n 1 n 1L (x) xL (x) L (x), n 1,

n n−− −

= − ≥

unde 0L (x) 1= şi 1L (x) 0.− = ([1], pag.85). Formula de mai sus se programează înMathcad astfel:


200

Ln x n,( ) 1 n 0if

x n 1if

2 n⋅ 1−n

x⋅ Ln x n 1−,( )⋅n 1−

nLn x n 2−,( )⋅− otherwise

otherwise

:=

Putem obţine acum polinoamele Legendre de orice ordin. De exemplu:

Ln x 5,( ) simplify638

x5⋅354

x3⋅−158

x⋅+→ ,

Ln x 6,( ) simplify23116

x6⋅31516

x4⋅−10516

x2⋅516

−+→ .

După determinarea polinoamelor rădăcinile lor se calculează ca în secţiunea anterioară.

2.3. Determinarea polinoamelor Legendre folosind procedeul de ortogonalizareGram-Schmidt

În această secţiune vom construi polinoamele Legendre folosind procedeul deortogonalizare Gram-Schmidt. Pentru aceasta definim produsul scalar conform

formulei: a 1−:= , b 1:= , ps f g,( )a

bxf g⋅

⌠⌡

d:= şi ilustrăm metoda cu determinarea

polinomului Legendre de gradul trei.Prin definiţie polinomul Legendre de grad zero este L0 x( ) 1:= . Celelalte

polinoame se obţin pe baza formulelor cunoscute de la procedeul deortogonalizare Gram-Schmidt. Polinomul Legendre de gradul unu:

a1 0,ps x L0 x( ),( )

ps L0 x( ) L0 x( ),( )− 0→:= , L1 x( ) x a1 0, L0 x( )⋅+:= , L1 x( ) x→ .

Polinomul Legendre de gradul doi:

a2 1,ps x2 L1 x( ),( )

ps L1 x( ) L1 x( ),( )− 0→:= , a2 2,

ps x2 L0 x( ),( )ps L0 x( ) L0 x( ),( )

−1−

3→:= ,

L2 x( ) x2 a2 1, L1 x( )⋅+ a2 2, L0 x( )⋅+:= , L2 x( ) x2 13

−→ .

Polinomul Legendre de gradul trei: a3 2,ps x3 L2 x( ),( )

ps L2 x( ) L2 x( ),( )− 0→:= ,

a3 1,ps x3 L1 x( ),( )

ps L1 x( ) L1 x( ),( )−

3−5

→:= , a3 0,ps x3 L0 x( ),( )

ps L0 x( ) L0 x( ),( )− 0→:= .

L3 x( ) x3 a3 2, L2 x( )⋅+ a3 1, L1 x( )⋅+ a3 0, L0 x( )⋅+:= , L3 x( ) x3 35

x⋅−→ .

Obţinerea polinoamelor Legendre pe baza unei formule de recurenţă care foloseşteprodusul scalar de mai sus ([1], pag. 83, formulele 15,16) este prezentată în [5].


2.4. Formula lui Gauss cu cinci noduri

În această secţiune vom exemplifica cum poate fi calculată valoarea unei integralefolosind formula lui Gauss cu cinci noduri. Pentru a putea compara rezultatul obţinut

cu valoarea exactă a integralei vom calcula 1

20

1 dx1 x+∫ .

Modul în care se poate determina polinomul Legendre de ordinul cinci şi rădăcinilesale au fost prezentate în secţiunile anterioare. În continuare se procedează ca mai jos.

Funcţia de integrat este f x( )1

1 x2+:= . Notăm t polyroots v( ):= . Atunci

t

0.9061798459−

0.5384693101−

0.0000000000

0.5384693101

0.9061798459

=

Coeficienţii formulei Gauss cu cinci noduri se obţin prin integrarea pe intervalul [-1, 1]a polinoamelor Lagrange fundamentale construite cu ajutorul rădăcinilor polinomuluiLegendre de gradul cinci ([6], pag. 225). Avem

i 1 5..:= ci

1−

1

z

1

5

j

if j i≠z tj−

ti tj−, 1,

∏

=

⌠⌡

d:= ci0.23692688510.47862867050.56888888890.47862867050.2369268851

=

Capetele intervalului de integrare sunt: a 0:= , b 1:= . Efectuăm schimbarea de

variabilă xb a+

2b a−

2t⋅+:= . Nodurile din intervalul [a, b] sunt:

xi0.04691007700.23076534490.50000000000.76923465510.9530899230

=

Formula lui Gauss pentru n = 5 este: I5 f( )b a−

21

5

i

ci f xi( )⋅∑=

⋅:= .


202

Valoarea integralei calculată cu formula de mai sus: I5 f( ) 0.7853981600=

Valoarea exactă a integralei este: π4

0.7853981634= Valoarea absolută a erorii

I5 f( )π4

− 3.426 10 9−×= .

3. Compararea metodei Taylor de ordinul cinci cu metoda Runge-Kutta deordinul patru

Un al doilea exemplu pe care-l prezentăm pentru a pune în evidenţă posibilităţile pecare le oferă Mathcad-ul pentru predarea unor metode numerice este din categoriaintegrării ecuaţiilor diferenţiale.

Una dintre metodele de integrare a ecuaţiei diferenţiale y ' f (x, y)= , cu condiţiainiţială y(x0) = y0, este metoda Taylor. Dacă presupunem că soluţia ecuaţiei diferenţialey(x) este de clasă Ck+1 pe intervalul [a,b], atunci avem

(k)2 ki i i

i 1 i i k 1 iy '(x ) y ''(x ) y (x )y(x ) y(x h) y(x ) h h ... h R (x )

1! 2! k!+ += + = + + + + + ,

unde (k 1)

k 1ik 1 i i i i 1

y ( )R (x ) h , (x , x )(k 1)!

++

+ +ξ

= ξ ∈+

. Prin înlăturarea restului în relaţia

anterioară obţinem o formulă pentru calculul aproximativ al soluţiei y(x) în nodurile xi.Notăm cu Yi valorile calculate pe baza acestei formule. Pentru k = 1 obţinem formulalui Euler: Yi+1 = Yi+hf(xi,Yi). Pentru celelalte valori ale lui k rezultă formula Taylor dediferite ordine. Aplicarea formulei Taylor necesită calcularea derivatelor y(k)(xi), k ≥ 2.Derivata de ordinul doi este

d f fy ''(x) f (x, y(x)) f (x, y(x)) f (x, y(x))f (x, y(x))dx x y

∂ ∂= = +

∂ ∂.

Dacă notăm cu f1(x, y(x)) funcţia din membrul drept al egalităţii de mai sus, atunciavem 1y ''(x) f (x, y(x))= . Calculul lui y '''(x) se face exact ca mai sus numai că în locde funcţia f(x, y(x)) vom avea f1(x, y(x)). Se notează

1 12 1

f ff (x, y(x)) (x, y(x)) (x, y(x))f (x, y(x))x y

∂ ∂= +∂ ∂

şi procedeul continuă. Cu aceste notaţii formula Taylor se scrie sub forma2 k

i 1 i i i 1 i i k 1 i ih hY Y hf (x ,Y ) f (x ,Y ) ... f (x ,Y )2! k!+ −= + + + + ,

unde i = 0,1,…,n-1, iar Y0 = y0.Până la apariţia programelor de calcul capabile de calcul simbolic folosirea metodei

Taylor era greoaie deoarece pentru fiecare ecuaţie diferenţială integrată trebuiaucalculate „de mână” funcţiile f1(x, y(x)), f2(x, y(x)), … . În locul acestui procedeu sepreferă folosirea metodelor Runge-Kutta care utilizează o formulă generală ceînlocuieşte calculul derivatelor cu calculul valorilor funcţiei f(x,y) în unele puncte„bine alese”. Întrebarea care se poate pune este următoarea: dacă astăzi putem folosiMathcad-ul (sau un alt program similar lui) pentru calculul funcţiilor f1(x, y(x)),


f2(x, y(x)), …, este posibil să utilizăm formule Taylor de ordin superior şi să renunţămla metoda Runge-Kutta? Răspunsul este nu şi rezultă din exemplul prezentat mai josfolosind Mathcad.

Exemplu. În acest exemplu vom determina soluţia din intervalul [0, 1] a ecuaţiei

diferenţiale y'x y⋅2

care satisface condiţia iniţială y(0) = 1 utilizând: a) Metoda lui

Taylor de ordinul cinci. b) Metoda Runge-Kutta de ordinul patru.Pentru aceasta definim funcţia de două variabile din expresia ecuaţiei diferenţiale

f x y,( )12

x⋅ y⋅:= . Introducem condiţiile iniţiale x0 0:= , T0 1:= , capetele intervalului

a 0:= , b 1:= şi pasul reţelei h 0.2:= . Din motive de spaţiu s-a ales aici un pas mare

pentru ca numărul punctelor în care se calculează soluţia să fie mic: nb a−

h:= , n 5= .

Nodurile reţelei sunt: i 0 n..:= , xi x0 i h⋅+:= . Pentru utilizarea metodei Taylor deordinul cinci definim:

f1 x y,( )x

f x y,( )∂

∂ yf x y,( )∂

∂

f x y,( )⋅+:=

f2 x y,( )x

f1 x y,( )∂

∂ yf1 x y,( )∂

∂

f1 x y,( )⋅+:=

f3 x y,( )x

f2 x y,( )∂

∂ yf2 x y,( )∂

∂

f2 x y,( )⋅+:=

f4 x y,( )x

f3 x y,( )∂

∂ yf3 x y,( )∂

∂

f3 x y,( )⋅+:=

f5 x y,( )x

f4 x y,( )∂

∂ yf4 x y,( )∂

∂

f4 x y,( )⋅+:=

Formula metodei Taylor de ordinul cinci este:

Ti 1+ Ti h f xi Ti,( )⋅+h2

2!f1 xi Ti,( )⋅+

h3

3!f2 xi Ti,( )⋅+

h4

4!f3 xi Ti,( )⋅+

h5

5!f4 xi Ti,( )⋅+:=

.

Pentru utilizarea metodei Runge-Kutta notăm:

K1 x y,( ) f x y,( ):= , K2 x y,( ) f xh2

+ yh2

K1 x y,( )⋅+,

:= ,

K3 x y,( ) f xh2

+ yh2

K2 x y,( )⋅+,

:= , K4 x y,( ) f x h+ y h K3 x y,( )⋅+,( ):= .

Formula Runge-Kutta de ordinul patru: Y0 1:= ,

Yi 1+ Yih6

K1 xi Yi,( ) 2 K2 xi Yi,( )⋅+ 2 K3 xi Yi,( )⋅+ K4 xi Yi,( )+( )⋅+:= .

Este de remarcat scrierea formulelor de calcul în Mathcad la fel cum au fost ele scrisemai sus în prezentarea teoretică făcută. S-a notat cu Ti soluţia aproximativă calculată cuformula Taylor şi cu Yi soluţia aproximativă calculată cu formula Runge-Kutta pentrua le putea calcula în acelaşi document Mathcad.


204

Pentru compararea rezultatelor considerăm şi soluţia exactă a acestei ecuaţii2xs(x) exp

4

=

. În nodurile xi soluţia exactă este notată cu si s xi( ):= .

Rezultate numerice obţinuteNodurile Soluţia Taylor Soluţia Runge-Kutta Soluţiareţelei (ordinul cinci) (ordinul patru) exactăxi

00.20.40.60.8

1

= Ti1.00000000001.01037367711.04142539891.09508514211.17476178771.2857114084

= Yi1.00000000001.01005016671.04081076981.09417426551.17351081361.2840252557

= si1.00000000001.01005016711.04081077421.09417428371.17351087101.2840254167

=

Eroarea absolută în Eroarea absolută în metodametoda Taylor (ordinul 5) Runge-Kutta (ordinul 4)

Ti si−0.000

3.235·10 -4

6.146·10 -4

9.109·10 -4

1.251·10 -3

1.686·10 -3

= Yi si−0.000

4.175·10 -10

4.423·10 -9

1.823·10 -8

5.739·10 -8

1.610·10 -7

=

Din tabelele de mai sus se observă că, în cazul acestui exemplu, valoarea absolută aerorii este de ordinul 10-3 în cazul metodei Taylor şi de ordinul 10-7 în cazul metodeiRunge-Kutta.

Bibliografie

[1] Bakhvalov, N., Méthodes numériques, Éditions Mir, Moscou, 1976.[2] Burden, R.L., Faires J. D., Numerical analysis, Sixth edition, Brooks/Cole Publishing

Company, An International Thomson Publishing Company, London, New York, Paris,1997.

[3] Dăneţ, N., Analiză numerică, Cu aplicaţii rezolvate în Mathcad, Editura MatrixRom,Bucureşti, 2002.

[4] Dăneţ, N., Analiză numerică, Probleme rezolvate cu Mathcad, Mathcad electronic book,Versiunea 1.0 pentru Mathcad 2000, nepublicată.

[5] Giannessi, L., Elementi di Analisi numerica, Mathcad electronic book, 1999,http://www.mathcad.com/ library/Electronic_Books.asp.

[6] Grander, W., Gruntz, D., „Derivation of Numerical Methods Using Computer Algebra”,SIAM REVIEW, Vol.41, No.3, pp. 577-593.

[7] Mathcad 2001 Help Files.


Folosirea tablei electronice în învăţământul asistat de calculator

Ion Corneliu Udrescu – U.T.C.B., [email protected] Lucian Răducanu – U.T.C.B., [email protected]

Abstract Lucrarea prezintă viziunea cursantului asupra sistemului de educaţie care foloseştetehnologiile informaţiei şi comunicaţiei. Autorii au asistat la cursul "Grafică pecalculator" care a fost susţinut folosindu-se tehnologii hard şi soft specificeînvăţământului asistat de calculator, inclusiv tabla electronică.

1. Ce se înţelege prin învăţământ asistat de calculator. Conceptul de învăţământ asistat de calculator a apărut în România încă din anii ’80,

la început ca şi experimente desfăşurate în cadrul universităţilor. De-alungul anilortehnologia a avansat şi acest concept s-a dezvoltat pe mai multe direcţii. Acest tip deînvăţământ este foarte versatil deschizând drumul spre un învăţământ la distanţă maieficient pe platforme e-learning şi m-learning.

Acestă lucrare fost concepută în urma participării la cursul de “Grafică pecalculator”, sub îndrumarea domnului profesor dr. Viorel Marinescu din cadrulUniversităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, facultatea de Hidrotehnică, catedra deConstrucţii Hidrotehnice, colectivul de informatică, Laboratorul de Cercetare–Dezvoltare în Informatică Aplicată, laborator în care se dezvoltă acest concept.

2. Modulul de prezentare.

Modul de predare al acestui curs a impus transpunerea acestuia pe suport magnetic(disk-ete, CD-uri) urmând a fi accesat şi de pe pagina web a facultăţii.

Pentru predarea s-a impus folosirea tablei electronice într-un sistem ce cuprinde unlaborator cu mai multe calculatoare legate în reţea, deservite de un server la care suntlegate tabla electronică şi un video-proiector. Conectat la acest sistem se poate folosi ocameră video pentru prezentarea documentelor (episcop).

De asemenea au fost folosite două softuri complementare NetOpSchool, pentrudesfăşurarea cursului şi al seminarului, şi eX@aminator, pentru necesităţile deevaluare şi autoevaluare. 3. Studiu de caz.

În continuare vom schematiza o lecţie din cadrul cursului “Grafică pe calculator” încare s-au atins următoarele subiecte: “Punctul şi dreapta”, “Poziţiile caracteristice ale


206

dreptei”, “Adevărata lungime a unui segment”, “Reprezentarea planului”, “Poziţiileparticulare ale planului”, “Plane paralele”.

Au fost prezentoportunitate de a fo

Până în momenan universitar se v“Rotaţii”.

4. Tabla electron

Tabla electronicde învăţământ asis

Figura 2. Rotaţia de

Figura 1. Captură de desene pe tabla electronică

ate desene geometrice sugestive referitoare la subiectul lecţiei, olosi tabla electronică, în timpul predării cursului.tul de faţă s-au folosit numai imagini statice dar începând cu acestor utiliza şi imagini animate mult mai sugestive pentru capitolul

ică. Generalităţi.

ă este un periferic versatil indispensabil unui curs susţinut în sistemtat de calculator într-o viziune modernă, o modalitate elegantă şi

front şi nivel a conului


eficientă de a evita stilul de predare clasic la disciplinele informatice, înlocuind cusucces tabla neagră şi creta.

Ca majoritatea perifericelor, tabla electronică are o componentă hardware şi unasoftware.

5. Componenta hardware

5.1. Tabla

Se bazează pe principiul tabletei grafice dar extins pentru a servi nevoilor depredare sau expunere interactivă. Astfel tabla, înainte de folosire trebuie calibratăprintr-un procedeu manual ce presupune definirea zonei de sensibilitate a suprafeţeialbe a tablei. După calibrarea tablei aceasta poate fi folosită pentru expunerea unuicurs.

5.2. Markerele electronice Sunt unelte hardware ce intră în componenţa tablei electronice fiind 4 la număr şi

reuşind să înlocuiască cu succes creta. Ele vin predefinite cu patru culori: negru,albastru, roşu şi verde. Dar aceste culori, care sunt evidenţiate pe markere, pot fischimbate ulterior cu orice fel de culoare dorim. Acestea sunt aşezate pe un suportdenumit generic Pen Tray ce mai conţine buretele electronic şi două butoane, unul ceare funcţia de a activa tastatura virtuală şi celălalt care simulează click-ul dreapta alunui mouse. În momentul în care utilizatorul doreşte realizarea unei acţiuni de scrieresau de desenare pe Pen Tray se aprinde un led aferent markerului cu care se realizeazăaceasta acţiune. Astfel utilizatorul va scrie cu acea culoare, indiferent de modalitatea în

Figura 3. Pen Tray


208

care se atinge zona de sensibilitate predefinita a tablei (deget, pix, etc.). De asemeneapot fi folosite doua markere în acelaşi timp chiar şi cu aceeaşi culoare.5.3. Buretele electronic

Principiul de funcţionare este asemănător cu cel al markerelor el fiind folosit pentrua şterge eventualele erori ce apar în timpul folosirii markerelor. El poate fi setat pediferite grade de fineţe pentru ştergere.

6. Componenta software

Sofware-ul inclus în pachetul tablei include un driver şi un set de utilitare pentrufolosirea tablei ce pot fi utilizate pe platforme Microsoft Windows sau Mcintosh.

6.1. SMART Board Service

Este parte integrantă din driver ce rulează ca un serviciu în Windows traducîndcontactul cu tabla în comportamentul mouse-lui. Odată instalat porneşte imediatcontrolul prin atingere a aplicaţiei proiectate. În acest moment pot fi de asemeneafolosite toate funcţiile Pen Tray-ului iar la fiecare pornire a sistemului de operare tabladevine automat sensibilă la atingere fiind gata de folosire.

Prin instalarea acestui driver tabla electronică devine un periferic care combinăfuncţiile de input – output.

6.2. SMART Board Tools

După ce tabla electronică a fost recunoscută ca periferic al serverului, se poate

instala un pachet software bogat ce asigură folosirea tablei la capacitate maximă.Aceste software cuprinde unelte care asigură posibilitatea de creare a adnotărilor şiposibilitatea de configurare.

Astfel este inclus SMART Notebook ce permite crearea, organizarea şi salvareanotiţelor, fie pe tablă sau la staţia de lucru, şi eventual tipărirea lor. SMART BoardControl Panel permite accesul facil la funcţiile de configurare.

Figura 4. SMART Board Control Panel


Spectaculozitatea tablei este dată şi de tastatura virtuală SMART On-Screen

Keyboard. Utilitatea acesteia este evidenţiată în cazul în care profesorul vrea săexemplifice modul de salvare a fişierelor. El poate de asemenea prelua accesul laserver chiar de pe tabla electronică. Ca şi moştenire de la tabletele grafice şi PDA,tabla electronică include tehnologia OCR (optical character recognition) implementatăîn cadrul SMART Notebook şi SMART On-Screen Keyboard. Dar această tehnologieeste disponibilă doar pentru platforme Microsoft Windows.

De asemenea există o unealtă ce se numeşte SMART Recorder ce permiteutilizatorului să înregistreze tot ce se întâmplă în timpul cursului pe tablă, indiferent deaplicaţiile ce rulează. Acest lucru este folositor în dezvoltarea cursului atât pentruînvăţământul de zi cât pentru IDD şi e-learning. 7. Viziunea cursantului.

În viziunea autorilor cursul de grafică pe calculator a beneficiat foarte mult în urmafolosirii tablei electronice deoarece orele de seminar sau curs au devenit interactive,informaţia s-a transmis mult mai repede şi mai eficient fiind asimilată mai rapid. Astfelfolosind tabla electronică s-au înlocuit explicaţile greoaie dintr-un sistem de predareclasic. Folosind aceste echipamente hardware şi software cursantul a avut posibilitateade a comunica mai repede rezultatele obţinute în urma unor teme propuse la diferiteseminarii, profesorul fiind permanent în legatură cu evoluţia cunoştinţelor acumulate. 8. Propuneri de optimizare.

Teoretic orice curs poate fi susţinut de acest sistem de predare. Pentru disciplineleinformatice tabla electronică aduce foarte multe avantaje legate de eficienţa predării şiar trebui folosită pe scară largă.

În primul rând laboaratoarele în care se desfăşoară activitatea de predare şi/saucercetare trebuie să fie relativ dezvoltate, aduse la parametrii tehnologici actuali cu

Figura 5. Tastatura virtuală


210

platforme hardware pe care să se poată rula software de ultimă generaţie, profesoriitrebuie să prezinte studenţilor ultimile tehnologii pe plan mondial şi aceste cunoştinţesă fie transmise cât mai uşor de înţeles şi asimilat, în sensul dezvoltării unei educaţii dedezvoltare a gândirii.

Orele de curs şi de seminar trebuie să conţină teme atractive, spectaculoase pentruca frecvenţa la curs să crească datorită interesului crescut şi nu datorită sistemului denotare.

9. Bibliografie [1] Marinescu V., Marinescu M., Dumitrache E., Corcoţoi I., Balea R., Udrescu I.C., RăducanuAl., “Grafica pe calculator se va preda în Facultatea de Hidrotehncă în sistem I.A.C.”,Simpozionul” Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în învăţământul ingineresc”,Conspress, Bucureşti, 2003, ISBN: 973-8165-44-x[2] Marinescu V., Marinescu M., Dumitrache E., Dumitrache S.,”Învăţământ asistat decalculator în Facultatea de Hidrotehnică-UTCB”, Simpozionul ”Tehnologii educaţionale peplatforme electronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003, ISBN: 973-8165-44-x[3] SMART Tehnologies Inc., “SMART Board User’s Guide”, Manual de firmă, Canada, 2001.[4] Marinescu V., Balea R., Udrescu I.C., Răducanu Al., Notiţe de curs, Cursul “Grafică pecalculator”, Specializarea Inginerie Matematică, anul 1, an universitar 2001-2002.[5] V. Marinescu, M. Marinescu, S. Dumitrache, E. Dumitrache, “Postgraduate Open andDistance Engineering Learning”, Simpozionul „2nd Balkan Region Conference on EngineeringEducation”, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2003[6] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, “Sistem de instruire asistată de calculator”, „A VIII-aconsfătuire de lucru şi schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”,Editura ICB, Constanţa, 1985.[7] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, Viorel Marinescu, “Introducerea sistemului SIAC-FIAC în exploatare la Institutul de Construcţii Bucureşti”, „A VIII-a consfătuire de lucru şischimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, Editura ICB, Constanţa,1985.


Utilizarea calculatorului în chimieGeorgeta Mândrescu – Universitatea Ovidius Constanţa,

[email protected]

AbstractNumarul produselor software destinate rezolvării problemelor din diverse domenii esteimpresionant. Apariţia acestora a fost posibilă ţinând seama de rezultatele din domeniulcalculatoarelor şi de metodele şi tehnicile noi obţinute în fiecare domeniu. Tehnologiainformatiei(IT) ofera rute noi, într-o interdependenta esenţială şi în domeniul învăţăriiasistate de calculator în toate domeniile vieţii ştiinţifice. O inerţie negativă există încăfapt ce conduce la utilizarea slabă a tehnologiilor informaţiei şi comunicării înformarea profesională a studenţilor. Introducerea ca discplină de studiu cu denumirea„Utilizarea calculatorului în chimie” a utilitarului CS ChemDraw Pro se doreşte ca oiniţiativă menită să aducă în „stare de normalitate” simbioza clasic-actual, precum şi lao abundenţă a resurselor pedagogice-formative. În prezenta lucrare se ilustreaza modulîn care se poate folosi pachetul de programe CSChemOfficePro pentru redareastructurilor chimice, vizualizarea acestora, prelucrarea rezultatelor experimentale.

1. Introducere

Programul CSChemOffice Pro are peste 100000 de utilizatori în lume.CSChemOffice Pro include o suită integrată de programe de desenare, modelare şiinformare pentru profilul chimic. Acestea sunt: ChemDraw Pro, Chem3D Pro,ChemFinder Pro. Aceste utilitare satisfac pe deplin cerinţele de zi cu zi alespecialiştilor din chimie. Cu ajutorul utilitarului ChemDraw Pro poate fi reprezentatăorice structură chimică, apoi convertită instantaneu în reprezentare 3D cu Chem3DPro,precum şi înregistrată într-o bază de date prin ChemFinder Pro.

Pentru a instala CS ChemOffice [1] este necesar un computer compatibil IBM, cuprocesor minim 486. Sistemul de operare trebuie să fie Windows NT(versiunea 3.5 sausuperioară), Windows(versiunea 3.1 sau ulterioară) sau Windows ’95. Pentru a rula subWindows ’95 este necesar un minim de 8 MB de RAM şi activată memoria virtuală.Pentru a rula sub Windows NT3.5(sau o versiune ulterioară) este necesar un minim de12 MB de RAM. Este necesar un hard drive cu un minim de 10 MB spaţiu liber.Informaţiile necesare pot fi obţinute din ‘Read Me First’ document, care este livrat cuacest software. Aceste precizări sunt valabile pentru versiunea CS ChemDraw Proversiunea 4.5 pentru Microsoft Windows 3.1, Windows 95 and Windows NT, din1997, CambridgeSoft Corporation. Tot pentru această versiune s-au realizat cursul şiaplicaţiile corespunzătoare. Cursul este intitulat “Utilizarea calculatorului în chimie” şiare ca referenţi: prof.univ.dr. Elisabeta Chirilă1, conf.univ.dr. Elena Popescu2, lectordr.Raluca Vernic3 (1Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Fizică, Chimie şiTehnologia Petrolului, 2,3Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de MatematicăInformatică).

După ce a fost instalat programul, ‘pornirea’ (lansarea în execuţie) utilitaruluiCSChemDraw Pro se poate realiza în diferite moduri, prezentate în continuare.



212

Activând shortcut-urile corespunzătoare de pe ecranul Desktop, conform figurii de maijos:

Figura 1. Pornirea utilitarului CS ChemDraw Pro cu shortcut-uri

2. Despre acest manual practic Utilizarea calculatorului în chimie

Acest manual [2] este conceput ca un instrument de lucru pentru studenţii de laFacultatea de Fizică, Chimie şi Tehnologia Petrolului furnizând informaţii şi explicaţiidespre CS ChemDraw Pro, Microsoft Word, Microsoft Excel.

În manual este descris modul în care se poate realiza o aplicaţie, facilităţile oferitede comenzile programelor, fiind evidenţiată totodată utilitatea lor în munca de zi cu zi.Fiecare concept specific (crearea, modificarea, editare, vizualizare, reprezentaregrafică) este abordat detaliat.

Sunt explicate şi exemplificate comenzile de bază, funcţiile asociate. Primeleprecizări se referă la CS ChemDraw Pro, considerat ca modul de bază, el permiţândrealizarea oricărei structuri chimice, simplă sau oricât de complicată.

Figura 2. Document în ChemDraw Pro

Aceasta poate fi imediat convertită cu CS Chem3D Pro, în structură spaţială 3D.


Figura 3. Document în Chem3DPro

Informaţiile aferente pot fi stocate cu CS ChemFinder Pro, într-o bază de date, uşoraccesibilă, cu specific chimic pentru larga utilizare personală, de grup, de companie.

Figura 4. Document în ChemFider Pro

ChemDraw Pro este conceput să ajute studenţii în scopul reprezentării structurilorchimice care intervin la finalizarea unui referat de laborator, a unei lucrări ştiinţifice, alucrării de licenţă. ChemDraw Pro asigură o interfaţă grafică simplă şi prietenoasă.Deoarece ChemDraw Pro este conceput cu predilecţie pentru reprezentări alestructurilor chimice, ChemDraw Pro utilizează în mod automat convenţii, simboluricare sunt înţelese intuitiv de persoanele obişnuite să folosească structuri chimice.ChemDraw Pro a fost realizat pe baza unei experienţe apreciabile în domeniu,constituind o soluţie integrată pentru proiectarea în domeniu. Chiar dacă este complex,el se dovedeşte uşor de utilizat, asigurând întocmirea unor scheme şi structuri chimicespecifice de calitate superioară. Microsoft Word şi Microsoft Excel sunt prezentate înAnexa cursului.

3. Diferite exemple3.1. Exemplul 1-Crearea unui Template

→ se selectează o celulă din tabelul şablon.

Figura 5.Selecţia unei celule din tabelul şablonului


214

→ se desenează structura în Drawing area (spaţiul/aria pentru desen) din fereastraTemplate.

Figura 6.Structura desenată în Drawing Area

Structura astfel desenată apare în tabloul Template. Instrumentele din Tools palettesunt folosite la desenarea structurii în Drawing area a ferestrei Template. Instrumenteledin Tools palette se folosesc în acelaşi mod în care se desenează structurile în Drawingarea a ferestrei unui document.

Figura 7. Structura desenată în Drawing Area apare şi în tabloul Template

3.2. Exemplul 2- Trasarea curbei de etalonare a etanoluluiLa stabilirea curbei de etalonare pentru determinarea refractometrică a etanolului s-

au obţinut următoarele rezultate experimentale, la lucrările practice de laboratorchimie, prezentate în tabelul 1.

Concentraţia

c%

Indice de refracţie

n

1 8,6 1,33732

2 16,84 1,34918

3 25,76 1,34795

4 35,06 1,35335

5 44,75 1,33615

6 54,85 1,35917


7 65,39 1,36219

8 76,41 1,36319

Tabelul 1-Înregistrări pentru etanol

S-au introdus datele din tabelul 1 pe coloanele A1-A8 (concentraţia c%), respectiv B1-B8 (indicele de refracţie n).

Figura 8.- Introducerea datelor din tabelul 1

Din Tools menu selectez Data Analysis.

Figura 9. Activarea comenzii Data Analysis

Se deschide o cutie de dialog Data Analysis, din care se selectează ‘unealta pentruanaliză’ Regression şi se apasă OK.

Figura 10. Cutia de dialog Data Analysis Apare o altă cutie de dialog Regression.


216

Figura 11. Cutia de dialog Regression

Se completează casetele:

Se setează caseta Line Fit Plots (indicată cu săgeată pe figura 11).

Se apasă butonul OK. Se obţine curba de etalonare a etanolului.

y = 0,0332x + 1,3398

1,335001,340001,345001,350001,355001,360001,365001,37000

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%

Y

Predicted Y

Linear (Predicted Y)

Figura 12. Curba de etalonare a etanolului

Se citeşte din grafic ecuaţia liniară corespunzătoare seriilor de valori introduse şianume: y = 0,0332x+1,3398.


3.2. Exemplul 3 – Rotirea unui inel triunghiular cu 30°.Paşii care se parcurg sunt următorii:→ se selectează structura.

→ se alege din Object comanda Rotate. O cutie de dialog este activată conform figurii 12, în care este precizat unghiul de30° cu care se va roti structura.

Figura 13. Cutia de dialog Rotate

În final se obţine structura rotită cu 30°.

Rotirea se face în sensul acelor de ceasornic (sens orar) deoarece valoareaunghiului, introdusă în caseta cutiei de dialog, este pozitivă. Dacă introducaceeaşi valoare, dar cu semnul ‘minus’, atunci structura se va roti în senstrigonometric.

Figura 14. Unghiul negativ introdus în caseta cutiei de dialog RotateRezultă structura rotită cu 30°, în sens trigonometric.

4. Concluzii


218

Ca disciplină, Utilizarea calculatorului în chimie, a fost introdusă în planul deînvăţământ la anul I Chimie în anul universitar 2001-2002, fiind prevăzute 2 ore decurs şi 2 ore de laborator pe săptămână. După un an de predare şi colaborare cu cadreledidactice de la catedra de chimie, în mod special cu doamna profesor universitar doctorElisabeta Chirilă, s-a reuşit editarea cursului şi a volumului de aplicaţii aferente. Ca înorice început s-au întâmpinat o serie de dificultăţi, iar în ceea ce priveşte conţinutulcursului şi al aplicaţiilor, evident că poate fi îmbunătăţit. De aceea aştept oriceobservaţii pe adresa e-mail: [email protected], fiind deschisă oricărei colaborări.

Fiind o disciplină nouă, au fost adepţi şi combatanţi. Trecând peste patimi, trebuiesă arătăm avantajele de necontestat pe care această disciplină le aduce studenţilor:

1. stăpânirea unui utilitar pe specialitate care astăzi este considerat cel mairăspândit. CS ChemDraw Pro permite nu numai simpla desenare a structurilorchimice ci şi posibilitatea analzării acestora, identificând eventualele erori înreprezentarea structurii. CS ChemDraw Pro poate adăuga notaţii pentrupolimeri, permite numărarea automată a atomilor, aprecia stereochimiastructurii.

2. pot fi create tabele de calcul cu ChemDraw pentru Excel;3. orele de laborator permit realizarea temelor de casă de la alte discipline (Chimie

analitică cantitativă, calitativă, Chimie organică, etc.), calitatea acestoracrescând, iar timpul studentului este mai eficient consumat.

5. Obiective

După satisfacţia firească la apariţia cursului şi culegerii de aplicaţii aferentedisciplinei Utilizarea calculatorului în chimie, am realizat că abia din acest momentresponsabilitatea a crescut, iar volumul de muncă care va fi implicat este foarte mare.Acestea deoarece câteva obiective majore s-au conturat:

1. actualizarea programului la ultima versiune CS ChemDraw Pro 8 şi reeditareacursului pentru a include noile facilităţi;

2. dotarea laboratorului cu calculatoare perfomante corespunzătoare noii versiuni.3. realizarea unui al doilea volum al cursului în care să fie prezentate facilităţile

oferite de CS Chem3D şi CS ChemFinder.

5.Bibliografie

[1] *** Ghidul utilizatorului CS ChemDraw Pro.[2] Georgeta Mândrescu, Utilizarea calculatorului în chimie, Ovidius University Press,

Constanţa, 2003.[3] Georgeta Mândrescu, Utilizarea calculatorului în chimie-Aplicaţii, Ovidius University

Press, Constanţa, 2003.[4] Chirilă, E., Dobrinaş, S. - Chimie analitică cantitativă, Aplicaţii, Ovidius University Press,

1999.[5] Chirilă, E. – Protecţia mediului, Ovidius University Press, 2000.



LABORATORUL DE STATISTICĂ

Ionescu Doru, Facultatea de Matematica si InformaticaUniversitatea din Bucuresti

Softul educaţional “LABORATORUL DE STATISTICĂ” (premiul I laconcursul de soft educaţional CyberEducation , organizat de Universitatea dinBucureşti, ediţia 2002)este o simplă aplicaţie interactivă utilă înţelegerii şiaprofundării celor mai importante concepte ale statisticii. Îmbunătăţeşte, dar nuînlocuieşte un curs de statistică, în consecinţă, pentru utilizare sunt necesare noţiunielementare de statistică desprinse din orice curs teoretic de profil. Spre deosebire dealte materii, în studiul statisticii este absolut necesar un soft educaţional. Desenareahistogramelor, graficelor densităţilor de probabilitate, generarea variabilelor aleatoare,calculul anumitor valori nu pot fi făcute decât cu ajutorul calculatorului. Conceptelefoarte abstracte de selecţie,estimaţie,intervale de încredere, teste statistice, regresiedevin foarte clare prin simulare. Din majoritatea cursurilor şi cărţilor de statisticălipsesc rezultatele cu aplicaţie practică ce se pot obţine cu ajutorul acestui softeducaţional.

Softul se adresează elevilor, studenţilor, dar mai ales profesorilor ce doresc să-şi îmbunătăţească metoda de predare a statisticii. Este, de asemenea, necesar celor ceînvaţă utilizarea softurilor gen SPSS, STATISTICA, S-PLUS, SASS. Aceste programese utilizează pentru prelucrarea unor date statistice şi nu cu un scop educaţional. Ele seadresează unor utilizatori ce deja au cunoştinţe de statistică . LABORATORUL DESTATISTICĂ face legătura între practică şi teorie, este pasul intermediar între curs şiSPSS. Softul educaţional este foarte accesibil, datorita caracterului sau interactiv sidatorita faptului ca nu necesita o documentaţie specifică.Următoarele capturi din program împreună cu câteva descrieri demonstreazăsimplitatea utilizării acestui soft.

MODELUL STATISTIC


220

Prin vizualizarea celor mai frumoase histograme, grafice şi generarea de variabilealeatoare pentru diverse valori ale parametrilor, utilizatorul se familiarizează cu cincidin cele mai cunoscute repartiţii.

La apăsarea butonului GENERARE se generează n variabile aleatoare independente şise construieşte histograma repartiţiei. Valoarea maximă admisă pentru parametrul meste 5000, iar pentru n , 1 000 000 .La apăsarea butoanelor '=' se afişează probabilitateaca variabila să ia anumite valori. Pentru valori n mari, durata generării poate fi foartemare. În cazul în care utilizatorul nu doreşte să aştepte finalizarea generării, aceasta sepoate opri prin apăsarea butonului STOP .

Butonului MAXIMIZARE HISTOGRAMA deschide o fereastră ce permiteutilizatorului să observe histograma mărită.Astfel se pot observa valorile m şi p pentru care repartiţia binomială poate fiaproximată cu repartiţia normală :


ESTIMATORI.În această secţiune se generează selecţii de volum n , se calculează şi afişează valoareaestimatorilor parametrilor pentru selecţia generată. Utilizatorul poate observa influenţavolumului de selecţie precum şi a parametrilor repartiţiilor asupra precizieiestimatorului.

INTERVALE DE ÎNCREDERE

Vizualizarea intervalelor de încredere, construite pe baza selecţilor generatepentru diverse valori ale parametrilor şi nivelului de încredere, pune în evidenţă celemai importante proprietăţi ale acestora.

TESTE PARAMETRICE


222

Această secţiune prezintă evoluţia testelor parametrice cu două ipoteze simple de tipul:H: {θ = θ0} cu HA: {θ =θ1}.La apăsarea butonului GENERARE se generează selecţia, se calculează valoareaestimatorului şi se verifică valoarea de adevăr a testului. Pentru aceleaşi selecţiegenerată schimbând valorile din H şi HA la apăsarea butonului Valoarea de adevăr atestului se construieşte noua regiune critică şi se afişează rezultatul testului.

TESTE NEPARAMETRICE

Această secţiune prezintă evoluţia testului neparametric Kolmogorov.Vizualizarea histogramei repartiţiei în paralel cu histograma selecţiei pune în evidenţăvalorile volumului de selecţie pentru care cele două histograme seamănă.

REGRESIE. Ultima secţiune prezintă unul din cele mai simple modele de regresielineară. Se generează variabilele independente X şi Σ , iar valorile (xi,yi) cu yi=axi

+b+εi se afişează în tabel şi se reprezintă grafic.


Învăţământul postuniversitar mobil o formă de instruirecontinuă în viitor

Viorel Marinescu – U.T.C.B., [email protected] Marinescu – U.T.C.B., [email protected]

Sorin Dumitrache– U.T.C.B., [email protected] Dumitrache– U.T.C.B., [email protected]

Abstract

Lucrarea prezintă experienţa laboratorului de cercetare-dezvoltare în informaticaaplicată - LIA, din cadrul Centrului de cercetare al catedrei de Construcţiihidrotehnice - Facultatea de hidrotehnică - UTCB în domeniul învăţământului asistatde calculator - IAC, învăţământului deschis la distanţă - IDD (deci e-learning) şimicile experienţe făcute pentru învăţământul mobil (deci m-learning). Se prezintănecesităţile soft şi hard, concepte şi principii pentru realizarea unui astfel deînvăţământ.

1. Mic istoric al IAC.

Învăţământul asistat de calculator a apărut în America la începutul anilor ’60, acestconcept fiind principalul subiect de discuţie în cadrul Conferinţei mondiale cu temaIAC la Amsterdam în anul 1970.

În cadrul acestei conferinţe au fost comparate şi evaluate experienţele de pânăatunci, încercându-se în acelaşi timp transformarea acestora în sisteme viabile atât încadrul sistemului de învăţământ clasic (şcoli, universităţi) şi mai târziu implementareaacestui concept pentru IDD.

Creşterea exponenţială a tehnicii de calcul care a evoluat din ce în ce mai mult înultimii ani a dus la dezvoltarea şi ramificarea conceptului IAC, concept ce a fostdezvoltat şi îmbunătăţit, transformându-se treptat în IDD.

2. Componente necesare ale IAC.

Pentru dezvoltarea conceptului IAC s-a impus abordarea unor modalităţi noi de apune la îndemâna celor ce prezintă interes pentru anumite subiecte, cursurileuniversităţilor. Astfel se pot obţine informaţii de pe suportul magnetic, internet, acestlucru ducând la diseminarea rapidă şi într-un mod elegant a informaţiei.

Cu o bună structurare a materie de însuşit, se pot aborda lecţii din orice domeniuacestea având caracter repetitiv oferind cursantului şi opţiunea de a relua materia înfuncţie de nevoile si gradul de cunoaştere al acestuia.


224

Continutul cursului

Sistem de autoevaluare

Sistem de examinare

Audio-Video

WEB

3. Trecerea de la e-learning la m-learning.

Dată fiind tendinţa actuală de trecerea în cadrul IDD de la comunicaţia fixă la ceamobilă şi cunoscând programele de cercetare ale Comunităţii Europene („Leonardo daVinci”) privind conceptul de m-learning s-au făcut mici experienţe în cadrullaboratorului care nu pot fi continuate din cauza costurilor foarte mari.

Conexiune Tarife aproximative

WAP (Dial-up) 0,09 $/minut

WAP (GPRS) 0,02$/10KB – 1$/1MB

Sperăm ca in viitor, până la finalizarea proiectului “Leonardo da Vinci”, terminalelemobile de a treia generaţie vor deveni accesibile pentru majoritatea celor care doresc saparticipe la cursuri la distanţă prin sistemul m-learning.

4. Bibliografie

[1] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, “Sistem de instruire asistată de calculator”, „A VIII-aconsfătuire de lucru şi schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”,Editura ICB, Constanţa, 1985.[2] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, Viorel Marinescu, “Introducerea sistemului SIAC-FIAC în exploatare la Institutul de Construcţii Bucureşti”, „A VIII-a consfătuire de lucru şischimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, Editura ICB, Constanţa,1985.[3] http://learning.ericsson.net

Figura 1. Cerinţe IAC

Tabelul 1. Costuri relative

http://learning.ericsson.net/


Formarea cadrelor didactice care predau informatica înînvăţământul preuniversitar prin învăţământ postuniversitar

folosind tehnologii IT&C

Viorel MARINESCU - UTCB, [email protected] MARINESCU - UTCB, [email protected]

Elena DUMITRACHE – UTCB, [email protected] DUMITRACHE – UTCB, [email protected]

Ioan CORCOŢOI – UTCB, [email protected]

AbstractLucrarea prezinta experienta interesanta in pregatirea profesorilor de informatica dininvatamantul preuniversitar si altor specialisti in informatica prin sistemul deinvatamant postuniversitar. Instruirea s-a facut prin cursuri de zi si pas cu pas se trecela Invatamantul deschis la distanta. Cursantii sunt in general absolventi aiinvatamantului superior cu specializari diferite de informatica dar exista si absolventicu specializari in informatica care vin sa se puna la curent cu ultimele tehnologiiIT&C. Se folosesc tehnici de invatamant asistat de calculator - IAC (deci e-learning).In lucrare se prezinta rezultatele obtinute, reactii ale cursantilor si pareri aleinstructorilor.

1. Introducere

Este o realitate faptul că absolvenţii de învăţământ superior în specializările deinformatică nu sunt atraşi de posturile de profesori de informatică în învăţământulpreuniversitar.

Astfel aceste discipline sunt predate de profesori specialişti din alte domenii (în celmai bun caz din domenii apropiate).

Aceşti profesori vor (şi trebuie) să obţină competenţă în informatică (real şi doveditprintr-o diplomă eliberată de o universitate cu tradiţie).

2. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – UTCB contribuie laaceastă activitate de formare continuă

Începând cu anul universitar 1999-2000 s-a înfiinţat în cadrul UTCB „Şcoalade studii academice postuniversitare de informatică aplicată avansată MoisilSaligny” care a fost absolvită de zeci de cursanţi la forma de şcolarizare zi,inclusiv profesori care predau informatică dar specialişti în alte domenii.Începând cu anul universitar 2002-2003 s-a înfiinţat special pentru profesoriicare predau informatica în învăţământul preuniversitar, sau pentru cei care vorsă obţină competenţă în acest domeniu, specializarea Informatică în cadrul







226

Departamentului pentru pregătirea personalului didactic din UTCB (la forma„zi”). Procesul de acumulare a cunoştinţelor este asistat de calculator pentru aproapetoate disciplinele. Din punct de vedere software este folosit produsul ex@minator(hidro164.utcb.ro/proj_004/, hidro164.utcb.ro/proj_003/ - portal aflat în dezvoltare),produs dezvoltat în cadrul Laboratorului de Informatică Aplicată (LIA).Aplicaţia esteconcepută să aibă mai multe nivele de utilizare în sensul următor: chiar de la activare (legarea la server-ul pe care rulează permanent aplicaţia ) utilizatorul este obligat să-şidecline nivelul de acces la care doreşte să o folosească. Sistemul de securitate verificăsursa solicitării (IP calculatorului de la care a fost făcută solicitarea şi browserul cucare se solicită aplicaţia – este acceptat numai MicroSoft Internet Explorer ) şi funcţiede restul parametrilor solicitaţi (nume utilizator, parola ) permite sau nu accesul laaplicaţie. Orice tentativă – reuşită sau nu – este monitorizată.Ca mijloc de învăţământ,aplicaţia oferă cursantului posibilitatea de a se antrena la disciplinele pe care lestudiază în respectivul ciclu de învăţământ ( an, grupa, specializare, etc.), prinefectuarea unor teme / teste curente (săptămânale, de exemplu) indiferent de locaţia dela care solicită acest serviciu (de acasă, de la un Internet Café, etc.). Pentru examinări -programate de instructor sau de secretar - examenul se poate da doar într-un interval detimp prestabilit şi doar de pe echipamentele instituţiei de învăţământ. Pentru secvenţade teme / teste, cursantul are posibilitatea de autoevaluare putând vizualiza şi variantacorectă de răspuns pentru fiecare chestiune supusă examinării, întărind astfel rolul deinstruire al aplicaţiei. Pentru secvenţa de examinare programată cursantul aflăperformanţa la care a ajuns, pentru fiecare chestiune supusă examinării – fără a i secomunica şi varianta corectă de răspuns.

Principalele echipamente hardware folosite sunt următoarele:- staţiile de lucru;- server-ul;- tabla electronică;- video-proiectorul;- camera video de prezentare de documente.Staţiile de lucru sunt folosite de către studenţi pentru urmărirea expunerii cursului,

pentru schimbul de informaţii cu profesorul în cazul unor neclarităţi, pentruautoevaluare şi evaluare a cunoştinţelor.

Server-ul este folosit de profesor pentru stocarea conţinutului cursului, a testelor şitemelor pentru examen, pentru monitorizarea studenţilor. Tot pe server se află baza dedate a studenţilor din clasă şi statisticile folosite pentru analiza progresului studenţilor.

Tabla electronică digitală interactivă este folosită împreună cu server-ul şi cu video-proiectorul.

Printre avantajele oferite de tabla electronică se pot enumera:- dă posibilitatea profesorului să intervină peste conţinutul electronic al cursului

afişat pe tablă cu explicaţii suplimentare care pot fi sau nu înregistrate pe calculator;- evită folosirea tastaturii şi mouse-ului, acestea putând fi simulate virtual pe tablă;

- are încorporat un convertor care stochează pe calculator în litere de tiparinformaţiile scrise pe tablă, de mână, de către profesor (eroare de 10%), în acest felprofesorul putând sa-şi îmbunătăţească conţinutul cursului pe loc în funcţie de putereade înţelegere a studenţilor.


3. Disciplinele care se predau în cele două şcoli

Şcoala de studii academice postuniversitare de informatică aplicată avansată„Moisil Saligny”:

- Introducere în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;- Analiză şi proiectare orientată obiect;- Sisteme de comunicaţii bazate pe calculator;- Mediu de programare C++/Java;- Baze de date relaţionale;- Mediul de dezvoltare ORACLE;- Grafică pe calculator / GIS, Proiectare GIS;- Sisteme expert;- Modelare matematică, simulare, optimizare;- Planificare proiecte;- Sisteme informaţionale şi informatice;- Metodologii de analiză proiectare SI;- Reingineria proceselor lucrative;- Modelarea întreprinderii;- Managementul (informatizat al) producţiei;- Managementul financiar contabil;- Sisteme suport de decizie;- Proiectare pagini web;- Sinteze de cercetare;- Elaborare prioect de diplomă.Departamentul pentru pregătirea personalului didactic:- Bazele informaticii;- Structuri de date şi algoritmi;- Tehnici de programare;- Sisteme de operare;- Baze de date;- Programare orientată pe obiecte;- Reţele de calculatoare;- Sisteme bazate pe cunoştinţe;- Sisteme multimedia;- Programare Java;- Informatică aplicată. Studiu de caz;- Sisteme informatice;- Comerţ electronic;- Instruire asistată de calculator;- Metodica predării informaticii;- Practică pedagogică informatică;- Legislaţie – TIC;- Elaborare disertaţie.


228

4. RezultateRezultatele obţinute folosind calculatorul în procesul de învăţăre sunt mult mai

bune decât în procesul clasic, acest lucru fiind dovedit de nivelul parţial şi final decunoştinţe acumulat de studenţi. În acelaşi timp s-a constatat o îmbunătăţire a nivelului decomunicare student-profesor, lucru care este benefic pentru ambele părţi în ceea ce priveşteprocesul de învăţare şi dezvoltarea pe viitor a unui suport de curs şi/sau seminar care să fieîn concordanţă cu cerinţele actuale şi cu nevoile cursanţilor.

5. Proiecte de viitorÎn mod ideal actul de instruire este individual; constrângerile practice fac ca acesta

să se desfăşoare în paradigma clasică profesor/clasă studenţi. Acest sistem răspunde din ceîn ce mai insuficient cerinţelor şi constrângerilor impuse de societatea informaţională.

INTERNET-ul deschide noi posibilităţi alternative procesului clasic de instruire.Elaborarea unui sistem de administrare pentru un învăţământ deschis la distanţă

urmăreşte exploatarea acestor posibilităţi precum şi exploatarea unor noi valenţe aleprocesului de instruire la distanţă: instruire individuală prin reţea (de calculatoare),proces de instruire adaptiv, configurabilitatea actului de instruire, înlocuirea funcţieiclasice a profesorului prin funcţia de profesor care ordonează, configurează şiarhivează cunoştinţele asociate unui domeniu.

Proiectarea unui astfel de sistem are ca obiectiv general realizarea sistemului deadministrare pentru un server specializat – complex hardware, software de bază,software suport şi sfotware de aplicaţie – care instalat pe reţea (LAN, WAN) săpermită instruirea asistată, putând fi folosit în multiacces, simultan în domenii deinstruire diferite, în cadrul unui proces de instruire asistat, monitorizat, controlat,adaptiv, configurabil, conţinut şi configurări arhivate.

Se are în vedere: accesul rapid la reţea; managementul şi arhivarea “conţinutului”;nivel ierarhic de drepturi şi de acces; configurabilitate; sisteme complexe de testare;independenţa procesului de instruire.

Cunoscându-se aceste lucruri şi având în vedere experienţa colectivului următorulpas îl reprezintă trecerea la învăţământul deschis la distanţă.

6. Bibliografia

[1] V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Învăţământ asistat decalculator în Facultatea de Hidrotehnică”, Sipozionul”Tehnologii educaţionale pe platformeelectronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003.[2] I. Corcoţoi, V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Module deevaluare a cunoştinţelor cu ajutorul calculatorului”, Simpozionul”Tehnologii educaţionale peplatforme electronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003.[3] V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Postgraduateopen and distance engineering learning”, 2nd Balkan Region Conference onEngineering Education, ISBN 973-651-673-3, Sibiu,2003.[4] I. Cerghit, “Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Aramis,Bucureşti, 2002.


Criterii de evaluare pentru softul educaţional

Prof. Drd. Ana Maria Lăculeanu – Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân,Rm. Vâlcea, [email protected]

AbstractAnaliza produselor educative este o problemă care se pune simultanprofesorilor,elevilor, părinţilor şi sistemului educativ. În faţa abundenţei resurselorpedagogice, on-line şi off-line, provenite de la operatori comerciali sau publici, de laindivizi izolaţi sau de la organizaţii, utilizarea lor implică evaluarea calităţii şi avalorii lor, adecvarea la nevoile şi contextul de utilizare. Luarea în discuţie afacilităţilor reţelei Internet şi a celor oferite de utilizarea produselor media on-linedeschide, în jurul acestei probleme, un nou spaţiu de reflecţie şi de acţiune..

1. Introducere

Dacă există un tip de produse pentru care mediatizarea opiniilor utilizatorilor estenecesară, acestea sunt cu siguranţă produsele educative. Esenţialul calităţii lorpedagogice nu reiese decât după folosire fiind complet dependente de contextul deutilizare.

Deşi toţi cei implicaţi în acest domeniu sunt conştienţi de importanţa calităţii; totuşi,măsurarea obiectiva a acesteia este dificila. Măsurarea calităţii presupune stabilireaunei liste de criterii, pentru fiecare criteriu precizându-se importanţa.

2. Criterii privind calitatea unui soft educational

Softul… Detalii

1 . . . atingeobiectivele.

Obiectivele anticipează schimbările cognitive, psihomotoriişi/sau afective şi sunt măsurabile folosind strategii de evaluarepotrivite, urmărind îmbunătăţirea performantelor umane.

2 . . .este centratpe elevi.

Trainingurile de calitate sunt focalizate pe oameni şi nu peconţinut, asumându-şi rolul de instructor: prezintă, antrenează,evaluează şi ajută.

3. . . asigura

nivel înalt deinteractivitate.

Interactivitatea forţează participarea activă, însă trebuiefăcută distincţie între un simplu clic pentru navigare şiinteractivitatea care creşte gradul de învăţare (folosirea mouse-ului pentru a controla bisturiul într-o disecţie simulată)

4 . . . esteangrenant.

Selecţia unui suport de prezentare adecvat învăţării într-unstil individual ajută la maximizarea angrenării elevilor.

5. . . se

adaptează lastiluri individuale

Utilizatorii pot eşua în a învăţa dacă designul trainingului nueste adecvat stilului lor de învăţare care poate fi legat depercepţii senzoriale (vedere, auz, mişcare) sau de procese


230

de învăţare. intelectuale (citire, gândire, motive abstracte).

6 . . . foloseşteefectiv media.

Se justifică folosirea facilitaţilor media? Tehnologia estefolosită în scop educaţional?

7

. . . ajuta eleviisă apliceproductiv ceea ceau învăţat.

Aplicaţiile ar trebui sa asigure un fundament pentru oînvăţare aprofundată ce stimulează gândirea creativă şirezolvarea problemelor.

8 . . . impune ofolosire cognitivă.

Informaţiile sunt prezentate într-un mod organizat, coerentoferind posibilitatea cursanţilor să controleze învăţarea, fiecarealegând abordarea cea mai confortabila pentru sine.

9

. . . prezintăoportunităţiextinse deînvăţare.

Desigur, abilitatea tehnica de a realiza legături cu resurseleexterne prezintă oportunităţi extraordinare în extindereaînvăţării, însă pot fi în detrimentul învăţării dacă distrag atenţiade la focusul trainingului.

10

. . .demonstreazăaplicabilitate(interfaţaexcelenta).

Învăţarea poate avea loc mult mai rapid atunci când elevulpoate face ordonarea mentală a spaţialităţii informaţiei,cunoscând “unde este” şi cât de departe trebuie sa meargălumea hypermedia cva-dimensională a trainingului bazat peweb

11. . . se

adapteazăcontinuu la elev.

Se monitorizează interacţiunile şi sunt folosite modele deelevi în vederea adaptării la nivelul cunoştinţelor şi priceperilorutilizatorului

12 . . . valideazăînvăţarea.

Un training de calitate necesită testarea, urmată de feed-backşi de remedierile corespunzătoare. Este important ca testele săfie diversificate, la fiecare noua parcurgere să apară o nouăoportunitate de evaluare.

13

. . . foloseşteeficienttehnologiile degrup

Dacă interacţiunile în grup sunt importante şi faciliteazăatingerea obiectivelor, foloseşte acest training efectiv facilităţileoferite de tehnologiile de grup (liste de mail, chat, forumuri,etc)?

14

. . .promovează oexperienţăpozitivă.

Indiferent de tehnologia folosită, învăţarea trebuie să fie încentrul atenţiei,

motivând elevii să continue învăţarea şi să aplice ceea ce auînvăţat în munca lor.

15. . .

înregistreazădatele elevilor

Înregistrarea datelor (login, informaţii, punctaje, statistici alefolosirii, prescripţii pentru învăţare etc.) este necesară pentru aevalua eficacitatea si costurile trainingului

16

. . . nudepăşeştelimitările practiceale reţelei.

O analiză tehnică meticuloasă a infrastructurii reţelei ce vagăzdui aplicaţia va identifica limitările reale ale lăţimii debandă, iar daca va fi pe Internet, trebuie luată în calcul o rată detransfer rezonabilă.

17. . . este uşor

de instalat şi defolosit.

Accesarea conţinutului trebuie sa se facă cu minimum deefort, de la înscriere si până la final.

18 …are conţinut O bun soft educational necesită existenta unor centre de


ştiinţific riguros,actual

resurse si producţie şi a unei echipe pluridisciplinare celucrează in reţea.

3. Condiţii pentru folosirea cu succes a softului educational inînvăţământul preuniversitar

O soluţie bună de Computer based training (CBT) sau Web Based Training(WBT) nu implică în mod obligatoriu rezultate bune în formare, de acea este necesarăîndeplinirea următoarelor condiţii:

• Acceptarea unui mediu diferit de cel tradiţional• Stabilirea rolului profesorului în această nouă ipostază, eliminând neliniştea

şi teama acestora de a fi înlocuiţi de catre maşini, de a-şi pierde ratiunea de a fi• Folosirea adecvată a soluţiilor CBT/WBT alternativ cu soluţiile tradiţionale• Asignarea unei planificări a învăţării• Testarea repetată a softului educational, în vederea eliminării erorilor de

implementare, care indiferent de complexitate, vor determina abandonareautilizării acestuia

• O bună modularizare a softului, în conformitate cu programele şcolare• O bună conexiune cu serverul, altfel, indiferent de cât de angrenantă este

aplicaţia, apare plictiseala• Un bun raport calitate/preţ, un cost foarte ridicat va fi un obstacol în

achizionarea softurilor educationale• Un grad înalt de acesibilitate, în primul rand pentru profesori, care în general

nu au o foarte mare experienta în a utiliza calculatorul

4. Concluzii

Soft educaţional sau√ a învata sa fi un specator activ√ a utiliza imaginea audiovizuala ca o veritabila tehnologie în

serviciul inteligentei√ a dezvolta imaginea si creativitatea

Informaţiile, valorile, criteriile de judecată estetică, aporturile emoţionale şi noiledimensiuni ale imaginaţiei pe care tinerii le primesc prin mijloacele media ne conduc laîntrebarea:

Ce cetăţenie va fi construită într-o comunitate virtuală formată prin reţeleleinternaţionale?

5. Bibliografia

[1] I. Rosca. C. Apostol. G. Zamfir, C.N. Bodea „Informatica instruirii”, Editura Economica,Bucureşti, 2002


232

[2] Tim KilbyWBTIC…the first source of information for online learning developers and users, 2002,http://www.filename.com

[3] Wegener D.P Developing Computer Based Training, 1999http://www.delweg.com/dpwessay/cbtdvlop.htm[4] Wegener D.P Basic Terms of Computer Based Training , 1999

http://www.delweg.com/dpwessay/cbtterms.htm[5] Mark W. Brodsky

„Making Sense of Self-Service E-learning Simulations: Fun or Functional?”, 2003„Designing E-learning From the Outside-In”, 2003http://www.elearningmag.com/elearning/article/

Paginile WEB- o formulă eficientă în dezvoltarea


interesului şi aptitudinilor pentru e-learning şi e-activities

Schileru Ana Ilina – Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza“ Bucureşti –[email protected]

Schileru Nicolae Fulger – Şcoala Superioară Comercială „N.Kretzulescu“ Bucureşti – [email protected]

AbstractPentru tinerii care se află la vârsta şcolii, dar nu numai pentru ei, tehnicile e-learningreprezintă un domeniu captivant şi constituie o alternativă provocatoare. Noutatea şi ineditulpe care le presupune această formulă de învăţare lasă spaţiu larg imaginaţiei, dar ceretotodată şi abilităţi particulare şi un alt gen de abordare. În lucrare sunt punctate dificultăţiletipice cu care se confruntă un tânăr care doreşte să se iniţieze în acest domeniu, ca şiparticularităţile tinerilor de vârstă şcolară ((nerăbdare, experienţă limitată, dorinţa de concretimediat, imaginaţie bogată). Prezentăm în lucrare experienţa personală în însuşireacunoştinţelor şi aptitudinilor de creare a unei pagini web, evidenţiind rolul şcolii şi al studiuluiextraşcolar în această privinţă. De asemenea, exemplificăm cu aplicaţii ale cunoştinţeloracumulate de noi pe linia pregătirii materialelor de tip multimedia pentru aplicaţiile web.

1. Invăţământ tradiţional şi e-learning

Sunt multe definiţii pentru ceea ce deja se numeşte fenomenul „e-“. Astfel, sevorbeşte de e-activities, e-commerce, e-communication, e-learning, e-mail.

Despre e-learning se poate spune că este o metodă de învăţare prin tehnicile IT,adică variantele de: însuşire a cunoştinţelor, comunicare cu profesorul, evaluare şitestare a cunoştinţelor etc. prin intermediul calculatorului. Pentru e-activities se acceptăsemnificaţia oricărei activităţi, convenţionale ori mai puţin convenţionale, în care sefoloseşte în mare măsură calculatorul şi metodele specifice domeniului în ceea cepriveşte informaţiile (achiziţionare, păstrare, accesare, utilizare, difuzare etc.).

Faţă de învăţământul tradiţional, formula e-learning presupune deopotrivă avantajeşi neajunsuri care determină opinii şi atitudini variate, de la entuziasm la îndoială şichiar la negare.

Chiar dacă nu se practică în toate şcolile şi pe scară mai largă acolo unde sunt dejaposibilităţi, învăţarea cu ajutorul mijloacelor moderne de comunicare promite a fi unmod foarte interesant de instruire.

2. Avantaje ale formulei e-learning

Cele mai importante avantaje evidenţiate de e-learning se referă la:I. caracterul deschis, cu posibilităţi largi de participare din partea celor ce

învaţă, îndeosebi ca urmare a reducerii treptate a costurilor deocamdatăridicate necesare achiziţionării echipamentelor necesare;


234

II. reducerea inegalităţii de şansă pentru participanţi, prin eliberareaacestora de grija asigurării transportului, cazării şi altor cheltuieli pe care lepresupune învăţământul tradiţional;

III. posibilităţi mult mai largi de manifestare a spiritului de competiţie, datefiind numeroasele forme în care nu este necesară şi solicitată participareafizică a competitorilor la diversele manifestări;

IV. o libertate mare de adaptare a cerinţelor acestei forme de învăţământ laposibilităţile de timp liber, dispoziţie şi capacitate de învăţare a elevului;

V. punerea în contact a fiecărui participant la această formă de învăţământcu un număr nelimitat de persoane şi instituţii, ceea ce constituie o bunăşansă de a pregăti o profesie şi găsi o ocupaţie care se poate practica ladomiciliu.

3. Neajunsuri în legătură cu e-learning

Printre motivele de critică aduse formulei e-learning, mai frecvent se întâlnesc:VI. lipsirea elevului de contactul direct cu profesorul, care nu se rezumă

doar la transmiterea de cunoştinţe, ci presupune şi un complex de gesturi,atitudinii, comunicare neverbală etc.

VII. lipsa pregătirii în domeniul folosirii tehnicilor cerute de e-learning încazul multor cadre didactice de la diverse discipline, uneori chiar de laInformatică (care ar trebui să aplice cel mai mult principiile e-learning);

VIII. programa disciplinei de Informatică ar trebui să asigure învăţarea decătre toţi elevii a tehnicilor de utilizare a calculatorului cerute expres deînvăţarea prin calculator;

IX. alocarea nepotrivită a resurselor IT în scopul aplicării tehnologiilor e-learning: discipline pentru care ar fi suficiente echipamente cu un niveltehnic moderat beneficiază de calculatoare de ultima generaţie, pe când altediscipline la care sunt necesare hardware-uri foarte performante şi soft-urimoderne au disponibile doar calculatoare din ajutoarele aduse în anii ’90,depăşite din toate punctele de vedere

X. exagerarea spiritului e-learning: se doreşte extinderea acestei formule înaceeaşi măsură la orice disciplină, indiferent de deosebirile care există întrediversele materii de studiu.

Între formele de pregătire a celor ce ar dori să parcurgă formula e-learning, seevidenţiază practica realizării de pagini web, ca un foarte bun mijloc de învăţare,completare şi aplicare a cunoştinţelor pe care le solicită această formulă de pregătire.

4. Paginile web în viaţa adolescenţilor

Se vorbeşte tot mai insistent despre fenomenele care se instalează în relaţiile dintreadolescenţi şi părinţii lor, profesorii lor, mai general despre accentuarea permanentelorcontradicţii dintre generaţia tânără şi generaţiile trecute de prima tinereţe. Semenţionează fenomene ca: afirmarea tot mai timpurie a nonconformismului şi aspiritului de independenţă, neconsiderarea sfaturilor celor mai în vârstă, lipsa de


respect pentru tradiţie şi experienţa verificată (nu se mai citeşte, interesul pentrueducaţie fizică şi sport se reduce, nu se mai ascultă muzica tradiţională etc.)Realitatea este că aceste „fenomene“ nu sunt decât efectul transferului deinteres de la teme cunoscute la altele care sunt mai pe placul tinerilor; pentruaceste noi destinaţii ale interesului tinerilor se consumă tot atâta energie,bucurie ori insatisfacţie cât s-a consumat generaţiile trecute pentru ceea ce le-aplăcut lor. Generaţia actuală de adolescenţi este captivată de calculator, deInternet, de genuri noi de muzică, de filme, de home-theatre, de spectacolegrandioase sub aspectul participanţilor. Este mai grăbită şi mai nerăbdătoare,dorind rezultate şi efecte imediate, mai influenţată de filozofia de viaţă cultivatăde mulţimea de medii de comunicare, mai neomogenă.

Paginile web cele mai vizitate de tinerii adolescenţi sunt:I. locaţii cu produse muzicale aparţinând genurilor noi;II. chat - din nevoia de comunicare cu alţii; multe licee şi şcoli au canal

separat dedicat comunicării între elevii instituţiilor respective;III. site-uri cu mesaje tentante pentru adolescenţi: pagini erotice, sport şi body-

building (la băieţi), modă, VIP-uri şi vizite în magazine virtuale (la fete). Paginile web reprezintă un mod foarte eficient de învăţare a tehnicilor specifice

tehnologiei informaţiei (IT – information technology), de dezvoltare şi de consolidare acunoştinţelor prin aceea că este o activitate practică prin excelenţă şi determină pe celimplicat să valorifice la maxim cunoştinţele, să gândească şi să caute soluţii, săconceapă şi să creeze soluţii originale. În plus, pagina web reprezintă:

IV. pregătirea pentru activitatea independentă viitoare;V. formulă deschisă de promovare a propriei imagini;VI. posibilitate de iniţiere a unei afaceri;VII. mijloc foarte eficient pentru instituţiile şcolare de comunicare şi

informare cu cei interesaţi;VIII. formulă accesibilă şi comodă: mulţi administratori acceptă gratis

găzduire;IX. posibilitate de călătorie virtuală oriunde în lume.

Multe motive şi factori determină situaţia de menţinere la un nivel redus arăspândirii paginii web ca mijloc de informare, comunicare, rezolvare a unor problemecomune, deseori mari consumatoare de timp. La nivelul generaţiei adolescenţilor(elevi), se remarcă, între aceşti factori:

X. timp disponibil puţin şi negrupat; o rezervă importantă ar reprezenta-operioadele de practică, ocupată prea mult cu activităţi de rutină;

XI. lipsa de teme dedicate la disciplina Informatică şi programă structuratănecorespunzător în privinţa timpului alocat acestor teme.

5. Pagina web: structură şi realizare

După cum spune şi denumirea, pagina web este o pagină - ţesătură, adică o structurăprinsă în altă structură mai complexă, dezvoltată aproape nelimitat. În pagina web segăsesc deocamdată tot felul de elemente pe care le putem recepta vizual şi auditiv,


236

adică texte, grafisme, imagini reale sau create de diverşi autori, toate fie statice, fiedinamice, ca şi sunete, filme, creaţii complexe audio-video (AV) etc., cunoscute dejasub denumirea de elemente multimedia. În timp, au evoluat de la simple pagini deinformare - un fel de afişe electronice - la stadiul de pagină spectacol, încărcate deelemente foarte moderne de animaţie AV („flash“).

Pentru adevărata creare a unei pagini web se foloseşte un limbaj de marcarehipertext (Hyper Text Markup Language - HTML), care permite realizarea de paginiatractive, până la frontiera publicaţiilor interactive, pentru a căror realizare este nevoiede soft-uri dedicate şi foarte performante. Astfel de soft-uri, numite generatoare depagini web, sunt aplicaţii limitate ale limbajului foarte complex care este HTML,dezvoltate într-o anumită direcţie. Fiecare producător important de soft a creatgeneratoare de pagini web care să fie utilizate cu maximă uşurinţă şi satisfacţie deutilizatorii de soft ai firmei respective. Firma Microsoft distribuie Microsoft FrontPage, foarte popular şi utilizabil în condiţii avantajoase cu programul de căutareInternet Explorer; cu programul de căutare Netscape Communicator se potrivesc celmai bine generatoarele Adobe Page Mill şi Claris Home Page [1]. Principalul avantaj algeneratoarelor de pagini web se referă la operativitate şi comoditate, nesolicitândcunoaşterea complicatului program HTML, care este singurul însă capabil să deasatisfacţie celor ce caută creativitate şi personalizare avansată.

În structura unei pagini web se disting zone tematice, aşa cum ar fi capitolele uneicărţi: o locaţie web, respectiv adresa, care este un şir de cuvinte despărţite de caracterespeciale, de exemplu www//fmi.unibuc.ro, un fundal, deschis atunci când se acceseazălocaţia, compus din elemente complexe text-culoare-imagine-animaţie-sunet, titlu,meniuri sub formă de butoane. Meniurile cel mai frecvent întâlnite sunt: Despre noi,Contact, Legături; o frecvenţă ridicată o prezintă şi meniurile: Scurt istoric, Informaţii,Album foto. Paginile web ale instituţiilor de învăţământ mai cuprind meniuri careconţin: Revista virtuală, Evenimente şcolare (ex. Bacalaureat, Admitere), Patronulspiritual, Corpul profesoral, Elevii, Activitatea cultural-sportivă etc.

Iniţierea în realizarea unei pagini web trebuie să aibă la bază cunoştinţe elementarede informatică, însuşite din manualele şcolare şi cărţile de popularizare a informaticii.Se adaugă apoi cărţi şi reviste de specialitate, eventual cursuri de iniţiere şi aplicaţii îndomeniu, organizate de şcoli ori de firme. Progrese serioase se înregistrează dacă sebeneficiază de ajutorul celor ce au experienţă în domeniu. O ultimă fază necesarăpentru a avea pagină web se parcurge în legătură cu găzduirea paginii pe un site uşoraccesibil.

7. Bibliografie

[1] Taylor, Dave, Crearea paginilor web cu HTML 4, traducere, Teora, Bucureşti, 1998[2] Vasilescu, Adrian, Multimedia, Editura Economică, Bucureşti, 2000

Enciclopedia Multimedia Rocarta


Lect. Bogdan Pătruţ - Universitatea din Bacău, [email protected]

AbstractPrezentul articol prezintă o enciclopedie multimedia educaţională, realizată de autor.Sunt descrise modul de organizare a datelor, modul de folosire a interfeţei cuutilizatorul, precum şi modalităţi de utilizare a enciclopediei pentruinformare/documentare de interes general sau în procesul didactic. EnciclopediaRocarta se doreşte o "Encarta despre România". Cuprinde peste 3000 de articole,grupate în domenii, însoţite de text explicativ şi imagini reprezentative. Unele articolesunt însoţite de scurte secvenţe sonore şi/sau secvenţe video. În final se prezintpdirecţiile de dezvoltare ale enciclopediei Rocarta, pentru a deveni un instrument deeducaţie electronică inteligent.

1. Istoric

Ideea de a realiza o enciclopedie multimedia despre spaţiul românesc a venit în1997, o dată cu scrierea cărţii "Aplicaţii în Visual Basic" (Teora, 1998-2003), unde afost prezentată o aplicaţie simplă care implementa un interpretor simplu pentru unlimbaj de marcare, asemănător cu HTML, dar cu mult mai simplu. După publicareacărţii, programul în Visual Basic a fost dezvoltat încetul cu încetul, până a apărutnevoia unei structurări a informaţiei mult mai eficient, deoarece cantitatea de informaţiicreştea permanent. La sfârşitul anului 1999, Rocarta 2000 devenea funcţională şi era,probabil, prima enciclopedie de gen realizată în România, la vremea aceea prezentatăpe postul naţional de televiziune şi în unele ziare.

Deşi nu era terminată (când vom putea spune că se poate termina o asemeneaenciclopedie?!), Rocarta era funcţională şi cuprindea suficiente articole, aşa încât săconcureze lucrări similare tipărite, precum şi albume de imagini în care s-au investitmai mulţi sau mai puţini bani. Iar Rocarta a început să devină realitate prin anii 90,când ideea de software educaţional şi mai ales de software multimedia despre Româniaera la începuturi.

După emisiunea TV realizată de TVR Iaşi (Irina Păcurariu, Carmen Olaru) şiprezentată de TVR 1 şi TVR internaţional, şi-au manifestat interesul de a achiziţionaRocarta, plătint integral drepturile de autor, atât Departamentul pentru relaţii curomânii de peste hotare, cât şi Serviciul de Informaţii Externe, dar totul a fost lăsatbaltă, din motive de inerţie sau diverse alte motive.

Lucrarea a fost prezentată şi în cadrul unui târg de sofware educaţional organizat deCasa Corpului Didactic din Cluj-Napoca şi Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca.iar în Revista CD-Forum a fost prezentat un serial de articole care au avut ca subiectenciclopedia Rocarta.

În 2002 am înfiinţat firma EduSoft srl Bacău, (www.edusoft.ro), carecomercializează CD-ROM-ul Rocarta-Universul românesc, precum şi alte CD-uri cusoftware educaţional pentru toate vârstele, inclusiv aplicaţii informatice prezentate în

http://www.edusoft.ro/


238

diferite cărţi publicate de autor la Editura Teora şi Editura Adias (Rm. Vâlcea).Majoritatea celor care au achiziţionat Rocarta sunt români de peste hotare dornici săaibă în casele lor un mic simbol "software" al românismului.

2. Prezentare generală

Enciclopedia multimedia Rocarta este realizată după formatul enciclopedieimultimedia Encarta, a firmei Microsoft. Astfel, articolele sunt grupate pe domenii, unacelaşi articol putând face parte din mai multe domenii. De exemplu, articolul MirceaEliade face parte din domeniile Bucureşti, Literatură, Cultură şi Academia Română.Domeniile sunt şi ele considerate articole. Enciclopedia cuprinde mai multe domeniiprecum cele enumerate deja, iar fiecare judeţ al ţării este considerat domeniu, deoareceenciclopedia prezintă multe informaţii de natură geografico-turistică. Articolele suntînsoţite de explicaţii, preluate din diferite surse de informare, ca dicţionareenciclopedice sau ghiduri turisitice. Majoritatea articolelor sunt însoţite de imagini,multe au înregistrări sonore sau video asociate. Există şi o galerie de sunete, una deimagini şi una de videoclipuri, car pot fi accesate separat. De asemenea, programul areşi alte funcţii, precum cea de determinare a distanţelor dintre două localităţi, precum şide verificare a cunoştinţelor acumulate răsfoind enciclopedia. Există posibilitatea de agăsi informaţii şi despre alte articole, care nu au intrare directă în enciclopedie, dar potfi regăsite cu ajutorul unei căutări extinse, prin legăturile acestora cu alte articole dinenciclopedie. Datele aplicaţiei ocupă aproximativ 600 MB, având 50 de filme AVI şi120 de fişiere WAV comprimate. Cel care răsfoieşte enciclopedia Rocarta va descoperimulte secvenţe video document, cu regii ai României (Ferdinand, Carol I, ReginaMaria), cu oameni politici (Nicolae Titulescu, Nicolae Ceauşescu) sau de cultură(Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi), cu mănăstiri (Voroneţ, Suceviţa), precum şi oserie de înregistrări sonore document, cu voci ale unor personalităţi (MihailSadoveanu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu ş.a.).

3. Modalităţi de utilizare a enciclopediei Rocarta

Programul ROCARTA doreşte a fi o enciclopedie multimedia în limba română,care încearcă să prezinte pe un singur CD-ROM cât mai multe despre ţara noastră şidespre personalităţile ei.

Fireşte, a acoperi într-un singur CD-ROM un subiect atât de vast este imposibil,pentru că oricând se vor putea spune multe lucruri despre România şi despre oamenii eide frunte.

Dar, pentru o informare/documentare de tip enciclopedic, considerăm programulnostru drept o sursă de plecare în realizarea unor alte lucrări de acest gen, lucrări carear putea fi realizate doar pe anumite domenii.

Programul va fi dezvoltat ulterior prin adăugarea de noi articole, prin actualizareainformaţiilor despre articolele prezente, prin noi modalităţi de explorare a articolelor şinu, în ultimul rând, prin introducerea de componente inteligente (agenţi inteligenţi)


care să genereze noi texte informative şi să relizeze sinteze ale articolelor exploratedeja de un utilizator.

Enciclopedia romaneasca ROCARTA 2000 - Universul romanesc pe un CD-ROMeste:a) un dictionar enciclopedic românesc, cuprinzând articole referitoare la România(inclusiv Republica Moldova) şi românni;b) un material informativ şi de documentare excelent pentru toţi românii plecaţi pestehotare, cărora le este dor de ţara natală;c) un ghid turistic pe cât de modern, pe atât de util şi interesant, pentru toţi cei caredoresc să afle cât mai multe lucruri despre zonele turistice ale ţării;d) un material didactic foarte interesant şi modern pentru toţi elevii din şcoli, licee,precum şi pentru studenţi, care vor regăsi aici multe din lucrurile învăţate la şcoală, dedata aceasta sub o formă mai accesibilă, mai plăcută şi mai interesantă;e) un material de informare şi îmbogăţire a culturii generale pentru studenţi, profesoride diferite specialităţi, istorici, etnografi, muzicieni, geografi, pentru orice persoana;f) un ansamblu de bogate surse de documentare şi cercetare pentru specialişti dindiferite domenii de activitate;g) un mijloc foarte modern şi atractiv de odihnă activă şi de petrecere a timpului liber.

4. Sursele bibliografice

Datele cuprinse în acest CD-ROM sunt preluate din diverse surse bibliografice pecare le enumerăm în continuare. Materialul a fost prelucrat, realizându-se atât trimiteride la un articol la altul, cât şi introducerea unor imagini, sunete şi filme. Multe alteinformaţii au fost luate din Internet sau aparţin domeniului public. Mulţumim, peaceastă cale, autorilor tuturor lucrărilor respective, precum şi a celor ce au realizat şipăstrat fotografiile, înregistrările sonore sau video.. Considerăm că toate acestepersoane au contribuit la realizarea bazei de date a acestui program şi ne scuzăm dacăi-am omis pe unii, dar ne este imposibil să-i cităm pe toţi, deoarece nu-i cunoaştem petoţi.• A History of Romania - CD-ROM editat de Kurt W. Treptow în cadrul Centrului

pentru Studii Româneşti din Iaşi şi care cuprinde înregistrări video de la StudioulCinematografic SahiaFilm, precum şi de la Televiziunea Română, hărţi realizate deLaura Treptow şi fotografii din următoarele surse: R.A. I. Imprimeria Coresi,Studioul de Artă Fotografică "Fotocolor", Muzeul Naţional de Artă al României,Biblioteca Academiei, Biblioteca Naţională a României, Editura Enciclopedică,precum şi fotografii realizate de Mihail E. Cratofil, Nicolae Triculescu sau dincolecţia personală a editorului;

• România - An Interactive CD-ROM, un album cu fotografii din România, realizatede Dan Ioan Dinescu, CD-ROM-ul fiind produs de firma germană DORKunsthandel GmbH;

• Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat, apărut la Editura Cartier din Chişinău, RepublicaMoldova, avându-i ca autori pe Lăcrămioara Chihaia, Lucia Cifor, Alina Ciobanu,Mircea Ciubotaru, Doina Cobet, Eugenia Dima, Cristina Florescu, MariaTeodorovici şi Constantin Teodorovici, imaginile fiind semnate de Vitalie Corobanşi la care au colaborat şi Anatol Eremia, Em, Galaicu-Paun, George Ghetu,


240

Valentin Guţu, Vlad Gaidas, Constantin Grozdev, Valerie Volontir şi Institutul deFilologie Română "Al. Philippide" din Iaşi;

• România - Ghid turistic, publicat de Editura Garamond în 1998, avându-i ca autoripe prof. dr. Ion Iordan şi Sebastian Bonifaciu;

• Micul Dicţionar Enciclopedic, editat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, în1978, coordonatori: Aurora Chioreanu, dr. Mircea Maciu, Nicolae C. Nicolescu,Gheorghe Radulescu, dr. Valeriu Şuteu.

• Panoramic România, publicat de R.A. "Monitorul Oficial", cu texte semnate de dr.Viorel Cosma, Constantin Cosman, prof. dr. Dan Grigorescu, Dumitru Ioncica,prof. dr. Ion Scurtu, acad. Eugen Simion, arh. Oana Vilara şi Romeo Vilara, cuilustraţii realizate de Constantin Dina, Ion Şerban (TIPODEC '95), PROTIP,George Dumitriu sau furnizate de Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Tehnic"Prof. ing. Dimitrie Leonida", Biblioteca Academiei Române, Ministerul ApărăriiNaţionale, Banca Naţională a României, Banca Română pentru Dezvoltare,Rompres, Editura Studia, Edipres Tipo, prof. dr. Ion Dumitriu-Snagov, OctavianMândruţ, dr. Viorel Cosma, dr. Cristian Lascu, Federatia Română de Fotbal,Federaţia Română de Atletism, Federaţia Română de Gimnastică, TeleviziuneaRomână.

• Istoria ilustrată a literaturii române, album şcolar semnat de Boris Crăciun,cuprinzând fie fotografii aparţinând domeniului public, fie fotografii a căror sursăautorul nu o precizează;

• 100 de portrete istorice color, album şcolar de Boris Crăciun, apărut la Editura"Porţile Orientului", Iaşi, 1999 (reproduceri de portrete semnate de BarbuIscovescu, Gheorghe Tattarescu, A. Murnu, precum şi S. Tatu, fost stareţ laMănăstirea Plumbuita);

• Romanian Travel Guide 1999, realizat şi publicat de Norbert Computer, Braşov;• România - pământuri eterne, album cu fotografii de Ion Miclea şi text de Radu

Florescu• Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, carte semnată de

Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, apărută la Editura Albatros în 1971(fotografii puse la dispoziţie de Agerpres, Biblioteca Academiei R.S.R.,Combinatul Poligrafic "Casa Scânteii", Editura Enciclopedică, Muzeul de Artă alR.S.R., Muzeul de Istorie al P.C.R., Ioniţă G. Andron, Adrian Corbu, RomeoCreţu, Acad. Constantin Daicoviciu, Andrei Pănoiu, C. Săvulescu, Virgil Vasiliuş.a.)

• Diferite locaţii româneşti de pe Internet, cum ar fi: www.ici.ro (Institutul deCercetări în Informatică), www.rotravel.com (Norbert Computing Brasov),www.romanianvoice.com (pagina diasporei româneşti) ş.a.

Mulţumiri speciale acelora care ne-au ajutat în mod direct la introducerea datelornecesare programului: ec. Theodora Jacotă, instit. Mihaela Gagiu, ec. Dan IonuţPapară, ec. Oana Jacotă, ec. Cristina Mărtinaş, ec. Laura Dumitru, ing. AdrianAnastasiei, ec. Gabriela Erdic, ing. Andrei Suliman. Le mulţumim şi domnilor ing.Liviu Beuran, prof. Vintilă Dabija, ing. V. Comânescu, prof. Doru Modrişan, pentrufaptul că ne-au pus la dispoziţie înregistrări sonore de mare valoare, rare.


5. Utilizarea programului

Nu vom insista asupra modului de utilizare al programului Rocarta, deoarece estefoarte simplu. Vom prezenta, câteva capturi de ecran, pentru a trece în revistăprincipalele capitole şi funcţii ale programului.

Figura 1. Interfaţa programului Rocarta

5.1. Alegerea domeniului şi a articolului de vizualizat

Articolele sunt grupate pe domenii, aşa că mai întâi ar trebui ales domeniul, pentrua filtra lista de articole. După selectarea domeniului, putem alege un articol dindomeniul curent, sau putem face click pe butonul cu domeniul, pentru a obţine listatuturor articolelor, care sunt incluse în domeniul "general".

Articolele de tip nume de persoane, judeţe sau mănăstiri, vor fi tratate atât subforma "Nume, Prenume", cât şi sub forma "Prenume Nume". De exemplu,"Grigorescu, Eremia" poate fi regăsit şi ca "Eremia Grigorescu". Programul permite săse introducă noi articole, dar trebuie respectate anumite reguli de sintaxă.

5.2. Hărţi interactive pentru judeţe, zone etnografice sau religioase

Fiecare judeţ este considerat un domeniu, în care sunt incluse atât localităţile saudiferitele zone/obiective turistice locale, precum şi toate personalităţile născute în


242

respectivul judeţ. Selectarea unui judeţ se poate face de pe o hartă interactivă, în caresunt prezentate şi imagini reprezentative pentru fiecare judeţ în parte. O hartăinteractive sunt şi pentru selectarea unui obiectiv de cult, dintr-o anumită regiune aţării, sau din Republica Moldova.

De asemenea, au fost incluse în enciclopedie o serie de melodii populare,înregistrări de mare valoare, de prin anii 1930-1940, care pot fi ascultate accesândharta interactivă pentru selectarea unei zone folclorice.

La fiecare zonă folclorică poate fi vizualizată o imagine cu o persoană într-uncostum popular din zona respectivă, dar poate fi ascultată şi o melodie popularăspecifică zonei etnografice alese. Nu au fost incluse în enciclopedie (deocamdată)melodii de muzică uşoară, folk, rock, ci doar melodii populare sau obiceiuri religioaseale românilor, precum şi muzică simfonică.

Figura 2. Alegerea unei zone etnografice şi galeria de melodii populare

5.3. Liste interactive pentru alegerea unui artist plastic sau a unui poet

Aplicaţia permite selectarea interactivă a unui pictor, sculptor sau grafician, dintr-ofereastră care prezintă lista artiştilor respective, precum şi fotografii cu ei, saureproduceri ale operelor de artă. O fereastră similară există pentru selectarea unui poet,unde sunt prezentate poezii reprezentative pentru respectivul scriitor.


Putem regăsi şi voci ale unor poeţi precum Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu, saua scriitorului Mihail Sadoveanu.

Figura 3. Alegerea unui pictor, sculptor sau grafician

5.4. Galeriile multimedia

Deşi imaginile, sunetele şi filmele însoţesc diferitele articole, din program pot fiaccesate trei galerii, corespunzătoare celor trei modalităţi de vizualizare a informaţiilor.Se vor descoperi astfel multe înregistrări sonore sau video document, care ar fi altfelmai greu de găsit, explorând enciclopedia.

5.5. Verificarea cunoştinţelor

După ce explorează enciclopedia, utilizatorul poate fi testat în două modalităţi: cuîntrebări din toată enciclopedia, de cultură generală, sau cu întrebări doar desprearticolele pe care le-a explorat.


244

Întrebările pot fi atât extrase dintr-un tabel predefinit, cât şi generate automat decătre sistem, de o componentă inteligentă, în curs de perfecţionare.

6. Direcţii de dezvoltare şi concluzii

Principalele direcţii de dezvoltare a enciclopediei Rocarta sunt:• actualizarea permanentă a enciclopediei on-line• îmbogăţirea bazei de date cu informaţii accesibile de pe site-uri web• perfecţionarea sistemului de testare a utilizatorului• pefecţionarea sistemului de introducere a noi articole de către utilizator• includerea unor agenţi inteligenţi pentru realizarea unui dialog mai activ cu

utilizatorul, precum şi pentru generarea de noi articole de sinteză, care ar puteaprezenta interes pentru utilizator, în cazul în care acesta doreşte să realizeze unreferat pe o anumită temă;

• deşi în prezent Rocarta are un sistem de protecţie la copiere sau la preluareadatelor din ea, ne dorim să perfecţionăm acest sistem.

Rocarta prezintă interes pentru foarte mulţi români de peste hotare, dar şi din ţară.Cercetările noastre se concentrează în încorporarea în program a unor componenteinteligente, care să prelucreze informaţia şi să o pună la dispoziţia utilizatorului înforma cea mai utilă lui. De asemenea, sunt în lucru agenţi inteligenţi pentru a generasinteze ale articolelor explorate, pentru a putea fi folosite de elevi şi studenţi înprocesul de autoinstruire.

9. Bibliografie

[1] Pătruţ, Bogdan Aplicaţii în Visual Basic, Editura Teora, Bucureşti, 1998-2003.[2] Pătruţ, Bogdan Aplicaţii în Delphi, Editura Teora, Bucureşti, 2000-2003.[3] http://www.edusoft.ro

Grafuri – algoritmi specifici + evaluare


Iacob Andrei – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fă[email protected]

AbstractÎn momentul de faţă, calculatorul a pătruns în toate domeniile datorită performanţelor sale de arezolva aproape orice problemă. Prin urmare, se pune tot mai stringent problema informatizăriişcolilor şi a modernizării procesului didactic. Pachetul de programe „Grafuri algoritmi specifici+ evaluare” vine în ajutorul profesorilor de informatică în predarea teoriei grafurilor şi înevaluarea cunoştinţelor elevilor. În acest proiect sunt incluse cinci programe : „Grafuri”,destinat lucrului cu grafurile prin intermediul algoritmilor specifici, „NetGraf” care lucreazăîmpreună cu „Grafuri” pentru lecţii în reţea , „Composer”, program care poate fi folosit deprofesori pentru a formula teste grilă care apoi să ajute la evaluarea cunoştinţelor elevilor cuajutorul celui de-al treilea program „Evaluator”, aplicaţie foarte folositoare în procesul detestare asistat de calculator. Pentru a se putea realiza evaluarea în reţea, se foloseşte al patruleaprogram, „Administrator”.

1. Programul „Grafuri”

Programul este structurat pe 5 capitole în funcţie de programa şcolară. Capitolelerestricţionează accesul începătorilor la algoritmii complicaţi şi sunt schimbate dinfereastra care apare în momentul în care săgeata mouse-ului trece peste textul„capitolul ...”. Această fereastră conţine şi o scurtă descriere a capitolului.

Graful poate fi creat de utilizator din meniu „Graf” -> „Nou”. Cand această opţiuneeste selectată, va apărea fereastra din figură, unde trbuiesc specificate numărul denoduri iar apoi fiecare muchie, declarată prin nodurile care o definesc.

După preferinţele utilizatorului, programul oferă posibilitatea introducerii unui grafşi prin matrice de adiacenţă şi listele vecinilor. De asemenea, se pot introduce şi grafuriorientate (numai în capitolul 5).

De asemenea, ca în orice program care lucrează cu un anumit tip de informaţie şiprogramul „Grafuri” oferă utilizatorului posibilitatea de a salva graful creat într-unfişier de tip „*.grf” şi apoi eventual de a-l încărca din nou. Aceste două operaţii se facdin meniul „Graf” -> „Deschide”, respectiv „Salvează”. Utilizatorul are posibilitatea dea încărca din nou un graf cu care a lucrat în sesiunea respectivă din submeniul„redeschide”.

Pentru a ajuta elevul să înţeleagă mai bine anumite aspecte ale reprezentăriigrafurilor prin matrice de adiacenţă, programul arată o fereastră care conţine un tabelcu numarul de linii egal cu numărul de coloane, reprezentând matricea de adiacenţăpropriu-zisă.

Programul dispune de o reprezentare vizuală a grafului, reprezentare căreia îi pot fisetate culorile după preferinţă din meniul „Setări” -> „Culori”. Reprezentarea aredimensiunea de 640x480 de pixeli. Din meniul „Setări” -> „Algoritmi” se poate optapentru afişarea rezultatelor execuţiei algoritmilor direct în reprezentarea grafică. De


246

exemplu la o parcurgere sunt evidenţiate muchiile parcurse şi le sunt ataşate un numărde ordine. Pentru aceasta, utilizatorul poate alege culoarea muchiilor evidenţiate,respectiv a textului, precum şi intervalul de timp în milisecunde între operaţii. Dacăeste selectată opţiunea corespunzătoare, în reprezentarea grafică va fi afişată şistructura de date folosită în algoritm în evoluţia sa. Desigur nu toţi algoritmiibeneficiază de acest avantaj, datorită naturii datelor de ieşire.

Programul dispune şi de o reprezentare grafică în spaţiu. Prin schimbareacheckbox-ul „3D” din secţiunea „Imagine” apare imaginea în spaţiu a grafului precumşi o fereastră de control.

Pentru un acces mai rapid la algoritmi, programul are un meniu-arbore în care aparnumele acestora.

O altă modalitate de a exploata graful cu ajutorul algoritmilor specifici este prinintermediul liniei de comandă. Aceasta este o alternativă a meniului – arbore, însă aicipoate fi specificat un fişier de ieşire unde este scris rezultatul.

Acest lucru reprezintă un avantaj prentru elevul care vrea să studiezecomportamentul unui algoritm mai uşor, comparând datele de intrare cu cele de ieşire.

Linia de comanda dispune de un „tool tip” care se modifică în funcţie de textulscris, indicaţie ce lămureşte utilizatorul cu privire la sintaxa completă a comenzii.

În tabelul 1 sunt prezentate comenzile admise în linia de comandă.

BFS nod_start [nume_fisier]DFS nod_star [nume_fisier]ROYFLOYD [nume_fisier]ROYWARSHALL [nume_fisier]CONEX [nume_fisier]BIPARTIT [nume_fisier]PRIM nod_start [nume_fisier]DIJKSTRA nod_start nod_final [nume_fisier]T-CONEX [nume_fişier]SORT-TOPO [nume_fişier]KRUSKAL [nume_fisier]Parametrul scris între paranteze patrate este opţional.

Tabelul 1. Comenzile admise in linia de comandă

Pentru a studia un algoritm, compararea datelor de intrare cu datele de ieşire nueste de ajuns. De aceea, elevului îi este pus la dispoziţie de către program o colecţie desecvenţe de cod sursă care reprezintă implementări ale algoritmilor în limbajul Pascalşi C. Pentru genealizare, secvenţele de cod sunt sub formă de proceduri şi funcţii careprimesc ca parametri datele de intrare necesare (matrice de adicenţă, numarul denoduri, etc.). Colecţia de surse poate fi accesată din meniul “Surse” sau în particular


din arborele cu algoritmi, din meniul acţionat la apasarea butonului din dreapta amouse-ului.

Din meniul de ajutor, se poate lansa dicţionarul de termeni din teoria grafurilor.Acesta conţine 33 de termeni în varianta în limba romănă şi 28 de termeni pentruengleză plus definiţiile. Datorită interfeţei prietenoase, elevul poate căuta o definiţiefoarte uşor căutarea facăndu-se după nume în timpul tastării.

Aplicaţia înregistrează activitatea elevului în interiorul programului în detaliu, dela ce algoritm rulează şi ce cuvânt caută în dicţionar până la ce fereastră are deschisă.La ieşire, este generat automat un fişier HTML cu aceste informatii organizate într-untabel, fiindu-le asociate ora la care au decurs evenimentele, împreună cu numarul degrafuri create, salvate şi deschise, numărul de algoritmi folositi şi timpul total petrecutîn program.

2. Programul „NetGraf”

Acest program este folosit pentru lucrul în reţea cu programul „Grafuri”. Dacăseinstalează pe un calculator în reţea programul de faţă, apoi elevii intră pestaţiile de lucru cu programul „Grafuri”, profesorul şi elevul pot interacţionaprin chat privat. De asemenea, din acest program poate fi monitorizatăactivitatea elevilor în decursul unei ore după numărul de grafuri create, deschisesau salvate şi după numărul de algoritmi utilizaţi. Profesorul poate să ruleze depe server, din programul „Graf administrator”, algoritmi pe staţie de lucru, înprogramul „Grafuri”. Acest lucru este realizat cu ajutorul listei de algoritmi decare dispune.

3. Evaluarea

După predarea unei anumite părţi din materie, urmează evaluarea. Cele treiprograme incluse în pachetul „Grafuri algoritmi specifici + evaluare”, „Composer”,„Evaluator” şi „Administrator” sunt foarte eficiente în evaluarea cunoştiinţelor elevilorcu teste tip grilă. Testele grilă reprezintă în ziua de azi o metodă performantă detestare. Evaluarea asistată de calculator prin intermediul testelor grilă are numeroaseavantaje:

- evaluarea este 100% obiectivă şi nu poate fi contestată- corectarea testelor se face automat, uşurând munca profesorului- fisierele conţinând subiectele testului sunt criptate.- în timpul testului, elevului i se opreşte accesul la restul programelor de pecalculator.- programul înregistrează orice acţiune a elevului care o face în interiorulprogramului şi ora când o face.- când timpul pus la dispoziţie de profesor expiră, testul este corectat automat.


248

- elevul are posibilitatea de a se autoevalua, întrucât la finalizarea testului îi suntafişate răspunsurile corecte în comparaţie cu răspunsurile lui- rezultatele sunt salvate pe disc împreună cu subiectele.- elevul îl poate întreba pe profesor anumite aspecte ale testului prin intermediulchat-ului privat.

4. Programul „Composer”

Programul „Composer” este destinat profesorului, pentru a compune un test grilă.Programul este protejat de parola „evaluare” care este cerută la deschidere.

Testele grilă pot fi create, încărcate sau salvate.Fiecare întrebare este definită de un anumit tip : întrebare cu răspuns multiplu (1),

întrebare cu răspuns singular (2), întrebare cu răspuns text (3). În căsuţa de tip textcorespunzătoare este specificat timpul pus la dispoziţie pentru test. Pentru fiecareîntrebare se completează câmpul text cu eticheta „Punctaj” cu numărul de punctecorespunzător întrebării.

Fiecărei întrebări îi pot fi ataşate un număr de trei imagini. Pentru inserarea uneiimagini se execută un click dublu pe una dintre spaţiile albe din dreapta ferestreiprincipale. Pentru a scoate imaginea din întrebare se execută click dreapta pe ea.

Pentru a adăuga o întrebare testului se apasă butonul „Nouă”. Pentru a salvaîntrebarea se apasă butonul „Salvează” şi pentru a o şterge butonul „Şterge”. Acestetrei butoane sunt incluse şi în meniu pentru lucrul după placul utilizatorului. Atenţie!Pentru navigarea între întrebări trebuie salvată întrebarea curentă pentru că altfel sepierd informaţiile existente pentru această întrebare.

Aplicaţia poate exporta în fişiere „*.que” întrebări pentru ca apoi, eventual să fieimportate în alt test.

Programul poate genera teste pe mai multe numere, schimbând ordineaîntrebărilor, în maniera examenelor. Acest lucru se face din meniul principal, „Test” -> „Generare numere”.

După ce a fost formulat, testul este salvat într-un fişier tip „*.tgl”.

5. Programul „Evaluator”

Programul „Evaluator” este destinat elevului, pentru evaluarea cunoştiinţelor sale.Evaluarea se poate face şi în reţea, opţiune selectată la login. Pentru a putea trece

mai departe, trebuie specificată adresa de IP a server-ului.Când programul este rulat, oricare alt program nu mai poate rula în mod vizibil

acest program ocupând tot ecranul. Elevului i se cere numele şi prenumele, apoi apareo casetă „Load” unde se cere încărcarea testului grilă formulat de profesor. Caseta nuse închide până nu este selectat un fişier şi după ce acesta este selectat, începeevaluarea propriu-zisă. Apare pe ecran un panou cu timpul rămas care se scurge şi cunumele elevului şi un alt panou cu subiectele. Ambele panouri pot fi mutate cu „Dragand drop”.

Întrebările au un aspect asemănător cu cele din programul „Composer”. Întrebărilecu răspuns singular au la răspunsuri o căsuţă de tip „radio”, cele cu raspuns multiplu o


căsuţă de tip „checkbox” iar cele cu răspuns text un câmp text. Imaginile introduse potfi mărite printr-un dublu click pe obiectul imagine propriu-zis. Pentru a evita anumiteneplăceri se recomandă navigarea între întrebări cu ajutorul mouse-ului.

Testul se termină în momentul în care expiră timpul sau elevul apasă butonul cutextul „Am terminat” din panoul în care este afişat timpul rămas. Aici i se cere douăconfirmări. Pentru a mări siguranţa autenticităţii evaluării, nu sunt afişate rezultatele,implicit răspunsurile corecte până nu expiră timpul. În final sunt afişate raspunsurilecorecte în comparaţie cu cele ale elevului şi punctajul realizat.

Dacă programul este dezactivat, se scade câte 10 puncte de fiecare dată când areloc acest eveniment.

Programul generează automat trei fişiere HTML. Primul fişier conţine un tabel cutoate evenimentele care au avut loc în program împreuna cu ora la care au decurs, aldoilea fişier conţine rezultatele elevului la fiecare întrebare, precum şi un tabel cutimpul petrecut la fiecare întrebare iar al treilea fişier conţine subiectele nerezolvate,pentru a putea fi eventual luate şi studiate în continuare.

Dacă elevul are o nelămurire, poate să discute în mod privat cu profesorul, prinintermediul chat-ului.

6. Programul „Administrator”

Acest program trebuie instalat pe un calculator care este considerat apoi server.Adresa de IP a acestui calculator trebuie specificată la toate staţiile de lucru underulează programul “Evaluator” la login. Programul “Administrator” trebuie rulatprimul şi în timp ce elevii se conectează, numele lor vor apărea în obiectul“Observator” împreună cu ora la care a avut loc conectarea. De asemenea, înmomentul în care un elev răspunde la o întrebare, răspunsul care îl dă apare în acestprogram, însoţit de ora la care a răspuns.

Programul are şi chat, la fel ca programul „Graf administrator”. Profesorul areposibilitatea să comunice cu elevul în mod privat, răspunzând la întrebările sale, etc.Pentru siguranţă, programul înregistrează chat-ul şi îl salvează într-un fişier text avândîn nume data testului. În plus, profesorul poate să răspundă numai cu „Da”, „Nu” sau„Fără comentarii”.

Textul “Aplicaţie dezactivată” îşi schimbă culoarea de fundal în momentul în careun elev încearcă să dezactiveze programul “Evaluator” de pe o staţie de lucru. Aceastăavertizare apare şi în obiectul observator. Acesta poate fi salvat într-un fişier text.

Dacă un elev a terminat testul, în programul “Administrator” apare rezultatul său.Rezultatele întregii grupe de elevi pot fi tipărite. Programul ţine evidenţa tuturorelevilor care au dat test în reţea vreodată împreună cu notele sale şi cu data testului. Cuaceste date, programul trasează graficul evoluţiei elevului pe o anumită perioadă detimp.

Profesorul poate să trimită o întrebare-surpriză elevului în timp ce acesta dă testul,scriind numele fişierului de tip „*,que” deja copiat pe calculatorul elevului. Dinfereastra de chat.

Programul generează la cererea utilizatorului fişa clasei, care conţine notelefiecărui elev, media pe clasă şi o statistică cu procentul de elevi care au răspuns corectla întrebări. Aceasta fişă poate fi tipărită sau salvată.


250

Programele funcţionează după schema din figura 1.

Figura 1. Shema de funcţionare

Toate aceste capacităţi ale programelor fac din acestea nişte instrumente modernede instruire şi evaluare a elevului în teoria grafurilor prin intermediul calculatorului.

FiziK

Blaghi Sebastian – VSB GROUP s.r.l., [email protected]


AbstractFiziK este un software educaţional adresat ciclului gimnazial realizat pentru ariacurriculară matematică şi ştiinte, fiind conceput pentru disciplina fizică.Acest produsse adresează în special elevilor şi asigură comunicarea dintre utilizator şicalculatorul personal, transferul informaţiilor realizându-se cu ajutorul ecranului şi atastaturii. Informaţia este prezentată într-o structură modulară, astfel încât moduleleintegrate să corespundă tematicii abordate în capitolele din programa şcolară adisciplinei fizică, pentru fiecare din clasele VI, VII şi VIII. Facilităţile programuluipermit prezentarea noţiunilor şi proceselor fizice, modelarea fenomenelor fizice,simularea experimentelor şi lucrărilor de laborator, dar nu în ultimul rând verificareaşi autoevaluarea cunoştinţelor elevilor, acestea realizându-se şi prin teste grilă cât şijocuri cu caracter educativ – spânzurătoare şi cuvinte ascunse.

1. Introducere

VSB GROUP este prima companie românească de software care a abordatproblema software-ului educaţional într-o manieră cu adevărat serioasă dezvoltând înmod profesionist primul proiect de mare anvergură ce a condus la realizarea unuiprodus deosebit de stabil şi puternic – FiziK – prin care vine în întâmpinarea cereriireale de pe piaţa românească, o piaţă aflată în plină expansiune şi caracterizată de odinamică specială.

VSB GROUP a lansat software-ul educaţional FiziK joi, 25 septembrie, în cadrulExpoziţiei Naţionale de Electronică şi Software BINARY 2003 organizate la Romexpopavilionul II. Produsul FiziK a fost premiat cu distincţia “Cea mai bună realizare peanul 2003” la secţiunea „Software educaţional”, premiu acordat de M.E.C.T. şi deM.C.T.I.. Printre participanţii la lansarea FiziK s-au numărat reprezentanţi ai M.E.C.T.,inspectori şcolari de specialitate, directori de şcoli şi profesori ale căror reacţii şiaprecieri au fost pozitive. Ei au considerat că utilizarea acestui produs în învăţământulromânesc este imperativă datorită calităţii produsului, a nivelului profesional subaspect tehnic, dar nu în ultimul rând a modelării conţinutului într-o formă didactică şipedagogică optimă, care converg la ridicarea calităţii actului educaţional şi aleficientizării acestuia.

Participanţii la lansare au avut posibilitatea să testeze la standul expoziţionalprodusul FiziK prin intermediul calculatoarelor care le-au fost puse la dispoziţie înacest scop. Pe fiecare calculator a rulat versiunea completă şi funcţională a fiecăreiadintre cele 3 secţiuni – FiziK6, FiziK7, FiziK8 – care intră în componenţa FiziK.

Succesul FiziK a fost aşa de mare, încât mai multe instituţii din Uniunea Europeanăşi S.U.A. s-au arătat interesate de traducerea şi adaptarea lui la programele deînvăţământ şi condiţiile concrete din statele respective, în vederea distribuţiei acestuia.

Imediat după lansarea desfăşurată în cadrul Expoziţiei Naţionale de Electronică şiSoftware BINARY 2003, VSB GROUP a participat cu produsul FiziK la lucrăriledesfăşurate în cadrul Colocviului Naţional de Fizică (cu participare internaţională)„ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ”, în perioada 26-28septembrie 2003, organizat de către Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea


252

din Bucureşti - Facultatea de Fizică şi Departamentul ID-CREDIS, Societatea Românăde Fizică, Institutul de Fizică Atomică, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti,Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucureşti, la secţiunea „Instruirea asistată decalculator în predarea fizicii”. Şi aici s-a beneficiat de prezenţa unor personalităţi demarcă din învăţământul românesc printre care s-au numărat cercetători, profesoriuniversitari, cadre didactice din învăţământul preuniversitar, cât şi reprezentanţi aiM.E.C.T., care au remarcat produsul FiziK şi ale căror opinii vizavi de acesta au fostmai mult decât pozitive.

Ulterior VSB GROUP a participat în perioada 30 septembrie – 3 octombrie la aVII-a ediţie a expoziţiei ”ŞCOALA – DIDACTICA 2003”, expoziţie specializată demijloace şi echipamente de educare şi instruire, care reuneşte producători, importatorişi distribuitori de mijloace de învăţământ de toate gradele, producători autohtoni desoftware educaţional cât şi firme care comercializează echipamente multimedia. Acestăexpoziţie s-a desfăşurat la Sala Palatului din Bucureşti. Reprezentanţii VSB GROUPau fost invitaţi să participe cu produsul FiziK la seminarul cu tema „Impactulmijloacelor didactice asupra fizicii în şcoală”, pe data de 3 octombrie. Prezente laaceastă manifestare au fost personalităţi marcante ale învăţământului universitar şipreuniversitar românesc, inspectori din MECT şi profesori de fizică de la şcoli şi liceedin toată ţara.

2. Scurtă descriere a produsului FiziK

Penetrarea mijloacelor electronice în sectorul educaţional a impus o dinamicăspecială în ultimii ani la nivel global reflectată printr-o serie de măsuri de susţinereluate în acest sens, cât şi prin apariţia unor noi concepte educaţionale în formaînvăţământului electronic, a software-ului educaţional, având la bază sistemeleinformatice şi Internetul. Acestea au generat necesitatea de noi instrumente adecvatenoilor cerinţe producând apariţia pe piaţă a produselor software dedicate care constituieclasa software-ului educaţional.

Guvernul României a venit în întâmpinarea acestor tendinţe globale cu o serie demăsuri generând cadrul adecvat alinierii la noile standarde ale învăţământului mondial.

Piaţa românească prezintă un potenţial deosebit la ora actuală datorită necesaruluide software educaţional impus de introducerea calculatoarelor în sistemul didactic.

Studiul disciplinelor şcolare cu ajutorul calculatorului prezintă o serie de avantajeincontestabile sub forma ridicării calităţii actului educaţional şi al eficientizăriiacestuia.

În acestă idee VSB GROUP a dezvoltat FiziK, un software educaţional dedicatstudiului fizicii în ciclul gimnazial, prin cele trei secţiuni ale acestuia FiziK6, FiziK7,FiziK8 adresate claselor a VI-a, a VII-a şi respectiv a VIII-a.

Acest produs vine ca un material didactic unic prin calitatea conţinutului didactic,abordarea pedagogică şi înalta ţinută a implementării sub aspect tehnologic.

Caractersiticile sale funcţionale permit:1. Prezentarea noţiunilor şi proceselor fizice;2. Modelarea fenomenelor fizice;3. Simularea experimentelor şi lucrărilor de laborator;


4. Verificarea şi autoevaluarea cunoştinţelor elevilor.VSB GROUP a dezvoltat acest software educaţional pentru necesităţile pieţei

româneşti de specific. FiziK se adresează ciclului gimnazial fiind realizat pentru ariacurriculară matematică şi ştiinţe, conceput pentru disciplina fizică. Acest produs esteunul complet nou, unic prin calitatea conţinutului didactic, abordarea pedagogică şiînalta ţinută a implementării sub aspect tehnologic.

VSB GROUP se aliniază prin realizarea acestui software actualelor tendinţe şitransformări din învăţământul românesc, oferind un produs novator şi deosebit deputernic unei pieţe în formare. Acest produs vine ca un răspuns la necesităţile reale aleînvăţământului românesc.

Aplicaţia FiziK a fost realizată integral ca un produs nou, fără a prelua module saupărţi din programe existente. Acest produs se adresează în special şcolilor, dar poate fiutilizat ca material de studiu la o serie de alte nivele de învăţământ. Informaţia esteprezentată într-o structură modulară, astfel încât modulele integrate să corespundătematicii abordate în capitolele din programa şcolară a disciplinei fizică pentru fiecaredin clasele VI, VII, VIII.

Structural, aplicaţia conţine următoarele 3 module:1. TESTE – organizat pe 3 segmente:

a. GRILE – această parte se prezintă sub forma unui set de grile interactive princare se realizează testarea cunoştinţelor specifice capitolului respectiv,împreună cu corectarea progresivă a greşelilor survenite.

b. CUVINTE ASCUNSE – se prezintă ca un joc interactiv de anagramefolosind la aprofundarea noţiunilor specifice capitolului respectiv.

c. SPÂNZURĂTOARE – ajută la fixarea noţiunilor tematice prin intermediulunui joc intuitiv realizat pe principiul clasicei “spânzurători”.

2. EXPERIMENTE – aici este prezentată activitatea experimentală prin simulareaşi modelarea 3D a experimentelor. Fiecare experiment poate fi vizualizat subforma unui film integral realizat pe calclator prin modelare tridimensională, cuposibilitatea urmăririi pas cu pas a fenomenului. Fiecare lucrare experimentalăare ataşată fişa de activitate experimentală corespunzătoare, care cuprindematerialele necesare şi modul de lucru prezentat detaliat.

3. MATERIALE – în cadrul acestei părţi se efectuează prezentarea, prinvizualizare tridimensională, a elementelor de laborator utilizate în cadrulexperimentelor.

Caracteristici specifice produsului FiziK:1. Dezvoltat pentru ciclul gimnazial din şcolile generale româneşti.2. Acoperă programa şcolară specifică.3. Este format din 3 secţiuni de sine stătătoare: FiziK6, FiziK7 şi FiziK8.4. Secţiunile au o structură modulară, modulele integrate corespunzând tematicii

abordate în capitolele programei şcolare.5. Fiecare secţiune conţine modulele de TESTE, EXPERIMENTE şi

MATERIALE, pentru fiecare dintre capitolele programei şcolare.3. Istoricul dezvoltării produsului

Dezvoltarea proiectului FiziK a fost demarată în luna noiembrie a anului 2002.Această decizie a fost luată după o atentă analiză a pieţei româneşti, a produselor


254

existente atât în România cât şi în străinătate. Proiectul a fost susţinut pe toată perioadade lucru, până la data finalizării acestuia, în luna Septembrie 2003, după 11 luni dedezvoltare şi perfecţionare continuă, din fonduri proprii alocate special producerii uneisoluţii de acest tip realizată ca proiect propriu şi de sine-stătător al VSB GROUP.

La baza realizării acestui software stau pe de o parte tehnologiile de programareatent alese cât şi nivelul profesional al abordării sub aspect tehnic, dar nu în ultimulrând modelarea conţinutului într-o formă didactică şi pedagogică optimă.

4. Date tehnice

FiziK a fost conceput ca un produs stabil, de mare calitate, cu un înalt conţinutmultimedia.

Tehnologiile utilizate vizează partea de modelare 3D, integrare a animaţiilor şiprogramare a interfeţei grafice, cât şi partea de programare funcţională. FiziK ruleazăpe platformele Windows 95/98/ME/NT/2000/XP, urmând să fie portat până la sfârşitullunii noiembrie şi pe platforme Linux.

Softuri educaţionale pentru învăţarea matematicii la claseleprimare

Loredana Mihalca – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ."Babeş-Bolyai", [email protected]

Lucian Moşuţ – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ."Babeş-Bolyai", [email protected]


Abstract

În educaţia actuală, tehnologia are un rol deosebit de important, impunându-serealizarea unor softuri educaţionale care să uşureze procesul de învăţare. Pentruintegrarea eficientă a softurilor educaţionale în sistemul de învăţământ, acesteatrebuie să treacă printr-un proces de evaluare începând chiar de la faza de planificarea acestora. Există linii clare privind elaborarea softurilor educaţionale şi o serie decercetări empirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate înconsiderare de realizatori. Se aşteaptă ca programele educaţionale să fie o provocaredin punct de vedere cognitiv, să fie atractive, să motiveze elevii şi să-i transforme înparticipanţi activi la propriul proces de învăţare. Pornind de la aceste premise oechipă multidisciplinară de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Univ."Babeş-Bolyai" şi de la Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România a demarat unprogram de realizare de softuri educaţionale care să sprijine procesul de învăţare.

1. Introducere

În educaţia actuală, tehnologia are un rol deosebit de important, impunându-serealizarea unor softuri educaţionale care să uşureze procesul de învăţare. Pentruintegrarea eficientă a softurilor educaţionale în sistemul de învăţământ, acestea trebuiesă treacă printr-un proces de evaluare începând chiar de la faza de planificare aacestora. În evaluarea activităţilor cuprinse în softurile educaţionale pentru copiitrebuie să aibă la bază o serie de teorii şi modele ale învăţării.

O problemă delicată o reprezintă modul în care trebuie concepute programeleeducaţionale, astfel încât să faciliteze procesul învăţării. Pentru educatorii care nu auexperienţă în utilizarea computerelor este foarte dificil să aibă în vedere factoriitehnologici ai implementării programelor educaţionale, iar pentru programatorii fără unbackground pedagogic adecvat este dificilă evaluarea impactului softurilor în mediieducaţionale.

Există linii clare privind elaborarea softurilor educaţionale şi o serie de cercetăriempirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate în considerare derealizatori. Aceste cadre teoretice oferă suportul necesar pentru dezvoltarea unorsofturi educaţionale bine fundamentate şi eficiente.

2. Cadrul teoretic

De-a lungul timpului au fost elaborate o serie de recomandări generale referitoare larealizarea softurilor educaţionale, bazate pe observaţii, pe cercetări de laborator şi peexperienţa specialiştilor din acest domeniu.

Principiile de bază ale conceperii softurilor educaţionale formulate de către experţiidin acest domeniu şi menţionate în literatura de specialitate, vizează următoareleaspecte:


256

- feedback-ul - se referă la informarea utilizatorului despre corectitudinearăspunsului oferit;

- limbajul de interfaţă – se referă la folosirea unui limbaj simplu, ce respectă nivelulde înţelegere al utilizatorilor

- consistenţa – presupune realizarea unor activităţi similare pe tot parcursulprogramului;

- uşurinţa în utilizare – permite recunoaşterea a ceea ce trebuie făcut în continuare,fără a memora neapărat paşii care trebuie urmaţi;

- designul simplu – se referă la prezentarea informaţiei în mod clar, simplu, dar şi lao prezentare estetică, pe placul utilizatorilor;

- revenirea asupra erorilor – vizează proiectarea unui sistem care să prevină erorile,prin furnizarea unor mesaje clare şi prin sugerarea unor soluţii adecvate;

- documentarea – trebuie să fie bine organizată, focalizată pe sarcina ce trebuierealizată de utilizator.

Softurile destinate unor grupuri specifice de utilizatori sau unor medii educaţionalespecializate vor prelua principiile generale prezentate şi le vor redefini într-un modparticular.

Soloway (1996) [6] precizează că orice soft educaţional trebuie să îndeplinească treinevoi ale celor care învaţă: dezvoltare, diversitate şi motivaţie.

Dezvoltarea reprezintă principalul scop al educaţiei şi vizează utilizareacunoştinţelor celor care învaţă pentru generarea unor idei noi.

Diversitatea vizează diferenţele ce apar între cei care învaţă (gen, mediu social,cultură) şi necesitatea respectării nevoilor specifice ale acestora.

Informaţiile din softurile educaţionale trebuie prezentate într-un context autentic şiîn concordanţă cu scopurile învăţării. Această clauză este direct legată de teoriaconstructivistă şi de cea a învăţării situaţionale. Elevii trebuie să aibă scopuri clare şispecifice în situaţiile de învăţare. Utilizarea unor programe educaţionale poatecontribui la atingerea mai uşoară şi mai eficientă a scopurilor fixate în procesul deînvăţare.

Din teoriile învăţării se ştie că fiecare etapă din dezvoltarea unui copil necesităstrategii de învăţare diferite, un context şi o sarcină specifică. Cu alte cuvinte, mediulde învăţare trebuie adaptat celor care învaţă, iar realizatorii de softuri educaţionaletrebuie să aibă în vedere aceast aspect. Pornind de la teoriile recente ale învăţării şi dela cercetările actuale din psihologia dezvoltării, realizatorii de softuri educaţionaletrebuie să se focalizeze pe modul de învăţare al utilizatorilor, nu pe modul lor deoperare cu calculatorul. Conform teoriilor învăţării, paşii principali ce trebuie urmaţi înproiectarea unui soft educaţional sunt:

a) Definirea scopurilor şi obiectivelor educaţionale vizateb) Identificarea nevoilor educaţionalec) Alegerea nevoilor cărora li se adresează softuld) Realizarea şi testarea softuluiCel mai important aspect este acela al alegerii unei metode eficiente pentru

proiectarea, testarea şi implementarea softului. În acest sens un rol important îlreprezintă producerea unui set clar de cerinţe, consultarea utilizatorilor (cadre didacticeşi elevi), verificarea şi validarea softului (răspunde cerinţelor educaţionale).

e) Evaluarea întregului sistem


Evaluarea poate fi formativă (identificarea problemelor şi sugerarea îmbunătăţirilorce pot fi realizate) sau sumativă (evaluarea calităţii softului sau compararea lui cu altesofturi şi metode de învăţare). Evaluarea trebuie realizată asupra întregului sistemsoftware, inclusiv asupra documentaţiei şi contribuţiei cadrelor didactice şi a elevilor înrealizarea unui program accesibil, atractiv, stimulativ.

f) Implementarea şi menţinerea softuluiEste foarte important ca realizatorii şi distribuitorii de softuri să se asigure că aceste

programe educaţionale funcţionează corect pe toate calculatoarele, că elevii au fostinstruiţi cum să le utilizeze, că înţeleg modul în care aceste programe influenţeazăînvăţarea lor şi că există adrese unde pot fi raportate eventualele probleme şi întrebări.

Informaţiile cuprinse într-un soft educaţional trebuie prezentate într-o manieră clarăşi simplă. Este recomandabil ca să nu existe mai mult de şapte-nouă categorii deinformaţie partiţionată în cadrul unui soft educaţional.

Designul ecranului reprezintă o zonă critică, deoarece în această zonă utilizatorii îşiformează prima impresie despre stilul şi aspectul softului educaţional folosit. Designulecranului îndeplineşte două funcţii: prezintă informaţia utilizatorului şi sprijinăinteracţiunea cu softul.

Modul de organizare a ecranului unui soft educaţional trebuie să sporeascăînţelegerea şi lizibilitatea informaţiei transmise.

În literatura de specialitate sunt oferite o serie de recomandări care trebuie urmate înproiectarea designului ecranului:

- proiectarea fundalului la 800x600 pixeli, standardul pentru calculatoarele maivechi;

- focalizarea vederii se realizează pe centrul ecranului, deci el trebuie să conţinăinformaţia cea mai importantă;

- împărţirea ecranului în secţiuni care să conţină principalele elemente ale softuluieducaţional;

- utilizarea culorilor - nuanţe deschise ale acestora pentru a nu distrage atenţia de laconţinutul transmis - pentru a separa elementele principale ale unui ecran;

- facilitarea deplasării utilizatorilor la secţiunea următoare sau la orice subiectimportant al programului;

- furnizarea unei grafici şi animaţii adecvate pentru a ilustra conceptele cheietransmise.

Există o justificare educaţională pentru softurile multimedia şi anume faptul căacestea sporesc motivaţia intrinsecă a elevilor deosebit de importantă pentru obţinereaperformanţelor şcolare.

Means (1993) [4] a realizat un studiu prin care a urmărit identificarea factorilor ceinfluenţează învăţarea prin utilizarea softurilor educaţionale. El a ajuns la concluzia căexistă trei aspecte cheie ale motivaţiei: provocarea, fantezia şi curiozitatea.

Provocarea vizează stabilirea unor scopuri adecvate nivelului de dezvoltare alutilizatorilor. Programele educaţionale trebuie să urmărească scopuri practice şi defantezie, nu doar simpla achiziţie a unor cunoştinţe şi abilităţi. Provocarea poate rezultadatorită nivelului diferit de dificultate a sarcinilor, furnizării unor stadii intermediare înatingerea scopului şi descoperirii treptate a informaţiei de către utilizatori.


258

Fantezia vizează satisfacerea nevoilor emoţionale care depind de vârsta, cultura şipreferinţele utilizatorilor.

Curiozitatea poate fi provocată de mister, de inedit şi de oferirea unor recompenseinteresante utilizatorilor.

Culoarea este un element important în designul softurilor educaţionale. Esteimportantă utilizarea raţională şi cumpătată a culorilor pentru a fi sporită calitateadesignului softului educaţional şi a sprijini înţelegerea conţinutului transmis.

Pentru realizarea unui design adecvat, obiectele mici trebuie să fie mai saturate înculoare pentru a fi vizibile.

Există mai multe motive pentru care se utilizează sunete în cadrul softuriloreducaţionale: pentru furnizarea unor informaţii care nu pot fi transmise prin altemijloace, precum şi pentru acordarea unui sens informaţiilor prezentate de soft. Pentrua evita monotonia programului trebuie ocolită repetarea enervantă a unor sunete. Deasemenea, adăugarea unui fundal muzical într-un soft educaţional contribuie lainstalarea bunei dispoziţii.

3. Prezentarea caracteristicilor softurilor educaţionale "Cifrele" şi"Naufragiaţi pe Insula Calculelor"

Softurile educaţionale "Cifrele" şi "Naufragiaţi pe Insula Calculelor" au apărut dindorinţa de a oferi elevilor şi celor care se ocupă de educaţia lor, învăţători şi părinţiinstrumente utile, plăcute şi eficiente pentru însuşirea unor concepte matematice. Ele sebazează pe cercetările actuale din psihologia dezvoltării, pe cele mai recente teorii aleînvăţării pe facilităţile designului soft de înaltă calitate şi pe consultări repetate cuînvăţători de mare prestigiu. Softurile realizează ceea ce un învăţător expert ar face laclasă pentru a-şi ajuta elevii să înveţe matematica.

Softul educaţional „Cifrele” a fost elaborat de o echipă de psihologi,psihopedagogi şi programatori, cu experienţă teoretică şi practică de la Facultatea dePsihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii „Babeş - Bolyai”, Cluj-Napoca şi de laAsociaţia de Ştiinţe Cognitive din România. Aceştia au realizat un soft care îi ajută pecopii să înveţe numerele şi să-şi dezvolte şi consolideze deprinderi matematice.

În urma parcurgerii programului, copiii vor fi capabili:- să realizeze raportarea cantitate – număr – cifră;- să realizeze raportarea cifră – număr – cantitate;- să stabilească locul numărului învăţat în şirul numerelor naturale, să precizeze

predecesorul şi succesorul unui număr;- să compare numărul învăţat cu alte numere naturale;- să creeze şiruri numerice, respectând reguli date;- să ordoneze crescător şi descrescător numerele naturale date;- să evidenţieze aspectul ordinal al numerelor naturale;- să compună şi să descompună numerele nou învăţate.


Acest soft ajută la însuşirea prin exerciţii a conceptului de număr natural de cătrecopiii de 5 - 9 ani. Toate exerciţiile se bazează pe programa şcolară, softul ajustându-sela ritmul şi nivelul de dezvoltare al fiecărui copil.

Tipurile de exerciţii cuprinse în program vizează abstractizarea structuriloroperaţionale ale copiilor şi sunt:

a) exerciţii de ataşare a cifrei corespunzătoare unei mulţimi de obiecte sau deconstruire a unei mulţimi pornind de la o cifră dată;

b) exerciţii de stabilire a locului numărului învăţat în şirul numerelor naturale,respectiv de precizare a predecesorului şi succesorului unui număr dat;

c) exerciţii de ordonare crescătoare şi descrescătoare a numerelor naturaleînvăţate;

d) creare de şiruri numerice respectând reguli date;e) exerciţii de comparare a numărului însuşit cu celelalte numere naturale;f) exerciţii de compunere şi descompunere a unor numere.Softul educaţional „Naufragiaţi pe Insula Calculelor” furnizează experienţe de

învăţare şi de consolidare a operaţiilor de adunare şi de scădere pentru elevii din claseleI şi a II-a.

Softul educaţional „Naufragiaţi pe Insula Calculelor” cuprinde 25 de exerciţiiatractive şi variate ce vizează formarea şi consolidarea competenţelor de calculmatematic, precum şi 12 secvenţe de predare a unor adunări şi scăderi cu numere de la0 la 1000. Au fost selectate modalităţile cele mai eficiente de predare a operaţiilor deadunare şi scădere mai dificile pentru elevi, precum şi exerciţii ce se caracterizeazăprin varietate, accesibilitate, concordanţă cu cerinţele stipulate în Curriculum Naţional.

Toate exerciţiile sunt "scufundate" într-o poveste, pentru a face mai atractivărezolvarea lor. Este povestea a doi copii naufragiaţi pe o insulă. Pentru a se puteaîntoarce acasă utilizatorul trebuie să îi ajute să rezolve o serie de exerciţii cu grad dedificultate diferit. De fiecare dată când utilizatorul rezolvă corect un exerciţiu, SpiritulInsulei le construieşte copiilor o parte din corabie. Când toate exerciţiile sunt rezolvatecorect, corabia e complet refăcută şi copiii, bucuroşi se reîntorc acasă.

Secvenţele de predare nu au fost selectate întâmplător, ci alegerea lor s-a realizat pebaza experienţei acumulată la clasă de cei mai buni învăţători. Modalitatea de predare aoperaţiilor a fost aleasă şi utilizată în soft, deoarece ea a fost aplicată şi testată înpractică de învăţători experţi şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă, permiţândconştientizarea de către elevi a semnificaţiei operaţiilor şi a principiilor care stau labaza efectuării calculelor.

Au fost selectate acele adunări şi scăderi ce ridică mari probleme elevilor dinclasele I şi a II-a şi s-au predat metodic, într-o manieră atractivă şi interesantă. Cel carepredă aceste lecţii este Spiritul plin de înţelepciune al Insulei Calculelor, careînsufleţeşte prin puterile sale magice numerele ce se adună sau se scad.

În fiecare secvenţă de predare se porneşte de la un exemplu concret, apoi urmeazăgeneralizarea, astfel încât elevii pot realiza transferul cunoştinţelor însuşite şi la alteoperaţii asemănătoare. Adaptarea elevilor la cerinţele şcolare va fi mai uşoară în urmaparcurgerii acestor secvenţe de predare, deoarece ele sunt în deplină concordanţă cuceea ce se întâmplă în cadrul orelor de matematică.

Utilizând acest soft educaţional, elevii vor fi capabili:- să utilizeze conceptele matematice învăţate;


260

- să efectueze corect şi rapid operaţii de adunare şi de scădere în concentrele 0-10;0-20; 0-30; 0-100; 0-1000, cu şi fără trecere peste ordin;

- să afle un termen necunoscut dintr-o egalitate (a + ? = b) sau dintr-o inegalitate(?– c < d) pe baza probei adunării şi a scăderii sau prin încercări;- să verifice valoarea de adevăr a egalităţilor date;- să completeze semnele de relaţie (<, =, >), astfel încât egalităţile să fie adevărate;- să stabilească semnele corespunzătoare (“+” şi “-”) unor operaţii ai căror termeni

şi rezultat sunt cunoscuţi;- să efectueze exerciţii formate din mai multe operaţii (adunare-adunare, adunare-

scădere, scădere-scădere), respectând ordinea în care acestea sunt scrise;

Caracteristicile softurilor "Cifrele" şi "Naufragiaţi pe InsulaCalculelor"

1. Concordanţa cu Curriculum-ul NaţionalExerciţiile cuprinse în aceste softuri educaţionale corespund cerinţelor stipulate în

noul Curriculum Naţional, vizând atât prin conţinutul informaţional, cât şi prin formade prezentare, obiectivele specifice matematicii. Utilizarea softurilor nu produce numaisatisfacţia de a rezolva exerciţii interesante, ci îmbunătăţeşte efectiv performanţaşcolară a celor care le utilizează.

2. Caracterul gradual al exerciţiilorRespectând prevederile programei şcolare, exerciţiile prezentate în cadrul softurilor

sunt gradate ca dificultate şi volum, adaptabile la ritmul propriu de învăţare al fiecăruielev, respectându-se particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora. Rezolvarearepetată a exerciţiilor în ordinea propusă de autori are consecinţe benefice asupraperformanţelor şcolare ale elevilor, ajutându-i să depăşească dificultăţile pe careaceştia le pot întâmpina.

Limbajul şi exprimarea folosite în cadrul softurilor sunt accesibile nivelului deînţelegere al elevilor, oferindu-se un model de comunicare ce îmbină rigurozitateaştiinţifică cu accesibilitatea.

3. Facilitarea învăţăriiSofturile educaţionale realizate cuprind exerciţii prezentate într-o formă grafică

atractivă, însoţite de elemente de animaţie şi de sunete adecvate. Animaţia sporeştecapacitatea individuală a copiilor de a vizualiza în mod corespunzător conceptulînsuşit, este funcţională şi are o valoare formativ-educativă.


4. Învăţarea cu un prietenÎn structura softurilor este prevăzut un „prieten” care participă la rezolvarea

fiecărui exerciţiu, însufleţind sarcina şi oferindu-i copilului senzaţia liniştitoare că nueste singur în abordarea şi în depăşirea unor sarcini mai dificile. Acest prieten, prinexpresiile faciale şi gesturile sale, oferă copiilor în permanenţă un feed-back desprecorectitudinea rezolvării exerciţiilor. În cazul rezolvării incorecte a unui exerciţiu înmod repetat prietenul oferă copiilor un model de rezolvare, aspectele greşite fiindsubliniate prin colorarea lor.

5. Învăţarea prin jocSofturile conţin şi elemente de joc care sunt provocatoare, stârnesc curiozitatea,

menţin atenţia un timp mai îndelungat şi dezvoltă fantezia copiilor, oferindu-le înacelaşi timp şi o motivaţie intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătăţireaperformanţei şcolare.

6. Respectarea principiilor psihopedagogiceRespectarea principiilor psihopedagogice reprezintă o altă caracteristică a

programelor, acestea vizând: însuşirea activă şi conştientă a cunoştinţelor,sistematizarea cunoştinţelor, parcurgerea exerciţiilor de la simplu la complex, de lacunoscut la necunoscut, precum şi respectarea ritmului propriu de înţelegere şi defixare a cunoştinţelor. În consens cu aceste principii, prin programele elaborate seschimbă accentul de pe copiii care acceptă pasiv cunoştinţele pe cei care reflectează,împărtăşesc şi critică activ învăţarea.

7. Individualizarea instrucţieiSofturile urmăresc individualizarea instrucţiei pentru fiecare copil şi asigurarea unui

ritm propriu de învăţare. Marele avantaj al acestor programe educaţionale este acela cătoţi copiii pot folosi conţinutul informaţional la un nivel propriu, îl pot achiziţiona într-un ritm personal, ceea ce contribuie la sporirea stimei de sine şi a încrederii în forţeleproprii.

Părintele sau cadrul didactic poate fi alături de copil în timpul parcurgerii acestorprograme, dar aceasta nu este o condiţie necesară, întrucât structura softurilorfacilitează „munca independentă”.

8. Monitorizarea progresuluiSofturile furnizează un feed-back imediat şi adecvat, permiţând monitorizarea

progresului copilului prin afişarea numărului de rezolvări corecte respectiv a celorincorecte pentru fiecare exerciţiu. Astfel, pentru fiecare tip de exerciţiu, copilului i seacordă un număr de puncte în funcţie de numărul de rezolvări corecte.


262

4. Concluzii

Datorită caracteristicilor pe care le au, softurile educaţionale prezentate constituieinstrumente utile atât în cadrul orelor de matematica cât şi în munca de acasă, fiinduşor de utilizat şi de către învăţători, şi de către elevi. Acestea contribuie la facilitareaînvăţării, la ameliorarea performanţelor şcolare şi la eficientizarea procesului deinstruire.

Se poate afirma că softurile educaţionale elaborate reprezintă o alternativă viabila şieficientă la metodele tradiţionale de predare-învăţare, fapt confirmat de rezultateleexperimentale obţinute de membrii Catedrei de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai".

5. Cerinţe software şi hardware

Sistem de operare Win 95/98/ME/NT/2000/XPCalculator Pentium II, 200 MHz cu:- min. 32 MB memorie RAM- unitate CD-ROM- placă de sunet şi boxe- min. 2 MB memorie video, 800x600 rezoluţie, culoare pe min. 24 biţi

6. Bibliografie

[1] Bangert-Downs, R.L. & Kozma, R.B. (1989). „Assessing the Design ofInstructional Software”. Journal of Research in Computing in Education, Vol 21(3).

[2] Bransford, J. D., Sherwood, R. D., Hasselbring, T. S., Kinzer, C. K., andWilliams, S. M. (1990). Anchored instruction: „Why we need it and how technologycan help”. In D. Nix and R. Spiro (Eds.), Cognition, education, and multimedia:Exploring ideas in high technology (p. 115-141). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum.

[3] Jolicoeur, K. & Berger, D.E. (1988). „Implementing Educational Software andEvaluating Its Academic Effectiveness”: Part I & II. Educational Technology, Vol28(9-10).

[4] Means, B. et.al. (1993). “Using Technology to Support Education Reform”.Washington, D.C.: Office of Research, U.S. Department of Education, Office ofResearch and Improvement.

[5] Reeves, T.C. (1993)b. „Research support for interactive multimedia: Existingfoundation and new directions „(pp 79-96). In C. Latchem, J. Williamson & L.Henderson-Lancett (Eds), Interactive multimedia: Practice and promise. London:Kogan Page

[6] Soloway E., Scala N., Jackson S. L. et al. : "Learning theory in practice: casestudies of learner-centered design". Conference proceedings on Human factors incomputing systems, p. 189-196. ACM. NY, USA, April 1996


Pachet de programe aplicative pentru studiul disciplinei“Vibraţii mecanice”

Andrei CRAIFALEANU - Universitatea “Politehnica” din Bucureşti,[email protected]

Victor ILIESCU - Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului,[email protected]

Iolanda-Gabriela CRAIFALEANU - INCERC Bucureşti,[email protected]

AbstractLucrarea prezintă un pachet de programe utilizat in studiul disciplinei “Vibraţiimecanice”, dezvoltat în concordanţă cu programa facultăţilor cu profil mecanic de laUniversitatea “Politehnica” din Bucureşti. Sunt subliniate avantajele acestei abordări,fiind enunţate şi unele consideraţii privind utilizarea resurselor multimedia înelaborarea software-ului educaţional menţionat. Este prezentată, cu caracterilustrativ, rezolvarea informatizată a două teme, constând în studiul oscilaţiilor unorsisteme dinamice cu două grade de libertate.

1. Introducere

Evoluţia rapidă a tehnologiei moderne ridică dificultăţi în menţinerea la zi a dotăriicu aparatură didactică a laboratoarelor facultăţilor cu profil tehnic. O soluţie oreprezintă dezvoltarea de software educaţional specializat, care permite atât modelareape calculator a problemelor studiate, cât şi aplicarea unor tehnici de predare noi, cu oeficienţă sporită. Soluţia prezintă avantaje precum: costul scăzut, comparativ cuechipamentele experimentale echivalente, adaptabilitatea modelelor şi posibilitatea decontrol al parametrilor acestora, accesibilitatea la domiciliul studentului, pentru studiuindividual. Se creează, în acest fel, un aşa-numit "laborator virtual".

În lucrarea de faţă, conceptul de mai sus este ilustrat prin două teme ce fac parte dinprograma disciplinei “Vibraţii mecanice”, predate la facultăţile cu profil mecanic aleUniversităţii “Politehnica” din Bucureşti. La ora actuală, programele aferente suntefectiv utilizate în cadrul orelor de laborator.

2. Aspecte metodologice

Dezvoltarea laboratorului virtual de vibraţii mecanice implică realizarea unui sistemintegrat de aplicaţii, în care fiecare componentă este focalizată asupra unei problemespecifice din programa de studiu. Acest caracter modular al sistemului permitedezvoltarea succesivă a aplicaţiilor aferente. De asemenea, în cadrul fiecărei aplicaţiiexistă posibilitatea introducerii de perfecţionări şi modificări, fie din punct de vedere al


264

conţinutului teoretic, fie din cel al necesităţilor evidenţiate în procesul utilizării efectivea programelor.

În proiectarea sistemului s-au stabilit, de la început, câteva principii de bază:− posibilitatea utilizării aplicaţiilor atât în cadrul orelor de laborator, la facultate, cât

şi pentru studiul individual, la domiciliul studenţilor;− posibilitatea lansării aplicaţiilor fie separat, fie prin intermediul unei interfeţe care

centralizează toate opţiunile disponibile;− realizarea unui software capabil să ruleze în bune condiţii chiar pe computere cu

performanţe tehnice relativ scăzute;− interactivitatea programelor;− completarea obligatorie a ilustrării grafice a temei, prin desene şi diagrame, cu o

prezentare succintă a elementelor teoretice aferente;− prevederea unui dublu sistem de asistenţă soft (help), compus atât din informaţii

scrise, apelabile contextual, cât şi din comentarii verbale.Specificul disciplinei “Vibraţii mecanice” este adecvat realizării unor tipuri de

aplicaţii care să se conformeze cerinţelor de mai sus. Fiecare aplicaţie prezintă:− o schemă a sistemului studiat;− parametrii de intrare ai problemei, modificabili interactiv;− formulele utilizate;− rezultatele numerice obţinute, în funcţie de parametrii de intrare;− reprezentări animate ale sistemului în mişcare, determinate prin valorile introduse

pentru parametrii de intrare;− diagramele parametrilor relevanţi ai mişcării;− asistenţă soft sensibilă la context (conţinutul afişat variază în funcţie de etapa de

rezolvare a problemei);− explicaţii sonore sensibile la context.

Aplicaţiile funcţionează pe calculatoare de tip PC, sub sistemul de operareWindows. Cerinţele hardware sunt modeste, o rulare în bune condiţii fiind posibilă, deexemplu, pe un sistem cu procesor Pentium 200MHz şi 32 MB memorie RAM.

3. Exemple ilustrative

3.2. Studiul oscilaţiilor unui sistem de penduli cuplaţi

Se studiază micile oscilaţii ale sistemului din fig. 1, format din doi penduli identici,cuplaţi cu elementul fix prin resortul liniar elastic cu constanta de elasticitate k1 şi prinamortizorul vâscos liniar cu coeficientul de amortizare c1, precum şi între ei, prinresortul liniar elastic cu constanta de elasticitate k2 şi prin amortizorul vâscos liniar cucoeficientul de amortizare c2. Pendulii sunt construiţi din bilele M1 şi M2 de masă M şidiametru neglijabil, sudate la capetele tijelor omogene O1M1, respectiv O2M2, delungime l şi masă m, articulate ideal în O1, respectiv O2, pe elementul fix.

Pentru determinarea configuraţiei sistemului se aleg drept coordonate generalizateunghiurile θ1 şi θ2 formate din tijele pendulilor cu direcţia verticală, presupusă deechilibru.


În figurile următoare sunt prezentate capturi de ecran din programul realizat.

Figura 2

O1 O2

M2M1

bl

a

k2

c2

MM

mm

θ1

k1

de c1

k1

c1

θ2

Figura 1


266

Figura 3

3.2. Studiul oscilaţiilor unui autovehicul

Oscilaţiile în plan vertical, longitudinal, ale unui autovehicul pot fi studiate, într-oprimă aproximaţie, pe modelul din fig. 4, constând într-un rigid, suspendat pe douăresorturi şi două amortizoare, ce modelează sistemul elastic format de roţi şi suspensii.

Punctele de suspensie A şi B sunt coliniare cu centrul de masă C şi se află ladistanţele a, respectiv b, de o parte şi de alta a acestuia.

La echilibru, poziţiile punctelor sunt A0, B0, respectiv C0, iar dreapta pe care odetermină este orizontală.

θa b

AA0

mgk1 k2

C0

C

B0

B

z

c2c1

Figura 4


Sistemul are două grade de libertate, poziţia sa perturbată fiind determinată de doiparametri: deplasarea verticală z = C0C a centrului de masă şi unghiul θ format dedreapta AB cu orizontala.

Figura 5

Resorturile au constantele de elasticitate k1 şi k2, amortizoarele au coeficienţii deamortizare c1 şi c2, iar rigidul are masa m şi momentul de inerţie J, în raport cu axacentrală (ce trece prin C), perpendiculară pe planul figurii.

În figurile 5 şi 6 sunt prezentate capturi de ecran din programul realizat.


268

Figura 6

4. Aprecieri finale

Programele realizate integrează o serie de concepte de actualitate ale instruiriiasistate de calculator, reprezentând nucleul unei colecţii de aplicaţii multimediainteractive cu caracter educaţional.

Dezvoltările de viitor pe care şi le propun autorii ţin de creşterea numărului de temede laborator incluse în pachet, de adaptarea la utilizarea în reţea, precum şi de creareaunor laboratoare virtuale pentru alte discipline înrudite.

5. Bibliografie

[1] Craifaleanu, A., Iliescu, V. şi Craifaleanu, I. G., Ion, C. G., "Program de reprezentareanimată a oscilaţiilor unui sistem de penduli cuplaţi", Simpozionul "Tehnologii educaţionale peplatforme electronice în învăţământul ingineresc", Universitatea Tehnică de ConstrucţiiBucureşti, Bucureşti, 9-10 mai 2003, CD-ROM.[2] Cooper, A., Proiectarea interfeţelor utilizator. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.[3] Gheorghe, A., Preda, M., Dinescu, R. şi Craifaleanu, A., "Aparat didactic pentru simulareaoscilaţiilor unui autovehicul", Revista META, nr. 2, Editura Printech, Bucureşti, mai 2001,pp. 93-101.


WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITAR INTEGRAT

Prof. dr. Virgil ChicherneaFacultatea de Informatica Manageriala

Universitatea [email protected]

AbstractIn cadrul lucrarii sunt prezentate principalele modele arhitecturale si functionale ale unui

Proiect de Sistem Informatic Universitar Integrat, bazat pe tehnologii Web, precum si directiileactuale de utilizare ale acestuia la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti. Seevalueaza impactul unor astfel de produse informatice asupra activitatilor specifice procesuluide invatamant academic(WebBoard), a gestiunii acestui proces complex (InfoCent) si seestimeaza evolutia viitoare a utilizarii unor astfel de sisteme. Constientizarea prioritatiiacordate de Comisia Europeana industriei de e-Learning si identificarea realizarilor obtinutein acest domeniu in tara noastra reprezinta unul din obiectivele centrale ale acestei lucrari.

1. Prezentarea proiectului WebUniv

In Comunitatea Europeana se acorda o prioritate sporita industriei de e-Learning, iar inpresent pe plan mondial se pot identifica un numar mare de proiecte implementate dejain sute de universitati. La noi in tara exista preocupari sustinute in acest domeniu atatin mediul universitar cat si pentru invatamantul preuniversitar si in acest senssemnalam lucrarile prezentate la Forul e-Learning organizat de UniversitateaPolitehnica Bucuresti in luna martie 2003, la al VI-lea Conferinta Internationala deInformatica Economica organizata la Academia de Studii Economice, produsul AELrealizat pentru invatamantul preuniversitar etc. In cele ce urmeaza se prezinta, sub oforma succinta, structura acestui proiect, aflat in curs de ralizare la UniversitateaRomano-Americana si din care sunt functionale partial modulele WebBoard siInfoCent.

Obiective:1. Realizare instrumente Web pentru construirea cursurilor universitare in

format electronic si accesraea acestrora de la un terminalconectat la retea;

2. Realizarea unui mediu virtual de desfasurare a activitatilor specificeprocesului de transmitere, verificare cunostinte si administrare acursurilor aferente unui Plan de invatamant universitar;

3. Realizarea unui Fond de instruire in format electronic (programeanalitice, cursuri universitare, culegeri de studii de caz siproiecte, Baterii de teste pentru autoevaluare, culegere de testepentru examinare) aferente disciplinelor din Planul deinvatamant;


270

4. Realizarea de aplicatii informatice destinate gestiunii procesului deinvatamat (baze de date studenti, evidenta note la examene, foimatricole, orarii, statistici, avizier elcrtronic, etc.);

5. Realizare de produse program destinate memorarii si regasiriidocumentelor (biblioteca, gestiune suporturi de carti in formatelectronic, realizare de instrumente de informare si documentarespecifice activitatii de cercetare stiintifica universitara).

Strucura produsului WebUniv:

- Sistem software pentru realizarea si gestiunea Fondului de instruire(WebBoard);

- Fond de instruire specific disciplinelor din Planul de Invatamantorganizat pe facultati/ani de studii/materii (FIAC);

- Aplicatii informatice specifice activitatii de secretariat (InfoCent),activitatii de biblioteca, activitatii de informare-documentare.

Descriere WebBoard (Prezentare produs, beneficii si avantaje):

În cele ce urmează se prezinta o schita a facilitatilor oferite de careprodusul WebUniv faţă de metoda clasică de învăţare:

1) Pentru profesori

WebUniv furnizeaza un sistem de administrare a cursurilor multifunctional,bine definit, suficient de flexibil pentru orice instructor care doreste sa imbunatateascatraditionala experienta din clasa cu tehnologia online. WebUniv usureaza muncaprofesorilor datorita tipurilor de teste grila care sunt corectate automat.

2) Pentru studenţi

Acestia vor benficia de interfaţa WebUniv, care le permite accesarea cursurilorde la orice calculator conectat la Internet printr-un simplu browser. Aceştia potcomunica cu profesorii şi cu ceilalţi studenţi prin intermediul camerei virtuale dediscuţii, forumului de discuţii şi poştei electronice.

3) Pentru instituţii

WebUniv reprezintă o platformă unică, deloc costisitoare. ProdusulWebUniv poate fi folosit simultan de mai mulţi utilizatori, este sigur şi proiectatpentru a îmbunătăţi misiunea academica a instituţiilor.

Pentru o înţelegere mai bună a utilităţii produsului WebUniv vă prezentamîn continuare instrumentele de lucru WebUniv:

1. Instumente destinate realizarii conţinutului cursului

-Calendar - înregistrarea tuturor activităţilor (întâlniri, teste, examinari etc.)într-un calendar online;


-CD-ROM - accesul la anumite fişiere direct de la computerul utilizatorului,instrument util pentru încărarea mai rapidă a pagini web;

-Compilaţie;

-Modulul conţinut – accesarea conţinutului cursului;

-Harta cursului – o privire de ansamblu asupra cursului;

-Glosar;

-Baza de imagini;

-Index;

-Programa analitică.

2. Instrumente pentru comunicare:

-Camera virtuala de discuţii – camere cu subiecte specifice şi cu subiectegenerale;

-Forum de discuţii – propuneri de teme de discuţii şi răspunsuri la diferiteteme de discuţii;

-Posta electronică – permite trimiterea de mesaje electronice profesorului şicolegilor de curs;

-Tabla virtuală de desenat – acces simultan online la o tablă virtuală dedesenat.

Pentru o comunicare eficientă (explicarea unei schiţe, desen, document etc.)pot fi folosite în acelaşi timp tabla virtuală de desenat şi camera virtuală de discuţii.

3. Instumente de evaluare:

-Tema pentru studiu – profesorul alege subiectul temei şi data cand aceastatemă trebuie predată de către student. Avantajul acestui instrument constă în faptulcă tema, proiectul respectiv poate fi un document multimedia;

- Rezultate - afişarea rezultatelor testelor şi temelor pentru studiu;

-Teste cu întrebări de mai multe tipuri:


272

1. cu o varianta de răspuns,2. cu mai multe variante de răspuns,3. teste cu întrebari deschise care necesita ca răspuns un cuvant,4. teste cu întrebari deschise care necesita un răspuns scurt ,5. teste cu întrebari deschise care necesita un răspuns mai amplu

-Test de autoevaluare - testarea cunoştinţelor studentului fără ca acesta săprimească vreo notă.

4. Instrumente pentru studiu

-Semne de carte – permite folosirea bookmark-urilor pentru paginilefrecvent vizitate;

-Bibliografie – o lista de carţi, articole şi adrese URL relevante;

-Căutare – căutare de cuvinte şi fraze din curs;

-Pagina studentului – crearea propriului web site;

-Prezentări– studenţii pot lucra individual sau pe grupuri la realizarea unuiproiect. Grupurile de studenţi, tema şi data predarii proiectului on-line este stabilităde către profesor. Studenţii din cadrul grupului pot colabora on-line in cadrulproiectului;

-Luarea de notiţe.

Folosirea pachetului software WebUniv se poate concretiza în foarte multetipuri de aplicaţii:

- cursuri şi teste la distanţă pentru autoevaluare,- pregatirea studenţilor prin accesul în reţeaua locală a universităţii cu sau fără

prezenţa profesorului,- organizarea unei simulari a examenului de admitere în facultate,- organizarea admiterii în facultate,- organizarea testelor şi a examenelor semestriale,- organizarea de biblioteci virtuale.

Accesul studenţilor la aceste tipuri de aplicaţii poate fi liber sau controlatcu anumite parole de acces şi eventual contra cost.

Functiuni WebBoard:- Sugestii de conectare la WebBoard (login triks);- Editarea profilului utilizatorului;- Conferinte (lectii) si mesaje;- Citirea mesajelor;- Cautarea mesajelor;


- Participarea la WebBord prin intermediul unui Browser;- Participarea prin intermediul unui Newsreader;- Participarea prin e-mail;- Cautarea utilizatorilor;- Mentinerea unei liste de adrese (keeping an address book);- Contactarea celorlalti utilizatori;- Utilizarea camerei de chat;- Deconectarea de la WebBoard.

II. Descriere FIAC (prezentare continut, beneficii si avantaje)Fondul de instruire este structurat pe disciplinele de studio prevazute in Planul deinvatamant si contine:- Programa analitica a cursului;- Manualul de studiu, in format digital, realizat in modul de instruire

programata;- Culegere de studii de caz, teme de proiect, probleme propuse etc. recomandate

spre rezolvare studentilor;- Baterii de teste de autoevaluare;- Baterii de teste de verificare.

III. Aplicatii de gestiune:Domeniul D1: PROCESUL DE INVATAMANTAplicatii informatice:- Informari (actualizate periodic) pe INTERNET privind:

. Planul de invatamant pe facultati, ani calendaristici si ani de studii;

. Cadre didcatice titulare de curs/ seminar/laborator;

. Acoperire cu materiale didactice;

. Orarul pe facultati si ani de studii- Asigurarea de facilitati multimedia in amfiteatre si salile de curs;- Sisteme de instruire asistate de calculator ( invatamantul in era digitala)

Domeniul D2: EVIDENTA PROCESULUI DE INVATAMANTAplicatii informatice:

- Informatizarea Centralizatoarelor pe facultati, ani de studii si forme deinvatamant (INFOCENT);

- Informatizarea Registrului Matricol pe facultati, ani de studii si forme deinvatamant (INFOMAT);

- Raportari statistice standardizate sau la cerere (operative/ cerute de CNS ;CNEAA, MEN etc;)

- Provenienta studenti lor din facultate pe licee si judete;

Domeniul D3: FINANCIAR CONTABILAplicatii informatice:


274

- Evidenta incasari taxe studenti;- Gestiune materiale- Gestiune mijloace fixe- Evidenta contracte/sponsorizari

Domeniul D4: RESURSE UMANE (PERSONAL –RETRIBUIRE)Aplicatii informatice:- Evidenta personal- Calculul de salarii- Statul de functiuni- Raportari standardizate sau la cerere;

Domeniul D5: SITE-UL UNIVERSITATIIAplicatii informatice:

- Prezentarea universitatii;- Prezentarea facultatilor- Prezentarea cadrelor didactice;- Prezentarea manifestarilor stiintifice si a temelor de cercetare;

Domeniul D6: BIBLIOTECA – DOCUMENTAREAplicatii informatice:

- Sisteme de memorare si regasire documente pe suport ( gen ISIS);- Evidenta catalog carti si manuale didactice;- Gestiune activitate de librarie

Bibliografie:

1. Lucrarile prezentate la Forum e-Lerning; Universitatea PolitehnicaBucuresti, 21 Martie 2003;

2. Lucrarile prezentate la a VI-a Conferinta Internationala de InformaticaEconomica; Academia de Studii Economice Bucuresti, 8-10 Mai2003

3. V. Chichernea – Sistem de Instruire Asistata de Calculator (SIAC-I100/CORAL). Volumul : INFO-IASI ’85. Lucrarile celui de al V-leacolocviu de Informatica. Octombrie 1985 Vol. II, pg. 539-549.

4. C. Apostol, G. Zamfir: Invatamant deschis in mediul Internet. RevistaInformatica Economica. Vol IV. Nr. 4 (16), 2000, pg. 63-73

5. www. sjsu.edu6. www.utoledo.edu


Manual informatizat - Programare în C++

Simona Roşescu – Liceul “E. Lovinescu”,

e-mail: [email protected]

AbstractManualul on-line de programare în C++ răspunde cerinţelor formulate atât de miciiprogramatori, elevi din clasa a IX a de liceu, cât şi de profesori. Este un instrument menitsă determine elevul să-şi însuşească anumite cunoştinţe si deprinderi de bază inprogramare. Manualul a fost proiectat cu Visual Basic 6.0 şi urmăreşte programa şcolarăaprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru anul 2002-2003. El este însoţit de odocumentaţie scrisă în Word care prezintă structura şi modul de utilizare a ei.

1. IntroducereScopul aplicaţiei este de a veni în sprijinul tuturor celor care programează

sau doresc să programeze în mediul C++

Pentru a asimila noţiunile limbajului de programare, elevul trebuie săparcurgă capitolele manualului Tudor Sorin, varianta on-line.

Pentru aceasta, profesorul poate să verifice soluţiile prezentate de elev,poate să propună mereu noi probleme, iar elevul poate să înveţe printr-o metodăvizuală, lecţiile manualului şi să realizeze aplicaţii în C++ uşor şi eficient

2. Modul de functionare

Manualul online se adreseaza atât elevilor cât şi profesorilor şi necesităcunoştinţe minime din domeniul şi lucrul cu aplicaţiile de tip Windows.

Manualul cuprinde următoarele 5 capitole:



276

Capitolul 1, “Elemente de baza ale programului C++” prezintă noţiunielementare privind structura programelor C++, vocabularul limbajului, tipurile de datefolosite, operatori.

Capitolul 2, “Instrucţiunile limbajului C++” conţine instrucţiunile de bazăutilizate în programare. De asemenea, sunt prezentate aplicaţii în C++.

Capitolul 3 “Mediul de programare C++” este destinat modului de utilizare alprogramului C++.

Capitolul 4 “Tipuri de date structurate” abordează problematica analizeialgoritmilor. Sunt studiaţi vectorii unidimensionali şi multidimensionali.

In capitolul 5, “Fişiere” se analizează tipurile de fişiere cu care se poate lucraşi este prezentat modul de lucru al fişierelor.

Profesorul poate să introducă noi aplicaţii în manulul informatizat. Spreexemplificare, vom urmări pas cu pas etapele pe care le parcurge profesorul, pentru adiversifica problemele de la subcapitolul “2.6 Instrucţiunea Do-While”.

Se lansează aplicaţia; prin realizarea unui simplu click pe butonul de comandă“Lansarea aplicaţiei” ataşat formei de deschidere, se deschide o fereastra ce reţinecuprinsul manualului. Aceasta este prezentată în figura de mai jos (fig. 1).


Acţionarea unui dublu click pe controlul ComboBox destinat Capitolului 2,apare o listă derulantă cu subcapitolele respective. Se slectează subcapitolul “2.6Instrucţiunea Do-While”. Ca rezultat, va apare fereastra următoare (fig 2):

Se selectează meniul Probleme Noua interfăţă va fi:

Figura 3

Figura 2


278

Pentru a putea shimba enunţul Problemei 1, este necesar să facem prelucrări înproiectarea formei. Astfel, în etapa de prelucrare, vom selecta controlul Text ce reţineenunţul şi vom incărca cu ajutorul proprietăţii Text un nou enunţ de problemă.

Profesorul oferă şi rezolvarea problemelor, dar nu imediat. Astfel, elevultrebuie mai întâi să deschidă mediul C++ şi să încerce cel puţin o dată să găseascăsoluţia problemei. La închiderea programului C++, vor apare butoane de comandăetichetate REZOLVARE. Cu un simplu click pe aceste butoane, este vizibilă pe formăo cutie de text cu soluţia corectă.

Pentru ieşire din aplicaţie, se efectuează click pe butonul de comandă IEŞIRE.Elevul poate să asimileze cunoştinţe C++ încercînd să înţeleagă aplicaţiile

prezentate (acestea au ataşate câte un executabil) şi să rezolve problemele propuse.Pentru exemplificare, vom descrie în continuare etapele ce trebuiesc parcurse de elevpentru a rezolva problemele propuse la subcapitolul “2.6 Instrucţiunea Do-while”.

Se deschide cuprinsul manualului informatizat. Se efectuează dublu click pe controlul ce reţine subcapitolul “2.6 Instrucţinea

Do-while” şi se va lansa interfaţa dorită. Elevul aprofundează noţiunile teoretice. Click pe meniul Probleme şi apare o formă cu două butoane de comandă,

etichetate APLICATII şi PROBLEME PROPUSE. Realizarea unui click pe butonul APLICATII, face vizibile controalele utilizate

pentru enunţul aplicatiei şi executabilele corespunzatoare. Click pe iconul alăturat enunţului şi se va deschide executabilul aplicaţiei Un simplu click pe butonul PROBLEME PROPUSE face să dispară aplicaţiile,

şi să apară controalele pentru probleme. Elevul citeşte enunţul unei probleme


Prin efectuarea unui simplu click pe iconul etichetat “Mediul C++”, elevulpoate deschide programul C++ şi să încerce să găsească soluţia la probleme (fig. 4).

La închiderea mediului C+problemă in parte, câte un buton etiacest buton, este vizibilă pe formaplicaţiei.

Dacă elevul doreşte să revin Pentru revenire la cuprinsul Pentru ieşire din manualul i

Bibliografie

[1] P. Gheorghe, “Programarea calGestiunea, Bucureşti, 2000[2] B. Pătruţ, “Aplicaţii în Visual B[3] B. Pătruţ, “Algoritmi şi limbaje a IX-a”, Editura Teora, Bucureşti, 1[4]M. Sandor, “Ghid de utilizare Vi2000

Figura 4

+, elevul observă că pe formă apare pentru fiecarechetat REZOLVARE. Realizând un simplu click peă o casetă text cu programul C++ corespunzător

ă la partea teoretică, click pe meniul Teorie. manualului, click pe butonul START.nformatizat, click pe butonul etichetat IEŞIRE

culatoarelor în limbajul Visual Basic”, Editura

asic”, Editura Teora, Bucuresti, 2002de programare. Manual de informatică pentru clasa998sual basic 6.0”, Editura Albatros, Cluj-Napoca,

A N E X A


280

Lucrari inscrise CNIV-2003

LISTA AUTORILOR SI LUCRARILOR INSCRISE PENTRUPREZENTARE

(in ordinea sosirii formularului de inscriere)

Nr.crt.

NUME,Institutia Sectiunea Titlul Lucrarii / Scurta descriere

1.

DumitruLuminitaUniversitatea"Dunarea de Jos"Galati

A

Implementarea secventierii simple din cadrul standardului IMSStandardul IMS furnizeaza de curand specificatii bine puse la punct pentru modelareadiverselor aspecte implicate de e-Learning. Secventierea simpla este unul din acestea..

2.

DumitruLuminitaUniversitatea"Dunarea deJos" Galati

B

e-Prelegere: organizarea si distribuierea resurselor educationalePredarea unui curs prin mijloace de e-Learning reduce drastic interactiunea profesor-cursant; totusi, prin modelarea cursantului si monitorizarea/analiza raspunsurilor acestuiaprelegerea poate fi mai mult sau mai putin personalizata in vederea cresterii eficienteiacesteia..

3.

DumitruLuminitaUniversitatea"Dunarea deJos" Galati

Expozitie

Professor:e - platforma de e-Learning pentru formare continua

4.

ViorelMarinescu,MarianaMarinescu,SorinDumitrache,ElenaDumitracheUniversitateaTehnica deConstructiiBucuresti

B

Invatamantul postuniversitar mobil o forma de instruire continua inviitorLucrarea prezinta experienta laboratorului de cercetare-dezvoltare in informatica aplicata -LIA, din cadrul Centrului de cercetare al catedrei de Constructii hidrotehnice - Facultatea dehidrotehnica - UTCB in domeniul invatamantului asistat de calculator - IAC, invatamantuluideschis la distanta - IDD (deci e-learning) si micile experiente facute pentru invatamantulmobil (deci m-learning). Se prezinta necesitatile soft si hard, concepte si principii pentrurealizarea unui astfel de invatamant..

5

ViorelMarinescu,MarianaMarinescu,SorinDumitrache,

B

Formarea cadrelor didactice care predau informatica in invatamantulpreuniversitar prin invatamantul postuniversitar folosind noitehnologii IT&CLucrarea prezinta experienta interesanta in pregatirea profesorilor de informatica dininvatamantul preuniversitar si altor specialisti in informatica prin sistemul de invatamantpostuniversitar. Instruirea s-a facut prin cursuri de zi si pas cu pas se trece la Invatamantuldeschis la distanta. Cursantii sunt in general absolventi ai invatamantului superior cuspecializari diferite de informatica dar exista si absolventi cu specializari in informatica care


ElenaDumitracheUniversitateaTehnica deConstructiiBucuresti

vin sa se puna la curent cu ultimele tehnologii IT&C. Se folosesc tehnici de invatamantasistat de calculator - IAC (deci e-learning). In lucrare se prezinta rezultatele obtinute, reactiiale cursantilor si pareri ale instructorilor..

6

Plesea DoruAlexandruASE Bucureşti,DPPD

A

Analiza eficientei educationale a paginilor de webIn lucrare sunt prezentate o serie de factori care trebuie avuti in vedere la analiza aeficientei educationale a paginilor de web.

7

AdrianAdascaliteiUniversitateaTehnica "Gh.Asachi" Iasi

A

Proiectarea Sistemica a Cursurilor Universitare Ingineresti pentruE-LearningProiectul are ca obiectiv realizarea unui mediu informatic pentru conceperea, administrarea sidistribuirea în reteaua Web a Cursurilor Interactive Ingineresti, mediu care exploateaza TehnologiaInformatiei. Lucrarea prezinta metodologia unui mediu de realizare, administrare si distrubuire acursurilor interactive on-line (sau Web), exploatând cât mai bine tehnologii de comunicatii siprelucrarea informatiilor. Mediul informatic pentru instruire este conceput ca un complement alactivitatilor didactice conventionale. Studentii, profesorii si administratorii de sistem sunt principaliiparticipanti în cadrul acestui sistem de instruire interactiv. A fost conceput un sistem de autorare detip Hypermedia care sa permita tuturor participantilor sa-si îndeplineasca sarcinile. Mediul VIRTUiSeste fundamentat pe dezvoltarea unui concept pedagogic inovator care permite participareaprofesorilor si studentilor la generarea unor materiale interactive de curs distribuite în reteleinformatice, oferind un set complet de utilitare software de retea care sa permita integrarea siutilizarea acestor acestor materiale pe mai multe tipuri de platforme (PC).

8

Ion Udrescu,AlexandruRaducanuStudenti,specializareaInginerieMatematica.Univ. Tehnicade ConstructiiBucuresti

B

Folosirea tablei electronice in invatamantul asistat de calculatorLucrarea prezinta viziunea cursantului asupra sistemului de educatie care folosestetehnologiile informatiei si comunicatiei. Autorii au asistat la cursul "Grafica pecalculator" care a fost sustinut folosindu-se tehnologii hard si soft specificeinvatamantului asistat de calculator, inclusiv tabla electronica..

9

IstrateOlimpius,Institutul deStiinte aleEducatiei

A

Academia OnlineDescrierea sistemului de elearning disponibil la adresa www.academiaonline.ro, cuincursiuni in teoria predarii si invatarii la distanta dupa material vizual...

10Vlada Marin,Universitateadin Bucuresti

A

Gandirea algoritmica - o filosofie moderna a matematicii siinformaticiiDezvoltarea informaticii actuale se datoreaza cercetarilor, rezultatelor si experientelor dindomeniile SISTEMELOR DE CALCUL, ALGORITMICII si PROGRAMARII, dar mai ales ainterdependentei acestor domenii prin asa-numita triada "SISTEM DE CALCUL -ALGORITMICA - PROGRAMARE". La baza acestei interdependente se afla conceptul deALGORITM, concept ce a construit pentru om o noua filosofie: GANDIREA ALGORITMICA.Conceptul a fost introdus in matematica veche, utilizat de matematica moderna siperfectionat de informatica in utilizarea calculatoarelor moderne. Aceasta gandirealgoritmica a facut posibila aparitia si dezvoltarea Tehnologiei Informatiei (IT) ce reprezintade fapt implementarea filosofiei procesarii, gestionarii si comunicarii informatiilor sicunostintelor.


BSoftware educational pentru informatica pe web site-ulUniversitatii din Bucuresti(www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm)


282

Lucrarea prezinta categoria "eBooks - stiinte exacte - Informatica":Dr. Ioan Strainescu - Informatica si tehnologia informatiei(

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/info/INDEX.htm)Conf. Dr. Marin Vlada - Birotica si tehnici multimedia(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica/)Conf. Dr. Marin Vlada - Sisteme de operare(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Seiso/)Conf. Dr. Marin Vlada - Rezolvarea problemelor cu Eureka(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka/)


A

Campusul virtual al unei facultati - imaginea moderna ineducatieiDevize care trebuie avute in vedere la elaborarea unui web site pentru o facultate: 1. Conectare + Navigare INTERNET = Informare + Comunicare + Competenta +Transparenta = Reforma în mentalitate si activitate 2. Inventarea si raspandirea tehnologiilor INTERNET s-au realizat in scopul procesariieficiente a informatiilor stiintifice, didactice, economice, sociale, etc. 3. Orice informatie disponibila, de orice natura, din orice domeniu de activitate aflata inorice loc din lume, trebuie sa fie libera si transparenta pentru a fi accesata, prelucrata,utilizata si comunicata, excepte sunt cazurile in care informatia este clasificata printr-uncriteriu de securitate sau este confidentiala raportata la o anumita persoana fizica saujuridica.

13

CraciunasSilviu,Craciunas S.Silviu,CraciunasIrina,Universitatea"Lucian Blaga"din Sibiu

A,

Expozitie

My SeLF - My System for e-Learning and Formation (provizoriu)My SeLF este un sistem informatic la dispozitia tuturor participantilor la activitatile aferenteprocesului educational. Sistemul pune la dispozitia secretariatelor si responsabililor deprograme de studii proceduri pentru pregatirea si administrarea activitatilor didactice, iarcadrelor didactice si cursantilor posibilitatea infaptuirii propriuzise a procesului de formareutilizand mediul Internet. Sistemul functioneaza, intr-o prima versiune, in cadrul Centruluipentru Invatamant la Distanta al Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu pentru sistemul deinvatamant ID si FR (cid.sibiu.rdsnet.ro).

14

GiurgiuMircea,UniversitateaTehnica dinCluj-Napoca

A

Platforma de E-learning "CONCORDE" si materiale educationalepentru invatamant la distanta.Articolul prezinta rezultatele obtinute pana in prezent in cadrul proiectului pilot Leonardo daVinci "Acquisition of Complementary Competencies through Open and Distance Education"(CONCORDE) - "Achizitia de competente complementare prin invatamant deschis si ladistanta", cu accent pe modelul pedagogic utilizat in platforma web si pe criteriile deelaborare a materialelor educationale. In primele etape ale proiectului au fost identificate sianalizate nevoile de formare profesionala, ca si competente complementare, in catevadomenii de interes ale partenerilor: competente digitale in utilizarea calculatoarelor si decomunicare in Internet, matrite pentru materiale plastice, tehnologii informationale pentruprogramarea aplicatiilor Internet, administrarea afacerilor, apoi au fost definite principiile deformare a retelei formative la nivel European si a criteriilor de elaborare a materialelor de tipeducatie la distanta. Se va prezenta oferta educationala a acestui proiect, precum sianumite detalii de implementare tehnologica. Deoarece competentele complementare suntvazute in contextul acestui proiect ca o diferenta intre ceea ce persoana stie si ceea ce artrebui (sau vrea) sa stie pentru a raspunde unor cerinte dinamice de pe piata muncii,modelul pedagogic are in vedere proiectarea si utilizarea materialului formativ din punct devedere practic, orientat pe activitati individuale sau de grup. In consecinta, suportultehnologic a fost proiectat si implementat de asa natura incat sa raspunda acestor nevoi,atat din punctul de vedere al simplificarii si automatizarii procesului de creare a continutuluimaterialelor de educatie la distanta - pentru instructor sau profesor, cat si a demersuluiformativ - pentru student sau elev. Platforma web permite crearea off line sau on line acontinutului formativ prin instrumente de editare extrem de simple, managementul acestorresurse, managementul utilizatorilor, planificarea in timp a campaniilor educationale, sistemde comunicare si informare on-line, precum si alte instrumente specifice sistemelor deinvatamant la distanta.


15

GiurgiuMircea,UniversitateaTehnica dinCluj-Napoca

A

Proiectul "OCTOPUS": Solutie pentru implementarea unuicentru curesurse educationale On-Line.Aceasta comunicare are ca principal obiectiv diseminarea unor rezultate partiale obtinute inproiectul Socrates/Minerva "OCTOPUS: Trans-National On-Line Resource Centre" - "Centrucu resurse transnationale in Internet" (www.octopus-eu.org), atat din punctul de vedere alimplementarilor tehnologice, cat si al solutiilor pedagogice de invatamant la distanta inInternet. Platforma contine resurse educationale si de cercetare intr-un domeniuinterdisciplinar: acela al educatiei pentru protectia mediului. Avand in vedere complexitateadomeniului, proiectul propune un mecanism inovativ si adaptiv pentru stocarea si regasirearesurselor bazat pe tehnologii informationale de ultima ora: pagini web dinamice,interactiune cu baze de date in Internet, interfete personalizate, instrumente de crearerapida a materialelor in format electronic, facilitati de comunicare sincrona si asincrona, s.a."Inima" acestei platforme este o baza de date foarte bine organizata prin intermediulmetadescriptorilor. Exista o abordare interculturala pe aceasta platforma web, cereconsidera intr-o maniera moderna, reflexiva, procesele de informare-formare prin carecunostintele sunt cladite si dobandite folosind instrumente Internet. Posibilitatileeducationale sunt practic nelimitate, deschise si personalizate, directionate fiind atat catrecreatorul de resurse prin materiale informate si activitati practice, cat si catre student sauelev. Procesul formativ este autonom si colaborativ. Mai mult, implementarea tehnologicaeste de asa natura incat permite o dinamica ridicata a continutului informational si oflexibilitate deosebita in adaptarea solutiei la orice alt domeniu, fapt ce exprima efectulmultiplicator al acestui proiect aflat in faza de evaluare on-line a prototipului.

16

TataramSanda Monica,Universitateadin Bucuresti,Facultatea deMatematica siInformatica

A

Pachete software educational proiectate de studentii Facultatiide Matematica si Informatica din Universitatea BucurestiPrezenta lucrare isi propune sa discute cateva dintre contributiile studentilor Facultatii deMatematica si Informatica (de la sectiile de Informatica si Matematica-Informatica si de laColegiul de Informatica) pentru diversificarea ofertei de software educational..

17

Luca Traian,VenusTechnologiesProvider - Iasi

A

VLC Virtual Language ClassroomPrezentare a noilor tehnici de predare a limbilor straine folosind ca suport didactic o reteade calculatoare si pachetul de programe VLC - Virtual Language Classroom.

18

Cocu Adina,Universitatea"Dunarea deJos" Galati

AModalitati de personalizare in e-learningPrezentarea diverselor aspecte ale personalizarii procesului de invataare si tehnicilor princare se realizeaza adaptarea sistemelor de e-learning la nevoile si cerintele specificefiecarui utilizator, in functie de profilul acestuia, nivelul de cunostinte, ritmul de lucru,asteptari..

19

GeorgetaMandrescu,UniversitateaOvidius -Constanta

B

Utilizarea calculatorului in chimieSe prezinta necesitatile soft si hard, concepte si principii pentru realizarea implementariipachetului de utilitare CS ChemOffice la Facultatea de Chimie, cu posibilitatea extinderii inteoria predarii si invatarii la distanta dupa material vizual....

20

PaunescuCosmin,SC ProSoft++S.R.L.

A

NetOp SCHOOL - un instrument rapid, sigur, flexibil si puternicpentru instruirea asistata de calculatorNetOp School este un program destinat instruirii asistate de calculator produs de companiaDanware, o companie din Danemarca specializata de 20 de ani in dezvoltarea produselorsoftware pentru controlul PC-urilor de la distanta. Programul se adreseaza in generalscolilor, universitatilor sau companiilor care vor sa-si imbunatateasca procesul de instruire alelevilor, studentilor sau propriilor angajati, dupa caz. Poate fi utilizat intr-o sala obisnuita decursuri dotata cu calculatoare, sau intr-o clasa virtuala - unde studentii si profesorul se aflain locatii diferite dar sunt conectati printr-o retea (ex. Internet). Printre facilitatile acestuiprogram se numara prezentarea simultana a ecranului profesorului pe calculatoarele


284

studentilor sau lansarea unui anumit program (ex. Microsoft Excel) pe toate calculatoarelestudentilor fara a se muta din fata propriului calculator. De asemenea, profesorul poateforma grupuri de lucru separate cu posibilitatea numirii unor asistenti si monitorizareaactivitatii acestora (a tuturor studentilor sau fiecare in parte) pe propriul ecran..

21

Simion DoinaIrina,UniversitateaPOLITEHNICABucuresti

A

PROFESOR vs. e-Learning in proiectul TUTOLANGUESPrezentarea vizeaza atat diseminarea unui model posibil de abordare a predarii la distantain domeniul limbilor straine cat si implicatiile sale la nivelul formarii profesorului careutilizeaza noile tehnologii educationale. Modelul TUTOLANGUES este rezultatul unuiparteneriat international stabilit in cadrul programul UE, Leonardo da Vinci.

22

Rosescu Simona,Liceul"E.Lovinescu",Bucuresti

C

"Manual informatizat C++"Manualul on-line de programare in C++ este un instrument menit sa determine elevul sa-siinsuseasca anumite cunostinte si deprinderi de baza in programare. Manualul a fostproiectat cu Visual Basic 6.0 si urmareste programa scolara aprobata de MinisterulEducatiei Nationale pentru anul 2002-2003. El este insotit de o documentatie scrisa in Wordcare prezinta structura si modul de utilizare.

23Ionescu Doru,Facultatea deMatematica

B, C

Prezentarea softul educational LABORATORUL DE STATISTICASoftul se poate copia si rula de la: www.geocities.com/statprob

Softul educational LABORATORUL DE STATISTICA e ste o simpla aplicatie interactiva utilaintelegerii si aprofundarii celor mai importante concepte ale statisticii. Imbunatateste, dar nuinlocuieste un curs de statistica, in consecinta, pentru utilizare sunt necesare notiunielementare de statistica desprinse din orice curs teoretic de profil. Spre deosebire de altematerii, in studiul statisticii este absolut necesar un soft educational. Desenareahistogramelor, graficelor densitatilor de probabilitate, generarea variabilelor aleatoare,calculul anumitor valori nu pot fi facute decat cu ajutorul calculatorului. Conceptele foarteabstracte de selectie,estimatie,intervale de incredere, teste statistice, regresie devin foarteclare prin simulare. Din majoritatea cursurilor si cartilor de statistica lipsesc rezultatele cuaplicatie practica ce se pot obtine cu ajutorul acestui soft educational.Softul se adreseazaelevilor, studentilor, dar mai ales profesorilor ce doresc sa-si imbunatateasca metoda depredare a statisticii. Este, de asemenea, necesar celor ce invata utilizarea softurilor genSPSS, STATISTICA, S-PLUS, SASS. Aceste programe se utilizeaza pentru prelucrareaunor date statistice si nu cu un scop educational. Ele se adreseaza unor utilizatori ce dejaau cunostinte de statistica . LABORATORUL DE STATISTICA face legatura intre practicasi teorie, este pasul intermediar între curs si SPSS. Spre deosebire de alte softuri, pentruutilizare nu este necesara o documentatie specifica.

24

ChicherneaVirgil,UniversitateaRomano-Americana

B

WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITAR INTEGRATIn cadrul lucrarii sunt prezentate principalele modele arhitecturale si functionale ale unuiProiect de Sistem Informatic Universitar Integrat, bazat pe tehnologii Web, precum sidirectiile actuale de utilizare ale acestuia la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti.Se evalueaza impactul unor astfel de produse informatice asupra activitatilor specificeprocesului de invatamantacademic (WebBoard), a gestiunii acestui proces complex (InfoCent) si se estimeazaevolutia viitoare a utilizarii unor astfel de sisteme. Constientizarea prioritatii acordate deComisia Europeana industriei de e-Learning si identificarea realizarilor obtinute in acestdomeniu in tara noastra reprezinta unul din obiectivele centrale ale acestei lucrari.

25

Florea Ion,Aldea Costel,Universitatea"Transilvania"Brasov

B

Soft multimedia pentru pregatirea materialelor de cursDezvoltarea permanenta a tehnologiilor Internet a adus cu sine noi mijloace si totodata noiposibilitati de gestionare si de supraveghere atat a sistemelor cat si a proceselor din toatedomeniile stiintei.Din multitudinea de probleme pe care le ridica procesele de invatamant, in special cele deinvatamant la distanta, exprimam in aceasta lucrare cu ajutorul programului ViewletBuildercateva aspecte ale instruirii cu ajutorul calculatorului. Aplicatia creata pentru exemplificarepermite celor care doresc sa invete urmarirea sub forma de film multimedia a pasilor cetrebuie facuti pentru a executa o anumita operatie pe calculator, in cazul nostru o operatiunede securizare a unei retele in general sau a unui calculator in particular - redenumireacontului de administrator.Daca in mod normal pasii ce trebuie facuti trebuiau sa fie foarte clar descrisi si exemplificati,


cu ajutorul unei astfel de aplicatii acesti pasi sunt urmariti audio-vizual, dispunand deasemenea la fiecare noua modificare de comentariile corespunzatoare, cat si deposibilitatea de a întrerupe rularea filmului in vederea testarii practice a ceea ce se intelegedin filmul respectiv. Exemplul de aplicatie a fost generat folosind suportul de curs pentrudisciplina Retele de calculatoare (Florea, 2003), softul ViewletBuilder (versiune sharewaredin Internet) si sistemul de operare Microsoft Windows Xp.

26Schileru Ion,A.S.E.Bucuresti

A

Echipamente pentru achizitii de imaginiLucrarea prezinta succint aspecte practice privind procurarea echipamentelor pentruachizitii de imagini, incepand de la definirea scopului pana la exploatarea si mentenantaacestora.Sunt prezentate deopotriva echipamente si tehnici conventionale (analogice) si mijloacemoderne (digitale).Toate aspectele prezentate reprezinta observatii si experienta ale autorului, angajatocupational - prin profesie si pasiune - in universul acestor mijloace.O experienta inedita si solicitanta a constituit-o derularea unui proiect independent CNFISavand ca obiectiv achizitionarea de mijloace pentru cercetare si invatamant, intre care siechipamente pentru achizitii de imagini.

27

MoiseGabriela,UniversitateaPetrol-Gaze dinPloiesti

A

Program informatic pentru realizarea planurilor conceptualeLucrarea prezinta stadiul actual al proiectului CNCSIS cu titlul "Program informatic pentrurealizarea planurilor conceptuale" si este structurata in patru parti. Prima parte continetaxonomia software-urilor educationale, a doua parte prezinta un rezumat al programuluiinformatic, a treia parte defineste tehnologia implementarii software-ului in mediul retea si infinal ultima parte explica utilizarea planurilor conceptuale in procesul educational.

28

Schileru Ana-Ilina; SchileruNicolae-Fulger,Lic. de ArtePlastice "N.Tonitza"Bucuresti; Sc.Sup. Com."N.Kretzulescu"Buc.

C

Paginile web - o formula eficienta in dezvoltarea interesului siaptitudinilor pentru e-learning si e-activitiesTehnicile e-learning constituie un domeniu captivant indeosebi pentru tinerii aflati la varstascolii si prezinta o mare atractie si provocare. Dificultatile cu care se confrunta un tanar caredoreste sa se initieze in acest domeniu sunt prezentate in asociere cu nevoia de progresrapid si de aplicare a acestor cunostinte in formule noi in diverse activitati. Prezentam inlucrare experienta personala in insusirea cunostintelor si aptitudinilor de creare a unei paginiweb. De asemenea, exemplificam cu aplicatii ale cunostintelor acumulate.

29

Laculeanu AnaMaria,ColegiulNational Mirceacel BatranRm. Valcea

C

Criterii de evaluare pentru softul educationalAnaliza produselor educative este o problema care se pune simultan profesorilor, elevilor,parintilor si sistemului educativ. In fata abundentei resurselor pedagogice, on-line si off-line,provenite de la operatori comerciali sau publici, de la indivizi izolati sau de la organizatii,utilizarea lor implica evaluarea calitatii si a valorii lor, adecvarea la nevoile si contextul deutilizare.

30

Chiru Simona-Lelia,Academia deStudiiEconomice -Bucuresti

A

E-learning - solutie pentru asigurarea calitatii si competitivitatiiinvatamantului universitarLucrarea isi propune sa realizeze o scurta analiza a aspectelor referitoare la societateainformationala, atat la nivel international, cat si la nivel national si sa evidentieze rolul e-learning-ului in asigurarea calitatii si a competitivitatii institutiilor de invatamânt superior.In prima parte sunt prezentate succint demersurile intreprinse de tarile dezvoltate pentrutrecerea la societatea informationala si dimensiunile unei societati informationale bazata pecunoastere. De asemenea, este prezentat si stadiul implementarii societatii informationale inRomania.In partea a doua a lucrarii este subliniata contributia e-learning-ului la imbunatatireacontinua a calitatii serviciilor oferite de institutiile de invatamant superior.

31 Guleac Sorin,SOFTWIN C

Proiectarea si dezvoltarea de software educational de calitateAsigurarea calitatii software-ului educational reprezinta o constanta provocare, fiind unproces neintrerupt ce incepe odata cu proiectarea didactica si continua pe tot parcursulexistentei acelui produs. Prezentarea va enumera cateva caracteristici ce individualizeazaun software educational de calitate din perspectiva experientei SOFTWIN ca lider national inproducerea de continut educational in format electronic.


286

32 Guleac Sorin,SOFTWIN Expozitie

Lectii interactive pentru liceuSOFTWIN, lider si formator al pietei de continut educational electronic din Romania si cu oexperienta internationala de succes de peste 10 ani, propune o completare a metodelortraditionale de instruire, prin 80 de lectii interactive pentru liceu. Lectiile Intuitext, cu peste320 de module de invatare continand aproape 1500 de obiecte multimedia si animatiiinteractive, stabilesc noi standarde in domeniul predarii asistate de calculator si faciliteazaasimilarea mai sbuna a materialului educational de catre elevi.

33

Tachiciu Laurentiu;Schileru Ion,Academia de StudiiEconomice - Bucuresti

A

Exemplu de raspuns in domeniul educatiei laprovocarile globalizariiFirmele industriale sunt din ce in ce mai mult expuse unui mediuinternational unde se confrunta cu probleme noi. La astfel de problemeoamenii inzestrati cu o pregatire profesionala traditionala nu aucapacitatea de a face fata in mod eficient.Lucrarea prezinta proiectul "Global Education in Manufacturing" care sederuleaza cu concursul unor universitati, institute si mari companii dinpatru continente, orientat catre gasirea unor formule curricularenetraditionale, menite sa dezvolte competentele reclamate de nouarealitate.

34 Carmocanu Gheorghe,Lic. Pedag. Botosani A Solutii Web cu ASP.NET

Realizarea aplicatiilor WEB cu platforma ASP.NET.

35Danet Nicolae,Universitatea Tehnica deConstructii Bucuresti

B

Metode numerice cu MathcadLucrarea ilustreaza modul in care se poate folosi pachetul de programeMathcad pentru predarea unor metode numerice. Sunt prezentate, caexemple, metode pentru obtinerea polinoamelor Legendre de diferitegrade si calcularea radacinilor acestora, calculul valorii unei integralefolosind formula lui Gauss, determinarea solutiei unei ecuatii diferentialeutilizand metodele Taylor si Runge-Kutta.

36 Patrut Bogdan,Universitatea din Bacau B

Enciclopedia multimedia RocartaPrezentarea enciclopediei Rocarta si posibilitatile de folosire a acesteia indocumentarea si informarea studentilor si profesorilor. Rocarta contine3000 de articole despre romanii de pretutindeni, despre Romania,cultura, istoria si stiinta romaneasca.

37 Patrut Bogdan,EduSoft Expozitie

Produse multimedia educationale pentru eleviPrezentarea unor produse multimedia educationale realizate de echipaEduSoft: Rocarta, Lumea pasarilor, Lumea maimutelor, Aplicatiiinformatice.

38Radu Jugureanu,SC SIVECOROMANIA SA

C

AEL, Learning and Content Management SystemCresterea gradului de cunostinte IT in randul profesorior si elevilor - unpas important catre societatea informationala.Platforma software AEL dezvoltata de SIVECO Romania sprijina reformaeducationala initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,privind introducerea tehnologiei informatiei ca instrument didactic inscoala romaneasca.AEL este un sistem integrat de predare/invatare si management alcontinutului, menit sa sprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii decontinut, precum si ceilalti participanti la actul educational in procesul deinvatare. Desi conceput initial pentru universitati/invatamant la distanta,AEL este folosit in prezent pentru nivelul de invatamant preuniversitar,fiind totusi extrem de potrivit pentru diverse limbi de studiu, regiuni,diferite nivele de studiu si tipuri de organizatii.Sistemul AEL urmareste sa:? Spijine procesul de predare/invatare prin mijloace informaticemoderne? Usureze procesul de invatare? Stimuleze creativitatea si competitia, dar si lucrul in echipa? Suplimenteze metodele didactice traditionale cu tehnologii noi? Utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele siinstrumentele didactice scumpe sau greu de procurat.AEL este un instrument modern, pe care profesorul il foloseste in sala declasa impreuna cu tabla si creta. AEL este o solutie completa de


eLearning

Suport pentru predare/invatareAEL are capabilitati de administrare si livrare a diverselor tipuri decontinut educational precum materiale interactive tip multimedia,tutoriale, exercitii, simulari, jocuri educationale si multe altele.

Baza de cunostinteSistemul dispune de un centru de cunostinte electronic, care joaca rolulunui depozitar de continut si solutii de management, adaptabil,configurabil, indexabil. Baza de cunostinte ofera utilizatorilor (chiar sicelor neinitiati) urmatoarele posibilitati: - crearea de continut o Editoare HTML incorporateo Editoare de formule matematice incorporateo Editoare de teste si tutorialeo Editoare de glosare/dictionare - import si export de texte din:o fisiereo arhive/directoare de resurseo format bazat pe standarde precum SCORM ti IMS- adaptarea sau modificarea continutului- Organizarea continutului in cursuri- Crearea propriilor lectii din componente standard de continutOrice tip de continut care poate rula pe un client poate fi inclus in baza decunostinte.- AEL ofera editoare HTML, editoare de formule matematice situtoriale pentru crearea de continut on-line. In plus, centrul de cunostinteare un dictionar puternic, integrat cu toate celelalte module.

Suport pentru agregarea continutului.Continutul este structurat si adaptat in functie de nevoile profesorilor.Continutul poate fi imbogatit cu infomatii suplimentare legate de curicula,cuvinte cheie, nivel de studiu, versiunesi autor. Fluxurile de predare sunt definite pentru fiecare curs, integrandtestele de autoevaluare sau testele on-line ca orice alt tip de continut.Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fiadaptate si aplicate oricarei portiuni ale bazei de cunostinte. Baza decunostinte ofera functii de cautare ierarhica, filtrata, sau dupa cuvintecheie.

39Florin Ilia,SC SIVECOROMANIA SA

A

AEL, O tehnologie de varf in Sistemul EducationalInformatizatRomanescAEL este o platforma software moderna construita pe baza tehnologiiloractuale. Echipa SIVECO Romania a ales portabilitatea si mentenanta,construind AEL-ul in sistem multi-strat, folosind un client care nuconsuma resurse, de tip browser web conectat la un server web si deaplicatii scris in Java. Folosim tehnologii de ultima ora ca Enterprise JavaBeans, jdbc, Java servlets, jsp-s, Java applets si utilizam intensiv XML.Utilizam un concept de reutilizare a continutului care este bazat peformate de descriere a impachetarilor in XML si am implementatelementele necesare pentru a putea importa si exporta elementelenecesare conform standardelor MathMl, SCORM si IMS.

40Radu Jugureanu,SC SIVECOROMANIA SA

ExpozitieAEL, Learning and Content Management SystemAEL - un instrument educational complemetar. Modele de lectii asistatede calculator in invatamantul preuniversitar romanesc pe platforma AEL

41Serban Naicu,Compania de ElectronicaSENA

ExpozitieMagazin de actualitate a pietei romanesti deTehnolgia Informatiei si ComunicatiiPublicatie lunara(ziar) ce prezinta stiri, noutati, evenimente, lansari,produse si servicii, interviuri, noutati editoriale, toate din domeniul IT&C.

42 Gabriel Vonas;Paul Cotarlea, Expozitie Evaluarea aplicatiei e-learning IDSoft la nivel de

Input


288

UniversitateaBabes-Bolyai,Catedra de Psihologie;SC Cognitrom SRL

Aceasta lucrare prezinta evaluarea la nivel de Input a platformei de e-learning IDSoft din perspectiva cadrului propus de Rovai (2003). Accentuleste pus pe facilitatile si particularitatile acestei aplicatii, realizandu-se oprezentare succinta a "actorilor" implicati in gestiunea si utilizarea sistemului. Sunt descrise pe scurt facilitatile de: gestionare a cursantilor,tutorilor,instructorilor, disciplinelor si cursurilor, personalizare a datelor deidentificare, administrare a suporturilor de curs si a resurselor,comunicare sincrona si asincrona, generare de teste de evaluare siautoevaluare.

43Curt Ionela Magdalena,Centrul National Leonardo daVinci

A

Aplicatii elearning in formarea profesionala initialasi continuaLucarea de fata isi propune analiza produselor dezvoltate in cadrulproiectelor pilot finantate prin Programul Comunitar Leonardo da Vinci,cu tematica formarea profesionala initiala si continua la distanta-elearning.

44Iacob Andrei,Colegiul National"Nicu Gane" Falticeni

C

Grafuri - algoritmi specifici + evaluarePachet de programe pentru predarea si evaluarea asistata de calculatora teoriei grafurilor.Este constituit din cinci programe:> Grafuri - program folosit in predarea efectiva a materiei> NetGraf - ofera suport pentru retea programului Grafuri> Composer - pentru compunerea testelor grila> Evaluator - este folosit in evaluarea cunostiintelor cu ajutorul testelorgrila> Administrator - ofera suport pentru retea evaluarii.Toate programele au numeroase facilitati, mai ales interactiunea elev-profesor, elev-calculator, profesor-calculator, interfata prietenoasa sisecuritate in evaluare.Programele au fost dezvoltate in mediul Borland Delphi 7.Cerinte sistem : Windows 95/98/2000/Me/Xp, Pentium 200 MMX, 32 MbRam, 2 Mb Video.

45Vladoiu Monica,Universitatea Petrol-GazePloiesti

A

E-muzeele ca suport pentru instructie si educatieon-lineCultura Digitala poate fi una dintre cele mai interesante evolutiicontemporane.In aceasta noua lume a accesului digital la informatie, este vital saconstruim o structura on-line permanenta si deschisa a institutiilorculturale la nivel mondial. Accesul nelimitat la mostenireaculturala constituie o cale majora de urmat pentru a oferi cetatenilor operspectiva coerenta asupra propriei identitati si o intelegere reciproca aunitatii lor in diversitate, prin instructie si educatie continua. In acestcontext, muzeele electronice (e-museums) vor juca un rol insemnat.Articolul de fata incearca sa schiteze cateva directii de urmat in acestsens, asa cum sunt ele percepute in acest moment, acolo unde existadezvoltari de muzee on-line, alaturi de propunerea unui algoritm deconstructie a unui muzeu digital.

46 Cristian Marinoiu,UPG Ploiesti A

Aplicatie web pentru invatarea online a modelariiprin regresieIn aceasta lucrare este prezentat un sistem de instruire si evaluare indomeniul modelelor de regresie utilizand tehnologii web.

47 Sebastian Blaghi,s.c. VSB GROUP s.r.l.

C

Expozitie

FiziKFiziK este un software educational adresat ciclului gimnazial, dedicatstudiului fizicii. Acest produs a primit premiul BINARY din acest an lasectiunea software educational. FiziK vine ca un material didactic unicprin calitatea continutului didactic, abordarea pedagogica si inalta tinuta aimplementarii sub aspect tehnologic. Caractersiticile sale functionalepermit: > Prezentarea notiunilor si proceselor fizice;> Modelarea fenomenelor fizice;> Simularea experimentelor si lucrarilor de laborator;> Verificarea si autoevaluarea cunostintelor elevilor.


Avantajele utilizarii unui software educational in studiul fizicii se prezintaprin urmatoarele:- Ofera o metoda interactiva de studiu;- Prezinta continutul didactic intr-o forma atractiva, prin animatie si text,facandu-l mai usor asimilabil;- Permite urmarirea pas cu pas a experimentelor simulate;- Ofera posibilitatea evidentierii fenomenelor cheie din experimente;- Asigura insusirea cunostintelor prin intermediul jocurilor cu continutdidactic VSB GROUP a dezvoltat acest software educational pentru necesitatilepietei romanesti de specific. FiziK se adreseaza ciclului gimnazial fiindrealizat pentru aria curriculara matematica sistiinte, conceput pentru disciplina fizica. Acest produs este unul completnou, unic prin calitatea continutului didactic, abordarea pedagogica siinalta tinuta a implementarii sub aspect tehnologic.VSB GROUP se aliniaza prin realizarea acestui software actualelortendinte si transformari din invatamantul romanesc, oferind un produsnovator si deosebit de puternic unei piete in formare.Acest produs vine ca un raspuns la necesitatile reale ale invatamantuluiromanesc.Aplicatia FiziK a fost realizata integral ca un produs nou, fara a preluamodule sau parti din programe existente. Acest produs se adreseaza inspecial scolilor, dar poate fi utilizat ca material de studiu la o serie de altenivele de invatamant. Informatia este prezentata intr-o structuramodulara, astfel incat modulele integrate sa corespunda tematiciiabordate in capitolele din programa scolara a disciplinei fizica pentrufiecare din clasele VI, VII, VIII.Structural, aplicatia contine urmatoarele 3 module:1. TESTE - organizat pe 3 segmente:- GRILE - aceasta parte se prezinta sub forma unui set de grileinteractive prin care se realizeaza testarea cunostintelor specificecapitolului respectiv, impreuna cu corectarea progresiva a greselilorsurvenite.- CUVINTE ASCUNSE - se prezinta ca un joc interactiv de anagramefolosind la aprofundarea notiunilor specifice capitolului respectiv.- SPANZURATOARE - ajuta la fixarea notiunilor tematice prinintermediul unui joc intuitiv realizat pe principiul clasicei "spanzuratori".2. EXPERIMENTE - aici este prezentata activitatea experimentala prinsimularea si modelarea 3D a experimentelor. Fiecare experiment poate fivizualizat sub forma unui film, cu posibilitatea urmaririi pas cu pas afenomenului.3. MATERIALE - in cadrul acestei parti se efectueaza prezentarea, prinvizualizare tridimensionala, a elementelor de laborator utilizate in cadrulexperimentelor. Caracteristici specifice produsului FiziK:- Dezvoltat pentru ciclul gimnazial din scolile generale romanesti.- Acopera programa scolara specifica.- Este format din 3 sectiuni de sine statatoare: FiziK6, FiziK7 si FiziK8.- Sectiunile au o structura modulara, modulele integrate corespunzandtematicii abordate in capitolele programei scolare.- Fiecare sectiune contine modulele de TESTE, EXPERIMENTE siMATERIALE, pentru fiecare dintre capitolele programei scolare.

48

Radu Radescu;Cristian Lacraru,Universitatea "Politehnica"Bucuresti

B

Metode de testare automata in platforma e-learningC-Learn-ELucrarea de fata işi propune o scurta abordare a facilitatilor de testarecare pot fi oferite de catre o platforma de invatamant electronic asistat,numita C-Learn-E. Sunt atinse in principal aspecte teoretice şi tehnice dincadrul sesiunilor de testare şi de evaluare a rezultatelor. Principaleleobiective urmarite in realizarea platformei sunt reprezentate de modulinteractiv şi atractiv de prezentare a cursurilor, de facilitatile oferitecursantilor, dar şi tutorilor, precum şi de conceperea notiunii de clasavirtuala.


290

49

Loredana Mihalca; LucianMosut,Facultatea de Psihologie siStiinte ale Educatiei,UniversitateaBabes-Bolyai

Expozitie

Softuri educationale pentru invatarea matematiciila clasele primareIn educatia actuala, tehnologia are un rol deosebit de important,impunandu-se realizarea unor softuri educationale care sa usurezeprocesul de invatare. Pentru integrarea eficienta a softurilor educationalein sistemul de invatamant, acestea trebuie sa treaca printr-un proces deevaluare incepand chiar de la faza de planificare a acestora. Exista liniiclare privind elaborarea softurilor educationale si o serie de cercetariempirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate inconsiderare de realizatori. Se asteapta ca programele educationale sa fieo provocare din punct de vedere cognitiv, sa fie atractive, sa motivezeelevii si sa-i transforme in participanti activi la propriul proces de invatare.Pornind de la aceste premise o echipa multidisciplinara de la Facultateade Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Univ. "Babes-Bolyai" si de laAsociatia de Stiinte Cognitive din Romania a demarat un program derealizare de softuri educationale care sa sprijine procesul de invatare.

50 Pana Laurentiu,UPG Ploiesti A

Descrierea resurselor educationale cu ajutorul RDFArticolul descrie modul in care se poate descrie semantica resurseloreducationale din mediul virtual (Internet), pentru o catalogare si oregasire mai usoara.

51Ionut Lambrescu,Universitatea Petrol Gaze dinPloiesti

B

ITFORTECH- Platforma de formare in domeniulinginerescArticolul prezinta experienta autorilor in proiectarea, realizarea siutilizarea unui produs multimedia dedicat invatarii asistate de calculator.Platforma pe care s-a realizat produsul a fost Asymetrix Toolbok 7.0.Colectivul a inclus reprezentanti ai Universitatii Petrol Gaze din Ploiest i,colegiului Dumfries&Galloway din Scotia si Tecminho din Portugalia.Produsul, intitulat ITFORTECH ( pentru ca se adreseaza formarii indomeniul tehnic), este format din 5 capitole si este (partial) trilingv.Produsul este gandit ca o succesiune de diapozitive (ce contin text,imagini si animatii), ce pot fi accesate secvential, cu posibilitati denavigare intre sectiuni si cu acces la module de autoevaluare. Intregulpachet poate fi integrat (in format html) in platforma Plei@d instalata laUniversitatea Petrol Gaze din Ploiesti, ca suport si pentru formele deinvatamant la distanta.

52

CraifaleanuAndrei,Universitatea"Politehnica" dinBucuresti

B

Pachet de programe aplicative pentru studiuldisciplinei "Vibratii mecanice"Lucrarea prezinta un pachet de programe utilizat in studiul disciplinei"Vibratii mecanice", dezvoltat în concordanta cu programa facultatilor cuprofil mecanic de la Universitatea "Politehnica" din Bucuresti. Suntsubliniate avantajele acestei abordari, fiind enuntate si unele consideratiiprivind utilizarea resurselor multimedia în elaborarea software uluieducational mentionat. Este prezentata, cu caracter ilustrativ, rezolvareainformatizata a doua teme, constand in studiul oscilatiilor unor sistemedinamice cu doua grade de libertate.


Documents

Ghidul Autorului (titlul lucrării)