ADEIAII $0l,lllAest" astronomdemai bine de 20 de ani,timp in care a privit ceruI ti a invAlat sA anatizeze multe tipuri deobiecte cosmice: stete variabite, asteroizi, planete, ocuttalii etc.in prezent, observi asteroizi gi ptanete prin tetescoapeteobservatorului Astronomic ,,AmiraI Vasi[e Urseanu" Si cete atelnstitututui Astronomic al Academiei Romane. Tine cursuri deastronomie [a observator, [a Fundalia Calea Victoriei, in 5coii,in [ibrAriiti oriunde unde gAsette aUi pasiona.ti care vor s; aflemai mutte.

A fAcut studii de fizica gi comunjcare, dar, pentru cd in Romeniaastronomia nu se inva,t; in tcoa[4, ce[e mai m!lte lucruri [e-a invA.tatsingur, din pasiune. in prezent, lucreazE [a o tez; de doctorat, ceare ca subiect asteroizii care au la baza curenli de meteori. Poatefi gAsit ta ObservatoruI Astronomic,,AmiraI Vasile Urseanu", unde

,tine prezent;ri de ptanetarju;l observalii astronom ice cu pubLicut.

Din cand in cand organizeazS ti ie5iri in afara oragului cu grupuride pasiona_ti de astronomie.

CllIDUt MItUlUl A5lR0N0M ltlN tJNIVtRi scuAstronomiepenlru copii 9i restul lumii esle prima carte de astronomie pe

care o scrie pentru copii 9i publicut targ.

DescriereaC Pa B bt otecii Nalionatea Romaniei

5ONKA, ADRIANGhidul micutui astronom prin Univers

sau Astronomie pentru copii ti restuL lumii/Adrian sonkai [. de Adnan Vas]Le.'

Bucuregti: Nemira P!btishing House, 2018

lustralii 9 conceplie grafic;: Adnan VAS LE

Redactor: La!ra cALJEATehnoredactori Alexandru CSUKOR

Lector: lrina CERCIIA

Tipatul exerutat de f4ONIToRUL OF C AL R.A.

O i.6 raprodu era. iord a ra pa. ala, a a, e, "r Lr, ra irarEa.ordJ r.l alaoro.. J,p.'F ,i. rnr"ziia

. slse pedepsesre conform Leg idreptuLuidea!tor.

L Va5ile, Adnan (iL.)

52

087.5

O Nemira,2018 sBN 978-606-43-0278,6

'n,@;m,

GHTDUL MtCUtUt

PRIN UNIVERS

5AU

ASIRONOMII PINIRU tOP[

RISIUL LUMii5I

ADHTAN $oUXn

II.U5IRAIII DI ADNAN VASILI

TU PRINsDasprc Ghidul micului astronom prin Univert de Adrian |onkaAstionomie pentru copii ti restul lumii, de Laura callea 7

Si pornim prin Univers! 9

1. Capitolut in care vei in!elege tot ce trebuie desPre univers

1. Camere 9i portocale

2. Mii ;i miliarde de miliarde

3. Riu de magini4. La mutli ani cosmici!

5. Adresa cosmice

2. Capitolulin care vei alla cum se invali cerul l81. Nu vd supirali, cet este ceasul?

2. Nord-sud-est-vest

3. Forme pe cer

4. Cele mai strELucitoare stele

larna - mijlocu[ [ui ianuarie, ora 23

Primevara - mijtocuL lui apritie, ora 23

Vara - mijLocu[ [ui iulie, ora 23

Toamna - mijlocul lui octombrie, ora 23

5. CaruL Mare Peste tot6. Cine se mi;ci pe cer?

3. Capitolul in €are !i se dezv;luie sistemu[ solar 76

1. Bine ai venit in sistemuI soLar!

2. Numele pLanetelor nu conteaz;

3. Cine se migcd in juruI Soarelui?

4. Moale ca Jupiter sau tare ca P;mantul?

5. Roci, metale 9i gaze inghelate

6, Vd rugim trece,ti in banci (despre orbite)

7. O zi obignuita pe celetalte p[anete

A,

4. capitotulin care aftitotul despre stete 113

1. AdevdrateLe steLe

2. Mare 5i mic in lumea sideralE

J. Loptta a stetetor

4. Stele adulte

5. Frumoasa moarte a steletor

5. Capitolul cu obiectele care nu sunt stele

1. Nu tot ce se vede este stea

2. Stele in echipd

3. Nori in Univers

6. Capitotul in care te vei ptimba printre galaxii

1. Forma Galaxiei

2. Rota!ia steteLor

3. Mdrimea

4. Num;rul de stele

5. La ptimbare printre galaxii

6. PardonlSi galaxii[e se ciocnesc

7. CapitotuI de istorie. lstorie a Universului

1. inapoi

2. inainte

L42

159

Fenomene astronomice gi hirti 168

2019

2020

2027

Pune un bob de mazire Pe biroul din

camera ta. Bobul de mazere este o pta-

netd. Pune o portocal; foarte aproape

de bobul de mazdre Portocala este

soarele. To1 biroul este sistemuIsolar 9i

pe e[ ar trebui si se afle 9i celelaLte pLa-

nete, asteroizii ti cometeie. insa nu mai

pune nimic pe birou pentru ce il murdd

regti. Biroul este sistemul solar 9i atte

mese din celelalte camere din casd slntalte sisteme solare. l-iecare alta masE ar

trebuisd aibA portocala ei, unete avand

si dou: sau trei, insd nu fiecare are un

6ob de mazEre. Maisus sau mai jos fal;de casa ta (sau etajut tdu) sunt 9i atte

camere, toale avand birouri, adici sis-

teme solare. Cartierul tAu conline muLte

camere, iar oraguL tiu ti mai multeoragul este Galaxia noastri, bogat in

stete 9i pLanete, dar noi, cei din camera

ta, nu putem vedea atat de bine departe

9i nu putem spune ince dacd existe ;ialte boabe de mazAre in ora;.

\'fY''g*

\"fff

\.-\.Fr.i'rf$f\,\.f'fr'Y,fri.\'fg!\

Pane acum sunt sigur ca ai aflat cb

existi 9i alte ora;e. Orage[e sunt des'parlite de zone fArd camere cu mese,

asemdn;toare cu spaliuL dintre ga-

taxii:goL, tipsit de orice ASa cum existiaLte ora9e, in Univers exista ti aLte ga'taxii. Nu exista niciun moliv pentru

care ceLeLatte galaxii si fie diferitede a noastr5 9i, dupa cum se vede

prin teLescoape, galaxiiLe con!in stete

si nori de gaz ;i prat. La fel cum orice

alt orag are 9i btocuri cu apartamente,gi camere cu birou ri.

Astronomii au aftat acum o sut; de

ani cd distanJa dintre SaLaxii se mdretteE ca gi cum oragele s-ar indeperta, ferd

s; se migte, unul de celilalt. De faPt,

cbmpur.[e s-ar mari ;i, asadar, si spa-

liut dintre ora5e. Galaxiile fug una de

atta, insi steLe[e 9i pLanete[e sunt prea

apropiate, forla de atrac,tie fiind maip u te rn icd.

Fiecare stea are planete, dar nu fiecareplaneta este La Pdmantul. Credem t 5 in

gaLaxie sunt 10 mi[iarde de planeteasemanatoare cu Pamantut, deci vd

trebuie tot atatea boabe de mazare.

adici 33 de milioane de borcane. 14acar

cu atat te pot ajuta Perin,tii

Tine minte un Lucru; cele de mai sus te

ajuta sA vezi cate stele t; ptanete sunt

in GaLaxia noastr;. Dac; vrei sA vezi

cate sunt in Univers, fa tot ce scrie mai

sus de 140 de mitiarde de ori mai mu[t!

&,rfirry

2. I,tlil sl MlLlAR BE nE MltlAR0tI

Oare cate portocaLe ne trebuie ca s;ilustr;m num;rul de stele din galaxia

noastr;? Avem un raspuns: 400 de mi-

Iiarde de portocate. Parintii ar trebui s;cumpere 22 de miLiarde de seculeli cu

portocaLe pentru experimentuI tdrt. Mai

bine nu ie spu i.

Dar boabe de mazire (Ptanete)?

Respuns: 1000 de miliarde de boabe(le mazere. Adici 4 miliarde de bor-, dne de maz;re. I\4ai bine nu fugi incS

la su perma rket.

-a3. Ri[u nE ]r A1lltfr ."# ;iii;''i.'#I5',"'"

*,i iliii;

Mersulcu masina este pLictlsitor pentrutine ti enervant pentru pErinti. E maifrumos s6 te deplasezi cu autocarulptin de coLegi. E mai distractiv pentrutine (gi supdritor pentru profesorii in-solitori), iar cand etti cu prietenii, tim-

puI pare c; trece mai repede.

in condiliile astea, po-ti merge ti pene La

Lune. Drumul du re azE doar !46 de zile.Pare pu1in, dar nu poti cobori din masinipentru popas.

OO

*.rI-o

Cu cat vrei si ajungi mai departe, cu atat vei

face mai mutt. Pdnd la cea maiapropiati pla-

netd de noi, Venus, faci cu autocarul ,,doar"43 de ani. O nimlca toati! Dace pleci cand egti

in clasa a 5-a, ajungi cdnd vei fi in clasa a 48-a!

O planet6 mai primitoare este Marte, [a care

ajungi in 63 de ani cu matina, una mai mare

este Jupiter (671 de ani cu ma;ina) ti una mai

frumoasd este Saturn (1364 de ani cu ma;ina).Vrei s; mergi pani ta Neptun? Ar fi bine sd

pLeci cu pArinlii, pentru ce faci 4 300 de aniSitrebuie s; aiba cineva grija de tine.

DepArtarea dintre p[anete esie mare, inse cea

dintre stele este gi mai mare. PanA [a cea mai

apropiatd stea faci cu matina 45 de miLioane

de ani! Eu md gandesc [a un singur Lucru: c6te

teme poti si faci pe drum.

Vei afla mai exact care este distanta dintre steLe

ta capitotut dedicat acestora.9i vei mai afla in-

spre ce stea s-o apuci ca s; gdsegti 9i o planetipentru un popas de 15 minute, doar nu de-

geaba ai tni-tetuL in ghiozdan.

r&

MABTE

SoareIeare doar 22 deani, denum ili ,,galactici",adicd de atatea ori s,a rotit inGalaxie de cand s-a format. Nu ttimc6nd trebuie sA ii ur;m,,La multi ani!",inse ttim cA nu vom apuca sd mergem [aziua [ui. Nu putem spune cd stelete,,tre-iesc". Ele doar ,,funclioneaz;" pe bazede combustibiL, dar combustibitul intot-deauna se termind. Problema este cA seterminE greu, stelete care functioneazicel mai pu,tin treind,,doar" 5-6 mitioanede ani, prea mutt pentru noi. P[anetetenici mAcar nu funcfioneazi pentr! cdsunt niste roci complicate sau nori taride gaz, dbinuind vesnic in Univers.

a\r!K]&Fl

Oameniinu trdiesc ves-

nic ti, daca ar [ace-o, nus-ar putea bucura de nimic.

Nimeni din cei care te inconjoarade-a [unguL unei zite nu vor fi martori[a cel mai f rumos even iment din siste-mutsoLar, gi anume iegirea d;n funcli-une a Soarelui, pentru c; se vaproduce peste patru mitiarde de ani(;i va dura cateva sute de mitioane).Putem inse se vedem cum alte steieies acum din tuncjiune, pentru c; su ntTnulte rn Univers, la fel LUm, daca nuai apa [a tine. gdse;ti sigur in clasa pecineva care are pentru cd sunt maimul!i cop ii.

4. A NIULTI Al'll 80S l,4lHl!

..:

2AFtA ruM 5r lrrrvnn ffRUL

tamorurtrrr rARrtlrl

Cerul se inva,ta ugor. Cel mai greu estes; vrei sd-[inve_ti, s; vrei sa cunotti con-stelatiile, steteLe principa[e, nebuloa-se[e, galaxiiLe, aglomerdriLe steLare tiptanetete. insd daca enumerarea lor ilitreze;te interesu[, jum6tate din munc;este deja fecut;. Nu !i-ar pl5cea sinotti cum se mitcd pLanetete,seamnE cuLoarea unei stele,direc,tie este nordul sau care este gala-xia care se vede doar cu ochiuI Liber?Dace da, am fecut un att pas inainte.

Poate te ajutd 5i cele doui imagini demai jos. Prima ili arata cerul din timpulzilei, atunci cand oameniisunt activi, se

cearta la serviciu gi aleargi precum fur-nicile, inainte tiinapoi pe drum. Pe ceruIde zi nu putem vedea decat Soarele, [acare nici macar nu te po,ti uita.5e maivid nori, uneori atet de muLliin-cat nici Soarele nu mai estevizibiL dar gi avioaaaane,

Albastrutcerului s-a stins, iar acum pri-vim prin aeruL transparent care ne in-conjoarS, spre imensitatea spa!iuluicosmic. Unde vezi negru, privegti defapt in regiunea apropiatd din Galaxianoastr6, direc,tii in care nu se afli steLeapropiate sau mari.

C6nd dai de un punct luminos, vezi defapt un obiect foarte indepirtat, carese comport; ca Soarele. Acoto unde sevede o dAri luminoas6, privegti de fapttoate stelele djn Galaxie, dar nu sepa-rat, pentru ci ochii nogtri nu sunt inde-ajuns de puternici. Uneori se vdd gi

d6re luminoase, denumite.meteori",dar gi avioaaaane.

Nu gtiu de ce tot sp u n ,,avioaaaa ne", pro-babit cd md bucur foarte mult atuncic6nd mi 96ndesc [a cerul insteLat.

Pan; acum, !i-ai dat seama deja cE ceruLde noapte este uimitor. Putem vedeamii de stete, zeci de forme, Calea Lactee,p[anete, Luna, meteori, sateLili ariifi-ciali 9i avioane, pardon, avioaaaane,totulintro [ini;te perfectd (sau inso,tit

de muzica preferatd, in surdin;). Estepoate cea mai buni rectamd pentru as-tronomie. pentru ca fiecare dintre noi

ttie cd este doar o fiinl; umani, !inutila sot de gravitalia unei ptanete pierdutd in spa!iul cosmic, dar care privegtec;tre Univers.

cu-in-ce

cein

Luna si cam atat. Un cer

3[iHIiJi;,?"l.lti,i: wprezent in jurul nostru intimpulzitei. a & 0. 'JDin a doua imagine po,ti

vedea ceruL de noapte.

I*t

totcz-yunniuiut*

Tlg,r.1 ::TT :{ iT'.:{f T:"T:! a,

r.l'ru vfr supfRAlt,cfrr ssrs censu[tAtunci cand inveli cerul este nevoie sd

stii cet este ceasul, dar nu numai La noiin jaI;, ci oriunde pe g[ob. Ai vizut, de-

sigur, ce toli oamenii din iuruI teu suntobsedali de timp: mereu se gribesc,mereu trebuie si a.junge [a timp un-

deva. La feL este 5i c6nd observi ste[eLe:

dac; nu te duci ta timp, Le pierzil

sd Stii cat e ceasuL este simptu (uitite la

ceas.), insa este mai greu sd afli ce otieste in Japonia in acel moment. Este maigreu La inceput, dar apoi este simplu ca

buni ziua.

Deja ai aflat ci fiecare zoni de PeP;mant are ora ei. chiar dac; [a noiin !ar; este aceeagi ora, dace te duci inGermania ceasuri[e trebuie date cu oora i'rapoi. fine minte: dacd te duci spre

America prin Europa, ceasuriLe trebuiedate inapoi,'inse trebuie dale inaintedacd o iei inspre Asia prin Rusia.

oare de ce o fi ata? De ce zone inde-pirtate de pe glob au ore diferite?Rispunsul este simplu: Pamanlul esterotund, iar oamenii preferi ca Soarelesd se afle sus pe cer La mijlocui zi[ei lor.insa c6nd Soarele se atla sus pe cer inRom6nia, pentru cd lumina Lui nu treceprin ptaneta noastra, in partea opusaiata de noi este noapte. in alta partepoate fi dupi-amiaz6 sau dimineald,existand locuri unde se face seard intimp ce in alta parte este dimineatS. De

exemptu, cind un copitdin,tara noastreincepe gcoala, eleviidin Japonia se tre-zesc dupi somnuL de pranz. ln acetagi

timp, eLevii din America se cuLc6 de

noapte, iar cei din Spania inc, se spatdpe din,ti. P;mantul esta... face ce vreacu bielii elevi.

RAspuns: Si adaugi ore.intrebare: Ce inseamni si daiceasuI lnapoi?Rispuns: Si scazi ore.Dace este ora 13 gi trebuiesi dai ceasul inainte cu trei ore.c6t va li ora?

lrurrmltr' tt INsrAMNA

5A DAr rrASUt iruAirutt?

nr rr tr T\M[\