Ghidul micului inventator

MICULINVENTATOR

s\ ne vedem cu bine-n viitor!

Ghidul miculuiinventator

www.blue-projects.ro

2 | Proiectul «Micul inventator» | Asocia]ia Blue Projects

Un lung [ir de inven]ii [i descoperiri au f\cut posibile comodit\]ile vie]ii noastre de zi cu zi. ~mb un\t\]irea calit\]ii vie]ii omenirii a fost haotic\ [i imprevizibil\. Ideile bune au fost `ns\ mereu bine «p\strate». Trebuie s\ ne construim o imagine despre acest fenomen: ce `nseamn\ o inven]ie, care este mecanismul prin care devine public\, este acceptat\ [i apoi protejat\ de societate, cum se explic\ apari]ia lor, se poate alc\tui o clasificare a inven]iilor? (clasificarea interna]ional\ a inven]iilor se face de exemplu pe sec]iuni: necesit\]i curente ale vie]ii, tehnici industriale, transporturi, chimie, metalurgie, textile, hârtie, construc]ii, mecanic\, iluminat, `nc\lzire, armament, fizic\ [i electricitate), ce diferen]\ este `ntre o idee [i o inven]ie.

Vom `ncerca s\ v\ oferim conturul acestei pove[ti, s\ v\ stârnim curiozitatea [i interesul, s\ v\ punem la joac\, o joac\ inteligent\ din care s\ rezulte: ma[ini de absorbit dezastre naturale, planete din mine rale rare, o «bomb\» `mpotriva polu\rii, case zbur\toare, automate de alimente s\n\toase, ma[ini de plantat copaci, asta a[a ca s\ v\ d\m un exemplu despre ce a]i putea inventa copii! La treab\!!! Ba nu, mai `ntâi la poveste!

DEX-ul ne d\ urm\toarea defini]ie: o inven]ie este - o rezolvare tehnic\ dintr-un domeniu al cunoa[terii care prezint\ noutate [i progres fa]\ de stadiul cunoscut pân\ atunci. Inven]ia poate fi materializat\ `ntr-un obiect fizic (dispozitiv, material, substan]\) sau `ntr-un procedeu de produc]ie.

Agatha Christie spunea: «nu cred c\ mama inven]iei este nevoia, dup\ mine inven]ia se na[te din inactivitate, posibil chiar din lene».

Eric Hoffer (filozof american) vorbe[te despre un prim stadiu de utilitate pentru inven]ii: «Suntem mai dornici s\ `ncerc\m ceva nou atunci când ceea ce facem nu are consecin]e. De aceea, multe inven]ii sau n\scut ca juc\rii».

Alan Curtis Kay a dat cea mai frumoas\ defini]ie: «Cel mai bun mod de a prezice viitorul este s\ `l inventezi».

www.inventatori.blue-projects.ro

MICULINVENTATOR


“Un inventator este, pur [i simplu, un om care nu î[i ia educa]ia prea în serios.” - Charles F. Kettering

Frecvent se face confuzie `ntre no]iunea de idee [i aceea de inven]ie. Dac\ ideea este constatarea/acceptarea existen]ei

unei probleme, inven]ia este `ns\[i rezolvarea problemei. Un exemplu concret ar fi [i mai edificator: m\ preocup\ t\iatul brazilor de Cr\ciun [i `mi vine ideea de a realiza unul artificial. Pân\ nu materializez obiectul bradul artificial sunt `n stadiul de idee, când am realizat bradul artificial am de a face cu inven]ia. Trebuie s\ v\ mobiliza]i pentru ca ideile voastre s\ devin\ inven]ii! Revin la o `ntrebare mai veche: Ce sunt inventatorii? Oameni, vr\jitori? Urma[i ai zânelor [i ielelor? Sa `ncercat mereu s\ se gaseasc\ o explica]ie a ex cesului de creativitate a min]ilor inventatorilor, studii recente arat\ c\ de vina este un fel de muta]ie genetic\ generat\ de modul diferit de sintetizare a unei proteine. Creativitatea se explic\: produs al eredit\]ii, personali

t\]i le creative se caracterizeaz\ prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, gândire elaborate\, sensibilitate fa]\ de probleme, capacitate de redefinire etc. Complicat, nu? Un rol esen]ial `n formarea individului [i `n cultivarea creativit\]ii sale `l are educa]ia. Cercet\torii sunt de p\rere c\ `nv\]\mântul contemporan trebuie s\ sus]in\ substan]i al dezvoltarea creativit\]ii, `n acest sens trebuie s\ existe un echilibru `ntre metodele tradi]i onale de `nv\]\mânt focalizate pe supraestimarea notelor, aprecierea exagerat\ a memoriei [i ra]iunii [i `ncurajarea imagina ]iei [i a altor dimensiuni ale personalit\]ii.Profesorul este cheia procesului de `ncurajare a ini]iativelor creative, el trebuie s\ promoveze o atmosfer\ favorabil\ creativit\]ii, s\ `ncerce s\ `nl\ture inhibi]iile, criticismul gratuit, s\ m\reasc\ `ncrederea în sine a elevilor.

~n acest sens, disponibilitatea trebuie s\ existe [i `n afara orelor de curs:

s\l fac\ pe elev s\[i cunoasc\ atât calit\]ile, cât [i lipsurile/defectele;

s\ promoveze o u[oar\ supra evalu are a capacit\]ii elevilor;

̀n cadrul orelor de curs s\ stabileasc\ perioade de suspen dare a not\rii elevilor.

Proiectul «Micul inventator» | Asocia]ia Blue Projects | 3

MICULINVENTATOR


“Inventatorul este un cet\]ean al lumii, el lucreaz\ pentru om.” - Vitalie Belousov


MICULINVENTATOR


Profesorul trebuie s\ aib\ `n vedere un aspect important - tendin]a co-piilor cu o creativitate deosebit\ de a fi mai pu]in interesa]i de lucrul `n echip\ [i de a-[i elabora un plan personal de lucru, sau `ntr-un cerc restrâns de prieteni. Nu de pu]ine ori programele [colare stimuleaz\ poten]ialul creativ mai ales în domeniul artistic, pentru domeniul [tiin]i -

fic neconstatându-se afirm\ri ale copiilor. Exist\ tendin]a `nv\]\mântului tradi]i - onal elementar de a încuraja mai mult aptitudinile artistice decât cele [tiin]ifice.

Exemplele de factori inhibitori de creativitate `n [coal\ sunt multiple, ele ]in de:

lipsa de comunicare (discordan]a de limbaj/vocabular; comunicare incomplet\; comunicare deformat\, denaturat\ voluntar);

marginalizarea individului creativ, întrucât comportamentul s\u nu respect\ normele sociale; izolarea, fie datorit\ respingerii de c\tre ceilal]i, fie din ini]iativ\ personal\ determinat\ de

teama de a nu gre[i; dependen]a încurajat\ de grup, ob]inut\ prin intermediul recompenselor [i pedepselor, a in for

ma]iilor, a c\ilor financiare.

{coala trebuie s\ diagnosticheze creativitatea copiilor, metodele sunt diverse: S\ aprecieze/analizeze atât produsele realizate de elevi la solicitarea [colii, cât [i cele realizate

de elevi din proprie ini]iativ\. Aici exist\ chiar o procedur\: se analizeaz\ un «produs» final: un poem scris de elev; un aparat inventat/construit; o comunicare [tiin]ific\; un studiu [tiin]ific.

metoda aprecierii [i autoaprecierii este aplicabil\ de c\tre profesori, p\rin]i sau de elevul ̀ nsu[i. metoda testelor colective de inteligen]\, aptitudini, creativitate (un exemplu este testul utiliz\rii

schimbate, se refer\ la utiliz\ri posibile, dar altele decât cele obi[nuite, pentru un obiect banal) o condi]ie important\ este asigurarea unui mediu relaxat, ludic, lipsit de orice judecat\ critic\.

Brainstormingul este modalitatea de a identifica spontan, ̀ n grup, solu]iile unor teme sau pro bleme teoretice sau practice.

“Inventator. O persoan\ care realizeaz\ un aranjament ingenios de ro]i, pârghii [i arcuri [i îl consider\ civiliza]ie.” - Ambrose Bierce

Nu exist\ un punct de vedere unitar cu privire la vârsta cea mai potrivit\ la care trebuie

s\ evalu\m creativitatea copiilor, foarte mul]i

profesori apreciaz\ c\ ideal\ este perioada 8 - 15 ani.

{coala trebuie s\ radiografieze personalitatea

elevilor cât mai corect. Psihologii sunt de p\rere

c\ trebuie s\ se realizeze o interdependen]\ inteligent\

`ntre randamentul [colar [i stimularea activit\]ilor

extra[colare.


MICULINVENTATOR


Creativitatea deriv\ din ocuparea timpului `n mod atractiv, cultivarea adopt\rii unei vestimenta]ii deosebite, existen]a unor preocup\ri suplimentare fa]\ de cele [colare, din capacitatea

de a se amuza cu lucruri simple, din pl\cerea de a organiza jocuri, tendin]a de a povesti descoperirile f\cute, identificarea unor utilize\ri neobi[nuite pentru juc\rii [i obiectele personale, curajul de a `ncerca lucruri noi [i chiar din tendin]a de a desena `n timp ce profesorii predau lec]ia.

Creativitatea se face sim]it\ `n toate etapele de vârst\ ale omului, dac\ spre exemplu Carl Friedrich Gauss era admis la universitate la vârsta de 11 ani; Norbert Wiener autorul lucr\rii «Cibernetica» trecea examenul de licen]\ la 14 ani [i doctoratul la 19 ani, Mozart compunea un menuet la 5 ani; Eminescu a `nceput s\ publice de la 14 ani; Enescu a compus «Rapsodia Român\» la 2021 de ani; Henry Coand\ a inventat avionul cu reac]ie la 24 de ani; Einstein lansa teoria relativit\]ii la 26 de ani, iar Alexander Graham Bell telefonul la 29 de ani de cealalt\ parte, Alexandre Dumas tat\l a scris romanele sale `n jurul vârstei de 70 de ani.

Mul]i psihologi [i pedagogi cu experien]\ sunt de p\rere c\ pen tru a stimula creativitatea copiilor trebuie s\ avem `n vedere mai ales:

- s\ oferim un mediu care s\ le permit\ copiilor s\ exploreze, f\r\ restrângeri exagerate. Copiii trebuie s\ se simt\ `ncuraja]i de adul]i [i la nevoie s\ sim t\ c\ gre[elile lor pot fi acceptate/iertate. Asumarea de riscuri, inovarea [i originalitatea trebuie sus]inute.

- f\r\ s\ cheltuim sume mari de bani, trebuie s\ le punem copiilor la dispozi]ie baza material\ (instrumente de scris / desenat, material pentru construc]ii etc.) pentru a o folosi cât mai productiv [i a[i pune la lucru imagina]ia.

- ideile copiilor, chiar [i cele aparent neo bi[nuite trebuie acceptate. Trebuie s\ avem `ncredere `n capacitatea copiilor de a face lucruri bune.

- s\ l\s\m copiilor liberatatea alegerii [i s\ `i `ncuraj\m s\ `[i asume responsabilitatea

- programa [colar\ poate p\rea uneori un pic rigid\, de aceea trebuie abordat\ cât mai creativ posibil. Copiii trebuie s\ [tie c\ sunt

asculta]i [i c\ p\rerea lor conteaz\, `ntreb\rile [i observa]iile trebuie explorate `mpreun\.

- Creativitatea nu func]ioneaz\ programat «pe ceas». Copiii au nevoie de

timp suficient pentru a explora [i de a face cele mai bune lucr\ri. S\ l\s\m timp

copiilor pentru a explora toate posibilit\ ]ile, de a reu[i trecerea de la ideile

obi[nuite la ideile valoroase, originale. - Uneori copiilor le este greu s\ fie crea tivi, f\r\ s\ aib\ nicio surs\ de inspira]ie concret\ de aceea trebuie s\ leo oferim.

- Expune]i copiii la o diversitate de culturi, experien]e, oameni [i moduri de gândire. L\sa]ii s\ vad\ c\ exist\ diferite moduri de a gândi despre o problem\. ~ncuraja]i copii s\ `ncerce noi experien]e potrivite abilit\]i lor, vârstei [i nivelul de a[tept\ri.

- ~n demersurile lor creative `ncuraja]i procesul, mai degrab\ decât produsul. Relaxa]iv\ [i bucura]iv\ de procesul de crea]ie `mpreun\ cu copiii. Scopul esen]i al este dobândirea `ncrederii, polarizarea spontaneit\]ii [i a gândirii creative.

- Feri]iv\ de a pune bariere `n calea creativit\]ii. Oferi]i recompense, atunci când copiii nu se a[teapt\ la o recompens\, bucura]iv\ mai mult de procesul de crea]ie.


MICULINVENTATOR


MICULINVENTATOR


Dac\ `n trecut inven]iile erau primite cu scepticism, respingere, sau chiar erau considerate erezii [i autorii lor pedepsi]i crud (`nchisoare / tortur\ / spânzur\toare), `n prezent traseul spre notorietate este mult mai accesibil. Se porne[te fie de la un articol publicat `ntro revist\ de specialitate, fie de la o cerere de brevet; dup\ o perioad\ de acomodare/acceptare a noului «produs» inven]ia este preluat\

de massmedia de [tiin]\ [i de siteuri specializate pe Internet. Publicul se familiarizeaz\ cu ea, `ncearc\ s\ o `n]eleag\. Ultima etap\ este cea a notoriet\]ii declarate: inven]ia este acceptat\ de publicul larg [i, treptat, p\trunde `n arsenalul vie]ii cotidiene fiind amplu sus]inut\ de media [i advertising.

Inven]iile nu au avut `ntotdeauna menirea de a aduce ceva util vie]ii oamenilor, de exemplu: Sir George Sitwell (18601943) pasionat gr\dinar, enervat de viespile din curtea conacului s\u, a inventat un pistol cu care s\ le `mpu[te. Dac\ Sir George Sitwell dorea s\ `mpu[te viespi, anumite b\uturi alcoolice au fost inventate de preo]i sau de c\lug\ri. De[i misiunea lor [tiin]ific\ oficial\ viza ob]inerea unor po]iuni cu anumite virtu]i medicale, exerci]iul art\ a distil\rii a avut finalit\]i bahice. Inventarea [ampaniei de[i nu a putut fi datat\ [i nici atribuit\ cuiva `ntrun mod sigur se men]ioneaz\ c\ `n anul 1690, Piérre Perignon (16381715), c\lug\r `n aba]ia Hautivillers din Champagne, degust\tor genial, chimist [i fizician, a inventat un procedeu prin care vinul cap\t\ o spum\ deosebit\.

~n România preocuparea pentru popularizarea, expunerea, premierea [i protejarea inven]iilor realizate de copii, intr\ `n sfera de competen]\ a: cluburilor de inventic\, institu]iilor culturale de tipul Palatul copiilor, Saloanelor de inventic\ [i `n primul rând Oficiului de Stat pentru Inven]ii [i M\rci (OSIM).



MICULINVENTATOR


Dincolo de motivarea personal\ ce se ascunde `n munca oric\rui inventator, stimulentele pot veni [i din exterior sub form\ de premii,

diplome, trofee, notorietate. Dac\ distinc]iile Nobel premiaz\ progresul, Premiile IgNobel provoac\ hohote de râs, dezam\gire [i chiar demoralizeaz\. Premiile IgNobel se acord\ anual, în luna octombrie, de c\tre Universitatea Harvard Massachusetts [i sunt publicate în revista «Annals of Improbable Research» Analele cercet\rilor incredibile. ~n anul 2010 sau acordat premii IgNobel pentru descoperiri precum: caruselul sau montagne russeul pot reduce simptomele astmului; pericolul pentru igien\ [i s\n\tate cauzat de purtarea b\rbilor; [osetele purtate peste `nc\l]\minte reduc riscul de alunecare pe ghea]\, precum [i o metod\ nou\ de studiere din avion a maladiilor respiratorii ale balenelor.

Ca s\ ne facem o idee aproximativ cronologic\ despre succesiunea celor mai interesante (dup\ noi) descoperiri / inven]ii trebuie s\ pornim de la epoca de piatr\ - adic\ dou\ milioane de ani de tehnologie de piatr\ - imens, raportat la `ntreg parcursul istoriei umane.

Folosirea focului, cu mai mult de 500.000 de ani în urm\, este, de asemenea, o descoperire. Chiar [i unele artefacte din epoca pietrei (cum ar fi penele ata[ate cozilor s\ge]ilor sau cârligele sculptate `n os) au aproape calitatea de inven]ii.

Poate c\ primele dou\ idei demne de acest nume de «inven]ie», chiar dac\ «au fost inventate» de mai multe ori, `n col]uri diferite ale lumii, sunt ochiul unui ac (de cusut) [i coarda arcului de vân\toare. ~n regiunile `n care clima impunea existen]a u nei vestimenta]ii mai consistente, obiectele de `mbr\c\minte erau confec ]ionate cu o tehnic\ destul de anevoioas\ pieile (folosite pe post de material) e rau cusute cu p\r de cal, fâ[ii de tendoane sau de piele, prin g\urire [i prin folosirea unui cârlig. Ideea de a folosi un ac de os (frec vent de filde[), cu un ochi, a accelerat incomensurabil procesul de confec]io nare a hainelor. Ace de acest tip au fost g\site `n pe[teri din Europa, din perioada paleoliticului târziu, aproximativ cu 15.000 de ani în urm\.

“Un inventator e[ueaz\ de 999 ori, [i dac\ reu[e[te o singur\ dat\, continu\. El î[i prive[te e[ecurile

pur [i simplu ca pe ni[te încerc\ri.” - Charles F. Kettering


MICULINVENTATOR


{i ca s\ revenim la povestea focului, este evident c\ au existat metode diferite de a crea o scânteie, de a o «hrani» pân\ când se dezvolt\ `ntr-o flac\r\.

Cea mai frecvent\ modalitate de a face foc era prin frecare.

Pentru a face «un exerci]iu de incendiu» avem nevoie de o bucat\ de lemn dur, ascu ]it la un cap\t, de o «lespede» (o suprafa]\ aproximativ plat\) de lemn moale cu o gaur\ în ea [i de o mân\ de iarb\ uscat\. ~n dreptul g\urii lespezii de lemn se a[ezau f\râme de iarb\ uscat\, ca urmare a frec\rii buc\]ilor de lemn de duritate diferit\, scânteia aprinde iarba,

iar cu un pic de noroc [i grij\ se poate ob]ine o flac\r\. O alt\ tehnic\ mai sofisticat\ implica folosirea silexului [i a piritei. Dovezi ale ambelor metode se g\sesc în morminte neolitice.

Procesul de a ob]ine scânteie [i fl\c\ri, era laborios, iar în anumite condi]ii meteorologice chiar imposibil. O mare problem\ a fost `ns\ g\sirea unor metode eficiente de conservare a focului, mai degrab\ decât problema aprinderii acestuia.Aceast\ prioritate important\ a vie]ii se reflect\ în practica

preoteselor romane «Vestale» a c\ror sarcin\unic\ era aceea de a ]ine `n permanen]\ focul aprins.

Arcul [i s\geata: se pare c\ au fost inventate cu aproximativ 16.000 de ani în urm\. Numeroase arcuri au fost descoperite în regiunile: Africa de Nord [i sudul Europei. Pentru realizarea arcurilor frecvent era folosit lemnul de ulm.

Nevoia de a amenaja ad\postul pentru a se sim]i cât mai comod [i mai proteja]i de frig [i umezeal\ sa sim]it cu 25.000 de ani `n urm\, când oamenii `[i confec]ionau un fel de covoare rudimentare din papur\, coaja

de copac [i mai târziu din fetru.

Dar primele urme arheologice de împletit au ap\rut nu mai devreme de 4000 `.Hr., în Mesopotamia. De aici marile schimb\ri `n abordarea vestimenta]iei.

Cele mai vechi ]es\turi «profesionale» realizate la r\z boiul de ]esut provin din Egipt, `n jurul lui 4400 î.Hr; cele mai vechi resturi de pânz\ cunoscute sunt ]esute din lân\, datând de la aproximativ 5800 î.Hr., din regiunea Catal Huyuk Anatolia, iar primul exemplu cunoscut de lenjerie provine tot din Egipt (5000 `.Hr) din ]es\tur\ din in.

Una dintre cele mai utile inven]ii umane este ceramica produs\ pe tehnologia lutului [i cuptorului. ~n Asia de Vest, apar primele obiecte de ceramic\ de la aproximativ 6500 î.Hr. ~n jurul anilor 3000 `Hr, `n Mesopotamia o roat\ revolu]ionar\ este inventat\: roata olarului!

Omenirea a avut parte frecvent de accidente creative fericite: un exemplu de acest gen este alcoolul ob]inut din suc fermentat de struguri sau cereale (mileniul 4 î.Hr). Cele mai vechi dovezi cu privire la producerea sistematic\ de alcool provin din Mesopotamia, unde `ncepând cu anul 4.000 `.Hr. berea este preparat\ `n mod regulat.

O inova]ie din perioada neolitic\ a dus la dezvoltarea a ceea ce azi numim arhitectur\ - este vorba despre fabricarea [i utilizarea de c\r\mizi. În forma lor cea mai simpl\, c\r\mizile erau modelate prin ap\sarea de noroi sau lut `ntr-o matri]\. Blocurile umede erau a[ezate apoi la soare pentru a se usca. C\r\mizile zidurilor cet\]ii Ierihon dateaz\ cu aproxima]ie de la 8000 î.Hr.


MICULINVENTATOR



MICULINVENTATOR


Papirus egiptean: 3000 î.Hr.Descoperirea unui material u[or portabil ca suport de scriere este la fel de veche ca [i descoperirea scrisului în sine. În jurul anului 3000 î.Hr., în Egipt, oamenii confec]ioneaz\ papirusurile materiale care creeaz\ o bun\ simbioz\ cu cerneala p\strând acurate]ea scrisului [i nepermi]ând `ntinderea cernelei.

Folosirea plugului [i a animalelor de trac]iune: `ncepând cu 3000 î.Hr. Plugul este prima inven]ie care, pentru a fi pus\ `n func]iune folose[te [i o alt\ surs\ de energie `n afar\ de energia muscular\ a omului animalele de trac]iune. Folosind la `nceput coarnele de cerb, plugul trasa brazdele `n care apoi erau aruncate semin]ele.

M\tasea - 2850 î.Hr. chinezii g\sesc o utilizare pentru firele din coconii anumitor omizi. Tragerea `n condi]ii de umezeal\ a firelor permitea ob]inerea a ceea ce numim m\tase.Observând aceast\ posibilitate de a ob]ine renumita fibr\ textil\ chinezii chiar au trecut la a «domestici» o specie de molie numit\ Bombyx. Fabricarea m\t\sii a r\mas mult timp unul dintre cele mai bine p\zite secrete ale civiliza]iei chineze.

Cadranele solare - 2000 `.Hr.Mi[carea soarelui pe cer a f\cut posibil\ o estimare simpl\ a timpului, analizând lungimea [i pozi]ia umbrei unui ]\rus b\tut vertical. Ulterior, omenirea a realizat imprefec]iunile acestei metode de a m\sura timpul, orele, ]inând cont de succesiunea anotimpurilor [i de modificarea perioadei de expunere la soare.

“Am mult mai mult respect pentru cel care are o singur\ idee [i o pune în practic\, decât pentru cel care

are o mie de idei [i nu face nimic.” - Thomas Edison

MICULINVENTATOR


Clepsidra ceasul de ap\, m\sura timpul `n func]ie de cantitatea de ap\ care se scurgea dintrun rezervor. Ar fi putut fi o form\ sigur\ de m\surare a timpului, în cazul în care debitul de ap\ ar fi putut fi perfect controlat. Clepsidra are o istorie onorabil\, ce `ncepe undeva `n 1400 î.Hr., [i se r\spânde[te `n Egipt, Grecia, Roma, civiliza]iile arabe, China, ajungând [i `n Europa. Dar dac\ suntem reali[ti a fost mai mult o juc\rie decât un ceas. Clepsidra, folosind nisip pe acela[i principiu, a avut o carier\ mai spectaculoas\. ~n secolul18 `n Anglia era regula standard bisericeasc\ o predic\ nu trebuia s\ dep\[easc\ o clepsidr\ (o singur\ scurgere de nisip).

Electricitate [i magnetism: secolul 5 î.Hr. - Dou\ fenomene naturale, esen]iale `n studierea fizicii, sunt observate [i speculate de c\tre oamenii de [tiin]\ greci. Unul dintre acestea este proprietatea ciudat\ a chihlimbarului de a atrage pene sau paie dac\ este frecat cu o bucat\ de blan\. Proprietatea este studiat\, observat\, dar devine doar o surs\ de amuzament neg\sinduise o finalitate practic\. Comportamentul chihlimbarului este cauzat de ceea ce noi numim energie electric\, care rezult\ din transferul de ceea ce numim noi electronii. Un alt comportament aparte a fost observat la minereul de magnetit\, care poate atrage `n mod surprinz\tor de buc\]i mici de fier.

Grecii au descoperit acest minereu întro regiune din Thessalia, numit\ ulterior Magnesia. Grecii iau pus denumirea de lithos magnetis, «piatra de Magnesia». Magnetul este identificat [i numit, dar târziu i se g\se[te o finalitate practic\ busola.

Scripetele: secolul 4 î.Hr. - O adaptare important\ a ro]ii în tehnologie este scripetele o roti]\ pe care este prins\ o coard\, se exercit\ o for]\ asupra unui obiect, la cel\lalt cap\t. O astfel de ma[in\rie este men]ionat\ pentru prima dat\ întrun text grecesc din secolul 4 î.Hr., dar este posibil s\ fi fost cunoscut mult mai devreme.

Lacul pentru lemn: 500 î.Hr. Chinezii descoper\ c\ seva unui copac, vernicifera Rhus, are calit\]i neobi[nuite. Aceasta poate fi aplicat\ în straturi succesive pe obiecte din lemn, devenind rezistente le umiditate.



Legea lui Arhimede: 250 î.Hr.Arhimede, în Siracuza, în secolul 3 î.Hr., unul dintre cei mai mari matematicieni greci a pus [i el la cala o inven]ie: ma[ina de irigare un sistem de spirale interdependente cunoscute sub numele de {urubul lui Arhimede. Tot `n timpul lui legenda spune c\ regele Hiero II, era tulburat de o dilem\: comandase o coroan\ de aur [i voia s\ fie sigur c\ nu a fost p\c\lit [i ia fost dat\ o coroan\ dintrun alt metal atunci Arhimede ia sugerat s\ studieze comparativ cufundarea `n ap\ a coroanei [i a unui lingou de aur pur de aceea[i greutate, dac\ viteza de deplasare e aceea[i atunci `nseamn\ c\ [i coroana e din aur pur.

Cimentul: 200 î.Hr. ~n Turcia [i în special `n Pergam, se folosea un material asem\n\tor cu ipsosul pentru a lega nisipul, apa [i lutul. Romanii, ulterior, utilizeaz\ `n construc]ii un praf fin ob]inut prin m\cinarea lavei vulcanice ob]inut din regiunea Pozzuoli. Cimentul roman este cunoscut pentru acest motiv sub numele de puzzolanic, este cel mai puternic mortar din istorie, pân\ la descoperirea cimentului.

Descoperirea hârtiei -105 d.Hr. Tradi]ia chinez\ atribuie una dintre cele mai mari inven]ii hârtia unui eunuc de la curtea imperial\, cu numele de Cai Lun. Dar `n mod real se pare c\ hârtia a fost efectiv inventat\ `n secolul 2dHr. Fragmente din aceasta au permis s\ se stabileasc\ con]inutul: fibrele de mure, laur [i iarb\.

Praful de pu[c\: secolul 10 d.Hr.~n anul 1040 d.Hr. un manual chinezesc despre r\zboi este «tip\rit» sub titlul de Culegere de tehnic\ militar\. Acesta este primul document care descrie praful de pu[c\. Acest praf negru, este un amestec de nitrat de potasiu, c\rbune [i sulf, [i se pare c\ era ob]inut `n mici laboratoare chimice existente `n templele taoiste (laboratoarele studiau `n principal secretele ob]inerii vie]ii ve[nice). Praful de pu[c\ avea utiliz\ri militare: grenade [i bombe.

Compasul - secolul 11 d.Hr.Cea mai timpurie referin]\ la un astfel de dispozitiv este cuprins\ `ntrun

manuscris chinezesc din secolul al 11lea târziu; Acest instrument va `nlesni substan]ial c\l\toriile pe mare.

MICULINVENTATOR


Morile de vânt: secolul 7 - 15 d.Hr. Un document arab din anul 644 d.Hr. con]i - ne prima referin]\ cunoscut\ la o moar\ de vânt. Agresorul califului Omar (eveniment produs `n moscheea din Medina) este descris ca un constructor de mori de vânt. Morile de vânt sunt men]ionate pentru prima dat\ în Europa în secolul al 12-lea d.Hr.

“Orice creaz\ omul cu ajutorul min]ii trebuie controlat de c\tre caracterul acestuia.” - Thomas Edison

MICULINVENTATOR


Microscop [i telescop: 1590-1608 Tradi]ia confer\ descoperirea microscopului lui Zaharia Janssen, în 1590 [i telescopul lui Hans Lippershey în 1608. Odat\ ce principiul de fabricare a fost r\spândit, aceste «juc\rii» se vând `n num\r mare în Amsterdam. Dar când inven ]ia va ajunge la urechile lui Galileo `n Vene]ia, în 1609, el o va folosi `n scopuri mult mai importante: astronomie.


“Inven]ia este mama necesit\]ii.” - Thorstein Veblen

MICULINVENTATOR


Ochelari: secolul al 13-lea d.Hr. În timpul secolului al 13lea este descoperit c\ un cristal cu o suprafa]\ curbat\ poate ajuta persoanele în vârst\ pentru a citi. Filozofulom de [tiin]\ Roger Bacon se refer\ la utilizarea unei perechi de ochelari întrun text scris `n anul 1268. Tehnologia fabric\rii se `mbun\t\]e[te, cristalele sunt netezite cu o bucat\ de cuar], netezite de la o bucat\ de cuar]. Curând, la Floren]a, aproximativ `n anul 1280 ideea evolueaz\ [i se introduc dou\ lentile întrun cadru care poate avea loc în fa]a ochilor. Ochelari prin[i doar de nas, apar destul de frecvent în picturile din secol.

Gutenberg [i tip\rirea: 1439 - 1457Numele de Gutenberg apare pentru prima dat\ în leg\tur\ cu tip\rirea `n 1439. El este dat `n judecat\ de doi dintre partenerii s\i de afaceri. Martorii, `ntreba]i fiind despre averea lui Gutenberg, descriu o pres\ [i piesa de metal.

Primul glob: 1492 d.Hr.Martin Behaim, a creat primul glob p\mântesc `n miniatur\ din lume. ~n acela[i an se descoperea America...


MICULINVENTATOR


Ceasul de buzunar: 1675 - Thomas Tompion pune la punct unul dintre cele mai de succes modele de ceas cel de buzunar [i va produce peste 6.000 de asemenea ceasuri în timpul vie]ii sale. Oala sub presiune [i piston: 1685-1690 - ~n anul 1685 Denis

Papin, un om de [tiin]\ francez, inventeaz\ «digestorul» un dispozitiv ce avea s\ devin\ oala sub presiune. ~n perioada 1714 -1764 - se inventeaz\: termometrul

cu mercur, cronometrul, sextantul. Ma[ina cu aburi a lui James Watt: 1764-1769 - ~n 1764, un model de motor cu aburi este adus pentru reparare tân\

rului James Watt `n cadrul departamentului de fizic\ de la Universitatea din Glasgow. ~n timpul repara]iilor Watt este uimit cât de mult abur folose[te [i câte de[euri

genereaz\. Se hot\r\[te s\ `i îmbun\t\]easc\ eficien]a motorului cu abur, montândui un condensator, modificare brevetat\ abia în anul 1782.


“~n perioada crizei se nasc inven]iile, descoperirile [i marile strategii. Cine dep\[e[te criza se dep\[e[te

pe sine `nsu[i, f\r\ a r\mâne «dep\[it»”. - Albert Einstein

Balonul cu aer cald: anul 1783 În noiembrie 1782 un produc\tor francez de hârtie, Joseph Montgolfier, se întreab\ dac\ producerea de abur cald ar putea `n\l]a un balon. ~mpreun\ cu fratele s\u Etienne începe s\ fac\ experimente. Prin iunie 1783 ele sunt suficient de `ncurajatoare pentru a da o demonstra]ie public\ în ora[ul de Annonay. Balonul se ridic\ 3000 de metri, r\mâne în aer timp de zece minute, [i coboar\ u[or pe p\mânt. Un raport este trimis imediat de c\tre reprezentan]ii Adun\rii locale la Academia de {tiin]e din Paris. Vestea provoac\ o senza]ie. Fra]ii Montgolfiers sunt invita]i la Paris pentru a demonstra inven]ia lor.Merge numai Etienne [i construie[te un balon care va fi lansat la Versailles pe 19 septembrie, în prezen]a lui Ludovic al XVIlea. Triumful final Montgolfier are loc în noiembrie. Un balon mai mare este construit, 46 metri în diametru, un pasager (Pilâtre de Rozier), balonul se ridic\ la în\l]imi mai mari succesiv.

Laennec [i stetoscopul: 1816-1819 René Laennec, medic al Spitalului Necker din Paris, specializat în «boli de piept» (cardiologie) studiaz\ comporatmentul diferen]iat al inimii `n func]ie de vârst\, greutate corporal\, sex. Dup\ o lung\ plimbare prin parcurile Luvrului, Laennec observ\ ni[te copiii care se jucau ascultându[i b\t\ile inimii cu un fel de tub de lemn. La scurt timp dup\ aceast\ plimbare Laennec construie[te un tub gol de lemn, aproximativ nou\ centimetri lungime, cu capete concepute pentru a se potrivi perfect la piept [i în ureche de aici ia na[tere ideea de stetoscop.

Lentile de contact: 1887Un fiziolog german, Adolf Fick, realizeaz\ ni[te lentile din sticl\ potrivite pentru a fi a[ezate direct pe globul ocular. Lentilele de contact r\mân o ciud\]enie pân\ când încep s\ fie f\cute din material plastic în 1940. Ulterior, `ndr\znea]a idee cap\t\ tot felul de adapt\ri de unic\ folosin]\, lentile pentru a schimba culoarea ochilor [i chiar lentile bifocale.Vam convins s\ v\ apuca]i de treab\? Trebuie s\ continua]i lista!


MICULINVENTATOR


Project manager - Andreea Violeta Tesleanu

Materiale informative realizate de Asocia]ia Blue Projectswww.blue-projects.ro

HRAN|S|N|TOAS|[i la [coal\ [i acas\

SMARTFoto

MICIIEXPLORATORI

MICULINVENTATOR


4 4xwww.4x4.blue-projects.ro

PETSmile

Proiectele Asocia]iei Blue Projects

www.blue-projects.ro

Parteneri [i sponsori:• SC Eastern Europe Logistics & Management• www.activare.ro• www.pet-magazine.ro• Biovet Impex • Elco Group• Agen]ia de Turism Junior Travel• Clubul Sportiv Junior Star

Documents

Ghidul micului inventator