Embed Size (px)
Citation preview
Grafice
Exemple economico-sociale
Distribuţia sosirilor şi înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică,
pe zone turistice, în ianuarie 2014 %
49,4
19,3
22,7
7,4
0,8
0,4
46,5
16,8
27,3
8,0
0.8
0,6
0 10 20 30 40 50 60
Bucuresti si orasele resedinta de judete
Alte localitati si trasee turistice
Statiuni din zona montana
Statiuni din zona balneara
Statiuni din zona litorala exclusiv orasul
Constanta
Zona Delta Dunarii ,inclusiv orasul Tulcea
Ianuarie 2013
Ianuarie 2014
3
Frecventa relativa cumulata
Facturi
• Ogive – Ogivele sunt distributii cumulative
de frecvente relative
– Exemplul 1 - continuare
Frecventa relativa cumulata pentru facturile telefoniceFrecventa Frecventa cumulata
Clasa Frecventa cumulata relativa0-15 71 71 71/200=.355
15-30 37 108 108/200=.54030-45 13 121 121/200=.60545-60 9 130 130/200=.65060-75 10 140 140/200=.70075-90 18 158 158/200=.79090-105 28 186 186/200=.930
105-200 14 200 200/200=1.000
} }
15
.355
30
.540
45
.605
60
.650
75
.700
90
.790
105
.930
120
1.000
4
Diagrama de structura
Diagrame prin bare Grafice tip linie
• Prezentarile grafice aratate aici sunt utilizate in principal pentru date calitative.
• Aceste instrumente grafice sunt adecvate cand datele primare pot fi clasificate intr-o maniera semnificativa.
5
• Diagrame de structura – Diagrama de structura este un instrument foarte
cunoscut utilizat pentru a reprezenta proportiile aparitiilor datelor nominale.
• Exemplul 3 – Biroul de plasare a studentilor de la universitate doreste
sa determine domeniile generale de angajare din anul precedent.
– Au fost colectate datele si a fost inregistrata numarul aparitiilor pentru fiecare domeniu.
– Aceste inregistrari au fost convertite la proportii iar rezultatele au fost prezentate intr-o diagrama de structura.
6
Marketing 25.3%
Finante 20.6%
Management General 14.2%
Alte 11.1% Contabilitate
28.9%
• Graficul tip “placinta”este un cerc, subdivizat intr-un numar de felii ce reprezinta diverse categorii. • Marimea fiecarei felii este proportionala cu procentajul corespunzator categoriei pe care o reprezinta. (28.9 /100)(3600) = 1040
7
• Diagrama prin bare
– Graficele de bare furnizeaza o alternativa la graficele tip placinta.
– Frecventa (sau frecventa relativa) a fiecarei categorii este reprezentata de o bara verticala.
• Exemplul 3 - continuat (reprezentare Excel)
Histograma
0
10
20
30
40
50
60
70
80
1 2 3 4 5 More
Domeniul
Fre
cven
ta
Frecventa
73
52
36
64
28
Tipuri de reprezentări grafice a datelor prelucrate primar- CARTOGRAMA
L
ARAD
CARAS- SEVERIN
BIHOR
HUNEDOARA
ALBA
CLUJ
GORJ
MEHEDINTI
DOLJ
VALCEA
TELEORMAN
ARGES DAMBOVITA
GIURGIU
SIBIU BRASOV
PRAHOVA
BUCURESTI
COVASNA
BUZAU
CALARASI
IALOMITA
BRAILA
CONSTANTA
TULCEA
GALATI VRANCEA
BACAU
VASLUI
IASI
NEAMT
HARGHITA
BOTOSANI
SUCEAVA BISTRITA- NASAUD
MARAMURES
MURES
SATU MARE
SALAJ
TIMIS
sub 1%
1-3%
3-5%
5-10%
10% si peste
OLT
Sursa de date: Prelucrări ale informaţiilor bazei de date a admiterii ASE şi a informaţiilor referitoare la examenele de Bacalaureat
Figura Z. Zonele de provenienţă a candidaţilor la concursul de admitere al ASE
9
• Graficele de linii – Afiseaza frecventa unei categorii deasupra punctului
de pe axa orizontala ce reprezinta acea categorie.
– Se utilizeaza cand categoriile sunt puncte in timp.
0
5,000
10,000
15,000
20,000
‘95 ‘96 ‘97 ‘98 ‘99 ‘10
Numarul total de produse noi introduse in fabricatie intre 1995,…,2010
Sunt utile cand se doreste evidentierea trendului.
10
Diagramele prin puncte • Deseori suntem interesati de relatiile dintre doua
variabile cantitative.
• Exemplul.4
– Un intreprinzator doreste sa evalueze
efectele reclamei asupra nivelului de vanzari.
– Au fost colectate perechi de date.
Fiecare pereche consta in cheltuiala lunara cu reclama si nivelul de vanzari inregistrat.
Chelt. Reclama Vanzari
1 30
3 40
5 40
4 50
2 35
5 50
3 35
2 25
11
– O diagrama prin puncte poate descrie relatia dintre cheltuiala cu reclama si nivelul de vanzari.
0
10
20
30
40
50
60
0 2 4 6
Sa
les
Advertising Expenditure
Diagrama prin puncte Excel
Cheltuiala cu reclama
Vanzari
Chelt. Reclama Vanzari
1 30
3 40
5 40
4 50
2 35
5 50
3 35
2 25
12
Modele tipice
Legatura pozitiva liniara Relatie liniara negativa Nici o legatura
Relatie negativa neliniara
Aceasta este o relatie posibila, dar cea de-a doua nu pare sa estimeze datele mai bine?
Relatie (concava) neliniara
14
Forta de munca nu va avea o contributie semnificativ pozitiva la PIB-ul
potential in anii urmatori Contributia factorilor de productie la cresterea PIB-ului potential
O prima consecinta economica a
imbatranirii si reducerii populatiei totale
este scaderea PIB-ului potential, prin
diminuarea contributiei fortei de munca
dar si a capitalului in conditiile afectarii
economisirii interne. PIB-ul potential al
Romaniei a scazut la 1,3% in 2013 de la
5% in 2004, pe seama contractiei
investitiilor private.
Procesul de imbatranire si de reducere a
numarului de locuitori se suprapune peste
problemele structurale ale pietei muncii
din Romania, respectiv o ocupare
excesiva in agricultura si inca redusa in
domeniul serviciilor. 29% din forta de
munca din Romania se regaseste in
agricultura fata de 3,4% in Zona Euro.
Sectorul serviciilor reprezinta 42% din
forta de munca ocupata in Romania, fata
de 72% in Zona Euro.
Sursa: CE, BCR Cercetare
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13e
20
14e
%%
Productivitatea totala a factorilor Forta de muncaCapital PIB potential
Populatia ocupata pe domenii de activitate (mii persoane)
45%
29%
29%
42%
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2000 2004 2008 2012
Comert si servicii Constructii
Industrie Agricultura
2011
Evolutia numarului de salariati
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
mii persoane
Nr mediu al pensionarilorNr mediu al salariatilorRaportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)
0,4
1,2
18
Rata natalitatii din Romania a scazut in prezent la jumatate fata de cea
inregistrata inainte de 1990
Rata totala de fertilitate*
Reducerea natalitatii de dupa 1990 a
fost cauzata de abrogarea legislatiei
care interzicea avortul si contraceptia
precum si a schimbarilor economice si
sociale in contextul trecerii la un nou tip
de organizare a societatii. Rata de
natalitate a scazut sub 10 nascuti vii la
1000 de locuitori atat in perioada 2001-
2003 cat si dupa 2009, fata de o medie
de 16 nascuti vii la 1000 de locuitori in
anii ’80 sau 27 nascuti vii la 1000 de
locuitori in 1967 – 1968.
In anul 2011 numai Ungaria avea o rata
totala de fertilitate mai mica decat cea a
Romaniei in Uniunea Europeana. Rata
scazuta de fertilitate reprezinta
principalul motiv al persistentei valorilor
negative ale sporului natural al
populatiei in Romania.
Migratia neta si sporul natural al populatiei
* Diferenta intre imigranti si emigranti; ** diferenta intre numarul
nascutilor vii si cel al persoanelor decedate.
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
UE-27 2005-2011
*Numarul mediu de copii la o femeie.
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
miimii Sporul natural al populatiei**Migratia neta*
Sursa: INS, BCR Cercetare
Sursa: INS, BCR Cercetare
19
Pensionarile au reprezentat in trecut un substitut pentru trimiterea in somaj iar
aceasta practica pune presiune asupra sistemului public de pensii
Reducerea treptata a numarului de
contribuabili la sistemul public de pensii
concomitent cu cresterea numarului de
beneficiari au accentuat presiunile in
interiorul sistemului public de pensii.
Practica pensionarii a inceput sa fie
folosita ca un substitut pentru trimiterea
in somaj a angajatilor din intreprinderile
neviabile de stat inca din anii ‘90, iar
introducerea pensiilor anticipate partial
in anul 2001 a accentuat un trend care
oricum era negativ.
Inregistrarea permanenta a unei rate de
dependenta supraunitara in sistemul
public de pensii incepand din anul 1998,
precum si majorarea semnificativa a
ratei medii de inlocuire a castigului
salarial prin pensie incepand din anul
2008 conduc la un deficit al sistemului
public de pensii.
Evolutia numarului de pensionari si de salariati
Sursa: INS, BCR Cercetare
Rata de inlocuire pensie/ castig salarial net
Sursa: INS, BCR Cercetare
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
mii persoane
Nr mediu al pensionarilorNr mediu al salariatilorRaportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)
0,4
1,2
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
20
25
30
35
40
45
50
55
60
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
lei% Pensia medie lunara (sc. dreapta)
Castigul salarial mediu net (sc. dreapta)
Rata de inlocuire pensie/castig salarial
34%
50%
2011
2011
Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din industrie, pe secţiuni CAEN Rev. 2
- ianuarie 2010 – decembrie 2013 - 2010= 100
2010=100
