Giorgio Mambretti - Jean Seraphin - MEDICINA CU SUSUL IN JOS

GIORGIO MAMBRETTI si JEAN SERAPHIN

Medicina cu~USUll/J\O~Si daca Hamer avea dreptate ?

Aplaudat de catre bolnavi, detestat de Ordinul Medicilor,Doctorul Hamer colectioneaza diplome de onoare universitare din partea Facultatilor de Medicina în unele tari siprocese în altele.

Oncolog si cercetator, numele sau este suficient pentrua naste strigate de protest în lumea medicala ... însa numarul vindecarilor sale în patologia degenerativa este atâtde impresionant încât ar putea clatina edificiul Medicineioficiale ...

În cele din urma, sistemul Doctorului Hamer nuprovoaca atâtea reactii oficiale din cauza faptului calezeaza interesele holdingurilor farmaceutice?

Cum se poate ca o boala atât de grava cum este cancerul safie o tentativa de "refacere" (deci, de vindecare) aplicata decatre creier vizavi de un soc emotional, de o trauma subitatraita de noi? Nu este incredibil faptul ca este suficientaidentificarea acestui soc emotional si "rezolvarea" lui pentruca creierul sa stopeze, la rândul sau, fabricarea de celulecanceroase?

Cum putem identifica rapid acest soc emotional?

Autorii au studiat ani la rând metoda lui Hamer,explicând-o în aceasta carte excelenta, singura de acest gendin România, care are meritul de a fi comprehensibila pentrutoti, fiind completata cu desene clare si pline de umor.

BEST-SELLER ÎN ITALIA!

ISBN: 978-973-88738-5-8

'" I91178973811873858

4Slei

Medicina cu susul în jos

/

Giorgio Mambretti si Jean Seraphin

Medicina c~ susul în josSi daca Hame~ avea dreptate?

/

"Oamenii nu mor din cal,llzacancerului, si nici dincauza agentilor patogeni! a virusuri lor, bacteriilor ...Ci din cauza fricii si a enuizarii."

Dr. Hamer

Editura Evolutionism

Traducere: Laura Mandi-BekeCoordonator: Andrei Mandi-Beke

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

MAMBRETTI, GIORGIOMedicina cu susul în jos. Si daca Hamer avea dreptate? /Giorgio Mambretti, Jean Seraphin; trad.: Laura Mandi-Beke.- Sibiu: Evolutionism, 2010

ISBN 978-973-88738-5-8

1. Seraphin, JeanII. Mandi-Beke, Laura (trad.)

61

Titlul original al cartii:

La medicina sorto sopra. E se Hamer avesse ragione?Editat de Editura AMRlTA

c.P. 1 - 10094 Giaveno (TO) Italy

ISBN: 88-87622-5~-8 /

© 1999, EdituraAMRlTAs.r.l., Torino, ItaliaToate drepturile reiervate.

© 2009, Editura Evolutionism

Toate drepturile asupra prezentei editii în limba româna apartinîn exclusivitate editurii.ISBN: 978-973-88738-5-8

Pentru informatii actuale si comenzi vizitati site-ul nostruwww.evolutiv.eu

sau contactati-ne la telefon (+40 74) 753 1772E-mail: [email protected]

Coperta: Beppe VielloTehnoredactare: Sz6kely ZoltanTiparul executat la: ALUTUS S.A. Miercurea Ciuc, Str. Harghita TIr.108/A

ÎN ATENTIA CITITORILOR NOSTRI,

Cartile editate de noi reprez~nta contributia noastra la o lumeaflata pe cale de-a se manife ta, o lume bazata mai mult pecooperare decât pe competitie, mai mult pe afirmarea spirituluiuman decât pe incertitudinea valorii sale; o lume bazata pecertitudinea ca exista o legatura între toti indivizii. Scopul nostrueste de a atinge un numar cât mai mare de fiinte umane prin

int~rmediul unui mesaj de sper nta. IIn spatele acestor carti se afla multe ore de munca, de cercetare,

de îngrijire si de alegere a textel r pentru publicare - efectuate de

catre ~omit~te de lectura - de trrducere meticuloasa si de muncaredactIOnala ..Am dori ca cititorii nostri sa fie constienti de acest lucru, pe

lânga continutul cartii, pentru a ~e bucura din plin de dragostea sidevotamentul care au stat la baia realizarii acestei carti.

Editura italiana

Editura Evolutionism va invJta sa descoperiti prin intermediul

cartilor sale o alta fata a Realitf,ii. Suntem convinsi de faptul ca

va aflati tot mai aproape de cu oastere, însa de cele mai multeori nu gasiti puterea si sincerit tea de a recunoaste aceasta nouarealitate ..

Cartile noastre se adreseaZaiU numai spiritului ci si sufletului

dumneavoastra.

Cartea trebuie sa redevina hrana sanatoasa pentru sufletulnostru, prin raspunsurile pe c re ni le ofera si, mai ales, prinraspunsurile pe care ni le cere s le gasim noi însine.

Va invitam sa fiti partenehi nostri în explorarea acesteirealitati.


Multumim Domnului Guztâny Ferenc, Medic TraditionalChinez, din Miercurea Ciuc, pe~tru sprijinul acordat la realizareaacestei carti.


Mamei mele Madeleine

Jean Seraphin

Aceasta carte este rezultat' 1 unei experiente reale; suntnumerosi cei care m-au ajutat si încurajat. Lor doresc sa lededic aceste pagini care reprzinta marturia profundei melerecunostinte: John, maestrul si rietenul meu; Christian, Regis,Annik si Jean Pierre, Jacques, ive, Herve si Marie Christine,

prietenii si maestrii mei; Gera]d, Emanuela si Oscar, Paule si

Francois, Monique si Robert, cmrarazii mei de calatorie; Edvige,

Roberto, ~arcella si Chiara, fJ1llimilia mea, si Liliane, lanternamea magica.

De asemenea, multumesc di, inima tuturor celor care m-auajutat fara stirea mea.

Giorgio Mambretti

\

CUPRINS

Prefata 1

!Prima parte1- Doctorul Ryke Geerd Hamer: povestea unui pionier 5

Adevarata inovatie 8II - Cele cinci legi fundamentale,

sau medicina cu susul înjos 11Prima lege: legea de fier a cancerului"Socul emotional este detonatorul" IlA doua lege: fiecare boala are doua faze"Nimic nu exista fara contrariul sau" 20A treia lege: Sistemul ontogeneticde tumori si boli echivalente"Dincolo de complexitate, totul este simplu." 26A patra lege: Sistemul ontogenetic de microbi"Muncitori specializati în serviciul creierului." 36- Apropo de vaccinuri 39A cincea lege: legea chintesentei 41- Câteva precizari .42

Adoua parte1- Corpul si conflictele sale 53

Pielea 56

Tesutul adipos, muschii, tendoanele si oasele 58Sistemul cardiovascu1ar 64Sistemul limfatic 67

Aparatul respirator 68Organele de reproducere 71- Apropo de chisturi 74Sistemul digestiv 78Aparatul urinar 86Sistemul glandular 90

A treia parteI - Câteva patologii foarte raspândite 95

Conflictul iatrogen si metastazele 96SIDA 98

Bolile paralizante 99Alergiile: conflictul memoriei 102Cariile 104

Patologiile mentale si starea de spirit 105Depresia 107

II - Dedicat viitoarelor mame 109III -"Primum non nocere" 113

Apendice 115Glosar '.". 119

Bibliografie 123

/

IMULTUMIRI

Multumim din toata inima lctorUlUi Ramer, lui Christian F,

Marc F si doctorului Claude . pentru ca ne-au transmis, de-alungul stagii/ar lor, rezultatele numerosi/ar ani de studii si decercetari, fara de care aceasta arte nu ar fi putut vedea luminazilei; continutul ei poate ajuta cititorul sa-si gaseasca propriulsau drum.

Multumim, în mod special, Idoctorului Carlo Amerio pentrucolaborarea sa pretioasa.

/PREFATA

" Când eram copil stiam sa fit~generos; am uitat acest lucru când am

devenit un om civilizat. Am tI' .it în conformitate cu natura, în timp

ce astazi duc o viata artificial. Fiecare pietricicajhlmoasa avea, în

ochii mei, valoarea sa; fiecare, pom, în masura în care crestea, trezea

respectul meu.

Astazi, împreuna cu omul alb, ma înclin înaintea unui peisaj pictat a

carui valoare este masurata î,. dolari".

(Ohiyesa, scriitor amerindian contemporan)

Într-o zi, acum câtiva anii, doctorul Hamer plimbându-se

împreuna cu câtiva prieteni îf apropierea frontierei austriece,

a vazut un mic castel, acolo if,r fi placut sa lucreze. Asa ca adecis sa-I contacteze pe prima l satului pentru a obtine cât mai

multe informatii despre acest I astel, astfel s-a întâlnit cu sotiaprimarului.

«Sunt doctorul Hamem a sBuSel, si i-a întins mâna.Auzindu-i numele, un zâmlJet mare a luminat fata doamnei:«Draga doctore, sunt atât de fericita sa va cunosc: dumnea-

voastra mi-ati salvat viata!» Pâna în acel moment, doctorulHamer nu o vazuse niciodata S nici nu mai vorbise cu ea.

«Acum doi ani - a continuat oamna - am fost diagnosticata culeucemie, si medicii mi-au spu ca nu mai pot face nimic pentrumine. Am trecut printr-o per"oada îngrozitoare, fiind complet

dezorientata, pâna în momen~l când un locuitor al satului mi

a adus cartea dumneavoastra. Am citit-o pe nerasuflate si amînteles ca leucemia este o faza de vindecare. Din acea clipa, amîncetat sa mai iau medicamente si am început sa caut în mine

2 Giorgio Mambretti si Jean Seraphin

însami conflictele care m-au fac~t sa devin bolnava dupa care,rezolvându-Ie, am evitat sa mai catl în aceeasi capcana. Dupa cumputeti constata, dragul meu doct I r, acum ma bucur, multumitadumneavoastra, de o sanatate exc lenta.»

Am reflectat mult timp cu privi e la modul în care sa concepemaceasta carte si la publicul carui ar urma sa i se adreseze. Înfinal, am decis sa facem tot posi ilul pentru ca aceasta carte safie cât mai simpla si cât mai usor de înteles, pentru a putea oferinumerosi lor cititori posibilitatea e a gasi cheia care sa le permitaiesirea din tunelul sumbru al sufe 'ntei în care se zbat, pentru a-siputea recâstiga lumina si bucuria e a trai.

Doctorul Hamer afirma ca No a Medicina' (Noua MedicinaGermanica) poate fi învatata în universitati, în doua zile; aredreptate. Legile sale fundament le sunt atât de simple si de

evidente încât ne putem întreba, Pf buna dreptate, cum se face canimeni nu s-a gândit la acest lucru pâna acum.Raspunsul are la baza princip ul evolutiei: pentru ca o noua

descoperire sa vadi:; lumina zilei trebuie sa soseasca momentulpotrivit si mai trebuie ca cel putin o parte din umanitate sa atingaun anumit nivel de maturitate pen ru a putea folosi descoperirea;un om al pesterilor nu ar sti ce sa faca cu un automobil! Totul

este înscris într-un scenariu care i.e depaseste pe toti si pe care,

nu reusim sa ni-l imaginam. Deci nu ne ramâne altceva de facutdecât sa-I acceptam si sa spunem, cu adânc respect «Multumim,doctore Hamer!»

În paginile urmatoare vom I trata, asadar, «legile» NoiiMedicini, conflictele relative ale yrincipalelor organe, precum siunele dintre cele mai raspândite p~tologii.

/

1, N.Ed.: Pentru ca descoperirile sale au fost a[eseori prezentate deformat si multi autori

s-au referit la Noua Medicina a lui HameI, fara sa-i mentioneze sursa, Dr. Hamer adecis sa-si protejeze legal descoperirile, re, enumindu-le Noua Medicina Gennanica

(inregistrata la data de 27/05/2004). Expresi, de Noua Medicina nu putea fi protejata.

CAPITOLUL 1

Doctorul Ryke Geerd Hamer:povestea unui pionier'

Când faci unele lucruri

Sunt împo riva ta, toti cei care fac acelasi lucru,

Sunt împo riva ta , toti cei care fac contrariul,

Sunt împo riva ta, toti cei care nu fac nimic.

Cândva, cu foarte mult timPi în urma, locuitorii zonelor dela ses trezindu-se în zori pent~ a merge sa lucreze pamântul,au zarit privind cerul, în masur în care nu a existat ceata, unbulgare de foc stralucitor care v nea din est si se deplasa încet.Niciun obstacol nu era în fata lor, cu exceptia unor copaci dincolode care privirea lor putea rata i la infinit. În masura în caretimpul trecea, de-a lungul orelor, soarele descria propriul sau arcde cerc iar apusul indica ora de întoarcere, adica sfârsitul zilei.Dupa cina, o scurta privire asupr cerului le permite a acestora saafle ce fel de timp va fi a doua i; luna si miliardele de stele seschimbau, în fiecare zi. Totul se învârtea în jurul acestor fiinte,pe câmpurile plate fara de sfârsit. Pâna-n ziua în care un om plinde întrebari si convins de faptu ca ar putea gasi raspunsuri, areusit sa asambleze bucati de st"cla într-un tub de lemn pe carel-a directionat spre cer: el se nu ea Galileo Galilei si, de atunci,nimic nu a mai fost ca înainte. El afirma ca Pamântul nu ar fi plat

ci rotund si ca soarele nu se misca, Pamântul fiind cel care seînvârte în jurul soarelui. A declanlsat un asemenea scandal, printre

6 Giorgio Mambret!" si Jean Seraphin

eminentii sai contemporani, înc t pentru a evita condamnarea lamoarte a trebuit sa renege totul..

Ciudat destin, comun multor 'novatori!

În domeniul medicinii, Ha~er poate fi, pe buna dreptate,

comparat cu Galilei; în ciuda umeroaselor atacuri asupra sa,a continuat si înca îsi continua rumul, stiind ca întelegerea siacceptarea descoperirilor sale n reprezinta decât o chestiune detimp.

Hamer s-a nascut în 1935, în enania. Tatal sau era un pastorprotestant iar mama sa era de origine florentina, un amestecexcelent de perseverenta si de î capatânare teutona, de fanteziesi de suflet italian. Doctor în t ologie, fizica si medicina, s-aspecializat apoi în psihiatrie, ne rologie si medicina interna, cuo teza de doctorat despre tumori e cerebrale. Dupa cincisrrezeceani de practica, se casatoreste cu o studenta de la medicina care-idaruieste patru copii. În aceast perioada a vietii sale, cel mai

mult l-a pasionat cercetarea asupta originilorpsihozei, fiind foAarte

atins de situatia dramatica a oam nilor internati la psihiatrie. Insaevenimentele pe care viata i le rezerva conduc la întrerupereacercetarilor sale, asupra carora a reveni zece ani mai târziu, cuo noua comprehensiune a bolilo nascuta din studiul canceruluisau.

La 18 august 1978 fiul sau tirk, în vârsta de nouasprezeceani, este ranit grav prin împusc re în timp ce dormea în barcasa ancorata într-un mic port in insula Cavallo, aproape deCorsica.

Dupa o suta unsprezece zile e agonie, Dirk moare în brateletatalui sau: socul este teribil. În t mpul saptamânilor ce vor urma,Hamer se îmbolnaveste de can er testicular, însa cunostintelesale medicale îl împiedica sa faca vreo legatura între boala

dobândita si socul suferit. Este 19vit în plin de diagnosticul brutalal oncologului: «Hamer, aveti capcer: aveti o sansa din cinci sa-ifaceti fata! »

În ciuda bolii sale, Hamer c~ntinUa sa lucreze într-un spital

din Munchen, în cadrul sectiei d ginecologie care numara circadoua sute de bolnavi de cancer. ntrebându-i zilnic cu delicatete,Hamer observa ca acestia au s ferit subit, la fel ca el, un soc

emotional grav în timpul perioafi anterioare aparitiei tumorii.

Dat afara din spital pentru ca a cutezat sa vorbeasca despre

Medicina cu ISUSUI în jos 7

descoperirea sa la televiziunea ba~areia, Hamer ia cu sine dosarulcare contine anamneza2 celor d<,ruasute de bolnavi si continuacercetarile sale într-o alta clinicf' în K6ln, unde sunt spitalizati

mai ales bolnavii de cancer pulmpnar. Aici, are ocazia sa constatefaptul ca, nu tabacul este cel care cauzeaza cancerul pulmonar,

deoarece jumatate dintre bOlnaVl)inu erau fumatori, si ca existaaceeasi relatie cauza/efect între socul emotional si declansareabolii pe care o observase deja S în Munchen, însa aici socurileI

emotionale erau de alta natura în raport cu cele înregistrate în

sectia de ginecologie. IÎn toamna anului 1981, H~mer depune la Facultatea deMedicina a Universitatii din Tu1:1ingen,unde si-a facut studiile si

a obtinut doctoratul, o teza post-foctorat cu privire la cercetarile

sale la care anexeaza doua sUfe de fise medicale precum sidescrierea detaliata a saptezec~ de cazuri, contrasemnate decatre medicii sefi din diversele sectii medicale care au verificatafirmatiile sale, în prealabil. I

Vechiul sau profesor a eXcla*at în gluma: «Hamer, este preafrumos pentru a fi adevarat, chirr daca ar fi asa, este imposibil

sa fie corect ceea ce ai deSCOP~it tu. Lasând gluma la o parte,

~cest material va trebui verificat rapid, chiar aici, în sectia mea.»Insa, facultatea va refuza verifi area cercetarilor sale, fara niciojustificare, si în luna mai 1982 tate fisele medicale vor dispare:dupa parerea celor o suta cincizeci de medici din cadrul Facultatii

de Medicina din Tubingen, 1escoperirile doctorului Hamer

nefiind reproductibile, nu pute,.u fi considerate stiintifice. Dinacest moment, va începe calvaruj doctorului Hamer care va atingepunctul culminant în 1986, dat~ la care este radiat din registrulmedicilor pentru ca: «refuza sa renunte la legea de fier3 si sa treaca

la medicina clasica». Sentinta e~te confirmata de catre tribunalulfederal si este "suspectat de d~menta". Numai la 9 decembrie1989 descoperirile lui Hamer v?r fi recunoscute, în mod oficial,în cadrul unui protocol semnat de profesorul J. Birkmayer,

doctor în chimie si medicinajitular al catedrei universitare decancerologie a Universitatii diIr Viena. Cu toate acestea, acest2. Totalitatea datelor pe care medicul le ca!1ata interogând bolnavul cu privire la aparitia

si evolutia bolii de care sufera. 1

3. N.A.: Hamer a numit "lege de fier", lege cauza/efect constatata de el însusi. Aplicând

descoperirile sale pe propria sa persoana, astazi, se bucura de o sanatate excelenta.

8 GiorgioMambretti si Jean 5eraphin

lucru nu va fi suficient nici pentru a opri boicotul continuu dinpartea lumii medicale oficiale, nici pentru a fi reintegrat în rândulmedicilor, în pofida numeroaselor sale solicitari de reabilitare.Este evident ca doctorul Hamer este prea jenant, sunt prea multeinterese înjoc, economice, ideologice si de putere. În 1997 ajungesa fie întemnitat sub pretextul ca a dat sfaturi unui bolnav în ciudafaptului ca se afla sub interdictia de a practica medicina.

Dupa aproape un an de închisoare din care Hamer va iesi maiputernic decât oricând, atât de puternic încât în 8 si 9 septembrie1998, Universitatea din Trnava - Slovacia va confilma, în modoficial, atestarea eficacitatii a Noii Medicini.

Pentru a afla mai multe informatii:www.pilhar.comwww.learninggnm.com

ADEVARATA INOVATIEMedicina alternativa, sau medicina usoara, se limiteaza adesea

la a propune solutii terapeutice pornind de la aceleasi conditii debaza ca în medicina moderna: boala este ceva urât, rau, absurd;este un pericol. Nu exista alta solutie decât a o elimina, fie prinmetode usoare, fie prin metode violente.

Descoperirile lui Hamer deschid, dimpotriva, orizonturi totalopuse: boala este raspunsul adecvat al creierului la un soc extern,si face parte dintr-un program de supravietuire a speciei.

Când un soc emotional este rezolvat, creierul inverseazaordinea, si individul trece în faza de refacere adica de vindecare.

A descoperi sensul bolilor este cel mai pasionant si maiprofitabil lucru imaginabil. Nu se trateaza cu credinta în MosCraciun, însa ridica un voal care dezvaluie modul de functionareal fiintei umane.

Descoperirile lui Hamer sunt configurate în cinci legi biologicefundamentale, pe care le vom examina mai târziu. Pentru a stabiliaceste legi, el s-a bazat pe:

experienta directa a bolnavului de cancer;observarea a peste douazeci de mii de cazuri patologicediferite (de la negi la SIDA, de la psihoza la leucemie, de lascleroza în placi la diabet) cercetând, pentru fiecare caz în

Medicina cu susul în jos 9

parte, numitorul comun, socul emotional care a declansat-o;studiul evolutiei, de la prima celula destinata a deveni unindivid complex.

Pentru ca o ipoteza sa aiba valoare de lege stiintifica trebuie caea sa fie reproductibila, altfel ramâne o simpla ipoteza: apa fierbeîntotdeauna la o suta de grade, în aceleasi conditii de presiuneatmosferica.

Cu exceptia doctorului Hamer, sunt si alti medici si terapeutidin Europa care au verificat cele cinci legi biologice ale NoiiMedicini, pe mii de bolnavi, întotdeauna aceste legi s-au dovedita fi exacte si reproductibile, deci stiintifice.

~

I CAPITOLUL II

-C-e-Ie-c-~'ill:ci legi fundamentale,sau medicina cu susul în jos

"De mii de ani umanitatea exp'erimenteazafaptul ca, În dejinitiv, toate

bolile sunt de origine psihica sf acest lucru constituie, acum, o valoarestiintifica solida Înscrisa În par'imoniul cunoasterii universale; numaimedicina moderna face dinno~,jiinte Însufietite, un sac plin deformule chimice. "

Doctor Ryke Geerd Hamer

Cele cinci legi biologice au laparut odata cu viata, si sunt înscrise 'în codul genetic al tuturor fiintelor vii: planta, animalul siomul se comporta conform acelorasi legi biologice.

PRIMA LEGE: LEGEA DE tIER A CANCERULUI"SOCUL EMOTIONAL ESTr DETONATORUL"

Fiecare cancer sau boala lechivalenta cancerului este unprogram biologic special bin1 fondat al naturii (SBS)4 care

debuteaza printr-unDHSs adicafrintr-unsoc conflictual emotionalgrav care ne ia prin surprindere fiind total nepregatiti, un conflict

traumatizant pe care-l traim în j;0litudine si pe care nu stim cumsa-I rezolvam. Intensitatea socu ui conflictual, "culoarea" emotieiresimtite în momentul în care a avut loc, determina zona afectata

4, Program biologic special.5, Sindromul Dirk Hamer.


din creier, organul fizic corespondent precum si gravitatea bolii(inele concentrice vizibile pe tomo grafia computerizata). Prinurmare, se desfasoara la trei niveluri: psihic, cerebral si organic.

Omul a perfectionat de-a lungul timpului si în cadrulconservarii speciei, programe biologice de supravietuire care audevenit automate, fiind înscrise în creierul sau, în celulele sale.

De exemplu, sa ne gândim la un taran care-si culege struguriiîn plin soare: pielea sa se înroseste, însa reîntors acasa, în timpulnoptii, creierul sau îi ordona sa puna în circulatie melanina: începe bronzarea, care protejeaza pielea, prin urmare, aceasta dinurma nu va mai risca sa fie arsa de razele solare. Este un procesbiologic, programat, automatic.

Acelasi gen de programare se regaseste la animale: supravietuirea si conservarea speciei.

Mama leoaica

Leoaica aduce pe lume micuti si, atâta timp cât dureaza alaptarea, nu

intra în calduri. Mai întâi, este mama si apoi iubita leului. Însa, într-o

asemenea situatie, regele padurii" nu este deloc fericit, deoarece singura

sa functie biologica este aceea de a se împerechea din nou cu leoaica

pentru perpetuarea speciei. Leul este un tip de rezervor de spennatozoizi

care are nevoie de o suta cincizeci de raporturi sexuale pe saptamâna. Din

aceasta cauza, încearca adesea sa-si ucida micutii, si atunci când reuseste

leoaica traieste imediat un conflict de subapreciere, pentru ca nu a fost

capabila sa-i protejeze, pentru ca nu a fost o mama buna. Acest conflict

îi va declansa o necroza ovariana. Cu timpul leoaica va învinge criza si

atunci va începe vindecarea necrozei prin producerea de chisturi ovariene

care au rolul de a secreta mai multi estrogeni pentru a reintra din nou în

calduri, fapt ce va conduce la o noua împerechere. Aceasta programare

biologica îsi are originea înfilogeneza, istoria evolutiei.

Animalele urineaza de-a lungul perimetrului acelui teritoriupe care doresc sa-I marcheze si sa-I recunoasca ca proprietate,propriile excremente fiind defecate în mijlocul teritoriului si maiapoi acoperite.

Omul actioneaza în acelasi mod, însa el se considera civilizat, a inventat toaleta pentru a-si face nevoile sale întotdeauna înacelasi loc. Cu toate acestea, functia sa biologica de urinare si defecare nu este diferita. Marea majoritate a oamenilor c1arepleaca

Medicina cu susul Înjos 13

în vacante sufera de constipatie, în timpul primelor zile, pentruca s-au îndepartat de teritoriul lor personAl. Este suficient sa sereîntoarca la casele lor pentru ca totul sa reintre în normal ca laînceput (în cazul în care aceste persoane considera, efectiv, casa cafiind teritoriul lor).

Sa ne gândim la un om care se trezeste de trei, patru ori penoapte pentru a urina. Preocupat de aceasta situatie apeleaza lamedicul sau pentru a-si face un control medical amanuntit. Însa,nici analizele si nici controlul medical nu releva nimic anormal.Problema sa a început în ziua în care, în casa sa, la etajul superior, s-a mutat o familie numeroasa si galagioasa. Aceste persoane organizau, în fiecare seara, mese si chefuri care se prelungeaude fiecare data pâna noaptea târziu. Cum a trait aceasta situatieamicul nostru? Pentru el era ca si cum vecinii sai invadau în fiecare noapte, într-un anumit fel, teritoriul sau; creierul sau, pus înalerta de aceasta emotie, emitea deci ordinul de a merge sa urineze pentru a-si "marca" teritoriul si pentru a-l proteja de invaziasonora a vecinilor sai. El actiona conform unui proces biologic,însa toata aceasta situatie nu s-ar fi produs daca amicul nostru nuar fi trait, sosirea vecinilor, într-un mod conflictual.

Acest exemplu ne permite sa introducem o lilOtiune fundamentala: existenta unei triade indisociabile psihic-creier-organe,trei unitati care functioneaza întotdeauna împreuna! Atâta timpcât medicina se va încapatâna sa se ocupe numai de celule, uitândca omul este un întreg compus din emotii (fiecare traieste emotiilepe care i le rezerva existenta într-o maniera absolut personala),creier (centrala noastra de comanda pentru supravietuire si pentru continuarea speciei) si corp (singurul câmp de actiune pe carecreierul îl are la dispozitia sa), va fi incapabila sa înteleaga sensul si adevaratul mecanism al bolii.

Cum functioneaza aceste trei unitati?Sa ne imaginam ca o persoana face o excursie placuta la mun

te, o partida de tenis, o ora de înot în piscina sau un exercitiu fizicîn sala de gimnastica. Sportivul nostru se va reîntoarce acasa,obosit din cauza faptului ca a consumat zaharul de care muschiisai aveau nevoie însa mentalul sau stiind acest lucru, va informa creierul care, la rândul sau, va ordona picioarelor sa mearga


la bucatarie, mâinilor sa prepare sandvisul, stomacului sa digeresi intestinului sa asimileze, pentru a reda zaharul muschilor. Nueste ceea ce fac toti copiii? Se joaca si manânca.

Încearca, acum, sa închizi ochii si sa-ti imaginezi ca în mâinile tale ai o jumatate de lamâie: cu pulpa stralucitoare, cu parfumul si coaja sa proaspata între degetele tale ... Imagineaza-ticum musti cu dintii din ea, simtindu-i sucul acid care coboaraîncet, pe sub limba, pâna ajunge în gâtuI tau: care este reactia ta,ce simti? Secretia de saliva creste: creierul da ordin corpului sapregateasca stomacul pentru a primi sucul de lamâie si începedigestia, toate acestea desi, în realitate, nici macar o picatura dinsucul de lamâie nu a patruns în corp.

Asadar: creierul nu este capabil de a face distinctie Întrereal si simbolic, Între realitate si imaginatie.

Îmbucatura din stomac

O banda de lupi se afla la vânatoare într-o padure; hrana este insuficienta,

însa unul dintre lupi gaseste, pe neasteptate, laba unui iepure salbatic mOli

de câteva zile; de teama ca ceilalti îi vor fura prada, o înghite în graba, însa

laba este atât de mare încât îi ramâne în stomac; viata lupului se afla în

pericol pentru ca laba se afla în stomacul sau de mult timp, acesta nefiind

în masura sa o digere. Iata, deci, o situatie limita pe care nu este capabil sa

o rezolve. Creierul intra în mod instantaneu în ac~une, ordonând corpului

sa declanseze o proliferare6 celulara la nivelul stomacului, exact în partea

în care se afla laba de iepure; este o tumora! Însa, totul are un sens chiar si

ceea ce pare a fi o boala nemiloasa se dovedeste a fi solutia perfecta gasita

de creier pentru supravietuirea lupului. într-adevar s-a demonstrat, în labo

rator, ca celulele tumorale din stomac secreta o cantitate de acid clorhidric

având o capacitate digestiva care o depaseste de trei pâna la zece ori pe cea

a celulelor nonnale. Astfel, osul poate fi digerat mai rapid si lupul poate

supravietui. Dupa ce nivelul de alerta si pericol a trecut, creierul da ordin

corpului sa distruga tumora (vom vedea mai târziu prin ce mecanisme), iar

lupul se va putea bucura de hoarda sa si de vânatoare.

Domnul Marius B.\ în vârsta de cincizeci de ani, si-a consacratîntreaga sa viata profesionala unei mici întreprinderi de mobila

6. Înmultire.

Medicina eulsusul înjos 15

de birou. Într-o dimineata, ven4fd la servici, a fost convocat de

catre patron care l-a anuntat, faa"'"ocolisuri, ca este concediat.Marius B. a ramas fara cuvi te, neîntelegând si fiind incapa

bil de a reactiona în vreun fel. a descoperi, mai târziu, ca loculsau a fost ocupat de fiul patronului. Este o lovitura sub centurala care nu s-ar fi asteptat vreodJta, si pe care a exprimat-o prin

urmatoarele cuvinte: "sa fiu con~ediat într-un asemenea mod, nupot înghiti acest lucru, nu-l po~ digera!" Mentalul informeaza

imediat creierul, care trimite or~inul celulelor din stomac, care

pornesc o proliferare celulara, d~tumora, pentru a digera bucataindigesta care risca sa-I omoare I e Domnul Marius!Suntem programati pentru supravietuirea si continuarea

speciei. Creierul nu face dife~enta între real (laba de iepure ramasa în stomacul lupulur) si imaginar (concedierea luiMarius, perceputa ca o îmbucatura amara ramasa în sto

mac). Deci, boala este solutia p11erfectaa creierului în termeniibiologici ai supravietuirii.

Marius îsi va putea rezo 'va problema eliminând soculemotional sau, "într-o maniera mai practica", gasindu-si un altloc de munca. Daca nu va fi în masura sa elimine socul si sa-sigaseasca o noua slujba, creierul sau va intra în actiune în singura zona aflata la dispozitia sa, stomacul, înainte ca Marius sa

si epuizeze toate energiile în tertativa de a "digera" îmbucatura

amara. Va interveni, foarte rePfde, cu singura posibilitate de arezolva problema: o tumora! Tfmora din stomac va reprezenta

deci, în mod paradoxal, solutia jiOlogiCa extrema pentru salvarea

vietii lui Marius B.!!!

Marius ar fi putut, cu toate acestea, trai socul emotional alconcedierii sale în diferite mod, ri (fiecare dintre noi are propriasa istorie, educatie, experienta):- «Sunt suparat din cauza n~dreptatii suferite», patologie de

vezica biliara;

- «Îmi sta în gât», patologie df' esofag;

- ~(Este.un hllC murdar ce nu poate ramâne asa», patologie demtestm gros;

- «E o mârsavie, ceea ce mi-a facut», patologie de colon;

16 Giorgio Mambrett( si Jean 5eraphin

- «Mi-e frica ca nu-mi voi mai1asi locul», patologie de bronhii;- «Totul se prabuseste asupra ea», patologie renala;

- «Nu mai am nicio valoare», latologie osoasa.Ori de câte ori un individ, de-a lungul existentei sale, este lovit

de un soc emotional care îl pune în urmatoarele circumstante:- traieste situatia într-o mani ra dramatica, traumatizanta

(cu toate nuantele posibile, o emotie mare care va aveaconsecinte mai vizibile decât mica suparare: de la bronsitala cancerul pulmonar, în f nctie de intensitate a soculuitrait); r

- este luat pe neasteptate, preFum un fulger pe cerul senin;- simte ca emotia este mai pluternica decât orice rationa-ment;

- traieste problema în solitu1ine, fiind preocupat de ea în

mod permanent (toata lumla este la curent cu ceea ce i seîntâmpla, însa nimeni nu stie, efectiv, ce simte el);

- nu reuseste sa gaseasca o olutie satisfacatoare, în acelmoment.

Atunci, si numai atunci, crei~rul sau va intra în actiune pentru a declansa un program bi~logic special de supravietuirepentru acest individ.

Starea de gravitate a bolii Ja fi determinata de intensitatea socului emotional, în timp e localizare a bolii în corp vadepinde de tipul de emotie trai.

Asadar, boala este un dezecpilibru cauzat de catre un socemotional care se produce, simu~tan, la nivel psihic, la nivel cerebral si la nivel organic.

Fara conflict nu exista boala: a fi constient de acest lucru

reprezinta primul pas spre Vindellare.

"Turbo" saI eaza vieti

Parcurgeti cu masina un drum de ta a; conduceti linistiti si va bucurati

de natura care va înconjoara. La fiecre curba vi se ofera un nou peisaj,

luminat de un soare de primavara. Za[:ti în departare silueta unui TIR de

mare tonaj care avanseaza lent si pe care, în secunda mmatoare, îl veti

ajunge din unna. Doriti sa-I depasiti dar curbele, afiate una dupa alta,

va constrâng sa conduceli cu 20 de rmetri/Ofa. Nu va grabili însa, in

Medicina cu susul Înjos

curând, veti deveni nervosi fiindca respirati gazul provenit din teava de

esapament a camionului. Dupa curba cu numarul n, în sfârsit, urmeaza o

linie dreapta, soseaua este libera, semnalizati si începeti depasirea; atunci

observati ca, în aceeasi clipa, o masina soseste din directie opusa, pe

fruntea voastra apar picaturi de sudoare, tensiunea urca, nu mai aveti

timp sa frânati. Într-o clipita, aveti un reflex automatic: schimbati viteza

si apasati acceleratorulla maxim, turbocompresorul masinii voastre intra

în scena cu un suierat aproape imperceptibil si veti reusi sa depasiti TIR

ulla timp, totul a mers bine. Va puneti mâna pe frunte si dupa câteva sute

de metri, stresul s-a estompat. Totul a trecut, si începeti sa va gânditi la

micul restaurant care va asteapta în satul urmator ... CANCERUL ESTE

ACEL "TURBO" PE CARE CREIERUL ÎL INTRODUCE PENTRU A

NE SALVA VIATA!!!

La originea tuturor bolilor (angina, bronsita, cancer, depresie, epi

lepsie, infarct, leucemie, scleroza în placi, etc.) exista un eveniment

particular din viata bolnavului pe care acesta l-a trait ca o trauma, ca

un soc emotional: separare afectiva, ofensa, concediere, umilire, de

cesul unui parinte, diagnostic medical paralizant...un eveniment trait

într-un mod dramatic, neprevazut si conflictual, în solitudine si fara a

avea posibilitatea unei solutii satisfacatoare.

17

[J:JCeea ce este decisiv, este modulîn care acest eveniment este h"ait

de fiecare!

Dramatic: ne distrage

atentia de la preocuparile d

cotidiene prin intensitatea

si prin gravitatea sa .


Dramatic: ne distrage atentia de la preocuparile co

tidiene prin intensitatea si gravitatea sa.

Neprevazut: cade asupra noastra pe neasteptate, înmod brutal.

~{:~rI.··:f.) ~ M.~. C)\ t'.

i' ~l l(! I ~ LlE0JflJ\, ~ }-J~!~/~r \11' ~~" ·~kjDramatic: ne distr'age atentia de la preocuparile co- I~

tidiene prin intensitatea si gravitate a sa.

t Neprevazut: cade asupra noastra pe neasteptate, înmod brutal.

Conflictual: exista conflicte de interese între '"

ratiune si emotii.

~M~C' M~\ (~. r !\~J, . ~~ aC}\ '

~ r;' 1[~\tlW~~Dramatic: ne distrage atentia de la preocuparile co

tidiene prin intensitate a si gravitatea sa.

t Neprevazut: cade asupra noastra pe neasteptate, înmod brutal.

Conflictual: exista conflicte de interese între ratiune

si emotii.Trait în izolare: toata lumea

stie ce mi s-a întâmplat, însa

nimeni nu stie ce simt.

11 ~~ar (j":


Dramatic: ne distrage atentia de la preocuparile co

tidiene prin intensitate a si gravitatea sa.

Neprevazut: cade asupra noastra pe neasteptate, înmod brutal.

Conflictual: exista conflicte de interese Între ratiune

si emotii.

Trait în izolare: toata lumea stie ce mi s-a întâm

plat, însa nimeni nu stie ce simt.

Fara solutie satisfacatoare: nu este suficient, sa

vorbesti numai despre asta.

Din punct de vedere biologic, problema

va putea fi considerata rezolvata începânddin ziua În care nu vom mai trai evenimen

tul precum un soc conflictual emotional.


A DOUA LEGE: FIECARE BOALA ARE DOUA FAZE,cu conditia ca conflictul sa fi fost rezolvat:

"NIMIC NU EXISTA FARA CONTRARIUL SAU"

Daca nu,rar fi noapte, nu ar exista zi: totul functioneaza, în

aceasta lume, conform modelului binar.

Activitatea umana este reglata prin sistemul neurovegetativ,

sistemul nervos, compus în principal din sistemul ortosimpatic

sau simpatic, si din sistemul parasimpatic sau vag, numit si al

zecelea nerv cranian, cel mai puternic din sistem.

Simpaticul si vagul Domn Petrescu

Nicu Petrescu este proprietarul unei mici fabrici de încaltaminte, are

cincisprezece salariati, excelenti mestesugari, pe care nu-i mai. preagasesti astazi. Este casatorit si tata a patru copii, care n-au fost niciodata

lasati flamânzi. Fiindca timpurile sunt tot mai dificile, concurenta este

tot mai acerba si clientii platesc tot mai greu, Domnul Petrescu cauta

în pennanenta noi piete de desfacere, pe scurt, nu-si gaseste linistea. În

fiecare dimineata când se trezeste, sistemul sau nervos, simpaticul, intra

în actiune înainte ca toate energiile sale sa fie mobilizate pentru a înfrun

ta, cât mai bine posibil, problemele cu care se confrunta zilnic. Domnul

Petrescu are prea multe responsabilitati pe spate. Pe masura ce orele

trec, organismul si psihicul sau, sunt din ce în ce mai stresate; sângele

circula tot mai rapid în creier, fiind în stare de alerta pelmanenta pentru

a lua decizia cea mai buna la momentul potrivit; inima intra în regim

de hiper-activitate, are nevoie de sânge pentru a aproviziona creierul;

plamânii îsi intensifica modul de functionare, pentru a trimite mai mult

oxigen la creier: vor avea, prin urmare, si ei, nevoie de sânge; în sfârsit

pentru ca Domnul Petrescu viziteaza continuu noi clienti, muschii sai vor

avea nevoie, si ei de asemenea, de un aflux corespunzator. Însa sângele

nu va putea servi întreaga suprafata a corpului în acelasi timp: fiindca nu

are timp sa ia prânzul, stomacul sau nu va avea nevoie de sânge, si nici

mâinile sale, deoarece nu executa o munca manuala; întotdeauna, va avea

mâinile reci, un indiciu clar al starii sale de stres.

Odata cu venirea serii, Domnul Petrescu îsi închide întrep11nderea, se

urca în masina si conduce spre casa, însa nu se poate relaxa în întregime

deoarece traficul este haotic la aceasta ora si orice clipa de neatentie ar

conduce la un accident. Domnul Petrescu nu-si va putea considera, cu

adevarat, ziua încheiata decât în momentul în care va ajunge acasa si se

/

Medicina cu susul Înjos

va putea, în sfârsit, întinde pe canapea. O oboseala imensa îl va invada si

sistemul parasimpatic sau vag va intra în actiune pentru a repara daunele

cauzate de o zi dura de munca. Oboseala este mecanismul biologic pus în

practica de creier prin care îi garanteaza Domnului Petrescu posibilitatea

de a fi din nou în forma în ziua urmatoare, pentru a putea începe o noua

zi de munca. Fara aceasta faza de reparare Domnul Petrescu s-ar prabusi,

extenuat, în fotoliul din biroul sau, dupa câteva zile.

21

Unica functie a oboselii este aceea de a garanta supravietuirea noastra! ! !

Toate bolile au doua faze .

...de obicei, de durata echivalenta.

@~ ~,... " ',,-7::.(

~- ',~

~j'~

Ritm normal

Solutie

Prima faza este faza de conflict activ (de

îmbolnavire). Este numita simpaticotonie pentru

ca este activat sistemul nervos autonom simpatic.

Începe odata cu socul emotional si dureaza pâna

la rezolvarea problemei, adica a conflictului.

'Soc emotional.

22

Ritm normal.

/

Giorgio Mambretti si Jean Seraphin

A doua faza este faza de rezolvare a conflictului

(de vindecare) si dureaza pâna la reîntoarcerea la

nomlalitate. Este numita vagotonie pentm ca intra în

acpune sistemul parasimpatic (vag).

Medicina oficiala identifica, astazi, circa o mie de boli, clasificându-le în boIi "reci" si boli "calde". În bolile "reci" bolnavulare pielea rece, extremitatile reci, se afla într-o stare de stres continuu, pierde din greutate, nu doarme noaptea sau doarme rau. Înaceasta grupa se înscriu cancerul, angina pectorala, neurodermita, psihopatologiile, etc. În grupa bolilor "calde" întâlnim toateinfectiile, reumatismele, alergiile, eruptiile cutanate, etc.

Însa, toate aceste date nu sunt exacte: nici macar una dintreaceste boli "reci" sau "calde" nu este ea însasi o boala, ci maidegraba una dintre cele doua faze. Asadar, nu este vorba de omie de boli, ci de cinci sute; fiecare având o faza "rece" (numitafaza de simpaticotonie) si o faza "calda", de refacere (numita vagotonie). Întotdeauna "boala" începe cu "faza rece" care sosesteprima, fiind urmata de "faza calda"de refacere dupa ce socul estedepasit. Rezolvarea socului emotional este cheia de bolta pentrua trece la faza de refacere.

Faza de simpaticotonie sau faza conflictului activ (faza rece)Cu ocazia unui soc conflictual care ne surprinde nepregatiti,

pe care-l traim în soIitudine, la care meditam îndelung si pe carenu stim cum sa-I rezolvam, cele trei niveluri ale fiintei umane(psihic, cerebral si fizic) intra, în acelasi timp, într-o faza dereactie pentru a putea supravietui:

Medicina culSUSUI in jos 23

- la nivel psihic: bolnavul conttnua sa mediteze la problema sa,

aflându-se într-o stare perman~nta de stres, îsi pierde apetitul sislabeste, are probleme cu som ul, trezindu-se adesea în timpulnoptii; este faza de adaptare fata de evenimentul neasteptat.În timpul acestei stari continue de alerta, toate energiile sale

sunt mobilizate numai penmt a depasi socul emotional. Esteca si cum ai spune ca nu cancerul epuizeaza organismul, cicontinua stare de stres, de t~nsiune.

- la nivel cerebral: va exista tn scurtcircuit, pe care doctorulHamer îl numeste "focar"; el ia forma unor mici ineleconcentrice localizate într-o anumita zona din creier care

supravegheaza functionarea~unui organ bine determinat.Neuronii si celulele gliale di zona aflata în cauza vor muri.Desi neuronii nu se mai pot fi rma din nou (stim ca acest lucrunu are importanta), celulele gliale, care reprezinta un fel de

reze.rvor de alimentare pentf neuroni, o pot. fac~e.În cazu:unUl bolnav supus la o tomfgrafie computenzai.a (CT) farasubstanta de contrast, focarele lui Hamer, sunt vizibile, în

mod clar, pentru ochiul exptlt si ofera informatii exacte cuprivire la faza de conflict activ sau de refacere, în care se aflabolnavul. Mai mult, "citesd istoria bolnavului de-a lungul

"scurtcircuitelor" sale. Doc:frul Hamer a stabilit un fel de"harta" a creierului, bazând,t-se pe cele douazeci de mii decazuri examinate pentru a identifica legaturile existente întrenatura socului original, zona htinsa la nivel cerebral si organul

fizic pe care aceasta îl guve~eaza.- la nivel fizic: creierul poat~lda numai patru ordine: a crea omasa de celule (tumora), a dG:scompune sau a distruge o masa

de celule (lize), a bloca sau la debloca. Vom vedea în a treiale2:emodul sau de functionare.

~ , I

Faza de va2:otonie sau faza de cbnflict rezolvat. de vindecare i

refacere (faza calda)lntensitatea acestei faze es e, în general, proportionala cu

prima si întotdeauna începe momentul rezolvarii conflictului, niciodata înainte. Aceast faza secunda este împartita, la

rândul sau, în doua parti disti~ te de catre criza epileptica sauepileptoida. Modul de functionare îl vom vedea mai târziu.

Înaintea crizei are loc refacerei cerebrala, culminând cu aparitia

(

24 Giorgio Mambretl' si Jean Seraphin

crizei epileptoide; dupa aceea, orpul îsi va continua refacerea(începuta în momentul rezolvari conflictului), pâna la restabilirea completa a homeostaziei (st re de echilibru). În cadrul fazei

de vagotonie asistam la urmatoarele evenimente:- la nivel psihic: este momentrl în care se "respira din nou".Stresul se diminueaza, bolna l traieste un sentiment de linistesi seninatate. Conflictul a fos rezolvat. Îi revine apetitul, corpul si extremitatile corpului e încalzesc gratie vasodilatatieiperiferice iar somnul, în ciu a unor dificultati la adormire,revine dupa ora trei noaptea, n jurul diminetii.

- la nivel cerebral: în zona su it "scurtcircuitata" se formeazaun edem de refacere, compu din substante nutritive a carorsarcina este de a revitaliza cel lele gliale; inelele concentrice,aparute în urma scurtcircuitu ui încep sa dispara. Este. vorbadespre începutul fazei de re iacere. Daca, în acest moment,bolnavul ar fi supus la un CT erebral cu substanta de contrast,ar risca sa fie diagnosticat, eronat, cu tumora cerebrala,datorita faptului ca substanta e contrast opacizeaza edemul derefacere. Cunoasterea acestui "mic detaliu" permite evitareamultor interventii chirurgical - care afecteaza, printre altele,ritmul vibratoriu fundamenta al creierului. Odata terminata

refacerea, edemul cerebral n va mai avea de ce sa persistesi sa-si continue cresterea; ceasta crestere poate deterioracreierul care, la rândul sau, nu se poate dilata dincolo delimitele cutiei craniene. De ceea, mama noastra natura, înperfectiunea sa, a "inventat" criza epileptica sau epileptoida(tremuraturi, transpiratie rece stres, evacuare urinara); un felde reîntoarcere momentana l faza simpaticotonica care arerolul de a verifica daca eveni entul conflictual este depasit cuadevarat; în cazul unui raspuns afirmativ edemul va fi evacuat

printr-o faza de diureza; în catontrar, conflictul fluctueaza, si

se va manifesta prin faze alte ante de recuperare si recidivacare vor conduce la formar a unui chist cerebral în loculedemului.

- la nivel organic: deja, înaintefrizei epileptice sau epileptoide

boala înceteaza sa mai avan eze si creierul se reface, însa

corpul îsi recupereaza întreag sa functionalitate numai dupaaceasta criza. In timpul fazei agotonice, bolnavul intra întro stare inflamatorie: toate en rgiile sale fiind îndreptate spre

Medicina culSUSUI Înjos 25

refacerea cerebrala si fizica. Se va plânge de stari febrile, de

dureri localizate sauAdisperstl te, ca si cum ar avea parte deo oboseala imensa. Inca o d ta, natura demonstreaza mareasa întelepciune: fara aceste imptome, bolnavul s-ar ocupa

de activitatea sa cotidiana dej1tuffiândenergia sa în întregime

sau partial de la obiectivul prioritar de moment, adica dela refacerea completa. Toa e starile inflamatorii sunt derefacere, inclusiv bolile infe~tioase împotriva carora luptamcu cruzime, fiind foarte decdi sa exterminam microbii, chiar

daca realitate a ne indica exaci contrariul: ne aflam în prezenta

unei faze de refacere!

Trebuie avut în vedere faptul ca, în unele cazuri, faza de re

facere se poate dovedi mai periIloasa decât faza de boala, si cafaza epileptoida prezinta riscuri e nu trebuie sa fie ignorate pen

tru a putea ajuta bolnavul, prin Jt ate mijloacele posibile, chiar sialopatice, sa strabata cu succes aceasta faza secunda (vom gasi

un asemenea exemplu, atunci rând vom vorbi despre infarctulmiocardic).

Ir"Este oarecum ciudat ca, în epoca infonnaticii,

nimeni nu s-a gânditlla faptul ca, creierul,centrala operativa a organismului nostru,

poate fi responsa\oil de toate bolile.(Doctor Hamer)


A TREIA LEGE: SISTEMUL ONTOGENETIC DETUMORI SI BOLI ECHIVALENTE"DINCOLO DE COMPLEXITATE, TOTUL ESTE SIMPLU"

Daca Universul ar fi reglat de numeroase legi complicate, ardomni un mare haos; sunt suficiente doar câteva pentru ca acestasa functioneze în armonie. Atingerea simplitatii este dificila.

Hamer a botezat cea de-a treia lege a sa "Sistemul ontogeneticde tumori si boli echivalente". Ontogenetica se refera la viataembrionara a individului, iar Hamer vorbeste despre boli echivalente pentru ca nu numai tumorile, ci toate bolile, functioneazaconform enuntului celor cinci legi.

Pentru a întelege cât mai bine aceste mecanisme aflate la baza·"bolii" este necesara, acum, o reîntoarcere în trecut si putinaintuitie, fiindca fiecare comportament biologic se întoarce înnegura vremurilor, la momentul în care prima celula îsi taceaaparitia pe planeta noastra. Vom face o mica incursiune în lumeafilogenezei (istoria dezvoltarii speciilor de-a lungul procesuluide evolutie) tacând o paralela cu ontogeneza (istoria dezvoltariiindividului de la stadiul de embrion pâna la vârsta adulta) sitrecând prin embriogeneza (istoria dezvoltarii embrionului întimpul primelor doua luni de viata intrauterina): foarte dificilade realizat în câteva rânduri. Scopul acestei lucrari este acela dea întelege în linii mari acest subiect, lasând detaliile unor tratatevoluminDase în bibliografie, pentru ca fiecare sa le poata consultasi aprofunda dupa bunul sau plac.

Am vazut deja, ca omul nu ar fi putut supravietui pâna în zilelenoastre daca n-ar fi integrat în creierul sau programe biologice desupravietuire, care i-au permis sa treaca, de-a lungul mileniilor,peste obstacolele întâlnite pe parcursul evolutiei sale; un fel dejoc video modem în care printul înfrunta tot felul de piedici mortale pentru salvarea iubitei sale: cea mai mica eroare o plateste cuviata si jocul începe din nou.

Prima etapa de evolutieÎntr-o dimineata frumoasa, acum câteva milioane de ani, viata

si-a tacut aparitia pe planeta noastra sub forma unei celule. Este


vorba despre un organism mic, foarte simplu, care trebuia sarespire, sa se hraneasca, sa elimine si sa se reproduca pentru a asigura continuarea speciei. De-a lungul secolelor, celulanoastra s-a asociat cu alte celule pentru a putea supravietui întrun mediu ostil: asa a devenit organism pluricelular, adaptându-sela situatii ocazionale. De exemplu, daca acest organism traiesteîntr-un loc în care este oxigen putin, intra într-o faza de stres sigaseste solutia pentru rezolvarea problemei multiplicând celulelespecializate în respiratie. Va crea o specie de tumora, o proliferare celulara. Asadar, supravietuirea va fi asigurata, la acest stadiude viata, printr-o multiplicare de celule acolo unde este necesar;ordinea proliferarii va fi data de o structura cerebrala arhaica careva deveni trunchiul cerebral.

respira

e"Irran""ct>O '\ '-,""peadueo

elimina

CELULA

~ se hraneste

ORGANISM PLURICELULAR CARE, STIMULATDE LIPSA DE OXIGEN, PROLIFEREAZA

CELULELE SPECIALIZATE ÎN RESPIRATIE.

«Spiritul însoteste evolutia organica a acestor prime stadii siîntregul parcurs al dezvoltarii regnului animal. Se naste odata cumateria si se transforma odata cu ea, pâna va deveni gândire siconstienta.» (Guy Lazorthes) 7•

Emst Haeckel scria în 1887: «Regasim în organismele unicelulare, care traiesc izolate, aceleasi manifestari de viata psihica,senzatii, perceptii, vointa, miscare ca si la animalele superioareconstituite dintr-un numar mare de celule.»

Teilhard de Chardin spunea în 1948: «Dezvoltarea constienteiva culmina cu omul care reprezinta momentul cel mai elevat alevolutiei, punctul sau cel mai înalt; însa, pentru aceasta, trebuiesa recunoastem prezenta unui spirit în atom.»

7, Creierul si spiritul, Flammarion, Paris

28 Giorgio Mambrettilsi Jean Seraphin

Procesul care se deruleaza în luter urmareste toate etapele deevolutie, astfel încât embrionul s~ va asemana, din când în când,cu o amiba, un mormoloc, etc ...

Din a noua zi de formare, ap1arendodermul, mezodermul si

ectodermul, care vor dezvolta trlptat diferite tesuturi si organe.Din endoderm se vor naste orgJnele considerate arhaice, indispensabile primei etape de viata: cele de respiratie, de digestie,de eliminare si de reproducere. E ista deja, în aceasta etapa foarte timpurie, ceva ce va deveni reierul si de la care vor pominervii craniani localizati cu totii î trunchiul cerebral. În aceastaprima etapa ia forma epiteliul gla dular, pe care-l vom regasi, deexemplu, în tractusul digestiv un e va avea functia de a produceacidul clorhidric pentru digestia Iimentelor. În aceasta structurahistologica, în caz de patologie, i u fonna adenocarcinomul, nodulii si teratomuI.

Ce a mostenit omul modem, dip aceata prima etapa de evolutiea vietii pe Pamânt?

Referitor Ia aceasta memorie ancestrala, ce evenimente con

fIictuale îl pot atinge? Sunt confIibte referitoare Ia... îmbucatura!O îmbucatura de aliment, o gUl~ de aer, o bucata ce trebuie

eliminata (se hraneste, respira, elr,mina).Ideea de "îmbucatura" poate înteleasa la propriu ("nu am

nimic de mâncare") sau Ia figur. t "Ah! asta este, de data asta,

m-am taiat de Ia portie" (în caz~de concediere, divort, studenti

trimisi departe de casa de catr parinti; expresia poate aveaun sens mai simbolic, ce varia a în functie de personalitatea

fiecaruia: poate fi o mostenire c]re-mi scapa din mâini, un îm

prumut bancar care mi-e refuzat, etc ... În orice caz, întotdeaunaeste vorba despre a nu putea pr nde îmbucatura, a nu o puteaînghiti, a nu o putea digera, înfie, a nu o putea elimina. Pentru

pestele aruncat de valuri pe plaja, ~ingura solutie de supravietuirebiologica este sa pastreze, pe cât ~osibil, o cantitate cât mai mare

de apa în corpul sau, asteptând durmatorul val de apa sa-I ducaînapoi în mare; omul este consti~it, de asemenea, din 70% apaasa ca, atunci când totul se pra~useste asupra lui, creierul sau

face recurs, în maniera simboIic~, la vechiul program prin asociere cu memoria ancestrala: el r tine lichidele.

În ceea ce priveste functia d reproducere, conflictele ating


organele de derivare endodermica (mucoasa uterina si o partedin prostata).

A doua etapa de evolutieÎn timpul acestei etape secunde, asistam la trecerea organis

melor vii din mediul acvatic în mediul terestru. Fiind rezolvata

problema supravietuirii, organismul pluricelular îsi continuaperfectionarea pentru a se proteja de lumea care-l înconjoara; deexemplu, acolo unde va fi atacat de razele solare, va produce oîngrosare de membrane pentru a evita sa moara ars.

Îngrosare ~

Embrionul continua sa se perfectioneze, între timp, în uterulmaternal, si iata cum apare mezodermul cerebral, din care seramifi~a toate "membranele" de protectie: derma, pleura, peritoneul, pericardul, ale caror comenzi se gasesc în creierul mic aflatîn formare; tesutul conectiv se va adauga la epiteliul glandular.

Din etapa secunda de evolutie, ce urme psihice vor ramâne înregistrate în creierul omului modem? În general, toate conflictelelegate de frica de a fi atacati, de a suferi o agresiune împotrivaintegritatii noastre fizice se afla la nivelul cutiei toracice, (mezoteliu pleural), al cavitatii abdominale (mezoteliu peritoneal), alinimii (mezoteliu de pericard care, în faza de refacere, se va rezolva printr-o pericardita acuta). Mai fac parte, din aceasta etapa,toate conflictele legate de senzatia de a fi lezati în integritateanoastra morala, "murdariti", "spurcati": atacuri observate pepielea externa care vor duce la melanoame. Pielea este parteacorpului nostru care intra, prima, în contact cu alti oameni; pesuprafata sa iau forma toate conflictele de separare, dupa cum se


poate observa, de altfel, la prima i~fectie cutanata a noului nascutaparuta ca urmare a separarii de Sânul mamei sale.

A treia etapa de evolutiePentru micul nostru organism a sosit timpul de a se pune în

miscare, de a explora mediul înc njurator, de a se deplasa în celepatru directii ale lumii terestre. a trebui sa dezvolte un schelet,muschi, tendoane, deci, tot ceea e va face posibila miscarea sa.Însa lumea spre care se îndreapt (pamântul) nu este mai bunadecât aceea din care provine (ap ). Va decide sa se întoarca înapoi, ceea ce va implica, în mod atural, pierderea de organe pecare a dezvoltat-o în mod expres va trebui sa faca o liza (reducere celulara, necroza), sa piard substanta, pe scurt, sa .elimi

ne acele structuri care sunt liPS~'le de utilitate în mediul sau deprovenienta. Creatura acvatica va dezvolta picioare pentru a venipe Pamânt, însa trebuie sa le red ca la nivel de înotatoare pentrua se reîntoarce în mare ...

1'În uterul matern începe sa si faca aparitia mezodermul

maduvei cerebrale; ale carui cel le patrund în cele ale endoder

mului si ectodermului. Acestea tlirmeaZa structurile destinate sa

mentina coeziunea organismului care va putea, astfel, sa rezistesolicitarilor externe. Ele vor con titui o punte de legatura unindorganele strict necesare pentru mentinerea vietii si organele "de

deschidere" spre lumea exterioa[~, în sensul cel mai general al

cuvântului. Este momentul î,ncar apare sistemul osos (scheletul)si muscular, pentru a ne sustine SI' a ne permite cea mai eficientamiscare posibila. Creierul micul i embrion continua, si el, deasemenea, sa se dezvolte si, dUPiatrunchiul cerebral si creierul

Medicina c susul înjos 3 l

mic, acum este rândul maduvei erebrale (cerebral medulla) careapartine de creierul mare.

În ceea ce priveste omul, ceasta a treia etapa corespundedezvoltarii sensului propriei saI valori, în masura în care trebuie,acum, sa înfrunte un univers e terior. Va avea, deci, o problemacomplet individuala de evalua e, el cu sine însusi, astfel încât,daca valorile sale de referinta s nt prea exigente, individul se vasimti umilit, fiind incapabil de a se ridica la înaltimea situatiei.Este vorba despre conflictele de "subapreciere de sine ", de re

ducere a valorii intime a persoapei, în toate nuantele lor conformsituatiilor întâmpinate: "am fosf concediat pentru ca nu sunt eficient în munca mea"; "sotul mtu traieste cu altcineva pentru ca

nu mai sunt capabila sa-I satistac sexual"; "sunt în menopauza,nu mai sunt în stare sa fac copi·" si asa mai departe. Un caz tipicîn acest domeniu este cel al ost oporozei.

A atra i ultima eta a de evol tie

Aceasta etapa consolideaz~ toate etapele precedente. Trecede la "ma deplasez pe supraf: ta terestra si ma masor cu acestnou mediu înconjurator", la " omunic cu alte fiinte". Organelesenzoriale se rafineaza pentru intra în relatie cu lumea sociala,cu altii, cu toate subtilitatile p~ihologice pe care acest lucru leimplica.

32 Giorgio Mambrettilsi Jean 8eraphin

În micul embrion se perfectEneaza organele senzoriale si

" conductele de legatura" între di eritele organe: retina, epiderma,laringe, esofag, mucoasa nazala, ucoasa bucala, artere coronare, cai biliare, etc ... (toate deriva .in ectoderm si constituie epite

liul de acoperire), precum si siste~nul nervos si nervii motori.Creierul a atins, acum, ultim etapa a dezvoltarii sale: cor

texul cerebral8, elementul cel m i recent din întreaga istorie deperfectionare a speciei umane.

Pe plan psihic, asistam la o prlriectare de sine într-un contextîntotdeauna mai amplu, complex si schimbator. Devine tot maidificil sa ignoram ceea ce se întrmpla în jurul nostru si sa nu

constatam multiplele situatii schilfllbatoare specifice vietii.

Daca mi-e frica de moarte (faifoasa "îmbucatura" sau "gura"

de aer pe care o pierd, despre c re am vorbit în contextul primei etape), solutia biologica a cre'erului pusa în aplicare de catretrunchiul cerebral va fi multiplicarea celulelor pulmonare alveo

Iare pentru a creste capacitatea p4lmonara adica, pentru a obtinemai mult aer si pentru a supravietui: deci, o proliferare celulara,un cancer pulmonar.

Daca din contra "mi se taie ra~flarea" sau daca "situatia mea

este irespirabiIa", daca conflictul epinde de raportul meu cu lumea exterioara complexa, soluti biologica aleasa de creier vafi de ulcer la bronhii pentru a Ia a sa treaca mai mult aer (vezia patra etapa de evolutie, acolo u de cortexul cerebral ordona oliza, sub forma de ulcer).

Daca conflictul este legat def'evoia de a avansa, în acelasi

timp, în doua directii diferite iar oi nu ne putem decide nici saramânem, nici sa fugim, solutia b ologica aplicata de creier pentru eliminarea conflictului va fi c a de paralizie a picioarelor, de

ordonare a unui blocaifunctionaltcreierul va alege întotdeaunasolutia cea mai eficienta si imedi ta pentru a rezolva, din punctde vedere biologic, o situatie de tres din care individul nu stiecum sa iasa.

Pe scurt, cu ocazia unui evefiment conflictual neprevazut,aparent fara solutie si trait în solittldine, patologia se exprima, în

8, Scoarta cerebrala.••

Medicina u susul înjos 33

acelasi timp, la nivel mental, ce ebral si organic. Este prima faza,

numita simpaticotonie, care s~anifesta în felul urmator:~ la nivel mental exista o star permanenta de stres;~ la nivel cerebral are loc scu circuitul unei zone corespondente

cu tipul de emotie suferita;

~ la nivel organic are loc o prolr'ferare celulara (tumora) în faza deîmbolnavire (de conflict act v) la organele guvernate de catre

trunchiul cerebral si creieru~ mic (cerebel) sau o liza (pierdere

de substanta) sau chiar un bfocaj functional (paralizie) pentruorganele guvernate de mMl-lva cerebrala (cerebral medulla) side cortexul cerebral.

Eliminarea conflictului este I"cheia de bolta" care permite tre

cerea la faza secunda, numitaJagotonie, o adevarata faza de re

facere care se manifesta în fel l urmator:~ la nivel mental se reîntoarc calmul;~ la nivel cerebral are loc reg nerarea circuitelor electrice;

~ la nivel fizic are loc caz~ificarea9 sau închis tarea tumoriipentru organele guvernate e trunchiul cerebral si de creierul

mic, refacerea lizei sau rezolvarea blocajului functional pentruorganele guvernate de mad~va cerebrala (cerebral medulla) side cortexul cerebral.

Dupa cum vom observa în fea de-a patra lege biologica, microbii sunt agentii necesari pe~tru recuperarea sanatatii, Sunt ceimai pretiosi aliati ai nostri, fii~d activi si virulenti, întotdeauna,numai în etapa de refacere adioa de vindecare!!!

9. N.R.: Cazeificare: Proces de reducere urin intermediul bacteriilor.

34 Giorgio Mambret4i si Jean Seraphin

ONTOGENEZA SI FILOGENEZ}\.~ EVOLUTIA CREIERULUI ÎNEMBRIONUL UMAN REFLECtA EVOLUTIA SPECIILOR VII

'-t:' .....

~' .. .,:~ *.'

.-"~',~ .,' ..;- ~

A25-a zi

A 35-a zi

A40-a zi

35Medicina cu susul în jos

A 5-a luna

A 6-a luna

A 50-a ZI


A 8-a luna

A 9-luna

A PATRA LEGE: SISTEMUL ONTOGENETIC

DE MICROBI, "MUNCITORI SPECIALIZATI ÎNSERVICIUL CREIERULUI"

Contrar opiniei curente, microbii sunt aliatii nostri: sunt ceicare se ocupa de repararea daunelor în timpul fazei de vagotonie.Creierul este cel care transmite ordinul amicilor nostri virusuri,ciuperci sau bacterii, apelând la unii sau la altii, în functie demunca care trebuie facuta.

Microbii figureaza printre marile frici ale umanitatii care,de pe vremea pandemiilor ca pesta si holera, a mobilizat toatemijloacele stiintifice posibile pentru a-i studia, a-i izola si a-ielimina. Dar si în acest domeniu, omul este concentrat asupradetaliilor si pierde din vedere ansamblul, construind astfel unedificiu care risca sa se prabuseasca peste el, în lumina legilorNoii Medicini.


Descoperirea stiintifica a icrobilor a avut loc în a douajumatate a secolului trecut, întotdeauna erau prezenti înorganismul fiecarui bolnav ati s de o infectie sau de o starefebrila, cum sa nu le fie atribuit responsabilitatea pentru acestestari? Pornind de la aceasta ipo eza, s-a procedat la clasificareadiverselor patologii. Progresul t hnicii si aparitia microscopuluiau permis descoperirea unor org nisme din ce în ce mai mici pânas-a ajuns la virus, un soi de par zit incapabil de a se reproducesingur, care utilizeaza, în aces scop, sistemul de reproducereal altor celule. Astfel, s-a aj ns la descoperirea sistemuluiimunitar, un "aparat militar" afl tîn serviciul individului pentrua-l proteja de invazia inamica. Prin urmare, nu mai era decâtun pas, pâna la dezvoltarea un r medicamente din ce în ce maispecifice, destinate sa dea o 1 âna de ajutor sistemului nostrude aparare. Cu toate acestea, n toti cercetatorii aveau aceeasiopinie: unii dintre ei au început sa observe ca, de la nasterea sa,

. omul coabiteaza cu microbii; î corpul nostru sunt de zece orimai multe bacterii decât celule mane: sute de mii de miliarde!

Pielea este populata de micro rganisme precum stafilococii sistreptococii, sunt bacterii care traiesc în gât, în nas, în urechisi în conjunctiva ochiului. Mir sul emanat de subsuori provine

din activitatea bacteriilor. VagfUI contine microbi inofensivi

cu care copilul intra în contact în momentul nasterii sale; deci,exista ,mai multi microbi dec~t celule, microbi la care omuls-a adaptat perf~ct. În cazul în are calatorim într-o tara straina,microbii din acea regiune pot, c toate acestea, deveni patogeni,în masura în care organismul ostru nu-i recunoaste ca facândparte din "mediul" sau: rujeola, impOliata de la "conchistadorii"Noii Lumi, a decimat populatia ndigena al carei organism nu erapregatit sa recunoasca noul mic ob.10 Alti cercetatori au constatatfaptul ca, în multe boli infectioa e, propriile noastre bacterii intraîn actiune dupa ce, timp îndel ngat, au fost inactive iar acestlucru ridica noi întrebari cu pri ire la rolul lor.

De ce nu se îmbolnaveste to~a lumea în timpul epidemiilor degripa care revin în fiecare an? C~re este diferenta între un individ

care se îmbolnaveste si unul ca~'eramâne sanatos? Cu siguranta,nu din cauza sistemului imunit~r, mai slab la unii decât la altii,

10, Xavier si Laurence Rolland, Bacterii, vil~suri si cinperci, Flammarion, Paris,

38 Giorgio Mambrettll si Jean 8eraphin

pentru ca vedem indivizi robustl" si plini de energie doborâti devirusul gripei în timp ce altii m i slabi, înzestrati cu o sanatate

mai fragila, ramân neatinsi d1ePidemie. Admitând faptul ca

exista unele sisteme imuni tare ai fragile decât altele, care ar fimotivul?

A patra lege, care descrie si~temul ontogenetic de microbi,explica acest lucru în felul urmatbr:

- Microbii nu "lucreaza" deCâfn timpul fazei secunde de boala,

cea de refacere, devin activi din omentul rezolvarii conflictuluisi pâna la refacerea completa; pa aceea redevin inactivi, Nusunt inamici ci aliati care traies în simbioza cu noi si lucreaza

pentru noi, la ordinele creierul~i nostru. Daca-i distrugem, nuvom face decât sa întârziem si s~ încetinim faza de refacere care

se instaleaza, oricum, în moment61 solutionarii conflictului.- Microbii pot fi c1asificatil dupa originea embrionara atesuturilor,

Toti microbii apar, se înmultesc si dispar, pentru a favori

za refacerea organismului con1ormunei logici foarte precise. Sincronizati cu creierul si c rpul nostru, acestia mor sau se

înmultesc în conformitate cu PrOlogia, organul implicat si cu

misiunea pe care o au de îndepl nit: de eliminare sau de reconstruire. Fac parte din programul iologic al naturii.

Ciupercile si micobacteriile sI nt "maturatoarele" care curataorganismul de tumorile situate în organele derivate din endoderm

si guvemate de trunchiul cerebII, precum si în organele derivate din mezodermul cerebral si conduse de creier. Mai precis,îndeplinesc o actiune de cazeific re, de brânzire: putem spune ca"tortureaza", tumora.

Bacteriile joaca fie rolul de~maturatoare" (pentru tumorile

situate în organele derivate din ezodermul cerebral, condus decreier), fie pe cel de "restauratoar " de lize (care sunt, va amintiti,reduceri celulare sau necroze) s'tuate în organele derivate din

mez~dermul maduvei cerebrale S1' guvemate de catre aceasta din

urma.

Virusurile colaboreaza la rec nstruirea de organe de origineectodermica guvemate de cortexl!ll cerebral.

Cortex cerebral

creIer

Medicina cu Isusul în jos

Maduva fi erebrala(Cerebra, medulla)

ECITODERM

MEZODERM

39

Apropo de vaccinmiBacteriile sunt primele se ne de viata din Univers. Fiinta

umana, asa cum s-a mentionat, contine o cantitate de bacteriide zece ori mai ridicata decât umarul celulelor sale; traim însimbioza cu ele si avem nevoie I e ele pentru a transforma materia. Sunt indispensabile vietii si cu toate acestea, sunt eliminate primele cu antibiotice! Vacci urile împiedica bacteriile sa-sifaca propria munca, fara prezen a lor niciun proces important detransformare nu poate avea loC:.Nu este absurda împiedicarea

amicilor nostri de colaborare? Fu ajutorul vaccinurilor, cream

dezordine în propriul nostru corp care-si pierde, astfel, capacitatea de a distinge ceea ce este util de ceea ce este nociv; întregul

nostru sistem de "recunoastere"tte bulversat iar sistemul nostruimunitar slabit: pâna la bolile' unodeficiente nu mai este de

cât un pas. Fiecare dintre noi s I naste într-un loc si într-o epocamarcata de un anumit numar de microbi, cu care se va adapta încursul existentei sale.

Daca avem obiceiul de a lutra într-o gradina de zarzavaturisau de a ne plimba în pielea g9ala, ne vom procura adesea ranimici: organismul, în faza de refacere, se va apara declansând, de

fiecare data, un fel de "antiteta$.ic" spontan care ne va imuniza,încetul cu încetul, împoh'iva tet1nosului si a toxinelor sale cu care

40 Giorgio Mambrettll si Jean Seraphin

ne vom obisnui treptat. Este fai10sul principiu al lui Mithridate:câteva picaturi de otrava în fiecare zi si doza mortala nu va mai

fi mortala! Însa, daca ne permiteh, luxul de a nu trai în mijloculnaturii, de a nu merge desculti, J~-a nu ne întepa sau taia, atuncivom avea nevoie de vaccinul ~titetanic. Dar si în acest caz,

întotdeauna este adevarat faptullca, orice reactie bacteriologica

indica o faza de refacere (vagotJnie) si presupune, prin urmare,

existenta unui conflict.

S-a constatat ca, atunci cân1 zburam cu avionul într-o taraîndepartata, intram în contact u microbi pe care organismulnostru nu-i recunoaste si la car nu este adaptat. Riscam, deci,sa contactam boli mOltale; în ace t caz vaccinurile sunt necesare.Calatoriile cu avionul nu sunt, în a, luate în calcul de orgal1ismulnostru biologic: "planul biologi " al omului nu prevede decâtdeplasari lente, care îi ofera p sibilitatea de a se aclimatizaprogresiv la noile conditii de me I iu.

În ceea ce priveste epidemii le toate au acelasi curs: un debut,un punct culminant si un declin Examinând statisticile O.M.S.(Organizatia Mondiala a Sanatatii) în mod evident, rezulta faptulca, campaniile de vaccinare au ost întreprinse, întotdeauna, înmomentul în care epidemia se fla deja în faza descrescatoaresi ca, imediat dupa administrar a vaccinului, în loc sa scada,cunostea o amplificare. Dupa un numit timp, epidemia intra, dinnou, în faza descrescatoare! Fiec re este liber sa traga propria saconcluzie ...

Robert Mc Namara, fostul p~esedinte al Bancii Mondiale sifostul secretar de stat american, declara într-o zi:

«Trebuie luate masuri foarte spre de reducere demografica,chiar si împotriva vointei popu atiilor. A reduce procentul denatalitate s-a dovedit insuficient sau imposibil. Deci, trebuie sacreasca procentul de mortalitat . Cum? Prin mijloace naturale: foamete si boala.» ("Am înteles totul" n° 2, februarie 1987,Editura Machiavel; în Mafia edicala de Ghislaine Lanctât,Editura Evolutionism 2008). Du a medicul Lanctât, vaccinurilefac parte din acest plan premedit t.

Medicina cUISUSUIînjos 41

A CINCEA LEGE: "LEGEA aHINTESENTEI"

Toate comportamentele umJne (deci, inclusiv bolile) suntdeterminate de programe speciflce de supravietuire, înscrise încreierul nostru de-a lungul timpJlui. Boala este solutia biologica

perfect.a propusa de catre creierrl l nostru, ultima posibilitate de

supravIetuIre.

Exista o relatie permanenta ~ître toate elementele din natura,

fiecare fiinta vie este legata de al e fiinte care fac parte din MareleTot. Toate organismele poseda n creier mai mult sau mai putindezvoltat, capabil sa capteze, în mod inconstient, informatiile

care-i parvin din lumea care-l ~conjoara. Astfel, câinele stie castapânul sau este pe punctul de a se reîntoarce acasa si se posteaza

deja în fata usii pentru a-l întâmplina. Leoaica stie, în acelasi mod,

daca va avea sau nu suficienta p~ada pe teritoriul sau si, în cazulîn care vânatoarea va fi mai slaba, va naste mai putini pui. Asa

cum fiecare furnica se afla în le~atura cu fumicarul si actioneazaîn interesul acestuia din urma, tft asa fiecare celula, fiecare element din corpul uman actioneazf în armonie si pentru binele organismului nostru, în baza unei comunicari permanente derulate

la diferite niveluri: cea mai miba dintre celule, bacteriile carevietuiesc în noi, diversele organf ... toate functioneaza la unison,

în acelasi ritm ca si creierul prtncipal. Tot ceea ce va percepe,chiar si inconstient, va fi deci rettansmis la centrala care dirijeaza

operatiile, precum un tam-tam ~inistit care informeaza cu privi

re la tot ceea ce se întâmpla, la tot ceea ce este necesar într-unpunct al corpului nostru. Corpul nostru stie, sa înscrie în celulelesale, ceea ce este cel mai bun Rentru el, precum stia leoaica ca

nu trebuie sa aduca pe lume mal multi pui fiindca vânatoarea nuva fi buna; creierul nostru va al tiva programul cel mai adecvatpentru a ne permite supravietu· ea. Iata de ce intervine, din când

în când, aceasta "readaptare" ~e care noi ne încapatânam sa o

numim "boaIa" nestiind sa mai jecunoastem functia biologica de

când am devenit "creaturi culte' .

Citându-l pe Hamer: «Ar fi timpul sa gasim un alt nume pen

tru boala: într-adevar, daca obsdrvam o turma de cerbi în natura,vom putea constata faptul ca, ltunci când seful turmei traiesteI

42 Giorgio Mambrettil si Jean Seraphin

un conflict de teritoriu deoarece ste amenintat de un alt mascul,face ulcer la nivel coronarian. Fa ând acest lucru, îsi mareste calibrul intern în scopul de a aduc mai mult sânge organismuluisi de a obtine mai multa forta pe tru a-si învinge adversarul. Defapt, aceasta boala nu este o boa a ci o oportunitate gratie careiael va putea câstiga batalia, dupa are va trece la faza de vagotonie, se va vindeca chiar si cu risc 1unui infarct în perioada crizei

epileptoide (vom reveni, mai târzfu, la acest mecanism). La urma

urmei, natura i-a dat doua încerCfri de depasit: conflictul de teri

toriu si infarctul. Sunt legile dur ale vietii! Faza de refacere nueste o întâmplare: în cazul în car conflictul teritorial a durat maimult de cincisprezece zile, riscu unui infarct va fi considerabil

pentru ca, într-un anumit fel, n~tura va elimina cerbul d~n joc.

Este o realitate cruda însa echil~brul ecologic nu pennite decâtexistenta unui anumit numar de Gerbi.»

Boala are întotJ.eauna un sens.Este util~, necesara, it~Ia pen~~ individ

SIpentru evo utla SpeCIeI.

Câteva precizariSe poate afirma ca Hame a descoperit o interpretare

suplimentara a functiilor cerebr le. Aceasta nu pune în discutiedescoperirile care au precedat-o în acest domeniu, nu mai multdecât descrierea unei pajisti în tenneni de flori si fluturi, maidegraba decât în termenii functie clorofiliene. Doctorul HameI' adescoperit ca în cazul unui soc e otional barbatii pâna la vârstaandropauzei sunt afectati în parte dreapta a creierului iar femeilepâna la vârsta menopauzei sunt fectate în partea stânga (efectuleste invers pentru stângaci). And opauza si menopauza constituieo schimbare de stare, în masura în care hormonii masculini sediminueaza la barbat iar hOlmon i feminini la femeie, în timp cecantitatea de hormoni de sex op s creste, în mod relativ, atât launul cât si la celalalt.

Medicina cu rUSUlinjn, 43

Barbatul va fi, ca sa spun~m asa, mai "feminin" dupa

andropauza iar femeia mai "mas ulina".Barbatul dreptaci aflat la vâ sta de reproducere va fi deci

afectat în partea dreapta a corte ului cerebral (a patra etapa deevolutie) de un prim soc emotional. Va produce patologii care

se raporteaza la organele guvem~te de emisfera dreapta: bronhii,artere coronare, stomac, duode1, cai biliare, vezica. O femeiedreptace, care nu ia pilule (în caz contrar, modifica sistemul sau

honnonal) va fi afectata în part~a stânga a cortexului cerebral,în cazul unui prim soc emotion ,Ea va produce patologii care

se raporteaza la organele guvemate de emisfera stânga: tiroida,laringe, vene coronare, col uteri~, vezica, rect (patologiile legatede aceste organe afecteaza mai des femeile decât barbatii).

Dupa andropauza, barbatul ta trai socul emotional într-un

fel mai feminin (partea stânga creierului), în timp ce femeia,dupa menopauza, va trai socul î tr-un fel mai masculin (partea

dreapta a _cre~erului~, c~iar dacr· patologiile se inverseaz~. C~

stratagema mmunata a mventat natura, pentru a ne permIte satraim experientele a doua sexe, chiar si în timpul unei singurevieti!

Daca femeile înteleg pe depli~ acest mecanism, în momentulmenopauzei nu vor mai trai un cOFict de sub apreciere în cazul încare nu~si mai pot îndeplini fun9tia procreativa si, în consecinta,

problemele de osteoporoza vor l'spare (daca "îmi pierd valoareaca femeie pentru ca nu mai pot aduce pe lume copii", creierul

meu va ordona o decalcifiere osloasa, care reprezinta partea ceamai densa din corp: un fel de sin1f1ciderelenta). Menopauza si andropauza reprezinta, dimpotrivaI. debutul unei noi aventuri careproiecteaza barbatii si femeile î~ mijlocul unor lumi emotionalenecunoscute pâna-n prezent.

. În urmatoarele pagini vom yedea, pe scurt, ce se întâmpla

atunci când suferim un soc etliona!.


Cinci subiecte masculine se prezinta la locul de munca unde li se comunica,

dintr-o data, ca sunt concediati.

Primul reactioneaza prin

sub apreciere ("am devenit un

incapabil!").

Al doilea prin ranchiuna,

dusmanie ("patronul este un

incompetent, nu stie sa-si

conduca filma") .

Al patrulea, simte ca

i-au facut o magarie,simte o frustrare.

Al cincelea considera acest lucru ca fiind cea

mai buna oportunitate oferita de viata (pentru

ca, de exemplu, se simtea rau cu colegii sai sau

pentru ca nu se simtea realizat în acea slujba).

•\(.1~

Al treilea, îl va trai

precum o pierderede teritoriu.

Dupa modul în care au trait acest eveniment, va fi solicitata si va intra în

scurtcircuit o zona specifica din creier.

O tomografie computerizata CT a creierului va pelmite recunoasterea

zonelor cerebrale atacate (asa-zisele "focare ale lui Hamer"), cele ce

trimit ordinele (de proliferare, liza, blocaj functional) la organele aflate în

competenta lor.


Sectiunea transversala a creierului domnului Subapreciere vizualizata de

computerul tomo graf 1.

<U

Oi:jo..uo~-o

Citire: focare ale lui

Hamer în zona maduvei

cerebrale care guverneaza

organele conective (oase,

muschi, etc.)

paliea dreapta

o..5'

J?1"<

Conflictul este localizat în zona maduvei

cerebrale, atacând oasele în faza de

simpaticotonie.

Însa, iata ca domnul Subapreciere îsi recupereaza stima de

sine, intrând în faza de refacere (vagotonie) ...

Urmeaza o reca1cificare însotita de o inflamatie cauzata de aportul de

substante de reconstruire. Este o faza dureroasa care poate fi diagnosticata de

la reumatism acut pâna la osteosarcom (sarcom osos).I -:$//"' "~ ~-- -:.~ #=

11, N.R.: Metoda lui Hamer face o citire speculara de CT: dreapta in partea dreapta si

stânga in partea stânga.


Sectiunea transversala a creierului domnului Ranchiuna vizualizata de

computerul tomo graf.

Citire: focare ale lui Hamer

în cortexul temporal drept,

într-un punct care guverneazacaile biliare ...

Conflictul este localizat în

cortexul temporal dec1ansând

ulceratii de cai biliare în faza

de simpaticotonie.

Însa, iata ca IDonmul Ranchiuna trece pesteranchiuna sa $i intra în faza de vagotonie ...

Ca urmare, va avea dureri la ficat, ~esi pâna acum nu a simtit nimic(cu exceptia, furiei reprimate împotriva fostului angajator).

În aceasta faza, când conflictul este rezolvat,

poate sa apa a un cancer de reconstruire a cailor

biliare, un e iteliom sau o hepatita.

47

vizualizata de

Conflictul este localizat într

o zona cerebrala care ar putea

declansa o anghina pectorala în

faza de simpaticotonie.

Însa, domnul feritoriu îsi regaseste siguranta

"teritoriala" î~tr-un alt ambient, si trece la fazade vagotonie ...

Medicina cu rUSU! Înjos

Sectiune a transversala a creierului ~omnului Teritoriu

computerul tomograf.

Citire: focare ale lui Hamer

în cortexul peri-insular din

partea dreapta, care poate

implica organe precumarterele coronare.

Rezolvând conflictul, domnul Teritoriu va produce un edem de reparare în

raport cu focarele lui Hamer, iar u1cer~tiile microscopice ale coronarelor sevor cicatriza. Acest proces de cicauitare va putea ajunge pâna la ocluzia

arterei, în timp ce edemul cerebral vr. putea atinge o dezvoltare capabila

sa ucida artera vecina, care regleaza ~tmul inimii. Acest lucru va transmiteinimii instructiuni anarhice, provocâno un infarct miocardic.

48 Giorgio Mambretti si Jean seraphin

Sectiunea transversala a creierului domnului Frustrare vizualizata de

computerul tomo graf.

Însa, domnul Frustrare îsi revine si intra în faza de vagotonie. f

Citire: focar al lui Hamer

în trunchiul cerebral, în

corelatie cu intestinul.

Conflictul este localizat într-un punct

al trunchiului cerebral care guverneaza

intestinul si declanseaza producerea

de polipi în faza de simpaticotonie.

Domnul Frustrare va remedia proliferarea la nivelul colonului printr-o

hemoragie, eliminând celulele tumorale.

Se va simti obosit si va merge la medic ... care, ignorând complet faptul ca

bolnavul se afla în faza de vindecare, va emite un diagnostic ce risca sa

declanseze o agravare a stresului, cu:

• frica de moarte (care va provoca un cancer pulmonar);

• frica de a nu putea procura esentialul (care va provoca un cancer la "

ficat);

• frica ca totul se va prabusi asupra sa (patologii renale).

49

P-S'~§tP"

(1)

~p.,'"<=

:..o

Medicinat ,n,nl in}m

Sectiunea transversala a creierului ~-~ului Oportunitate vizualizata decomputerul tomograf. I

Citire: edem de refacere

a focarului lui Hamer în

partea stânga a cortexului

temporal, conectat la rect...

~~~~

~/~~'\~'Jf~ ....~\ // '~ .'I "--./

-~~~

Edemul care s-a fOlmat este si ptomul trecerii la faza de refacere

(vagotonie) a unei patologii renale. De fapt, domnul Oportunitate, nu s-a

înteles deloc cu colegii sai iar aceast concediere i-a permis rezolvarea unei

vechi probleme de identitate în carul teritoriului. Aparitia hemoroizilor

va însemna repararea ulcerelor rect le.

- "_~ -.';ti:;'.,= "."_"~:::;",·,.~~li;;:~AC!- . - 6'..--'-=-- E~"":'--::Z:-R"-~~,-:-;;~~__o :,_.--.-.0 o;;;:

"Bolile nu exista si nu au existatniciodata în sensul în care noi le-am înteles. Acesteanu sunt decât fazele diferite ale unui program special

bine fondat (SBS), conceput de natura."

Dr. Ryke Geerd Hamer

A PARTE

CAIPTOLUL I

(Lao Tsu)

John Ecc1es, premiul Nobel pentru medicina pentrudescoperirea proceselor chimi e responsabile de propagareade impulsuri nervoase, sustine a: «majoritatea savantilor esteformata la scoala de materialism Este o matrita extrem de rigidaconstituita dintr-un ansamblu d dogme care nu sunt, în modnecesar~ justificate din punct de vedere stiintific! Printre altele,afirmatia ca existenta noastra nu este decât o simpla combinatiebiologica, fara încercarea de a întelege toate elementele care

nu-si gasesc locul în acest ansarblu (sub pretextul ca nu ar fi"stiintifice") nu este o dogma, fste mai rau, este o superst!tie!

Stiinta este plina de superstitii, df credinte de toate tipurile ... Insa

ceea ce este cu adevarat tulburat r, este ca oamenii sunt convinsi

de faptul ca stiinta are raspuns l orice.»12

Precum am vazut în pagini IIprecedente, cele cinci legi ale

Noii Medicini ofera, în sfârsit, un sens vietii si manifestarilor sale;nu mai este vorba despre a recu oaste simptomele si despre a leelimina rapid cu medicamente, i mai degraba este vorba despre

12, Citat de Dr. Ch. Randier, Le SIDA: u1' autre regard, în Infor Vie Saine n. 92,Noiembrie-Decembrie

S4 GiorgioMambretti si Jean Seraphin

a întelege cauza emotionala profunda proprie fiecarui individ,trezind în el constienta ca poate inversa procesul si schimbadirectia. Este o calatorie interna facuta de noi însine, uneori"dureroasa" însa întotdeauna purtatoare de rezultate precise: vapune punct si va începe o noua viata, pe baze noi.

Înainte de a ilustra diferitele tipuri de conflicte si consecintelelor, poate ar fi întelept sa reluam firul subiectului rezumând,în câteva cuvinte, relatiile existente între diferitele zone alecreierului, originea embriologica a organelor si patologiilereferitoare la acestea.

Trunchiul cerebral administreaza conflictele cele mai

"arhaice", de importanta vitala, care ne lovesc în strafundulfiintei noastre: a prinde, a înghiti, a face sa treaca, a digera, aelimina "îmbucatura" în diferitele sale sensuri, de la hrana la bani,de la aerul respirat la câstigarea unui pariu pe care-l consideramdeja în buzunarul nostru si care ne-a scapat deoarece am pierdutbiletul de joc ...

În faza activa a conflictului, patologia sau boala se exprimaprintr-o proliferare celulara la organele guvernate de trunchiulcerebral si derivate din endoderm. În faza de refacere si înprezenta ciupercilor si micobacteriilor, va avea loc un proces decazeificare sau de necroza.

Creierul mic sau cerebelul administreaza conflictele

referitoare la "cuib" si la integritatea persoanei. Si aici, va existao proliferare celulara în faza de conflict activ, la organele carederiva din mezodermul cerebral, cu necroza cazeoasa (cu aspectde brânza) în faza de refacere.

Maduva cerebrala (cerebral medulla) administreazaconflictele de subapreciere precum si pe cele referitoare launele aspecte ale sexualitatii. În timpul fazei de conflict va aveao pierdere de substanta la organele ce deriva din mezodermulmaduvei cerebrale si sunt comandate de aceasta din urma. În fazade refacere, procesul care tinde sa umple lizele va da sarcoame,limfoame, lipomuri, fibroame si chisturi.

ETAPE TIP DELOCALIZAREF01TAORGANEHISTOLOGIESEMNE DESEMNE DEGERMEN!

EVOLUTIVE

CONFLICTCEREI3RALAEMI3RIONARA SIMPATICOTONIEVAGOTONIEACTIVAr

I - Supravietuiese

arhaietrunchiendodermsisteme:epiteliuadenoeareinomhemoragie,eiupereivital

cerebral digestivglandularnoduliehisturi,mieobaeterii

respirator

ealeifieare

urinar

coma

de reproducere

Il - Mu protejez

murdarcerebelmczodermdermuepiteliucancerchisturimieobacteri i

f,-iea de a fi atacat

ecrebelospleuru+de vcgetatiiaseitabaeterii

perieard

tesutmezoteliompleurezie

pcritoneu

eonjunetiv

II I - Mu deplasez

subapreeieremaduvamezodermuloase!esutuleer,miombaeterii

pierdere

cerebralamuduveicartilagiiconjunctivnecrozaosteom

rcferitor la un

ccrebraleIcndoane decalcifiereosteosarcom

lichidmusehileueemie

ganglioni grasimimaduva osoasa

IV - Ma perfee-

relationalcortexectodermepidermacpiteliuulcer,polip,viruslll'i

tionez

tcritorialcerebral arlere coronarede aeoperirenecroza,epiteliom,

Comunic

dreapta (barbat)bronhiiblocaj funetionalinfaret,

stânga (femeie)

relina(paralizic,epilepsie,

diabet),

cicatrizare,

tulburari de

incetarea

comportament

disfunc!iilor

~~§:i5

~v,s::v,s::•......

Si''-.oV,

VlVl


Cortexul cerebral sau scoarta cerebrala administreazaconflictele referitoare la teritoriu si la frontierele ce delimiteazapersonalitatea individului prin raport cu altii. În faza activaa conflictului va pierde substanta la organele de provenientaectodermica, guvernate prin cortex, cu restituiri de substanta princicatrizare în faza de refacere, sau cu patologii oncoechivalente(paralizie, blocaj functional) în faza conflictuala si de reîntoarcerela normal în faza de refacere.

Pentru a întelege localizarea manifestarii patologice estesuficienta reconectarea la momentul precis al socului emotional(DHS): «în acel moment se produce o asociere emotionalaimediata si spontana între semnificatia subiectiva a emotieidovedite si localizarea la nivelul corpului; nu este acelasi lucrusa primesti un afrontl3 în plina fata sau un picior la fund» .14

Ar lua prea mult timp examinarea tuturor patologiilor sia conflictelor care le genereaza; scopul acestei carti este acelade a sensibiliza cititorul, în mod natural, spre o noua viziunecu privire la medicina si de a-l încuraja sa caute în el însusi,originea problemei sale de sanatate, pornind de la legile enuntatemai sus. În paginile urmatoare, vom descrie unele dintre cele mairaspândite patologii. Cititorul interesat va putea gasi informatiisuplimentare cu privire la lucrarile doctorului Hamer pe site-urileinternet mentionate în bibliografie.

PIELEA

Pielea este unul dintre organele cele mar Importante alecorpului uman pentru ca acopera, la individul adult, o suprafatade circa doi metri patrati. Nu are numai o functie de protejare side acoperire a organismului, ci si un rol esential în supravietuireanoastra, asigurând, de exemplu, un proces de respiratie. Se disting sapte straturi în structura sa, însa pentru scopul nostru estesuficient sa tinem cont de trei subdiviziuni principale:

13, Insulta, jignire, ofensa.

14, Dr. Ch. Tandier, Les decouvertes du Dr. R. G. Hamer: legile biologice, în Infor VieSaine, n. 117

Medicina cu susul fnjos 57

- epiderma, stratul cel mai superficial, de provenienta ectodermica;

- derma, stratul situat imediat dedesubt, legata de mezodermulcerebral;

- hipoderma, cel mai adânc strat, legata de mezodermul maduveicerebrale.

Dupa cum am vazut, la diferitele origini embrionare corespundconflicte, patologii si refaceri diferite.

Vom examina numai epiderma din cauza nenumaratelorafectiuni cu care se confrunta în mod constant dermatologii.

Iepurele abandonat

A fost odata un iepure care, la reîntoarcerea sa de la scoala, nu a gasit pe

nimeni acasa. Si-a cautat tatal si mama, si-a strigat fratii si surorile, însa

nu i-a raspuns nimeni; s-a simtit trist si singur si s-a întins pe pamânt; îi

era frig si se simtea abandonat. În timpul cautarii a început, sa-si piarda

paml, pe aici pe acolo: manifesta un conflict de separare. Însa, încetul

cu încetul, a observat prospetimea ierbii si frumusetea florilor din juml

lui; a observat vrabii le si rândunelele care zburau pe ceml albastm si a

înteles ca întreaga natura era prietena sa. Singuratatea era învinsa. A prins

curaj-si s-a reîntors acasa, fericit si total reîncalzit; mama si tatal sau îl

asteptau! În momentul acela, a început sa se zgârie furios cu Iabuta sa

posterioara: era în curs de vindecare, fara sa stie acest lucm.

Iata ce se întâmpla în realitate cu noi, când suferim de asa-numitele boli

de piele.

Întregul nostru corp este acoperit de epiderma, si de fiecaredata când intram într-un conflict cu ceva sau cu cineva, întrun mod real sau imaginar, pielea este cea care se va implica:strângere de mâna, a mângâia, a primi o palma, a avea un raportamoros, a mângâia o pisica, etc. Conflictele cu privire la epidermasunt de tipul: "Vreau sa fiu în contact însa nu pot". În timpulfazei active a conflictului pielea se u1cereaza si acolo contactuldevine imposibil iar în faza de refacere epiderma se umfla sise înroseste. Vom vedea aparând manifestari cutanate precum


exanteme (eruptii cutanate), dermatite, urticarii, neurodermite sieczeme; pielea pare a fi bolnava. În general, în acest momentse va consulta dermatologul, chiar daca pielea se afla în faza derefacere; dat fiind faptul ca faza activa a fost, în general, de lungadurata, acelasi lucru se va întâmpla si în faza de refacere. Deasemenea, poate duce la re caderi urmate de noi faze de refacere,care vor întârzia procesul de vindecare.

o fetita a fost crescuta de bunica sa pâna la vârsta de zeceani; parintii sai, erau întotdeauna plecati datorita muncii lor,neputându-se ocupa de educatia sa. Dar, în final, mama sa obtineun post stabil în Franta si decide sa duca fetita cu ea, departede bunica. Micuta suporta greu aceasta separare (conflict deseparare) si pielea sa începe sa prezinte ulcere; mai muÎt, arepicioarele întotdeauna reci. Cu timpul copila se obisnuieste sidepaseste socul emotional, intrând în faza de refacere. Atunci, îivor apare eruptii cutanate, pe ambele brate, datorita faptului caavea obiceiul sa-si îmbratiseze bunica.

TESUTUL ADIPOS, MUSCHII, TENDOANELE SIOASELE

Aici se manifesta conflictele de sub apreciere de sine, cu toategradele de intensitate posibile, în punctul în care subaprecierea(simbolica sau reala) este aplicata.

Tesut adiposPrezent pe toate suprafetele corpului, are o functie izolatoare

care reduce pierderea de caldura de la nivelul pielii, constituieo rezerva importanta de energie, sustine si protejeaza diferiteorgane. Functia dominanta a celulelor sale este aceea de aînmagazina trigliceridele, grasimile neutre.

Marius B. are saptesprezece ani, vârsta primelor tentative deseductie, însa se simte prea slab; de fiecare data când o tânara îlpriveste, gândeste imediat: "În mod sigur, ma va gasi prea slab!"În urmatorii douazeci de ani, lipomurile îsi vor face aparitia petoata suprafata corpului, însa vor dispare într-o saptamâna în

Medicina CZ{ susul înjos 59

momentul în care Marius va înielege propria sa problema. Estevorba despre un conflict usor de subapreciere de sine în raportcu o parte a corpului sau, consi erata de el ca fiind inestetica (deexemplu, a nu avea picioare moase, etc.). Acesta va provocao necroza de tesut adipos în pe ioada fazei active de conflict, siun lipom, o reconstruire excesiv de tesut, în faza de refacere. Lasolutionarea conflictului, lipom l se va opri din crestere.

Muschi netezi si striati

Acesti muschi produc misClrea, care deriva din alternanta

existenta între contractie si reIa are musculara.- muschii striati (numiti asa in cauza dispunerii particulare

a fibrelor lor) se insereaza e os pentru a permite miscareascheletului.

- muschiul cardiac constituie~artea principala a inimii.- muschii netezi se gasesc î 1 partile interne ale cavitatilor

(stomac, intestin, organe ab ominale si vase sanguine).

care au functia de fixare a

Tendoane

Sunt "sfori" de tesutmuschilor pe oase.

În ceea ce priveste muschii s riati, socul este întotdeauna legatde o usoara subapreciere de sin în strânsa relatie cu miscarea: afi incapabil de a o lua la picior, refuza sau a respinge, a se aparasau a ataca. Ca urmare, avem d -a face cu o atrofie musculara înfaza activa a conflictului si o hi I ertrofie în faza de refacere.

Conflictul va fi diferit pentI muschii netezi: imposibilitateade a împinge "îmbucatura" m i departe de intestin. Efectul vafi o necroza musculara în timp l fazei active; un miom, coliciintestinali si o crestere a peristaltismului în faza de refacere.

În cazul unei usoare subeva uari de sine în corespondenta cuamplasarea tendonului, faza d simpaticotonie se va manifestaprintr-o necroza de tendon ( ptura tendonului lui Achile, deexemplu) în timp ce faza de vagotonie va comporta reconstruireatesuturilor tendonului prin turn factie, umflatura.


Oase

Acestea constituie structura ce sustine si protejeaza organeledin corp, permitând miscarea. Osul este un tesut dinamic care sereînnoieste în mod continuu, descompunându-se si regenerânduse pe toata durata vietii.

Conflictul de subapreciere de sine va fi mai specific si maiintens daca se va manifesta în oase. Va provoca, în acest caz,decalcifierea unei parti a scheletului, ce poate ajunge pâna laosteoliza (adevarate gauri) daca conflictul continua un timpîndelungat.

OvibosuP5

Este sezonul iubirii în padurile din nordul Canadei iar ovibosii se l~pta

pentru cucerirea femeleloL Batalia, care se deruleaza fara varsare de

sânge, este oarecum speciala: cei doi patrupezi îsi iau un elan lung

pentru a-si ciocni fnmtile, perdantul fiind întotdeauna cel care se

retrage. Prin Ulmare, cei doi adversari trebuie sa-si concentreze toate

f0l1ele în membrele posterioare, în muschii coapselor. Perdantul va

trai un conflict de subapreciere de sine fiindca nu i-a putut face fata

adversarului, pe care îl va manifesta în acea parte a corpului ce nu i

a permis sa reziste: femurul. Va începe, atunci, o decalcifiere de col

femural. Însa timpul trece furnizându-i masculului în cauza posibilitatea

de a depasi subaprecierea de sine, si de a trece la faza de refacere: se

va fonna, astfel, o fonnatiune osoasa care va avea functia de a face

colul femural mai rezistent decât înainte, având în vedere unnatoarelebatalii.

În iunie 1993, Clara R. este solicitata de catre colegele salesa apere o secretara care a fost concediata. Soc: nu numai cadirectorul n-a ascultat-o, mai mult, el i-a facut reprosuri si aamenintat-o, la rândullui, ca o va da afara. Clara s-a simtit de douaori subapreciata: mai întâi, în ochii directorului care a fortat-o"sa-si plece capul" iar apoi în ochii colegelor sale pentru ca nu areusit sa-I înduplece pe director sa o reprimeasca pe fosta colega.În acelasi an, în decembrie, uzina se închide si Clara îsi gasesteun nou loc de munca; la scurt timp, îi apar dureri cervicale mari,

15. Animal nllnegator din regiunile boreale, cu caractere de bou si de oaie.

Medicina cd susul în jos 61

interpretate mai întâi, ca reumati~m, apoi recunoscute ca osteoliza.Este vorba despre o subapreciert morala si intelectuala.

Bianca C. lucreaza în biroul ~I acrei sale. Într-o buna zi, soacrasa decide sa o dea afara: sotul sa nu o apara si Bianca se simte cuatât mai mult devalorizata pent ca, neposedând nicio diploma,nu gaseste un alt loc de munca; e te, deci, fortata sa ramâna acasa.Conflictul dureaza timp de sase ni, fiind reactivat de fiecare datacând îsi întâlneste soacra, pân în ziua în care îsi fractureazafemurul: consecinta a faptului c a cedat împotriva propriei saledorinte, pentru cineva mai pute ic decât ea (persoanele în vârstase simt adeseori victime unui as menea tip de situatie).

Liviu G. primeste lectii de ttnis de circa doi ani. Este foartetalentat si se afla întotdeauna prirtre primii în grupa sa. În timpuliernii 1990/91, fizicul sau se de volta si creste foarte repede însa

jocul de tenis prestat de el est mai putin bun. În decembrie,profesorul sau îl dojeneste de âteva ori: «Dar, ce ai? Nu maistii cum se face un serviciu?» iviu se simte dezgustat de tenissi sub apreciat în fata colegilor ai, se închide în sine si renuntasa mai mearga si cu bicicleta îm reuna cu acestia. În iulie, mamasa, care a ignorat înh'eaga întâml Iare, îi face cadou un computer.Liviu este foarte mândru si prie enii sai reîncep sa vina sa-I vada

pentru a se juca cu el. Devine foarte abil în jocurile video cumâna dreapta. La sfârsitul luni' iulie, se raneste la încheieturamâinii si parintii sai cred ca si-a 'upt-o. Spre sfârsitul lunii august,durerile cresc si încheietura mâi ii se umfla. Radiografii1e relevaun sarcom osos (osteosarcom), 'efacerea osteolizei!

Osteosarcom

Ceea ce este diagnosticat c osteosarcom este o excrescentarelativ insignifianta în faza de r facere. Nu numai ca sarcomul nuare nimic de-a face cu un carcinom care prolifereaza întotdeauna

în timpul fazei active a unui conflict, dar si provenienta saembriogenetica, de asemenea, î .distinge în mod clar: carcinomuleste nascut din ectodenn si ndoderm, în timp ce sarcomu1provine din mezoderm. Confli tul care corespunde sarcomului


este întotdeauna o subapreciere de sine, în perioada refacerii:cu cât subaprecierea este mai grava, cu atât scheletul va suferide osteoliza. Osteosarcomul este o recalcifiere de os. DupaHamer nu exista nicio diferenta între formatiune a osoasa carese formeaza din cauza unei fracturi si un osteosarcom. Acestadin urma nu soli cita nici un fel de tratament, daca proliferareaexcesiva nu implica probleme din punct de vedere functional sauestetic. Dimpotriva, Hamer ne atrage atentia asupra pericoluluipe care-l reprezinta o biopsie efectuata în faza de refacere,deoarece creierul o traieste precum o "agresiune" si încearca sa orepare. Acest lucru pennite un proces de cicatrizare p,ermanentaiar sarcomul devine din ce în ce mai mare.

Leucemie

În timpul unui seminar tinut în 1990, Hamer a remarcat faptulca în faza de solutionare a marilor conflicte de subapreciere, lizeleosoase mari sunt urmate de recalcifieri majore care necesita omultiplicare de celule sanguine, altfel spus: o leucemie. Leucemiaeste faza de refacere care se va opri la sfârsitul acestui proces. Înmomentul solutionarii conflictului are loc o vasodilatatie adica odilatare a vaselor sanguine ce duce la sporirea afluxului de sânge,dând astfel un efect de dilutie. Cantitatea de elemente figurativeprezente în sânge pare mai mica decât cea reala; la adevarataanemie adaugându-se o pseudoanemie, De obicei, în acel moment,se intervine cu transfuzii de sânge destinate cresterii artificiale aprocentului de hemoglobina, considerata insuficienta. Însa, dacas-ar tine cont de masa vasculara nOlmala (asa cum era înainte devasodilatatie), s-ar ajunge la un procent de hemoglobina mult mairidicat decât cel constatat în momentul vasodilatatiei. Bolnavul vatrai un conflict referitor la sânge în timpul transfuziei: acest gende conflict, (care se poate declansa la vederea unei pete de sânge,a unei transfuzii, a uneidialize, etc,) duce la o necroza a splineisi la o trombocitopenie (diminuarea dramatica a trombocitelor,a elementelor de coagulare). De fiecare data când se produce orana, o hemoragie, exista o mobilizare naturala de trombocite,care va umple rana, si va diminua numarul de trombocite dinsânge, deoarece trombocitele parasesc circuitul sanguin pentru


a efectua repararea. Si iata, din nou, transfuziile de sânge side trombocite pot fi pline de consecinte, dupa Hamer, ar puteaprovoca chiar moartea bolnavului!

În cazul copiilor nascuti cu leucemie, ne aflam întotdeaunaîn prezenta unei faze de refacere ca urmare a unui conflict desubapreciere produs în timpul vietii intrauterine. Când înabdomenul matern cordonul ombilical se rasuceste în jurulbebelusului si acesta se simte sufocat, sau când bebelusul dorestesa "iasa" fara sa reuseasca, el traieste un conflict de sub aprecierede sine care se va rezolva în momentul nasterii sale petrecute înfaza de vagotonie. Leucemia va reprezenta faza de refacere, întimp ce faza conflictuala este intrauterina.

Doctor Honoris Causa pentm lup

Un lup unnareste un cerb: în padure se joaca o drama de viata sau de

moarte. Cerbul vrea sa-si salveze pielea iar lupul, sa captureze prada care

constituie meniul sau cotidian. Tufarisul este des, plin de crengi mpte,

de pietre împrastiate peste tot însa cerbul, facând salturi mari, reuseste

sa tina lupul la distanta; acesta din unna face apel la toate resursele sale

pentm a nu-l lasa sa se distanteze. Ei sosesc, în plina cursa, în fata unui

sant: cerbul, cu un salt mai puternic, reuseste sa treaca. Lupul nu renunta

la lupta, sare si el de asemenea, însa cade în mijlocul santului si îsi mpe

o laba. În padure, nu exista nici cmce rosie si nici veterinar care sa-i

puna laba în gips, însa lupul stie ce are de facut pentm a-si salva pielea:

se târaste, de bine de rau, de-a lungul santului, cautând un tufis mare

pentm a se ascunde. Se ghemuieste si îsi linge rana pentm a o dezinfecta

(saliva are mari proprietati antiseptice). Apoi adoanne pentm a ramâne,

cât se poate de mult, nemiscat. Zilele trec si lupul asteapta, tot nemiscat.

Îsi potoleste setea cu câteva picaturi de ploaie care cad, manânca câtiva

vienni care trec pe sub nasul sau, însa nu se misca, pentm ca stie ca laba

sa este în curs de vindecare. Osul sau începe a se reconstmi, în locul

în care s-a produs fractura, iar daca i s-ar face o transfuzie de sânge, i

s-ar gasi o mica leucemie. Dupa circa patmzeci de zile lupul se pune

pe picioare si face primii sai pasi; testeaza functionalitatea labei sale.

Are, acum, o fOlmatiune osoasa draguta, un osteosarcom, care are scopul

de a face laba mai puternica, decât a fost înainte, pentm a nu se mai


fractura în acel loc; în mezodennul cerebral "sensul biologic al bolii" se

realizeaza în faza de refacere. Lupul este salvat, deci este din nou capabil

sa vâneze; niciun lup n-a murit vreodata din cauza unei leucemii sau aunui osteosarcom!

SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Inima reprezinta organul motor al sistemului cardiovascular;este pompa care asigura, prin contractiile ei ritmice, circulatiasângelui în organism, mereu "noua" în circa o suta de mii dekilometri de vase sanguine.

Artere coronare - infarct miocardic

Arterele coronare irigheaza miocardul (tesut muscularcardiac), si sunt ramificatii de aorta ascendenta având functia dea livra sângele oxigenat la inima.

Legea celui mai puternic

Într-o mare padure canadiana o tunna de cerbi traieste confonn legilor

naturii. Seful de tunna, un mascul puternic si splendid, domina regatul sau

aparându-si teritoriul si impunându-si legea. Din când în când, adulmeca

urina caprioarelor pentru a afla când va sosi momentul împerecherii; când

va primi semnalul va sti ce are de facut pentru a continua specia. Micutii

se nasc întotdeauna primavara, în momentul în care pielea lor patata

poate fi confundata, foarte usor, cu culorile naturii. La sosirea iernii, vor

fi suficient de puternici pentru a se putea apara de atacul lupilor. Fiecare

detaliu este orchestrat excelent de legile naturii. Anii trec si micutii cresc;

unul dintre ei, cel mai viguros, începe sa simta atractiile naturii: va dori,

si el de asemenea, sa aiba multe caprioare la dispozitia sa si sa comande

în propria sa maniera. Astfel va sosi ziua când se va simti atât de puternic

pentru a-l sfida pe seful tunnei si a-l goni din teritoriu, pentru a avea,

la rândul sau, "haremul" sau. A sosit momentul luptei, însa tânarul cerb

înca nu are experienta de lupta a cerbului mai în vârsta. Trece un an, apoi

doi, si tânarul cerb devine din ce în ce mai puternic, în timp ce seful de

tunna începe sa îmbatrâneasca. De aceasta data, tânarul va fi cel care

va câstiga lupta, gonindu-si adversarul. Însa, acesta din unna va reveni

la atac, deoarece este legat, din punct de vedere biologic, de teritoriul

sau si trebuie sa-I recâstige chiar si sub amenintarea mortii. Natura îi


acorda o ultima sansa: pentru a se opune tânarului cerb trebuie sa-si

întareasca muschii, si sa-i irigheze cu o cantitate importanta de sânge,

care contine elementelenutritive necesare; singura sa posibilitate este de

a face o ulceratie în interiorul (parte asa-zisa "intima") arterelor coronare

care deriva din ectoderm, pentru ca astfel mareste dimensiuneaarterelor,

permitând sa treaca o cantitate mai mare de sânge. Nu are prea mult timp

la dispozitie:numai cincisprezecezile. Într-adevar,daca luptele vor dura

mai mult timp, întreaga existenta a turmei va fi perturbata, micutii se

vor naste vara, si nu vor fi destul de puternici pentru a scapa de lupila sosirea iernii. Batrânul cerb va trebui deci sa-si recâstige teritoriul în

acest interval de timp. Daca acest lucru îi va lua mai mult timp, va muride infarct.

65

La om, conceptul de "teritoriu" poate lua diferite aspecte:

casa sa, locul sau de munca, masina sa, familia sa, mediul în

care se simte bine si, prin extindere, persoanele care fac parte

din acest m((diu: parinti, copii, colegi, angajati. De asemenea,uneori trebuie sa ia în calcul obstacolele întâlnite în cazul în

care conduce o asociatie, tine sub control stocul din magazin,

întocmeste bilantul de cheltuieli familiale sau atunci când soacra,care are întotdeauna ceva de spus, se amesteca în luarea unor

decizii importante ...

Si iata ca, pe neasteptate, se întâmpla câteva lucruri care

priveaza persoana de acest spatiu vital: o concediere, vârsta de

pensionare, un divort, furtul automobilului sau, falimentul firmei

sale sau faptul ca trebuie sa se mute într-un azil de batrâni. Înmomentul în care individul va face tot posibilul pentru a-si

recuceri teritoriul pierdut, natura va pune în aplicare programul

sau biologic de supravietuire: ulceratia arterelor coronare cu

angina pectorala intensa, pentru barbatul dreptaci si femeia

stângace. Toate energiile vor fi mobilizate pentru a câstiga batalia!

(Faptul ca barbatii sunt victimele infarctului mult mai des decâtfemeile, statistic vorbind, nu mai este un mister. Femeile - daca

sunt dreptace - sufera, mai curând, de flebita.)La solutionarea conflictului, creierul inverseaza ordinele

sale si începe refacerea: tumefactia partii intime a arterelor

coronare si stenoza coronara confundate în mod gresit ca fiind


cauza infarctului care apare într-o perioada de doua pâna la sasesaptamâni de la solutionarea conflictului.

Daca conflictul dureaza de la trei pâna la opt, noua luni, vaexista o criza epileptoida, un infarct a carui intensitate va fiproportionala cu durata si importanta conflictului.

Daca conflictul va dura mai mult de opt sau noua luni,tumefactia cerebrala care a provocat criza epileptoida (decisi infarctul) va fi mortala. Sa ne amintim ca regiunea de creiercare guverneaza arterele coronare se afla în vecinatatea celeicare guverneaza ritmul cardiac, astfel edemul de refacere, foarteextins, o va afecta în mod egal pe aceasta din urma care vatransmite atunci ordine anarhice spre inima. Cauza infarctuluimiocardic se afla în creier si nu în inima!

Însa, chiar si în acest ultim caz, dupa Hamer, numeroasevieti pot fi înca salvate de medicina administrând bolnavului, înmomentul crizei epileptoide sau chiar înaintea acesteia, o injectieintravenoasa cu o doza mare de cortizon si facându-1 pe acesta saconsume cafea, ceai, etc. în faza de simpaticotonie. Si mai alesfara perfuzii, pentru ca acestea nu fac altceva decât adauga lichidla edemul cerebral, deja prea mare!

Cursa într-o ambulanta cu sirene galagioase si electrocardiograma, perceputa adesea precum un "atac" la inima, contribuiede asemenea la diminuarea sansei de supravietuire; într-adevar,s-a observat faptul ca persoanele care au suferit în mod subit uninfarct au o posibilitate mai buna de recuperare acasa, decât laspital.

Pericard

Inima este înconjurata si mentinuta la locul sau de pericard,un fel de sac care o înveleste si o protejeaza, Iasându-i destulalibertate de miscare pentru a se putea contracta cu vigoare sirapiditate.

«Draga Domnule, de acum încolo, va trebui sa fiti foarteatent cu dumneavoastra, altfel riscati o operatie la inima.» Dacabolnavul primeste acest diagnostic precum un "atac" împotrivainimii sale, daca se teme pentru inima sa sau pentru a unei


persoane iubite, daca îi este frica de dureri, daca are palpitatiisi picioarele umflate din cauza unei probleme cardiace, va riscaun mezoteliom de pericard. Rezolvarea va fi o pericardita cudificultati respiratorii si tahicardie, simptome care creeaza adesea,la rândullor, un nou soc, declansând un cerc vicios din care estedificil de iesit.

Vene coronare - embolie pulmonaraVenele coronare transporta impuritatile si sângele încarcat de

acum cu anhidrida carbonica16 pâna la plamâni, unde va putea fioxigenat din nou.

În lumea animala, femela simte o nevoie instinctiva de

protectie, nevoia de a fi montata atunci când intra în calduri, dea fi hranita atunci când i-a sosit timpul de a se ocupa numai cuaducerea pe lume a micutilor sai. Transpusa în domeniul umanfeminin, aceasta stare se poate traduce ca un conflict de tipulurmator: lipsa de afectiune, senzatia de a nu fi în centrul atentiei,de a fi frustrata sexual, de a fi o "femela" de ordin secund, toate

acestea având o "nuanta" teritoriala.Ana credea ca a petrecut o noapte de iubire exceptionala alaturi

de sotul sau, când l-a auzit spunând pe acesta ca.pentru el a fosto noapte ca toate celelalte. Aceasta femeie a trait un conflict defrustrare sexuala cu nuanta teritoriala în Ulma careia i-au aparutulceratii de col uterin si la nivel de vene coronare. A rezolvatacest conflict parasindu-si sotul, si a supravietuit unei emboliipulmonare care a survenit în momentul crizei epileptoide.

SISTEMUL LIMFATICSistemul limfatic este format dintr-un lichid, limfa, din vase

limfatice responsabile cu transportul sau, si din alte structuri siorgane secundare care contin tesutullimfoid si maduva osoasa,centrul producerii de limfocite. Limfocitele sunt o categoriede globule albe legate la sistemul imunitar, fiind prezente înganglionii limfatici.

Conflictul va fi, în acest caz, de tipul: "ma simt atacata si

16, Dioxid de carbon.


vreau sa ma apar", prin mmare, ulcerez tesutul limfatic pentrua permite o trecere mai buna si, în consecinta, o cantitate maimare de limfocite si de monocite are constituie sistemul meu deaparare. Iata semnificatia biologi I a.

Ganglionii limfatici se compo a precum oasele: "gaurile" saunecrozele se formeaza în faza de impaticotonie, iar tumefactiile(umflaturile) si adenopatiile în fa a de vagotonie.

Un barbat a trait un soc de Slbapreciere, de devalorizare desine însotit de anxietate, dupa e ecul mariaj ului sau; însa dupaputin timp si-a gasit o noua iubita, ezolvând astfel conflictul. Fazade refacere s-a manifestat cu ap ritia unui ganglion limfatic lasubsuoara (axila) dreapta, umfla ra bratului, si o furunculoza.

APARATUL RESPIRATOR

Acesta permite schimbul gaZl'S' adica introducerea de oxigen

si expulzarea de dioxid de carbo . Respiratia permite un schimbgazos Între atmosfera, sânge si celule gratie urmatoarelor treiprocese:

- ventilatia pulmonara care pef1ite efectuatea schimbului deaer dintre atmosfera si plamâqi prin intermediul inspiratiei siexpiratiei;

- respiratia pulmonara externatare consta În schimbul gazos

efectuat Între plamâni si sâng;- respiratia interna care consta n schimbul gazos efectuat Între

sânge si celule.

Aparatul respirator cuprinde cfile respiratorii superioare (nas,

faringe) si caile respiratorii infe;ioare (laringe, trahee, bronhii,

plamâni). Nu vom examina acum decât conflictele care afecteazaorganele În care se realizeaza s himburile gazoase: plamâni sibronhii.

Plamâni

Exista parti ale corpului nost~l fara de care nu putem trai sausupravietui, precum splina, vezic biliara, creierul, si alte organe

indispensabilc în mentinerea vier- Este imposibil sa traim faraplamâni, fara alveolele PUlmonl re care permit oxigenului sa


patrunda în corpul nostru pentru a efectua diversele operatii deoxigenare indispensabile.

În ceea ce priveste plamânii, conflictul este frica arhaica siviscerala de a muri, de a nu mai putea respira, de a muri sufocat,frica de a nu avea o "gura" de aer. Organismul construieste, înacest caz, celule alveolare specializate, pentru a putea capta maimult oxigen, adica pentru a reusi sa supravietuiasca. Focarelerotunde care apar, în momentul acela, în radiografia pulmonara,indica faptul ca acest conflict de frica de moarte a durat preamult timp si ca organismul a mers prea departe în procesul saude productie benefica. Tumorile alveolare compacte prolifereazapâna la rezolvarea conflictului. Radiografia va revela frica depropria moarte exprimata prin imaginea unor pete albicioasediferite, în timp ce frica de a pierde o fiinta draga va fi revelataprintr-o singura pata. Frica de a suferi în momentul mortii se vamanifesta prin prezenta unor pete multiple si a unor noduli înpartea superioara a plamânului, care devin din ce în ce mai miciîn partea de jos.

În momentul în care frica de moarte dispare, conflictul esterezolvat si toate aceste celule create de corp pentru a supravietuinu mai servesc la nimic. Daca bolnavul are sansa de a nu fi fost

vreodata vaccinat împotriva tuberculozei, bacilii Koch caresunt foarte vechi si legati de endoderm vor începe curatireaplamânilor de toate celulele tumorale, lasând, la sfârsitul muncii,cavitatile foarte rotunde si foarte curate. Problema este atuncirezolvata cu exceptia cazului în care ... medicul, ignorând toateaceste mecanisme, va diagnostica o tuberculoza, reactualizândastfel din nou conflictul de frica de moarte, însotit din nou de uncancer pulmonar.

Bronhii

De-a lungul evolutiei speciei umane, bronhiile s-au dezvoltatmult mai târziu decât plamânii. Bronhiile sunt tesuturi deectoderm, în timp ce plamânii, mai arhaici, deriva din endoderm.Deci, conflictul care angajeaza bronhiile este mai putin gravpentru organismul nostru, totul fiind legat, si el de asemenea,


de "gura" de aer. Este vorba despre aerul care ne înconjoara înspatiul nostru vital, în teritoriul nostru. Este cantitatea de aercare este indispensabila fiecaruia dintre noi: "lasa-ma sa respir","imi tai respiratia", "de când sotul meu este în pensie, nu maiam spatiu vital", "sunt obligata sa inchiriez o parte din casa","lucrurile nu mai sunt la fel, la locul de munca, de când a fostschimbat directorul". Daca frica este sentimentul care predominaîn momentul socului, bronhia stânga va ulcera, daca predomina unsentiment de limitare teritoriala ulcerul apare la bronhia dreaptasi, pentru ca teritoriul se afla în pericol, impactul provocat desocul emotional va afecta, in acelasi timp, arterele coronare.

Corpul va intra, ca de obicei, în faza de refacere in momentulin care conflictul va fi depasit, reinchizând ulcerul. Mucoasaintrabronhiala se va umfla, ventilatia periferica va 'deveniinsuficienta, provocând o atelectazie17 periferica confundataeronat de multe ori cu un cancer de bronhii. Va exista o tuse

groasa, o inflamatie a mucoasei nazale si expectoratii abundente,cu eliminare de tesut cicatricial excedentar. Cu cât conflictul vadura mai mult cu atât riscul de a face atelectazie este mai mare.

- Un conflict neînsemnat va conduce la o gripa, in faza derefacere;

- Un conflict mai intens va conduce, în vagotonie, la o bronsitasau la o criza de astm;

- Un soc grav va crea cavitati (gauri) mari care se vor reconstruiîn faza de refacere printr-un cancer la bronhii.

Chiar si soarecii stiu ...

O suta de hamsteri si o suta de soareci au fost tinuti în fum, timp de un an

de zile, insa numai soarecii au dezvoltat un cancer pulmonar la sfârsitul

experimentului.

Ca intotdeauna, adevarul va trebui cautat in programarea biologica,

aceasta reprezentând patrimoniul fiecarei specii; hamsterii traiesc sub

pamânt, acolo unde focul nu a existat niciodata din cauza lipsei de oxigen.

Deci, nu sunt programati pentru a recunoaste fumul. Soarecii, din contra,

traiesc în poduri, deci acolo unde exista riscul de autocombustie: fumul

este, pentru ei, primul senmal de pericol care declanseaza frica de moarte

si, in consecinta, fuga.

j 7, Turtire partiala sau totala a unui plamân.

Medicina c~ susul în jos 71

Tinând cont de toate acestea, se puhe întrebarea daca tabacul are, într

adevar, ceva În comun cu cancerul j'lmonar...Epidemiilie de gripa

Virusul "chinezesc" soseste în oras, si dupa câteva zile toti cei cincizeci

de mii de locuitori sunt contaminatf, însa numai jumatate dintre ei voravea febra: cei care au rezolvat u~ mic conflict de teritoriu în timpulanului în curs! În prezenta virusuluj, ei încep faza de refacere. traiasca

gripa care este binevenita! 1.În ceea ce priveste, vaccinul anti~pal este firesc sa ne întrebam cine

beneficiaza de pe U1ma lui: cu siguranta nu viitoarele persoane gripate,care având sistemul imunitar slabit, hsca boli mult mai gr·ave. Pentru noi,

raspunsul, este evident! IORGANELE DE REPRODUCERE

Reproducerea este procesul I care permite nasterea unor noi

membri în cadrul unei specii sj trecerea de material genetic dela o generatie la alta. La barbî.t, organele de reproducere suntreprezentate de testicule sau glande sexuale masculine care

produc spermatozoizi si secreta ,hormoni. La femeie, organele de

reproducere sunt reprezentate 1e ovare (care produc ovocite si

hormoni), trompe uterine sau~ompele lui Fallope, uter si alteorgane exteme feminine. Sânu este considerat ca facând partedin sistemul de reproducere fe inin.

Sân

--Exista patru tipuri de confli~e principale cu privire la sân:- Glanda mamara: I

conflictul se raporteaza la o 1rama traita pe teritoriul personal,"cuibul" unde rândunica îsi aduce pe lume micutii, îi hraneste

si îi creste. În sens general'tste un conflict care cuprinde tot

ceea ce femeia protejeaza, c o mama, sub aripa sa protectoare.De exemplu, daca este vorb despre copii, conflictul va afecta

sânul stâng (la o femeie geptace); daca este vorba despre

partener (într-un conflict fart~nuanta sexuala), de exemplu, unprieten fata de care femeia reptace are o atitudine matemala

sau, prin extindere, de un Imic, de parinti, de frati surori,

72 Giorgio MambreT si Jean Seraphin

nepoti (poate fi chiar CatelUs; sau pe care vrea sa-I protejeze)

conflictul va afecta sânul dre t al femeii dreptace.Faza activa a conflictului a fi marcata prin aparitia unui

nodul compact a carui marire va fi proportionala cu durataconflictului. Bolnavul se va cpnfrunta adesea cu un diagnostic

de cancer de sân. Faza de refaere va implic~ o micsorare fetidacazeoasa a tumorii cu ajuto l bacteriilor. In absenta acestoradin urma, noduluI se închi teaza, întrerupând proliferarea

prin mitoza. În acest caz, ~mora nu este o solutie pusa înaplicare pentru asigurarea ~opriei supravietuiri, ci o solutie

pentru "altcineva": copilul ~eu este în pericol, asa ca trebuie

sa produc mai mult lapte p ntru el, un lapte mai hrani tor,astfel încât sa poata suprav etui. Iata "functia biologica" acancerului mamar.

- Canale galactofore:

este vorba de un conflict de ~eparare, de lipsa de comunicare

cu o persoana apropiata pe crre ar dori sa o strânga la piept:

sotul care caIatoreste mult di cauza locului de munca (sânuldrept), fiul care pleaca depa e de casa pentru a-si continuastudiile (sânul stâng).

Din punct de vedere biolo~ic, canalele galactofore sunt oinvaginare de mame Ion, dec~1de ectodenn.În perioada simpaticotoniei or dezvolta ulceratii urmate, învagotonie, de o îngrosare am coasei formate dintr-un epiteliupavimentos care capitoneaza analele. Umflatura va fi însotitade o secretie care nu se poat scurge în exterior, din momentce aceasta umflatura înfunda analele. Va rezulta o inflamatie,mai mult sau mai putin vi ibila, în spatele mamelonului,adesea diagnosticata eronat ca un cancer mamar inflamator.

- Pielea sânului:

conflict de "murdarie", de ,pata", de agresiune împotrivaintegritatii noastre, conflict la ideea de a fi desfiguratade o cicatrice mare pe sân, o mutilare de sân ... În faza de

simpaticotonie vor apare pete de culoare maro si furunculi

care cresc în cazul în care c nflictul se prelungeste. În fazade vagotonie va avea loc, în prezenta bacteriilor, o reducerefetida a acestora.

Medicina cUsusul în jos 73

- Terminatii nervoase ale sânului:

conflict' derivând dintr-un fefuz de a fi atinsa si dintr-odorinta de separare: "nu vre~u ca sotul meu sa ma atinga","nu vreau sa mai fiu palpata ~e medic", "nu mai vreau sa facradioterapie" .

Rapid, îsi vor face aparitia n}ici granule mobile ca niste bile,

care vor aluneca sub degete ~apalpare; este lichidul din teacanervilor care circula mai p~tin si devine gelatinos. Ele vor

dispare în cazul în care co,ictui nu dureaza mult, altfel seînchisteaza.

Glande sexuale (Dvarc-testicule 1Este vorba despre un conflict re pierdere enorm, însotit adesea

de un sentiment de culpabilitate si de impresia de a fi victimaunei "lovituri sub centura". Uni conflict creat de pierderea unui

copil sau a unei persoane dragi 1e care nu o va mai putea revedea

niciodata.

Oul si gaina

A fost odata o gaina careia fermierlI! îi fhra, în fiecare zi, oul. Pasareaera foarte trista si h'aia, deJi.ecare drta, un conflict de pierdere pe care îl

rezolva facând un alt ou. Insa, fer:fierul îl fura din nou: gaina traia unalt conflict de pierdere a carei solu~l~ era de a face un alt ou (ca în cazulleoaicei sau al femeii, solu~a biologIca a unUl conflIct de pIerdere este

tumora ovariana care permite prodfcerea mai multor ovule). Datorita

faptului ca îsi pierdea întotdeauna fui, traia un soc de separare în urmacaruia va începe sa-si piarda pefele posteriorului sau. Cu trecereatimpului, la starea sa se adauga un soc de pierdere a potentialului sau

teritoriu, adica a micutilor sai, ca prmare intra în depresie. Iata de cegainile depun oua, îsi pierd penele ~i sunt întotdeauna deprimate!

Bassetui milutuiui AdrianAdrian avea un catelus, unul foarte nerabdator, care latra întreaga zi. Adrian

era singur la parinti însa acestia lipJeau adeseori din cauza locului lor demunca, Iasându-1 acasa cu o matu~a în vârsta. Catelusul era camaradul

sau preferat, amicul sau: îi vorbea, Isejuca de-a v-ati ascunselea cu el, îlmângâia si îl strângea la pieptul Saf' îl urmarea prin toata casa, si cândoboseau din cauza jocului, adormeau, amândoi, pe canapea din salon.

I

I


Într-o dimineata, copilul i-a pus lesa si a iesit cu el sa faca o plimbare,fiindînsotiti dematusa în vârsta. Catelusul simtindprezenta unei cateluse

în calduripe cealaltaparte a strazii, a rupt lesa dintr-odata si s-a repezit înmijlocul traficului.O masinal-a lovit. Soc: copilasulpierde într-o singura

clipa tot ceea ce avea mai scump, simtindu-se în acelasi timp, afectat deun sentiment de culpabilitate pentru faptul ca nu a avut suficienta grija

de prietenul sau.

În timpul fazei de conflict activ, vom avea o necroza de tesut

interstitial de ovare sau de testicul. Însa, în perioada fazei de

refacere tesutul necrozat se va reconstitui, formând un chist care

va avea functia de a produce o mare cantitate de hormoni sexuali,

testosteron si estrogeni, pentm cresterea virilitatii la barbat si a

feminitatii la femei. Si în acest caz, ne vom întâlni cu o ·solutie

biologica destinata conservarii speciei, si nu supravietuirii

individului. Suntem programati pentm supravietuire si pentm

continuarea speciei!

Apropo de chisturi ...Chisturile renale si ovariene evolueaza în ritmul unei sarcini:

sunt necesare noua luni de zile pentm ca un chist sa poata îndeplini

functiile care îi sunt atribuite de organism. Dupa HameI', trebuie

evitata extirparea lor în timpul acestor noua luni, pentm ca adera

la organele vecine. Neavând un sistem de circulatie propriu,

chisturile îsi asigura aprovizionarea cu sânge servindu-se de

aceste organe.

Aceasta realitate biologica normala a fost, pâna acum,

interpretata gresit ca o umflatura canceroasa de natura

infiltrati va. Pentm a confirma aceste opinii, se fa~e apel la faptulca o parte dintre aceste tumori infiltrative continua a se reforma,

dupa extirpare. Fiind considerate, apoi, ca tumori îndeosebicanceroase.

În realitate, chistul, tumora sau organul nu trebuie extirpate

înainte ca tumora sa fie încapsulata, fiindca în perioada sa de

crestere se creeaza ramificatii care afecteaza organele vecine,

organe ce le asigura alimentarea cu sânge. Creieml da, în perioada

urmatoare, ordinul de a sparge aceste ramificatii în a doua parte a


fazei de vagotonie. Organul redevenind, astfel, autonom. Numaiîn acest moment se va putea interveni chirurgical, daca locatia sidimensiunea chistului o cere.

Trompele uterine (Trompele lui Fallope)Conflict cu nuanta pe jumatate sexuala, disputa însotita de

expresii vulgare, în general, cu o persoana de sex masculin.Proliferarea mucoasei conduce de obicei la blocarea completa atrompelor.

În faza de solutionare asistam la o necroza cazeoasa, ce poatefi însotita de pierderi usoare de sânge.

Citam cazul unei amazoane începatoare care accidenteaza,cu calul sau, un alt cavaler, primind în schimb cuvinte grele siinsulte; sau cel al unei tinere fete respectabile care este deranjataîn mod continuu de un derbedeu cu propuneri obscene.

Uter

Patologiile si conflictele se raporteaza diferit în functie deorganul si tesutul implicat:- endometrul, care este de derivatie endodermica,- colul uterin (de deriva tie ectodermica) sau- musculatura uterina care deriva din mezodermul cerebelar.

- Mucoasa cOl'pului uterin (endometru)«Nepotul meu a întâlnit o fata draguta, bine educata, neavândalt interes decât casa si familia, cu adevarat o persoana decenta.De fiecare data când venea sa ma vada, îmi aducea o cutiecu bomboanele mele preferate de ciocolata.» Biata doamnaavea lacrimi în ochi. «Am iubit-o mult, si eram fericita pentrunepotul meu! Ah! Însa, cine poate cunoaste tinerii de astazi.Imaginati-va ca a parasit-o, saptamâna trecuta, pentru o altafata care, nu-mi place deloc!»Bunica traieste un conflict imposibil de suportat, raportat laviata nepotului sau. Conflictul va fi materializat într-o tumorade col uterin.

O mama de patruzeci si cinci de ani vine sa ne vada, suferindde o tumora a cavitatii uterine. Îi explicam legile Noii


Medicini si îi spunem ca, PO~iVit acestora, chiar înainte de

a-si descoperi tumora a trait o drama familiala cu nuantasexuala de genul" Asa ceva u se poate", sau un conflict în

legatura cu viata sexuala a unU['adintre apr.opiatii sai, un fiu, o

prietena, nepoti. Ochii sai au î ceput sa Iacrimeze, vocea sa-itremure si doamna s-a înrosi. «Doamna, trebuie sa retraitidin nou aceasta emotie pent ca numai verbalizând ceeace s-a întâmplat si eliberându va, creierul dumneavoastra îiva da drumul, va inversa ord nea si va începe vindecarea.»Atunci, doamna a izbucnit în hohote de plâns: «Fiica meaa fost violata de un negru!» 1 am luat mâna si am constatatca a devenit fierbinte; pulsul, pâna atunci foarte slab, batea

acum cu putere deplina. Am l~sat-o sa-si descarce sufletul si

apoi i-am explicat ce se va întjîlmPla cu corpul sau în perioadaurmatoare: «Nu va aflati înca în menopauza, deci sa nu va

speriati daca, în zilele urmato~re, veti avea o hemoragie. Veti

pierde mult sânge, deoarece orpul dumneavoastra va fi încurs de expulzare a tumorii, si daca, într-adevar, veti reusi sa

va resemnati cu privire la ceej ce s-a întâmplat, veti iesi din

tunel.»~ Col uterin

În timp ce tumora corpuluI uterin se afla în faza de

simpaticotonie, adica atunci Ctnd conflictul este înca activ sinesolutionat, tumora de col ut,rin apare în faza de vagotonie,

adica de refacere. Este foa~e important ca bolnavul saînteleaga ca, corpul sau este Pf cale de vindecare, chiar daca

nu a atins înca stadiul de eCtilibru complet (normotonie).

Într-adevar, dupa ce socul a fi st eliminat, creierul transmitecorpului ordinul de a repara ul eratiile produse în timpul fazeide conflict activ.

Conflictul va fi de ordin sekual: "frustrare sexuala". Deexemplu, abandonul de catre slot, o separare rau traita sau unconflict de dependenta sexuala resanatoasa fata de un partenerprea indiferent sau, dimpotriv~, prea sufocant.

~ Musculatura uterina

Aici apar fibroamele de care Stfera multe femei si care sunt,în realitate, reparatia unei necr I ze de muschi uterin ca urmarea unei subaprecieri, devaloriz ri, de exemplu, aceea de a nu


~vea copii sau de a nu putea~avea copilul pe care l-ar fi dorit.In acest caz, femeia risca i entitatea sa de mama, si nu de

partenera sexuala (col uteril1l)'Felicia S. îsi pierde copilul tlupa sase luni de sarcina; era un

baietel frumos pe care l-a razut la ecografie. Dupa doi ani

de zile, este din nou însarcipata însa, de aceasta data, aduce

pe lume o fetita. Câteva s~ptamâni mai târziu, Felicia estediagnosticata cu cancer d~ muschi uterin (conflict pentruidentificarea cu fiica sa).

Prostata

Era aniversarea Elenei, si sbtul sau Laurentiu a invitat-o la

restaurant pentru a sarbatori tmândoi, la lumina lumânarilor,

p:ecum doi til~.eriîndra_gostiti. !Ia ~cut c_adouo frumoasa brataraSIau petrecut Impreuna o seara Immunata.

Reîntorcându-se acasa, La1uentiu se gândea deja la noaptea

de dragoste care îi astepta, în a în ciuda tuturor mângâierilorElenei, nu a reusit sa faca dra oste! A trait conflictul de a nu fila înaltime, de a nu fi "reglat" exual în raport cu sotia sa. Soculemotional a fost atât de inten încât i-a generat un adenom (otumora) la prostata.

Glanda prostatica îndeplineste doua functii biologice:- contine un antiseptic natur~l care este în masura de a curatacaile genitale;

- dirijeaza, precum un sef d orchestra, functiile genitale sipoate permite barbatului de ârsta înaintata sa repuna în lucruangrenajul reproducerii, în az de nevoie.Deci, putem avea doua tipu i de conflict:

- conflict cauzat de o sexualit te considerata incorecta, în afaranormei, cu privire la viata de cuplu, la un partener care secomporta rau, într-o manier- dezagreabila; sau

- conflict "semi-genital" cu p 'ivire la ceva josnic, abject.Semi-genital semnifica fa tul ca "centrul de gravitate" alcontinutului conflictului nu ste corelat în mod exclusiv la zonagenitala, în sens propriu sa figurat, dar ca tema sexualitatiiactioneaza precum o "muzi a de acompaniament". Este ceeace distinge acest conflict de conflictele strict sexuale.


SISTEMUL DIGESTIV

Pentru organism, hrana are o importanta vitala: ea reprezinta

sursa sa de energie. Însa pentru a celulele sa o poata utiliza va

trebui sa fie descompusa, prin di estie, în molecule suficient de

mici. Organele responsabile de cest proces formeaza sistemul

digestiv.

Drumul ane]

Întorcându-va de la cumparaturi spr casa, întâlniti un câine vagabond

care scotoceste prin Iazile de guno, cautând ceva de mâncare. Plini

de compasiune, decideti sa-i dati o ucata de carne pe care tocmai ati

cumparat-opentruprânz.Fluierati,câ neleva privestesi îi întindeticamea

spunând:«Prinde-o!»Câineleo apuc privindcu teamaînjurul saupe?tru

a se asigura ca niciun alt animal nu i o va fura, apoi fara sa o mestece, o

înghite, singurul sau gând fiind: «în fârsit, am mâncat ceva!» Îsi cauta

un loc linistit, se odihnestesi începe a digere îmbucatura.Stomacul face

tot ce trebuie pentru a dizolva bran care trece, apoi, în intestin pentru

faza de asimilare, în timp ce ficatul i pancreasul dau o mâna de ajutor.

În sfârsit, deseurile de biftec sucul nt care ramân inutilizate ajung în

intestinul gros, care le va elimina la omentul potrivit.

Pentru animal, "îmbucatura" Fste realmente o hra,?a, "prada"de care are nevoie pentru a se hr:ni si a supravietui. Insa, pentruom aceasta "îmbucatura" are m i mult decât un sens real, fiind

reprezentata ca un obiect dorit c re ne scapa de sub control, casa

pe care nu reusim sa o gasim, asina care ne este furata, banii

necesari pentru a rezista pâna la sfârsitul lunii, reputatia noastrala locul de munca, un contract c re a fost anulat, jucaria pe care

o vad zilnic într-un magazin si p care nu o pot avea, o mostenire

care-mi scapa din mâini în ultim 1moment, si asa mai departe.

Gura: cerul gurii

Un domn este convins de fattul ca a câstigat la loto, cândobserva, dintr-o data, ca a pierd t chitanta. Practic, câstigul era

"îmbucatura" pe care barbatul o vea deja "în gura", însa se afla

în imposibilitatea de-a o înghiti.1 Va urma un adenocarcinom în

cerul gurii.

Medicina j ,",uZ injo., 79

Gura: mucoasa

Maria întretine relatii foarte Ibune cu una dintre colegele sale,

însa aceasta se îndeparteaza ~e ea în urma unei neîntelegeri.Maria încearca, timp de cincisprezece zile, sa-si întâlneascacolega pentru a clarifica aceasta situatie. Este stresata datorita

faptului ca nu reuseste sa aiba[ un schimb de idei cu colega sa

care, de fiecare data când o cauta, nu este niciodata singura, maimult, o evita pe Maria. Nemaislilportând stresul, Maria renunta si

accepta situatia, trece deci la ffza de solutionare a conflictului,în urma caruia îi apare, câteva zile mai târziu, o. afta mare sidureroasa.

Amigdale

Acestea sunt cantitati de foli'juli limfatici prezente de asemeneasi în unele mucoase ale faringelui, cerului gurii, limbii, care au

functia de a opri eventualii co~i straini înghititi sau inhalati.Vrabia si pelazul ferestrei

Un vânt proaspat de primavara ÎDTprastie în natura semintele plantelorcând o vrabiuta, catarându-se pe pervazul ferestrei deschide ciocul si fura

una. Însa, în curând o alta vrabie, I care ciripea prin apropiere, încearcasa i-o fure; în timp ce aceasta dij urma îsi ia zborul, o a treia vrabie

plonjeaza, reusind sa-i smulga sa~ânta din cioc. Atâta timp cât samântanu este în stomacul sau, exista ris9ul ca o a patra vrabie sa i-o sustraga;

astfel traieste urmatorul conflict: «fm prins îmbucatura, însa ar putea din

nou sa-mi scape». Anghina va înse na solutionarea conflictului.

Esofag

Initial, întregul esofag era~apetat cu un strat de epiteliu

intestinal înlocuit apoi, în cel doua portiuni superioare, cu unstrat de epiteliu pavimentos ( ctoderm), chiar daca uneori suntregasite "insule" din vechea ucoasa intestinala. În ceea ce

priveste portiunea inferioara, al easta deriva din endoderm.Pentru primele doua portiuni, conflictul va fi acela de a nu

putea înghiti îmbucatura: cev~ ce "nu trece", cu ulceratii aleportiunii superioare a esofagul~i (eu Iargesc pentru ca îmbucatura

sa poata coborî) în faza de corict activ si, în faza de refacere,

I


cu inflamarea zonei ulcerate însotita de stenoza si dificultatila înghitire; nu trebuie facut nimic altceva decât asteptatareîntoarcerea starii de normotonie (vindecare).

Pentru portiunea inferioara, conflictul va fi de aceeasi natura:imposibilitatea de a înghiti un obiect pe care-l aveam deja înmâna. Prin urmare, în faza de simpaticotonie, va conduce la unadenocarcinom vindecat adesea în mod spontan prin cazeificare,înainte de a fi diagnosticat. Ceea ce ramâne va fi confundat, înmod gresit, cu varice esofagiene.

Stomac

Trebuie facuta distinctie între curbura mare a stomacului, ceprovine din endometru, si cea mica, bulbul duodenal si pilonil,care provine din ectoderm. Deci, conflictele, patologiile si refacerile vor fi diferite.- Curbura mare

Problema este o "îmbucatura" care îmi ramâne în stomac,asociata la frica de a nu avea ceva. În ambele cazuri care

urmeaza, socul emotional s-a manifestat în acest domeniu.O mama îi cere mereu bani fiicei sale. Pe masura ce timpultrece, fiica sa traieste un dublu conflict: nu are destui banipentru a-i da mamei sale, si considera inacceptabil, "dificil dedigerat", comportamentul acesteia.Un pensionar pleaca în Corsica, dupa moartea mamei sale, cucertitudine a ca îsi va recupera casa familiala. Însa, odata sositla destinatie, verii sai se opun iar el nu poate face nimic; legilelocale nepermitând împartirea unui lot de teren. Este gata sacedeze totul în schimbul casei, însa verii sai nu sunt de acord.Socul emotional va avea o dubla nuanta: pe de o parte, casape care nu o poate avea si, pe de alta parte, nu poate digeraatitudinea verilor sai.

În momentul socului organismul produce celule de adenocarcinom extrem de specializate în secretia de acid gastric,pentru a descompune marea "îmbucatura" care nu vrea sacoboare, pentru a deveni digerabila.Faptul de a putea digera sau nu "îmbucatura" este o chestiunede viata sau de moarte. În faza de refacere, ciupercile si

81Medicina c1 susul în jos

micobacteriile (bacilii Kocr) rezistente la acizi, intervin

pentru a cazeifica celulele sPXecialedevenite inutile, acum.- Curbura mica, bulb duoden ./,pilor

Conflict de contradictie terit riala cu o persoana pe care este

imposibil sa o evitam si car9 ne "ramâne în stomac"; conflictcu privire la persoane sau simatii pe care suntem obligati, fara

voia noastra, sa le înfruntamjÎn timpul fazei active apar a deri la stoma,c, dureri puternice,ulcer la stomac, pilor sau bUilbduodenal. In faza de refacere,ulcerul va sângera, colorând materiile fecale în rosu închis.

Desi sângele din materiile f1cale este un semn bun, deoarece

confirma refacerea în curs, ~oi am fost obisnuiti, pâna acum,sa-I privim precum o manife~tare negativa. Dimpotriva, crizaepileptoida, ea, este periculoasa din punct de vedere cerebral

pentru ca, poate declansa un [infarct miocardic în momentul încare ne aflam în prezenta unhi conflict de teritoriu.

Intestinul subtire

Intestinul .reprezinta ultimr bariera .de trecut pentru ca"îmbucatura" sa poata deveni (J;U adevarat "eu însumi", ultimul

pas ce trebuie facut pentru a 10 putea absorbi; dar, daca estevorba despre un "lucru murdar' indigest, nu numai ca nu voiputea sa-I "absorb" dar voi avea, pe deasupra, frica ca voi muride foame. Atunci, corpul va fabrica, mai sus de locul în care s

a blocat "îmbucatura" (reala SjU imaginara), un adenocarcinomcare are rolul de a secreta un li hid gras pentru a face sa alunece"îmbucatura". În faza de refac re, tumora intestinala benigna va

I

fi redusa printr-o necroza cazeificata gratie ciupercilor si bacililor

Koch, cu manifestarea unor herrOragii care vor fi interpretate, înmod eronat, ca boli autonome (~oala Crohn, ileita). Fragmentelede intestin amestecate cu catarul vor fi evacuate odata cu materiilefecale.

o sotie este alungata din 10ruinta de sotul sau. Soc dublu: Asuferit o lovitura sub centura ~. îi este frica ca va muri de foamepentru ca nu mai are nimic. I 1urma conflictului va manifestaurmatoarele patologii:

82 Giorgio Mambret~i si Jean Seraphin

- boala Crohn: vagotonie deriv~nd dintr-un conflict care contineo lovitura sub centura indigtsta, ajutata de frica de nu aveaceva;

- aderente: rolul lor este de a ~proviziona cu sânge organul înfaza de refacere;

- ocluzie: rara, se datoreaza atft tumorii cât si edemului, nu sedatoreaza unui cancer de iniFstin subtire, acesta nu implica,de obicei, ocIuzia.

Colon

Cu cât conflictul se raporteJZa la ceva josnic, dezgustator,

abject, infam, o controversa fam·liala sau o povara pe care doritisa o eliminati pentru a va eliber , cu atât problema se apropie de

anus. Si în acest caz, ca si în C~ZUlcelorlalte organe, gnivitatea

bolii va depinde întotdeauna de intensitatea conflictului trait: dela un simplu polip la o tumora m re cu risc de oc1uzie intestinala.Pentru ca ne aflam în prezenta e dodermului, faza de solutionare

va fi marcata printr-o reducer~ necrotica cazeificata, însotitaeventual de pierderi de sânge.

Rect

Rectul este constituit din dou tesuturi suprapuse: ectodermulintern si partea de suprafata a endodermului. În primul caz,hemoroizii reprezinta faza de re olvare a unui conflict asociat lao "porcarie" suferita, care se vre eliminata, în timp ce în al doileacaz, aceiasi hemoroizi vor expri a, în faza de simpaticotonie, unconflict întâlnit mai des în rând l femeilor care nu reusesc sa-sigaseasca "propriul loc" în interi rul "teritoriului".

Ficat

Digestia chimica care se detleaza în intestinul subtire nudepinde numai de secretiile saI· , ci si de activitatea celor treiorgane anexe care se afla în ext riorul tubului digestiv: ficatul,

pancreasul si vezica biliara. Fi~ltul este, dupa piele, organul cel

mai extins din corp, fiind de ase enea si cel mai greu dintre glande: 1,4 kilograme la un adult mjlociu. Îndeplineste numeroasefunctii vitale, participând la met bolismul glucidelor, lipidelor si

Medicina culsusul înjos 83

proteinelor. Secreta fierea si î

minerale, precum si o proteinaa forma feri tina.

lagazineaza vitaminele, sarurile

are se combina cu fierul pentru

F . II' VulPIef Edva •• ' .. d ."

enmeru onescu avea, In cotetu StU e pasan, treIzeCI e gaIm grase

si frumoaseprecum si doi cocosi. În ecare dimineata le distribuiahrana

de o calitate excelenta si le colecta uale proaspete. Apoi se aseza întrun colt, numarându-si pasarile. Le cunostea pe fiecare, una câte una,

iar unele dintre ele aveau chiar si nfme. Însa, într-o buna zi nu i-a maiiesit numaratoarea: la apel, Iipsind fna dintre gaini. Pentm ca era plinde banuieli, a înconjurat gardul, de coperind astfel o gaura sub sârma

de otel a acestuia: nu mai avea nici îndoiala, era vorba despre o vulpe.

Eva avea totul pentru a fi fericita,vi ta sa era schimbata datorita acestui

cotet fmmos aflat în vecini, hrana sa fiind asigurata.Fura o gaina la douazile, bucurându-se de viata. Într-o zi fermieml Ionescu a luat decizia de

a-si vinde fem1asi pasarile. Pentru va, au început problemele. Acum,trebuia sa vâneze si sa manânce hra a putina pe care o gasea, altfel spus,

câteva sopârle sau un soarece în zil le norocoase, însa nimic mai mult.

Era flamânda tot timpul si nu stia câ d se va mai putea hrani pe saturate.

Aflându-se într-o situatie de alerta ermanenta, ficatul sau începe sa se

umple de noduli pentru a depozita putina hrana disponibila. Odata cusosirea verii, în ferma lui Ionescu-a instalat un nou fermier. Eva era

salvata si prin urmare, va începe sa1si regenereze ficatul care va reveni,

rapid, la dimensiuneasa normala.

Sensul biologic al tumorii t ficat este acela de a utiliza la

maximum putina hrana disponib 'Ia, fiind vorba despre cu conflict

cu privire ,la frica de a muri e foame din lipsa de resurse,

probleme de familie, frica de a u avea esentialul, frica profunda

de "lipsa" în toate sensurile cuvantului, pâna la aceeasi frica de a

muri de foame cauzeaza un canler la intestin pentru ca intestinul

absoarbe hrana. Cuvântul "lipsa' trebuie înteles nu numai în sens

propriu, ci si în sens figurat: tot eea ce serveste la supravietuirea

noash'a, bani, munca, vacante, etC.

Organismul mobilizeaza sadar muncitori specializati,

celulele hepatice tumorale, care igera, înmagazinând si muncind


la cote maxime. Solutia biologica a creierului pentru a evita samoara de foame este aceea de a crea noduli, mici granuloameunde înmagazineaza hrana, prin urmare mareste volumulficatului astfel încât organismul sa poata dispune de rezervecare sa-i permita asteptarea unor timpuri mai bune. Atunci când"foametea" ia sfârsit, creierul activeaza bacilii Koch pentrucazeificarea noduli lor (tuberculoza hepatica). În absenta bacililor,nodulii se închisteaza, putându-se calcifia. În partea a doua afazei de refacere, creierul va ordona o reducere a protrombineipentru a fluidifica sângele si a evacua deseurile prin intermediulglobulelor albe.

Iata doua exemple.Un barbat bolnav de cancer la intestinul subtire sufera

o operatie chirurgicala. Într-o buna zi, cei de la asigurari îidiminueaza indemnizatia de boala si barbatul sufera un socemotional din cauza fricii ca banii ramasi nu-i vor mai ajungepâna la sfârsitul lunii, ceea ce declanseaza un nou cancer, deaceasta data un cancer de ficat.

Un magazin alimentar da faliment si proprietarul lui scrie:«Vom muri de foame!» Fiica sa crede acest lucru, si va face,putin mai târziu, un cancer de ficat.

Cai biliare si pancreaticeAcestea varsa în intestinul subtire fierea si sucul pancreatic,

favorizând asimilarea de substante nutritive.

"Mânia si ranchiuna în unna unei nedreptati subite" suntcheile care duc la ulceratia cailor biliare intra si extrahepatice.Solutia este hepatita care se dezvolta inevitabil, cu sau fara virus.Când valorile hepatice încep a se normaliza, pot declansa o"coma hepatica", este vorba de fapt de o coma cerebrala survenitaimediat în urma crizei epileptoide.

Dupa Hamer, în acel moment, ar fi de dorit administrareaunei doze puternice de cortizon si glucoza care sunt pregatite saactioneze atunci când criza va lua sfârsit.

Medidoa JMal iojo, 85

Pancreas

Este constituit, în principal, lin doua grupe de celule: insulele

lui Langerhans (care, printre Itele, secreta insulina) si acinii(care secreta sucul pancreatic).

«Este o rusine pe care nu o pot înghiti, o umilinta, o indecenta!»

Aici, conflictul este atât de puttrnic, în raport cu precedentele,astf~l ~ncât stom~cul nu poate Fa-l digere s~ nici intestinul saI ehmme. NumaI pancreasul va putea reusI pentru ca secreta

enzimele cele mai puternice dinltot organismul.Angela a pierdut patru me~bri din familia sa si ultimul,

unchiul Petre, î~promisese ca-i ra lasa drept mostenire o cabanafoarte draguta. Insa la moartea pnchiului, sora Angelei va fi cea

care o mosteneste, si care, în PlJS' se mai si amuza pe seama lor:

conflict pentru "îmbuca tura" c nuanta de umilinta, de rusine.Angela face un cancer de pan reas, ca si Marius F. care avea,întotdeauna, o încredere deplin ~ în fiul sau. Într-o buna zi, acesta

descopera faptul ca îi lipsesc b~ni din contul sau bancar. Baniifiind extrasi cu cartea de credit a sotiei sale. Fiul sau, o furase, în

scopul de a sustrage sumele necflsare pentru a-si procura droguri.Drama teribila! «În casa mea, droguri!», «ma tem pentru fiulmeu, ce va deveni el?», «si eu care i-am acordat toata încredereamea!».

Exista doua posibilitati de r1facere (dupa Hamer, cancerul depancreas nu este atât de periculfs cum se crede):- cazeificarea cu formare de cavitati;- închistarea cancerului, în ab$ent; microbilor.

Insule pancreatice

Claudia este o doamna în Ivârsta de cincizeci de ani, una

dintre acele femei care lucreazf' dintotdeauna, la tara si care îsiajuta sotul la rotunjirea veni~ilor; au trei copii de întretinut,

însa munca la câmp nu mai estf atât de rentabila ca altadata. Înfiecare seara trebuie sa preparE cina pentru cinci persoane, saspele vasele, sa faca curat în bucatarie si apoi sa se multumeasca


cu câteva ore de somn, pentru ca la tara trebuie sa te trezestidevreme. Însa sotul sau este plin de energie si în fiecare seara seîntâmpla acelasi lucru: vrea raporturi sexuale.

Claudia "rezista" si îl respinge pâna când, cu trecerea timpului,o cuprinde un sentiment de teama cu privire la reactiile sotului eifata de refuzurile sale continue ...

Magarul si morarul

Un magar tragea pe ulitele satului o caruta plina de faina, de zahar,

de glutensi de amidon necesare pentru a face o pâine buna oamenilor

din sat. Acestia din urma, lucrau din greu si erau dotati cu muschi

mobilizati în permanenta de munca la câmp. În masura în care caruta

avansa, faina traversa "artere le" satului pentru a ajunge pâna la Vasile,

brutarul satului. Însa, dintr-o data, magarul se opreste brusc din cauza

faptului ca a vazut un sarpe în mijlocul strazii. Morarul îl biciuieste

pentru a-l obliga sa avanseze, dar "magarul "rezista" din cauza fricii, în

acest timp morarul se teme, la rândul sau, ca întreaga cantitate de faina

si de zahar va ramâne blocata pe "arterele" satului. Cu toate acestea,

taranii au nevoie de pâine, pe care o asteapta cu nerabdare. Morarul

coboara din sareta si descopera ca ceea ce i-a cauzat spaima magarului

nu este un sarpe ci un simplu baston pe care l-a luat si l-a aruncat într

un sant. Ca urmare, magarul si-a reluat drumul iar faina va ajunge, în

sfârsit, la destinatie. Brutarul va face pâine si prajituri bune pe care totilocuitorii satului le vor consuma.

Acesta este diabetul:

- Conflict de rezistenta + frica = hiperglicemie (pentru lipsa deinsulina)

- Conflict de dezgust + frica = hipoglicemie (pentru insuficientade glucagon).

APARATUL URINAR

Functia sa principala este aceea de a mentine homeostazia înorganism, reglând compozitia, volumul si presiunea sângelui.Pentru a face acest lucru, elimina si restituie o anumita cantitatede apa si de solutie lichida. Aparatul urinar este compus dinrinichi, vezica urinara, uretere si uretra.

87Medicina c l susul Înjos

Rinichi: parenchim IParenchimul sau tesutul renal, contine nefroni, unitati

functionale ale rinichiului carie filtreaza, secreta si reabsorblichidele din corp. Urina este rebltatul activitatii nefronilor.

Liviu avea saptesprezece aii când parintii sai au decis ca a

sosit momentul ca el sa învetea înoate chiar si acolo unde apaeste foarte adânca; însa Liviu, in cauza fi'icii, nu dorea sa audade asa ceva. Atunci, mama si tatal sau au decis sa-I duca cu barca

si, când s-au aflat în mijlocull~cului, l-au împins peste bord. Cespaima cumplita! Liviu va fac~ o necroza de tesut renal pentru• _. I

a-sI pastra urma. I

Corpul nostru se compune Idin apa în proportie de 70% iar

atunci când traim un conflict jh privire la lichide (apa, zapada,motorina, lapte, perfuzie, aval,nsa, etc.) este ca si cum ne-ar fi

teama ca ne vom pierde întreag~ cantitate de apa, care reprezinta,

ca si aerul, un element vital. Di punct de vedere al supravietuiriibiologice, blocam iesirea sa in organism. Mai târziu, atuncicând rezolvam conflictul, se va forma un chist renal mare sau

o proliferare celulara. Chistulleste un nou parenchim care arescopul de a înlocui, în producer1a urinei, rinichiul care si-a pierduteficacitatea, astfel încât functi9nalitatea renala sa fie superioara

niv~lului existent înaintea socu~ui emotional.

In aceasta situatie, Hanrer nu recomanda interventiachirurgicala din doua motive:. I

- chistul este un nou parenchim care ia locul rinichiului necrozat,

si procedeaza la eliminaref sau întreruperea cont actului cucreierul: rinichiul nu va m~i putea produce urina. Chistul vaputea fi pastrat, fara probl9me, întreaga viata sau, daca esteprea mare, va trebui asteptat sfârsitul vascularizatiilor (ca si

în cazul chisturilor ovarien~) pentru a se interveni.- deoarece zona cerebrala cate comanda chisturile este dubla,una pentru rinichiul drept ~i una pentru rinichiul stâng, dacase va interveni prin scoater~a unui rinichi înainte de sfârsitul

fazei de refacere, creierul fa trimite acelasi ordin la celalaltrinichi, cu consecinte dezas~ruoase.

88 Giorgio Mambrett( si Jean Seraphin

Apropo de dializa ... dupa Hater, nimeni nu ar trebui sa intre

vreodata în dializa, chiar daca pr centul de creatinina este foarte

ridicat: se poate trai foarte bine s' în acest stadiu, cu conditia de a

elimina doua sute de mililitri de rina pe zi, de regula toata lumeaelimina aceasta cantitate.

Mai mult, dializa creeaza înt«>tdeauna un nou soc emotional,din cauza transfuziei, care af~cteaza splina, rezerva noastrabiologica de sânge.

Rinichi: tuburi colectoare

Tuburile colectoare sunt structuri prin care trece urina: în

timpul acestei treceri, o parte a a~ei este reabsorbita si transferatasângelui, care la rândul sau elimfna substantele care urm~aza safie expulzate.

Prezenta unor tulburari în cad 1 tuburilor colectoare indica un

conflict de lupta pentru existenta într-un context care implica ca

"am pierdut totul", ca "nu mai am pe nimeni", ca "sunt un nimeni"

(refugiat, evacuat, emigrant); sa ca totul, într-un context social

sau familial, "s-a prabusit asupra ea", la propriu sau la figurat.

"Viata este prea dura", "ce-i p ea mult e prea mult", "asta nu-i

viata", "mi -am petrecut cei mai ffUmosi ani cu cineva care nu mamerita". Ai impresia ca nu mai poti înfrunta viata, ca nu mai exista

speranta, nu mai este nimic, "eu pu mai am radacini"; în faza deconflict, se va declansa o proliferare celulara, urmata, la rezolvarea

conflictului, de cazeificare pri~ intermediul I?icobacteriilor,

pierdere de albumina în urina sf hipertensiune. In aceasta fazasecunda, adeseori se pune diagno~ticul de tuberculoza renala, din

cauza cavitatilor care se formeazr în locul tumorii.

Un peste aflat [n afara apeiÎn luna septembriesomonii se deplas aza în susul apeifluviului,revenind

la origine pentru a-si depune ouale i a muri; este ciclul vietii care-si

unneaza ciclul sau firesc. Deplasarea în susul apei unui fluviu dezlantuit

esteun efortenonn si,ca si cândacest ucrunu ar fisuficient,ursiiflamânzi

vegheaza, asteptându-siprada. Somo ii fac, cu ajutorul cozii lor, salturi

incredibile, sarind rapid si trecând PI ste bolovani mari. Unul dintre eireuseste sa faca un salt record însa qade pe mal, la umbra unei stânci:

Medicina 't ,u,ulin ja, 89viata sa este în pericol fiindcase afla în afara apei! Traiesteun conflictde

anihilare, de nimicire:un peste în arara apei nu are nicio sansa. Singurul

lucru pe care-Ipoate face este de a-s bloca rinichiipentru a pastra cât mai

multa apaposibil, în asteptareaunui val care sa-Irepunaîn fluviu.Soarelese roteste si peste putin timp razele lui vor învalui somonul: al doilea

conflict de anihilare, a doua soluti4 biologica: blocheaza suprarenalele,productia de cortizon, pentru a rarâne imobil si a nu se misca într-o

directie gresita. Este singura sa speranta de supravietuire.Este o situatie

limita, este biologia care comanda îrtr-o situatie de urgenta.Vezica urinara

Este un organ cavitar muscular, situat în partea de jos a

abdomenului, în spatele simfizti pubiene. Forma sa depinde decantitatea de urina pe care o conjine: daca este goala, se aseama~acu un mic balon dezumflat, daca este plina, ia forma unei pere. In

general, capacitatea vezicii urillare la femei este mai mica decât

la barbati, din cauza uterului care este plasat exact deasupraacesteia.

La animale, functia biologic~ de urinare este cea de "marcare"

a teritoriului, lasând intrusilor ~n semn care le spune clar: "stai,aici tu esti la mine". Omul civi izat a inventat toalete, ca urmare

întotdeauna urineaza în acela i loc, însa functia biologica aramas aceeasi. Pentru femeie, care este mai interiorizata, mai

înclinata sa-si apere interiorul "cuibului" sau, socul emotional

corespondent va fi cauzat de imposibilitatea de a-si organiza

spatiul vital sau de a-l gasi, e fiecare data, cu susul în jos.

Barbatul este mai înclinat spre apararea frontierelor exteme ale

teritoriului sau, si a celor care sunt în pericol, solutia biologicafiind aceea de a ulcera mucoasa vezicii urinare (ectoderm) pentrua lasa sa treaca o cantitate mimare de urina. Când starea de

arderi la urinare ...

Pentru submucoasa vezicii rinare (de derivatie endodermica)

comportamentul celor doua faZje ale bolii va fi inversat: polipi înfaza de conflict si necroza în faza de refacere. Aici, conflictul se

refera la "ceva ce nu este curati' fie în interiorul, fie în exteriorulteritoriului nostru.


SISTEMUL GLANDULAR

Am vorbit deja despre gonade si despre sân în cadrul sistemului

de reproducere. Ne vom ocupa acum, pe scurt, pentru a completa

subiectul, de partea corticala a suprarenalelor, de hipofiza si de

tiroida, al caror rol important este acela de a asigura reglarea

organismului nostru prin intermediul hormonilor.

Partea corticala a glandelor suprarenale

Glandele suprarenalele se afla deasupra fiecarui rinichi, fiind

formate din doua zone distincte pe plan structural si pe plan

functional: partea corticala se afla în exterior si acopera partea

medulara, interna. Prima deriva din mezoderm si produce hormoniindispensabili vietii, incluzând cortizonul si aldosteronul; a doua

deriva din ectoderm, producând adrenalina si noradrenalina. Vom

studia partea corticala a suprarenalelor.

Socul emotional se refera la frica de a gresi directia, de a fugi

în directie gresita, de a te afla pe o cale gresita. Pentru ca parteacorticala a glandelor suprarenale deriva din mezodermul cerebral,

vom face o liza în faza conflictului activ, si o reconstruire în fazade refacere.

Oaia pierdutaO oaie izolata reprezinta o prada ideala pentru primul lup care trece; deaceea oile traiesc în tunne: întotdeauna, natura rezolva bine lucrurile!

Tunna se trezeste dimineata pentru a se hrani, aplecata asupra pajistii,cu iarba proaspata, îmbibata de roua noptii. Una dintre oi întâlneste ofâsie cu trifoi zemos. "Ce dimineata felicita!" îsi spune ea si sub efectullacomiei, paste pâna nu mai poate. Când devine atât de satula încât nu

mai poate înghiti nici macar un fir de iarba, îsi ridica în sfârsit capul,însa este prea târziu, tunna a disparut. Din cauza trifoiului "a luat odirectie gresita" iar acuma este singura în mijlocul dealurilor. Memoria

sa ancestrala trage semnalulde alanna si striga: "Almma, alanna, atentiela lup!" Însa, creierul sau gaseste solutia perfecta pentru a-i salva viata:necroza în partea corticala a glandelor suprarenale care încep imediatsa produca cortizon pentru ca oaia s-a oprit în acel loc, nemaiavansând

într-o directie gresita. Singura sa speranta de supravietuire este aceea dea-si gasi tunna, însa în cazul în care continua sa se deplaseze, risca sa se


îndeparteze din ce în ce mai mult, irosindu-si toate sansele. Trec doua,

trei ore si turma continua sa caute iarba proaspata, se deplaseaza într-o

asemenea masura încât "oaia pierduta" aude behaitul oilor în departare:

este salvata! Imediat rezolvat conflictul, oaia regaseste calea cea buna;

creierul inverseaza ordinea, suprarenalele reîncep sa functioneze, produ

când o doza puternica de cortizon care îi va da forta necesara pentru a

alerga repede la celelalte oi. Va putea atunci, în sfarsit, sa se odihneasca

si sa termine faza de refacere în siguranta.

Spre deosebire de ceea ce se întâmpla de obicei, oile se opresc în timpul

fazei active a conflictului si se misca în faza de refacere: o dovada în plus

ca natura gaseste întotdeauna solu~a cea mai potrivita de supravietuire

pe plan biologic!

91

Hipofiza

Hipofiza a fost considerata mult timp ca fiind cea mai impor

tanta dintre glandele endocrine, deoarece secreta o cantitate mare

de hormoni care controleaza, la rândullor, alte glande endocrine.

Astazi, stim ca este stimulata de hipotalamus. Hipofiza se com

pune din:

- un lob anterior care secreta hormoni, care regleaza, la rândul

lor, numeroase functii ale organismului, de la crestere la

reproducere;

- un lob posterior care contine terminatii nervoase;

- un lob intermediar care se atrofiaza în timpul dezvoltariifatului.

Vom continua sa examinam functia de secretie a hormonului

de crestere.

Conflictul girafei

La originea evolutiei sale, girafa nu a prezentat nicio caracteristica

particulara. Vegetatia era luxurianta si girafa crestea atât de bine, hranindu

se cu ramurile si frunzele care se înmultau în permanenta: trebuia gasit un

"gradinar" pentru a le taia si a le reda vigoarea. Acest rol i-a revenit girafei!

Cu timpul, gusturile sale au început însa sa se modifice si s-a gândit ca

frunzele arborilor trebuie sa fie deosebit de gustoase. Dar cum sa ajunga

pâna acolo sus? În natura, "functia creeaza organul". Hipofiza a început sa

faca ore suplimentare si gâtui ei a devenit mai lung!


Conflictul care atinge hipofiza este acela de a te simti prea micpentru a ajunge la "îmbucatura". Se formeaza un adenom localcare mareste secretia hormoni lor de crestere, de unde acromegalia(dezvoltare exagerata, gigantism) nasului, barbiei, gâtului, mâinilor sau a picioarelor, în functie de impactul socului emotional.Alungirea corpului constituie solutia reala a conflictului iar adenomul se va "reduce" cu ajutorul ciupercilor si micobacteriilor.

Tiroida

Glanda tiroida este situata în partea inferioara a gâtului,imediat sub laringe si este singura glanda care îsi pastreazasecretiile, hormonii tiroidieni (care regleaza utilizarea oxigenului,

metabolismul celular, cresterea si dezvoltarea fiintei um~ne) sicalcitonina care influenteaza homeostazia calciului.

Ca si în cazul celorlalte organe, se compune din douatesuturi:- "acinii ", guvemati de trunchiul cerebral, care prolifereaza

în faza de conflict creând o hipertiroidie si generând, uneori,gusa. Aceste tumori ramân, de cele mai multe ori, încapsulate,însa când sunt accesibile ciupercilor si micobacteriilor în fazade refacere, vor fi cazeificate si eliminate prin intermediulfistulelor.

În cazul în care conflictul dureaza un timp îndelungat, "acinii"se deterioreaza, si se trece la hipotiroidie;

- canalele de excretie apartin de ectoderm; prin urmare, potprezenta un cancer ulcerant, un nodul rece în simpaticotonie,si formare de chisturi de refacere sau de guse benigne învagotonie.

"Trebuie facut repede", "repede, repede, nu mai am timp safac totul", "nu pot face fata evenimentelor": aceasta este tematicaconflictuala cu privire la tiroida.

A PARTE

CAPITOLUL 1

1

Câteva patqlogii foarte raspândite

"Nu ~'ealitatea însasi ci conceptia pe care oau dbspre ea, este cea care chinuie oameni. "

(Epitteto)

Dupa ce am examinat rapild patologiile si conflictele carese manifesta în majoritatea organelor noastre, nu ne-au maiI

ramas de tratat decât câteva bii foarte raspândite si bolile care

adesea sunt considerate nevin ecabile; cei afectati de ele fiindabsoll.1otconvinsi de faptul ca .e îndreapta spre un sfârsit fatalmai mult sau mai putin inevita il. Acest lucru justifica demersulautoritatilor sanitare, al laboratoarelor farmaceutice, investitiile

enorme -destinate cercetarii, sut~le de asociatii care aduna fondurisi campaniile publicitare asa-zfse "de informare" care, de fapt,

terorizeaza cetateanul "ignoraqt". Dar, în lumina a ceea ce amvazut pâna acum, toate aceste persoane nu fac decât sa bata câmpii

în timp ce oamenii continua sa Imoara si sa sufere mult, adeseoriinutil, în ciuda sumelor imens6 de capital investit în cercetare.

Toate acestea sunt facute cu re±credinta? Noi speram ca nu; însa

este sigur ca toata aceasta l~e este atât de implicata în vârtej

încât nimeni nu a reusit sa ia a pentru a privi în alte directii.Cine încearca sa iasa este ~ Iaturat. Numai câteva persoanedirijeaza orchestra pe baza unui plan foarte bine pus la punct,

acestea poseda toate mijloacc1f necesare pentru a se deghiza în


binerucatorii societatii. Însa a sosit timpul sa deschidem ochii,sa ne recâstigam capacitatea de reflectare si sa avem curajulasumarii propriilor noastre decizii. Suntem singurii proprietariai propriei noastre persoane, singurii artizani ai proprieinoastre vindecari.

În continuare, vom trata un concept ce necesita foarte putinaajustare, acela de metastaza precum si modul în care boala esteanuntata bolnavului, prin urmare diagnosticul: doua bombe cuceas care pot avea efecte dezastruoase.

CONFLICTUL IATROGEN18 SI METASTAZELESa luam exemplul, din pacate foarte frecvent, al unei femei

bolnave de cancer la glanda mamara, adica la sân. Dupa cumam vazut, daca la o femeie dreptace este atins sânul stâng, estevorba despre un conflict "în linie verticala", referitor la relatiamama-fiu. Daca, dimpotriva, este afectat sânul drept, conflictulva fi "orizontal", fiind în legatura mai degraba cu partenerul.

Adesea, se procedeaza la scoaterea sânului ceea ce va conduce,imediat dupa, la dezvoltarea unui cancer osos localizat exact înacea parte unde a avut loc amputarea; atunci va fi diagnosticatacu metastaza. Femeia va fi supusa la examinari constante, prescriindu-i-se imediat o radioterapie pentru a încerca stopareametastazei osoase. Ca urmare, putin mai târziu, va face un cancerpulmonar, diagnosticat ca o metastaza suplimentara. În acelmoment pronosticul va fi unul dintre cele mai pesimiste.

Sa vedem ce se întâmpla cu adevarat, conform legilor biologiceale Noii Medicini.

Femeia în cauza a simtit o mare spaima în momentul încare fiul sau a fost lovit de o masina, zbatându-se timp de douasaptamâni între viata si moarte. Cancerul la glanda mamara aconstituit solutia biologica a creierului pentru a produce mai multlapte si a putea, eventual, hrani copilul aflat în pericol. Depasindsocul emotional, creierul inverseaza ordinea si"începe faza derefacere: tumora se închisteaza sau este cazeificata în prezenta

18, Stare psihica produsa sau agravata pe cale psihogena de catre medic, de tratament saude conditiile spitalizarii.

Medicina cu susul înjos 97

micobacteriilor. Însa medicul care o trateaza nu cunoaste legileNoii Medicini si o opereaza, dupa indicatiile medicinii oficiale."Ce va simti aceasta doamna când se va trezi din anestezie cuun singur sân? Va suferi un al doilea soc emotional, de aceastadata de subapreciere, în urma caruia creierul va activa programulsau biologic de liza osoasa exact în partea unde si-a pierdut din"valoare". Nu este vorba despre o metastaza, ci de un al doileasoc emotional.

Medi~ina oficiala afirma ca celulele canceroase migreaza,pornind de la un cancer primitiv, pe cale arteriala sau limfatica;însa aceasta nu este decât o ipoteza, care nu a fost niciodatadovedita în laborator. Mai mult, cancerul de sân este o masa iarcancerul de os este o liza: aceste celule tumorale trebuie sa fie

foarte inteligente pentru a se transforma pe drum! Si în sfârsit,unde sunt celulele macrofage, aceste celule specializate care neprotejeaza corpul digerând vizitatorii nedoriti?

Un singur cuvânt poate ucide"Draga Doamna - spune medicul - va trebui sa faceti

chemo terapie deoarece cancerul de care suferiti a ajuns la os sitrebuie sa stopam aceasta metastaza." Iata un nou soc emotional:daca persoana bolnava îl traieste precum un soc de diagnostic cuaceeasi nuanta de subapreciere, cancerul osos va câstiga o nouavigoare. Însa, daca este trait precum frica de a muri "pentru casunt plina de metastaze", creierul va declansa programul biologiccorespunzator, multiplicând numarul de alveole pulmonare înscopul de a respira mai mult oxigen si de a asigura supravietuirea:cancer pulmonar! Nu este o metastaza, este un al treilea soc.

În lumina celor de mai sus, conceptul de metastaza pierde oparte din sensul care îi este atribuit în general, observându-secât de multa prudenta este necesara atunci când se comunica undiagnostic, daca se doreste evitarea unui nou soc emotional cuconsecinte tragi ce.

ChemoterapiaAtunci cum se explica vindecarile care se produc dupa

chemoterapie? Hamer afirma ca bolnavii s-au vindecat în ciuda


chemoterapiei! 30% din cancerele operate sunt, într-adevar,cancere vechi nepericuloase. Daca acest procent de 30% estesupus la tratamente de chemoterapie, o parte din acesti bolnavivor suferi un nou conflict de panica în urma caruia vor muri, însacei care nu vor trai un nou soc emotional, în ciuda chemoterapiei sia operatiei chirurgicale care va elimina vechiul cancer încapsulat,se vor vindeca în mod sigur. Iar medicina oficiala va putea spune:"Chemoterapia vindeca!"

SIDA

Este sindromul imunodeficientei, considerat" ciuma secoluluinostru". Am vorbit deja în paragrafele consacrate legii a patradespre sistemul imunitar, considerat de medicina oficiala precumo armata destinata a ne apara sanatatea, gata de a combateinvaziile inamice. În Noua Medicina rolul sau este redimensionat

si limitat la cel de modulatie al organismului: o poarta care sedeschide pentru a lasa sa treaca microbii necesari reparariidaunelor suferite în faza de simpaticotonie, care se închide cândmunca este terminata.

Pentru virusul HIV, medicina are deja scrise mii de paginipe aceasta tema, fara a ajunge la o concluzie definitiva. Noileipoteze care le contrazic pe precedentele se succed neîncetat.Diagnosticul, el, este ceva de genul: daca un bolnav seronegativare tuberculoza, el are tuberculoza, însa daca cel care aretuberculoza este seropozitiv, atunci el are SIDA! ! ! 19

Dupa toate probabilitatile, exista un mare numar de persoanepurtatoare ale virusului SIDA, însa atâta timp cât nu O stiu, vormuri când vor împlini vârsta de o suta de ani, linistite în patullor. Ce se întâmpla, în realitate, în mintea unui individ care este

anuntat ca este seropozitiv, dupa o banala pierdere de sânge? Else afla în prezenta unui soc produs de diagnostic. Daca va reusi sadepaseasca acest soc emotional va trai multi ani cu aceasta sabiea lui Damocles suspendata deasupra capului sau, pâna în ziuaîn care, de-a lungul vietii sale, va trai un eveniment conflictual

19, N.A. citeste în acest scop: Luigi de Marchi si Fabio Franchi, A.I.D.S. Ia grande truffa,Seam, Roma, 1996

Medicina cu susul înjos 99

oarecare, care va declansa mecanismele descrise în paginileprecedente. Cel care, dimpotriva, va ramâne pietrificat în fataseropozitivitatii, va declansa imediat patologia corespondentanuantei specifice emotiei trai te:- "toate cad asupra mea", boli de rinichi;- "mi-e frica de moarte", boli pulmonare;- "nu sunt bun la nimic", boli de oase;- "ma simt exclus din cadrul societatii", boli de piele.

AZT-ul si grijile actuale fac restul!

BOLILE PARALIZANTEAcest termen general include diferite patologii precum

miopatiile, scleroza multipla, boala Parkinson, blocajul verbal(tulburari de vorbire), ticurile si torticolisul. Conflictul de bazaeste întotdeauna de aceeasi natura: impune creierului nostrudoua ordine contradictorii referitoare la miscare, de intensitate

si durata mai mult sau mai putin prelungite. Organul implicatva fi placa motrica. Însa în interiorul acestui conflict exista odiferenta subtila între ceea ce se exprima printr-o miopatie (boalaa tesutului muscular) sau printr-o scleroza multipla (distrugereatecii de mielina neuronala a sistemului nervos central), dupacum se situeaza conflictul, în amonte sau în aval de evenimentul

cheie -(frica de ceea ce se poate întâmpla sau un sentiment deculpabilizare raportat la ceea ce s-a întâmplat).

Iata doua exemple.În timpul unei plimbari la tara cu un prieten, la un moment

dat îl împing, fara sa vreau. Cade într-un canal si moare. Traiesc,dupa aceasta întâmplare, un conflict din cauza faptului ca l-amîmpins: consecinta a fost teribila si, în cazul în care nu ma voiierta, eu ma voi simti vinovat, plin de remuscari. În încercarea dea remedia câte ceva, voi distruge muschiul "vinovat" de gest.

În schimb: "mi-e teama ca ma voi îneca" (desi, înca nu m-am

înecat), reprezinta cazul unui eveniment care nu s-a întâmplat înca.Este vorba despre o proiectie iar conflictul se va manifesta

printr-o scleroza multipla. Într-adevar, creierul gaseste rezolvareacea mai buna, imobilizându-ma. Nervul nu mai transmite impulsulla muschi (demielinizare, scleroza în placi).

100 Giorgio Mambret~i si Jean Seraphin

Conflictele legate de bolile p ralizante sunt de tipul:- nu pot fugi, nu gasesc cale d iesire, "ma dau cu capul de toti

gambelor;- nu o pot retine sau refuza:

• bratul stâng la barbatul dre taci,

• bratul drept la femeia drePxtce;- nu pot evita: musculatura sp telui si a umeri lor;- frica de a fi prizonier, frica n ului nascut de a ramâne închis:

paralizie infantila;

- conflict legat de mers sau dl aparare, de protejare la copii:

paralizia gambelor (dreapta s u stânga, dupa caz).În faza de simpaticotonie si în functie de intensitate a

conflictului, se va manifesta o pa lizie cu diminuarea progresiva ainervatiei musculaturii. La rezolvarea conflictului, functia motricapare a se diminua în mod proviz riu (ceea ce provoaca, la bolnav,frica de a reactiv a conflictul); p neasteptate, va avea contractiiincontrolabile, apoi inervatia m sculaturii se va restabili, putincâte putin. Durata de refacere es e adesea proportionala cu duratasi intensitatea conflictului.

Boala Parkinson

Este vorba despre un COnfli!t cu privire la motricitate care

este trait într-o alternanta de fa e active si de faze de refacere.Tremuraturile (miscarile involun are ritmice, egale si de amplitu

dine mica) se prezinta în timpul ~azei de vagotonie, însa bolnavulse teme si recade în faza activa.ICa urmare, va suferi o agravareprogresiva a simptomelor.

Un sot foarte îndragostit de !tia sa afla ca aceasta are cancer

la sân si va trebui sa se opereze. Î este teama ca o va pierde, ca nuo va mai putea îmbratisa si pastr aproape de el. În ciuda operatieireusite, îi ramâne frica de a o perde care îi reactiveaza în mod

continuu conflictul, astfel tremurlturile brat~lor sale nu înceteaza.

Scleroza multiplaDiagnosticul de scleroza mult pla se stabileste pe baza faptului

ca bolnavul prezinta tulburari 1" vedeTe, pc lânga simptomele

Medicina elt susul în jos 101

raportate la motricitate. Acest 11cru senmifica faptul ca persoana

a suferit, în plus fata de confli~l referitor la motricitate, un aldoilea conflict de frica/teama are a cauzat ulceratia retinei cudiplopie (perceperea dubla a i aginii unui obiect) în faza derefacere.

a tânara este invitata de 31atusa sa în Africa. Este fericitapentru ca pleaca însa o retine frica teribila de avion. Impunedeci creierului sau doua dorin, e contradictorii, ca UID1areuna

dintre gambe este afectata de lraliZie. Mai mult, frica/teama îi

provoaca o ulceratie a retin ei ca e se va rezolva printr-o diplopie,în momentul în care va depasi ica.

Adesea, radiologii diagno. ticheaza scleroza multipla pe

baza prezentei zonelor de delielinizare, recunoscute în urmatomo grafiei cerebrale. Aceste zone mici, aceste îngrosari decelule gliale, indica, de fapt, co flicte de subapreciere de sine Înurma paraliziei.

Bloca' verbal tulburari de vorbtre

Întotdeauna este vorba d spre acelasi mecanism: douaordine contradictorii trimise cr ierului nostru, în zona vorbirii.

Consecintele vor fi: dificultati ~e dictie, bâlbâiala, incapacitateade a vorbi clar, pâna la mutism Icomplet, în functie de gravitateaconflictului care a fost trait.

Tic

Un tata îi interzice fiului Sali sa mai priveasca la televizor în

timp ce manânca, obligându-l a stea cu spatele la televizor (întimp ce tatal este asezat în fata ui).

Baiatul ar vrea sa priveasc la televizor, Însa se retine dincauza fricii de reprosuri. Când evine constient de problema sa,ticurile sale vor dispare.

A doua posibilitate, conflicwl va fi de tipul "am pierdut fata-nfata cu cineva", cauzând un tic facial.

Torticolis (gât strâmb)

Indica un conflict de sUbaPt'eciere din punct de vedere intelectual: doresti sa întorci capul pentru a privi pe cineva însa, de


exemplu, ai mari îndoieli de ordin moral în a face acest lucru si tesimti contrariat din aceasta cauza: doua ordine contradictorii alecreier, cu privire la mobilitatea gâtului.

Vrei sa privesti si nu o poti face, te simti obligat sa nu privestidin motive morale, din cauza timiditatii, de rusine, si asa maideparte.

ALERGIILE: CONFLICTUL MEMORIEI

Alergiile, precum depresiile de care ne vom ocupa mai târziu,nu sunt patologii fara speranta, însa ele sunt atât de raspândite,în zilele noastre, încât le-am introdus în aceasta a treia parte acartii cu scopul de a arata cititorilor nostri, interpretarea oferitade Noua Medicina.

Pentru a nu mentiona decât un exemplu, pe vremea parintilornostri primele raporturi amoroase se derulau în hambare, pecâmpuri, în suri: erau paturi mai ieftine.

Uneori, se mai întâmplau însa si mici catastrofe: taranul caresosea, atunci când nu trebuia, cu o furca în mâna sau câinele depaza care latra din toti plamânii sai. Ce soc! Fara sa-i cunoascape cei în cauza, într-o singura clipa, creierul a înregistrat si amemorat toate elementele care compuneau tabloul: mirosulfânului, zgomotul trenului care trecea, polenul purtat de vânt,etc. Din momentul acela, de fiecare data când unul dintre acesteelemente se manifesta, creierul suna alarma: "Atentiune, sosestetaranul, câinele latra!" Este o recidiva momentana a conflictuluicare se va rezolva printr-o alergie.

Având ca model acest exemplu, putem afirma ca nu existaalergie fara un conflict-soc emotional întâmplat mai devreme.

Un profesor care s.e interesa de alergii a facut într-o zi aceastaremarca putin simplista, însa justa: "Daca suferim un socemotional în momentul în care trece o vaca, vom face alergiela vaci, însa daca în momentul socului noi mâncam o portocala,vom fi alergici la portocale."

Fara a fi constienti, oamenii (precum animalele) înregistreaza circumstantele concomitent cu socul. În cazul în care acestecircumstante reapar mai târziu, vor provoca ceea ce noi numimo "alergie".

Medicina cri susul in jos 103

Un baietel îsi dorea aiiit de mult fn pisoi si parintii sai, în final, i-au

îndeplinit dorinta. Copilul s-a oculat de animal si în curând au devenitinseparabili. Au venit vacantele si arintii si-au trimis baiatul la bunica

sa, o femeie în vârsta si obosita car nu dorea sa auda vorbindu-se despre

pisici. Copilul traieste un conflict d1separare de camaradul sau: îi lipseste

pisoiul, conflictul este în faza actil

Cu zece zile înainte de a reîncePf scoala, baietelul se întoarce acasa,îsi regaseste pisoiul si intra în faza de refacere, declansând o reactie

alergica. I -

Daca a trait un soc emotional 15gat de contactul sau cu pisoiul, peneasteptate, nu a mai primit mângâierile camaradului sau, conflictul se

exprima la nivelul pielii si reac~a ,lalergica de refacere se manifesta subforma de eczema.

Daca a dârdâit de frica pentru micul sau prieten (temându-se, de exemplu,ca i se va întâmpla ceva rau în timphl absentei sale), conflictul se exprima

sub forma de criza de sufocare, mahifestându-se prin astm bronsic.

Daca traieste conflictul precum: ,,~Ii-ati promis ca-mi pot lua pisoiul cumine si, în ultimul moment, v-ati azgândi~ Am fost înselat si "simt" în

aer ca ma puteti însela din nou în viitor." In acest caz, creierul implica

nasul, sinusurile, si refacerea prov aca o rinopatie.

Atunci, parintii consulta un alergolog, care va spune ca baietelul este

alergic la parul de pisica. Mama ;~ îi va lua pisoiul, provocându-i un aldoilea soc de separare. ~aietelul a~e note bune la scoala si continua sa le

ceara parintilor, pisoiul. In final, mima cedeaza si animalul intra, din nou,în casa. Rezolvarea conflictului de separare se manifesta, din nou, printr

o alergie, si copilul este înca o dat separat de pisoiul sau.

Întreaga sa viata va ramâne alergici la parul de pisica: un conflict legat de

amintirea primului soc emotional.

o mama înceteaza sa-si mailalapteze copilul si începe a-I hrani

cu lapte de vaca. Copilul traieJ- te rau separarea de sânul matem,

nemai având contact fizic cu mama sa. De fiecare data când

acesta se afla în fata unui paha cu lapte, memoria sa redescopera

~onflictul de separare, retrâin1 socul (conflict care recidiveaza).In faza de refacere, dupa rezolTarea conflictului, va avea parte deeruptii cutanate. I

Simplul fapt de a deveni constient de acest mecanism si de a

regasi momentul exact care se 1fla la baza declansarii conflictului,

104 Giorgio Mambrettt si Jean Seraphin

lucru care nu este întotdeauna erident, opreste alergia. Curaj sio sansa buna tuturor celor car~ sufera de aceste dezagreabi1emanifestari!

CARIILE

Exista copii care, la zece aml au deja gura plina de plombe.

Medicul stomato1og si-a facu munca, obturând cariile cuamalgam de diferite tipuri, ades a rau tolerat de catre organism,care creeaza, cu timpul, problem din cele mai diverse2o• Si totusi,caria este o liza în urma careia daca conflictul este depasit sinoi suntem capabili sa suportam durerea de autoreparare, dintelecariat redevine sanatos într-o curta perioada de timp. Esteimportant sa întelegem socul e otional initial pentru a pastra odentitie sanatoasa.: Noua Medic'na este, de asemenea, mai ales

preventie. Ne vom ocupa de sm1t,partea externa a dintelui careîl protejeaza de uzura masticati i, si de dentina, partea care seafla sub smalt si confera forma d·ntelui.

Saint-Bernard 1 si Teckelul

Exista numeroase rase de câini care s înteleg mai mult sau mai putin bine

între ele. Când doi câini se întâlnes I si se simpatizeaza, emit mârâituri

si se adulmeca reciproc miscându-s' coada; când ramân în garda fara

intentia de a simpatiza, îsi arata coltii Însa, câinii Saint Bernard si Teckel

nu se pot suporta cu adevarat. În ca 1 în care se zaresc de la distanta,

schimba trotuarul si se ignora recipr c.

Teckelului i-ar placea sa-I muste pe cest animal mare, însa este atât de

mic încât nu se pune problema, iar S int-Bernardul ce n-ar face pentru o

mica îmbucatura din acest microb. D r el este atât de mare încât, daca ar

ceda dorintei sale, ar pierde respectu celorlalti câini. Teckelul gândeste:

"Nu pot sa-I musc pentru ca sunt pre. mic, îmi este imposibil", traind un

conflict de subapreciere fizica care t avea drept rezultat o osteo!iza (o

gaura) în dentina. Saint-Bernardul gâ deste, la rândullui: "Nu-l musc, nu

am dreptul, pentru ca sunt mult prea puternic în raport cu el", traind un

conflict de subapreciere de si?e cu c~racter mor~l, care. cond~ce la o !i.za

de smalt dentar, o carIe care, In 19nOrrnta noastra, o atrIbUIm mterventlel

microbilor.

20, N.A.: citeste în acest scop: Dr. Yves Gaut~ier. Les dents-lumiere - Vers la sante par lamedecine dentaire holistique, Editura Solerl, Chene-Bourg, Geneva, 1989.

Medicina ct susul în jos l05

Când sunt la scoala, copiii se afla într-o pozitie de "Teckel"

în timp ce învatatorul (sau profe~orul sau, mai târziu, dirigintele)este un Saint-Bemard care mentlne disciplina si spune lucruri atât

de plictisitoare! Copilul l-ar m~ca însa este atât de mic ca nu o

poate face, astfel conflictul acti intra în actiune, provocân. d carii.Daca ma voi sub aprecia pentru ca dintii mei nu sunt la înaltimepentru a putea musca, creierulr eu ordona o liza în partea undenu pot sa musc. Când parintii unt pusi în fata unei situatii caaceasta, este suficient sa aplice 6 stratagema foarte simpla pentru

I

a rezolva problema: oferiti coPilului dumneavoastra un mar caresa-l reprezinte pe profesorul S· int-Bemard, astfel încât copilulsa-si foloseasca dintii: stima de sine a copilului Teckel va reveni

rapid. Utilizarea simbolica a 11arului este extrem de eficienta!(Sa speram ca stomatologii nu se vor supara. Se pare ca nu lelipseste munca ...)

PATOLOGIILE MENTALE fI STAREA DE SPIRITÎn spatele acestor tenneni vagi si aparent insignifianti seascunde, în realitate, o profunda "stare de rau" care anihileaza

persoana, facând-o "incapabila1 de a vrea si de a întelege". Nu

mai sunt manifestari fizice re unoscute la examenul clinic, cidezechilibre comportamentale care împing omul la margineasocietatii. Si în acest caz, ca si în celelalte, este vorba despre

programe specifice naturii cu ~ropriul lor rationament de a fi:gratie starii lor speciale, ceea ce definim "bolnavi mentali" seafla într-un stadiu temporar de izolare în raport cu restul lumii,

ceea ce le permite "sa-si reia[SUflUI" în vederea unei posibile

reîntoarceri la nomlal.

Dupa Hamer, toate dezec, ilibrele mentale prezinta douacaracteristice comune:

- "constelatia zisa schizoida211sau speciala", pe care o re gasimde fiecare data când o per~oana sufera doua sau mai multe

socuri emotionale care rafllân active , în acelasi timp, încele doua emisfere ale creierului: daca nu-si modifica ritmulfundamental si bolnavul ~e afla într-o "realitate" care-i

21. Predispus spre schizofrenie.


apartine numai lui. În functie de localizarea si nuanta socuriloremotionale, ne aflam în prezenta unei depresii, grandomanii,stari paranoice, obsesii, schizofrenii, pâna la cele mai extremeforme de manie si de nebunie.Tocmai aceasta situatie cerebrala speciala va salva viatabolnavului în cazul rezolvarii unuia dintre conflicte, fiindca înprezenta "constelatiei" nu se vor forma edeme de refacere încreIer.

- asa-zisul "pat22 honnonal": de~a lungul difelitelor etape alevietii (copilarie, adolescenta, maturitate, batrânete), nivelulcantitativ de estrogeni (hormoni sexuali feminini), progesteron(hOlmon sexual feminin secretat de corpul galben al ovarului,.1uteina) si testosteron (hormon sexual masculin) variaza sise combina conform exigentelor biologice. Însa, în timp ceapar anumite situatii specifice, indiferent de vârsta noastra,un alt mecanism de reglare intra în joc, numit de Hamer "pathormonal", un fel de "echilibru" de hormoni masculini sifeminini, care face ca persoana sa-si piarda pentru totdeaunaparticularitatea inerenta sexului sau: agresivitate si sexualitateactiva pentru barbat, supunere si dorinta pentru femeie. Haitalupilor este exemplul oferit de natura, în acest sens.

Lupul poznas

În societatea lupilor, mas cuiul dominant este cel care stabileste limitele

teritoriale. Întotdeauna, merge cu coada ridicata si este singurul care se

împerecheaza cu femelele. Ceilalti masculi din grup traiesc în stare de

"pat hormonal" pentru a-si diminua agresivitatea fata de sef si impulsul

sexual. Acestia sunt "lupi de ordin secundar", având întotdeauna coada

între picioare, nu au dreptul de a se împerechea si traiesc un conflict

permanent de "pierdere de teritoriu". Uneori, se afla plintre ei un lup

poznas care, în acelasi timp cu conflictul de pierdere teritoriala a trait

un alt conflict oarecare, intrând astfel "în constelatie". Este "nebunia"

companiei, mascariciul, are întotdeauna chef de joaca, musca labele

femelelor... pe sCUli,nu se poate conta pe el. Însa ... în timpul unei vânatori

lupul dominant moare. Raita fara sef este precum o corabie fara cârmaci,

22, N.A. Termenul deriva din jocul de sah, unde partida nula este numita "pat" deoarecese termina cu o remiza pentru ambii jucatori.


însaniciunuldinh'e"lupiide ordinsecund"nu poatedevenisef,pentruca ar muri de infarctdin cauza"teritoriuluirecuperat".Numai lupulpoznasva fi înmasuradea ghidahaita, celputintemporar,constelatiasaschizofrenica,împiedicândformareaedemuluicerebralderefacere,îlvascapade la moarte.În:natura,totulesteorchestratminunat.

DEPRESIA

Se prezinta sub diferite forme, de la lipsa dorintei de viata(apatie), pâna la stadiul cel mai grav în care persoana se simteanihilata, extenuata, nimicita, de parca ar purta o mantie de plumb;plânge în mod continuu, este blocata în trecutul sau, incapabilasa creeze un proiect de viitor: o stare care înlatura orice fortade reactie. Nimic nu poate clatina aceste persoane, nimic nu lepoate stimula pentru "a se misca putin", sunt incapabile, nu maiau energie: sunt în "constelatie" (adica angajate într-un conflictde pierdere de teritoriu, plus un alt conflict) si în "pat hormonal".Femeia îsi vede diminuata cantitatea de hormoni feminini sidevine mai virila, barbatul, dimpotriva, devine mai feminin. Iatade ce femeia care intra în menopauza prezinta adesea fenomenede depresie: în realitate, în corpul sau are loc o diminuare (înacest caz, inclusiv cantitativa) de estrogeni, si prin urmare o

crestere proportionala de hormoni masculini. Cu toate acestea, încazul în care vor domina hormonii feminini, va exista o depresie

maniaca si isterica. Din cauza starii de depresie în care se aflasubiectul, rezolvarea imediata a conflictului va fi imposibila,însa acesta va trebui mcut sa vorbeasca pe larg, ajutându-l înacelasi timp - spune Hamer -' cu vitamina E care stimuleazaproducerea de hormoni. Daca aceasta nu va fi suficienta, i se vorputea administra, pentru moment, hormoni. Va trebui sa evitemedicamentele antidepresive, deoarece mentin bolnavul în fazade simpaticotonie. În faza activa a conflictului, prezenta crescutaa cortizonului în sânge provoaca stres, desi cortizonul revinela valoarea sa normala dupa rezolvarea conflictului. Atunci seinstaleaza oboseala si calmul.

Femeia care intra în menopauza poate trai aceasta faza ca sicum nu ar mai avea loc în interiorul "cuibului", ca si cum nu ar


mai avea "valoare" ca femeie, Pi~rZându-si functia procreatoare

pentru care a fost programata ( oti suntem programati pentrucontinuarea speciei). În acest mi ment, ea se culpabilizeaza. Înaceasta etapa a vietii lor, femeile ad adesea în depresie, pe care oparasesc numai atunci când gineaologulle va prescrie hormoni.

Pe scurt, depresie = "pat hojnonal" + "constelatie" în careunul dintre conflicte este, în mo sigur, pierderea de teritoriu; ocombinatie exploziva care deda seaza toate depresiile.

CAPITOLUL II

Dedicat viitoarelor mame

«De unde vin, unde m-ai gasit? O întreaba pe mama sa, noul nascut.

Aceasta îl strânge la pieptul sau, plângând si râzând în acelasi timp, si îiraspunde:Comoara mea, aifost ascuns în inima mea, aifost dorinta inimii mele. Te-aiaflat în toate papusile copilariei mele. Înfiecare dimineata, când modelam

din argila imaginea dumnezeului meu, tu erai cel pe care îl modelam siremodelam mereu.

Tu erai cel care se afla pe piedestal alaturi de divinitate, adorând-o peaceasta, te adoram pe tine.

Erai prezent în toate sperantele mele, în toate iubirile mele, în viata mea,în c.ea a mamei mele.

Spiritul nemuritor care ne protejeaza caminul te îmbratiseaza la sânul sau

din negura vremurilOl:În copilaria mea, când inima mea îsi deschidea petalele, tu o învaluiai

precum un parfitm îmbatator.Prosperimea ta delicata îmi catifela membrele tinere precum stralucirea de

roua care preceda aurora.Tu, mic suflet ceresc care te-ai nascut odata cu lumina primei dimineti, mi-ai

fost adus de catre valurile vietii universale care te-au asezat în inima mea.În timp ce-ti contemplu fata, ma cufund în mister: tu care apartii tuturor,mi-aifost daruit mie!Te pastrez bine în inima mea, de teama sa nu-mi scapi.

Ce vraja te-a lasat în grija bratelor mele fragile, comoara a lumii?»(Rabindranath Tagore)

Întelepciunea pisicilorÎn curtea casei noastre exista o baraca mica foarte deteriorata unde

pisicile si-au facut domiciliu. Un mare mascul alb este însotit de haremul

110 Giorgio Mambrettil si Jean Seraphin

sau, doua pisici docile si ~'ei pisici swlendide care intra în calduri atuncicând natura le comanda. In perioad;1 de iubire, un concert cacofonic si

insuportabil distruge linistea noptii; are le mascul începe sa le faca curte

la dame. Dupa o zi sau doua, reapar linistea însa frumoasele pisici nu

se mai vad pe acoperisul baracii: se scund într-un colt unde îsi prepara

"cuibul" si au grija de sarcina lor. u le vedem decât atunci când le

dam de mâncare, se apropie pentru a se hrani, apoi dispar din nou în

ascunzatoarea lor. Lunile trec, si în r-o buna zi pisicile reapar, urmate

de trei sau patru micuti ciufuli ti car nu stau înca bine pe labutele lor:

animalele ne pot învata multe lucru i! Mama nu-si paraseste niciodata

micutii, pâna în ziua în care devin apabili sa se descurce singuri. În

cazul în care unul dintre ei se îndepa eaza, el începe sa miaune din toate

puterile pentru a-si chema mama în jutor. Pisica mama este colacul de

salvare, de îndata ce unul dintre mici' tii sai se îndeparteaza, ea îsi riscaviata, deoarece un câine îl poate omo~i: este înscris în genele speciei!

Perioada de sarcina este un m ment foarte delicat si complex,o noua fiinta se formeaza în ute ; nu are nevoie decât de calm,de blândete, de liniste. Toate soc riIe emotionale pe care parintiile traiesc în aceasta perioada de oua luni pot avea repercusiuniasupra copilului, care la rândul sau poate avea conflictul saupersonal, pâna la a se simti ne arit: este varba despre avortul

spontan de trei luni. IÎn majoritatea spitalelor mOde~e, dupa ce se naste un bebelus,

infilmiera îl spala imediat, îl îmtraca si îl depune într-un patut,ca si pe ceilalti. Nou-nascutul de~ine stacojiu si plânge din toate

puterile, însa nimeni nu-i aCO~a atentie: îsi cheama mama,

singura persoana care ar putea î piedica ca el "sa fie devorat deo bestie feroce", frica tuturor m cutilor fara mama. Odata sositacasa, are patutul sau în camera a si, de fiecare data când mama

îl pune sa doarma si stinge lumi~a, bebelusul începe sa urle: esteseparat de mama sa si o cheamaI cu disperare pentm ca noaptea

este mai periculoasa decât ziua. $a învatam de la pisici!Femeile africane, care sunt 9~ult mai apropiate decât noi de

natura, îsi poarta bebelus ii pe tate orice ar face si oriunde sar duce; nou-nascutii lor nu au lifiCU1ta\iatunci când trebuie sa


adoarma. Micutii au nevoie de Ci' ntact cu mama lor, pâna la vârsta

de gradinita: nu sunt înca în m sura de a se descurca singuri, sidaca sunt lasati singuri traiesc conflicte de separare. De aceeaeritemele, eczemele, petele rosii si pustulele, sunt la ordinea zileiîn anii copilariei.

Conflictul fierastrau~ui circu~ar este un caz tipic pe care Hamer

îl mentioneaza adesea. In vechite case taranesti, taranii foloseau

adesea un fierastrau circular Plntru a taia lemnul. Se întâmpla

de multe ori ca o mama însarc nata sa treaca pe acolo exact înacel moment. Zgomotul facut e fierastrau la taierea lemnelor

este în mod special strident si v~itorul nou-nascut îl interpreteazaprecum racnetul unui leu în sa'lana. Copilul va suferi un soc detipul: "vreau sa fug dar nu pot!l' Multi dintre acesti nou-nascutise nasc cu o paralizie de gambe

Sa nu-ti fie frica niciodata!

Nimic nu este perfect, totul' este perfectibil; nimic nu este·

static, totul este în miscare, al fel nu ar exista viata. În stadiulactual al evolutiei noastre, 1 gile Noii Medicini ne stau la

dispozitie pentru a scapa de prorlemele noastre: ele nu provoacanici socuri emotionale, nici syferinte, nici mutilari. Cu toateacestea, ele nu sunt eficiente decât în cazul în care decidem canoi sa avem grija de noi însine, lacceptând sa fim singurii artizaniai vindecarii noastre, fara a deie a aceasta responsabilitate altora.Este mult mai usor sa delegam pe cineva si sa uitam de proprianoastra viata decât sa avem cu ajul sa ne aventuram în colturilecele mai întunecate pentru a ne descoperi pe noi însine deoarececalatoria este uneori atât de dur roasa si capabila de a ne rezerva

surprize. Însa, dupa cum se întâEpla adesea, cu cât suferinta estemai greu de depasit, cu atât recoL~~pensava fi mai adecvata în ceea

ce priveste evolutia noastra perFonala. Vom apela la un exemplubanal dar eficace, este ca si curtt, de la parterul imobilului vostru,

va mutati la etajul patru: panorara care va înconjoara îsi schimbadimensiunea. Atunci, curaj, n~.:a fie frica: frica este o poarta

deschisa la orice, si ...mutare bla!

112 Giorgio Mambretri si Jean Seraphin

Repetam, înca o data, "cheia de bolta" a vindecarii este eliminarea socului emotional, cond tie esentiala pentru ca, creierulsa poata face cale-ntoarsa si sa treaca de la vuietul marii atunci

când se afla în larg, la apele lifistite din port - cu conditia, ca

ambar~atiunea în care se afla sf nu ramâna fara combustibil pe

drum. In cazul în care acest lu'1ru se întâmpla, vor fi binevenitetoate terapiile care sunt cap~bile sa aduca putin carburantîn rezervorul gol al ambardatiunii: alopatia, acupunctura,

homeopatia, magnetismul, "vdJitoarele" si samanii! În sfârsit,nu trebuie uitat faptul ca, asa cum, dupa o zi grea de munca,

corpul nostru are nevoie de noa(pte pentru a se odihni, tot asa siSufletul nostru, dupa o viata del.munca evolutiva, are nevoie deodihna; si el este cel care va deqide ziua si ora. _

Medicina eulsusul înjos 113

CAPITOLUL III

"Primum non nocere"Sdîn primul rând, sa nu faci rau

Medicii, specialistii, Chirurgll" biologii, savantii si-au petrecut

numerosi ani din viata lor pentru studia corpul uman pâna în celemai mici detalii. Aplecati asupr sutelor de carti, au studiat toatetipurile de patologii precum si t atamentele potrivi te, învatând o

infinitate de formule chimice. Afestia au urmat directia indicatade medicina clasica, pe care au Iluat-o de buna, continuând sa o

urmeze întreaga lor viata. renJt ei, va fi extrem de dificil, sa

accepte faptul de a arunca o privi, e asupra acestor pagini care puncu susul în jos vechile celiitudi i. Dar în fond, ce au de pierdut?Dimpotriva, au numai de câsti at: sunt tot timpul "pe teren",

fapt ce permite fiecaruia dintre $ sa verifice legile Noii Mediciniîn propria sa specialitate, modflând în consecinta terapiile înavantajul bolnavilor. Ca întotdeauna, lucrurile pot fi vazute din

doua puncte de vedere diferite: Jste vorba despre vechea povestea paharului de apa, pe jumatate plin sau pe jumatate gol.

Sfârsitul calatorieiAceasta carte a dorit sa va alrate ca, în realitate, lucrurile nu

sunt exact asa cum par. Nu numti "boala" trebuie vazuta în sens

pozitiv, ca un program biologic de supravietuire pentru individsi pentru specie, ci si bolnavul a trebui sa nu mai fie considerat

doar un ansamblu de celule rupt te realitate. Trebuie considerat opersoana completa, constituita din suflet, emotii, corp si gânduri,care poseda o experienta, o edUjcatie, o istorie. Fiecare moment

114 Giorgio Mambrettf si Jean seraphin

din viata sa este determinat dejonteractiunea experientelor sale

din trecut, si fiecare face part dintr-un Tot asupra caruia elactioneaza si de care este in:fluen,at. Daca nu se tine cont de toateacestea, este imposibil sa înteleg m mecanismele si semnificatiileoricarei patologiio

Marele merit al doctorului Hlamer este acela ca a pus bazele

unei medicini mai "umane", în ~are atitudine a terapeutica poatefi rezumata în câteva cuvinte, c~lVintepe care înteleptii tuturortimpurilor continua sa le repete:

iubeste-ti aproapele (ifclUSiVpe tine însuti)

respecta-l în î tregimea sa,cu experl' enta sa,

în maniera sa de a , care este unica!

116 Giorgio Mambretti ~i Jean Seraphin

MTlICHE BEGLAU91GU!I'G

ychiatrie,

KA UNlVERZIT A

die ma.nbei jederder "NeuenM8dizin" abtraqenErmanqelung vollstand1qer.. abqefrllqt werden, eber

alle Naturqesetze dar

Insti tut li!.Abteilunq des

Pat1entenfalle mit ingesaDtin Gegenwart des

va, des Dekans der Fllkultii.tder Universitat Tmava und

soren untersucht (arztlicheie durch Dr. Hamergeu.chtsollte festqestellt werden,

ftlichen Reqeln derVerifikation saines SystelllS

IDiese Ph:>lok:l;>ie :;limmt mit oem uns vor·

'elegten Original in allen Teilen Ubarein .

• den .J.7,.Se.P,Bm,m_GaJSNOEKANZ!..EI HERlSAU

Dlrc...ws..c::tnlber

BESTA.HT

HomopotoCni 23,9

prot.MUDr.J.Poqady,DrSc, Prof.t.Vors.der ltollllllission

prot.MUDr.V.Kr~~ry,DrSc,

doc.RNDr.J.Kiklosko,DrSc,

Tmllva 11.9.1998

Am8.9. u. 9.9.1998 wurdaEli$abeth in Bratislava undKrankenhauses in Tmava siebenliIehr als 20 einzelnen ErkrProrektors der Universitat TmfUr Pfleqewesen una Sozialwesinqesamt 10 Dozenten und ProfeProtokolle von diesen Fallen,wurden, sind in der Beilaqe).ob nach nat~.ssenscReproduzierbarkeitsprUtunq diafestqastellt werden konnte.

Dia. var dar Fall.Von dan jeweils etwa 10

Einzelerkrankunq nach dan Reqelnkann, konnten zwar inUntarsuchunqsbefunde nicht alledie abqefraqten Fakten zeiqten"NeueKedizin" erliillt waren.

Die unterqQzeichneten n deshalb mit heherWahrscheinlichkeit als qesichert an, dass seine Priisentationin zwe1 tlberprUfunqskonferenz bewies sein Systelll mitqroster Warscheinlichkeit. Wi, sch.iitzan sehr hoch dasIIeJ1Schliche, ethische und qeduld qe Enqaq-.ent Dr. BaJlers undseinen nauen qanzheitl1chan Z tritt zum Patienten. NachBeriicksicht1qunq aller dieser Faktoren, baban wir danEindruck qawonnen, dass dia qe der JIIOqlichts bald1genAnwendungder "Neuen Medizin" dJtinqend weiterverlelqt wp.rdensollte.

Medicina J ,",ni injm

Universitate a din Tmava

117

Autentificare oficiala17.09.1998

Certificat

În zilele de 8 si 9 septembri11998, la Institutul de Oncologie

S. Elisabeta de Bratislava, în crdrul serviciului de oncologie alspitalului din Tmava au fost ex~~ninate sapte cazuri de bolnavi cu

un total de peste 20 de boli, în pr~zenta Prorectorului Universitatii

din Tmava, a Decanului Facur.tatii de Metodologie curati va si

sociala din cadrul Universitatii in Tmava si a unui grup alcatuitdin 10 reprezentanti ai corpului didactic.

(Fisele medicale ale aces~r cazuri clinice, elaborate dedoctorul Hamer sunt anexat.) S-a procedat la verificareasistemului sau confonn testului de reproductibilitate.

Verificarea a fost efectuata.

În absenta rapoartelor met·icale complete, nu au putut fi

controlate toate cele aproximati o suta de elemente, care puteaufi examinate confonn regulilor Noii Medicini, însa cele care au

fost efectiv examinate au dove~it faptul ca ele corespund legilor

naturale enuntate de Noua Med cina.Prin urmare, subsemnatii co sidera ca sistemul sau, asa cum a

fost prezentat în cursul celor d ua sedinte de verificare, prezintaun grad foarte înalt de credibi itate. Avem cea mai înalta stimapentru efortul uman, moral si pentru perseverenta doctoruluiHamer, precum si pentru noua a atitudine holistica de abordarea bolnavului. Pe baza tuturo acestor elemente am ajuns laconcluzia ca aplicarea rapida cât mai repede posibil - a NoiiMedicini ar fi urgenta si de dor·t.

Tmava, 11.09.1998Prof. Doc. J. Pogady, profesor î~ psihiatrie, presedinte al ComisieiStiintifice.Prof. Dac. V. Krcmery, decap al Facultatii de MetodologieTerapeutica.

Praf. J. Miklosko, proree!or al rCUita\ii de Cercetare.


Dr. Ryke Geerd Hamer Tmava,11.09.l998

DECLARATIEÎn urma confirmalii Universitatii din Tmava

Cu privire la verificarea Noii Medicilli efectuata la data de 11.09.1998

Din data de 11 septembrie 1998, Noua Medicina este confirmata în mod oficial, în urmaverificarii efectuate în zilele de 8 si 9 septembrie în cadrul Universitatii din Tmava(Slovacia).Documentul a fost semnat de catre Prorectorul (profesor de matematica), de catre Decan(profesor oncolog) si de catre Presedintele Comisiei Stiintifice (profesor de psihiatrie).Prin urmare, competenta semnatarilor nu poate fi pusa la îndoiala.De 17 ani, Universitatile din Europa Occidentala si în special Universitatea din Tubingen

(Germania) refuza sa întreprinda o asemenea verificare stiintifica.În timpul acestor ultimi ani, numerosi medici au procedat la examinarea si la verificarea

Legilor Biologice ale Noii Medicini, cu ocazia a 26 de conferinte publice de verificare. Întimpul acestor verificari, toate cazurile examinate au fost demonstrate întotdeal\na exact:aceste documente, chiar si autentificate de notar, n-au fost recunoscute. Întotdeaunasi peste tot s-a "pretins"ca pâna când aceasta verificare nu are loc în mod oficial întrun mediu universitar, ea nu poate fi valabila si, prin urmare, medicina oficiala ramânesingura medicina "recunoscutâ".Noua Medicina, cu cele cinci legi biologice ale sale si fara ipoteze suplimentare, estevalabila pentru oameni, animale si plante. Este atât de clara si coerenta ca ar putea fi

verificata cu usurinta pe primul bolnav, luat la întâmplare, în cazul în care se doresteacest lucru.

Nici calomniIle grave, nIci campaniile de denigrare din mass-media, nici interdictia dea practica, nici diversele atentate si amenintari cu tratamente psihiatrice fortate (pentrupierderea simtului realitatii), pâna la încarcerarea mea (pentru ca am furnizat gratuit, Întrei cazuri, informatii În ceea ce priveste Noua Medicina. Din aceasta cauza, am stat În

Închisoare mai mult de un an de zile) n-au putut înlocui argumentatiile stiintifice necesarepentru a corespunde unui adversar stiintific. Poate ca nu a fost vorba despre suprimareaacestei descoperiri, dupa cum constatam astazi, ci doar expresia fortei brutale necesarepentru a proteja puterea si posesiunile vechii medicini?Noua Medicina este medicina viitorului. Împiedicarea continua a aplicarii sale permite, în

fiecare zi, crime împotriva umanitatii!Dupa statisticile oficiale, ca cele din centrul german de cercetare împotriva cancemlui

din Heidelberg, putem constata ca foarte putini bolnavi tratati cu chemoterapie mai suntîn viata dupa 5 ani.Ministerul Public din Wiener Neustadt a trebuit sa admita ca, din cei 6500 de bolnavi

(suferinzi, în cea mai mare parte, de cancer în stadiu avansat) ale caror fise au fostconfiscate cu ocazia perchezitiei efectuate la centml Noua Medicina din Burgau, 6000erau înca în viata dupa 4 si 5 ani (mai mult de 90%!).Exigenta unei verificari executate de catre o Universitate este satisfacuta în prezent.Acum bolnavii au dreptul, sa puna capat celei mai grave si mai crude crime Împotrivaumanitatii, de a obtine toate perspectivele de vindecare si de a avea posibilitatea de a fitratati conform celor cinci legi biologice naturale ale Noii Medicini.Ma adresez tuturor femeilor si barbatilor onesti si sinceri, solicitându-le ajutorul.

GLOSAR

Acini: celule pancreatice care secreta enzime pentru digestie.Adrenalina: hormon care se formeaza în zona medulara a

glandelor suprarenale.Aldosteron: hormon secretat de zona glomerulara a cortico

suprarenalei.Antibiotic: substanta care împiedica sau distruge multiplicarea

de microorganisme.Artera: vase sanguine care asigura circulatia sângelui de la inima

la alte organe.Bacterii: fiinte compuse dintr-o singura celula de diferite forme,

care participa la descompunere.Bronhii: ramificatii ale traheei.Cancer: tumora asa-zisa "maligna".Celula: cea mai mica structura capabila de toate activitatile vitale.Creier: computerul biologic al corpului format din trunchiul

cerebral, creierul mic, cortexul si maduva cerebrala (cerebralmedulla).

Criza epileptica sau epileptoida: reîntoarecere momentanaa simpaticotoniei în mijlocul fazei de refacere sau învagotonie.

Ciuperci: fiinte pluricelulare în forma de filament care suntresponsabile de procesele de fermentare si cazeificare.

Derma: stratul mijlociu al pielii care se afla sub epiderma.Diabet: afectiune a pancreasului.Dializa: actiune artificiala pentru a suplini o functionalitate

redusa sau inexistenta.Ectoderm: stratul exterior al embrionului celular (foita embrionara

exterioara).

120 Giorgio Mambrjti si Jean SeraphinEczema: afectiune cutanata.

Embolie pulmonara: obsrmctl bmtala a cIrculatIeI sangume m

arterele pulmonare. , ,Endoderm: stratul interior al em rionului celular (foita embrionara

interioara).

Endometm: mucoasa interna a1temlui.Epiderma: stratul superior al pi Iii.Fiere (bila): lichid galben-verz i, amar, pe care îl secreta ficatul.

Dizolva grasimile sijoaca uryrol indispensabil în digerarea lorde catre intestin.

Foite embrionare: sunt trei: endoderm, mezoderm, ectoderm. În

procesul de embriogeneza iu nastere la diferitele tesuturi siorgane care alcatuiesc COl})l uman.

Formatiune osoasa: tesut osos n u care se fonneaza pentru asuda

o fractura. tGanglion limfatic: structura de ase limfatice.Glanda corticosuprarenala: gla da endocrina de origine mezo

dermica sau partea externa ~ glandei suprarenale.Glanda endocrina: glanda care Isecreta honnoni direct în fluxulsangum.

Glanda mamara: glanda careJsecreta laptele destinat noului

nascut.

Glanda medulosuprarenala: glanda endocrina care formeazaportiunea centrala a suprare ale lor.

Gonade: ovare si testicule.

Infarct miocardic: necroza attesutului miocardic (definitieoferita de medicina clasica); erturbare de ritm cardiac corespunzatoare edemului de ref: cere cerebrala (definitie oferita

de Noua Medicina). I

Inima: organ care pompeaza sârele în sistemul cardiovascular.

Invaginatie: forma de ocluziun produsa prin patnmderea unuisegment în segmentul imedi t urmator (de exemplu: invaginatia intestinala).

Leucemie: boala canceroasa carfcterizata printr-o proliferare de

globule albe (leucocite) matu e care nu mor la sfârsitul cicluluilor (definitie oferita de medi ina clasica); faza de refacere a

unui conflict intens de subap~eciere (punct de vedere oferit deNoua Medicina).


Limfa: lichid care circula în sisttmu1limfatic.Macrofage: celule care "manânc~" bacterii le sau diferitele corpuristraine din organism.

Melanina: pigment organic bru~închis al pielii.Metastaza: migrare de celule ca ceroase.Mezoderm: foita embrionara int nnediara, situata între ectodeml

si endoderm.

Mezoteliom: tumora derivata dif1lcelulele mezotelia1e, care alca

tuiesc majoritatea foitelor membranelor seroase, inclusivpleura, peritoneul si pericard 1.

Miocard: tesut muscular al inim~i.

Mitoza: proces de dIvIzmne cel Hara.Nec.roza: moartea uneia sau a ai multor celule din cauza boliisau a socului.

Noradrenalina: hOlmon emis delglandele medulosuprarenale.Osteoporoza: reducere a masei osoase care devine, astfel, maivulnerabila la fracturi.

Ovare: gonade feminine (gland9 sexuale feminine).

Pericard: membrana care înveieite inima.Pleura: membrana care învelest si protejeaza plamânii.Polip: t<.lmora,se formeaza adeseori pe mucoase.

Sarcom: tumora care apare în te~uturile conjunctive.Simpaticotonie: prima din celei doua faze ale bolii, dupa NouaMedicina.

Soc emotional: conflict emotiotal grav, neasteptat, trait în soli

tudine, fara rezolvare imedi ta, în permanenta activ.Tumora: crestere excesiva (um atura) a unui tesut cauzata de o

multiplicare anonna1a de celule.

Tesut conjunctiv: uneste si SUStl'nediferitele organe.

Ulcer: deschidere de tesut (leziune, inflamatie) cu pierdere desubstanta.

Virus: fiinta acelui ara (fara s ructura celulara), fara o viataautonoma, obligat de a se i lstala într-o celula-gazda pentrua se multiplica.

Vene: vase sanguine prin care s~ngele se întoarce spre inima.


Înainte ca Dr. Hamer sa identificeaceste leziuni sub forma unor inele

concentrice în creier, radiologii leconsiderau a fi artefacte23 create de o

defectiune a aparatului tomo grafic.În 1989 Siemens, producatorulgerman de aparate tomo grafice,a confirmat ca aceste leziuni sub

forma de inele concentrice nu potfi artefacte pentru ca atunci cândtomo grafia este repetata si executata din diverse unghiuri, aceeasiformatie de inele concentrice apare întotdeauna în aceeasi parte.Deci nu este vorba despre o proasta functionare a aparaturii.

Analizând mii de tomografiiîn relatie cu istoricul bolnavului,doctorul Hamer a reusit sa creeze unfel de harta a creierului, cu ajutorulcareia se poate stabili emotia traita,zona cerebrala implicata (focarulHamer) precum si organul afectat.

Descoperirile doctorului Hamerne furnizeaza, pentru prima oara înistoria medicinei, un sistem sigur carene permite nu numai sa întelegem,ci si sa precizam cauzele, evolutia si simptomele oricarei' boli.Adevarata preventie necesita o întelegere corecta a cauzelor realeaflate la baza bolii, adica exact ceea ce cercetarile doctoruluiHamer ne furnizeaza în detaliu.

23, Imagine falsa care apare în preparatele histologice produsa artificial sau datorita unordefecte de fixare sau de colorare.

BIBLIOGRAFIE

Ch. Fleche, Mon corps pour m~ guerir, Le souffie d'Or, 2000,Barret-Le-Bas, Franta.Guy Lazorthes, Le cerveau et ll'esprit, Flammarion, 1982, Paris,

Franta.

Dr. Ch.' Randier, Les decouve1tes du Dr. R. G. Ramer: les lois

biologiques, in Infor Vie Sajne, n. 117, Gen-Feb 1997, Ed. R.Acmanne, Champion, Belgi~.

Dr. Ch. Randier, Le sida: un autre regard ..., in Infor Vie Saine, n.92, Nov-Dec 1992, Ed. R. .Icmanne, Champion, Belgia.Xavier si Laurence Rolland, acteries, virus et champignons,

Flammarion, 1997, Paris, F anta.Luigi de Marchi si Fabio Fran hi, AIDS la grande truffa, Seam,

1996, Roma, Italia.Tortora - Grabowski, Princip s d'anatomie et de physiologie,

Biological Sciences Textbopks, Inc., 1993, Anjou, Quebec,Canada.

Ghislaine Lanctat, Mafia Medi~aIa, Editura Evolutionism, 2008,Sibiu, România.

Dr. Yves Gauthier, Les dents1lumiere - Vers la sante par lamedecine dentaire holistiqu,e, Editions Soleil, 1989, CheneBourg, Geneva, Elvetia.

Pentru informatii: www.medecfnenouvelle.comwww.neue-medizin.de

CARTI DISPONIBILE

MAFIA MEDICALAde Ghislaine Lanct6t

Astazi, acest best-seller este mai actual ca oricând.

Datorita experientei acumulate (medic flebologsi antreprenoare, a întemeiat centre de flebologieîn Canada si Statele Unite ale Americii) a întelesCUM FUNCTIONEAZA medicina. Din pacate, înUlma publicarii acestei carti dreptul sau de a maipractica medicina a fost revocat de catre autoritatilecanadiene.

Cartea prezinta modul de functionare a sistemului medical, asa cum este el înrealitate, un sistem al bolii aflat în serviciul banilor. Aceasta carte nu doreste sa

fie un "denunt" împotriva sistemului medical ci «o întelegere a modului sau defunctionare». Ghis explica faptul ca dincolo de suferinta, singura si adevarata

autoritate e,ste interioara, ca numai persoana este suverana si ... dumnezeiasca.Pune degetul pe cauza profunda a bolii: inconstienta. Propune o medicinacentrata pe respectul pentru fiinta umana. Ne ofera instrumentul autovindecarii,

suveranitatea individuala. Lectura placuta!

EVOLUTIAspre .._.NOUA SPECIEText enuntat de GhisCules si redactat de Mado

«Umanitate a se afla într-un impas monumental! Pestetot, se vorbeste despre criza ... financiara, politica,sociala, morala, ecologica, climatica, a mediuluiînconjurator. Nu este nimic din toate acestea ... Estevorba despre o criza evolutiva!»În acest volum, vei gasi:

• cine esti cu adevarat• ca viata are sens• ca, conspiratia este o necesitate evolutiva• ca drama este o binecuvântare

• minciuna dualitatii binelui si raului• ca boala, batrânetea si moartea nu exista• reteta pentru vindecarea fricilor tale• ca tu creezi, astazi, fiinta noua de mâine.

AUTORITATEA

spre ... ATOTPUTERNICIEText enuntat de GhisCules si redactat de Mado

«În aceasta perioada de mare confuzie, di~cernamântuldintre lumea realitatii si cea a iluziei sd dovedeste a

fi o marfa rara. Ori, singur sufletul stii ce este just,

adevarat si real. A sosit timpul sa fac transferul deputere de la amagitorul ego la sufletu suveran. Încazul acesta, cunosc atotputernicia, nelimitatul,nemurirea si, în cele din urma, adevarata iubire!»În aceasta carte, veti gasi informatii cu rlrivire la:

• functionarea falsei puteri• unde se afla adevarata putere• transferul puterii de la ego la sufle• definitia suveranitatii individuale• secretul trinitatii• cheia atotputerniciei

• cum se smulg radacinile mortii.

"\L~~I'It~~~f

RELIGIA

spre ... DIEZEITATEText enuntat de GhisCules si redactat de Mado

Acest volum se adreseaza persoanelO~ care nu au

reusit sa obtina adevarate raspunsuri 'u privire laROSSSSS (Religie, Ordine, Secte, Soci tati Secrete,

Stiinta si Spiritualitate). Celor care silf,t ca Biblia,Coranul, salvatorul promis, maistrili spirituali,

extraterestrii, maistrii ascensionisti, rug~iunea, puterea gândului, sexul tantric

si meditati a nu sunt decât pansamente te, porare care acopera o rana purulentade disperare, de minciuna si de moarte. Orbiti de un voal de ignoranta si/saude inconstienta, noi nu putem descoperi scopul venirii noastre pe Pamânt si cu

atât mai putin modul în care am ajuns ~ici. În acest volum, vei întelege de cesi cum sa nu-ti cedezi puterea organizatiilor, fiintelor si situatiilor urmatoare:

ROSSSSS, vindecare spirituala si sama,ica, dirijare si posesiune, extraterestrisi intraterestri, apocalipsa si sfarsitullu~ii, profeti falsi etc.

ÎN CURS DE IAPARITIE

CE NAIBA AM VENIT SA FAr' PEACEST PAMÂNT?de Ghislaine Saint-Pierre Lanctât

Am experimentat dualitatea, razboml, sa1acIa, foame

tea, fnca, boala, suferinta, batrânetea s~ moartea ...Viata este un non-sens. Este infernul pe pemântl. .. Pot

sa renunt la totul foarte simplu SI sa mergfOlO de unde

am vemt. Dar ma agat SI încerc amânare mevitabileizi a decesului meu. 1 o,,,,,,"' ",,"' '''m ,""""?fi

De ce aceasta înscenare?

Pentru ca stm, în profunzimea mea, ca to 1este un non-sens artificIal si iluzoriu.

O mica voce continua sa-mi spuna însa jCapot trai în pace, ca aceasta planetane poate hrani pe toti, ca iubirea si bucur a asteapta sa le fie deschisa poarta. Asdori sa cunosc paradisul pe Pamânt. Dar cum? Aceasta carte ne raspunde. Esteregasirea naturii mele creatoare.

Am devenit constienta de faptul ca eu amicreat infernul pe Pamânt si realizez ca

la fel de bine pot crea paradisul pe PamârtlAm învatat sa gândesc si sa actionez oa o fiinta umana divina ce sunt. Am

h'ansformat fricile mele imaginare în iu~ire. Am descoperit ca viata are sens,m-am desavârsit. Am gasit bucuria. Am întinerit.Am devenit vesnica. Este ceea ce am veIjlit eu sa fac pe acest Pamânt. Si voi!

Sustinem conferinte,1 ateliere si seminarii cuurmatoarele teme:

1 - Viata: A supraVietulJsau a trai?r O decizie.

2 - ?rdinea: Prioritatea Principiului feminin.3 - Religia/spiritualitat a/divinitatea.4 - Legea: justitia/juste'ea?

5 - Politica: de la demo~ratie la personocratie.6 - Banii: economie/finr.nte/industrie/comert.

7 - Sanatatea nelimitat~/tineretea/nemurirea.8 - Educatia/comunicarea/media/cultura.

9 - Familia/cuplul/copi~i.10 - Societatea: paradisu~ pe Pamânt, aici si acum~

De asemenea, oferim conSUlatii de orientare si de transformare

diezeiasca pentru indivizi, gru uri si societati. Pentru grupuri de20-30 persoane, ne deplasam u placere la fata locului pentru aîmpartasi aceasta transformare fara precedent pâna în prezent.

Stimate cit tor/cititoare!

Daca simti dorinta de a transmite acesteinformatii persoanelor unoscute, prietenilor sau

rudelor ia legatura cu editur pentru a te informa cu privirela posibilitatile de organiz re (ateliere, conferinte) saude distribuire a acestor ca ti, volume si la discounturile

aferente acestor activitati personale.

www.evolutiv.eu

Documents

Giorgio Mambretti - Jean Seraphin - MEDICINA CU SUSUL IN JOS