of 7/7
Coordonatorul colecqiei: dr. Gheorghe PAXINO Redactor; A1 exandr u STANCI ULE SCU Tehnoredactare ti coperta t MarianaMiRZEA Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a Rominiei STEINER,RUDOLF Granile ale cunoaqterii naturii : misiunea gtiinfei spirituale / Rudolf Steiner ; trad,: Gheorghe Constantin Paxino. - Bucureqti : lJnivers Enciclopedic Gold, 2016 ISBN 978-606- 7 04-230 -6 I. Paxino, Gheorghe Constantin (trad.) t{t,333 Societatea antroposofici din RomAnia Str. Viqinilor nt. lT,sector 2, Bucureqti Tel.:021 323 20 57 WwW.antroposofie.ro email: rcmanff op @yahoo. com Rudolf Steiner GRANITT ALE CTJNOA$TE,RII NATTJRII MISIUNEA $TIINTEI SPIRITUALE ^ Opt conferinte Einute in Dornach Intre 27 septembrie qi 3 octombrre 1920 Traducerc din limba germand de dr. ing Gheorghe Constantin Paxino f*\ r r. t t# i '''.1 tJ-*-.*r fiiiia{tffi#

GRANITT ALE CTJNOA$TE,RII NATTJRIIcdn4.libris.ro/userdocspdf/721/Granite ale cunoasterii... · 2016. 9. 20. · UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS UNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI Str, Luigi

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of GRANITT ALE CTJNOA$TE,RII NATTJRIIcdn4.libris.ro/userdocspdf/721/Granite ale cunoasterii... ·...

  • Coordonatorul colecqiei: dr. Gheorghe PAXINO

    Redactor; A1 exandr u STANCI ULE SCU

    Tehnoredactare ti coperta t MarianaMiRZEA

    Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a RominieiSTEINER,RUDOLF

    Granile ale cunoaqterii naturii : misiunea gtiinfei spirituale /Rudolf Steiner ; trad,: Gheorghe Constantin Paxino. - Bucureqti : lJniversEnciclopedic Gold, 2016

    ISBN 978-606- 7 04-230 -6

    I. Paxino, Gheorghe Constantin (trad.)

    t{t,333

    Societatea antroposofici din RomAniaStr. Viqinilor nt. lT,sector 2, BucureqtiTel.:021 323 20 57WwW.antroposofie.roemail: rcmanff op @yahoo. com

    Rudolf Steiner

    GRANITTALE CTJNOA$TE,RII

    NATTJRIIMISIUNEA $TIINTEI SPIRITUALE

    ^ Opt conferinte Einute in DornachIntre 27 septembrie qi 3 octombrre 1920

    Traducerc din limba germand dedr. ing Gheorghe Constantin Paxino

    f*\ r r.t t# i '''.1tJ-*-.*r fiiiia{tffi#

  • UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSUNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI

    Str, Luigi Cazzavlllan nr. 17, sector 1, Bucureqti,010784Tel.: 037 1.332.838e -mall dif uz [email protected] er s enciclop e dic, row w w, uniu ers enciclop e dic, ro

    Tiaducere dupd:Rudolf SteinerGrenz en der N aturerkenntnis

    Rudolf Steiner- Nachla8verwaltun g, D ornach I Elv egia, edigraa 5-a l98l

    Gp^322

    Toate drepturile pentru tradlrcerea in limba romAnisunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

    CUPRINS

    ArgumentCtrvAnt inainte al traducitorului ........,...CoNrsRrNTl I, Dornach, 2 7 septembrie I 9 2 0 ..,,.,.,.,.

    $tiinlele nafitrii sunt inapte in ce priveqte viaqa sociali.Idealul explicirii astronomice a naturli. Ignorabimus - ullui Du Bois-Reymond referitor lamaterie qi conptienli.Formarea qi desfiinprea teoriilor este similarl cu istoriaPenelopei. Necesitatea noqiunilor clare, matematice, invederea trezirti omului. El se pierde pe sine in acestea.Cerinlele sociale pretind deplqirea lui lgrcrabimus,

    CoNrrnrNla. a IT- n, Dornach, 2 8 septembrie I 92 0

    Hegel.Hegelianismul este inadecvat vielii sociale. Marxqi Stirner la polii materiei qi congtien{ei.Daci se cauti maimult decAt un fenomenalism, transparenla conceptelornu este ceva suficient. Rostogolirea cu glndirea dincolode covorul percep(iilor. Goetheanismul ca ceva opusacestei atitudini. CaliteEile primare qi secundare ca oprimi intreb ar e car dinall.

    CorunnnrN1,o. t III- t, Dornach, 29 septembrie 1 9 20OpoziEta dintre paralelogramul miqclrii qi paralelo-gramul forgelor din mecanicS. De unde vine mate-rnatica? Luarea in serios a ,,calitdEii" in cadrul cunoaq-terii natural-qtiin1ifice. Simlurile vielii, miqcirii qiechilibrului, Matematica este conlinuti in mod latent

    9

    ll19

    34

    48

  • de cdtre acestea. Depiqirea abordirii prozaic-abstractea aparigiei ei drn ele. Novalis. Inspiragia. Matematicaeste un domeniu in care trdieSte partial Inspiratria.Filozofia Vedantei. inrudirea lui Goethe cu atmosferamatematicd.El aduce lumini la polul materiei. Fenomenorigrnar qi axiomi.

    CoNrsntNTa l^IY-l., Dornach, 30 septembrie 1920 . .

    Polu1 conqtiengei.Yieluiri mistice gi ,,melodia uitati aflagnetei". Calea ,,Filosofiei Liberti1l|". Gindirea purisesizeazi existenla cosmicl pe o culme a acesteia. Im-pulsurile morale libere. Fantezia morald. Metamorfo-zarea noliunilor hegelien e in lrnaginaEie.Renunlarea larostogolirea neintrerupte a gindurilor. Realitatea triieq-teinimagini, Eul instinctiv devine social prin Imagina-

    1ie. Stirner. Relalia cu psihologia asocialionisti.

    CoNpBnrxTr a.Y-r, Dornach, I octombrie 1920Despre aducerca dovezilor. Cercetltorul spiritului aintrodus argurrrentarea. A experimenta in domeniulsocial este iresponsabil. Inspiragia qi Imagrnagia capozilionare corecti la cele doutr granile ale moduluide cunoaqtere obiqnuit, Vieluirile legate de echilibru,motricitate gi vitalitate gi Inspiralia. Urzirea muzicaliatonald. Revelalia nonverbalS a cuvdntului' Fiingial-spiritualul se contureazi in locul lumii metafizice aatomilor. Inspiragia lucreazd in5l1indu-se din profun-zrmi ale evoluliei omenirii. Scepticismul patologic casimptom. Nietzsche.

    CoNrnnINT.q, a YI - t, Dornach, 2 octombrie 1 92 0, dimineala . . .

    Tendinla instinctivi de a ieqi din corp. intrelegerca

    63

    78

    92

    raEionald a itiinfei spirituale ca remediu fagi de stirilepatologice. Metamorfoza memoriei in cunoaqtereavielilor pimintegti repetate prin Inspiralie.D ezvoltareaforlelor sufleteqti la polul constientei. YteEuireagindirri imaginative. Aceasta conduce mat adAnc inpropria fiintri. Evolulia tinde in aceasti direclie, inmod congtient sau incongtient. Stiri patologice casimptom: meteosensibilitatea, claustrofobia, agorafobia.lmaginagia. Forla iubirii. Intuiqia. Medicul. Capital,muncd,marfi,

    [JorunrRtru1a rYII-r, Dornach, 2 octombrie 1920, seara.Perceperea cuvintelor, perc ep erca gindurilor, percepereaEului qi spiritual - sufl etescul care se ellb ercazi. InrErer eaantici orientall. }[/,Iantrele, Calea cdtre Eurile fiintrelorspirituale, perceperea cuvintelor interlocutorului.Pericole ale ctrli de iniliere. ingelepciune orientalS qiconfesiuni religioase occidentale. Miqcarea spiritualidin Est devine scepticism in Vest. in intdmprnareaei trebuie si vini o miqcare din Vest citre Est. Caleaorientala" qi calea occidentali. Gindire purl - percepereflrd glndtre. Dificultatea de a pune in mod rigurosantroposofia in cuvinte. Calea clrlizatriei occidentaleeste Imagtnagia.

    ()rrruneRIx1,t a VIII-I, Dornach, 3 octombrie 1920 . . 125Calea cunoaqterii pentru omul de ;tiin!5. Intenlia,,Filosofiei Libertdtll". Percepere cu deconectareagindirit, apelind la imagin| Contemplalia. Spiritualulpitrunde in noi inconqtient prin lumea simlurilor qine ot ganizeazd. Emanciparea simtrurilor echilibrului,migcirii qi vielii la copil. El ,,trage" in sine simlurile

    107

  • olfactiv, gustativ qi tactil. Cel care exerseazd Imaginagtapitrunde prin miros, gust, piplit pAnd \a echilibru,mofficitate, vitahtate. Prin aceasta gAndirea puri setransformi in Inspiralie. lntuigia ca rezultat al unirirImaginaliei cu Inspiralia. Multor mistici nu le reugeqtesi stribati complet domeniile mirosului, gustului,pipiitului. Ce vieluia orientalul prin exerciliile derespha\iei echlalent cu ele: vieguirea pendulfulidintre procesul percepgiei St g?indirea pur5. Fund5turafilosofiei occidentale: filosofia naturali a lui Schelling9i Hegel.

    NOTE Sr COMPLETART CUPRTNSE iN EOTTIaGERMANA 1981 .. t45

    ARGUMENT

    Este bine cunoscut faptul cI vorbele dinbitrdni,gi mai alesccle din Antichitate - provenite din Misterii - au o valoare de.rtlevir care transcende timpul istoric. Aga este cazul Si cu acelrlicton de pe catapeteasma templului din Delphi: .

    Dar timpurile se schimbd,iar odatlcu ele qi conceptele desprerxn qi lume. Relatria omului cu lumea ideilor s-a schimbat int'trlsul veacurilor, un factor esential fiind aici evoluEia qtiinqelor.

    insdgi fiica mai micl a qtiingelor, tehnica, reprezintd unirrcontestabil mobil de progres civlhzatorut, chiar dacd esteirrsoqit de unele influenge defavorabile asupra naturii.

    Dar dezvoltarea tehnicii este insoliti qi de un alt proces per'.rle il putem observa pAnI in ziua de azt:O serie de concepte lac;re apeleazd eain mod justificat,aiungsi fie transpuse - cu tott'rr valengele specifice - in alte domenii ale realitdgti. Intilnimrlt: exemplu tendtnga de a tehnologizaimaginea despre om (,,unr'onglomerat de microrobotri inteligenli").

    Noile tehnolo gii p un totodatl sufl etul in f aga uner binaritiEi:Oca a realului Si cea a uirtualului; sau cea a rcahtifii nemijlocit,rccesibile simfurilor noastre qi cea a imaginilor de pe display.Mai nou avem aici problematica ,,realitdgii augmentate"(,,Pokemonii").

  • CONFERINTA A II-A

    Dornach, 28 septembrie 19.

    t La inceput doresc si spun urmdtoarele pentru toli ceice pretind ca in cadrul unui ciclu de conferinle ce poafid untitlu ca al nostru, si nu fie inserat nimic care sd intreruplptezefitarea obiectiv-impersonali a ideilor, in:rucdt euasteziva trebui sI men(ionez o serre de personalitStri. Cici inmomentul in carc este vorba de a prezenta punctele de vedale oamenilor in relaqia lor cu viaga, cu existenfa tmanl indeplindtatea ei, devine inevitabilS atdt mengionarea anumitot'personalitig t de la care au provenit concep[iile respective, cat ;iprezentarca contextului qtiingific in care s-a desflqurat efortulce a condus lanaqtereaunei anumite opinii. Iar aicitrebure maiintAi de toate si se rlspundi Laintrebarea: Ce poate fi dobindidin conceptriile qtiintrifice moderne pentru domeniul socipentrt- gdndirea vte,in aqa fel incit rezultatele acestui modgindhe si impulsioneze viaEaz. - Iar in acest caz va treb:uise remarce ci acest mod de abordare ne conduce la pdrdsisSlilor delecturd sau de curs, pentru a pdtrunde in curentul vial evolutriei omenirii.

    34 35

    GRANITE ALE CUNOA$TERII NATURII'2 ln spatele punctului de pornire prezentat de mine ieri

    rllrlrt stridanie modernS, citre o concep(ie despre lumetrrt'canicist-matematicd qi desfiintrarea acesteia, in spatele ar r('a ce a culminat in vestita cuvAntare din lB72 al fiziologululI )rr Bois-Reymond despre limitele cunoa$terii naturii, stdtearcvr qi mai important.Ceva gi mai important, care se impunerrlrservatriei noastre imediat ce intentrionim si vorbim intr-unrrurrl viu despre limitele cunoa$terii naturii.

    'J O staturi de dimensiuni filozofice impresionaflte, careirrt'.i priveqte spre noi cu vitalitate dinspre jumdtatea intdia asrcolului al 1 9 -lea, est e Hegel5 . Numai in ultimii ani a rcinceputI lcgel si fie mentrionat cu ceva mai mult respect in s5lile de curs1r in literatura filozofi,ci, in comparatie cu trecutul apropiat.(:.1ci in ultima teime a secolului al l9-1ea Hegel era foarter rrrrrbitut, mai ales de cdtre mediile academrcq de pildi poatelr ,rtestat qtiinlific in mod convingitor, ci afirma1ia fd,cuti del*luard uon Hartmann6: Se poate dove di afirmaEia cd in aniirrlrtzeci ai secolului trecut in toati Germania numat doi docengiI ,rrr citit pe Hegel, este corecti. Hegel a fost combdtut, dar elIur r fost infeles de citre filozofi. Dar el a fost inEeles intr-un altnrtrcl, iar de o anumitd manierd el este recunoscut qi astizi. Estedrlcvirat ci pe Hegel, intr-un mod cuprinzito\ sau mai binergrtrs in conformitate cu conceptria sa despre lume, continutlIrr rrumeroasele volume ale operei sa7e, care pot fi gisite prinlrilrlioteci, in aceastl formi originafi il cunosc foarte pulini.f)tr;-rr in forme modificate de o anumitd manieri el a devenit,I ,r putea spune, cel mai popular filozof din lume care a existatvlcodat5. Cel care azi, mai btne zis acum cdteva decenii, arli lrarticipat la intruniri ale proletarilor gi ar fi, ascultat ce setlrsctrtl acolo, cel care era in cunoqtinqi de carzdprivind sursalrrrclului de gdndire practicatla acele intruniri qi care totodatit'unostea evoluEia istorici a gAndirii modernel Acela putea

  • constata cd gAndtea respectivi provenea de fapt delaHegelcd, pe anumite canale, aceasta a aiuns si fie asimilatd demaselelargi.Iar cel carc investigheazelfteratua qi filozofia diestul Europei pornind delaacest aspect,va constata ctrinviaspirituali din Rusia sunt amplu intretesute formele de gdndiale concepliei despre lume hegeliene. Astfel ci se poate spci deqi in mod anonim,Hegel a aiuns in ultimele decenii sipoate cel mai tnfluent filozof din istoria omenirii. - insi daciobservi ceeace trlieqte drepthegelianism in cercurile celerisp1ndite ale omenirii contemporafie,at trebur spus cIfi comparat cu tabloul unui bdrbat flu prea frumos, realide un pictor binevoitor pentru a putea fi privit cu pldcerecdtre f.amtlie.Iar mai tdrziu, cAnd unul dintre fiii mai tinecarc pentru prima datd s-a uitat mai atentla tablou,a exclamDar tati, cdt de mult te-ai schimbat! - Deci dactr vedeama devenit Hegel ar trebui si spunem: Dar dragul meucAt de mult te-ar schimbatl - Cici realmente s-a petrecutciudat cu aceastd conceplie despre lume aluiHegel.

    4 Nici nu a apucat Hegel si disparS, qi qcoala lui a$i se putea observa cum aceastd qcoal5 hegelianl aluat cuforma unui paflament. Exista aici o aripd de stdnga, unadreapta, una de extremd dreapta, o alta de extremd stdngd,aripi extrem de radicald,una exttem de conservatoare. Existoameni cu o concepgie despre lume radical-gtiinEificiradical-soci ald,care se considerau afi. autenticii adepli spiritai lui Hegel. Pe de alr'd parte existau teologi pozitiviqti foarcredincioqi car e, la r indul 1or, igi fondau ultraconservatorispe Hegel. Exista centrul Hegel cu amabilul filozofRosenkranzT, qi toate ceLelalte personalit5li care pretindd e sp re sin e c5 p o s e dI adev dr ata inv dEtrtur d hegeliand.

    5 Cs ce fel de fenomenbizar din evolulia istorici a teoricunoaqterii avem de-a face aictz. Este vorba de faptul ci

    36 _tl

    GRANITE ALE CUNOASTERII NATURII

    lilrrzof a incercat o dati sI inaltre omennea pdnl la culmeafrr.rlte inaltl a gindulul Chiar dacd cineva vrea si-l combatdIerplrat pe Hegel pentru incercarca sa de a face prezentd inti-nf ilatea sufleteascl alumri fdcAnd apella forma cea mai pwd agirrclurilor, acest lucru nu ii poate fi contestat, Hegel aindlgat orhl.1 omenirealaindlEimea eteicd a gAndirii. Dar in mod curios,urrrenirea a cdzut imediat dupi aceea de la aceastS intrlgimetlcricl a glrndirii.Pe de o parte ea a tras din gdndirealuiHegelcorrsecinge materialiste,pe de alta consecinge teologic e pozitive,

    [ii clriar dacdludmcentrul Hegel cu Karl Rosenkranz,nttp:utemllrrrne ci invdfdtura lui Hegel a rdmas in amabilul Rosenkranzd{,r cum a gdndit-o Hegel insuqi. Cici in cadrul acesteia existihrccrcarea si se atingi culmile cele mai inake, apelandu-se laIrrctoda qtiinqifici. Dar ulterior, pe clnd urmaqii au prelucrathtrrrtric gdndurtle lui Hegel, s-a ajuns la teorii gnoseologice(dlc reprezentau punctele de vedere cele mai contradictorii.

    6 Dispute privitoare la conceplii despre lume pot avealoc in instituEii de invdg7;mdnqin academii,la nevoie se poateargumenta gi in mediul literaEilor,dac5 respectivii nu se asociazddiferitelor bl,rfeli literure degerte qi unui spirit de clici lipsitde sens. Dar cu ceea ce a ajuns si fie in felul acesta fi\ozofi,afirgeliani, nu va proveni de la institutriile de invdEilmdnt saufilile de cursuri nimic ce si poatl constitui un impuls penffuVi,r1a social5. Pot avea loc dispute intelectuale privind concepqii

    tradictorii despre lume, dar aceste dezbateri nu reuqesc siihf loc in mod paqnic, fructuos. Pentru a putea descrie acest

    trebuie folositi tocmai aceastd exprimarea paradoxallmai inainte. $i astfel,in prima jumdtate a secolului al l9-learfl5m in faEafactorului ingrijordtor al evolufiei procesului delroa$tere, care s-a dovedit in foarte mare mdsurd a fi inutilinneniul social. Iar in acest caz trebure qi aici si ne intrebiam:

    rm putem gisi un mod de gdndire care sd fie adecvat vieEri

  • RUDOLF STEINER

    s o cial e ? Ac e astl inutrlitat e a hegelianismul ui in do m e n iulpoate fi remarcati mai ales in cazul a doud fenomene.

    7 Unul dintre cercarel-austudiat in modul celmaienepe Hegel, care l-au asimilat in mod viu, a fost Karl Marx8.ce gisim la Karl Marx? Un hegelianism bizarl Hegel susculmile lumii ideilo \ pe cea mai inaltd culme a idealismuluiiar fidelul elev Karl Marx transformAnd imediat imagineaopusul ei, utilizdnd ceea ce el crede cI este metoda lui Hqi transformdnd adevdrurile lui Hegelin materialismul istoritn acel materialism ce urrna si devini pentru masele Iconcepfia despre lume sau despre viagi, care acum putearealmente transpus in viala socialS, ir, ,...t fel ne intAmpiin prima jumltate a secolului al l9-lea marele idealist,cel carc trtria numai in spiritual, in ideile sale; in acest felintAmpini in a doua lumdtate a secolului al l9-lea elevsiu Karl Marx, care cerceta numai in domeniul materialcare accepta ca realitate numailumea senzoriald, iar in totginea de in;lfimile ideale vedea doar o ideologie. Ar trebuine pitrundi profund in suflet aceaste turnuri in conceplidespre lume gi viaEi dh cursul secolului al l9-lea,qi am aisi presimEim in noi intr eaga forgd a ceea ce impulsioneazdspre dobAnd irea unei astfel de cunoa;tere a naturii care, dactrdobAndim, nepoatefibazdpentru o conceplie vrabillin soci

    8 DacS privim acum intr-o altl direcEie citre ceva,undenu s-a preci zatin mod expres cI provine delaHegel,firul istpdnd la Hegel poate fi uqor gisit, ddm deja in prima '1ua secolului al 79-lea de filozoful Eului, care s-a manif.estatqi in jumitatea a doua, este vorba de Max Stirnere,PeKarl Marx pune la baza consideraliilor sale unul dintreexpeiengei :umane (indicat de noi ie.i) materia, Stirnerfilozof al Eului pleacl de la celdlalt pol, polul conqtienEei.

    GRANITE ALE CUNOASTERII NATURII

    lrx'nrai deoarece concep(ia mai noud despre lume,tinzAnd sprerilrc polul material,nupoate gdsi de aici conqtienta- a;a cumam vizut ieri cu exemplul lui Du Bois-Reymond -, trrnareaVir li pe de altd parte ci o personalitate care sebazeazi exclusiv;rr' r'trnEtienf i, nu poate gdsi lumea materiald. Aga se intAmpl5lrr Max Stirner, pentru care nu existi nici un lJnivers mateialtrr lcgi ale natwir.Pentru Max Stirner existl numai o lume;trlrtrlati doar de Euri omeneqti, de con$tienfe umane, carellu vor decdt sd se afirme deplin pe sine.,,chestiunea mea amftrtttllt-o pe neant*", aceasta este una dintre soluqiile lui MaxHtrlrrer, $i pornind de la acest punct de vedere, el respingeftrls()nal orice conducere divini a lumii. De exemplu el afirmd:frrrrrnitri eticieni sau specialiqi in morali pretind ci noi nulrlrtrie si efectuim o faptl conduqi de egoism, ci deoarece astaIt lrl.rce 1ui Dumnezeq atunci cAnd facem ceva, noi trebuiefl {inem cont de ceea ce ii place lurDumnezeu, de ceea ce el

    ne,de ceea ce ii este lui pe plac. $i de ce atunci eu,caresi clidesc totul pe culmea con$tien{ei Eului, si accept

    l')rmnezeu si fie marele egoist, ce are dreptul si pretindil.t lume, de la omenire, ca totul sI fie flcut aga cum ii place

    il Ntr vreau si renunf la egoismul propriu de dragul marcluiisrn. Eu vreau sd fac lucrurile care mie imi plac. Pentru ce s5intereseze pe mine un Dumnezeq cdnd eu m5, am numai

    t,ilne,t) Aceasta reprezintd o impleticire in sine, o rdtdcire de sine in

    ienla care nu mai poate iegi din sine.Am atras ieri atefiliar putem ajunge la idei clarc pe de o parte, prin uezirea incnta senzorial-fizicd; qi cum coborAnd apoi in conqtientali, accedem la idei visltor-estompate, care ac\ioneazd in

    t'.r niqte porniri de care nr ne putem elibera.La idei clare,la' ( le rm: ich hab'mein Sach'auf nichts gestellt

    3938