7/26/2019 grdini

1/36

METODICA

1) TRADITIONAL SI MODERN IN METODICA DESFASURARII ACTIVITATIIINTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII.

Intr-o viziune noua, impusa de cadrul reformator al invatamantului in momentul actual, planul deinvaa!an in"lu# in Cu$$i"ulu!-ul pen$u edu"aie i!pu$ieprezinta o abordare sistemica, in vedereaasigurarii continuitatii in cadrul aceluiasi ciclu curricular, a interdependentei dintre disciplinele scolare sicategoriile de activitati (arii curriculare) si, totodata, a deschiderii spre module optionale de instruire.

N%ul plan de invaa!an a$e % #$u"u$a pe d%ua nivelu$i de va$#a si, in contextul unei invataricentrate pe copil, incurajeaza abandonarea eterogenitatea (constituirea grupelor pe sistemul cronologic). Deasemenea, acesta prezinta o "%n#$u"ie di&e$ia, in functie de tipul de program al gradinitei si o delimitarepe tipuri de activitati de invatare:

- ctivitati pe domenii experientiale,- !ocuri si activitati didactice alese- ctivitati de dezvoltare personala."lanul de invatamant, ca si domeniile experientiale prezentate anterior, permite parcurgerea

interdisciplinara, integrata a continuturilor propuse si asigura libertate cadrului didactic in planificareaactivitatii zilnice cu prescolarii.

Intr-un demers coerent al centrarii demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate in

evidenta $elaia 'iuniv%"a "%ninu-!e%da si pune un accent deosebit pe $%lul edu"a%a$eiin procesulde activizare a functiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei #dialecticipedagogice$ in care copiii si educatoarea se afla intr o interactiune si acomodare reciproca, subtila sicontinua.

De asemenea, ea insista pe:- Ideea conform careia cadru didactic joaca rolul de persoana resursa, care informeaza

prescolarul si ii faciliteaza acestuia accesul la informatii, care diagnosticheaza dificultatilecopilului si care il sprijina si orienteaza fara a-l contrazice sau eticheta, care lucreaza individualsau in grupuri mici cu prescolarii, respectand ritmul lor propriu%

- Dechiderea gradinitei catre exterior, catre comunitate si, in acest context considera ca invatarearealizata de la persoane din afara institutiei este la fe de valoroasa precum cea de la cadrul

didactic%- &tilizarea in mod cat mai flexibil a spatiului, mobilierului si a materialelor si echipamentelorspecifice.

&nul dintre %'ie"ivele "%n"$ee ale $e&%$!ei invaa!anului p$e#"%la$ este reevaluareacontinuturilor, a programelor scolare si compatibilizarea acestora cu programele moderne ale altor tari,convertindu-l intr-un invatamant in esenta creativ.

P$%($a!a #i planul de invaa!an permit parcurgerea modulara si interdisciplinara acontinuturilor. 'le sunt structurate pe doua niveluri: - ani unde accentul cade indeosebi pe socializareacopilului si obtinerea treptata a autonomiei personale, si intervalui -* ani, unde accentul se va deplasa sprepregatirea pentru scoala si pentru viata sociala.

"rogresul pedagogiei prescolare este influentat si de peda(%(iile ale$naivein care activitatea este

o problema centrala in proiectarea dezvoltarii persoanei. +raditia si inovatia se intrepatrund in sprijinul uneicat mai adecvate reforme a continuturilor.Ideea "en$ala a "%ninuuluieste accentuarea caracterului sau formativ, educativ, renuntarea la

retinerea mecanica, formala a informatiilor si accentuarea formarii deprinderilor de munca intelectuala, deorganizare si sistemantizare a cunostiintelor, priceperilor si deprinderilor, astfel incat ele sa produca noicunostiinte, sa influenteze asimilarea altora si sa poata fi aplicate in practica fara dificultati.

A'%$da$ea ine$-plu$i #i $an#di#"iplana$ain organizarea continuturilor pe arii curriculare si peteme mari faciliteaza transferurile de cunostinte, de priceperi si capacitati, astfel incat ele devinoperationale, strategice, usor de utilizat.

Activitatile alese, optionalele si extinderile raspund principiului invatarii conform propriei motivatiisi a liberei alegeri, in ritmul propriu al fiecarui copil, in timp ce activitatile comuneasigura #un minim de

7/26/2019 grdini

2/36

cultura generala$ accesibil si necesar tuturor copiilor. e mai vorbeste si de # curriculum de baza, trunchicomun, in sensul ca vizeaza obiectivele generale pentru toti copiii ce termina gradinita, in timp ce celelaltesunt curriculum la alegerefie pentru gradinita respectiva (la latitudinea consiliului de administratie), fiepentru categorii distincte de copii (la solicitarea parintilor). P$%($a!a$ea a"iviail%$ #apa!anale seface pe teme, subiecte abordate multidisciplinar, la mai multe activitati distincte.

In situatii speciale, de exemplu, pentru copii cu nevoi speciale de educatie, se vorbeste de#curriculum diferentiat si personalizat, destinat fiecarui copil in parte, elaborat dupa o examinare sicunoastere specifica a dificultatilor de abordare a continutului. "entru acesti copii se preconizeaza programespeciale, educatori de sprijin, specialisti in educatie speciala, materiale didactice auxiliare si forme distincte

de evaluare si recuperare a ramanerilor in urma.

O'ie"ivele "ad$usunt formulate n termeni de generalitate /i exprim0 competen1ele care trebuiedezvoltate pe durata nv010m2ntului pre/colar pe cele cinci domenii experieniale.

O'ie"ivele de $e&e$in*+, precum /i exemplele de comportament, ca exprim0ri explicite rezultatelornv010rii (conceptelor, cuno/tin1elor, abilit01ilor /i atitudinilor, dar /i ale competen1elor vizate) suntfromulate pentru fiecare tem0 /i fiecare domeniu experien1ial n parte. 3n formularea acestora s-a 1inut contde:

posibilit01ile, interesele /i nevoile copilului pre/colar, precum /i respectarea ritmului propriu alacestuia%corelarea fiec0rei noi experien1e de nv01are cu precedentele%

ncurajarea ini1iativei /i participarea copilului pre/colar la stabilirea obiectivelor, selec1iacon1inuturilor /i a modalit01ilor de evaluare%ncurajarea nv010rii independente prin oferirea de ocazii pentru a-/i construi cunoa/terea (at2t ninstitu1ia de nv010m2nt c2t /i n afara acesteia), precum /i a lucrului n grupuri mici pe centre deactivitate (arii de stimulare) /i, pe c2t posibil, n grupuri cu o componen10 eterogen0%stimularea autoreflec1iei, autoevalu0rii, autoregl0rii comportamentului de nv01are.'ste bine s0 subliniem faptul c0, obiectivele de referin10, comportamentele selectate pentru cele

ase teme curriculare integratoareCine sunt/ suntem?C!nd, cum "i de ce se #nt!mpl$?Cum este, a fost "i va fi aici pe p$m!nt?

Cine "i cum planific$/organizeaz$ o activitate?Cu ce "i cum exprim$m ceea ce sim%im?Ce "i cum vreau s$ fiu?

precum /i sugestiile de con1inuturi sunt orientativ a/ezate /i constituie mai degrab0 un suport pentru cadreledidactice.

3ntruc2t finalit01ile educa1iei n perioada timpurie (de la na/tere la 45* ani) vizeaz0 dezvoltareaglobal0 a copilului, obiectivele cadru /i de referin10 ale prezentului curriculum sunt formulate pe domeniiexperieniale()

6

7/26/2019 grdini

3/36

1in2ndu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare().

3n acest sens, domeniile experien1iale devin instrumente de atingere a acestor obiective /i, n acela/itimp, instrumente de m0sur0 pentru dezvoltarea copilului, n contextul n care ele indic0 deprinderi,capacit01i, abilit01i, con1inuturi specifice domeniilor de dezvoltare.

A. DOMENIUL Dezvoltarea izic!" s!n!tate i igien! personal! 7 cuprinde o gam0 larg0 de deprinderi /iabilit01i (de la mi/c0ri largi, cum sunt s0ritul, alergarea, p2n0 la mi/c0ri fine de tipul realiz0rii desenelor saumodelarea), dar /i coordonarea, dezvoltarea senzorial0, al0turi de cuno/tin1e /i practici referitoare langrijire /i igien0 personal0, nutri1ie, practici de men1inerea s0n0t01ii /i securit01ii personale.

Dimensiuni ale domeniului:De,v%la$e &i,i"+:

Dezvoltarea motricit01ii grosiereDezvoltarea motricit01ii fineDezvoltarea senzorio-motorie

S+n+ae i i(ien+ pe$#%nal+:"romovarea s0n0t01ii /i nutri1iei"romovarea ngrijirii /i igienei personale"romovarea practicilor privind securitatea personal0

#. DOMENIUL Dezvoltarea socio$emoional! 7 vizeaz0 debutul vie1ii sociale a copilului, capacitatea luide a stabili /i men1ine interac1iuni cu adul1i si copii. Interac1iunile sociale mediaz0 modul n care copiii seprivesc pe ei n/i/i si lumea din jur. Dezvoltarea emo1ional0 vizeaz0 ndeosebi capacitatea copiilor de a-/ipercepe /i exprima emo1iile, de a n1elege /i a r0spunde emo1iilor celorlal1i, precum /i dezvoltareaconceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. 3n str2ns0 corela1ie cu conceptul de sine se dezvolt0imaginea despre sine a copilului, care influen1eaz0 decisiv procesul de nv01are.

Dimensiuni ale domeniului:

7/26/2019 grdini

4/36

De,v%la$e #%"ial+Dezvoltarea abilit01ilor de interac1iune cu adul1iiDezvoltarea abilit01ilor de interac1iune cu copiii de v2rst0 apropiat0cceptarea /i respectarea diversit01iiDezvoltarea comportamentelor prosociale

De,v%la$e e!%*i%nal+Dezvoltarea conceptului de sineDezvoltarea controlului emo1ionalDezvoltarea expresivit01ii emo1ionale

%. DOMENIUL Dezvoltarea lim&a'ului i a comunic!rii / vizeaz0 dezvoltarea limbajului (sub aspectelevocabularului, gramaticii, sintaxei, dar /i a n1elegerii semnifica1iei mesajelor), a comunic0rii (cuprinz2ndabilit01i de ascultare, comunicare oral0 si scris0, nonverbal0 si verbal0) /i preachizi1iile pentru scris-citit /inso1e/te dezvoltarea n fiecare dintre celelalte domenii.

Dimensiuni ale domeniului:De,v%la$ea li!'a0ului i a "%!uni"+$ii:

Dezvoltarea capacit01ii de ascultare si n1elegere (comunicare receptiv0)Dezvoltarea capacit01ii de vorbire /i comunicare (comunicare expresiv0)

De,v%la$ea p$e!i#el%$ "ii$ii i #"$ie$ii"articiparea la experien1e cu cartea% cunoa/terea /i aprecierea c0r1iiDezvoltarea capacit01ii de discriminare fonetic0% asocierea sunet-liter08on/tientizarea mesajului vorbit5scris3nsu/irea deprinderilor de scris% folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv!7 a fost definit0 n termenii abilit01ii copilului de a n1elege rela1iiledintre obiecte, fenomene, evenimente /i persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul includeabilit01ile de g2ndire logic0 /i rezolvare de probleme, cuno/tin1e elementare matematice ale copilului /i celereferitoare la lume /i mediul nconjur0tor.

Dimensiuni ale domeniului:De,v%la$ea (ndi$ii l%(i"e i $e,%lva$ea de p$%'le!eCun%in*e i dep$inde$i ele!ena$e!ae!ai"e "un%ae$ea i 2n*ele(e$ea lu!ii

9eprezent0ri matematice elementare (numere, reprezent0ri numerice, opera1ii, concepte de spa1iu,forme geometrice, n1elegerea modelelor, m0surare)8unoa/terea /i n1elegerea lumii (lumea vie, "0m2ntul, pa1iul, metode /tiin1ifice).

E. DOMENIUL %apacit!i i atitudini (n (nv!are 7 se refer0 la modul n care copilul se implic0 ntr-oactivitate de nv01are, modul n care abordeaz0 sarcinile /i contextele de nv01are, precum /i la atitudinea sa

n interac1iunea cu mediul /i persoanele din jur, n afara deprinderilor /i abilit01ilor men1ionate n cadrulcelorlalte domenii de dezvoltare.

Dimensiuni ale domeniului:Cu$i%,iae i ine$e#Ini*iaiv+Pe$#i#en*+ 2n a"iviaeC$eaiviae

Din contextul anterior prezentat, educatoarele vor n1elege c0 datoria lor este aceea de a urm0rirealizarea unei leg0turi reale ntre domeniile experien1iale /i domeniile de dezvoltare, f0r0 a c0uta o

7/26/2019 grdini

5/36

7/26/2019 grdini

6/36

3n acest sector, copiii fac cuno/tin10 n mod organizat cu cartea /i cuv2ntul. 'i nva10 ce reprezint0ea, care este valoarea ei /i cum trebuie s0 o foloseasc0. 8u c2t copiii se vor apropia mai repede /i maiadecvat de cuv2ntul scris din c0r1i, vor reu/i s0 descifreze mai repede scrisul /i cititul n perioada /colar0.

A$e pla#i"e(acuarele, gua/e, tempera, h2rtie alb0 /i colorat0, lipici, a10, m0su10 /i raft n care sunta/ezate n ordine toate materialele).

3n aceast0 zon0 copiii realizeaz0 activit01i de desen, dactilopictur0, activit01i practice, colaje. 'ste ozon0 lini/tit0, simpl0, care treze/te imagina1ia /i spiritul creator al copilului.

7iin*a4"%l*ul nau$ii vii (plante, mici animale de cas0, acvariu cu pe/ti/ori, semin1e, vase pentruexperien1e, etc.). ici este locul unde copiii /i asum0 diferite responsabilit01i, realizeaz0 mici experien1esub ndrumarea educatoarei, fac diferite observa1ii.

"entru o bun0 desf0/urare a activit01ilor n cadrul ariilor de stimulare, educatoarea mpreun0 cucopiii stabilesc la nceputul anului, atunci c2nd sunt prezentate centrele /i materialele corespunz0toare,ni/te reguli care trebuie respectate de c0tre copii.

+olul educatoarei (n amena'area spaiului.3n realizarea aranjamentelor de spa1iu educatoarea trebuie s0 parcurg0 urm0torii pa/i:

alegerea spa1iului grupei /i aranjarea elementelor de mobilier%

stabilirea climatului spa1iului (c0ldur0, surs0 de ap0, lumin0, cur01enie)%identificarea resurselor materiale /i depozitarea lor%amenajarea centrelor de interes.

"entru amenajarea util0 a s0lii de grup0, educatoarea trebuie s0 1in0 cont de urm0toarele cerin1e: s0 planifice activit01ile nainte de amenajarea spa1iului% s0 planifice amenaj0ri ale mobilierului c2t mai flexibile, n a/a fel nc2t ariile s0 poat0 fi extinse sau

reduse n func1ie de cerin1ele activit01ilor% s0 aranjeze materialele la nivelul copiilor, n a/a fel nc2t ace/tia s0 le poat0 folosi singuri /i s0 le

poat0 pune la loc% s0 organizeze /i spa1ii lini/tite, n care copilul s0 se simt0 singur, chiar s0 se odihneasc0% s0 g2ndeasc0 spa1iul pentru mi/care /i libertate de ac1iune din partea copilului% s0 plaseze aria nisip /i ap0 l2ng0 o surs0 de ap0 /i pe o suprafa10 u/or de cur01at% s0 plaseze centrele zgomotoase departe de cele care cer lini/te /i concentrare% s0 amenajeze zona bibliotecii ntr-un spa1iu luminos /i lini/tit% col1ul naturii are nevoie de lumin0, aer /i spa1iu% s0 aib0 n vedere un spa1iu n care copiii s0-/i 1in0 hainele personale% s0 plaseze mobilierul n a/a fel nc2t s0 poat0 vedea to1i copiii, n toate ariile folosite% s0 marcheze centrele de interes prin simboluri pe care copiii s0 le recunoasc0.

ala de grup0 trebuie s0 ndeplineasc0 /i un rol estetic. De/i este aglomerat0 cu jocuri, juc0rii /idiverse materiale, ea trebuie s0 ofere o imagine global0 simpl0, pl0cut0 /i de siguran10 pentru copil.3mpodobirea s0lii cu desenele /i lucr0rile copiilor este mult mai eficient0 dec2t pictarea pere1ilor.

8oncluzion2nd, putem spune c0 sala de grup0 exprim0 creativitatea, flexibilitatea /i competen1aprofesional0 a educatoarei.9ecunoa/terea valen1elor formative ale mediului educa1ional este una din ideile deosebit de

valoroase promovate de reforma nv010m2ntului pre/colar. 3n acest sens, ntr-un program educativ lav2rstele timpurii este foarte important s0 acord0m o aten1ie deosebit0 amenaj0rii spa1iului.

Importana amena'!rii spaiului din gr!dini!.pa1iul constituie contextul material n care se desf0/oar0 educa1ia. 'l trimite permanent mesaje

copilului, mesaje care sunt esen1iale pentru dezvoltarea acestuia /i constituie elemente de baz0 nexperien1a sa de via10. 3n gr0dini10, spa1iul este special amenajat pentru copii, n a/a fel nc2t acesta s0trimit0 copilului mesaje cu suport educativ, n sprijinul dezvolt0rii lui. menajarea spa1iului grupei ntr-o

4

7/26/2019 grdini

7/36

nou0 manier0, care s0 nu mai imite modelul /colar ci s0 ofere ocazii de joc liber /i creativ, corespunde nfapt cu organizarea ariilor de stimulare. cestea sunt col1uri, ateliere, sectoare, centre, domenii, locuri ncare sunt puse materialele didactice la ndem2na copiilor, ntr-o manier0 care s0 dea prilejul desf0/ur0riiunor activit01i menite s0 dezvolte copilul psihic /i fizic.

8opiii nva10 prin joc, iar nv01area eficient0 depinde de mediul nv010rii. &n mediu eficient pentrunv01are este un mediu care favorizeaz0jocul liber ales. !ocul pe care copilul l alege din op1iunile pe care ile propune mediul este un joc creativ /i liber.

&ocul liber sau dirijat, realizat ntr-un spa1iu organizat pe arii de stimulare, contribuie n modesen1ial la dezvoltarea copilului n toate domeniile.

'ediul este confortabil, primitor, securizant /i stimulativ n m0sura n care copiii g0sesc n elmateriale care s0-i provoace la ac1iuni care i intereseaz0.

(pa%iul educa%ionalofer0 siguran10 emo1ional0 /i afectiv0 atunci c2nd educatoarea, cunosc2ndu-/ibine copiii din grup0, organizeaz0 /i amenajeaz0 ambientul astfel nc2t ace/tia s0 poat0 desf0/ura activit01ipotrivite dezvolt0rii individuale. =ucr2nd n grupuri mici, copiii pun ntreb0ri, comunic0 ntre ei /i cueducatoarea, antren2ndu-/i structurile de baz0 ale limbajului. Dac0 g0sesc n spa1iul grupei acele jocuri /ijuc0rii pe care /i le doresc /i care le ofer0 /ansa exers0rii unor capacit01i individuale, copiii vor nv01ajuc2ndu-se, aproape f0r0 efort. 3ntr-un astfel de aranjament al spa1iului, copiii au ocazia de a se nt2lni nactivitatea lor, iar educatoarea poate orienta indirect rela1iile lor spre comunicare, cooperare, colaborare,respect, negociere, acceptare, toleran10, prietenie, etc., ceea ce duce la formarea unor aptitudini /i atitudininecesare adapt0rii eficiente socio-individuale.

pa1iul amenajat pe arii de stimulare ajut0 copiii s0-/i dezvolte personalitatea prin faptul c0 le las0posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine /i c2t se joac0, /i asum0 responsabilit01i pentrualegerile f0cute, percep activit01ile ca fiind reu/ite deoarece sunt potrivite nivelului lor de dezvoltare /i nuvor resim1i o frustrare ca urmare a faptului c0 sunt constr2n/i s0 participe la activit01i care sunt fie preadificile, fie prea u/oare.

leg2nd singuri /i asum2ndu-/i responsabilitatea deciziei, copiii devin independen1i, capabili s0 sedescurce singuri, ncrez0tori n propriile for1e ceea ce duce laformarea unei imagini de sine pozitive.

8. PROIECTAREA DIDACTICA SPECIFICUL PROIECTARII DIDACTICE IN

GRADINITA

"roiectarea didactic0 este unproces deliberativ de anticipare, de prefigurare mental$ a pa"ilor ceurmeaz$ a fi parcur"i #n realizarea eficient$ a activit$%ii didactice) 9eprezint0 un ansamblu de procese /iopera1ii de anticipare a acesteia, pentru a-iimprima un caracter sistematic ra1ional /i eficient.

"roiectarea const0 n efectuarea unor opera1ii de construc1ie /i organizare anticipativ0 aobiectivelor, con1inutului, strategiilor de dirijare a nv010rii, a probelor de evaluare /i, mai ales, a rela1iilordintre acestea.

Desf0/urarea procesului de proiectare a activit01ii didactice parcurge patru momente esen1iale:

. anali,a dia(n%#i"+ / menit0 a eviden1ia: stadiul de dezvoltare a capacit01ilor mentale alecopiilor, nivelul de cuno/tin1e al elevilor, caracteristicile psihosociale ale clasei de elevi, tr0s0turileproceselor instructive desf0/urate n prealabil etc.

6.p$%(n%,a sau p$%ie"a$ea peda(%(i"+ 7 pe baza informa1iilor desprinse din analiza diagnostic0,se anticipeaz0 modul de desf0/urare a instruirii /i performan1ele a/teptate din partea elevilor n urm0toareaetap0. e finalizeaz0 prin elaborarea de proiecte alternative de programe de instruire, din care se selecteaz0cel care este apreciat ca fiind mai eficient%

. $eali,a$ea efectiv0 a proiectului pedagogic%. evalua$ea performan1elor nregistrate de elevi n urma aplic0rii proiectului /i a activit01ii

desf0/urate pe baza acestuia. Informa1iile ob1inute sunt supuse unei noi analize diagnostice, n scopulproiect0rii, realiz0rii /i evalu0rii activit01ii ce urmeaz0 a se desf0/ura n etapele urm0toare.

*

7/26/2019 grdini

8/36

"roiectarea activit01ii didactice trebuie s0 r0spund0 la patru ntreb0ri esen1iale pentru reu/itaprocesului instructiv-educativ:

. "e v%i &a"e9 e finalizeaz0 cu precizarea obiectivelor ce trebuie ndeplinite%6. "u "e v%i &a"e ce mi-am propus> Implic0 precizarea con1inuturilor /i a resurselor folosite pentrurealizarea obiectivelor%. "u! v%i &a"e9 "resupune elaborarea strategiilor de predare-nv01are, de realizarea obiectivelor%. "u! v%i i da"+ "eea "e !i-a! p$%pu# #-a $eali,a9 8onduce la conceperea ac1iunilor /imodalit01ilor de evaluare.

Din toate acestea rezult0 c0 prin proiectare se definesc obiectivele urm0rite, se selecteaz0con1inuturile cu ajutorul c0rora acestea vor fi ndeplinite, se determin0 condi1iile /i resursele folosite, seanticipeaz0 desf0/urarea procesului /i interac1iunea componentelor, se elimin0 ac1iunile inutile,necontrolate, se previne apari1ia fenomenelor /i a factorilor perturbatori.

Plani&i"a$ea "alenda$i#i"+

;fer0 o perspectiv0 mai ndelungat0 asupra pred0rii, asigur2nd parcurgerea ritmic0 a materieiprev0zute de programa /colar0. 9ealizarea planific0rii presupune o viziune de ansamblu asupra tipului deactivitate5obiectului de studiu, cunoa/terea temeinic0 a con1inuturilor /i a obiectivelor de referin10.

3n realizarea planific0rii calendaristice se realizeaz0 mai multe etape:

*ectura personalizat$ a programelor "colare7 are rolul de a-l ajuta pe cadrul didactic s0 ia decizii nprivin1a modalit01ilor pe care le consider0 optime n cre/terea calit01ii procesului de nv010m2nt, s0-/iasume r0spunderea de a asigura copiilor un parcurs /colar individualizat, n func1ie de condi1iile /i cerin1eleconcrete.

ceast0 opera1ie permite elaborarea unor documente de proiectare didactic0 ce asociaz0 ntr-un modpersonalizat elementele programei (obiective de referin10, con1inuturi, activit01i de nv01are, resursemetodologice, materiale, temporale) considerate optime de c0tre profesor pe parcursul unui an /colar.

+n #nv$%$m!ntul preprimar planificarea reprezint0 o activitate laborioas0 desf0/urat0 de fiecare

educator pentru aplicarea curriculumului, pentru desf0/urarea coerent0 /i eficient0 a procesului denv010m2nt /i prezint0 c2teva particularit01i.Documentul care st0 la baza planific0rii este 8urriculumul pentru nv010m2nt pre/colar care

prezint0 finalit01ile, con1inuturile, timpul de instruire /i ofer0 sugestii n ceea ce prive/te strategiile deinstruire /i evaluare pentru fiecare nivel de v2rst0, iar n cazul gr0dini1elor care aplic0 alternativeleeduca1ionale se adaug0 /i elementele specifice.

"lanificarea trebuie s0 respecte:a) aplicarea noii clasific0rii a activit01ilor (activit01i pe domenii experien1iale, jocuri /i activit01i didacticealese, activit01i de dezvoltare personal0)%

b) organizarea con1inuturilor n jurul celor /ase teme: #%ine sunt*suntem,$, #%-nd" cum i de ce se (nt-mpl!,$, #%um este" a ost i va i aici pe p!m-nt,$, #%um planiic!m* organiz!m o activitate,$, #%u ce i cum exprim!m ceea ce simim,$, #%e i cum vreau s! iu,.

c) diversificarea planific0rii n func1ie de complexitatea temei abordate /i de interesul copiilor pentru temarespectiv0, pe durate diferite de timp, de exemplu:

?

7/26/2019 grdini

9/36

planificarea anual0 a maximum * proiecte cu o durat0 de maximum s0pt0m2ni pe proiect% planificarea anual0 a unui num0r mai mare de proiecte cu o durat0 de - s0pt0m2ni% planificarea s0pt0m2nal0 a unor teme de interes pentru copii% planificarea unor proiecte de durat0 foarte scurt0, respectiv de o zi. transsemestriale.

d) planificarea zilnic0 a cel pu1in o activitate sau un moment5secven10 de mi/care care se poate face subdiverse forme: gimnastica de nviorare, educa1ie fizic0, jocuri de mi/care, ntreceri sau trasee sportive,

plimbare n are liber etc.

"entru ntocmirea planific0rii documentele curriculare din ciclul pre/colar insist0 pe acordarea uneiimportan1e deosebite dezvolt$rii globale a copilului, activit01ile pe care ni le propunem trebuie s0 stimulezecopilul din toate punctele de vedere.

3n acest sens, activit!ile pe domenii experieniale se pot desf0/ura ca activit$%i integrate(maximum pe s0pt0m2n0) sau pe discipline ca activit$%i de sine st$t$toare (educarea limbajului,activitate matematic0, de cunoa/terea mediului, de educa1ie pentru societate, de educa1ie fizic0, activitatepractic0, educa1ie muzical0 sau activitate artistico-plastic0).

x) "roiectul tematic este un exemplu de activitate integrat0, ce se poate desfa/ura simultan n mai

multe centre deinteres5activitate cu sarcini diferite./ocurile i activit!ile didactice alese se desf0/oar0 pe grupuri mici, n perechi /i individual, se potplanifica n etapa I, nainte de nceperea activit01ilor, n etapa a III-a (nainte de masa de pr2nz sau deplecarea copiilor acas0 n cazul gr0dini1elor cu program normal) iar n cazul gr0dini1elor cu orar prelungit /in etapa a I@-a nainte de plecarea acas0 a copiilor.

Activit!ile de dezvoltare personal! cuprind rutinele, tranzi1iile /i activit01ile op1ionale iar n cazulgr0dini1elor cu orar prelungit se adaug0 /i activit01ile de dup0-amiaz0 care constau n activit01i recuperatoriipe domenii experien1iale /i activit01i recreative.

"lanific0rile pot suferi modific0ri n programul zilnic, datorit0 unor evenimente nea/teptate, iar

educatorul trebuie s0 se g2ndeasc0 la: un plan al rutinelor% un plan al tranzi1iilor de la o activitate la alta% un plan al activit01ilor n aer liber n cazul schimb0rii vremii.

Din aceste considerente, planificarea pe termen scurt (o zi, o s0pt0m2n0) are implica1ii imediate nameliorarea /i perfec1ionarea activit01ii de nv01are /i se face n func1ie de progresul nregistrat de copii.

; planificare pe termen scurt ar putea fi realizat0 astfel:

Repe$e

%$a$e

3%"u$i i a"ivi+*i

dida"i"e ale#e

A"ivi+*i pe d%!enii

e:pe$ien*iale

A"iviae de de,v%la$e

pe$#%nal+

"lanificarea trebuie s0 r0spund0 intereselor, punctelor tari, nevoilor, temperamentelor, stilurilor denv01are /i dificult01ilor reale ale copiilor

9ealizarea planific0rilor calendaristice prezint0 numeroase avantaje: ofer0 o imagine de ansamblu asupra modului de parcurgere a con1inuturilor /i de realizare a

obiectivelor prin intermediul unor con1inuturi bine precizate%

A

7/26/2019 grdini

10/36

permite o organizare riguroas0 a con1inuturilor pe teme5unit01i de nv01are /i raportarea laobiectivele specifice ce trebuie formate%

ofer0 cadrului didactic posibilitatea de a stabili cum asociaz0 obiectivele cu anumite teme5unit01i denv01are /i de a personaliza actul instructiv-educativ%

prezint0 suficient0 flexibilitate ca pe parcursul realiz0rii s0 se poat0 interveni cu corec1iile impusede condi1iile concrete ale desf0/ur0rii activit01ii%

permite renun1area la planific0rile semestriale, diminu2ndu-se astfel timpul afectat proiect0rii, f0r0s0 afecteze calitatea /i eficien1a acestui proces.

') P$%ie"a$ea e!el%$

3n nv010m2ntul pre/colar proiectarea este structurat0 n jurul a /ase teme majore. stfel n#nv$%$m!ntul pre"colar vorbim despre proiectarea tematic0, realizat0 pe cele dou0 niveluri de v2rst0 (-ani /i respectiv -* ani) /i pentru toate cele /ase teme majore. ceast0 proiectare este prev0zut0 deja ndocumentele curriculare pentru gr0dini10 /i se realizeaz0 dup0 urm0torul model.

D%!eniie:pe$ien*iale

O'ie"ive de $e&e$in*+ C%!p%$a!ene Su(e#ii de"%n*inuu$i

; alt0 particularitate pentru nv010m2ntul pre/colar o constituie p$%ie"a$ea a"ivi+*il%$ de 2nv+*a$e pe'a,+ de p$%ie"e e!ai"e. 3n realizarea acestor proiecte tematice se parcurg trei etape:. (electarea "i conturarea subiectului care va fi investigat7 se vor avea n vedere c2teva criterii:

s0 fie str2ns legat de experien1a cotidian0 a copiilor% s0 fie suficient de familiar cel pu1in c2torva copii pentru a fi capabili s0 formuleze ntreb0ri

relevante% s0 permit0 exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limb0 /i comunicare, domeniul

cognitiv, socio-emo1ional, al dezvolt0rii fizice /i al atitudinilor /i capacit01ilor n nv01are% s0 fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel pu1in o zi, cel mult cinci s0pt0m2ni% s0 poat0 fi cercetat /i acas0 /i la gr0dini10.

+ot n aceast0 etap0 se poate ntocmi o hart0 conceptual0, pe baza de brainstorming mpreun0 cu copiii,hart0 care poate fi completat0 /i pe m0sur0 ce proiectul se desf0/oar0. 3n timpul discu1iilor preliminare,educatorul /i copiii propun ntreb0ri la care vor c0uta s0 r0spund0 prin investiga1ia pe care o vor face, nacest fel valorific2ndu-se experian1a lor trecut0 referitoare la subiect.

6. Activitatea de teren 7 const0 ntr-o cercetare direct0 care se poate realiza /i prin excursii pentru ainvestiga locurile, obiectele sau evenimentele. 3n aceast0 etap0 copiii cerceteaz0, deseneaz0 n urmaobserva1iei, construiesc modele, observ0 atent /i nregistreaz0 datele, exploreaz0, formuleaz0 predic1ii,discut0 /i dramatizeaz0 noile semnifica1ii ale subiectului analizat.

.-inalizarea "i detalierea evenimentelor. e poate realiza sub forma unor discu1ii, descrieri a ceea ce au

descoperit /i a prezent0rii unor produse, a unor prezent0ri dramatice, spectacole sau prin realizarea unorexcursii.

"roiectele tematice prezint0 multiple avantaje.

"entru "%pil el dob2nde/te cuno/tin1e profunde /i solide% identific0 mai u/or rela1iile dintre idei /i concepte% face corela1ii ntre temele abordate n gr0dini10 /i cele din afara ei% parcurge teme care-l intereseaz0 /i le studiaz0 mai mult timp%

B

7/26/2019 grdini

11/36

se ncurajeaz0 comunicarea% nva10 s0 rezolve sarcini prin cooperare% se formeaz0 sentimentul de apartenen10 la grup% devine mai responsabil n procesul nv010rii.

=a r2ndul lor, p+$in*ii: sunt implica1i n activitatea clasei ca voluntari% se simt eficien1i mp0rt0/ind din experien1a lor%

n1eleg modul de abordare a nv010rii la copii /i-i pot sprijini mai bine.

De asemenea, edu"a%$ii: stimuleaz0 interesul pentru abordarea unor noi con1inuturi /i metode% /i organizeaza mai bine planificarea% utilizeaz0 o varietate de activit01i pentru a prezenta tema n profunzime% ncurajeaz0 copiii s0 produc0 idei originale pentru activit01i."roiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o nt2mplare, o juc0rie, o carte, o idee, un

eveniment din familie sau din cadrul comunit01ii. 3n planificare e important s0 existe proiecte tematiceini1iate de copii /i de educator, e necesar un echilibru ntre sursele de provenien10 ale subiectelor abordate.Exemple de teme0

Nivel I ;4? ani)Camilia mea area

Er0dini1a ijloacele de locomo1ie!uc0riile mele "ove/tile p0durii

80su1a cu pove/ti !ocurile iernii8rizantema "rietenii naturiiDovleacul +radi1ii /i obiceiuri de "a/ti

&r/ii 8osmosulCluturele 3n lumea insectelor

ceste exemple de teme trebuie subsumate celor /ase teme mari din noul curriculum revizuit.

Durata realiz0rii acestor proiecte difer0 n func1ie de interesul copiilor pentru tem0, de anotimp /ievenimentele specifice (s0rb0torile religioase, istorice).

") P$%ie"ul de a"iviae3n nv010m2ntul pre/colar noul curriculum promoveaz0 activit01ile integrate care

prezint0 c2teva particularit01i ale proiect0rii. &n proiect de activitate integrat0 ar putea fi realizat dup0modelul de mai jos.

DataEr0dini1aErupa

+ema mare din cele 4 teme ale curriculumului+ema proiectului+ema zilei+ipul de activitatecopul activit01iiCorme de organizareDurataInventar de activit01i:I. ctivit01i pe domenii experien1iale (D')De exemplu: Domeniul =imb0 /i comunicare (D=8) /i Domeniul 'stetic /i creativ (D'8);biective de referin10 (pentru fiecare domeniu n parte)

7/26/2019 grdini

12/36

;biective opera1ionale (pentru fiecare domeniu n parte)II. ctivit01i liber alese (=);biective de referin10;biective opera1ionale (pentru fiecare dintre centrele de interes vizate)III. ctivit01i de dezvoltare personal0 (D")3nt2lnirea de diminea109utine+ranzi1iiI@. ctivit01i liber alese 6 (=6)

eparat se poate descrie scenariul zilei, insist2nd pe rutine /i tranzi1ii. Dup0 care se detaliaz0sarcinile didactice ce se parcurg pe fiecare tip de activitate de nv01are.

M%!enelea"ivi+*ii

O'.%pe$a*.

De#"$ie$ea a"ivi+*ii S$ae(ia dida"i"+ Evalua$e

ctivitateaeducatoarei

ctivitateacopiilor

etode /iprocedee

Corme deorganiz.

ijl. denv.

D'= = 6

7/26/2019 grdini

13/36

- stfel, consider0m c0 se pot desf0/ura maximum activit01i integrate pe s0pt0m2n0,indiferent de nivelul de v2rst0 al copiilor

- /adar, educatoarea poate planifica activit$%i de sine st$t$toare, respectiv pediscipline: activit$%i de educarea limbajului, activit$%i matematice, de cunoa"tereamediului, de educa%ie pentru societate, de educa%ie fizic$, activit$%i practice, educa%iemuzical$ sau activit$%i artistico.plastice sau activit!i integrate (cuno/tin1elele dincadrul mai multor discipline pot fi mbinate armonios pe durata unei zile ntregi /i, cuacest prilej, n activitatea integrat0 intr0 /i jocurile /i activit01ile alese sau cuno/tin1eleinterdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experien1iale iar jocurile /i

activit01ile alese se desf0/oar0 n afara acesteia).- 'ste important s0 re1inem faptul c0 ordinea desf0/ur0rii etapelor de activit01i nu este

ntotdeauna obligatorie, cadrul didactic av2nd libertatea de a opta pentru variantapotrivit0.

b) 3%"u$ile i a"ivi+*ile dida"i"e ale#esunt cele pe care copiii /i le aleg /i i ajut0 pe ace/tia s0socializeze n mod progresiv /i s0 se ini1ieze n cunoa/terea lumii fizice, a mediului social /icultural c0ruia i apar1in, a matematicii, comunic0rii, a limbajului citit /i scris.

- 'le se desf$"oar$ pe grupuri mici, #n perechi "i chiar individual. "ractic, n decursulunei zile reg0sim, n func1ie de tipul de program normal, prelungit sau s0pt0m2nal,dou0 sau trei etape de jocuri /i activit01i alese:

etapa I 7 diminea1a, nainte de nceperea activit01ilor integrate, etapa a III-a 7 n intervalul de dup0 activit01ile pe domenii de nv01are /i

nainte de masa de pr2nz5plecarea copiilor acas0 etapa a I@-a 7 n intervalul cuprins ntre etapa de relaxare de dup0 amiaz0 /i

plecarea copiilor de la programul prelungit acas0.- +otodat0, n unele cazuri, ele se pot pot reg0si ca elemente componente #n cadrul

activit$%ii integrate. 9eu/ita desf0/ur0rii jocurilor /i a activit01ilor didactice alesedepinde n mare m0sur0 de modul n care este organizat /i conceput mediuleduca1ional. cesta trebuie s0 stimuleze copilul, s0-l ajute s0 se orienteze, s0-l invite laac1iune.

- stfel, dac0 este vorba de activit01i desf0/urate n sala de grup0, educatoarea va acordao aen*ie de%#e'i+ %$(ani,+$ii #pa*iului 2n "en$e "a: Hiblioteca, 8ol1ul c0su1ei5!ocde rol, 8onstruc1ii, tiin10, rte, Fisip /i ap0/i altele.

- rganizarea acestor centrese va face 1in2nd cont de resursele materiale, de spa1iu /i denivelul de v2rst0 al copiilor.

- In func1ie de spa1iul disponibil, sectorizarea s$lii de grup$ poate cuprinde toatecentrele sau cel pu1in dou0 dintre ele n care cadrul didactic preg0te/te zilnic #oferta$pentru copii, astfel nc2t ace/tia s0 aib0 posibilitatea s0 aleag0 locul de nv01are /i joc,n func1ie de disponibilitate /i nevoi.

- 'aterialele care se vor reg$si zilnic #n zonele/centrele/col%urile deschisenu trebuie s0fie aleatorii, ci atent alese, n str2ns0 corelare cu tema s0pt0m2nii sau cu temaproiectului aflat n derulare.

- "entru etapajocurilor "i a activit$%ilor alese desf$"urate #n curte, o aten1ie special0 va

fi acordat0 at2t organiz0rii /i amenaj0rii cur1ii de joc, c2t /i siguran1ei pe care o ofer0copiilor spa1iul respectiv /i dot0rile existente.

c) A"ivi+*ile de de,v%la$e pe$#%nal+ includ rutinele , tranzi1iile/i activit01ile din perioada dup0-amieziipentru grupele de program prelungit sau s0pt0m2nal, inclusiv activit01ile op1ionale. Ruinelesunt activit01ile-reper dup0 care se deruleaz0 ntreaga activitate a zilei. 'le acoper0

nevoile de baz0 ale copilului /i contribuie la dezvoltarea global0 a acestuia. 9utinelenglobeaz0, de fapt, activit01i de tipul: sosirea copilului, nt2lnirea de diminea10, micul dejun,igiena 7 sp0latul /i toaleta, masa de pr2nz, somnul5perioada de relaxare de dup0-amiaz0,gust0rile, plecarea/i se disting prin faptul c0 se repet0 zilnic, la intervale aproximativ stabile,cu aproape acelea/i con1inuturi.

7/26/2019 grdini

14/36

T$an,i*iilesunt activit01i de scurt0 durat0, care fac trecerea de la momentele de rutin0 la altetipuri5categorii de activit01i de nv01are, de la o activitate de nv01are la alta, n diversemomente ale zilei. ijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaz0 foarte mult, nfunc1ie de v2rsta copilului, de contextul momentului /i de calit01ile adultului cu rol de cadrudidactic. 3n acest sens, ele pot lua forma unei activit01i desf0/urate n mers ritmat, a uneiactivit01i care se desf0/oar0 pe muzic0 sau n ritmul dat de recitarea unei num0r0tori sau aunei fr0m2nt0ri de limb0, a unei activit01i n care se execut0 concomitent cu momentul detranzi1ie respectiv un joc cu text /i c2nt cu anumite mi/c0ri cunoscute deja de copii etc.

A"ivi+*ile %p*i%nale intr0 tot n categoria activit01ilor de nv01are, respectiv a celor de

dezvoltare personal0 /i se includ n programul zilnic al copilului n gr0dini10. 'le sunt alesede c0tre p0rin1i, din oferta prezentat0 de unitatea de nv010m2nt la septembrie /i aprobat0de c0tre 8onsiliul director al unit01ii. ;p1ionalele pot fi desf0/urate de c0tre educatoarelegrupei sau de un profesor specialist, care va lucra n echip0 cu acestea.

ctivit01ile desf0/urate n perioada dup0-amiezii a"ivi+*i $e"upe$a%$ii pe domenii denv01are, recreative, de cultivare /i dezvoltare a nclina1iilor sunt tot activit01i de nv01are.cestea respect0 ritmul propriu de nv01are al copilului /i aptitudinile individuale ale lui /isunt corelate cu tema s0pt0m2nal05tema proiectului /i cu celelalte activit01i din programulzilei

A"iviaile $an#di#"iplina$esunt activitati care abordeaza o tema generala din perspectiva maimultor arii curriculare construind o imagine cat maicompleta a temei respective. 'ste tipul de activitate

unde cunostiintele si capacitatile sunt transferate de la o arie curriculara la alta urmarindu-se atingereaobiectivelor tuturor ariilor curriculareintr-un context integrat. 'levul este in centrul actiunii, invata in ritmpropriu, este evaluat in raport cu performanta sa anterioara, cultiva cooperarea si nu competitia.

Cu$$i"ulu! a#"un#reprezinta totalitatea valorilor si experientelor de invatare pe care gradinita letransmite fara ca acestea sa fie prevazute in programul educativ. In acest context gradinita formeaza o seriede conduite si atitudini.

A"iviaile e:$a#"%la$escopul activit01ilor extra/colare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,antrenarea elevilor n activit01i c2t mai variate /i bogate n con1inut, cultivarea interesului pentru activit01isocio-culturale, facilitarea integr0rii n mediul /colar, oferirea de suport pentru reu/ita /colar0 n ansamblulei, fructificarea talentelor personale /i corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. ctivit01ileextra/colare se desf0/oar0 ntr-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificult01i de afirmare n mediul

/colar s0 reduc0 nivelul anxiet01ii /i s0-/i maximizeze poten1ialul intelectual. =0rgesc orizontul cultural alpre/colarilor, complet2nd cu no1iuni noi volumul de cuno/tin1e nsu/ite la activit01i. "articiparea copiilor laac1iunile organizate n afara grupei /i a gr0dini1ei constituie, de asemenea, un mijloc de formare acompeten1elor. ctivit01ile extra/colare aduc o contribu1ie nsemnat0 /i la educa1ia moral0, estetic0 acopiilor, disciplin2ndu-le ac1iunile /i l0rgindu-le orizontul artistic.

A"iviai e:$a"u$$i"ula$esunt activitati complementare actrivitatii de invatare realizate la clasasi urmaresc largirea si intarirea informatiei, cultiva interesul pentru diferite ramuri ale stiintei, atragindividul la viata sociala, la folosirea timpului liber intr-un mod placut si util. 'xemple: activitatileturistice, serbarile, carnavalul.

Mediul edu"ai%nal trebuie sa permita dezvoltarea libera a copilului si sa puna in evidentadimensiunea interculturala si pe ceaa incluziunii scolare. ediul trebuie astfel pregatit incat sa permita

copiilor o explorare activa si interactiuni variate cu materialele, cu ceilalti copii si cu adultul.A!'iana p#i@%-$elai%nala se refera la manifestarile atitudinilor emotionale fata de activitatiledesfasurate in gradinita, starile de satisfactie, disponibilitatile relationale ale copiilor si ale educatoarei,intretinerea unei atmosfere de conlucrare intre toti copii grupei respective. De aceea ansamblul tuturoracestor manifestari relationale constituie fondul pe care se va desfasura evolutia intelectuala si morala acopilului.

M%daliai de %$(ani,a$e a ($upei educatoarea poate organiza grupe de copii in cadrulactivitatilor zilnice astfel: cu toata grupa, cu grupuri mici, in perechi sau individual.

M%dele de a$an0a$e #paiala a ($upeigrupa de elevi poate fi organizata in functie de cerinteleproiectului de lectie si anume in cerc, semicerc, clasa

7/26/2019 grdini

15/36

. 3OCUL IN EDUCATIA TIMPURIE

=a varsta prescolarajocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoiegenerata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice acestui nivel de dezvoltare psihologica. ub o forma saualta, jocul se regaseste la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri. Din aceste considerente, in($adinie 0%"ul e#e a"iviaea &unda!enala.

"rin joc se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, se exprima cunostiintele,

emotiile, dorintele, chiar si acelea care nu pot fi satisfacute imediat. &ocul reprezinta, de asemenea, unadintre modalitatile prin care copilul cauta sa recunoasca realitatea inconjuratoare)cesta constituie, inesenta, principala modalitate de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului. ctionand asupraobiectelor si fiintelor din jur, copilul cunoaste treptat aceasta lume, isi satisface nevoia de miscare siintelegere, dobandeste incredere in fortele proprii, se defineste pe sine ca personalitate.

In joc, copilul este independent, nu are nevoie de sprijinul adultului, se poate intrece cu prietenii saucolegii- care-i sunt egali. 'l nu mai este la discretia autoritatii adultului, ci are camp de manifestare deplinaa intelectului, a vorbirii, a imaginatiei, a vointei, a activitatii. In joc adultul are doar rolul de sursa deinspiratie pentru copil.

Din$eunciile pe "a$e le 2ndeplinee 0%"ul !ai i!p%$ane #un func%ia de cunoa"tere formativ.educativ$7 jocul educ0 aten1ia, abilit01ile /i capacit01ile fizice, tr0s0turile de caracterului,

atitudinea fa10 de colectiv% de stimulare a mi"c$rilor7 jocul contribuie la cre/terea /i dezvoltarea complex0 a motricit01ii% distractiv$7 asigur0 relaxarea /i petrecerea timpului liber n mod pl0cut.

3%"ul a$e i un "a$a"e$ %$(ani,a &iind al"+ui din u$!+%a$ele elementele componente0(copul jocului0 e formuleaz0 pe baza obiectivelor de referin10 prev0zute n

programa activit01ii instructiv-educative din gr0dini10. +rebuie definit cu claritate pentru ca joculs0 conduc la ndeplinirea lor (exemple: dezvoltarea capacit01ii de exprimare, dezvoltareacapacit01ii de orientare n spa1iu, de discriminare a culorilor, m0rimilor etc.).

Con%inutul jocului0 Include totalitatea cuno/tin1elor, priceperilor /i deprinderilor cucare copiii opereaz0 n joc. "oate fi selectat din cuno/tin1ele, priceperile /i deprinderile nsu/ite ncadrul diferitelor categorii de activit01i (cuno/tin1e despre plante, animale, anotimpuri,matematice, geografice etc.). 8on1inutul trebuie dozat n func1ie de particularit01ile de v2rst0.

(arcina didactic$0 Indic0 ce anume trebuie s0 realizeze efectic copiii pe parcursuldesf0/ur0rii jocului pentru a realiza scopul propus. pare ca o problem0 ce trebuie rezolvat0 prinvalorificarea cuno/tin1elor, priceperilor /i deprinderilor de care dispune copilul. arcina didactic0trebuie formulat0 sub forma unui obiectiv opera1ional.

1egulile jocului0 u rolul de a concretiza sarcina didactic0, preciz2nd c0ile pe caretrebuie s0 le urmeze copiii n desf0/urarea ac1iunii ludice. unt prestabilite /i obligatorii pentruto1i participan1ii la joc /i reglementeaz0 conduita /i ac1iunile participan1ilor. "ot exista reguli care:indic0 ac1iunile de joc, ordinea succesiunea acestora, stabilesc modul n care se rezolv0 sarcinadidactic0, reglementeaz0 rela1iile dintre copii, stimuleaz0 sau inhib0 anumite manifestoricomportamentale

lementele de joc0 9eprezint0 c0ile, mijloacele de realizare a sarcinii didactice. urolul de a mijloci realizarea ei n cele mai bune condi1ii, constituind totodat0 /i elementele desus1inere a aten1iei pe parcursul situa1iei de nv01are, conferind jocului o coloratur0 pl0cut0,atractiv0, distractiv0 (exemple: elemente surpriz0, recompensarea rezultatelor bune, folosirea unorobiecte inedite, aplauze, juc0rii etc.).

7/26/2019 grdini

16/36

Me%d%l%(ia p$%ie"+$ii %$(ani,+$ii i de#&+u$+$ii 0%"ului dida"i" p$e#upune "a edu"a%$ul#+ pa$"u$(+ u$!+%a$ele etape0

a2 3roiectarea jocurilor didactice0 &rm0re/te corelarea cu celelate activit01i din gr0dini10 /i sefinalizeaz0 n elaborarea proiectului didactic%

b) Asigurarea condi%iilor0 "resupune amenajarea locului unde acesta va avea loc, preg0tirea /idistribuireamaterialului didactic, organizarea colectivului de copii%

c) 4ntroducerea #n joc0 @izeaz0 motivarea copiilor fa10 de activitatea ce urmeaz0 a se desf0/ura,crearea unei atmosfere favorabile, stimularea curiozit01ii. =a grupele mici se poate recurge la elemente

surpriz0, la prezen1a unor personaje cunoscute de copii. =a grupele mari se poate realiza prin conversa1ie /iprin prezentarea materialului.

d) 3rezentarea "i familiarizarea cu materialul0 =a grupa mic0 intuirea materialului se face cuajutorul educatoarei care eviden1iaz0 caracteristicule materialului sau le reaminte/te alte jocuri unde au maint2lnit acele materiale. =a grupa mare intuirea se face de c0tre copii%

e)Anun%area titlului jocului "i a obiectivelor urm$rite0 +rebuie realizat0 n termeni clari, n pu1inecuvinte, sintetiz2nd esen1a jocului.

f)xplicarea "i demonstrarea jocului0 8adrul didactic trebuie: 0 explice sarcina didactic0 0 precizeze ac1iunile pe care trebuie s0 le efectueze copiii pentru realizarea sarcinii 0 actualizeze cuno/tin1ele, priceperile /i deprinderile ce constituie con1inutul jocului 0 precizeze regulile ce trebuie respectate n joc% 0 ofere indica1ii cu privire la folosirea materialului de c0tre copii% 0 precizeze sarcinile conduc0torului de joc% 0 indice cerin1ele ce trebuie ndeplinite pentru a se desemna c2/tig0torul jocului (n cazul

competi1iei)% 0 constituie echipele (n cazul jocurilor pe echipe)Demonstrarea jocului va fi f0cut0 de c0tre educatoare care, ncep2nd cu grupa mare, poate fi ajutat0 /i

de unii copii.g)xecutarea jocului de prob$0 e realizeaz0 sub ndrumarea educatoarei. =a aceast0 etap0 se pun la

punct aspecte organizatorice, se exerseaz0 ac1iunea, se fixeaz0 regulile etc.

h) xecutarea propriu.zis$ a jocului0 "oate fi condus0 de educatoare sau de un copil. Dac0 esterealizat0 de c0tre cadrul didactic, acesta trebuie:

0 urm0reasc0 rezolvarea corect0 a sarcinii didactice% 0 insiste pentru respectarea regulilor% 0 men1in0 atmosfera de joc, valorific2nd elementele g2ndite n acest sens% 0 imprime jocului un ritm alert, evit2nd monotonia% 0 antreneze to1i copiii n joc"entru ndeplinirea scopului ar trebui executate /i variante de joc, prin complicarea sarcinii, prin

folosirea unor materiale /i elemente noi de joc%i) +ncheierea jocului) "rilejuie/te formularea concluziilor /i aprecierilor asupra modului n care s-a

desf0/urat jocul, precizarea c2/tig0torilor.Bn &un"*ie de ini*ia%$ul 0%"ului a"e#ea #e i!pa$ 2n d%u+ "ae(%$ii 0%" li'e$ i 0%" dida"i".

3%"ul li'e$/ este tipul de joc pe care copilul l utilizeaz0 tot timpul pe parcursul zilei mbr0c2nddiferite forme. Cie c0 manipuleaz0 obiecte ncerc2nd diverse mi/c0ri /i experimente, fie c0 realizeaz0anumite ac1iuni pentru a ob1ine satisfac1ie (parcheaz0 ma/ini, construie/te cazemate, rostogole/te c0treo anumit0 destina1ie un obiect, leag0 obiecte ntre ele pentru a ob1ine un /ir pe care apoi l deplaseaz0tr0g2ndu-l dup0 el etc., toate acestea copilul le realizeaz0 juc2ndu-se. Fu sunt sarcini impuse de nimeni,i fac pl0cere /i astfel nva10 despre lucruri, despre efectele ac1iunii sale asupra obiectelor /i, totodat0,despre el, ce poate /i ce nu poate nc0 s0 fac0.

4

7/26/2019 grdini

17/36

!ocurile libere sunt jocurile alese, propuse, ini1iate de copil, f0r0 interven1iaadultului. 'l singur /i alege locul, juc0riile /i tipul de joc pe-l care dore/te.

!ocul liber ofer0 educatoarei /ansa de a cunoa/te c2t mai bine copilul, fiindmomentul n care copilul utilizeaz0 cuno/tin1ele, deprinderile, experien1ele dob2nditeanterior, n contexte n care el se simte liber s0 se exprime.

=imbajul /i ac1iunile copilului n jocul liber vorbesc despre modul n care el percepelumea din jurul lui. au dac0 se joac0 un joc simbolic, de tipul # De-a...$, vom vedeacum copilul transpune n joc experien1e proprii fie ca #spectator$ al evenimentelordin jurul lui, fie ca personaj principal.

!ocul simbolic permite copilului totodat0 /i s0 transpun0 n #realitatea$ lui, dorin1e,g2nduri, frustr0ri, insatisfac1ii, bucurii din via1a lui /i sunt pline de semnifica1ie,pentru c0 nu exist0 cenzur0 n exprimarea sa n timpul jocului liber indiferent ce tipde joc e (simbolic, de manipulare, de construc1ii, etc.).

3%"ul dida"i" este un mijloc de accelerare a trecerii de la joc la invatare, deoarece imbina ludicul cuasimilarea de cunostinte si formarea unor capacitati de cunoastere. !ocul didactic este propus, organizatsi condus de educator, in scopul realizarii unor sarcini didactice precise. 'xista o mare varietate dejocuri didactice, inspirate din jocuri spontane ale copiilor, dar urmarind obiective intelectuale, motrice,de socializare, de repetare a unor cunostiinte insusite sau de exersare a unor deprinderi. In aceastacategorie sunt incluse jocuri de miscare cu reguli, ce contribuie la dezvoltarea atentiei, memoriei,

imaginatiei, la exersarea unor automatisme, miscari, actiuni simple, prin imitarea unor activitati reale.E:e!ple de 0%"u$i dida"i"epot fi:

!ocuri senzoriale, de ghicire, de recunoa/tere a unui obiect cu ajutorul sim1urilor: #Ehici ce aigustatJ$% #pune cum este>$% #8e po1i spune despre>$ !ocuri de analiz0 perceptiv0 vizual0, de reconstituire de imagini din buc01ele: #=oto flori, fructe,p0s0ri, animale$, #Din jum0tate 7 ntreg$, #!ocul umbrelor$. !ocuri logice de comparare a obiectelor dup0 criterii date /i de analiz0, descriere, clasificare: #are,mic$, #E0se/te locul potrivitJ$ !ocuri gramaticale: #'u spun una, tu spui multe$ (singular-plural), #pune al cui este>$ (folosireacorect0 a genitivului), #8ui trimit scrisoare>$ (folosirea corect0 a dativului), #&nde a zburat r2ndunica>

(pozi1ii spa1iale). !ocuri de mi/care: #8uibul r2ndunicilor$, #&rsul doarme$, #tafeta uria/ilor$ etc.

8and copilul se joaca cu alti copii, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiulconformarii la normele de comportare sociala, morala. Invata sa imparta jucariile cu altii, sa colaboreze cucoechipierii, isi dezvolta altruismul, spiritul de echipa, comunicarea cu ceilalti, prin urmare devine maisociabil, mai tolerant fata de cei din jur, mai atent la dorintele si sugestiile celorlalti.

!ocul se intercoreleaza cu invatarea si cu creatia. !ocurile cu subiect din viata, din povesti si basmepresupun cunoasterea acestora, dar implica si creativitate si expresie in interpretare. !ocurile cu text sicantec ii aproprie de creatiile muzicale si literare. !ocurile de masa presupun invatare si crearea de variante.

!ocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere, de exersare a unor capacitati, desocializare primara, de antrenare a capacitatii cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor. Desi

este un mijloc de relaxare si distractie, jocul are importante functii instructiv-educative. 'l contribuie, princontinutul sau obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului. ;rice joc include elementeafective: bucurie,surpriza, satisfactie sau insatisfactie.

Cla#i&i"a$ea 0%"u$il%$ a p$e%"upa pe !uli #pe"iali#i in d%!eniul peda(%(iei p$e#"%la$e. In#"%p dida"i" v%! %pa pen$u u$!a%a$ea "la#i&i"a$e

a) 3%"u$ile #p%nane sunte cele in care lipseste interventia dirijata. 'ducatoarea poate observacopii, preferintele lor in alegerea jocurilor si le poate pregati materiale, jucarii, continuturi sau variante.Interventia ei va fi cat mai discreta, pentru a nu perturba si deranja copii in timp ce se joaca.

*

7/26/2019 grdini

18/36

b) 3%"ul-e:e$"iiusau functional are rolul de antrenament al analizatorilor, al limbajului sau aldeprinderilor motrice. 8opilul sare, alearga, selecteaza obiecte dupa marime, forma, culoare% isi exerseazaatentia. 'lementele de joc si regulile sunt simple, importanta competitiei cu sine sau cu altii fiindpredominanta. !ocul de exersare trebuie acceptat si incurajat de adult, sa puna la dispozitia copiilorobiectele solicitate.

c) 3%"ul #i!'%li" #au de "$eaie. ubiectul si regulile acestui joc sunt inventate de copii. eintalnesc o multime de variante precum jocuri cu subiecte din viata cotidiana, jocuri cu subiecte din povestisi basme, jocuri sugerate de obiecte uzuale pe care le utilizeaza in alte scopuri sau jocuri de constructie cudiferite materiale. 8opii de costumeaza, schimba imbracamintea papusilor, joaca roluri sau le interpreteaza

cu ajutorul papusilor sau al teatrului de papusi. desea, prescolarii aleg subiecte fanteziste, despre viitor,despre roboti, extraterestri, fiinte ireale. pre grupa mare, jocul de creatie devine mai complex, intervinintelegeri asupra respectarii regulilor sau un plan sumar al jocului, se negociaza variante, ramanand insa locsi pentru improvizatii.

d) 3%"ul de "%n#$u"ie trece de la manipularea materialului de construc1ie cu eventualencerc0ri /i reu/ite de suprapuneri, specific0 la ani, la realizarea unor construc1ii sofisticate din cuburi,combino /i lego. ubiectele acestor construc1ii pot fi propuse de adul1i sau sunt alese de copii n func1ie deinterese, de aspecte ce i-au impresionat n momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de naturamaterialelor utilizate. &neori, jocurile de construc1ii ofer0 /i #modeleK sugestie pe care copiii le ignor0 la - ani, ncearc0 s0 le rezolve, din ce n ce mai performant pe la ani iar c0tre 4 ani ncearc0 s0 le dep0/easc0.Deseori jocul de construc1ie precede sau se ngem0neaz0 cu jocul de crea1ie. "rin el copiii /i construiesc

cadrul de joc necesar subiectului din jocul de crea1ie: /antierul, t0r2mul zmeilor, cabinetul doctorului,gr0dina zoologic0 etc. !ocurile de construc1ie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilormanuale ale copiilor.

e) 3%"ul de !i"a$eeste str2ns legat de specificul v2rstei, o v2rst0 a dinamismului, a mi/c0rii.'l se va p0stra p2n0 la v2rsta adult0, mbr0c2nd alte forme dar p0str2ndu-/i motiva1ia interioar0. =a v2rstapre/colar0 mi/c0rile ncep s0 fie ncadrate ntr-un anume context carereflect0 fragmente din via1a real0, nspecial din via1a #celor care nu cuv2nt0K. =iteratura de specialitate enumera jocurile #Hroasca /i barzaK,#"isica /i vr0biileK, #=upul /i oileK etc., n gr0dini10 sau n grupul de joac0 se reiau sub forma jocurilor demi/care conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate% astfel, personaje ca +om /i !errL, 8hip /iDale renvie cu ajutorul copiilor.

Deosebit de r0sp2ndite sunt jocurile f0r0 o tematic0 anume,'ocuri cu regulice au ca scop exersarea

unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat0 prin spiritul de competi1ie imprimat. Din aceast0categorie fac parte: otronul, 'lasticul, 8oarda, 8ine alearg0 mai repede> etc. "e m0sur0 ce se nainteaz0c0tre v2rsta /colar0 mic0, jocurile de mi/care cu subiect vor c2/tiga n complexitate n vreme ce cele cureguli vor recurge la formule din ce n ce mai complicate. cest tip de jocuri este, n general preluat de lagenera1iile anterioare chiar dac0, fiecare genera1ie realizeaz0 uneori prelucr0ri /i adapt0ri specifice.

/uc!ria

"rintre mijloacele folosite n activitatea cu copilul, 0u"+$ia ocup0 un loc important, ea fiindnecesar0 pentru a face ac1iunile copiilor reale: #/oferul$ are nevoie de un # automobil$ , #aviatorul$ 7 de un#avion$ . +oate acestea sunt legate de o particularitate psihologic0 interesant0 /i anume aceea c0 tr0irile

celor antrena1i n joc sunt ntotdeauna adev0rate, sincere, ac1iunile lor sunt reale.enirea fundamental0 a juc0riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea #+ a"*i%ne,e,exprim2ndu-/i ideile /i sentimentele. !uc0riile reu/ite l stimuleaz0 pe copil s0 g2ndeasc0, ridic0 n fa1a luidiferite probleme /i acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive.

8uno/tin1ele anterioare, tind n acela/i timp s0 ob1in0 informa1ii suplimentare, a/a se nascnenum0ratele ntreb0ri, ale c0ror r0spunsuri copiii le rezolv0 prin e:pl%$a$e (care se realizeaz0 prinncercare /i eroare /i implicarea tuturor sim1urilor).

R%lul edu"aiv (ene$al al 0u"+$iil%$este at2t de a antrena mi/c0rile, exerseaz0 organele de sim1,dar ele au /i alt0 valoare, dezvolt0 g2ndirea, opera1iile prematematice (grupare, seriere, clasificare etc.),rela1iile cauzale /i spa1iale dintre obiecte /i multe alte cuno/tin1e, deprinderi /i capacit01i.

?

7/26/2019 grdini

19/36

3u"+$ille "a i !ae$ialele dida"i"e, reprezint0 instrumente care utilizate corespunz0tor, ncontextul oportun, pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor /i la atingerea obiectivelor propuseprin curriculum.

Cla#i&i"aea 0u"+$iil%$a) &uc$riile care dezvolt$ motricitatea 5 l ajut0 pe copil s0 se serveasc0 ntr-o manier0 armonioas0 decorpul s0u. &nele vizeaz0 motricitatea fin0, adic0 u/urin1a de a se servi de m2inile sale. unt cele careinvit0 copilul la manipulare, orientare, de a se 1ine corect, de a trece juc0ria dintr-o m2n0 n alta. ltelevizeaz0 motricitatea global0, adic0 ele invit0 copilul s0 foloseasc0 ntregul s0u corp ntr-o mi/care. 3/i va

dezvolta atunci coordonarea gesturilor /i a echilibrului. 'l nva10 s0 se serveasc0 mai bine de corpul s0u /is0-/i st0p2neasc0 gesturile.

E:e!ple de 0u"+$iicu dominant0 motric0: triciclet0, mingii, balon, cerc, coard0, popice, structurilejocurilor din exterior (toboganul, balansoarul), jocurile de ncastrare /i manipulare.

b) &uc$riile care dezvolt$ creativitatea "i imagina%ianumite juc0rii favorizeaz0 n mod specific aceast0 imagina1ie a copilului, prin aceea c0 de/i nu

sunt nimic prin ele-nsele, pot totu/i s0 solicite ac1iunea copilului. cestea sunt toate juc0rii cu func1ieartistic0. Dar este evident c0 o p0pu/0 simpl0, de exemplu, este de asemenea o juc0rie care stimuleaz0creativitatea /i imagina1ia.

E:e!ple de 0u"+$iicu dominant0 creatoare: creioane de cear0 5 de colorat, mar

7/26/2019 grdini

20/36

cele luate din via1a cotidian0.De pild!"#prin1ul$ vine c0lare pe cal (pe un b01) /i are la br2u #sabie$ (obucat0 de sc2ndur0, legat0 cu o sforicic0).

3n jocurile colective cu subiecte din basme /i pove/ti, n cele ini1iate de copiii de 45* ani, sestabilesc rela1ii complexe /i are loc un schimb viu /i continuu de p0reri, fiecare fiind n acela/i timp /iinterpret /i regizor. 3n cadrul acestor jocuri, preocup0rile copiilor se ndreapt0 spre 1inuta vestimentar0c0reia simt nevoia s0-i adauge detalii de natur0 s0 le sublinieze identitatea mprumutat0 /i c0tre procurareaunor obiecte care le permit s0 ac1ioneze conform rolului asumat. "e ultimul plan st0 grija pentru #decor$(cadrul n care s0 se desf0/oare jocul).

=a baza ndrum0rii acestor jocuri stau: %'#e$va$ea copiilor n timpul jocului% posibilit01ile psihofizice ale copiilor% ncadrarea educatoarei n joc (prin asumarea unui rol)% stimularea jocului din exterior% i!pul#i%na$ea i de,v%la$ea 0%"u$il%$ prin: repovestiri, conversa1ia cu caracter

preg0titor, analiza jocului, stimularea lui prin intermediul unor materiale noi% ndrumarea jocului din exterior (dep0/ind trecerea de la jocul individual la nscen0ri scurte

inspirate din pove/tile cunoscute n gr0dini10).

/ocul senzorial 7 9eprezint0 un set de jocuri ce stimuleaz0 aten1ia copiilor, spiritul de observa1ie /i

inteligen1a motorie /i cel mai important aspect anticiparea. !ocul senzorial este o modalitate prin carecopilul isi exerseaza simturile, exploreaza, dar in acelasi timp, dezvolta o personalitate sanatoasa,neconstransa sau incorsetata intre anumite reguli care din acest punct de vedere sunt absolut nejustificate.

!ocurile senzoriale conduc la:M dezvoltarea sensibilitatii auditive%M dezvoltarea sensibilitatii tactile si chinestezice%M dezvoltarea sensibilitatii vizuale%M dezvoltarea sensibilitatii gustativ - olfactive.

De exemplu: 8opilul este pus s0 miroas0 diferite alimente: o l0m2ie, o bucat0 de ca/caval /i s0 reu/easc0 s0

fac0 leg0tura ntre miros (n acest caz) /i cuv2ntul care descrie acei stimuli olfactivi. =a fel se procedeaz0 /icu celelalte sim1uri ale copilului, pip0itul, gustul, v0zul /i auzul, oferindu-i-se diver/i stimuli specifici,pentru ca apoi cel mic s0 recunoasc0 tipul de imagine dezvoltat0, respectiv (tactil0, gustativ0, vizual0 oriauditiv0).

/ocul de construcii/ reprezint0 activitatea prin care copilul exerseaz0 multe deprinderi /i capacit01i carecontribuie ndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv0 /i a musculaturii fine.

"rin construc1ie copilul sorteaz0, grupeaz0, asociaz0, realizeaz0 coresponden1e, stabile/te raporturintre obiecte (de m0rime, de lungime, de greutate, de volum, rela1ii spa1iale, raporturi cauzale etc.),organizeaz0 sau pune n valoare spa1iul (prin intermediul diferitelor materiale /i forme), ngr0direaspa1iului, separarea, acoperirea lui.

8opilul construie/te cu cele mai diferite materiale din natur0: piatr0, nuiele, z0pad0, lemn (de/euri),lut, buc01i de c0r0mid0, cuburi de lemn.&ocul de construc%ie trece de la manipularea materialului de construc1ie cu eventuale ncerc0ri /i

reu/ite de suprapuneri, specific0 la ani, la realizarea unor construc1ii sofisticate din cuburi, combino /ilego. ubiectele acestor construc1ii pot fi propuse de adul1i sau sunt alese de copii n func1ie de interese, deaspecte ce i-au impresionat n momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de natura materialelorutilizate. &neori, jocurile de construc1ii ofer0 /i #modeleK sugestie pe care copiii le ignor0 la - ani,ncearc0 s0 le rezolve, din ce n ce mai performant pe la ani iar c0tre 4 ani ncearc0 s0 le dep0/easc0.Deseori jocul de construc1ie precede sau se ngem0neaz0 cu jocul de crea1ie. "rin el copiii /i construiesccadrul de joc necesar subiectului din jocul de crea1ie: /antierul, t0r2mul zmeilor, cabinetul doctorului,

6B

7/26/2019 grdini

21/36

gr0dina zoologic0 etc. !ocurile de construc1ie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilormanuale ale copiilor.

Fumim joc de construc1ie, arhitectura creat0 de copil, adic0 munca lui cu materiale de construc1ie.Bn de,v%la$ea unei "%n#$u"*ii de "+$e "%pii de%#e'i! u$!+%a$ele #adii- procesul de examinare /i combinare a formelor%- crea1ia tematic0 (la nceput de ordin pur asociativ, i d0m numele)%- construc1ia con/tient0 a formei%- construc1iile nt2i sunt pe vertical0, apoi de extind pe orizontal0.3n cadrul jocurilor de construc1ie, copiii lu"$nd: stabilesc rela1ii cauzale ntre obiecte (care sunt

mai mari /i mai grele cad mai u/or dac0 nu au stabilitate etc.), respect0 reguli, dau fr2u imagina1iei,apreciaz0 cantitativ materialele utilizate (mai mari, mai lungi, mai grele), se joac0 cu alternan1e de forme,de culoare. 'xemple de jocuri de construc1ie: #Hlocul n care locuiesc$, #Er0dini1a mea$, #;r0/elulcopiilor$, #trada$, #Eara$ etc.

/ocurile dinamice*de micare/ au la baz0 ac1iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate deanumite reguli, prin care se consolideaz0 deprinderile motrice de baz0 (mers, alergarea, aruncarea,prinderea, s0ritura, c010rarea, echilibrul), se dezvolt0 calit01ile motrice (viteza, for1a, rezisten1a) /i st0riemo1ionale pozitive.

&ocul de mi"care este str2ns legat de specificul v2rstei, o v2rst0 a dinamismului, a mi/c0rii. 'l se vap0stra p2n0 la v2rsta adult0, mbr0c2nd alte forme dar p0str2ndu-/i motiva1ia interioar0.

=a v2rsta pre/colar0 mi/c0rile ncep s0 fie ncadrate ntr-un anume context care reflect0 fragmentedin via1a real0, n special din via1a #celor care nu cuv2nt0K. =iteratura de specialitate enumera jocurile#Hroasca /i barzaK, #"isica /i vr0biileK, #=upul /i oileK etc., n gr0dini10 sau n grupul de joac0 se reiau subforma jocurilor de mi/care conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate% astfel, personaje ca +om/i !errL, 8hip /i Dale renvie cu ajutorul copiilor. De asemenea, via1a adul1ilor, n special profesiiledinamice sunt reflectate de jocurile de mi/care. unt cunoscute jocuri de tipul: #"ompieriiK, #"ilo1iiK,#"oli1i/tiiK, #'xtratere/triiK etc.

Deosebit de r0sp2ndite sunt jocurile f0r0 o tematic0 anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersareaunor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat0 prin spiritul de competi1ie imprimat. Din aceast0categorie fac parte: otronul, 'lasticul, 8oarda, 8ine alearg0 mai repede> etc.

"e m0sur0 ce se nainteaz0 c0tre v2rsta /colar0 mic0, jocurile de mi/care cu subiect vor c2/tiga n

complexitate n vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce n ce mai complicate. cest tip dejocuri este, n general preluat de la genera1iile anterioare (ca subiecte /i tipuri de reguli) chiar dac0, fiecaregenera1ie realizeaz0 uneori prelucr0ri /i adapt0ri specifice.

3n selectarea /i practicarea jocurilor dinamice se au n vedere particularit01ile de v2rst0: tipulexerci1iilor incluse n jocuri, durata lor, exigen1a fa10 de executare, num0rul regulilor va fi n dependen10direct0 cu v2rsta copiilor.

"entru a evita excesul, suprasolicitarea, oboseala, extenuarea fizic0, pe l2ng0 o bun0 dozare atimpului de joc dinamic, este necesar0 /i alternarea acestuia cu jocuri lini/titoare.

!ocurile dinamice se pot organiza /i n aer liber, n func1ie de anotimp, /i n sal0, cu sau f0r0 obiecte,aparate.

/ocul muzical 7 trac1ia copiilor pentru muzic0 este un lucru evident, nc0 din primiiani ai copil0riei,muzica f0c2nd parte integrant0 din via1a /i preocup0rile lor. ccesibil0 copiilor naintea cuv2ntului,c2ntecul las0 n sufletele lor impresii ce ram2n imprimate ad2nc toat0 via1a. "rin c2ntec se realizeaz0educa1ia moral0, intelectual0 /i estetic0 a copilului, se nsu/esc cuno/tin1e /i se formeaz0 deprinderi. !oculmuzical prezinta o importanta cov2r/itoare, ntruc2t este o activitate care produce satisfac1ii /i pl0ceri, iatrage /i i intereseaz0, prilejuind copiilor tr0iri emo1ionale din cele mai puternice.

c1iunea jocurilor muzicale reiese at2t din con1inutul textului literar al c2ntecelor, din expresivitateamelodiilor, c2t /i din for1a sugestiv0 a elementului muzical.

In jocurile muzicale, aspectul senzorial este mult mai evident dec2t n celelalte tipuri de jocuridatorit0melodiei pe care se desf0/oar0 ac1iunea acestor jocuri. elodia este principalul element al

6

7/26/2019 grdini

22/36

limbajului muzical care exprim0 idei /i sentimente prin intermediul imaginilor muzicale. 9eceptarealimbajului muzical este accesibil0 copilului ntruc2t latura afectiv0 este dominant0.

82nd i nv010tam pe copiii c2ntece, este bine s0 evit0m s0 folosim metoda vers dup0vers. cest gende nv01are ntrerupe melodia, iar copiii pierd bucuria c2ntecului c2nd acestadevine un exerci1iu dememorizare. Deseori copiii nva10 un c2ntec ascult2ndu- mai multe zile la r2nd, mai ales dac0 educatoareaare grij0 s0 pronun1e cuvintele foarte rar /i clar a/anc2t copiii s0 le poat0 n1elege. De asemenea,educatoarea trebuie s0 /tie c0 explica1iiledetaliate ale c2ntecelor pot s0 nu intereseze pe copii.

In#ui$ea 0%"ului !u,i"al a:a pe "ne" i!pli"+ $ei eape di#in"e-reactualizarea c2ntecului ales pentru joc%

-demonstrarea sau explicarea jocului%-executarea n colectiv.

Bn &un"*ie de #a$"ina !u,i"al+ u$!+$i+ #e "la#i&i"+ 2n jocuri muzicale: melodice, ritmice, cu mi/c0ri sugerate de textul cantecului. jocuri dans% jocuri muzicale pentru nsu/irea elementelor de expresie% jocuri muzicale pentru diferen1ierea timbrelor% jocuri muzicale armonico-polifonice% jocuri muzicale pentru cultura vocal0% jocuri muzicale de crea1ie.

/ocul de mas!7 jocurile de mas0 nu se folosesc ntotdeauna la mas0"ot fi: jocuri n buc01ele (puzzle), cartona/e decusut pe ele, m0rgele de n/irat, jocuri /i mici articole

pe care copiilor le place s0 le adune. ceste pot fi folosite de copii pe mas0 sau pe podea, juc2ndu-sesinguri sau mpreun0 cu alte persoane.

anipul2nd aceste jocuri, copiii /i dezvolt0:-coordonarea ochi-m2n0%-musculatura mic0%-capacitatea de discriminare vizual0%-deprinderi de mbinare, triere, a/ezare n ordine, clasificare, num0rare, punere ncoresponden10%

-percep1iile despre culoare, m0rime, form0%-sociabilitatea (juc2ndu-se mpreun0 cu al1i copii, nv012nd s0 respecte reguli simple dejoc)%-capacitatea de a rezolva probleme%-sentimentul de bucurie la realizarea unei sarcini.

=a aceste jocuri trebuie s0 se pun0 accentul pe cooperarea dintre copii /i nu pe concuren10,competi1ie

/ocul logic 7 constituie una dintre modalitatile de realizare a unui invatamant activ. re un rol cupreponderenta formativ, jocul logic dezvolta gandirea, inteligenta si spiritul de observatie al copiilor.

"rin manuirea materialului didactic in gradinita,copii invata sa formeze multimi de obiecte,

descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatiile dintre acestea si efectueaza operatii cu ele.In cadrul jocurilor logico-matematice, copii sunt familiarizati cu unele notiuni despre multimi sirelatii. tunci cand rezolva exercitii de gandire logica pe multimi concrete de figuri geometrice, eidobandesc pregatirea necesara pentru intelegerea numarului natural si a operatiilor cu numere naturale, pebaza multimilor si a operatiilor cu multimi. In felul acesta, se desfasoara exercitii de clasificare, compararesi ordonare a multimilor de obiecte.

N !ocurile logice constituie una dintre modalit01ile de realizare a unui nv010m2nt activ care, abord2nd

un rol dinamic intui1iei, pune accent pe ac1iunea copilului asupra obiectelor nse/i.N anipularea obiectelor conduce mai rapid /i mai eficient la formarea percep1iilor, acceler2nd astfel

formarea structurilor operatorii ale g2ndirii.

66

7/26/2019 grdini

23/36

N @aloarea formativ0 a jocurilor logice spore/te cu at2t mai mult cu c2t educatoarea d0 curs liberprincipiilor de baz0 care le c0l0uze/te:

7 9olul copilului nu se reduce la contemplarea situa1ie in care a fost pus% el reflecteaz0 asupraacestei situa1ii, /i imagineaz0 singur diferite variante posibile de rezolvare, /i confrunt0propriile p0reri cu cele ale colegilor%

7 8opilul Gstudiaz0$ diversele variante care duc la rezolvare, aleg2nd-o pe cea maiavantajoas0 /i creeaz0 pe baza ei unele noi alternative de rezolvare, pe care caut0 s0 leformeze corect %

7 8opilul are libertatea deplin0 n alegerea variantelor de rezolvare % el trebuie s0 motivezealegerea sa, ar0t2nd n fa1a colegilor avantajele pe care le prezint0,

7 3n timpul jocului s-ar putea face /i unele gre/eli, acesta e un lucru perfect normal. 8opilulnva10 foarte multe lucruri corect2ndu-/i propriile gre/eli: dac0 nu poate el, l vor ajutacolegii sau educatoarea care vine cu sugestii .

7 3n desf0/urarea jocurilor esen1ial0 este activitatea con/tient0 de continu0 c0utare, dedescoperire a solu1iilor. @erbalizarea ac1iunilor, exprimarea rezultatelor ob1inute, de/i suntimportante nu se situeaz0 n acela/i plan cu ns0/i activitatea.

Exemple de 'ocurilor logice

) jocuri libere constructive6) jocuri pentru construirea mul1imilor) jocuri de aranjare a pieselor n tablou) jocuri de diferen1e) jocuri cu cercuri4) jocuri de formare a perechilor*) jocuri de transform0ri? ) jocuri cu mul1imi echivalente

1+U2A MI%3 lege discuri (cercuri) /i joac0-te cu ele J ()

8aut0 p0tratulJ(6) ranj0m discurile J()

1+U2A MI/LO%IEN 8e pies0 nu cunoa/tem> (6)N 8e a gre/it ursule1ul>(6)N +abloul pieselor albastre (ro/ii, galbene ) ()N +renul cu patru diferen1e.()

1+U2A MA+E

8e este /i cum este aceast0 pies0>() +abloul tricolor ()

8asele de pe strada mea (6 diferen1e)

E0se/te locul potrivit ()!ocul logic este un prim pas spre intelegerea unor notiuni care vor constitui, mai tarziu, baza

transmiterii unor elemente mult mai complexe si vor dezvolta capacitatea de lucru individual si deautoevaluare.

D$a!ai,a$eapresupune:

6

7/26/2019 grdini

24/36

. legerea selectiv0 a textului care urmeaz0 s0 fie dramatizat (acesta trebuie s0 cuprind0 ac1iuni accesibile/i dinamice, dialog bogat, viu care mobilizeaz0 copiii /i faciliteaz0 nscenarea conflictului, cuprindereaunui num0r mare de personaje). De asemenea trebuie s0 se 1in0 seama de posibilit01ile de memorare alecopiilor /i capacitatea redus0 de concentrare. +extul trebuie redus ca ntindere (pentru copiii de - ani).

'xemple de pove/ti agreate la grupa mic0: # 9idichea uria/0$, #0nu/a$, #+urti1a$. =a acestedramatiz0ri farmecul rezid0 n reluarea repetat0 a unor ac1iuni /i dialoguri simple. ceste texte se aleg nmod progresiv, cu un con1inut mai complex. De pild0, #8oliba iepura/ului$, #"ungu1a cu doi bani$, #Catababei /i fata mo/neagului$ etc.

6. 3nsu/irea temeinic0 a textului pove/tii (basmului), n vederea transpunerii lui n joc. 80ile cele maifolosite n acest sens sunt: repovestirea, povestirea dup0 un /ir de tablouri, vizionarea diafilmului,experien1a c2/tigat0 n jocul 7 dramatizare.

. 8erin1ele materiale ale dramatiz0rii (asigurarea tuturor condi1iilor materiale menite s0-i sprijine reu/ita): cadru suficient de larg care s0 permit0 mi/carea liber0 a copilului% amenajarea cadrului, nc2t s0 evoce atmosfera cerut0 de basmul, povestea aleas0 pentru

nscenare. cesta trebuie s0 fie simplu, discret, evocator (decorarea excesiv0 devine sup0r0toare7 ob1in2ndu-se efecte violente care cople/esc /i perturb0 copiii) .

'xemplul decorului pentru dramatizarea pove/tii #8apra cu trei iezi$: o m0su10 cu un vas rom2nesc, o farfurie de lut /i sc0unele n jur%pe perete un /tergar ntins% un scaun de dimensiuni obi/nuite. menajarea cadrului, de c0tre educatoare, sepoate face fie n absen1a copiilor, pentru efectul surpriz0, copiii angaj2ndu-se de lasine n joc, fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare.

alegerea celor mai potrivite costume /i alte accesorii.

8a modalit01i de conducere a dramatiz0rii amintim:. ncadrarea educatoarei n jocul copiilor /i sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate nnscenare%6. ncadrarea n jocul copiilor prin asumarea unui rol definit%

. ndrumarea exterioar0.

=. MODALITATI SPECIFICE DE REALI5ARE A ACTIVITATII DIDACTICE INEDUCATIA TIMPURIE

3n gr0dini10, ca /i n la celelalte niveluri ale nv010m2ntului, metodele5modalitatile de nv01are facparte din activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educa1i. 3n afara de eficien1a limitat0,concretizat0 la un moment dat n dob2ndirea anumitor scopuri si de economia de timp si de mijloacenecesare educa1iei, acestea sunt importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive fata de propriaeduca1ie, fata de educa1ia organizata, sistematica, in general, precum si pentru ca vor ini1ia un stil cognitivdominant, mai mult sau mai pu1in productiv, mai mult sau mai pu1in aduc0tor de rezultate si satisfac1ii, ceea

ce constituie aporturi formative majore.Dintre aceste modalitati amintim:A. MEMORI5AREA / ACTIVITATE DE FIARE'emorizareaeste o activitate de educare a limbajului, axata pe obiectivele nv010m2ntului pre/colar

/i pe particularit01ile de v2rst0 ale copiilor. @aloarea formativ0 a acestei activit01i se concentreaz0 pedezvoltarea memoriei logice voluntare a pre/colarilor, av2nd ca premise specificul proceselor psohice laaceasta v2rst0.

Me!%$a$ea este procesul psihic care const0 n nregistrarea /i re1inerea n memorie a informa1iilordin lumea nconjur0toare.

emorarea poate fi mecanic0 /i logica, involuntar0 /i voluntar0.

6

7/26/2019 grdini

25/36

Me!%$a$ea !e"ani"aeste o forma a memor0rii care duce la fixarea, conservarea /i reproducereacuno/tin1elor, informa1iilor, f0r0 a le prelucra, n1elege si ntreag0 ntr-un sistem.

Me!%$a$ea l%(i"a este o forma a memor0rii sus1inut0 de n1elegerea rela1iilor ra1ionale, acauzalit01ii, a legilor etc, care privesc informa1iile ce urmeaz0 a fi p0strate n memorie. 3n memoria logic0,g2ndirea este foarte activ0, realiz2nd asocia1ii ntre date /i integrarea lor n sisteme de cunotine" priceperii deprinderi. 'a se opune memor0rii mecanice.

Me!%$a$ea inv%luna$+ sau neinen*i%na+, ca forma a memor0rii (prin care elementeleperceptive sunt re1inute f0r0 s0 existe o inten1ie expresa in acest sens), este facilitata de: propriet01ilesensibile /i de con1inutul materialului (,, for1a lui de impresionareOO), de prelucrare lui activa, de

semnifica1ia materialului si scopul principal al activit01ii, de factori motiva1ionali 5 interes, ncurajarepublica etc.

Tipu$ile de a"ivi+*i de !e!%$i,a$e sunt determinate de sarcinile didactice, si anume: activit01i de predare-nv01are% activit01i de fixare ( repetare ), orientate spre nsu/irea temeinica a poeziilor memorate

n activit01i de predare-nv01are si spre consolidarea deprinderilor de reproducerecon/tient0 /i expresiv0%

activit01i de verificare a nsu/irii poeziei, a exactit01ii reproducerii si a temeinicieimemor0rii.

3n nv010m2ntul pre/colar, aceste trei tipuri de activit01i de memorizare nu sunt distincte, ci suntactivit01i mixte: ntr-o activitate de predare-nv01are a unei poezii trebuie realizat0 /i o secven10 de fixare siconsolidare a unor memorizari anterioare, nrudite ca tamatica. De asemenea, n alte activit01i de educare alimbajului se poate desf0/ura o secven10 de verificare si consolidare a unor memoriz0ri.

S"%pul !e!%$i,+$iiconst0 n: dezvoltare g2ndirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor si ideilor

poetice, ale textelor literare% dezvoltarea aten1iei /i a puterii de concentrare% dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urm0rite n demersul

didactic, prin con/tientizarea efortului solicitat, prin nsu/irea, n timp, de c0tre copii, aschemelor mnemice ( asocia1ii dirijate )%

dezvoltarea auzului fonematic al copiilor%

dezvoltarea capacit01ii de a p0stra si de a reproduce cuno/tin1ele% formarea deprinderii de a recita corect si expresiv% sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin nsu/irea unor cuvinte si

expresii cu valoare emotiva.

6. CONVOR6IREA'ste o activitate care i pune pe copii n situa1ia de a exprima independent, folosind cuvinte intrate

in vocabularul lor activ, n urma unor activit01i de observare, povestire, jocuri didactice, lecturi pe baza deimagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii nconjur0toare.. 'i au posibilitatea de a seexprima si de a-si sus1ine p0rerile in fa1a unui colectiv, dezvolt2ndu-si curajul opiniei, calit01i ce le suntnecesare la intrarea in clasa nt2i.

Ca$a"e$i#i"i este o activitate complex0 de evaluare a limbajului% se bazeaz0 pe cuno/tin1e nsu/ite anterior in alte activit01i% reu/ita acestei activit01i este condi1ionat0 de volumul de cuno/tin1e acumulate si de

temeinicia nsu/irii lor% se folose/te cu prec0dere metoda conversa1iei, pe o durata mai lunga, f0r0 suport

intuitiv% se organizeaz0 un num0r relativ redus de activit01i de convorbire, la grupa de cinci-

/apte ani%

6

7/26/2019 grdini

26/36

prin aceasta activitate se actualizeaz0 si sistematizeaz0 cuno/tin1ele, se dezvolta lacopii capacitatea de a-si ordona si sistematiza reprezent0rile despre lumea reala%

aceasta activitate contribuie la exersarea exprim0rii copiilor% pentru a r0spundentreb0rilor, copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structurigramaticale, concomitent cu urm0rirea desf0/ur0rii discu1iei, pentru a completar0spunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul%

participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa% prin tematica si con1inutul convorbirilor se formeaz0 si se consolideaz0 reprezent0ri

/tiin1ifice si morale, se formeaz0 sentimente si atitudini morale ( ex.: Cum sa necomportam in gr$dini%$ si acas$?, Cum ii ajutam pe p$rin%i?, (a spunem adev$rul6, (afim harnici si cinsti%i6 s)a) 2

prin modul de desf0/urare a convorbirii se creeaz0 condi1iile exers0rii unor deprinderide comportare civilizata n colectiv, se formeaz0 calit01i morale precum polite1ea,st0p2nirea de sine, curajul, spiritul de cooperare si prietenie etc.%

convorbirea prilejuie/te afirmarea opiniei, contribuie la dezvoltarea capacit01ii de aexprima si de a sus1ine p0rerile proprii n cadrul colectivului, la dezvoltarea limbajuluicontextual si la educarea aten1iei voluntare.

Convorbirea se organizeaza, in general, cu #ntreaga grup$, dar se poate realiza si cu grupurimici sau individual)

'ficientizarea convorbirii impune: planificarea activit01ii din timp% alegerea temei, care trebuie sa fie accesibila si atractiva, sa corespunda intereselor si

preferin1elor copiilor% crearea unor situa1ii diverse de via10% accentuarea caracterului formativ% elaborarea unui plan de ntreb0ri adecvat temei, permi12nd concluzii par1iale si finale.

De#&+u$a$ea "%nv%$'i$ii 4ntroducerea in activitate

Introducerea n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor tr0iri afective

puternice, care trebuie sa creeze motivatia participarii la activitate. 'ste recomandat0 utilizarea unormateriale emo1ionale: ghicitori, poezii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac0 introducereain subiectul convorbirii. e pot folosi proiec1ii de diapozitive si filme menite sa le creeze copiilordisponibilitate afectiva. ceste proiec1ii nu trebuie sa con1in0 detalii care pot dispersa aten1ia copiilor de latema centrala, identica cu tema convorbirii.

3n aceasta secven10 se mai pot realiza scurte discu1ii, audierea unui fragment de c2ntec, onregistrare pe caseta s.a. e mai poate alterna discu1ia introductiva cu jocul de rol% de exemplu, oconvorbire cu tema ra"ul meupoate alterna conversa1ia cu jocul de rol, un copil fiind ghid, al1ii 7vizitatori care cer explica1ii ghidului, /i mp0rt0/esc impresii s.a. celea/i procedee se pot folosi la oconvorbire pe tema Ce.as vrea sa fiu? au'ijloace de transportetc.

Convorbirea propriu.zis$

8onvorbirea propriu-zis0 - secven1a principala a activit01ii - se realizeaza pe baza succesiuniiintrebarilor educatoarei si a r0spunsurilor copiilor. "lanul de ntreb0ri poate fi comunicat copiilor lanceputul discu1iei sau pe parcursul desf0/ur0rii ei, in func1ie de caracteristicile grupei la care se realizeaz0aceasta activitate. +ot in func1ie de nivelul grupei, pot fi antrena1i copiii in instruirea planului de ntreb0ri.

Ca$a"e$i#i"ile planului de 2n$e'+$i "lanul de ntreb0ri trebuie sa con1in0 ntreb0ri principale, c0rora li se pot adaug0 ntreb0ri

ajut0toare. 3ntreb0rile vizeaz0:

o scopul activit01ii%o con1inutul convorbirilor%

64

7/26/2019 grdini

27/36

o complexitatea tematica%o volumul de cuno/tin1e actualizat.

3ntreb0rile difer0 in func1ie de scopul activit01ii:oconvorbirea de verificare - care solicita in primul rand memoria - presupune:oenumerare: ,,8e legume se culeg toamna>OO, ,,8e mijloace de transport care circulape uscat cunoa/te1i>OO, ,,8e /i pune un elev in penar>OO%o reproducerea unor evenimente sau ac1iuni: ,,8um v-a1i petrecut vacan10>OO, ,,8um /i

ajuta copiii parintii in gospodarie>OO, ,,8e e activit01i desf0/oar0 copiii in gr0dini10>OO%o

convorbirea de sistematizare - care solicita in principal opera1iile g2ndirii: ,,De cenghea10 apa iarna>OO, ,,De ce cad frunzele copacilor toamna>OO, ,,8um sunt zilele sinop1ile vara>OO, ,, 8um este iarna>OO( comparatie ), ,,8um putem denumi cu un singurcuv2nt ploaia, v2ntul, bruma, ninsoarea>OO, ,,8um se numesc animalele care tr0iesc pel2ng0 casa omuluiOOO ( generalizare ).

Bn$e'+$ile de evalua$enecesita motivarea fenomenelor, a ac1iunilor, sesizarea cauzelorsi aconsecin%elor, interpretarea si clasificarea fenomenelor si a ac1iunilor, de asemenea solicitageneralizarea)

3ntreb0rile trebuie sa ndeplineasc0 anumite criterii:- s0 fie accesibile, 1in2nd seama de nivelul grupei%- s0 vizeze experien1a de via1a a copiilor%- s0 fie formulate simplu, corect, succint, clar.

uccesiunea ntreb0rilor si a r0spunsurilor alterneaz0 cu sublinieri, repet0ri ale unor aspecteprincipale, cu sistematiz0ri ale r0spunsurilor in forma concluziilor par%iale si finale.8oncluziile se realizeaz0 oral, fie cu copiii, cel mai adesea de c0tre educatoare, in alta forma dec2t

s-a desf0/urat discu1ia, de aceea se pot folosi si elemente de joc, se pot reconstitui tablouri sau machete,ac1iunea fiind dublata de verbalizare, se pot comenta unele proverbe etc.

Bn"@eie$ea a"ivi+*ii 3ncheierea activit01ii adesea este inclusa in concluzii. "entru diversificarea si antrenarea

tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desf0/urarea unui joc aplicativ, dramatizarea unorac1iuni discutate, premierea r0spunsurilor foarte bune si ncurajarea celorlal1i copii, audierea 5 vizionareaunor programe artistice etc.

C. POVESTIREA"ovestirea este una dintre activit01ile de educare a limbajului cele mai pl0cute copiilor, ntruc2t le

satisface nevoia de cunoa/tere si de afectivitate, le stimuleaz0 imagina1ia si constituie cadrul optim deexersare a capacit01ii de comunicare.

8a activitate specific0 nv010m2ntului pre/colar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice:g-ndirea logic!, copiii trebuind sa re1in0 desf0/urarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unorprocedee si mijloace specifice (de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe bazaunor ilustra1ii sau desene s.a.)%imaginaiaproces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrariireprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate%lim&a'ulca mijloc fundamental de comunicare. =imbajul si g2ndirea se intercondi1ioneaz0, se constituie ca unitate intre comunica1ional

(transmitere de informa1ie) si cognitiv. Eandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar limbajul esteexpresia nivelului de dezvoltare a gandirii.

"ovestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea atenieidatorita c0reia copiii memoreaz0 numelepersonajelor, fragmente de povestiri si povesti, re1in succesiunea nt2mpl0rilor, tr0s0turi si comportamenteale personajelor s.a.

3n gr0dini1a de copii se desf0/oar0 doua tipuri de povestiri:

POVESTIRILE EDUCATOAREIsunt expuneri orale ale unor opere literare (povesti, povestiri), realizatede c0tre educatoare. ceste activit01i se organizeaz$ cu #ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau intimpul jocurilor si activit01ilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. "rin con1inutul ei, aceastaactivitate l0rge/te sfera de cuno/tin1e ale copiilor. ce/tia urm0resc cu aten1ie nt2mpl0rile basmului sau ale

6*

7/26/2019 grdini

28/36

povestirii, memoreaz0, descoper0 tr0s0turi si comportamente ale personajelor, analizeaz0 si compara,stabilesc anumite rela1ii intre fapte si personaje, ajung la generaliz0ri. 9eceptarea atenta a povestirilorcontribuie la familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limbjului% ei /insu/esc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule specifice acestor crea1ii literare,construc1ii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale.

"ove/tile au at2t valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea con/tiin1ei morale%copiii descoper0 tr0s0turi de caracter, /i aleg modele de via1a, cunosc ntruchip0ri si manifest0ri ale bineluisi ale r0ului ( de exemplu, in (cufi%a 1o"iede 8harles "errault,3ungu%a cu doi bani, Capra cu trei iezi si7rsul p$c$lit de vulpede Ion 8reanga,3ovesti de Pans 8hristian ndersen s.a.)

8opiilor de trei ani le sunt accesibile at2t povestirile realiste, c2t si cele fantastice, carecorespund nevoii lor de cunoa/tere si de afectivitate si care le pot influen1a comportarea.

+ematica operelor literare expus in activitatea de povestire se diferen1iaz0 de la o grupa dev2rsta la alta. =a grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente sist0ri afective pozitive. =a grupa mijlocie