Glanda tiroida

Embed Size (px)

Citation preview

Glanda tiroida Glanda tiroida isi face simtita prezenta atunci cand nu functioneaza: efectele imbolnavirii ei sunt vizibilein scurt timp.Glanda tiroida , situata in regiunea gatului, este formata din doi lobi uniti printr-un istm. Ea secreta doihormoni: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) intr-o proportie mai mica. Atat tiroxina cat si triiodotironinacircula legate de proteine serice, fractiile libere raspunzatoare de efectele biologice fiind de numai 0,04%din totalul T4 si 0,4% pentru T3. Cum se realizeaza controlul secretiei tiroidiene? Controlul functiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de eliberare a tirotropinei(TRH) si de tirotropina (TSH) secretata de hipofiza anterioara. Aportul de iod din alimentatie este foarteimportant pentru sinteza hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie sa fie de 150 Q g). Care sunt principalele efecte ale hormonilor tiroidieni? Hormonii tiroidieni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin crestereaconsumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal dar au si efecte specifice pe diferite organecum ar fi cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte scheletice cecontribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatura, sistemnervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate in hipertiroidism si diminuate in hipotiroidism, fiind directraspunzatoare de tabloul clinic specific. Cum investigam glanda tiroida? In scopul evaluarii statusului functional si determinarii etiologiei disfunctiei glandei sau anomaliilorstructurale se pot efectua urmatoarele ivestigatii:dozarea nivelului seric al hormonilor tiroidieni (T3, T4, T3 liber, T4 liber) dar si TSH; ecografia tiroidiana(diferentiaza nodulii solizi de cei chistici: ghideaza punctia); scintografia tiroidiana (marimea si formaglandei, localizarea formelor functionale); dozarea anticorpilor antitiroida; biopsia glandei tiroide inprecizarea naturii benigne/maligne a nodulilor tiroidieni. Hipertiroidismul este consecinta excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul tesuturilor, hormonisintetizati in exces la nivelul glandei. Simptomele sunt hiperactivate, labilitate afectiva, insomnie,intoleranta la caldura, palpitatii, oboseala, "lipsa de aer" la efort, scadere ponderala cu pofta de mancarecrescuta (la tineri) sau scazuta (la batrani), reducerea sau disparitia sangerarii menstruale, scaderealibidoului, tranzit intestinal accelerat, sete, poliurie, prurit. Semnele care apar sunt tahicardie, gusa,tegumente calde, catifelate, transpiratii abundente, tremor fin al extremitatilor, hiperchinezie,hiperreflexie, eritem palmar, onicoliza, alopecie, retractie palpebrala, exoftalmie. Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni . La copii se manifesta prin intarziereacresterii dar si cu retard psihic, tulburari de memorie, pubertate intarziata. La adulti apar astenie, intoleranta la frig, letargie, crestere in greutate, constipatie, dureri musculare sau/articulare, tulburarimenstruale, caderea parului. Concomitent, pacientul are pielea uscata, ingrosata si rece, par subtire, voceragusita, unghii friabile, infiltratie tegumentara, predominant periocular si periferica, bradicardie, colectiilichidiene in pleura sau pericard. Gusa este reprezentata de cresterea de volum a glandei. Din punct de vedere al functiei glandei tiroide,pacientii pot fi:eutiroidieni (functie normala), hipertiroidieni hipotiroidieni.Doar o crestere asimetrica poate fi consecinta unei formatiuni tumorale benigne (adenom) sau maligne.Nodulii tiroidieni pot fi maligni sau benigni. Se diagnosticheaza prin palpare sau ecografie. Factorii de riscpentru caracterul malign al unui nodul sunt: radioterapie externa in doze antiinflamatorii la nivelul capuluisau gatului in copilarie sau adolescenta, antecedente familiale de carcinom tiroidian medular, varsta sub 20de ani sau peste 60 de ani, sexul masculin. Clinic, sugestive sunt urmatoarele semne: nodul dur, unic, cucontur neregulat, aderent (fixat). Dar absenta factorilor de risc si a semnelor caracteristice nu excludcaracterul malign al unui nodul astfel incat se impune punctia cu ac subtire a nodulului. Glanda tiroidaGlanda tiroida este sub forma literei H sau fluture. Tiroida este situata la baza gatului, putin mai jos fata demarul lui Adam. Glanda tiroid regleaz metabolismul, funcionarea sistemului nervos central, a celuicardiovascular, digestiv i muscular. O parte din dereglarile glandei tiroide pot fi determinate de oalimentatie defectuoasa sau saraca in

iod. Este bine de stiut ca afectiunile glandei tiroide apar de pana lazece ori mai frecvent la femei decat la barbati, inegalitate justificata de fluctuatiile hormonale dinorganismul feminin. Dereglarea tiroidei Diagnosticul dereglarilor tiroidei se poate stabili relativ usor, prin proba sanguina, TSH, daca valoarea estemai mica de 0,01 mUI/l (unitati internationale). Pacientul poate fi indrumat catre un medic endocrinolog ,care va stabili despre ce tip de hipertiroidie este vorba. Simptome ale dereglarii glandei tiroide enumeramscaderea metabolismului bazal pana la 30-35% si faptul ca metabolismul protidic este tulburat. Totsimptome de tiroida sunt si atunci cand se tulbura si metabolismul calciului, al fosforului si protidelor faptce poate conduce la aparitia osteoporozei (cititi despre dieta asociata cu osteoporoza pe site-ul nostru). Siin metabolismul lipidelor au loc tulburari insemnate. Cei care au probleme cu glanda tiroida manifestasimptome diverse, respectiv au dificultati legate de greutate, se simt vlaguiti, sunt nervosi, depresivi si nusuporta caldura sau frigul. Importanta iodului pentru ca tiroida sa functioneze optimIodul favorizeaz arderea grsimilor. Persoanele care au probleme cu tiroida sunt n generalsupraponderale sau obeze.Tiroida produce hormonii triiodotironina (T3) si tiroxina (T4) iar dereglarile pot fi hipertiroidismul , oafectiune care produce hormoni in exces sau hipotiroidismul , o insuficienta de hormoni. Tiroida preia ioduldin alimente, suplimeni nutritivi sau sare iodat i l combin cu aminoacizi pentru a produce hormoniitiroidieni T3 i T4. Hormonii mentionati regleaza metabolismul corpului omenesc si functiile organelor

interne. T3 i T4 traverseaz organismul prin fluxul sanguin i ajut celulele s converteasc oxigenul icaloriile n energie.In anumite zone din tara noastra iodul se gaseste in cantitate scazuta in sol, apa si alimente (in special inregiunile de deal, subcarpatice). Astfel, pentru suplimentarea iodului din alimentatie, a fost introdusa sareaiodata si pastilele cu iodura de potasiu. Surse alimentare de iod si vitamina E: alge marine, peste (hering, ton sau morun), nuci proaspete, painedin secara, cereale integrale, soia, crustacee, fasole verde, lactate, carne, ouale, sardine. Chiar daca iau medicamente speciale, persoanele cu hipotiroidism slabesc foarte greu si, de aceea, o dietaadecvata asociata cu activitatea fizica regulata constituie conditii esentiale pentru tratarea acestei afectiuni.Carenta de iod din dieta este asociata cu hipotiroidismul. O cantitate suficienta de iod poate fi luata dinsarea de mare iar

suplimentele trebuie luate numai la recomandarea medicului, pentru ca si un exces de iodpoate conduce tot la hipotiroidism. DIETA RECOMANDATA pentru refacerea functiilor optime ale tiroidei: Pentru o alimentatie sanatoasa in caz de probleme cu tiroida este recomandat sa consumam alimente carecontin iod: pete, crustacee, alge marine, lactate, carne, legume i fructe, sare iodata. (Atentie, iodul nueste stabil n sarea iodat. Coninutul de iod din sare scade, dac aceasta nu este depozitat corespunztorsau dac punem sare n mncare n timpul fierberii. Este mai bine daca adaugam sare atunci cand ne asezamla masa iar sarea sa fie cumparata in vid.). Cantitatea de iod din alimente scade la fierbere sau coacereastfel: din carne sau pete scade cu 50% prin preparare, n legume i fructe cu 30%, iar n lapte cu 25%. Pentru o alimentatie sanatoasa in caz de probleme cu tiroida este recomandat sa consumam alimente carecontin Vitamina A : pestele gras, ficat, lapte si produse lactate. Aportul de vitamina A influenteaza in maremasura functionarea glandei tiroide si absorbtia de iod. Diabeticii sau cei ce sufera de o activitate marita aglandei tiroide au nevoie de vitamina A in cantitate mai mare decat DZR. Pentru a sti cata vitamina A saluam zilnic trebuie insa sa consultati medicul. Studiile arata ca si zincul imbunatateste functia glandei tiroide. Alimente bogate in zinc: cerealeleintegrale, laptele, pestele, scoicile, carnea de pasare, de vita sau de miel. Pe scurt ce trebuie sa mancam in tratamentul tiroidei : mancaruri slabe, usoare, fara grasimi, iaurt, lactatedegresate, fructe (pepenele galben este eficient in mod special), carne fiarta de curcan sau pui (fara piele),supe de legume, peste, ficat gatit slab, legume si fructe, cat mai multa apa (intre sase si opt pahare de apape zi). Este recomandat sa mancam in portii mici si dese (chiar si sase mese pe zi, dar mici) si sa nu mai mancati nimic dupa ora 19.00. Nimic nu trebuie sa fie prajit in ulei! Limitati pe cat de mult consumul dedulciuri, produse de patiserie, paste fainoase sau cartofi. Este recomandata folosirea suplimentelor alimentare care protejeaza glanda tiroida, precum vitaminele A si D, seleniu, zinc si uleiul de peste.Exercitiile fizice sunt la fel de importante pentru mentinerea sanatatii tiroidei precum este si alimentatia. Tratament naturist / medicina naturista pentru tiroida.Tratamentul naturist nu trebuie inlocuit cu cel alopat decat la sfatul medicului specialist. Un tratamentnaturist pentru glanda tiroida recomandat de cititori este infuzia de cretisoara si coada calului, 2 cesti pe zi(una dimineata si una seara cu o ora inainte de culcare). Un alt tratament naturist pentru probleme cutiroida este cu suc de orz verde, 350 ml pe zi. Se recomanda Aloe Vera caci dizolva celulele tumorale,nodulii. Si propolisul este indicat caci regleaza glandele. Cu rezultate foarte bune se poate aplica tratamentul naturist cu sanziene galbene (dragaica). Se prepara infuzie din planta si se consuma doua canipe zi. Ceaiul se bea incet cu inghitituri mici si rare, pentru a ramane cat mai mult in zona gatului. Plantainfuzata se aplica pe zona anterioara a gatului timp de 20-30 de minute (se tine la cald, acoperindu-se cu unfular).

Ce trebuie evitat in tratamentul tiroidei? Pentru tratamentul tiroidei este bine sa evitati varza, alunele, migdalele, piersicile, ridichile sau spanacul. Acestea pot afecta secretia de hormoni tiroidieni. In plus, bolnavii de tiroida trebuie sa evite calduraexcesiva si sa reduca sau sa elimine din alimentatie substantele cu actiune excitanta. Apa cu vitamine siarome a aparut si pe piata din Romania. Deoarece contine indulcitori si coloranti, poate cauza disfunctii aletiroidei, tumori ale tiroidei, hiperactivitate si poate bloca metabolismul zincului, sustine specialistul innutritie Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. Reducetidrastic consumul de carne la conserva, mezeluri si toate alimentele cu E-uri. NOUTATI: Pepenele galben un ajutor activ in tratamentul tiroidei! I n urma studiilor cercetatorilor francezi s-a constat ca pulpa fructului de pepene galben contine principii active cu structura asemanatoare tirozinei, care pot modifica activ secretia glandei tiroidei. I n situatia incare exista un deficit de secretie tiroidiana (tiroidie) principiile active din pepenele galben se fixeaza pesuprafata celulelor secretoare si le determina sa elibereze hormoni. Atunci cand secretia si eliberarea dehormoni tiroidieni sunt mai intense (hipertiroidie), se blocheaza mecanismul celular de eliberare a tiroxinei. Studiile arata ca persoanele care consuma in fiecare an aproximativ 70 de kilograme de pepene galben, suntcu 40% mai putin expuse riscului de a avea un deficit de secretie tiroidiana, si cu 50% mai putin expuse laproblemele legate de cresterea secretiei tiroidei. Este de retinut faptul ca fiecarei categorii de varsta i serecomanda sa consume cel putin o cana cu apa seara, dupa ce a mancat pepenele galben. Specialistii sustinca numai dupa ce este consumata apa incepe procesul de reglarea a tiroidei si de aici a tuturor celorlalteglande. Consumul de pepene galben nu este recomandat insa persoanelor cu diabet. Puteti tine o cura cupepene galben de o luna sau doua atunci cand acesta se gaseste in sezon. F APT DIVERS: M onica Anghel este celebra nu numai pentru vocea extraordinara ci si pentru cura de slabire pe care aincercat-o de mai multe ori. La un moment solista a reuit s dea jos 20 de kilograme cu ajutorul regimului alimentar disociat ns, din cauza tratamentului pentru tiroida, s-a ngrasat la loc. A luat medicamentepentru tratamentul tiroidei

dar la un momuent dat a renuntat la ele pentru ca se ingrasase foarte tare. Amluat pastilele ns, dup ceva vreme, am observat c m ingrasam vazand cu ochii. Prin urmare, am luat hotararea sa renunt la aceste medicamente, dei doctorii nu au fost de acord, a declarat solista nemisiunea Agentul V I P de la Antena 2. Dac glanda tiroida nu functioneaza corespunztor, tesuturile retin apa, iar bolnavul are un aspect buhait.Asta nu nseamn neaparat c este gras. Este necesara activitatea fizica zilnica iar micul dejun trebuie sa fiecea mai consistenta masa a zilei. GLANDELE PARATIROIDE

Actualiti de histologie i patologie Dr. Angela Borda 1 , Dr. Nicole Berger 2 , Dr.Jung Janos 3 1 Disciplina de Histologie, UMF Trgu-Mure 2 Laboratorul de Anatomie Patologic Htel Dieu, Universitatea Lyon Sud, Lyon, Frana 3 Disciplina de Anatomie Patologic, UMF Trgu-Mure Glandele paratiroide joac un rol central n metabolismul calciului i sunt eseniale pentru via.Volumul lor este mic n comparaie cu rolul crucial pe care-l au n meninerea echilibrului ionic alorganismului i, este cu siguran responsabil i de ntrzierea cu care au fost descoperite, glandeleparatiroide fiind cele mai recent descoperite glande endocrine la om.Activitatea paratiroidian excesiv, hiperparatiroidismul , descris doar n urm cu 70 de ani, estecauzat de disfuncia uneia sau mai multor glande ( hiperparatiroidism primar ) sau de cauzeextraparatiroidiene cum sunt insuficiena renal cronic sau malabsorbia intestinal cu tendina de scdere acalciului seric ( hiperparatiroidism secundar ). T ratamentul chirurgical al acestei afeciuni, destul de rar de altfel, impune cunoaterea unor noiunide embriologie, anatomie i microscopie normal i patologic a acestor glande. Embriologie

Glandele paratiroide (P T ) i au originea embriologic n al treilea i al patrulea arc branhial. Din altreilea arc branhial se dezvolt glandele paratiroide inferioare (mpreun cu timusul) i de aceea se mainumesc paratiroidele III. Cele superioare sau paratiroidele IV, deriv, mpreun cu corpul ultimobranhial(prin intermediul cruia celulele C migreaz n tiroid) din arcul al IV-lea i au o poziie mai constant dectcele inferioare, n apropierea polului superior al tiroidei (1,2). Anatomie Glandele paratiroide au form ovoid turtit, uneori alungit, bilobat sau polilobat. Culoarea lor normal variaz de la galben la portocaliu-brun n funcie de numrul de celule adipoase i oxifile dinparenchim i de gradul de congestie vascular.Dimensiunile medii aproximative sunt de 2-7/2-4/1-2 mm, iar greutatea normal a unei glande estecuprins ntre 35 i 55 mg (3).Numrul i poziia P T sunt variabile. Cunoaterea acestor variaii au un impact serios n explorareachirurgical a gtului, la bolnavi cu hipercalcemie sau n intervenii pe tiroid, cnd pot fi ndeprtateaccidental.Aproximativ 80% (4) din populaia adult normal are patru P T , cte dou perechi aezate de obiceisimetric, bilateral. 1-7% are trei, iar 3-13% cinci P T . La autopsie au putut fi identificate pn la 12 P T lapersoane sntoase din punct de vedere endocrinologic (2). Cele mai frecvente localizri ale glandelor P T supranumerare sunt n timus, ligamentul tiro-timic, submucoasa esofagului sau a hipofaringelui i n multealte locuri, chiar i n peretele vaginal (1,5). Glande supranumerare adevrate sunt cele care au o localizarediferit de a celor patru ntlnite n mod normal i cntresc cel puin 5g.P T superioare au o aezare mai constant dect cele inferioare, n apropierea polului superior allobilor tiroidieni (la aproximativ 1 cm sub intersecia nervului recurent cu artera tiroidian inferioar), subcapsula tiroidian, sau chiar intratiroidian. n mod excepional ele se pot gsi retrofaringian, retroesofagian,sau lateral de laringe.P T inferioare se gsesc n apropierea polului inferior al tiroidei, dar datorit originii lor embriologicepot prezenta importante variaii de localizare: paratraheal, n apropiere sau incluse n timus, n mediastinulsuperior. H istologie Fiecare gland paratiroid este nvelit i separat de esuturile din jur de o capsul conjunctivfoarte subire, care trimite n interior septe, compartimentnd-o n lobuli. Vasele de snge i nervii intr i iesdin gland de-a lungul acestor septe. Parenchimul glandei este organizat sub form de cordoane sau cuiburi de celule secretoare, celuleleprincipale (fig.1), care secret parathormonul i care sunt singurele celule normale ale parenchimuluiparatiroidian. Se mai pot ntlni celule oxifile, dar acestea nu sunt altceva dect variante morfologice ifuncionale ale aceleiai celule principale. Fig.1. Gland paratiroid normal: celule principale i celule adipoase. Col. HE (10X) Celulele principale sunt poligonale (8-10) i sunt separate de stroma nconjurtoare printr-omembran bazal. Ele au un nucleu rotund, hipocrom, dispus central. Citoplasma este palid colorat n roz,discret

vacuolar n majoritatea celulelor, pe preparatele bine fixate. Aspectul vacuolar este dat de prezenaglicogenului i a picturilor de lipide prezente n citoplasma celulelor principale n repaus . ntr-o glandnormal, 70-80% din celulele principale sunt n repaus i doar restul sunt active din punct de vedere secretor (6). Acestea din urm conin o cantitate foarte mic de lipide i glicogen (7). Cantitatea de lipideintracitoplasmatice este, deci, invers proporional cu activitatea secretorie a celulei i este un indicator maifidel al strii funcionale, dect numrul celulelor adipoase stromale (8). Glicogenul intracitoplasmatic estePAS+, iar lipidele sunt sudanofile.La copii, celulele principale sunt aezate n cuiburi (fig.2). nmulirea, odat cu naintarea n vrst, acelulelor adipoase stromale, determin aezarea lor n cordoane mai mult sau mai puin ramificate. Rareori,celulele principale pot forma structuri glandulare, care conin un material PAS + asemntor coloidului.Aceast posibilitate trebuie avut n vedere mai ales n cursul examenului extemporaneu, deoarece poateduce la confuzii de diagnostic a esutului paratiroidian cu cel tiroidian.

Fig.2. Gland paratiroid la un pacient de 15 ani: se remarc raritatea celulelor adipoase. Col HE (4X) Celulele oxifile (oncocite) sunt mai mari dect cele principale (>10 ), au citoplasma intens acidofili granular datorit numeroaselor mitocondrii pe care le conine, fiind asemntoare morfologic cu celuleleoxifile din alte glande endocrine sau cu celulele Hrthle din tiroid. Nucleii sunt mici, sferici, i hipercromi.Celulele oxifile apar n P T numai dup pubertate, numrul lor crete odat cu vrsta i uneori formeaz micinoduli n parenchim. Celulele oxifile conin o cantitate mic de glicogen, de lipide intracitoplasmatice i nuau proprieti secretorii. Stroma glandei cuprinde celule adipoase, vase de snge i o cantitate variabil de esut conjunctiv. C elulele adipoase lipsesc n P T copilului mic. Ele apar n a doua decad de via i se gsesc printrecelulele principale (fig.2). Se consider c n mod normal, la aduli, celulele adipoase reprezint ceva maipuin de 50% din masa glandular, numrul lor crescnd cu vrsta (6,9). T rebuie subliniat c esutul adiposare o distribuie neregulat, fiind mai bine reprezentat la periferia glandei (fig.3). Acest aspect trebuie avut nvedere n cursul examenului extemporaneu al unui fragment de gland P

T , cnd raportul dintre parenchim istrom (esut adipos) nu poate fi corelat cu starea funcional a glandei. n aceste cazuri singurul beneficiu albiopsiilor de gland P T este diagnosticul de esut. Vasele de snge formeaz o foarte bogat reea de capilare fenestrate, ca n toate glandele endocrine,care nconjoar fiecare celul principal. Acest bogat vascularizaie explic de ce suprafaa de seciune aglandei este sngernd, ajutnd chirurgul s diferenieze P T de esutul adipos sau de nodulii limfatici, carenu prezint acest aspect. esutul conjunctiv se gsete n cantitate foarte redus la copii, dar cantitatea sa crete cu vrsta,dnd aspect lobulat P T .

Fig.3. Distribuia neuniform a esutului adipos n interiorul unei glande paratiroide: mai abundent laperiferia glandei, n apropierea capsulei. Col. HE(10X). Imunohistochimie. Celulele principale sunt citocheratin i cromogranin pozitive (10). Elereacioneaz de asemenea cu anticorpi anti-parathormon, reacia pozitiv fiind citoplasmatic i limitat lagranulele secretorii.Celulele oxifile dau reacii slab pozitive cu aceti anticorpi. Patologia glandelor paratiroide Detectarea la un bolnav a unei hipercalcemii serice i a unor concentraii crescute de parathormonseric, indic faptul c una sau mai multe glande P T secret hormoni n exces. Secreia n exces a hormonuluiparatiroidian sau hiperparatiroidismul, poate fi primar sau secundar. n hiperparatiroidismul primar stimulul care determin secreia de hormoni n exces n una sau mai multe glande paratiroide, nu estecunoscut. Hiperparatiroidismul secundar este ntlnit n sindroame de malabsorbie sau n boli renale i esteo boal frecvent n era hemodializei i a transplantului renal.n ordinea descresctoare a importanei, cele mai frecvente cauze de hiperparatiroidism primar sunt:adenomul paratiroidian, hiperplazia paratiroidian primar, carcinomul paratiroidian i foarte rar, alte leziuniale P T .

Adenomul paratiroidian Adenomul paratiroidian (AP) este o tumoare benign, compus din celule principale i/sau oxifile, ceintereseaz o singur gland P T (1). Majoritatea cazurilor de hiperparatiroidism primar (75-80%) suntcauzate de AP (3,11,12).AP este o tumoare solitar. Noiunea de adenom dublu este din ce n ce mai mult contestat nliteratura de specialitate, deoarece, pe de o parte, puine cazuri ndeplinesc criteriile de definiie, pe de altparte, s-a constatat c marea majoritate a pacienilor cu adenoame duble, au prezentat hiperparatiroidismrecidivat i aveau de fapt i celelalte glande paratiroide hiperplazice. n momentul de fa, diagnosticul deadenom dublu se face dup criterii foarte precise: prezena tumorii n dou glande P T , glande restantenormale, absena n antecedentele familiale a unor afeciuni ale glandelor P T , ablaia celor dou glandetumorale trebuie s fie curativ la urmrirea timp ndelungat a bolnavilor (13,14). n cazul n carehipercalcemia recidiveaz, dup ablaia celor dou glande, diagnosticul trebuie reconsiderat n favoareahiperplaziei paratiroidiene.AP poate s apar oriunde exist esut paratiroidian normal. Cea mai frecvent localizare este ns nglandele inferioare. Localizarea AP n glandele ectopice este responsabil de hiperparatiroidismul persistentsau recurent.Dei poate s apar oricnd de-a lungul vieii, cea mai frecvent vrst este de 40 ani. Macroscopic : AP apare ca o tumoare ovoid sau polilobat, ncapsulat, de culoare roie-brun. Decele mai multe ori leziunea nlocuiete glanda normal, din care mai poate persista, n adenoamele mici, o fin band de esut paratiroidian normal sau atrofic, numit rim (fig.4). Rimul este prezent n aproximativ 50-60% din cazuri; culoarea sa galben, contrasteaz cu culoarea roie-brun a adenomului (14). Fig.4. Adenom paratiroidian (stnga imaginii) i rimul de esut normal (dreapta imaginii). Col. HE (4X). n adenoamele mari se pot ntlni focare hemoragice sau de degenerare chistic. Capsula acestor adenoame poate fi groas i uneori aderent de esuturile din jur; aceste aspecte trebuie avute n vedere ladiagnosticul diferenial cu carcinomul paratiroidian.Greutatea AP variaz ntre 250 mg i cteva grame i este direct proporional cu hipercalcemiaseric (3). Microscopic : tumoarea este compus din cordoane, sau cuiburi de celule principale, printre care segsete o fin reea de capilare. Uneori celulele au nuclei dispui palisadic, formnd rozete n jurulcapilarelor, alteori formeaz glande.Celulele principale sunt n general mai mari dect cele din glanda normal. Ele au citoplasma palideozinofil sau clar, cu un coninut foarte mic de lipide sau chiar absent, semn c celulele au activitatesecretorie. Nucleii sunt n general rotunzi, situai central, cu cromatina dens i nucleol situat central (fig.5).Ca i n alte tumori endocrine benigne, se pot ntlni nuclei mari, hipercromi, diseminai n ntreaga tumoaresau grupai n focare (fig.6). Uneori, se pot observa celule multinucleate cu nuclei neregulai, hipercromi(15).n AP mitozele lipsesc sau sunt foarte rare. Se admite n prezent, c, tumorile paratiroidiene care au mai multde 1 mitoz/10 cmpuri microscopice la obiectivul mare, trebuie serios evaluate pentru excluderea unuicarcinom (3,9,12,16).

Fig.5. Adenom paratiroidian: aspect monomorf al celulelor principale. Col. HE (40X). Fig.6. Adenom paratiroidian: pleomorfism nuclear marcat. Col. HE (20X).

AP pot conine frecvent structuri chistice ce seamn cu foliculii tiroidieni: sunt delimitate de unepiteliu cubic, pot fi goale, sau pot conine un material eozinofil PAS+ asemntor coloidului, dar care nuconine tiroglobulin (fig.7). Se mai pot observa structuri glandulare, papilare, ce pot preta la confuzii cu uncarcinom papilar. Fig.7. Adenom paratiroidian: structuri chistice asemntoare foliculilor tiroidieni, cu material eozinofil nlumen. Col. HE (10X). n general, stroma este redus, dar tumorile mari pot conine cantiti importante de esut conjunctivfibros sau chiar amiloid. Celulele adipoase lipsesc n AP. Absena adipocitelor stromale este considerat demuli autori ca un criteriu esenial de diagnostic diferenial cu hiperplazia paratiroidian. Uneori se pot nsobserva mici grupuri de adipocite, iar prezena lor nu exclude diagnosticul de AP (17). Rimul apare microscopic ca o band de esut paratiroidian normal sau atrofic, situat n afara capsuleiAP. Absena rimului nu exclude diagnosticul de AP, deoarece adenoamele mari pot nlocui n totalitateglanda paratiroid normal sau rimul poate rmne neobservat la secionarea i includerea glandei. ngeneral, probabilitatea descoperirii rimului este mai mare n adenoamele mici. Celulele rimului sunt maimici, mai uniforme i conin mai multe lipide intracitoplasmatice dect celulele adenomului. De asemenea,ntre celulele principale, se gsesc un numr variabil de celule adipoase, absente n general n parenchimuladenomului. Glandele paratiroide asociate AP au o greutate normal. Celulele principale au o cantitate crescut delipide n citoplasm (sunt n repaus), iar numrul de celule adipoase este crescut, dnd glandei un aspectatrofic (fig.8).

Fig.8. Aspect atrofic al unei glande paratiroide la un pacient cu adenom paratiroidian. Col HE (20X). Variante ale adenoamelor paratiroidiene A denoamele paratiroidiene oncocitare sau oxifile sunt rare. Ele sunt slab funcionale, astfel nct, laun volum foarte mare, hipercalcemia seric este minim (1).AP formate exclusiv din celule oxifile sau oncocite sunt extrem de rare, de obicei celulele oxifilefiind amestecate cu celule principale. Pentru ca un adenom s poat fi numit oncocitar, trebuie ca 90% dincelule s fie oncocite (10,18,19). L ipoadenoamele sunt tumori benigne ce pot cauza hiperparatiroidism. De obicei sunt leziunicircumscrise, ncapsulate, caracterizate printr-o proliferare dubl, parenchimatoas i stromal (10).Componenta parenchimatoas cuprinde att celule principale ct i oncocite aezate n cordoane ramificate ianastomozate. Stroma este abundent i este format din esut adipos, fibros i mixomatos, uneori cuinfiltraii limfoide. H iperplazia paratiroidian primar Hiperplazia paratiroidian primar se definete ca o cretere n volum a masei parenchimatoase nmai multe glande paratiroide, nsoit de o secreie crescut de parathormon. Stimulul, care determin acestproces, nu este cunoscut (1). Ea este o alt cauz de hiperparatiroidism primar i se poate asocia cu unul saumai multe din sindroamele MEN (multiple endocrine neoplasia) (1).n majoritatea cazurilor, hiperplazia paratiroidian primar se produce prin proliferarea celulelor principale (14), rareori este o hiperplazie cu celule clare. Stimulul pentru proliferarea celulelor principale estenecunoscut, dar se presupune c este un factor seric ce ar avea aciune mitogen asupra celulelor principale.nc de la descriere, n 1958, s-a constatat c este dificil de difereniat hiperplazia paratiroidianprimar de AP. Diagnosticul diferenial este imposibil pe baza examenului histopatologic al unei singureglande paratiroide mrite de volum, necesitnd examinarea esutului din cel puin dou glande P T (1). Macroscopic, toate cele patru glande sunt mrite n volum n mod egal sau inegal, glandeleinferioare putnd fi mai mari (14,20). Ocazional, doar una dintre glande este mai mare, putnd duce laconfuzii cu un adenom paratiroidian. Greutatea celor patru glande este de obicei de 1-3g, rareori putnd

depi 10g. Culoarea glandelor este galben-brun spre roiatic. Suprafaa de seciune este neted, nodularsau chistic n hiperplaziile mari.n hiperplazia paratiroidian primar nu exist nici macroscopic i nici microscopic un rim de esutparatiroidian normal. Microscopic se poate prezenta sub mai multe forme:hiperplazie difuz , format din mase solide de celule principale i/sau oxifile printre care numrulde celule adipoase au sczut dramatic sau chiar au disprut (fig.9 i 10).hiperplazia nodular sau pseudoadenomatoas este mult mai frecvent dect cea difuz (fig.11).Ea este format din noduli circumscrii de celule principale i/sau oxifile n care lipsesc celulele adipoase. Unnumr mic de celule adipoase se pot observa n stroma internodular.n general, celulele implicate n hiperplazia paratiroidian primar sunt celule principale; ele suntceva mai mari dect n mod normal, uniforme, cu mici variaii n dimensiunea i forma nucleilor (pleomorfismul accentuat este caracteristic AP). Ocazional, se pot ntlni mitoze, dar sunt la fel de rare ca in AP.hiperplazia cu celule clare este foarte rar (3). Ea se poate asocia cu sindromul MEN tip I (21,22).Greutatea glandelor este mai mare n aceste cazuri, putnd atinge 5-10g. Glandele hiperplazice au o formneregulat i o culoare maronie. Histologic sunt compuse n exclusivitate din plaje de celule poliedrice, mari,cu citoplasma clar, care conine glicogen, dar nu i lipide. Nucleii sunt rotunzi, cu nucleol excentric, uneorimultipli. Ultrastructural s-a demonstrat c aspectul clar al celulelor se datoreaz numeroaselor vacuole careprovin din veziculele golgiene i care conin depozite de hormon paratiroidian (23). Fig.9. H iperplazie paratiroidian primar cu celule principale i oxifile. Numrul de celule adipoase estefoarte sczut. Col. HE (10X).

Fig.10. H iperplazie paratiroidian primar cu celule principale i oxifile. Celulele oxifile (dreaptaimaginii) sunt mai mari i au citoplasm mai abundent. Col. HE (20X). Fig.11. H iperplazie paratiroidian primar cu aspect pseudoadenomatos. Col. HE (20X)

Diagnosticul diferenial ntre hiperplazie i adenom este extrem de dificil numai pe baza examinriiunei singure glande extirpate. Mrimea glandei, greutatea i forma ei, raportul relativ dintre parenchim istrom sunt criterii importante, dar nu suficiente. Un diagnostic corect implic examinarea nu numai aglandei rezecate ci i a cel puin unei biopsii dintr-o a doua gland paratiroid. Dac aceasta conine esutnormal, diagnosticul va fi de adenom, i de hiperplazie paratiroidian dac conine esut hiperplazic. (14,24). C arcinomul paratiroidian Carcinomul paratiroidian (CP) este o tumoare malign rar, derivat din celulele parenchimatoase aleglandei i reprezint deci o cauz rar de hiperparatiroidism primar (1-2%). Foarte rar, poate apare pe fondulunei boli endocrine familiale sau ca o consecin a hiperparatiroidismului secundar (25,14).Doar 1/3 din bolnavii cu CP se prezint la medic datorit unei mase tumorale mari, palpabile lanivelul gtului, restul de 2/3 datorit simptomelor asociate hipercalcemiei marcate (mult mai ridicate dect nAP). Macroscopic,

CP este o tumoare mare, ncapsulat (greu de deosebit de un AP) sau slab delimitat,aderent de tiroid sau de esuturile moi ale gtului. Are culoare gri-cafenie i consisten ferm, greutate maimare dect AP, n medie 12g, putnd ajunge pn la 27g (1,10,14). Microscopic , celulele tumorale au dispoziie trabecular caracteristic i sunt desprite prin benzifibroase groase. Celulele tumorale sunt mari, cu nucleu rotund situat central, cu foarte mici variaii de formi talie. Uniformitatea celular este aproape o regul, pleomorfismul marcat fiind mai degrab caracteristicAP dect carcinoamelor. Se observ mitoze frecvente, invazie capsular i/sau vascular (26).Dup Schantz i Castleman (27), cei care au descris pentru prima dat tumoarea, principalele criteriide diagnostic microscopic ar fi: dispoziia trabecular a celulelor tumorale, benzile fibroase groase,activitatea mitotic marcat, invazia capsular i vascular. Cu excepia invaziei vasculare, nici unul dintreaceste criterii nu este tipic CP.Fibroza intratumoral poate s apar i n adenoame, n cursul unor procese degenerative sau deremaniere (27), alturi de hemosiderin i un infiltrat inflamator cronic.Mitozele sunt prezente n 80% din CP. S-a demonstrat ns c unele tumori paratiroidiene cuactivitate mitotic sunt n realitate benigne, numai mitozele atipice fiind criterii certe de malignitate (14,27).Invazia capsular este prezent n 2/3 din cazuri. Invazia adevrat, cea n care esutul tumoral erupeprintr-o bre din esut conjunctiv al capsulei, trebuie difereniat de pseudoinvazia capsular, n care, esutulparatiroidian normal este inclus ntr-un proces de fibroz. Acest fenomen se poate observa frecvent nadenoamele paratiroidiene mari, care au sngerat. Foarte suspect pentru malignitate este aderena tumorii laesuturile din jur, fenomen observat de chirurg intraoperator.Invazia vascular este prezent n 10-15% din cazuri i constituie un criteriu cert de malignitate. Eatrebuie evaluat totdeauna n vasele capsulei tumorale. n invazia vascular adevrat, esutul tumoral trebuies fie cel puin parial ataat peretelui vascular. Cteva celule tumorale n lumenul unui vas pot constitui unartefact i nu trebuie confundate cu invazia vascular adevrat.Un alt criteriu de malignitate este prezena metastazelor n limfonodulii regionali sau n oase,plmni, ficat, dar prezena lor n momentul diagnosticului iniial este rar (27). Apariia metastazelor determin din nou hipercalcemie seric, care se normalizeaz odat cu extirparea lor chirurgical.Prognosticul CP este n general bun, cu supravieuiri de lung durat (16, 27), dar cu recidivefrecvente. Prezena recidivelor ntrete diagnosticul de malignitate n cazurile dificil de difereniat de tumoribenigne paratiroidiene.Se descrie i n CP o v ariant oncocitar , n care celulele au citoplasm abundent, granular. (1). Dificulti de diagnostic n carcinomul paratiroidian Au fost descrise CP nefuncionale ce pot fi confundate cu carcinoame tiroidiene, mai ales daccelulele au o dispoziie folicular (carcinoame foliculare). Au fost descrise i tumori intratiroidiene, ce coninamiloid i care au fost diagnosticate n mod eronat, carcinoame medulare tiroidiene. n aceste cazuri,examenul imunohistochimic, cu anticorpi anti-parathormon, constituie cheia diagnosticului. Cele mai dificile probleme de diagnostic diferenial, sunt ns cu AP. Nu rar este confuzia unui CPcu un AP, diagnosticul corect fcndu-se doar retrospectiv, n momentul apariiei recidivelor locale nregiunea gtului. n aceste cazuri, leziunea iniial are n mod sigur atipii histologice, dar ele sunt insuficientepentru afirmarea malignitii (27,28,29).n diagnosticul diferenial, trebuie s se in cont c CP sunt:- mai mari dect adenoamele (greutate de aproximativ 12g sau mai mare)- sunt aderente de esuturile moi ale gtuluiau un mod de cretere trabecular - au benzi fibroase groase- au activitate mitotic ridicat, cu mitoze atipiceprezint invazie capsular i/sau vascular.Studii recente ncearc s diferenieze CP de AP cu ajutorul imunohistochimiei. Doi anticorpi,mpotriva a dou proteine implicate n mod diferit n ciclul celular, Ki-67 un factor de proliferare nuclear iproteina p27 inhibitoare a ciclului celular (30,31,32), au expresii diferite n cele dou tumori. n carcinomulparatiroidian imunomarcajul cu MIB1, pentru Ki-67 are valori de aproximativ trei ori mai mari dect n AP(30,31), iar proteina p27 are valori foarte sczute n comparaie cu cele din adenoame (32). Aceste rezultatesunt ncurajatoare, dar valoarea lor real trebuie nc confirmat, nainte de a fi introduse n practica curent. Leziuni rare ale paratiroidei Paratiromatoza

Este o cauz rar de hiperparatiroidism, determinat de hiperplazia i implicit hiperfuncia unor insule de esut paratiroidian situate n afara glandelor paratiroide, mai ales n esutul adipos al gtului sau almediastinului. Se presupune c aceste insule rmn diseminate n esutul adipos al gtului n cursuldezvoltrii embriologice a glandelor paratiroide. n mod normal, aceste insule de esut ectopic suntinaparente, dar pot deveni hiperplazice cnd ntreg esutul paratiroidian devine hiperplazic (33).O leziune similar poate s apar consecutiv nsmnrii de esut paratiroidian n cursulinterveniilor chirurgicale (33). C histuri paratiroidiene Chisturile paratiroidiene sunt rare i pot fi confundate clinic cu un chist tiroidian.Ele sunt delimitate de o capsul fibroas subire, n care se pot gsi insule de esut paratiroidiannormal i conin un lichid clar, bogat n parathormon.Chisturile paratiroidiene pot proveni din AP mari, degenerate i pot determina hiperparatiroidismprimar. Altele pot proveni din degenerarea chistic a unor resturi embrionare a pungilor branhiale (34). Examenul anatomopatologic al glandelor paratiroide T ratamentul hiperparatiroidismului primar const n ndeprtarea chirurgical a glandelor P T hiperfuncionale. Dac ndeprtarea este incomplet, hiperparatiroidismul poate persista sau recidiva.ndeprtarea n exces a P T poate cauza hipocalcemie.Pentru a evita aceste inconveniente, este absolut necesar examinarea intraoperatorie macroscopic imicroscopic a P T att de chirurg ct i de anatomopatolog, a cror cooperare strns este o garanie asuccesului terapeutic (35). Examinarea microscopic intraoperatorie (extemporanee) a esutului paratiroidianse face prin seciuni la ghea i are n primul rnd rolul de a identifica esutul paratiroidian i n al doilearnd de a diferenia adenomul de hiperplazie (tratamentul fiind diferit n cele dou afeciuni (36).Protocolul recomandat i utilizat n momentul de fa este urmtorul (14,37): C hirurgical: - excizia chirurgical a celei mai voluminoase glande paratiroide- o biopsie din cel puin nc o gland paratiroid Anatomopatologic: - msurarea i cntrirea obligatorie a celei mai mari glande i a oricrui fragment de esut excizatdetectarea unui eventual rim de esut normal la periferia formaiunii i prelevarea lui, mpreun cuesutul tumoral, pentru examenul extemporaneu- dac n glanda cea mai voluminoas aspectul histologic este acela de hiperplazie a celulelor principale, esutul adipos este absent, lipide intracitoplasmatice marcat sczute, nucleii pleomorfi i seobserv prezena unui rim de esut normal, diagnosticul prezumtiv va fi acela de adenom. Acest diagnosticeste susinut i de aspectul microscopic al biopsiei din cea de-a doua gland P T , care trebuie s fie acela alesutului normal: celule adipoase i celulele parenchimatoase ce conin n citoplasm o cantitate crescut delipide.- dac n glanda cea mai voluminoas aspectul histologic este acela de hiperplazie a celulelor principale, pleomorfismul nuclear este absent, esutul adipos este mult diminuat, iar rimul de esut normaleste absent, diagnosticul presupus este de hiperplazie paratiroidian. Confirmarea este fcut de aspectulmicroscopic al biopsiei dintr-o a doua gland P T , care este acela al unui esut hiperplazic. Biopsia din a douagland P T este deci esenial pentru diagnosticul diferenial ntre hiperplazie i adenom (24).- unii autori recomand utilizarea coloraiilor histochimice pentru lipidele intracitoplasmatice(Sudanului IV sau a oil-red O) n cursul examenului extemporaneu (14). Se tie c aproximativ 80% dincelulele unei paratiroide normale sunt n repaus

i conin lipide intracitoplasmatice. n stri de hiperfuncie,lipidele intracitoplasmatice scad foarte mult sau lipsesc. n consecin, aceste reacii histochimice ar fi utilepentru diferenierea unui esut normal de unul hiperfuncional, mai ales n examinarea biopsiilor mici degland P T (1,10,36). T rebuie avut ns n vedere faptul c ele dau rezultate adecvate doar n 80% din cazuri(14).n practic, stabilirea afectrii uneia sau mai multor glande numai pe baza unor criterii morfologicenu este deloc uoar. Se preconizeaz pentru viitor, dozarea rapid, intraoperatorie a hormonuluiparatiroidian. Studiile preliminare (14), demonstreaz o scdere cu 86% a valorii serice a parathormonului nprimele 15 min dup ablaia adenomului i cu numai 27% dup rezecia unei singure glande n hiperplazii. D ificulti de diagnostic n cursul examenului extemporaneu Din punctul de vedere al chirurgului Identificarea macroscopic a P T se face n funcie de localizare, form, culoare, dar poate ntmpinagreuti datorit urmtoarelor considerente: distorsionarea organelor gtului prin creterea tumoral,localizri ectopice, glande atrofice n prezena unor adenoame, asemnarea cu un nodul tiroidian sau cu unnodul limfatic (36). Din punctul de vedere al anatomopatologului Muli autori consider c interpretarea eronat a seciunilor la ghea este o surs de greelichirurgicale i de explorare defectuoas a paratiroidelor.esutul paratiroidian se poate confunda cu esut limfoid (noduli limfatici, timus) sau cu esuttiroidian, aceste confuzii avnd drept consecin persistena sau recidiva hiperparatiroidismului. Uneori,secionarea incomplet a piesei congelate duce la interpretarea eronat de absen a esutului paratiroidian,cnd, n realitate, pe preparatele definitive, acest esut se va gsi la secionare mai profund.Cea mai frecvent confuzie este ns cu esutul tiroidian, mai ales c, frecvent, bolile paratiroidei seasociaz cu gua nodular (1,38).Astfel, localizarea unui nodul nu reflect totdeauna originea sa, de exemplu un nodul sechestrat nafara tiroidei (nodul parazit) poate fi confundat cu o gland paratiroid mrit n volum. Sau, uneori, esutulparatiroidian poate fi mascat printre nodulii tiroidieni, de care nu poate fi deosebit.Microscopic, urmtoarele aspecte pot preta la confuzie cu esutul tiroidian:- arhitectura folicular a celulelor paratiroidiene normale i patologice, foliculi ce pot fi plini cumaterial roz, asemntor cu coloidul- predominana celulelor oxifile poate simula un nodul tiroidian cu celule oxifile- modificrile stromale dintr-un nodul tiroidian pot imita compartimentarea glandei paratiroide sauedemul stromal accentuat n esutul congelat, poate da falsa impresie de esut adipos. Dup LiVolsi (39), urmtoarele diferene morfologice pot fi luate n consideraie la difereniereaesutului paratiroidian de cel tiroidian: nodulii paratiroidieni au vascularizaia mai delicat, au o maipronunat distribuie n cuiburi a celulelor, celule care sunt mai mici dect cele foliculare ale tiroidei.Uneori diagnosticul diferenial este att de dificil nct nu se poate realiza nici pe preparateledefinitive, dect prin examinri imunohistochimice. Glanda pineala, glanda misterioasa asociata cu cea de a saptea chakra O glanda endocrina misterioasa asociata cu cea de-a saptea chakra este epifiza, denumita si glandapineala. Epifiza se gaseste exact in centrul capului. Ea are forma unui con larg, de marimea unui bobde mazare, cantareste doar 0,16 grame si este situata la poarta de intrare dintre cel de-al treilea si alpatrulea ventricul cerebral, fiind scaldata in fluidul cerebrospinal.Glanda pineala a fost subiectul unor speculatii considerabile incepand de la greci si pana in ultimiiani. La mijlocul secolului al XVII-lea, Descartes considera ca ea este sediul sufletului ratiunii.Studiile moderne au pus in lumina faptul ca functionarea sa este implicata in ritmul circadian alcorpului prin intermediul secretiilor ciclice si intermitente ale hormonului sau, melatonina. Laanumite reptile sau amfibii, epifiza constituie un al treilea receptor de lumina localizat sub piele, intimp ce la oameni si mamifere ea ofera informatii asupra conditiilor luminoase exterioare prinintermediul unei legaturi neurale existente in ganglionul cervical superior (din ceafa). Desigur ca nueste singura informatie pe care o vehiculeaza.Dezvoltarea recenta a osteopatiei craniosacrale a stabilit existenta unor unde fizice distincte careplutesc in fluidul cerebrospinal, fiind create de miscarile ritmice ale boltii craniene care includmusculatura si miscarile oaselor craniene. Osteopatii cranieni sunt antrenati sa simta aceste extinderisi contractii ritmice care exercita o presiune usoara asupra craniului si sa regleze

ritmurile daca estenecesar. Este evident ca pasul dintre palparea fizica si palparea energetica poate fi facut foarterepede de catre osteopatii suficient de sensibili. Astfel, doctorul John Upledger, fondator al unuiinstitut la Palm Beach in Florida, actioneaza in acest sens de mai bine de zece ani. In Franta, Jean-Philippe Mathieu la Villeurbanne, Jean-Andre Gaunand la Nancy, Jean-Yves Noel la Saint-Malo simulti altii sunt capabili sa retraseze traumatismele din copilarie imprimate in tesuturi plecand de lapalparea craniana si cea energetica. Gerard Sueur din Perigord, unul dintre osteopatii cei maitalentati ai generatiei sale a deschis calea unei viziuni globale a omului situata cu mult deasupraconceptiilor clasice despre corp. T oti acestia antreneaza literalmente sute de osteopati pe urmele lor.Epifiza, sau glanda pineala, este situata intr-un canal vid, excelent punct de rezonanta pentru creareaoricarei vibratii sau oscilatii. Relatia pe care o intretine aceasta glanda atat cu ritmurile corporale catsi cu fluidul cerebrospinal ne permite sa presupunem ca ea ar putea fi foarte bine un emitator si unmonitor vibratoriu sau oscilator in interiorul corpului si care furnizeaza o parte din pattern-ulgeneral de control al ritmurilor fiziologice, in special la nivel endocrin.Daca aceste unde actioneaza ca unde sonore sau sunt electromagnetice, plasmice, scalare saureprezinta alte variatii ritmice de energie, toate aceste aspecte raman deschise pentru speculatii.Rezonantele energetice inerente formei moleculei hormonale, a melatoninei, ar putea totusi furnizaunele indicatii, Melatonina are o forma si o structura unica pentru o molecula, total diferita de aoricarui alt hormon din corp. Ea este legata de serotonina, dopamina si alti neurotransmitatori. Prinextensie ne putem gandi ca dat fiind ca adrenalina si anoradrenalina au structuri similare siindeplinesc roluri analoge in sistemele nervos autonom si endocrin, melatonina (ca hormon) siserotonina (ca neurotransmitator) ar exprima o similitudine neutrala. Este de asemenea probabil carezonantele interne ale structurii melatoninei sa poata declansa un anumit numar de functii pinealeale unor pattern-uri de unde atomice sau oscilatii energetice nedetectate inca pana acum. In excelenta sa lucrare, John Davidson dezvolta ipoteza conform careia epifiza ar putea fi unemitator si un receptor de pattern-uri energetice moleculare care guverneaza ritmurile fiziologice sieste legata de sistemul neural endocrin prin intermediul unor mecanisme energetice incanedescoperite. Si pentru ca ritmurile, pattern-urile si polaritatile sunt esentiale in orice sistemenergetic, epifiza ar putea avea o functie unica deosebit de puternica.Prezenta unei multitudini de alti hormoni in interiorul glandei pineale glanda reprezentativa pentru toate glandele endocrine majore si rolul sau in administrarea ritmurilor corporale ne permit sapresupunem eventualitatea unei rezonante moleculare in interiorul epifizei. Daca fiecare moleculaeste o armonica joasa vibratorie a unei energii mai inalte, iar hormonul este definit ca reflex al uneifunctii energetice deosebite, glanda pineala ar fi atunci in rezonanta cu energii mai inalte provenitede la chakre si pe care le-ar distribui in functiile celulare din intregul sistem endocrin. Astfel, epifizaar putea fi un canal de pattern-uri energetice care devin ritmuri in materie prin intermediuloscilatiilor craniene in toate ritmurile corporale.Desigur ca aceste ritmuri pot fi sesizate de catre osteopatul antrenat sa le perceapa (palpareacraniana nu trebuie sa exercite 0 presiune mai mare de cinci grame). Mai pot interveni si alteritmuri, fie electromagnetice, electrice, gravitationale sau orice alta forma de energie cu care inca nusuntem familiarizati. Caile de incrucisare ale sistemului nervos central aflandu-se sub creierulmijlociu ( meet brain ), epifiza sau glanda pineala are o pozitie perfecta pentru indeplinirea rolului deradar al energiilor subtile care se inchisteaza in materie pentru a fi ulterior distribuite in intregulsistem endocrin.Dintr-un punct de vedere energetic, este probabil ca fiecare glanda endocrina sa-si preia vibratiapredominanta de la chakra si tattwa asociate, vibratie modelata de diferitele petale si influentata intr-o masura mai redusa de celelalte energii tattwice.Putem include si ventriculele cerebrale. Ele constituie un aranjament suprapus partial de tesuturiinterconectate umplute cu lichidul cerebrospinal. Acest lichid care scalda epifiza si glanda pinealainconjoara si creierul intre interiorul peretelui cranian si cortexul cerebral. In general se considera cael are un rol de protectie, nutritie si suport; si ca ar constitui de asemenea un mijloc de inlaturare adeseurilor metabolice. In plus, lichidul cerebrospinal este similar cu plasma sanguina, numai ca estemai putin concentrat, avand mai putin potasiu, mai putini ioni de calciu si mai putine proteine.Concentratia foarte inalta in sodiu, clorati si ioni de magneziu existenta in schimb ne face sa credemca acest lichid este investit cu functia unor impulsuri vibratorii ale undelor purtatoare, care ar puteafi foarte bine pattern-uri energetice sub forma de hormoni neurali.Cea de-a saptea chakra, chakra misticilor, poate fi foarte bine si chakra schizofrenicilor. Este ochakra legata de iluminare. Dupa spusele lui Ronald Laing, parintele anti-psihiatriei, misticii sischizofrenicii se regasesc in acelasi ocean (lichidul cefalorahidian). Dar acolo unde misticul inoata,schizofrenicul este dus de curent. Misticul este capabil sa retina si

sa discearna viziunile de dincolode viata si sa intre in starile de fericire, de Samadhi si de uniune, pe cand schizofrenicul nurealizeaza ceea ce i se intampla. El este in acelasi timp aici si dincolo. Aceasta dereglare a celei de-asaptea chakre este calificata delir mistic, si chakra trebuie reglata ca si glanda sa endocrinacorespunzatoare, epifiza sau glanda pineala. Poate ca Descartes nu era prea departe de adevar atunci cand afirma in secolul al XVII-lea ca glanda pineala este sediul sufletului ratiunii. Cu toate acestea,calificativul pe care il acorda sufletului ni se pare exagerat. Glanda PINEALA (EPIFIZA) Anatomie Este o glanda cu secretie endocrina situata posterior de globii oculari, n centrul geometric al craniului, ntrecorpul calos si coliculii cvadrigemeni superiori. Prezinta o conexiune cu tavanul ventriculului III, numita tijahabenulara. Ventriculul III se prelungeste n parenchimul glandei pineale, formnd recesul pineal, n carepatrunde LCR.Dimensiuni: 5 x3 mm. Greutate: 100 mgEste bogat vascularizata, iar inervatia este asigurata de fibre simpatice din ganglionul simpatic cervicalsuperior si de fibre din nevrax. Embriologie Pineala are origine neuroectodermala. H istologie Pineala prezinta la exterior o capsula derivata din pia mater, care trimite septuri la interior dar compartimenteaza incomplet glanda.Este alcatuita din stroma si parenchim. Stoma este formata din tesut conjuctiv reticular si celule conjuctive.Pe masura naintarii n vrsta creste componenta stromala si apar numeroase formatiuni concentrice, lamelarenumite concretiuni calcare (nisip cerebral, corpora arenaceea, acervulus cerebri, corpi psamona).Concretiunile calcare sunt depozite de fosfati si carbonati (fiind radiopace ajuta la localizarea pinealei peradiografie). Parenchimul glandular este alcatuit din pinealocite si celule interstitiale (astrocite fibroase).Pinealocitele sunt paraneuroni (prezinta granule de secretie n citoplasma, secreta peptide si amine, aunumeroase prelungiri) ce secreta indolamine (melatonina, prin acetilarea si metilarea serotoninei) si peptide(argininvasotocina, AG I). Pinealocitele prezinta 2 enzime implicate n metabolismul aminelor biogene: N-acetiltransferaza (NA T ) - implicata n acetilarea serotoninei si HO-indol-O-metiltransferaza (HOIM T ) -implicata n metilarea serotoninei. Fiziologie Pineala are activitate maxima n timpul copilariei si ncepe sa involueze ncepnd cu pubertatea. Glandapineala este considerata a fi o glanda fotosenzitiva, ntruct prezinta o fotoperiodicitate a functiei secretorii.Datorita conexiunilor dintre pineala si retina (retina - tract retinohipotalamic - nucleu suprachiasmatic -maduva spinarii fibre simpatice preganglionare - ganglion cervical superior - fibre simpaticepostganglionare - pineala), n timpul zilei (la lumina) scade activitatea NA T si scade productia de melatoninaiar noaptea (la ntuneric) creste activitatea NA T si sinteza de melatonina.Prin conversia semnalului nervos n secretie hormonala epifiza este considerata, ca si MSR, un traductor neuroendocrin.Rolurile hormonilor epifizari:- reglarea bioritmurilor circadiene- efecte antigonadale si antiovulatorii (melatonina inhiba GnRH => scade secretia de FSH si LH => scadesteroidogenezagonadala si procesul de ovulatie)- reglarea ritmului nictemeral- deprima tonusul SNC, avnd efect hipnotic- functii adaptative- stimuleaza sistemul imun si apararea antitumorala- controleaza procesul de senescenta Glanda pituitaraMica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - Hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sauhipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de lacele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionandindependent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare

- Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina ( T SH), corticotrofina (A.C. T .H.),gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (S T H), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mainumesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului.Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste dreptloc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau ADH (care impiedicaeliminarea apei de catre rinichi atunci cand ea nu se afla in destula cantitate in organism), si ocitocina (carestimuleaza contractiile uterului la femeie in timpul nasterii). Examene - Pentru a studia hipofiza, se practica dozari sangvine ale hormonilor si examene radiologice(scaner, imagerie prin rezonanta magnetica). O radiografie a craniului poate pune in evidenta o marire a seiiturcesti, semn al unei tumori. Patologie - Hipofiza poate fi sediul tumorilor, in general benigne (adenom hipofizar, craniofaringiom). Otumora poate secreta in mod exagerat hormoni (hiperprolactinemie cu secretarea laptelui de catre san,acromegalie datorata somatotrofinei - cu hipertrofierea organelor; si invers, o tumora, prin neproducereasecretiilor (adenom cromofob), poate provoca o diminuare a secretiilor hormonale normale - ceea ce senumeste un hipopituitarism - sau o insuficienta antehipofizara, cauza a intarzierilor de crestere si a deficitelor in hormoni sexuali. Hipofiza, atunci cand este sediul unei tumori, poate, de asemenea, sa comprime chiasmaoptica si sa provoace o hemianopsie bitemporala: subiectul nu mai are vedere a partilor laterale, ca si cum ar avea ochelari de cal. T ratamentul tumorilor hipofizare este hipofizectomia (ablatia hipofizei), pe caletranscraniana sau transnazala, si radioterapia. GLANDA PITUITARA: CH EIA C ATRE E CH ILIBRU Glanda Pituitara este "glanda endocrina conducatoare" a carei functii de baza este de a regla activitatilecorpului prin controlarea echilibrului hormonal. Ea coopereaza cu T iroida pentru a regla consumul de energiedin corp.Daca Glanda Pituitara este suprastimulata, temporar poate sa suprastimuleze si T iroida (si glandelesuprarenale de la nivelele mai joase), producand valuri de energie si senzatia de exaltare. Aceastadezechilibreaza corpul si daca continua pentru mai mult timp, se pot produce arderi ale suprarenalelor sauoboseala cauzata de stres. De asemenea, se poate produce o istovire fizica extrema atata timp cat T iroida semisca intre hiper si hipo activitate, intr-o incercare de reglare a fluctuatiilor energetice ale corpului. Poate deasemenea sa produca depresie si anxietate, iar chimicalele creierului precum serotonina sunt de asemeneadezechilibrate. Ca rezultat, individul poate experimenta simptome fizice si emotionale extreme, cat timpcorpul cauta sa faca fata la acest nou Val al energiei evolutive care creaza corpul Cristalin ca pe un vehiculclar pentru inalta constienta a Ingerului Uman. T rebuie sa subliniem ca, corpul uman este un organism autoreglabil uluitor care intotdeauna cauta sa seechilibreze. In acest proces al evolutiei bio-energetice, lupta sa va asiste la gasirea acelui echilibru cat mairepede posibil, asa incat sa puteti sa va bucurati de puterea si energia noului corp cristalin.Rasplata va fi longevitatea sporita, sanatatea perfecta si energia nelimitata. Dar problema chiar acum pentrumulti dintre voi este deseori ca modul in

care traiti nu permite corpului sa faca ajustarile de care are nevoie.Deci asa cum glanda Pituitara simte stimularea sporita, tot asa veti avea nevoie sa va linistiti. Daca nu ofaceti, corpul o va face pentru voi. De aceea atat de multi oameni experimenteaza boala atata timp cat corpullor ii forteaza sa se linisteasca si sa permita recalibrarea sau ajustarea sistemului bio-energetic hormonal sau Endocrin.Este mult mai bine sa dati atentie instructiunilor corpului de a va linisti. Daca va simtiti stresati sau obositi,odihniti-va.In timp ce va odihniti, Sinele vostru Superior va lucra ca sa creeze echilibrul in sistemul vostruSpiritual/Endocrin pentru a-ti permite sa manuiesti nivelele sporite de vibratie ale energiilor care intra. Glanda pituitara sau hipofizara Controleaza si sustine activitatea tuturor glandelor endocrine. De aici mai are denumirea de creier endocrin", fiind un adevarat dirijor al orchestrei endocrine. Este o mica glanda (0,5 g) asezata la bazacreierului, cu 2 lobi, anterior si posterior (de origine nervoasa).Hormonul ei determina: marimea corpului (talia), gradul de inteligenta, controlul functiilor sexuale.Influenteaza tensiunea sangelui, eliminarea apei pe cale renala etc. Un deficit de hormoni in perioadacopilariei duce la piticism, iar un exces duce la gigantism. Daca acest exces apare la adulti, vor cresteextremitatile: degetele, urechile, nasul, mandibula, limba. Boala (acromegalie) poate duce la moarte.r4t5319rt57qtsHormonii secretati de portiunea anterioara a hipofizei stimuleaza secretia de foliculina a ovarelor si astfelrezolva si anomaliile ciclului menstrual.Controlul fluxului sangvin descopera otravurile din sange si atentioneaza sistemul de aparare. In caz deurgenta, va interveni tiroida care va dirija toxinele spre piele, spre membranele mucoase si seroase iar suprarenalele spre rinichi si intestine. Astfel, la bronsita, eliminarea toxinelor se face prin membranamucoasa a bronhiilor, aparand tusea.In caz de toxemie, glanda tiroida este superactivata si apare gusa exoftalmica etc. Materiile toxice pot fi arsesi prin hiperoxidare in ficat, fiind provocata de febra. Un remediu in acest sens este infuzia de frunze de morcov ( Daucus caroten), care contine pigmentiporfirinici. Se pune un pumn de frunze de morcov in 500 ml apa. Se bea treptat, pe parcursul zilei. Extract alcoolic din seminte de anason din care se iau 20 picaturi/zi. Anetolul din semintele de anason ( Pimpinella anisum) stimuleaza hipofiza. Salata sau infuzie de frunze de lucerna ( Medicago sativa). Cumestrolul din frunzele verzi de lucerna areefect estrogenic. Semintele de urzica contin estrogeni. Se pot fierbe seminte in vin (1 lingura/500 ml vin rosu). Se consumaesalonat. Ceai de galbenele, lemn-dulce si ginseng. Pentru insuficienta estrogenica (hormon foliculina) sau ciclu neregulat, ejaculare precoce, infertilitate,firma BIONE T din Ungaria recomanda ceaiul de Lacuma Dragonului" GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale situate deasupra rinichilor sunt alcatuite din doua structuri: corticala simedulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta cahormon principal aldosteronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasciculara caresecreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat in urina sub forma 17-hidroxicorticosteroizilor.Cortizolul este indispensabil vietii, contribuind la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut subdenumirea de gluconeogeneza; zona fasciculara mai secreta corticosterolul, hormon mineralocorticoid; c)zona reticulara, care secreta hormoni androgeni,

eliminati in urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secretati si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenaleeste dependenta de hormonul corticotrop hipofizar sau AC T H. La randul ei, medulosuprarenala secreta douasubstante, denumite catecolamine si anume adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepinefrina. inanumite situatii, ca de pilda in stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda suprarenala secretacantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloare,hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). Descriere termen medical: Glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi. Structura si fiziologie De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5 grame, cele doua glandesuprarenale sunt formate fiecare din doua parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala. - Glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din trei straturi, fiecare din elspecializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata,cortizol, iar zona reticulata, androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., sitestosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu exceptia zoneiglomerulare, care se afla sub controlul sistemului reninaangiotensina (enzime renale). - Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din celule care produccatecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina. Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemulnervos autonom. Patologie - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in 21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (crestereacantitativa a tesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitateexagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine autoimuna sauconsecutiva unei tuberculoze. T umorile benigne pot cauza o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). T umorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile deaccesul de hipertensiune arteriala. In sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insacu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical. Gland suprarenal De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la:Navigare,cutare Vede i: Indica ii ! Glandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secre

ie intern, situate la mamifere la polulsuperior al celor doi rinichi ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea hormonilor corticosteroizi i catechoaminelor (inclusiv cortisolul i adrenalina) ele sunt responsabile cu regularea strilor destres, a rezisten ei la infec ii i substan e antigenice, a metabolismului i a sexualit ii (echilibruldintre hormonii androgeni -- masculini - i estrogeni -- femeie ti determin sexul animalului,ca aspect i ca activitate sexual). G land suprarenal

Sistemul endocrinic Adrenal gland L atin glandula suprarenalis Sistem Endocrine Arter superior suprarenal artery,middle suprarenal artery,Inferior suprarenal artery Ven suprarenal veins

Nerv celiac plexus,renal plexus L imf lumbar glands MeSH

Adrenal+Glands C uprins [ ascunde] y 1 Aspecte anatomice i fiziologice o 1.1 Zona medular o 1.2 Zona cortical o 1.3 Vascularizare 1.3.1 Artere 1.3.2 Vene y 2 Surse y 3 Bibliografie [mo dific] Aspecte anat om ice i fizi o l og ice Situate -- anatomic -- n partea posterioar a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doirinichi ca o cciul, glandele suprarenale (adrenale) sunt nvelite ntr-o capsul adipoas i fasciarenal. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice i sunt vascularizate dearterele suprarenale superioar, medie i inferioar i vena suprarenal. Inervarea este asigurat deplexul celiac i plexul renal. Histologic, ele sunt alctuite din dou zone cu structuri histologice iroluri fiziologice diferite: [mo dific] Z o na m edular Medulosuprarenala (miezul, mduva, medulla) reprezint zona central a glandei

i este inconjuratde zona cortical. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala surs de catecholamine, secrethormonii: adrenalina (epinefrina) i noradrelina (norepinefrina). Ace ti hormoni hidrosolubili,deriva i din aminoacidul tirozin ac ioneaz sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt iprincipala surs de dopamin. [mo dific] Z o na c o rtical Zona cortical (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezint zona periferic a glandei ale creicelule (apar in de axa hipotalamic - pituitar - adrenal) sintetizeaz cortizolul (n condi iinormale de via ele secret echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi). [1] . Alte celuledin zona cortical secret hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe baz de colesterol) urmtori: - mineralocorticozii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimulnd reabsorbia apei i a sodiului ieliminarea potasiului;

- glucocorticozii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;- sexosteroizii, care gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de hormoni: androgeni iestrogeni. Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secreta i de glanda pituitar

i hipotalamus i desistemul renin-angiotensin. [mo dific] Vascularizare Glandele suprarenale, mpreun cu glanda tiroid sunt cele mai drenate organe din corp, caaprovizionare sanguin pe gram de esut -- fiecare gland suprarenal este irigat de peste 60 dearteriole [2] . [modific] Artere Vascularizarea adrenalelor este asigurat de trei artere: - artera suprarenal superioar, ramur a arterei frenice inferioare;- artera suprarenal medie, ramur a aortei abdominale;- artera suprarenal inferioar, ramur a arterei renale. Structura unor hormoni steroizi [modific] Vene Drenajul venos este asigurat de dou vene: - vena suprarenal dreapt, care duce spre vena cav inferioar;- vena suprarenal stng, care duce spre vena renal stng sau, uneori, spre vena frenicinferioar stng