GRAUR, AL., STATI, S.,'WALD,,L.(re7 r)

TRATAT DE LII\GVISTICA GENERALA.Bucuresti: ed. Academiei

I Planuri, nivele, stratificareSistem qi structurdLimbd gi vorbireCompartimentele limbii - consideralii generaleLexicul. Semantica

196 ll. Lingvistica sincrcnicl

Pe de ajti pat,te, fiecare din lrceste cuvinte trcbuic n)eltlol'ilt separat, lltl sr)

poate sprijini pe cunoqtin{,e prealnbile din aceeuqi limbi,. Dacii, toate cu!iIt-telc ar fi nea,naii:...bile, an ave& nevoie de strte cle t.rtii de r5,ddr'ini, ilr,rfririi nolisemie. de rnulte milioane, ceeil ce ar constitui o incdrcare excesivia me;loriei. Dar, dacd, am adllrite cd, se porrte evita poliserttia, ntt vetlent cutnam putea' scipa de o masiv5, omonimie.

Cuvinteie neanalizabile .sc pretcazi uqor la etirnologii populare,uneoli absultle ; de exemplu stontatologied.e-r'inc in gur'& unora stomacologie

1

hebtlotnatlairg apsrre in franceza populari ca hebdrom.adaire, rlupra dronta'rlaire..cdnrill".

Cuvintele motivate se lin minte mai uqor. Fd,rd, sd, vorbim de celeimitative, care nu sint numeroase, cu ajutorul unui numir relatiY mic derd,ddcini qi de afixe, construim atitea cuvinte cite ne trebuie, uryor de fa-bricat qi ugor de lnfeles. Daci am avea nevoie sA, fabricS,m in romd,negtecuvirrte ea ord,onanfiabil sau microaehiaul,, n-ar fi necesar s[ le explicS,mtc5,ci s-ar in$elege de la sine tle cei care cunosc pd,rfile componente.Deza'vantajul cuvint,elor analizabile este cd, slnt adesea lungi, cu elemente re-tlundante, gi c5, analiza in pd,rfile componente ne duce uneori la sensuristriine de cele reale. Germanii, traclucind. pe oaigen prin Saterstof, potavea impresia c5, e vorba de ,,materie acrd'", pe cind noud, on'igen nu nesugereazd, niirric alt;ceva dectb definilia din manuale.- $i acum se pune lntrebarea: incotro merg limbile, spre lnmulfireacuvintelor rnotivate sau a celor nemotivate ? Pdrerile specialiqtilor slntimp6rfite. In primul rind. trebuie spus ct nu toate limbile se comporti lafel. O limb5, ca franceza, in care uzura fonetic[ este foarte mare qi compu-nerea joacd un rol redus, a mers desigur multi Yreme citre lnmultireaelementelor neana,lizabile. O limb5, c& germanat care pd,streaz5, cuvintelelungi qi face mult uz de compunere, astfel cd a,proape oricare cuvint poatefi impreunat cu oricare altul, merge cd,tre lnmullirea elementelor analiza-bile.

ln ansamblu, trebuie s5, crealem c5, ln jurul unor cuvinte primare,Bcurte, neanalizabile, se creeazi,, prin clerivare, compunere, polisemier ,totmai mult iarrilii largi, intd,rindu-se astfel caracterul sistematic al vocabu-larului, cd rleci motivarea ciqtigl teren asupra nemotivd,rii, chiar dacl nuse poate ajunge niciodati la eliminarea nemotivd,rii, de vreme ce am admiscd, elementele de compunere qi derivare nu pot fi motivate tleclt intern'iarmotivareainterninupoatemeIgepreadeparte.

2. Planuri, nivele, stratificare

Scopul lingvisticii sbructurale este descoperirea unittrfilor inYaria,nte'descrierea qi clasificarea lor, precum qi ana.liza relafiilor tlintre unit[fi-

Pentru a clescrie faptele de limb[, se porneryte de la raportul funda-rnenta,l caro catacterizeuzd" structura limbajului, raportul dintre cele doud,laturi : materiald, gi iclea,II. Distinclia dintre aceste doud laturi, ftrcutd, de

--s! -:. ! !,

B. Principiile analizei sincronrce1l LIC !l

tnultri vrenrc in istorit filozofiei qi a lingvisticii, a fost exprimati clar de1i'. de S:r,ussure in capitolul despre natura semioticd a limbajului. nl aratirci, exisbii, douL laturi, sigttifiant qi signifi|, legate indisoiubil I acestea si-ntprivite mai ales forrnal (in special in capitolul consacrat valorii lingvistice).^ Analiza celor doud, planuri a fost adincitd, mai ales in cadrul qcoliiglossernatice. lnsi glossematicienii, mai mult d.ecit Saussure, s-au preocupatde aspectui formal al laturilor limbii. Teoria ,,clasic5," despre cele dou5,pianuri a fost elaborati de L. Iljelmslev, care numeryte latura d.e signiJiLconfinut, iar cea d,e signifi.anf expresie (vezi Conlinut gi enpresie, II BI a).

Trebuie sL precizh,m cd, noliunea de plan lingvistic are uneori unsens mai larg, folosinclu-se pentru nivelele limbii. De exemplu, J. Kury-lowicz vorbeqte de plan fonetic qi semantic, B. Trnka, de plan fonologic,sintactic gi suprasintactic r.

Planul expresiei rep:gg1n!6-decilatura sonor5, a.limbii;. el poate fiaborclet-ilin purctul ile' vedere al substangei. Aceasta constituie obiectu,lds-corcetarti -al fonetiiii si se studiaz& au-indloiG'einerimentaJe etd. Dactr,siibrifnnia lone1ii6 e privitfi, din punCT dti- i;erierd iunctrioiiii se obfinfonemele, stucliri,td do foriitlogid; "----STfiAGie[ pfi;iii;i"'";nginuiului este mult mai complexd,, deoareoe.existd, tli,ticultd,{i chiar in privinla definirii substanlei confi-nutului. Aceastaeste socotiti de multe ori procesul gindirii ; gindirea nu existd lnsl ln starepur5,, ea capitS, o organizare special6, ln caclrul sistemului semantic. Con-linutul limbii este reprezentat de structura semantic5,, iar unitd,lile careeonstituie'€ie6ast6 sliiictriiil sitrt sonsmilc"oirviiiteloi.

Cele doud, planuri ale limbii, degi alcd,tui^te din substanle tota,l opuse,au la baz6 aceleagi principii de organizare. In ambele planuri, unitdlilesint alcd,tuite din fascicule de trdsS,turi distincTiVa-.A;do$p-trffiturinint-puse in lumin5, prin raportul cle comutare, conJorm cd,ruia o modjficaredintr-un plan atrage dup6 sine o moclificare ln planul opus.-Astfel, schim-barea in planul expresiei din patlbat atrage duptr, sine schimbarea ln planulconlinutului I invers, inlocuinil pe ,,scauntt cu ,rmasd,tt, prin schimbareadin pl.r,nul continutului se produce implicit o modiJicare a expresiei.

In structura limbii, unitd,file nu existS, in stare pur5, ele se combinil,pentru a putea exprima mesajul lingvistic. Aceastd, combinare nu se faceLa intimplare, ci conform unui principiu fundamental - stratiiicarea.Conform^acesiui principiu, o unitaie de rin anumit rang este formatd rlintr-ocombinare de unittrli de rang imediat inJerior sau chia,r dintr-o singurd,unitate. Rezultfl dinudefinigie-ctr, structura limbii se prezintd sub formb de

"etajg)', de nivele, Srganizate ln mocl ierarhic. Aceastd iera,rhie constd ln

faptul e6 fiecare uhitite superioa,rd este diferitS din punct de ved,ere func-lional de o unitate inferiol,r5. Totugi unitSlile au gi nesd,turi comune:fieca,re unitate inferioard, este minimal5, ln cidrul unitAtrl superioare sau

r Vezi comentariul la V. HotejSi, Les plans littguisllqucs el la slruclure dc I'Cnoncl, ,,t'hilo-IoSica Pragensla", lg6l, nr.4, p.13.

191

198

se poate identilica ou ea. Analizind unitdlile pe baza principiului-stratifi-cd,rii, so constatd cd numd,rul unitdfilor diferd, de la un uivel la altul : celmai pulin numeroaso si[t fonemelo; pe m6surd ce trecem de la un nivelinferior'la un nivel superior, numirul unitS,filor cregte: morfeme sint maimulto decit foneme, cuvinte mai multe d.eclt morfeme, iar numSrul enun-turilor este Dractic in-finit.' Aseastd ierarhizare a nivelelor [mbii este rezultatul unei operafii d.e

analizd,, lntructt ln girul vorbirii unitifile f,u q,par_ in caclrul unei structurietajatn', ci al unor r6talii de incluziune, unit5'tile cle un anumit rang inclu-zild pe celo de rang inlerior.

-Dupd, manifestaroa uniti!ilor pe planuri gi nivele, ele silt monoplanesau biplane (unilaterale gi bilaterale). De exemplu, fonemuJ este unitatefundaientaid, monopland, care aparfine planului expresiei. Ea poate fidefinitS, numai prin raportaro la planul opus, aclici prin corelarea cutianul continutului^ Niveftle do organizare B. limbii pe baza principiului stratificdrii sinturm6toarele:

a. Nivelul trlstrturilor di.stinctive

In planul expresiei esto vorba de trS,sdturile distinctive ale fonemului.Acestea pot fi descrise substanfial. Do exemplu,^se loate arata cd, ? estealcdtuit fun labialitate, surditate, oclusivitate. In planul con{inutului se

vorbegte din ce in ce mai mult d.e trdsd,turi distinctive semantice, numiteseme,-Do pild.d,, o unitate semanticS, cum este ,,scaun" poate fi analizat6'ln trded,turilo : cu spate, cu picioare, pentru o persoand,, pentru a se aqez?,f6rd brafe (vezi fnitd'li,le I'imbi'i', II C l).,Trebuie ard,tat c5 tr6sd,turi]edistinstive reprezintd, ultimul rezultat aI analizei lingvistice 2. Ele constituienivelul cel mii de jos al structurii lingvistice, care reflecti clar paralelismultle organizare a celor doud planuri. fn nivelul trtrsS,turilor ciistinctive se

vede -saitul cle la substan!tr, la invariante lingvistice. Datoritd, funcliuniilimbii ca mijloc de comunicare, substanla capl,td" statut de trd,sS,turid.istinctive, care se stabilesc prin raportul tlintre cele doud planuri, expresiogi confinut, adictr, prin comutare.

b. Nivelul unitllilor monoplane : fonemul 9l semantemul

In planul expresiei &vem a face cu fonemele, care gint unitd$i alcS,tuitedin elemlnte aparfinind nivelului imediat inferior, adic5, din trds5,turid.istinctive. In ftanuf confinutului, unitSfile, la rindul lor, sint alctrtuitodin hl,gd,fiuri distinctive somantico (some). Pentru a desomna acesto^ unitlfica faScicule de seme, se folosegto ad.esea termenul de semanterrt. Irr tirrtp

B. Principiile analizei sincronice 19')

ce fonernele sint mai mult sau mai puf,in pe acelaqi plan, ca naturl 9i crt

mod de organizare a triisi,turilor, semantemele cuprind tr[situri foartodiferite, avind diverse grade cle abstractizare.

Se clisting tloud, mari categorii de astfel de trd,situri semantice : lexicale.gi gramaticale.-De exemplu, sernantemul ,,bd,iat" este alc[tuit din mai mu]tetrds6turi lexicale : comutind trisS,tura ,,sex masculintt, cu ,,sex feminin",ajungenr laaltsemantem,,,fat5". Sensurile gramaticale sint mult mai ab-siracte. Pentru a desprinde trdsdturile invariante ale acestora, este necesarlstud.ierea accepliilor realizate in diferite lmbindri' De exemplu, se pot stabilitr5,sdturile dislinctive ale cazurilor, cum este acuzativul I acesta se tlefineqteprin tr5,s5,tura de proiectare qi prin absenla trd,sS,turii de selecfie, prezentd,in nominativ, precum qi prin lipsa orientdrii existente in cadrul dativului 3.

c. Nivele biplane

q. Nivelul morfemelor. Morfemele sint alcdtuite din unitd,fi de ranginferior. ln planul expresiei, morfemele slnt un ansamblu de fonelqe (-se-ca morfem al mai mull ca perfectului). Cind morfemul este alcxtuit dintr-trnsingur fonem, nivelul imediat inlerior este alcd,tuit din trtrsdturi dis-tinitive (-e ca morfem al pluraluiui). In planul confinutului, morfemeleIexioale si:rt alcd,tuite din slmantemele lexicale (lucr- din lucra lnseamnd,

,,a face o anumitd, acliunett'etc.), cele gramaticale, diP con{,inutul gramaticalcorespunzd,tor (-se- indic5 mai'mult ca perfectul). In planul confinutului,morfemele nu fac tlecit sd preia semantemele.

Cind unitd,file sint folosite int'r-un nivel imecliat superior, ele so rea-hzeaz6", de obicei, sub formd, de variante. Astfel, ln cadrul morfemelor,fonemele se realizeazS, ca variante combinatoriia. De exemplu, intr-uncuvint ca lingd,, fonemul /n/ se realizeazd, sub forma varid,ntei velare [1],determinatd de vecindtatea, consoanei urmStoare, care este velard, ,,prilrratur[t'. Acest fenornen esto foarte important, pentru cd, el arattr cum,ridicindu-se de la ui nivel la altul, o unitate iqi pierde tlin intlividualitateln ansamblul di:r care face parte. Yorbitorul acordd, atenlie complexuluisonor in intregul lui qi realizeazd mai pufin alterd,rile unit5lilor componente.Existe, un model noimal de realizare a ansamblului, acela care Be foloseqtecel mai frecvent; ln el unele unitd,ti inferioare Be reat,;'zeazd' in forma lor dobazd, ca fonemul lll 1n ltngd I vocala urinltoare este lnsd, naza\izatd' ll"f,la f.el [1] eate velar,'igl qi [d,1'stnt normal apropiate de structura lor fono-logicS, ,,pur6".- lntre cele doud planuri existd, o cleosebire importantl r{in punctulde vedere al numdrului ile nivele manifestat pind aici: pe tle o parte, lnplanul expresiei existd, trei trepte - trlsdturi distinctive, foneme, morfemoca expresie; pe de altd, parte, ln planul coulinutului nu existi declt doud,

-*--'! Vezi P. Diaconescu, Ie sgsllme casuel en roumain, CLTA, p. 3?.' Vezi E. Vasiliu, IimDd, uirbire, slralificare, SCL X, fSSS, g.

ll. Lingvistica sincronicA

i; .

I Benveniste, Probllmes, p, 119-131

,1

p{!

200

I i'' r- i 's t: j r,

ll. Lingvistica sincronicd

trepte - trS,srturi d.istinctive qi semantemele care reprezintd, continutulmorfemelor. Aceasta este valabil in procesul vorbirii, ^in

care un morfempre-zintd, Li'singur sens. fn sistem'lni', de multe ori, un morfem are rnaimulte i'r-f,elcsyri.(lrept,,fd,r{ ocol", drept ,,cinstit)t), ceea ce face ca problemastratificrrii sI fie asemd,n6,toare cu ceCdin planul expresiei. o altd b.eosebirelntre cele_ doud planuri constr fuo aceea ci,, tn plaiul expresiei, morfemula^re o rea.Iizare lineard, e-ste o ir4iruire de foneme pronuh^fbtb succesiv, pocgr,q.h planul confinutului avem a face cu o red,lizbte:simultanE a tutrirortrdsd,turilor. se vorbegte ln astfel de cazuri de o asimetrie lntre cele doud,planuri (vezi Conpinut si, eugnesie, II B I a).

- Mgrfenlele pot fi studiate d.in mai multe puncte de vedere. Laturade conlinut lexic.al e studiatd cle semanticd,, iar latura cle expresie a mor-femelor cu multiplele ei variafii constituie, dup5 A. Martinit 6, obiectulmorfologiei. De exemplu, ln paradigma prezentului, varialii de morfem capot-, po|-, poat-, Ttut- slnt studiate de morfologie.

. p. Nivelul euvintului. Morfemele se combinl lntre ele pentru a formacuville_ca.unitd,fi de rang superior. Existenla cuvintuiui c-a unitate struc-turald de sine std,trtoare a foit mult discutaid, 6. Degi nu existt, o definilieunitar5, lingviqtii continuS, totugi s5 foloseasctr acest termen. Asa cum unmorfem po.ate fi-fo-rmat dintr-un singur fonem sau din mai mulie, tot 6gaexistd cuvinte alcS,tuite dintr-un singur'morf dm (hat) sau ?in mai muli;e,(preluu.asem). Morfemele, in cadrul cuvintului, se ieatffiflprin variante.T)omenlul cel mai i_mportant al realizdrii morfemelor ca va,rianie de expresieale cuvintului e alcdtuit de numeroasele alternanle aprrute ln flex]uneanominali, gi verbald, (masd - mese, port - purtdm).

In cadrul cuvlntului, morfemele se prezintd, intr-o guccesiune lineard,atlt ln planul expresiei cit qi in planul'confinutului. Aceastd, succesiunecorecteaztr, asimetria de care s-a vorbit mai sus ?.

Conjorm -tractifiei, cuvintul e stud.iat d.e lexicologie. Aceasta, ingeneral, face abstracfie de morfemele gramaticale incluie tn cuvint, lntimpul vorbirii. De exemplu, ln preruirasenl, trrt lexicolog vecle numaipartea_lexicaln, neglijind morfemele gramaticale (-a-, -se-, -m). In schimb,el studiaztr, partea lexicald, ln mod analitic, distingind pre- aa prefix qil,ucr-.ca rlddcin5,, interesindu-se de conlinutul lor semaniic, atit separatcit gi sintetic. )

.

, T. Nivelul onunfului. Problema nivelului superior cuvintului 'este

foarte controversatI. -s-a

propus ca unltate superioirI sintagma, lmbinarocle col pufin ttoi termeni semuificativi. Dar structura binari a sintagmercontrazice principiul stratificrrii, conform ctrruia o unitate de un anumitrang poate fi format[ qi tlintr-o singuri unitate. Tradifional, nivelul inter-

5 Vezl MartineL, Eltmenk, p. 106.I lbidem, p. 115 9i urm.t S. Statl, Ana.lita unitdlilor d.e conlinut, pLG ry.

B. Principiile analizei sincronrce 7O1

nr.diar intre cuvint Ei propozi(ic esto parter de propozitie. spre dcosebireoe srnrngrna. aceasta ar.sa_l isl'nce principiul stritificd,rii, prin aceea c6 0p,rtc de p'opozifie este alc{,tuitd dintr-uri qir de cuvintu irr, "nim

aintr-unElngllt cllvint.' '. Pent.r a menline discufia ln cadrul niverelor d.ebazdrputem socoti,ca nivel s'perior buvintllli, enunfur, qi, rn aceraqi timp, se |oate admiteexistenla unor subnivele sau niveie rntermediaru,'pr".rir'qi'a unora maicuprinzd,toare.

stabilirea exactS, a niverelor qi a subnivelelor trebuie frcutd, pentrufiecare limb5, ln parte, cele comune majoritdlii limbilor fiind analizatomai gus.

Din cele discutate, rezultl ci ierarhia nivelelor limbiischematic astfel :

ae prezintl

Erprcsr'c Conlinut

l. a. Trds. dist. Trds. dlst.

Fonem

Cuvlnt

e. Enunf

se constatd, ctr, nivelele de sub 1 nu existd singure in ]imb6 : trd,sIturiledistinctive sint ultimul rezultat al analizei, iar folnemul se folosegte izolatnumai cfurd coincide cu un semnificant al morfe mului; semantemul nuexisttr, niciodatd, tur stare puri. r,a nivelere de sub z ."pr.Jrli contrinututcoexist5, ln aeeleaqi r:nit6fi.. In trecerea de la 1 la 2 se realizeazf, deci un salt calitativ, prin aparifianivelelor de unitrli bilaterale. primere sint morfemele, iar iegmentareaenunlului ln astfel d.e unit6li este ceea ce A. Martinet numegte f,rima articulare. rntr-adevd,r, vorbitorul este preocupat de acest nivel al JeEmentrrii

.care_cuprinde unit[fi se mnificative. Analiza morfemului ln unitdii distinc-tive de expresie, ln foneme, este mai mult.o operafie de laborator; ea esteceea ce A. Martinet numeqte cea de-a doua arliculare.

. .. Nu putem epuiza aici toate problemele legate de trdsd,turire proprii

unitdfilor de un nivelrsau altul (prntru aceasta vizi (Initdlilelimbii,ir irl.rmportarf este doardne canismui stratificd,r,ii, al prcducerii unitd,fiilor din-t^r-u,'.nivel tiin uniieti de rang imediat inferior, i"u"u- gi pa,rticiparea rorra alc{tuirea unor unitifi d.e rang imediat superior.

r,-,-,Pe acest principiu se bazeaz6 qi analiza ln constituenli imecliafi (vezi::root.modernc,I B 2 c), care se redd, sug e stiv printr-un arbore de la nivelulcel mai inalt plnd, la nivelul eemnificativ-minimal al morfrmelor. structural,

I

I

Semant€m

707 ll. Lingvist-ica sincronicl

nivelelc au o organizare arborescentd, caro mcl'gc III&i deptrrto dccit analiza,in c.or,rstituenfi irnediali 1 '

S

,,---(>----/i\

cn

cmI

: cuvint (existd, n cuvinte lntr-o propozifie): morfem ( ,,: fonem ( ,,

n morfeme intr-un cuvint)n foneme lntr-un rnorferu)

I : semantem ( ,, n semanterne intr-un morfer[ polisemanlic)ts : trdsdturi distinctive (existd, u trdsSturi distinctive lntr-un ionem

sau semantem).

3. Sistem ;i structuri

a. In lingvistica secolului al XX-lea gi rnai ales il ultima perioacld, sefoloseqte, aldburi de termenul de sistem, cel de structurd,- Importanfa pre-cizS,rii conlinutului celor doi termeni !u e o problemd de pur5, terminologie,ci una teoreticd,, de stabilire a doud, categorii fund.amentale pentru lnfele-gerea qi stucliorea esenfei limbii. De aceea nu e de mirare cd la sfirgitul d.ece-niului al 6-Iea a a'rut loc la Paris un colocviu asupra termenului structurd,L.S-a observat cu aceastS, ocazie c5, existd o mare divergenfd de pireri, nude la o qtiinfS, la alta, ci ln caclrul aceleiaqi gtiinfe, de exemplu in lingvistici,astfel c6, dup5, o expresie, desigur ugor exageratd, a participanfilor la clis.culie, existl ,,cifi autori, atitea accepfii".

Discufiile in jurul problemei au continuat qi continui, flrd sd se fiajuns la un consens. Astfel, existd autori care folosesc arnbii termeni, dar

1 Rczultatele acestui colocviu se afli cristalizate ln volumul de articole qi dlri de seamltngrijit de Roger Bastide, Sens el usage du terme slruclure dans les sciences humaines el sociales,Haga-Paris, 1902.

B. Principiile analizei sincronrce 201

fdrl si arate ilacl inleieg si, facd vreo diferenfi, intre ei 2, du1li, trttltt trxisl.iisi slasuri sceptice relativ la utiiitat,ea termenului strtLcturd, 3. tlorl, csl,tr ciliu[ori care jn lucrh'i rnai vechi foloseau indiferent fie sisteru, fie sl'ruclurd,peutrl unul qi acelaqi fenomen, ln lucrdrile mai noi folosesc diferenliat cci

,'doi,terrneni a.

Precizarea e determinatd, nu numai de faptul c5, termenul a datnaqtere la o serie de interpretiri contradictorii, urre opln-structur:l ca

*iri.itr de relatii structurii ca parte sau nucleu al obicctului dat, structuraca un cuvint al limbajului comun, obiqnuit, structurii concept tebnic speci-fic. structura unicd, Si structura articulatd, ln unitili ireductibiler structurastatic6, sincronicd, qi consideratd, ln afara oricdrui ploces qi structura carelnglobeazd dinamica gi static_a, m_iqcarea gi repausul- Gravitatea constd in con-c|lziile de ordin teoretic-filozofic pe care le pot trage unii (presupuninclchiar cd, ar fi de bund credinfS). Iatd un exemplu : ,,Tetmenul structurd,aqadar, examinat ln reiafie cu mr,,tivdrile care determind, folosirile qi semni-fibaliile sale ln actuala perspectivd, structuralist5,, dezvd,luie falimentullncerclrii tle a obfine, dup5, prd,buqirea sistemelor antice universale, o noutr,cunoa;tere unitard 9i globalS. a realitd,fii"

Cu atit mai mult se impune deci o rezolvare a precizSrii confiautuluiperech ii de termeni-cheie ai lingvisticii mod ern€, sistem- structurd.- b. Din punct de vedere istoric, termenul structurd' a fost folosit cuaplicare la limbd pentru prima datd, in secolul al XYIf-lea' lnsemnlnd felulde aranjlire a cuvintelor 6. A fost folosit apoi pentru a desemna :

a) un ansamblu I

b) pSrfile unui ansantblu (sau ale respectivului ansani-uiu) ;c) relaliile acestor pd,rli lntre elo ?.

Dup5, cum se poato observa, unelo acceplii coincid cu ceea ce amdennmi astizi un si,stem.

Degi inlelegerea lirnbii ca un tot organizat, in care elem'entele sint core-late prin diferite tipuri cle relafii, este foarte veche, d.e la indieni qi greci,tbimenii care s5, cristalizeze felul acestei organiziri, respectiv.sistem qistructurd,, etnt relativ noi (bineinfeles, in aplicarea lor la limbd). In secolulaI XIX-lea, trebuie remarcati folosirea deosebit de interesantX a ambilortermeni, sistem qi structuri, d.e cdtre W. von Ilumbold.ts. Din diverse pasajo

2 Cl. A.G- Volkov, .fl.satx rax cucnteild. dnoxoa, Moscova, 1966 (cap. ffot*rmueaawnoeoil, clicmetbr u cm pynntupu)

3 Cl. articolul lui Enzo Golino, Usi e dbusi delld. Slrullura,,,Tempo prcsente", X, 1965,nr.11.

{ CI. Vasiliu, Fonolrigia; Stati, Sinlacd.5 Sergio Quinzio,.6lrullura dello strutluraflsmo, ,,Tempo presente", XI, 1966, nr. 2,

P. 63. Vezi qi p. 59.0 Duptr Littr6, citat de R. Bastide, Inlroduclion d I'ltude du mot ,,slructure" (v. nota 1).? Ibidem.8 ln lucrarea Aber die Yerschiedenheit ..., mai ales la p.81:,,Relatiilegenerale apar{in

ln cec. mai mare parte chirr lormelor glndirii qi formeazA . . . sisteEe lnchise". Vezi 9i p. 96. La p.191 vorbegte despre,,structura exteml a limbii (tn text ,,die aiisserliche Struktur der Spri-che"), Aceleati idci, amplificate, la p, 193.

I

205).04 ll. Lingvistica sincronicl

,rr rozlrll,ir <ri Ilrrrnbol<lt infelege prin sistolll covlr goncnll, rlc atlirrcirrro,rlc <lorrtorriul Iogicrrlrti, iar structura se refcfi ll inrliintiri, la fcnolrron rrrai (losrrlrnlf:r,(,5,, rlrlr c rrnll din cele mai import.:lnte tr:"ls:lturi ale naturii lirnbii.

Mri tirzirr, de exemplu la Whitney, teunenul de structulil, e folosit cuscnsrrl do lrnbin6r'i ale pirfilor sistemului.

Ia lnceputul secolului al XX-Iea, terrnenul de structurtr, este uitat,Ir. ile Saussule nu-l folosegte nieiodatd,, ci preferS, termenul do sistem lumod unic, pentlu desemnarea organizdrii limbii (vezi mai jos, p. 206).

Pentru prima datd, apare din nou perechea de termeni, in secolul alXX-lea, ln ,,Tezelo" publicat'e la Praga pentru primul congres al filologilorslavigti din 1929 e. Se preconiza, in aceste teze, o metodd, ,,capabild sd,permitS descoperirea legilor de structurd, a sistemelor lingvistice qi deevolulie a acestora'). Nofiunea d.e structurd, era strlns legati, cle cea derelalie ln intoriorul sisternului r0. De acum inainte, termenul a ftrcut ocarier[ strd,lucitd, devenind, dup.d expresia lui E. Benveniste rL, cel de-aldoilea termen-cheie (aldttri de sistem) al lingvisticii, chiar dac5 definitiilesint foarte numeroaso gi aalesea contradictorii.

Astfel rle d.efinilii apar qi tn clicfionarele de oareoare circula{ie (uneorid.oud, sau mai multe definifii in acelaqi diclionar). Confinutul termenuluistruclurd e explicat a ti un qir cle extrageri de clase lingvistice gi inter-relaliile acestora bazate pe o analizi distribufionald, exhaustivl 12 sau esteechivalent cu complexul do fapte care Be reduce la relalia ,,cuvint-frazitt.Este deci organizarea totali a frazei sau organizarea gramaticali a limbiicercetate 13.

O delinifie interesantS, a limbii prin prisma conceptelor de sistemgi structurd, este propusl de E. Benveniste: ,,De labazd pin5, in virf, rlela sunote pind, la fonnele de expresie cele mai complexe, limba este o aran-jare sistematicd a pd,rfilor. Da se compune din elenrcnte formale articulatein combinalii variabile, dup5, anumite principii de structurd . .. O limbtr,nu cuprinde niciodatd decit un numdr redus de elemente de bazd,, daraceste elemente, pufin numeroase ele insele, intr5, intr-un mare numdr decombinafii . . . Se lnfeiege prin structurd : tiptu,ri, particulare d,e relaliiarticulind, unitdli,lo unui, enunxit nioell'r{ (subl. ns.).

Alte dofinifii privesc structura ca ,,unitate de elemente eterogene lnlimitele lutregului" 15, iar sistemal ,,unitate de elemente de acelagi fel con,

e Titlul era Probl|mes de mlthode dlcoulanl de la conceplion de la langue comme sgstlmc.Iar ca subtiltu: Comparaison struclurale et comparaison g(nCtique. Probleme e discutat{de E. Benveniste ln articolul ,,Slructure" en linguislique (ln volumul colectiv lngrijit de Bastide ;vezi nota 1).

10 ,,Un systirnc phonologique n'est pas la somme mdcanique des phondmos isolCs, malsun tout organique dont les phonCmes sont les membres et dont la structure est soumlse I deglois" (N. 1'roubetzkoy, La pturutlogie acluelle, ln Psgchologie du langage, Paris, 1933, p. 245).

1r Bcnveniste, Probllmes, p. 21.u Eric l'. tIrmp, A Glossarg of American Technical Linguis(ic Llsage, Chicago, 1966.13 J. Vachck, I)ictiorunire de linguislique de l'Ccole dc Prague, Utrccht-Anvers, 1966.rr Lucr. cit,, p. 21.16 A.A. RcformzLskij, Bee}enue a &auxoaHaHtte, Moscova, 1960, p. 18.

B. Principiile analizei sincronrce

difionate rcciproc') 16, relafiile qi corelafiile din cadrul structurii sint infelesoca relafii pe vcrticai5, iar cele din sistem ca relatii pe orizontall (foa,rt,oprobabil, id.ee inspiratd, din afirmalia lui Saussure cd, sistemul ni sc dez-vd,luie numai in sincronie*deci pe orizontald,, ln reprezentarea lni graficd,).r .O definire a sistemului gi a structurii ln exclusivitato prin prisml

relafiilor apare foarte clari, la qcoala lonclonezil, (in special la M.A.K. Elalli-day),inlucr6,rilecdreiatelatiileparacligmatice(sau... s&u... ) alcltuiescsistemul, iar cele sintagmatice (Si ...,?i ... ) formeazf sl.ruct1tra,.

ftiiingvistica rom6,neasc5, cei doi termeni stnt definifi gi folosifi foarteclar cliferenfiat pentru prirna dat5, lntr-o lucrare de fonologie u, dar afir-mafiile pot fi extinse gi la alte compartimente ale limbii :

,,Infelegem prin sistem ansamblul unitd,filor rezultate dintr-o opera-lie de reducere a variantelor. Descrierea sistemului fonologic se face prindefinirea elementelor sale (: unit[ti rezultate din reducfia variantelor) inraport, cu relafiilc specifice pe care ele le contracteaz5, Relevant ln d.efi-nilia elementelor unui sistem este aleci locul pe caro aceste elemente llocupi in ansamblui sistemului li nu natura lor foneticd,tt18.

,,Infelegem prin d.escrierea structuri.i fonologice o operafie d.e sintezS,prin care se determintr, posibilitd,file combinat<lrii qi tipurile de combinaliiposibile in limba datd pe baza cunoaqterii unitd,filor sistemuluittle.

c. Termenul de sistem, folosit din antichitate, a fost aplicat la limbi,in diferite perioadc, de divcrryi filozofi. E deosebit cle interesant, de exemplu,conceptul cle sistem realizat de J. Locke (secolul al XYII-lea, lnceputulBecolului al XYIII-lea) referitor la limbi. Pentru Irocke, limba e un sistemde semne cleterminat cle un sistem d.e no{iuni, deci strins legat de cunoa-Dtere $i de concepfia despre lume a unei colectivitd,fi (dupd propria lui expre-sie, limba e unul ilin marile instrumente ale cunoaqterii, celdlalt instrumentfiind ideile). E un sistem cleschis, supus evoluliei istorice, c'are are diferitefuncfiuni gi care variazd" de ia o colectivitate la alta. In concepfia lui Locke,sistemul lingvistic, infeles ca o cristalizate a noliunilor qi experienfei qiru-rilor de generaiii, determind, la rindul lui felul de a gincli al vorbitorilorrespectivei limbi.

ln secolul al XIX-lea, termenul e folosit de data aceasta de lingviqtiqi aplicat la limb5, in diferite accepfii. La prima genemlie de comparatigti,sistenx e folosit, uneori, ln alternantd, .ci organis?n., pentm desemnarea

16 A. A. Reformatskij, lucr. cil., p.24.Aceleagiideislnt preluate gi dezvoltate 9i deV.A. Zvegirinlev, Oueprujo o6u4eny flBb.noa|ldguro, Moscova, 1962, ln care lucrare, con-siderind cl tcrmenul sirlem arattr ceva sfdlic, deci ncadecvat pentru limbi, propune sil licfolo5il psr1., limba ln a'nsamblu termenul de slruclurd (p. 69).u Vasilin, Fonologia.

r8 Lucr. ci/., p.39. S-ar ptrrea lns?l ci ln lond nu elementele intcrescazl, cl nrrnrni rr.lrr-tiile. E adevtrrat ci, de exemplu, presiunea sistemului, decirelaliile, dctermin?1 rrnt,orl lrrrrrilirrunor elemente noi, dar nici o rela[ie nu creeaze din nimic ceva. ln tapt, relatillc tlclrin,t ,1,. trr.,rrgirile, laturile elementelor care contracteazA rcspectivele relatii.v lbidcm, p. 48.

Ilurnboklt il foloseqte, alituri de structurd,, Jloutru dosetulat'cl, ursiu-nizlrii lirrrlrii (vczi qi paginile precedente).

La W. D. Whitney - fondator, ln aceeaqi rnd,surii cu flumboldl, :r,llingvisticii generale gi precursor al lingvisticii moderne - terrnenul dcBistem e utilizat atit pentru desemnarea limbii in iatregul ei (definitd, cl,,ransamblu dc semn-e arbitrar !i convenlional d.e la origine',), cit qi pentr.udesemnarea diferitelor nivele (astfel se vorbegte pentni prima oard, he sis-temu-l vocabularului, sistemul gensurilor etc.). Pentru $hitney, sisternulse ba.zeazd' pe 3'nitdl!' car.e se opun lnt1e cle. B,elafiile stabilite lntre acestcunitdfi decurg lrr mod necesar din tnsu;irile caracteristice ale unitd,filor,deci cercetdtorul trebuie sd, porneascS, cercetarea. pr.in identificarea gi'deslcrierea acestor insuqiri, pentru i) putea infelege corect relaliile lr.

In secolul al XX-lea, termp^nul e ulitizit la primul iua a" saussure.care-l aplicd, la definirea limbii (sistem d.e semn6 arbitrare, rlefinibile ldrindul l_or numli prin prisma relafiilor, unit[file fiind punctele d.e i-utre-t6iere ale. relaliilor). In a.ceastd defirifie so vede refrexufteoriei funcfiona-lismului.(,,funclia creeazd, organul"), predominantd, ln filozofia incepirtuluisecolului al XX-Iea.. Unitltile, lrr_ conceplia lui Saussure, dnt opozitive, relative gi nega-

tive,.iar refeaua de ielafii poate fi dezvd,luitd, nimai printr-un sLudiu s'in-cronle.

^ Belafiile, aqa cum sint discutate ln Cours d,e linguistique g6n|,rale,se funcadreazd, ln cele doud, tipu_ri :

-asoc,iatiae (numite mi,i tiriiu, tir gcoliltistructuraliste continuatoare ale lui Saussurc, parad,igmatice) qi sintagmatice.

sistemul e considerat ca avfurd un caracler inclis, cerceia.ea tiebuindsd, se fl,c6 asupra limbii ,,ln sine gi pentru sine').,. F gcolile lilgwrstice moderne, conceptul de sistem apare lntr-o plura-litate

^de aceepfii, mai apropiate sau mai-depdrtate de te-oria lui sauisure.

. ...I" gcoala_ praghezd,, _cole doud serii de fapte lingvistice, rnitdlile qirelatiile, sint deoqotrivd, de importante, unitdliie fac larte din sistem iirmod permanent, d.eci inclusiv schimbd,rile lor,-care se raporteazd in modpermanent Ia sistem.

sistemul - unitdfile cu relaliile lor-poate fi cunoscut, atit ln sin-cronie cit qi fur diacronie.

Sistemul e consiclerat a fi deschis citre realitdlile oxtralingv-istice, deaceea trebuie studiat ll1 mod constant ln corelalie cu aceste

"eaiitepi.- $coala danezd,, inilial mai apropiatd, de tezele pragheze (la BiUndal),s-a lnclep{rtat d.e ele substa:rf ial, sub aspectul gtqssemdticii 1de ld, Eietmstev;.

Aceasta ee aratd a fi mai consecvent s-ausuiEna-(chiar aecit rnsuii!1ys.su1e !), ilterpretiad sistemul ln exclusivitate prin'prisma relafiiloi,

; riicliclncl relafia (f.orma, funcli,unea ln terminologia grossematicii) la raig ctei

lionssyslem..., Frankfurt am Main, 1816-, tt Cl. Thc Life and. Grouth of Language ; an Oullinc of linguistic Scielce, Ncw York, 1875,

i'rL

" 1 l; t'r"' \ht'tt) \

206 ll. Lingvistica sincronict

intregtlui, dar qi pentru desernnareil pd,r{,ilor' <lirr iu{r'cg:0, rlc Iilrlri lrr,Ii. Iiask.

B. Principiile analizei sincronice

llrirtcipiu sllpretn. Aceilsta a dus la formularea a numeloase crit,irri, <:lri:r,r'

iiirr prirtcl, liropriilor adcpfi, care arata, de pilda, c5, in djluezit fotrtrtttckt

trr ryi ir iltrl fn exact accleCyi relafii, deci ar trebui definite identic, co(]rl 0(] o

ilbsurtl., I)rrpii, (:gl1 so ttie , glosscrnltica se bazeazra pe clrr,sificll'e:l cL'tltt:ltloltttiirrrliii in'rloutr tiltrrri, c'oistante qi oariabile, pe caro lc putcrrr glsi llr, toalt-r

livelclc (vgcalo, id,dicini, regente : constante, fa!5, do consoar1r: ,.de'sinenfo,subordorinte :'variabile) qi care contracteazd lntre ele relafii diferil,c :

d,a interd,ependenld intre doui constante, de d,ependenld' intre o cn-n':tantd 9io variabil'tr, \i d.e'constela!.le (raport facultativ) intre dou6 variabile (vezit1i Relati,ile d,intre unitd'lile limbii, II C 2)-

d. pe baza tuturoi pd,rerilor citate, se pot formula citeva observaf_ii

-propuneri din care sd rdiasi, trS,sd,turile caraiteristice ale sistemului 9i celefl,le structurii,

Sistem inseamnd, totalitatea jnvariS,-n!91g1 (a unit5!ilor oblinube prinreuuc# lcCie t-n fiecare'nivel al limbii22 qi

care contracteaz5, intre ele relalii de un tip special, de dome+iul generalului,numite cu un termen mai rx,spindit relitrii-paradigmatice 23. Aceste relafiiizvordsc din insugirile, atribulele, latu-File tliiX;l'iloil'-dar ln acelaqi timpvaloarea fiecdrei unitd,fii depind.e de toate celelalte din sistem (e o corelaliefoarte puternicd), d,o i"e"d o schimbare tntr-rrl punct la. un ammit nivelatrage

^dupd, sine'un qir de schimbd,ri (o ,,reaclie tn lanf"), modiJicindu-sevaloarea termenilor 24.

In procesul de comunicare, . elementele sistemului sint seiectatetscoase din relaliiie lor paradigmatice qi oblig;r i,e s6 apar5.simultan, ln acelaqienun!, de exemplu, in calitate de constitueli,i ai acestuia. Do d.ata aceasta,relaliiie lncheiate se numesc sintagmatice qi depind cl,e posibilitd,file de com-binaro a unitililor limbii. Totalitalea posibilitd,!ilor cle combinare-, respectivtotalitatea rehtriilor sintagmatice ale unitililor ln cadrul pnei limbi,_ for-mgazd, structuralirnbii '5. Ilehliile sintagmatice sint de un tip pe care l-amputea considera, de domeniul particularului 26. t-I >-

Attt si.t"-ot cit gi strucfura apar{,in limbii in mocl obiecfiv, dar silt /in acelaqi timp abstracte 27, cercetd,torul trebuie s5 le descopcre qi sdl le /

\I

I

T

is1-ttlA1:l

\T1

i

i

Ii

il'l^.

\', in' l,.\

'6 o\ i

12 Vezi, mai sus, Benveniste, lucr. cil',,,6ldments de base"; Vasiliu, Ilcr. cit'; Stati'Sinlard, p. 8-9.

33 Vezi la Stati, lucr. cit., trimiieri bibliografice relative la termen.e Graur, Srudii, p. 19 9i urm.15 Duptr unele acCepfii, oricc enun!, Iormat din unitAli lingvistice legate lntre ele prin

rela{ii sintagmatice, formeazl o structurtr. Dar nu-i sulicient de c]ar de ce e nevoie de doitermeni penlru acelagi lucru, ln acest caz trebuie folosit - credem-numai termenul de enunl.

6-Benveniste, Iucr.,iit., p.21 (,,des t]pes particuli€rs de relations articulant les uni-tds...): vezi si V. Nerndianu, Strucluralismul, Bucuregti, 7567, p.27.''i

Stati, lucr. cit.,'p. 226 (,,Structura, ca gi sistemul, este cevaabstlaci); si E' Vasiliu'Nouuellu direclions de recherche tians ta linguislique et les probllmes du roumain, RRL X, 1965,1-3, p.28? (,,Le systdme ainsi que la structure de la langue ne sont cepcndant pa-s des faitsdirectement observibles, en d'autrcs termes, ils ne font pas partie du domaine des rdalit€simmediatement accessiblcs A nos sens- Sculs lcs actes concrets de langue tombent sous la coul)cde l'observation directe et ils sont, de rlroit, rdgis par les lois d'un systCme et par ccllcs tl'urrt:structure,'). , r

AI

ll. Lingvistica sincronici

1.,,i.,,' '|I :,r i..i1.

B. Principiile analizei sincrontce 2L9

studieze in strinsd legdturd,, lntrucit structrlril I)rcsutr)rrno sisr,crrrrrr ,irr

momentul cind se selecteazd unitd,filc imbinar,c sintagmatic, irir sisl,orrrrrl

l:.,.TI::::t|rctura, intrucit insegi unit,[[ile sisternrilui se r",rrsl,ir'ic ;isrnL ln'entarle'te de cercetd,tor Dornind tot de la enunfuri reale, tleci tot dcla posibilit{,f,ile de relafii sintagmatice 28.

Atit sistemul cit qi structura sint diriiate a.u llgi specifice 2r, pe care,de asemenea, cercetltorii trebuie s6 le identifice gi si,Te uioai"r* , '

.,_^_ ti.r"r"T'l gi structura au, caracter abstract, do. grtd;i-de abstrac_trzare d'lela, de aceerl ir:-am categorisit s6parat, inlrucit iocotim cd, sistemule mai abstract decit structura B-0. - ,attt sisternul cit gi structura sint specifice fiecd,rei limbi. datorite,lor.putem identifica gi iecunoaEte fiecareiimut Ei;;;;;rioi#, p" proologie, realizarea concietutui logic,

"* r"roriri rt #il#;i;;ilrfii 9i alabstractizd,rii.

,- - - Difu..nfe de grad de abstractizare existd, in cadrul fiectrrei limbi de.a un compartrment la altul (relativ la sistem, lexicul e mai putin abstractdeclt fonemele sau morfemele;, ctt gi de Ia, ; iir"tt;;;;,'"fi.'t6 ii*ti "ogistem gi structurd, mai pulirr a6strabte_1umbi porinezi"""li;bi;t i*oroy,dupr cum existd, Iimbi-caio au ajuns rL un grad. de abstractizare (rimbileflexionare) mai inalt gi de asemen6a existd irdpte intermeaiarl. --

-atlt Blstemul cit gi struetura nu srnt categorii statice, nu reflecti oimobilitate a obiectului-limbtr, cr, oimpoirivr, dinamismut.' a"usi" poatefi eurprins chiar intr-o cercetare'sincr^onicd,, in md,sura G care-se poateface diferenfd. lntre elemente vii, care se pot dezvolta, qi cete

""p""a"6ti"i,eare pot dispd,rea treptat 3r.

premergltori lli sirussuro a fosL reexaminat' prin pris-m.a,ttnorr.:ry0rl ttrt6oo.iO*iotu escn{,ille tle c'itre acesta. Pare deplin plauzibil ca.unclo tlilrt'roideile pe caro invd,latul genevez iqi cld,tlegte teoria sa asupra' limbajului sr"r

"it n tiae"loi in giirdirei unor teoreticieni, contompora:ri sal predocosori.

Scotind l-n evideirte, izvoarele multiple care au stat Ia baza distincfioiiiurie,roruir" in cu.sul lui Saussure,-E. Cosoriu insist6 esupra importanfoiiifluenl6liie care a exercitat-o Gabelentz asu-93-lg!p-g'-t11$ro '' $ste rmpor-tanfrf#rdUfiniat insd, cd 6Zi'teotiil"Iiii Saiisiirii6-46-spie langue - parole a

A;;;"ia un punct de reper atit tn jucleearea unor.pfueri antorioarelui, care

sla,r pot"a ldga de aceastS, dihotoTie, clt_gi in teoriilo ulterioa,re care pornosc

de la^ea, fie lentru a o clezvolta tnd-o direclie sau alta, fie pentru a se de-

limita d'e ea.-

Pentru saussure, separarea limbii de vorbiro este o idee contral5, 9i,in acelagi timp, un prim d'emers flri de care lingvistig h:tti* oste posi-

bil{,. Pr'ee5,tiritiu-se pentru cursul sdu de lingvistic6 genoral6,. Saussure

;;; i" ;;i; t";.fiJ rind, aceastr ittee, aqa cum- Tarturiseqte chiar eli"tt-o aiscupio priii1oare la planul viitorului curs e. Itleile sale i:rlegituricuoooriti"-fi"ina - vorbire n^-au ajuns si so inchego lntr-o.teorio coerentd,

Side iceea unele contratlicfii pot ti observate nu numal ln duerrtere verslulu;i" ;;;hilt;, ;ft;i" in ira^nuscris, ci gi-in forma.pe care discipolii sli au

utiliZbt-o pentrrl publicarea Cursului de l'ingoitticd gensraLd'

tn virsiunea tipd,riti a cursului lui Saussure,.limbaii vorbirea slrtelemente opuse care epaxt4 limbajului. Defi:rind iimbfr Bauggure atregeatenfia cd, 6a nu se co*u!'d'tr' cu limbalul t ,'ea nu este decit o parte deter-minaltl a acestuia, esenfial{,, e adevdrat. Da este, t:r ace9li th!:-lo produs

;;;i;if"";ltatrii limbaju-tiri qi un ansaTblu de'convenfii necesa,re adoP-

;;;;;;;"pul s,lcial p""lt" a permite indivizilor exercitarea acostei facul-td,ti s". $i. inai departie : ,,Daciiam putea cuprinde suma rf aginilor verbaJe

ilil^#;;t" ru t-o9i i"a'i"izii, -am

^atlnge tese-t9r.1' pocia{'ca'Ie constituielimba. Este un teraur depus'de practica v"orbirii fur indivizii. epartinlnd

I

,*i.iugi.o-unit[!i, un sisfem gradatical ca,ro existb virtua,] ilr fiecar_ecreter i

s"u. m;,i exact. in creierii unrii ansambtu de indivizi, c[ci limba nu este -/

conipletfi, tn nic'i unul, ea nu existd perfect declt in mas[" {'

In opozilie su limfoa' vorbirea este un act individual, br care, arat5'

Sauseure, se pot distinge: ----"--to-binaliiie p"io

"utu subiectul .vorbitor tttiTtzeaz1, cotlul limbii

pentru a exprima gindirea sa personali.^ - Meianismirl psiho-fiziic care ii permite s5 exteriorizeze aceste com-

binalii u. *II E. Coseriu, Grorglron der Gabelenlz et la linguislique sgnchronique"'Word" 23' 1967'

nr. 1-2-3 (Linguistic Siudies presented to Andr( Mdrtinelr, mai ales ,p',

99' , - -, n. Goael, Les sources manuscriles du cours de Linguistique g(nlrale de,l". de sarrssure'

Gencva-Paris, 1957, p" 30.3 Saussure, Cours, P' 25.

' IDidem, p. 30.6 liia'cm, p. 31.

1{ - o. 1et3

4. LimbI gi vorbire

.- Dihotomia limbd - oorbi,re, care este d.eseori discutatd, atlt ln lucr6-rile do lingvisticd avlnd. un ca"acte" teo"Llic, cit qi tn tucrd,rile "u

-ca,racter

pracrlc..c?xe pun probleme de metodologie 'a

coicetd,rii. pleacr. tn liniilel^t_9".11_tJ"l",

de la Ferdinand. de Saussure. Delimitd,ri ci,re pot ii puse tnregatrua cu unul sau aJtul dintre criteriilo de disociere stafilite di el auexlstat cu mult lnainte^de ap_arifia cursurui sd,u de lingristicd, genorald,,dar ele au fost scoase in eviaenil urterior, cincl gindirla unor'tingviqti

!E Benveniste, Problrmes, p. 23 (,,c'est lA ce qur rait gue la langue est un syst0me o[rjen ne signltle en. soi €t par vocation naturelle, mais orl tout iignifie enlonction de l;ensemble;ta structure confere leur rsignificationr ou leur foncilon aux parties,,).. 3f cl. vasiliu, lucr. cif. mar sus; Benveniste, ruu. cit., p. za, vJrnegte despre ,,certainsprincipm constants";.Schaff,-semanlicd, p.1gg, vorbe;te deipre,,legi stiucturaie,,.

..- - :" ln,privinta disculi€i dac{ unittrfile din cadrul sistemului irebuie sd aibtr un numedltcrtt fald de aceleafi unitAfi din cadrul structurii, credem ce nu e nccesard introducerea unuitermen nou. E ca gi cum am Incerca sI denumin omu{ Intr-un fel ln cadrul economic, altfelln cel cultural, artistic, biologic etc.31 Graur, S/udii, paslim; Stati, Sin/crd, p. 226_221.

t) \ ,,. Lingvistica sincronicl

Ottrtt s-n observat, in teoria lui Saussure, definilia teunenilor langwe4i Tta,role porrrogto do la doud, consiclerente : ra,portul socia,l - iqdivialual(,stttt, cttttr. H-:1. mu/i Bpus, vorbirea ,,colectivd," ryi vorbirea ,,individua,lltt);i rllllorlul schtlrntr, - utilizarea schemei (sau forml - utii.izarea formoi).

I)ittt,rr: colo doui principii d"e la care pornegto distincfia conceptelor<Ltt linr'bd' t1i aorbire la Saussuro, cea mai criticatd, pare si fiecba carofacedinvorbiro un fenomen pur individual. Ari,tind cd .,nu existd, nimic colectivlu vorbiro" 0, Saussure a atras'asupra Ba critici iirovenind din diferite di-

irocfii. lnlp6 .-tt 8e pare, Saussur_s lnsuqi nu a afirmat intotdeauna cI,

ln opozifio cu limba, fenomen social, yorbirea este un fenomen pur individual.Intr-o -prim{ rrersiuno a cursului'raportul este inversat:- ,,Dintro coledoud, sfero,. slora vorbire esto cea Tai sociald,, cealaltl este cea'mai completintlividual5,. I-rimba este tezervorul individuil, tot ce intrd ln limbd, adic6ln cap, esto individual" ?. Chiar d.acd aceastd, idee a fost renizuitd uiteriorea rtrilino semnificativd ryi trebuio gd, fim de acord cu R. Godel atunci cindspune : ,,Este remarcabil cd, ln momentul hr care subiectul li cerea gtr, nu1n-fd,!igeze- vorbirea- gi limba clecit din unghiul individului, el a afirmat, caracterul social al vorbirii)t8. -

r ,, i,r j ,,,.i,,..j -Concepfia lui Saussuro asupra raportului limb5, - vorbire nu Be ro-I'Jt'0' '* - ducoIa_opo-zifia social-iudividuaJ,ciconfineqialtesugestiiimportante,

^-..!^J ,r'1,'"t 'caro au con$tituit puncte-dd ple-eard-pentru deivoltd,ri ii airecgil variatevtw.' ale teorieirale. Fl a atras, de pild.d,, atenfia asupra, cal4-c-Ueluluiegesentd,al limbii : Separinrt limba de vorbire, se separd, tn acetfrltiinp :

*-'-- - -r--

| -:991 :. 91te sociat, d.e ceea ce esto individual;- ceea, ce este esenlial il,a ceea ce este accesoriu gi m,ai mult sau mai

n ?u!,in importants..Sau8gure a insistat, do asemenea, asupr& caracteru-lui concret (feno-

menal,.am pute-a spune, ln opozifio cu caracterul de esenfd ai limbii) alvorbirii, ard,ttnd chia,r cd,, lntr-un fel, qi timfs, esto un obiect de naturiconcretd,. rrlrimba nu este mai pufin decit vorbirea un obiect de naturS,concretS, ryi aceasta este unmare avantaj pentru studiu. Somnelo lingvistico,fiind ln mod e-senfial psihice, nu sfurt

-abstracfii; asocialiilo ratificate de

consimfd,mintul colectiv gi al cd,ror ansamblu il cirnstituie timba sint reali-td,!i care lgi au sediul in creier. In afard de aceasta, gemnele limbii slnt,ca s5 zicem afla, tangibils tr ro.

/ Saysl1rr.e_ qai atrage atenlia asupra faptului cd, limba gqtq uo prbdus_ pe cr,re +4iytagil_iggl$tejrz'd, pasiv, in tirnp

"" yffi Fste uni;t-aA.--- Yqintg,--qH9---p:esqp une;afr pariEilTiiniecr Jrii Valfimili activlare de. selecfte' Urm6rind ideile lui Sausgure, so poate trage'concluzia cd, ,,el

B. Principiile analizei sincronice 2t I

infelege prin termenvl parole nu numai factorul inclividrur,r,ci ryr irrr,.r.,r..-tarea sistemuluit, rl.

.. - .-q probleurd, importantd p{ cgr.e o puno clelimitarea .o^..11[.r.r rrc-lT"bi qi vorbire este cea care se ieferd, Ia caiacterul combinatoril al vr.rrbirii,tid.ee asupra cd,reia saussure a insistat in repetato rinduri. llxistd din accstpunct.de vedere o opozilie intre limbl gi vdrbire ? Nt ;;;;iiJ Oio oo"tt,sugestii aJo lui saussure,_pentru cd, existi, gi pu pra"'ut-rimnii"l se.ie dosintagmo.,,figds,', o s.erie d,6.nror.ozifii care ,ir"ipi"'-fi-nii;p";;"; indiviclulnu trebuie sd, le mai combine singur.

obiectii importante a ridicat rerafia pe care saussure o stabilegtePtl:_F!d qi pertinenfd. Trdsd,turrlop*rii"eotu s-ar situa po pranur rimbiirn tlmp ce toate variantere, inciusiv-variautere .o-uiouti.ii-i_ar rercriexclusiv la vorbire.

Este evident cr m*lte probleme pe care le pune distincfia limb, -vorbire au rrmas nerezolvatdin cursut d,e t;ngaisfiii;r;';;"ti';rui saus_sure' La saussure gisiT i:rs6_,.in gerrnene, ma,i toate id.cile caro vor ti dezvor-tate ulterior in reg-dturd, cu d,ihoiomia ia, a cxroi i-po;;;F-giiititit"tu ,ofost aproape genEral recuaoscute.so poate constata, d.acd urm{rim diverse p,rncte do veders are repre-zentanlilor unor tendinfo.iu lingvisticd, contdnporane

"o-sroru*u rroulterioare, cd, ori de cito.ori se_pun probleme ae "irioai sai a"iiirrtal cer_cetdrii, revino tn disculie prodlemd rehfiei dintre-ri^bti ;;r#e. Repre-zentanfii qcolii socio_logice franceze.(mai'ares A. Meilet qf.r. v""dri".i a"accentuat caracterul socia,l al iimbii qi au discuta_t rcr"gladintreaceastagi

yolbge din punctul de vedere al.evoiripiei lor : modificarile limbii sr,,t rezul-tatul transformirilor din vorbire rz. Dtevri l"iseri*,*a 6'#iiiraa.rnil-num.itei rycoli juncfion1{e 1u accentuat asupra importanfei ituiiieru tl*til,1n aincronie. In plirs, Cl. tsally inh;du;;6ategoria achializdrid, po care oconcepe ca mecanism de trecere a limbii ia vo-rbirels. 'I -:':-' r

* orientd,rile structuraliste d.o diferite nuanle au ca trrsiturd, comuniabso.lutiza,rea primord.ial.itS,fii limfij, poulu_f"ta de Saussure la. Id.eea ca,rac_terului de sistem al rimbii tiua """

hi ri,-rui" ." porneqte qi Iacaro trebuiell :" uil"ql o ringvisticd, imanentd, trebuie sd fie rn -oa oL""uu," o ringvis-ticd, a limbii fur sens saussurian. rnsistind rasd, asupra ideii cE, se stud.iazdvorbirea pentru a so degaja rimr*, adicS sistemur, r^eprezentrotrii aio""uuto"curente structurariste au ld,sat sd, se inleleagd cd vorlirea n_ar to*titui oosistem.

-

t,

,--^..ii,Ydtgi"q 11"1s$,-94'"1 .alii preriminare cu priDife ta distinclia rui F. dcsarssrrrf rnrre,,tangue" Si ,,parole,', LR XII, 1963,-I, p. 20.r2 Vezi Graur-Wald, Isl. tingu. p. 117.13 Ch. Bally, Linguistique.rr Trebuie sd remarcdnt lns{ ci, la saussure, accentuar€a caracterrrlui

'rirrr.rrriirl rrlllTlii t. raport cu vorbirea lnseanrnd i.pri"i[ "."*iro,raprul ctr r" "i-"p"riii" piiicipau se stabileste,",r" .o"ii,i1ti,ifiil'llr"i:''"'avr'rr rn v.rl.rt:

I

I Saussure, lucr. cil., p.38.7 R. Godel, lucr. cit-, o. !45.8 lbidem, p. 147.e Saussurc, lucr. cil., p.30.Lo Ibidem, p. 32. Caracierul ,,tangibil,, al semnclor lingvisticc se refcrA le scrirrc

)1) ll. Lingvistica sincroni<I

, . sugestiile lui saussure in lcgiturd cu caracterul combinatoriu alvorbirii ln.rapo4t cu.limba au constifuit pu.ngtq] de plecare al unor concepliicare.identificd, vorbire,a

9.u ?T.a sintagmaticr.. Din punctul de vedere ailui,^*y. .yj*ailme, ururr.trte llpptl, ulitdli iiol,enfiale, slnr eiementele lexicale.

unrtatus cuscurs_ulur, Truta_lr d.e efect, sint frazele 18. rn limbd, G. Guillaumovede un sistem de pozilii, de la care discursul p_ornegte pentru a crea locuri.de.optoz'ilii, Dihotomia capdtd, o interpretare psihomecafica , aiscursui tiinautiLizarea unui sistem. d.e reprezentd,ii care 6te limba, el nu poarie, u"u"u,qidatr cu aceasta. o migcare a gindirii de la unittrlile p'otengiaie existente in]imbn crtre. Lgitd,file_ de efect existente in vorbire, .eiarirath tntr-un anumitlimp . iatd, forma de.manifertaT a-relafiei dinlre cele doui-planuri alelimbajului in cclceplia lui G. Guillaum'e.

rdeea unei ,orbiri care aparfine prezentului in opozifie cu limba caroa,parfine trecutului 9st9 q idee centrald, gi in teoria lui Aian Gardiner privind,aceasttr, dihotomie 7e. subiectul qi pred,icatul, stnt uniti,fi de vorbirei nu do--------lilTlljclnstev,

Langue el parole,ln .Essais linguistiques, TCLC XII, 1959, p. g1.16 lDidem, p, 80.rz Ern. Vasiliu, Limbd, aorbire. stralificare, SCL X, 1959, 3, p_ 409.r8 G. (itlillaume, Obseruolion el erplicalion tlans la science du lan'guge, itt Lanllage el scicnr:e

alu ld.ngage, Paris- Qudbec, 1969, p. 2?5.rr ,\. Curtlintr, 'l.he Theorg of Speech arul Language, ed. a II_a, Oxfor(l, lg5l. l). :]2{}.

limbtr,in conceplia acestui autor, ceea ce probeaz5, inci, o datti, faptul c:i elidentificd, uorbirea cu sintaxa.

Concepind in felul accsta raportul, o separare infte limbd qi aorbirecare sd, se suprapur:5, peste cea dinfte leaical ryi sintactic nu mai apare de ogtilitate foarte evidentd,, fapt rernarcat de J. Ir. Pierson, care cretio cd, too-mai opozifia d.intre semnul lexical qi semnul eintactic este cea pe careSaussure a avut-o in minte atunci cincl vorbea despre langue ryi parole 20.

Observaf,ia ci, limba este in concepfia lui Saussure d.oar un inventarde elernente apare ca o critici forurulatd la adresa acestuia de citre uniireprezentanfi ai gramaticii generative. Aspectul creator apare la Saussurelocalizat nu'rai rn v-o1Q!199_isgili_dualg, tn werrie_cp*pentrtl_eEorngEyzj93_try j$f -.;_-guverry!.4.[srssil'L;e-piaspaa{J[F6ii.-la""trricare;conceptelor de competenld, qi perJormanld, ale gramatfcii-ffirirative cu diho-tomia limbd,-uorbire pare posibili numai dacd avem ln vedere unele inter-pretd,ri ale distinctiei propuse de Saussure. Incercind sd, se delimiteze deconcepliile unor urmaqi ai lui Saussure care vbd in frazS un act de vorbireprin excelenfd, qi pornind de la distincfia stabilitd, d.e gramaticile generativeintre-structura.de,suprafafd, gi structura de adincime, Th. Dbneter concepeun al-treilea nive\ intermed.iar lntre cele cloud, structuri, capabil s6 ginecont d.e schemele de enunfuri care sint la dispozilia vorbitorului gi in con-formitate cu cale acesta apreciazd, dacd, o construcfie este sau nu utiliza-bild, 22. Acest nivel ni se pare c5, poate fi apropiat de normd, in ielul in careaceasta este definitd, de E. Coseriu.

Teoria lui E. Coseriu d.espre limbd gi vorbire pornegte de la o reexami-nare eritic.S a concepliei lui Saussure despre aceastd, dihotomie, precum gi a-unor teorii ap5,rute dupS Saussure 23. O idee esenfiald,, asupra cd,ieia OoSeriulrevine ln mai multe lucrdri, este cr, diviziunile introduse ln cadrul lifrbaiu-lui sint distincfii rrtile din punct de vedcre metodologic qi cr ele nu trebuiesd fie consialerate in nici. un caz realitdfi autonome. Porniid dt la premisa cd,ln mod concret un existd d.ecit activitatea lingvistici, Coseriri adloite c6 inlag"ul realitS,fii unitare gi indivizibile care este limbajul se pbt introducedelimitdri din diverse perspective. Criteriile multiplb ca.e^ s-au propuspentru. diyiziune (individuai - social, psiholizic - psihic, uniformitate -expr_esivitate, faclltate - manifestare concretd, acdivitate - prod.us etc.)pot fi justificate fiecare in parte 2a. rmportant este ca atunci cind. termeniisint coneepufi in calitate de contrarii, si se stabileascd opozifii intre planuri

B. Principiile analizei sincronice

J.L, Pierson, Langue-parolel Signifiant-signifii-signe2,,,Studia Linguistica', XVIt,1963 p. 13.

2r Ruwet, Introduction, p, 57.2r Th. Ebneter, La pltrase dans le domaine de Ia langue, ACIL X, I, p. 431.

. 23 Vezi, mai ales, E.."Coseriu, Slslema, Normag.IiaDta,,,Revista de la Ficultad dc Huma-nitas y ciencias" vI, Montevidco, 1952, nr. 9; ld-:m, Delerminocilng Enlorno, Dos probrr:utosde una linguislica del hablar, ,,Romanistischcs Jahrbuch", Sonderdruck vII Banrl. 1955..- lgi)t;.9i idem, Sislema, Norma e,,Parola", !n Sturii Linguistici inonorediVitlore Pisrrni,r'strltto,Brescia, f.d.

2r Trcbuie str observ{m cd., atunci clnd rlefinim un obiect ca unitatc I cl)rtllriilor, aceste contraril pot li privite din dife"l[c perspective: ca exprimln(l o rcrrll(:Scneral - individual, esenfi - lenomen sau calitate - cantitatc,

r''l.i1l

ltltltv\:1t\/(

t-\ \.1 , !1,' ,tf. .t-l 4

,,.;rr (t, tr ,

cn"rr,f,,l

. l)in PuncLul de vedere r.r,l lui rtjchnslt:r', vorbircr cu aot concret nicinrr irrloroso:r,z,rl lingvistica.. Distincfiei riintro linrbi, gi vorbirc i,,o prirnl.lr,Jrr,xirrur,l,iu inrportantS.{i1 rupgt, do vodcre istoric, dar irupeiiectd, dinJrrrrrc(, rlo vorlcro tcoretic") 15, Elj.olmslev ii opune distincfia dintre echem&4r tt,zuj.Iioulizalea schomei este in mod necesar un uzai, bolectiv sau indi_virlrrrrl, c(\e:r cc suplinrr_opozitia_social - iudividual a9a'cum a lost conce-..1rrrf,[ do saussure. Bchema, adicd, limba ca formd purd, gi uza.ittl - un:rnsarnblu de doprindori * sint tdzute ca nigte rea.litdii, in'weme,ce un altconcopb,. nglrnqr infeleasi ca forma maferiaJd, a limbii, este vdzut ca o"ibstracfie ,,oxtras5, din uzaj printr-un artificiu de metodl" ro.

o asemenea concepeie pur formald a unei dihotomii care Be inspird,din teoria lui saussure, dar-nu o copiazd, nici din punctul ae veaerl al ter-nrenilor-gi-nici din punctul de vedere al criteriilor iropuse pentru diviziune,putea sd, ducd la o interpretare a raportului din p^erspectiva opozifiei varijantd, - invariantd. utilizind termenii lui sauisur6, dar prirnirid. d.e launele idei d,le.lui rljelmslev, Em. yasiliu stabileqte d rehti-e'ai*.ta mt""conceptul de.inaalianld gi concept:U.l de limbd,, pe de o parte, oi il1tru

"oo-ceptur.dgjr?ry.ay,td gi conccptul ds a;orbiibtie'de aitd parte : ',,Sistemul

d.ernvarrante ( . . . ) reprezrnti, scltema, adic[, Limba. Domeniul variantelor. ad.icd,lcr:'izfl,rea con-cletd, reprezintd, uzajul schemei, adicd vorbire; i..'J. S;poate sprrne cd un stlat aI_limbii.reprezrntd, domeniui uorbire in raport cusistemul dau schemrr u-nitd{,ilor d.e }ang inferior" rt. Li;b; ;i vorbireaau fost -raportal,e de Em. Yasiliu la categoriile d.e general qi parLicular,ceea ce I-a dus la concluzia cd unitdfile unui rang-dat, fiind etementeqelgrafg gi individuale in acela'gi timp, pot fi, in mdd simultan, eiementede limbd, gi vorbire.. ca gi in schema lui rljehirslev, vorbirea cdncrete nuigi gdseqte aici nici un loc.

'Gq._7

ll. Lingvtsttca srncronrcJ

r.rrrr.l;rli\'('. liAil.jrlirl, tle pild5,, nlI sc ol)tlll('tt"t'triltti sllll /'r{-r('tsului;i trit'i

B. Principiile analizei sincronice

30 E. Coseriu, Determinacifn...' p. 34.31 E. Benveniste' Le langage el I'exp$ience humaine,,,DiogCne", 1965' 51' p. 3 ;i urnt'3z lbid.em, p. 13.33 Adam schaff, Iangoge el r4dlil(,,,Diogtnc", 1965' 51' p. 157-3{ Yezi, de pildn, N. D. Andreev 9i L. R' Zindcr, On lhe nolions of spttch, rtcl sptaclt,

speech probabililg dnd. ldngudge, ,,Linguistics" 4, 1965.

unele dintre trceste operatii sint strins legate de nofiunca de situafieSau dc context, inbr-un sens lalg. Yorbirea se lefe-Iai, totdeauna la anurnite

"it"o-rtr"fe, iir tirnp oe limba

"este acircumstanfal5 30. Sibuafia cste spa-

tiul - timp al vorbirii. Raportarea se-facoinsS,- qi-la uncontext cale poateh iaiomatic (raportarea unei p6rfi a limbii la limbd, in lntregul ei), verbalsau extraverjbal sau la ceea ie Coseriu nurnea rruniYersul discursului" :

literaturd, mitologie' qtiinfe'Iregh,td d.e raportul dintre aorbire qi titualie, teoria despre pronume a

lui E. denveniste-ni se pare de o deosebitd importanfd, pentru furfelegerea

relatiei dintre limb5, qi vorbire.' Dupd, cum remirci, Benveniste, in vorbire raportarea se face tntot-deauna la subiectul vorbitor. Pronunrele de persoana intii, care este un€lement ca oricare altul tn inventarul formelor limbii, introtluce in vorbireDrozenta persoanei, f5,rd de care limbajul nu este posibil. Forme goale ilii-b6,'pr-onumele'igi capiti, realitate-qi substanfi, nunai in tliseurs sl.

Promimlele personal nu este unica formi tle aceast[ natuli : aceea$i esto

situalia qi pbntru alli indicatori, mai ales pentru seria deicticelor.'Toi ii raport cu vorbirea be caracterizeazd, qi timpul lingvistic, aratd,

Benveniste. l,lmlajul nu dispune d.ecit de o elpresie tempo-rali, -- prezen-tul, respectiv mornentul car; coincide cu ]rorbirea. Pornind d.e la aceastlaxd, se drdoneazd, timpul lingvistic in eliss limbd,. Este important s5 refinemuna din concluziile hii Benieniste la analtza pe care o face' 9i anume cd rr!-toldeauna expcrienla umani inscrisl in Umbaj ne trimite Ia actul vorbiriit'32.

ln aces[ Eens, nu m se pare de prisos accenl,uere& caracteru]ui concretal vorbirii qi impoitanla acesteia pontru tnlelegerea problemslgl legato.dereflectarea

-reafta1ii ig 'limbL. Limbajuf este, prin vorbire, -confnmtat

mereu cu realitatea : ,,lnlelegind cb Iimbajul egte un proclus social, in legd'-

turd, geneticd, gi funcdionite cu ansamblul-activitifilor qractico ale omu-luiin sodietate, noi ne ddm seama, in acelaryi timp, cd, imaginea. lgmii iqpusd'de un anumit limbaj nu este arbitrari, 9i nu mai poato s5, Iio modiliiatilqf,r-un mod arbitrartt 33.

utilitatea teoreticS a d,istincliei limbd - vorbire, intlilerent do crite-riile care au fost propuso pentru delimitare, cu greu ar pubea fi negatd,.Meditinci asupra timUajutui, d-iverqi teoreticieni au simfit incd inainte doSaussurs nev6ia sd, separe latura esentiald, a acesteia cle cea fenomenalS -activitatea lingvisticd de produsul-aiestei activitifi. In ceea ce privegteutilitatea pracf,ici, ea d.epincle de metodologia tliverselor qcoli sau a divel-gilor lingvigti. Faftul ci-dihotomia stalilitS, cle Saussure n-a fost soco.titisuficienid de unii-lingvigti, care s-au simfit lndemnali sX adauge o a treiaentitate (variabild fu

-diferite teorii) sau sd propund chiar o J1pS,rfire

cvadripariitS, 3a este..departe do a proba inutilitatea d.istincfiei. R. Jakobson'

215

8r'ht rttrt Ittl s(: o[)lltl(" uzaJuLul.l)irr lrrrrrct,ul rlc vcdere al lui coscriu, dih<lbonlia pe_oare o.^propune

s,,.,,*ni,,.i'tisl,o insuficientd,. Dacd se arloptd cril,eriu-l Srlde-loL d.iferite de

:r,lrst,r.:rrrl izriltr, igLlr-ri^rlarcc (termenul pe care Coseriu il preferd, Limbii penfttr

.i,',,,.'.,",l,.,dirirrrnrI,osteunconceptistoric)w^psI!jM.N,,r,,,,,, estc roalizarea concl'etd a siStemuluir cale.este consrder'&tnuTal ca'

;,';';,i';,; do ot,ozitii funclionaleiln catuul uhei diviziuni a limbajului care

;";;,f;;;;;.'rrire'a con"retd, norma individuald,. norma.sociala,gi, sistemul

f rrncfion:.r,I, sfera termenilor dihotomiei devemti tracUltorl"'ra Langue. -"i"it i"iii"a" a" tiit.tiul de separare pe care it adoptim' Dac[ opoziliairlq

-a"-6."mplu, intre concret-qi abst'ract, numai l.ot?it9? "9o:retd'

se

il;;'dr;;il fior'ott; tlacd opozilia este intre social Si inclividual, vorbirea,

;";;;; ;;i;u individuaid, se tncaaheazd' \n Ttarole, iar notma sociald' qi

sistemul funclional in langue 26'"'"'"=fr;;6t'"1 de normd,"\t interpretarea pe care i-o di E' Coseriu a fost

alsc"taila-ioiin mai multe lucr6-ri. Pentru fonologie gi foneticS,, teoria a

ioii refuata 9i nuanfat5, de cdtro A' Awam (in vol' Omagiu lui' Iorgtll"oraiir,-ui"tiregti, 1958) care prezintl' urmd'toarea ierarhie'

Limbi

Vorbire

I Sistem

II Norm5,

III Yorbire

1. Arhifonemo2. Foneme ' t\ Abstract3. Yariante ind.epenclente4. Yariante pozifionale5. Sunete concrete Concret

Rela|iadinttenormd,qtJreeaen|dafostdiscutat5deI.Dd,niilS26gi P. Micld,u 2?.t' ^ ' ;i";;nc1ut de vedere al lui p. Micl5,u, norrna, care repr-ezjntS latura,

.ociali-i itr""i*li se referS, Ia extintlerea, cantit'ativd a trd,s6burilor, Ia'

;il;i au tarpioaite a elementelor lirybii pe plan social. Acest, aspect' poabo

ii cercetat, cu mijloaco malematice 28'-- ---A"""otuind caracterul abstract al tmpdrfirilor pr.o-puse-de saussure

in cadrul limbajului, I. Coteanu atrage atenlia asupra pn9utut ca norma'

,"*"ri"te partilularul gi cd d.eci nu p-oate ii pusa, pe acelagi plan cu lirnba

;;;;;il;;.- Nor-u poaie fi definitd ia ,,limitarea funcl,iunilor unui sistern

i"i"irr-"""aitii-pr"st^afllite" qi este pr-oirrie. fiec[rei limbi in parLe m.**- freUuie sd,^observim c6'qi b El Co'seriu opozilia principald so stabi-

feste toi hir" ii"rla ryi vorbire. Aceste aloutr, categorii silt cele pe care le are

iilff;;;;i "i"d *" ""l"ti

la trecerea limbii-in vorbire, la operafiile do

iletermi'nare care aparfin tehnicii vorbirii'

26 E. Coseriu, Sislema, Normc e ,,Parola", p'251'1. I. DtnAita, Not, iilpr" rii""ptii ae norml tinguisticd, LR XII, 1963, 4,.p. 325-33{.,? F. Mtclan, Limbd pi uorbire, ,,Analele universittr!ii Bucuregti", se fia 9liinle

Sociale, Fllologie, anul XIv (1965)'18 P. Nllcldu, Iucr' cil.' P. 247.ie I. Cotcarru, Dicotomii sau lricolomie linguislicd'|, ln Omagiu lui Alerdlrdtll llosetlt'

Bucuregti, 19ti5.

/t

ll. Lingvistica sincroniri

rr (lil{.r'il(, lrrcljili:rs qi A. nlartinet3a au corr$i(l('rilt, <:i opozi$ia, dintre limbii,rrr r.'ollrrlr'yrorr,l,rli ('\l)rinlatL$iprintermeniidccorllitnesaj,luafirlinteoria,rrrfolrrrr(it,i, r'r'r.:r co presupune, binein{,eles, o anumilS,interpretare datd,cr'Ir'Irlr.r rIiIroI,ottrii.

lr,.lirrrilrrlt'rr, rlirrtro linrbd, gi vorbire prezintd, interes pentru solufio-nirr'(';1, lul{)r' lrlolrlerrrr inrportante pentru lingvisticd', Una dintre acestelrrolrL,rrrr,t,st,c <reir, plivitoare la modul ln care se produce evolufia ln limbd,"firr lnlc crI, irrsigi d.isocierea stabllitd, tle Spussure ar fi pornit de la necesi-l,ir,t,cil separlrii elementului mobil, transformator, de elementul static,(x)nservator. Concepfii individualiste pre- $i postsaussuriene absoluti-ze^zd, rolvl individului vorbitor in evolulia limbii, evolufie care apare gu-vrlrnatd, fie de lntimplare, fie de sentimentul estetic al vorbitorului, fie depersona,litdii. Dacd exist5, un acord unanim asupra faptului cd, inovafiilepornesc de la un vorbitor, avind la tnceput un caracter lntimpld,tor,ideea cd, factorul social a e o importanfd, primordiald, in rd,spindirea inova,-liilor esto cea care trebuie sd, fie accentuatd ln primul riud. 3?.

In raportul limbd - vorbire, factorul cel mai mobil este fd,rl tndoiald,vorbirea. Limba este faatorul permanent,, care asigurd, etabilitatea rapor-turilor dintre membrii unei comunitl,fi ln cadrul unei anumito perioad.ede timp.

Ii diviziunea tripartit{, prezentate d.e Coseriu, norma reflectd, echili-brul (instabil) al sistemului intr-un moment determinat. Schimbindu-senorma, se schimbi echilibrul. Yorbitorul con$tituie punctul de plecaro aIschimbd,rilor ln sistem, care se leagd, de necunoaqterea normei. Schimbareafonetic[, de pildd,, aratd, Coseriu, consti fue deplasarea normei cd,tre orealizare acustic5, a unui fonem admis de sistem.

Se poate lesne observa relafia care existd intro modul de a conceporaporbul limbl - vorbire^ gi atenfia acordatd, in practicd, unuia sau altuia,d-intre cele doutr, aspecte. Incepind de la Saussure incoace, obiectul principalal atenfiei orientdrilor gtructuralist€ este ,@ Iangue: ,,Studiul limbii com-portd, doud, pd,rfi : una, esenliald, are drept obiedt limba, c&ro este eocialIin esenfd gi independentd, de individ : acest stualiu este numai psihic;cnalaltd, secundari, are ca obiect partea individualS, a limbajului, ad.ictr,vorbirea, lnfelegind pi fonafiunea: ea, este psihofizici" 38. Degajareasistemului presupune insi gi studierea vorbirii, a,qa cd fur practicd nu 8epoate renunfa la acest obiect ,rsecundartt. ' , i: ]

Ca o reacfie lmpotriva tendinfelor d.e eliminare a vorbirii din sfera,de interes a lingvisticil, so poate obs6rva o incercare de accentuare a impor-tanfei acesteia, venind din mai multe direefii. Pe de o parte, dezvoltarea,psiholingvisticii ad.uce cu Bine o accentuare a importanfei vorbirii, mai alessub aspectul ei oral 3e. Particularitdfile comunicS,rii orale slnt cele chemate

:1 \rzi Ja\obson, E-ssais.:' Jrlartinct, Elcmentc, p. 45.It Vezl Graur, ln Sluriii, p. 383.rl Snrrssure, Cours, p,3?.D Vezl TstlanR Slama-Cazacu, Limbaj gi conlcd, Bucuregtl, 1959, Si Psihollnguisticd.

s[ stea in atenlia cercctitorilor, cu atit ma,i nrult <rrr r,ir clc rr-rr,rr t,lrrslituit pind, acurn o preocupalc constantd, a0.

Pe dg altL parte, rlezvoltarea sociolingvist,icii, t'rrlc sc irrlglr,sr,rrzr-r,'cle mijloacele qi forniele dc realizare a comuniclirii lnbrc oarrrcrri. I)r.cfrur)uno'b accentuare a itnportan{ei vorbirii sub anumite aspccl('1lc s1|,': rls ililrlr-r,studicrca corelr{ici diutre ceetr ce s.e cxprimd qi nrotlul (,unr ^\e cxprlirrr:i,dupi expresia lui Ii. A. Budagov at.

o stilistic:i mai direct legatd, de lingvistic5, ar putea fi qi ea interesati,,d.e vorbire. n,emarcind cd, gramatica d.e pind acum se opregte, ln general, la.studiu-l frazei, Tzvotan Todorov vorbegte despre o $tiintd, l, vorbili care arconstitui un.nou lip a" retoricd,. El ili propuno sd, construiasci, o tipologie.a discursu-lui dupi, tipurile de relafii intre fraze a2.

Dezvoltarea semanticii liagvistice aduce gi ea o sporire a interesuluipentru vorbiro-prin.ate_nfia pe.caro o acordd relafiilor dintre semn ryi desig-natum. Discutind sino.nimia sintacticd,, aga cum esto lnfeleasd, do-obicei,s. stati atrage atenfia cd uneori propoiitriilo slnt condid.erate sironimepe-ntru.c[.se accepttr, identitatea referentului. Distincfia d.intre o sinonimiea liFbii gi o,sinonimie^a vorbirii ar evita, dupd, p6rbrea autorul.ui, uneleconfuzii persistento a3. In practjca corcetrrii, sd,rciiile lingvigtilor se impartin ceea^ qg-privegte studierea di-fetitelor aspecte a,le limbiiryi iorbirii. Gdrdi-ner congidera limba drept sarcina lexioografului gi gramalicului, iar vorbi-rea clropt sarcina editorului qi comentatorului 6. doseriu ved.e'gramaticastrucl,urald,.cr gtiinftr. a sjstemrrluir gramatica d.espriptivd, ca gtiinfia normeira,rlgramatrca-,,erorilor" ca qtiinfd, a vorbirii. Fonologia este gtiinla siste-mului, manua,lele de pronunfie se ocupi, d"o realizareinormei,'iar ioneticaeste gt,iinfa vorbirii as.

, Interosul practic acordat unui aspect aJ limbajului nu trebuie sd, setransforme in postu,larea primordialtnfii sale pe plai teoretic.

B. Principiile analizei sincrorrirc

tl{0 Tafiana Slama-C:zacu, L'lturle du roumdine parli; un aspeclnigtigi - L'indicatioad oculo.s", ACLFR XII, I, p. b91-t-r96{r R.A. Budagov. Noles sur la lupologie tle la parole, ACLFR XII, I, p. tg6.,- ..f2 Tzvetatr Todorov, Connaissanre rle la paroie, ln I,inguislfc studies presenleri to Anrlrltrtorttn.et, ,,Word" 23. 1967. nr. 1_ 2 3, p. 509_510.

f s S. Stati, Sgnonymie de ,,Ianorrc" el tle ,,parole,' , ACt,FR XII, I, p. 692 --- (;1)t).ff A. Gardlner, lucr. ci!., o. 44o.f! E. Coseriu, Sislpma, Noima e ..parola", p. 2b2.

C. Comparflmenfele lin",bii

1. Unitigile limbii

a. Tipuri dc unicigi

( lunrPartirncntare* studiului limbii in fonetic[, gramaticS,, lexic ducel:r, ovirkrn{,ierea, rnai rnult,or tipuri de unitifi Jingvistice, fiecare cu specificulr:i crllihlt,iv. lingvislica gcncrali, iqi liuno in legir,turd, cu unitS,file limbiiirrilcbriri rlo tclul rrrrnii,t,or: Oare sint uniti,{,ilo (rlc baz5, qi secundare) alelicciilrri rrivcl'l .[riccr,r'u rrnii,lr,to funcfioncazii h, un jiingur ni.roi sau esistl;i rrrrit,li(i pc crr,t'c lc glisirrr in rlorLii, ovontual mai muLbo planuri? Toatelitrlrilc (f unosc lr,r:clcllryi lipuri rlc rrrrit,if,i, sint rrnitlif,ile acestca ulttit-ersaliilitr,;r rsl ilrr.'

Iringvislicrr, si,r'rrrrl,rrr':Lli rlri, lrr, intlcbl'lrile dc mai sus, rLspunsurir':t,t irr,l,cr, rlovcrlirrrI porrt,r'rr ilccsl, 1;ip rlc prolllernrt un intercs mult mai marer lrrc i l, li rr gv ist,icl I rlr,rl i{, iolrlr,lii,.

irr ltttrc(ic rlo tttrtuirlrtl nivelt:lor itlentificate qi tlc amrmite detaliirltr rrorrrrcp!ic, slrrdiiio u,cl.ualc propurr rlifcrite ierarhii de uniti,fi; citdmlt,ili rrrrrruli oil;cva:

-- ionern/morfem/cuvint/partc tle propozitie/propozi!ic/ fraztaz;-- fonem/morfem/cuvint/irnbinare de cuvinte (sau,,sintagmii")/

lrropozif ie/enunf B ;

- fonem/monem/sintagmd/enunf, a ;

-. sunct/formi/scus 5;

r ll. E. Ilazcll, Otr the htstorical sources ol'sonrc slrttclurql uni1s, in nlisceuanea )larlinet.. ,... Icrarlliu tcrasti aparc explicit sau estc irnplicati in numeroase lucriri de oricntrrelrrrlitir)nrlisti, rlc cxcnrplu, CiLn.'O inccrcare de a o inLcgra intr_o conceplie structuralistir.lu t. SLrti. S|ruclura propozi{iei, SCL XIV, 19ti:1, 2, p. 161 ; itlem. La conitiuction dcs c/rairrestttt'ilu\tiqups I,ulrulielLrs. {:1..1..\ ll, 1C65. D. -.:?l .272.

, 3Ilste ata-numitul rnoclel lrloomfi,ildirn, tt. \\'. L. (lhafe, Langulge as nlntltctli:ttliorr.

"'.-rn{ut.{e" 13. l1)ri7. l. P. S7. Prccizirrr ci, in ar:easti doctrinir. un rnurrt. ltrr trcbrrir. sric0nlill'rirrrllrrrlln <loua propozi!ii; urrii considcr:i cri cxistir ;i enun!rrri filrti structurri propozi(iorrrrlrr,,,t r.xcntltlu -Da.

,,,.,,, t \-czi .\lrltirrt, l:lInrcnls, p. 372;.\. flirtirroL, AILtnctiono! nteut oflungttuqr. Ortorrl.,rr':, t,. ilBll.

,.,, ., ',-Nju"|"lc , orrsllunz.rtoitrc se nunlesc: lonologie. morfologie, scmantici'r. (1. l., lr:r1.1cr,- ' 'rt rr. i.- Srf ritlr .1r.. .nrc corlcepl o! lIrc morphDphone, ,,Language" .13, 1967, l, l). lii)7.

,J.'I

lorrlr! i Illot'fcllri glosclri/elIlllII t' ;

| | )| llt II i ( lI vilIt fit'ltzi,iettttti{, "l,r.()lrl('rr:r,,'r,,.,rirt1rlicii pri,' irrtrorlrtt't,t'rtlI tlc t'iitr'c stttttrl'rttltlilfi it'

,,',,,,. ,,,,',.,,1,1rr lr.i, t'iri eciriialellt ilI st,utLiiitr tllltlil'ioulr'ltl:. lttltiiottcttt'I1r)t l,lrr1.1;.:r t.lritrrlt lt,ll, SeIlI, S(,tItclll,IIU('tll, siUl llglllCI)l 1r'lU,Si rltr Sittl:t'glll(r)'',',;;,,t;.;;;

:. l;. f,' s,.lrirrrli, siuL.cs1,irrsc., in'rrtrrlte lrrt't':i.i, r'.litiIilrr ir':trli-

lr.rr,lrj,,r,ttl'ittl," t;i ,,1,tit'tle Ae popozi.qic'' l.'e tlo alt'a Pltrtot ill .tlotitltllt{iil',t,,.,,,'t,,,'l,ili;l,ikrL. cir,rr-r clisl,ing iuriittteLe d.e irtttttt'itt,tttc (r'r:zi-rnrli r.[cplrt't'tl)

,,,,,,,,,,,,r,1 rirrit,af,ilol se dubieazd,: de e-tcrupltt, stlit'lttlit'r".1tti 1"1it.ll1:11 :tr r',,,f i1i,,,',,ri i; .'.r.'tl')tul(lr: lolcclic:l olofort - 11tttt'ltt i uLtltlllttut lt (lol oii-

lrrrrrtltr, la, uuii autori, perechea cu,rtittt - Ie.tent etc'1i gele'e, sl,rucbl*r.r,li;tii (r,,, pi lrrLtli{iou,li;lii) rtl.'tt,se e xistltt(it'

,,,,ui ,,iult3. tipui.i tlo,litlli in.'"r.hui rr,celuiii;i rtivol'. rlru' c-rislii' tlez:rtrot'tI

i,i ,,,.",i .," pt.iiery1,(] u,rt,itatca .l'utrdunt'rtulti rl litrttl-r,rlri tri'trl :' '

- i,ifuttuiogie : foncriitrl s:r,u trdsi't'ull distint:Livri l-- iri ttiolftllt-rgie : cuvinltll sau trlorfetrlrrl ?

- iu siuta,xli : t-ruvintulr sinl.ilgllutr prolrt'zil'ilr' rit'tt. t'tittlr.( rtl /.jrrl liloblcrnu, ieralhiei nivelel,,il s., atinu!li ,t.,"",t ,t it'rlrtltitri tlitr lic.rtlt:

Irilel ".Ne vorn r.efcr,i ilr cele c0 tu'rtrclrzir ]i-t, ciitsilicarca tlirr Iut'rli|iie lirrg!i;ti-

l,tr clil'e-se coritluo elupa llliucipiiic: (*; stllti.ticlir.ii, (p) arrrr'lizoi liitli Iost'

irr ruritiIi utttogcltc, (Y) izotuorfistttrt.ltri'7. -l,t.itr,cr1ti,uL stt:ii,t1t;;;i;, o u*iki,t^c rr, u'ui livcl ilrrrrnrit o f'r'trtir,t;rl

,iin rrii ,uuir,o irnitali a" "ii."i itrretliat inferior',.oven1'turl tlin un;t ttlt*1.-;il

]Itt lr:tza ilccsLrti lrrincipiu ttu e pertlris sl-l 5e v{rl'l'eilsclt' tlctttt llt\('t:ll:itttIUU-',rci (c* sensul oe,,gr'ip cte c,i"i"te sa. pirfi rle pr,p.zi{rc.,i.,raltor'[ tio

*iriroiiLotr*tu"1, g[ci'-exiitd, propozilii (uuilaLerr' trivelulrri iurctlirr't' su])t)rror)

crrle nu contin nici o sintagmd,.). .Pr,ilt,ci\liuI atlalizei .f d'ru t.est i,tt'. utt,itu!i o|lloge|Ie.(tttrii ir'rrttlr'i rrtr-I

.orrrtriol, "r. principiul stratiiiciilii.) : la_ irrdiforellt cc Divel' tlitr 'scgtn()ttl'lue

trl"tr,,i" si, reiuite nurua,i uniti,{,i tle acelaqi tip, -tlonunrite r:rt acr{'r,li LcLrtrctl'

i,,'1.,r; ipoo" deci cL un text se descornpuuc in tnor.f eyt'e ('rril,iiti g'iul)it'Lr-

.Jet Si seinattterne (uniti,fi lexicale, rldliinile cuvinteiol') ro

'i nitri (i:i N'IIu-

;r1d ;;;;;;itrii tiol formate tli., ltdrli tle 'propo:ilie qi dirt t:.r'irtle (r1r't) Irtr

sint pnrai do ProPozit'ie tr'

"'"" \i-'irirl,iin' Uohror.fisntului: toate rrivelole a,u rcelel;i l,r'risirtttt't

sclera,le 4e orgauizat" i"iiit1ll" sinL Iascicllc tle 1,riisd,1;trri tlisl'itrct'ivtr'

lllll(' llllllli(l Irislti ltt:r:lrtlt5i lipru'i rlolciirt,ir.. nutn:rr'ul rrrlrrrl, rl. l.(,:rlr/.11riitl t o t'lr i t tr stl ltrtillt'{t irt, ttttrrtttttiiLllinit rlrr ilrr':r,r'i:rrrlrrrlirr I r nr l);t,.1(..).I)r'slriclr,:r, sislr,rrrrrlrri rlrt rrrriti{,i l] rtrrrti rrir.r,l r,,i :r,;.lr.rrt.lur ilor.lot.rrr:rlr.

riirr :r,r'r'slt' rrrrilri{i rlrlr,rrir sii JlLt:lj, lrJicl;i Jl r:r,1rr,r: r':nr.:r;r:rr,(rrr lrllor.lr\r,t(,;1rl:tlttttilrr lilrrlrii lrrr stl ltrtltrlii, tlc o litrl,olrorrrio rr,lrsolrrl:i,,'lr:rr.ir:r'r.lrr rlirrl1rl.lrrr;llll. ilJ)loritltlt,li\.tl (rllr,r'i rLrt tlrirrl r'lrtzorr'i, in trrrr,lrr t.lrzrrr.i l)iun(.rrt:1.g).l:tllt ltit,t'lr crctrrJrlc tle ittt,crfclcrr{,ii :

It lisiil,trIilrl l0ttr:t'ictt ..\u,pt us(;!tnctlrrlc (ae certl, plr,rrzi, il[g11,(,i6)r.irtl, Illr,llrlo(lr lrnit crr, liru,r'{:iuilrI rrir-cirrlui Iolrulogic, ,Lc,ri1li eu,'for.rnintl urrrrirt:l rL'1rrIt r'.. tl ltrosodit:l I:. ll\.ri,s:'r.Lur.ilc lLcesteil sint ca.lilicate dtept.fonul4,f f.'il){'(:1 tt'. ptrlsodt:ntc, rlllr li s-ir,. corrlclit; si rrr,iullreiu tle tnor.fent,i t} qi sini:illrsertr rlisrrrtir,t.t; si irI crelcctiililc rle sitttt.t'.t:ri, crl rnlirci sintrigmaticc I' t'tttirtluI lrttttc ltloLlclttc lo:tr'1e rliliicilc, rl.intre crlle eca tnai graviir.' p,:rr,r',:r( r'{';r L'grrr:r,_rl. rl.ist,irrrrl,iir, 1r'lrrli{,irrur,iii, i't_rrlologiclsint,u,xri. l"rh"ir"llr'r'\{'ltl'lrlll}rritl ttr,t:icttvitrl,rrlsel,fJillr, lirnita <tintre rrrorlologioqisinta_ri,,lrr, (irrc tlc ir,rrrl;cle rrirclcrr.tirt,rr t.li ir,par(,itrc tic trci sbrlrLtrli u,le lirnbii, rnolfojIttgit:, sirrtlr,trlic ;i lcxillLl r.,.

b. Varirnto si invllarrrc

,,,..-,.,,,,1i11:r,ir.:r rlt'_,,rlrlillrrtii,'; sir,rl rlc ,,irrvlllilr.rrt,ii', :r, tlivelselor unita{,irlll(\'ri\ltIr, 1rL0zrrrl1i, r' 11;lpoltllrrl,i initrroltlia,lil;i l, fttlrnlr,L obieCtul rnulbor

l.l il.''1,'tlt., ('t'l trt:ti li,trrltctlc.sc.ItczinLri si{;ruul;irr, irr pil,uul forrologic. t" fr,ir"

l'i llt('rlrluilr rzorr()r'f isnurlui, tlis{,iuc{,ril ,,r-arilrrrl,liliiivlr,r,ialtli" a Iost, extrlsa,\i--.lrr, r,'t.lt'l:,rltt..1,irLrrrr_r'i r(', trrr lozrrltu,i,c riirrlt rnai iruf.in ii;;, $i-;;.ludente.ntllt' (lt) tc(ttttll tlllrtiLlrlrtclo t:lourcrrlc Llc tnctotlcitlc r<ttlrtcele il varilutelorut tttvi!t.llt,tt{ti :

. ,.('iitt,l ltt'.r't .[rr ttt'litt ttii t:onLu.tt,it:rttit;a (ilriolrtlllca, pune t,ului ile r-et].eret4tr( r1t)'trtrr ). lrr-\rllllril:l,f(.)ir, tttrtri r:ol.7rts lollr.to rnltrc dc enun{uri <luce Ia tibser-r'1lllr (rrl, rrrr cxistri lcpeLrfio ideul,it:li : clilcrenlr:le foneiice qi semanticerlirllrrl rtnita{i ti.ntl splti iufini1,. I)rll eomunica,rca lingr.istici, tr-ilr fi posibiliu:.,''|.,'lt',r.t,,,1,i''

iilfiuil.rle rurilli(i; ilr r.t,lrlil;r,lt,, lirtrlr:tjrrl()l)or.,.irl.:.! eu rrn nurniir;i,'.1:.,..,.1,,.:.rl:1il('lrlt,.

(,1t.(.se rcJrr,tri,;i.ir.er-iuc lilr{vislrdui rLbliga(.irr dc rr, let*s{'ol){'l r rn slru( l rrr':r urr.lrilij. ll Ir,lrrl :rcosll!, ,rtio1,lare,l Inet;dei rle rctlu-t ct'tt a, va.ia,'tekrr' llr itrvar.ialte se ir'1;u'e oarecrtrn-<le ia sine .

..--., -.Irtvu'r'i,,.tole si't colnr).$e tliu l,rir,sIturi distinctive, mai puf ine decitttntta( ilc l)c crll'e le furmcl'zli,. A.csta, c 'n n,spect de ba,zri al ci.,ott,rtrnieiItt|-Irrtrrzllt ii lirrgvisl ir.r,.

j. )],,.11",I l:litntrtts. |r. tt ; t,orrier. t)rtscnt(rtion.,rt,tt1,2 1:'1',';1"';',,l)i"t""rsttt. /jt'olulirr nolitutii de nutr[cnt.\i s/odiul trt:!rtttl tl ttntrli:cit^orIc-

'r t).tt trtnrplrr (ol(lll{llnl : \r,nlltilj{.:lliit tnorltDt.tltri,lc crz rstr. rlt. rraLrtr.li srrrloc(i(ti.1,. ,i;:1.

l)c lrr'11111111, .I. IirlrrilsLv. I,oslrrIrni sliurt o ttl::!trntt 10;q,/.-a, SaS _\\\.lll, lg(j7,r' Lirrilr'irtij rurrcriclrrrl rorlrr,:,r. rlcrll.r, .,llrr, .rtrrl :ln(l oll o_ llrirrciDlc,,.

6 ,'\. Dugas, EILr(les de linguislique appliqttie sur les slrtlclttrcs sqltloJiriltes rltt /rrtngtrts

orrtl dc )Ittnlrlii lCuna<1a1 (thise' tJniv' clc Grenotrlt;' l9ti{i' p' 10'? Vl. I{oiej!i, Les ptans lingrrisligrres el Ia slrtrcltrc tli L'lnonct,,,l'ltilologit:r", strIl' lrr

rtt" trt'iJiJlrrl'lrt"i"n," engrcza se face (listinclia rri'rrt' icrrr^ia .,i*ttrle'cl" $i icr.titi:r

..intra-lcvel'(l'-. 11. Palnrer, Lirtguistic /ricrcrc/ry, "l-irrgua" \'lI' l1)57 .lllirtt' p' 22ti)'0 \'czi 1)lanuri, niuele, slrdlificarc (lI I] 2)'ro -\ccst l)rirlcil)iu e irnplicat Irl argurnentare, Prol)usi (lc.\1. (;liltrr' -\olt trsltlttrt slitlr-

ltrii morfolttttice t cuuinleltr, S(i ll, 19It7' p' li--ft'rl (;l.lt I l Iltt resl)ccl i rrccsl principirt'

.j)) ll. Ling.vistica sincronicJ C. Compartrmentele linrbri

:l,ol,ll;tl lIl tltrzltlt'lcrii.)e l)ru'ocritrebuicsil llrlrrrilt'rrr rli,,rrr,l lirr(ur lu :rrrrrrrrilrrlrrrrlri, o l.r'lrrt;:l s()tti)ni illrulniti poate ii irrlcr'1rlct:rr:1, l,t,ll nr()nor{)n(,nr:r,t,r{r1crl, si rlilorroltrir,l,i(j ((rI.,,tlift.ougiit' limbii lorrrlr,rrc).

I)tttr,r:rtLcLt suI))'esrtlttL(lt,lule lttt fost clllsilic:r,l,rr irr i rr l, c n ri i r. c (r,lr,r'orir,t'lr,cl,clizclr,zii,ositrgrrltisilir,bii,;inromi,nc;Lorlrrrr:r,i :l,c(,('nl,ltl)qi rrrlcnltivr:(clt t t: ltttL c:u l,oIol'izl, tIrI Nogrllettt fonic cu o o-\t,il(]or() lnilr rrul,ro rlccil, osittsttri silabd), lltLici. itttottulia, tlefiuitd, cu,,r'aria{,ia rte iniil{,irrro irr rrrorlrrlr.lc cutilelr: a uuei truuqo sonore))23. Liugviqtii ttcsoripiiviqti r.Liu StJA sirrl,autorii urrr,rr studii villoro$se consacritte foncmelor suprascgmeutalo. Iuorgleza il,melicanl au fost cvidonfiate pa,tru ,,pitch'phonemes", c{ici ovocald, Iroato fi rostitd, la patru inil{,imi di-ferite cu vaJo&re distinctivri inplanul semantic. Denumirile ,,fonemelor do inllfime', sint : jos, mediu,inalt, foarte inalb 2a.

Mulli iingviqti refuzi sd, considere .foneme faptelc dc intonafie :5, de-oarece lespectd, itieea cri fonemul e elernenb constitutiv, cu valoaro distinc-tivi, al nr,otfemului sau cu,aint.uLui, iar rnelodia frazei aro valoare distinctivd,in sintaxii, iu J.anfurile de cuvinte. ,,IIclodia frazoi[...], varialiiie curbeisale nu sint susceptibile de a schimba identitatea unui monem sau a unuicuvint. Chinr dacd, diferenfa dintre cele doui curbe se manifesti num*iasupra unui cuvint, e afectatS, nu valoarea acestui singur cuvint, ci a unuisegment de expresie mai mare, caro poate fi fraza iritrre:lgi', 26. 3ineinfeles,observafiile accstca nu infi165 valoare& fonoiogici,, cventual calitatea defonem, a accentului de intensitg,te, cu valo&re cii"stinctir-d, in lexic qi morfo-logie (in idiornuriie cu accent liber) 22.

Irrvlli:r,rrl,rrlc t,rebuie astfel conceputo ;i rlt:scr.isc, iuciL vulollrca lorr:i, r'czrrllrr rlirr lcirr,{,iiIa ie opozilie contrcctr}l,o crr t.cleJll,it,c iul.ar.ialto alerrr r rrlrrlrrr ruilrcc{,iv. ,\ceu$ta prcsupuno uu sl,udiu paradigmatic, la care se:r'rl:r,rryirr, sl,rrtiirrl sirrl,u,grrratic al comportr,rji liccilei invarlante in structuli.

c. Fonemele

sunetolo care nu apar niciodatd, in acelaqi contert fonetic (care sintirr rlistrib_ufio complementard) qi sunetele care pot apdrea in acelaqi contoxt.toncLio, dar nr1 coltracteazd,^raporb-uli d.e comutard(sintinvariatrie liberi)sint variante 17 alo acelujagi fonem 18. ln nrod. obiqnuit, alofonele sint priviteca unitd,fi concrete, individuale, ale vorbilii, in contrjast cu fonemeli, caresint abstracte, generalo gi aparlin ]imbri r0. s-a ard,tat insd ci exiriu, infonologie doui niveluri de abstractizare: sunetele care sint in variafieliberi intr-un anumit context fonetic trebuio raportate la ceea ce $aumiannumegte.. un _,,tonem concr€ttt (de oxe'rplu, rorn. , vellr, inriinte deconsoand, velard,). tr'onemul. concret, delorminat de o anumiti, pozifie,impreuni cu fonemele concrete determinate d.c celela,lte pozilii, se rapor-teazi, la .fonem, unitato rnai abstractd, cieoit fonemul eoniret'r0.

Eliminind acele caracteristici aie suneturui care iin de pozifia sa incuvint qi in frazd, precum qi caracteristicile care pot fi modilicate flri aafecta identitatea cuvintului, se oblin trasd,turi fertiuente (d,istinctive) :conlinutul fonemului e un fascicul de trd,si,turi dis-tinctive.

Daci, ionemul se cleiinegte ca o sumi, d.e irisrturi pertinente, arhifo-ncmul e ansamblul trd,sd,tu,rilor pertinento conrune pentru cloui, sau maimulte fonemo 21. De exemlllu, un arhifonem T o forriat din trlsd,tur.i d.is-tinctivo.comune pentru ltl qi ldl, minus surclitatc/sonoritate. construireaacestor invariante o necesar5, numai penl,rlr ,,contextcle tle neutralizarerr,acoJ.o unde,.de exernplu, se suprimi, opozifid, clintle consoanele surtle gicele sonore 22.

llna din diticulti,{,ile- reducfioi sunot,elor la fonerne e o problerni, desegmentare a lanlului vorbit : ,,un ionern sau rloui, fonerne ?'". ln stadiul

17 \iariantcle foncrnului se Ilut)lesc alol,)ne, ntti simplu sunele. pentru r.lriantcle stilis-tice rle^fonemului s-a propus denumirca dt diufone (II. L. 3miilr Jr., ar1. cll.. p. 311,7.18 Ern. Vasiliu, Problema [onemului ln Linguistica aclualcf, ELS. p. Af _lSO.re l'lucriri nlai rccentc, ionemur e co'sid-eratun,,construct,,(s.Ii. saurnian, Irpodrc-r:.a nreopemu\ecxoii 116ouonoeuu,lfoscova,lgu2,p.:15), ciici nu poate fi definit prin observalredirectit, ci recuruind la conccpte ca distributie. rehivatentd, transformarc, "or1ut".".

In liecarcidiom. t)xist:i rtn ansarnblu de reguli dc corcsl)ondcnie intre construct ti rcalitatca obiectivifonetici (vezi vasiliu. l'onorogia, p. 37); cf. si J. Iirirnskli', some rcrncr*s orr lhe probrem oJthc p]tonenrc, it To honor Roman Jakobson, ILrga, 1967, p. 10g7.r0 Em vilsiliu. arl. cil.,1t. li8. Iionetnelt: troncrcte sint, I)rin rlefini{ie, in (iistributic com-plcrncnLlrii.

:r \[rrlirrr.l. Elltnenls, o. 1i.!: Inlililbicttrusa\aug"an,rttr.rlirrtrrorrrcntereonsornalintlri nu I)oatc fi dccitsurdal,sltr{litrter .-rrc roI f'rr,l.gic. 1n rccast:1 pozilie e r'ai cor.ct sri t..rbirrr rlcspre arlrif'ncr'clr!" T' Ii cIc. tlccit rlcsprt [ottcrnelc lpi, ltl, lIl rtc., in conlinlltul crirolr trglrr:azri ca trrisitur:r(listincti\.i sUrdiIatca.

d. Morfemele

1n rnorfologie problerna unit,tif ilor speoilice se complici,, intrucibrntervine ttflelnsul, elemont inaccesibil observafiei ryi greu 'tle definit, iar.t9rri93u] nr,or.fem e folosit in accapfii variate 28..Dacd,'in }ingvisl,ica tra,rli-l,ionald, in centrul preocupd,riior rnorfologiei se afla cuainkil, ia majoritateastructrualigtilor unitatea funclamenta,l5,-a sraniaticii devino morfemul 2e.

-l: Ilriti* r-norosia. p. Jl -42. t.,.,^__

tt_G.I-.Trager,l'heintonalionsgstemof.lmericanEngtish,inln!lonortro[Daniel,Iones,j;Ll$-": 196{, p

_ 26?. Pentru romdnd. vezi A. Roceric. S. Golopenlia, Obserrtutii asupra intona-til!lI ,-,^bo.r"!tind, SCL XII, 1961, p. 29-34,9i Vasiliu. Itonoloqia, p. 58 9i urm., care distinge

::::1,".-:.it. de, intensitate, reductibile la doui invariante, tccentul tire gi acccntul stab (p. 6i),ir Irel.conlururi tcrntinale. desccndcnt, ncutru $i asccndent (p. ?.1).

,," ,_..,,",-.'.-,] txistA rbsolut nici o utilitate in postularea unor foneme de accenL (s/res.s) sauu( rnartrmc (pilch)" (Ilultzcn, ln vol. In Honiur of Daniet Jones, p. 92).!6 flrrtinct, E/lmenls, p.85..-l'entru locui unitAlilordeintonalie in analiza nivelului sintactic vezi, mai dcpartc,p. .]31 - 232.

:8 Enuntcurca si t.onrcntariul lor la I)urr la Dinconrscu, orl. cil.I"",. i,

U.rul^uIlonralo, )Iorfologie,p.6(,,Irccindinxintelingvi;tii,utilizind conccptul (rnor-;;:* 'j 5uuor(lonau rrrvlntului -- rnorfcmul ura conccput ca o parte i cuvintltlui-_, rle ll rrrr

;ii "1lt-rtil'rtrorlcnrul ltrceltc si fie tlcfinit irrrlcpendeni de cuvlnt, devenirrrt rulitrlcr f u n rl rr,

i"., "'1"-l;,].i.i crlvir)tul rsl, c,,nr'rl)ut r'a (, urrtatc rlcrivattr, subordonatii, d([rnrl.\ Irrrn rrp,,r-..'...,,r, (-r trr)narI rl,. rn0rft.ilI..,).

ll. Lingvistrcr s In, T,rrL.l

,\ r.r,c1r( i ilc I clrrrcrnrlru nlor.fam :

I lrr ri(!l{nrolrlr l)irfto alo cuvinl (i1l,r'r} ru'o sernnificatie gl'amaticall :

rrri irrl,r'ri, rlcsirrorr('r:lc fi uneie rfi-rc. llot tnolfcrne sint, dup:i unii, yerbele:r,rrrililrlc, lrlclrozi(,iilc, conjunoiiile, anumitrl cuvinte determinative, &d-vollrchr rrl,iliztr,l,o in exprirnare€L analitici a, gradelor cle comparafie. lntr-orrrrcrrlr{,ic si nrai lu,rgri, Inorfem e orice mijloc de exprirnare a unei semnificafiil{nt,rnirt,iolrlo, ccea ce explic5, eripfesii ca ,,rnorfem suprasegmentaltt (accen-t,ul),,,rnorfcnr tactic)'(topica). t'inttjn_1'lafadigln.q_Un.qi3g1]l4-t*-t9lq-e*.9*u*rlesirreut,i sirrt in onoziiie cu tbrire-lEiilfoaindit-Aespre,ileJieirrinuiml,

ai __')iO Spune CA AU rrOeSIneL)A zeTO'. .j aCeS[A eSLe UU ,,D1OII€UI;ZQ!-O-'_*.

A inlelege prin mor.fem o unitate minimd de expresie dotatd, cu se?asqrtunatical lresupune o distincfie rreti, intre ,,sen$ gramiltical)) qi ,,senslesical", fapt contestabil 31.

- O unitate semanticd de tip gramatical (concepfiaglossematicd,) : dtlexemplu, -L d.inznnsd conline'doulmorfeme : ,,singular" li,,norninativ'1.IIor-f enr. corespunde deci cu categori"ile grantaticaLe din tcrminologia tradifionalS,.

- Secvenfd, fonicii ruinimali, cl<ltatil cu sens 32 sil,u ,,unitatea minimalii,a limbii pd,strind. funcliunea de semn" I un cuvinb se dcscompune fd,rd, rest inmorferne. (Morfem este deci un termen generic care cuprinde qi rddi,cinileryi aiixele 33.) Concoplia aceasta respecti principiile stratificirii Ei aI anaiizeitlr'i r'trrl in uniti,fi omoqene. In accastd, ir,ccepf,ie. termcnui m,orJem, - preaambiguu - e inlocuit de funclionaliqtii gencvezi, de A. Ilartinet qi dealfii cu 'tho?Lern.

Jloliemele sint. din r.ruuct tic redere l)aradisnalic. in rel:-r,t,ic de ono---l*--:- '+ -- :- -" - i-:' :-:- '. "- --, - - - -'*--** € *

zr(rc $r au vallantc \alonlo,"le) lrDerc;r pozlfronale. l{edu('lla l-a,r'ranLclor lir: ,. . .. .'... ,.-,-. . ::- i-. --.,_-...'-,'.'*-j*-*,*--..invariante se facb fbt-'Adpt'Difti6ip"iill ''idin*iltli;ii; dlr, slrLc rleosebire defonologie, in morfoiogie numirul v&riantelor libere este in general negiijabii(cf. iat. Laud,au-arutt : IatLdau,-ere). Dxempiu de alomorfe : pluralulsubst,antiyelor neutre-,din lirnba r9p-r*a_q4jj.qdaT-pl-E___+t0l-n_o:tr8*T:mi,*.a,..tl-. In vorbire se constati tenoriene'ae narifgfe-tltr[r?o"'iijii-6-=liisuri,clr,ibri,te:cltibritwi). dar rnaioritatea substantivelor neutre "s i1 limbaromi,nd, literari, un'$ingur ulomorf de piural. Situafii similare din englezicu primit insl ilterpretiiri diferite: unii considerS, ci in sltoes, hontses, onen'plnrir,Iul e marca,b prin aceiagi morfem, cn alomorfele -2, -iz -m, clupdai{,ii rlm avea aici dou[ rnorfeme: lz), cu alomorfele -: qi -ie, ryi [n]. Celedonil morfeme lin do mao'omorfemu,L -Z 3a.

I}nii au incercat sd, transpun[ in mortologie analiza mor{emelor (maiexu,ct a con!,inutului lor) ca fascicule de trdsdturi distinctive. Operafia e

r0 l)t'sprc ..rnorlrln-zrro". la (ialichet, Phqsiologie de la languefranqaise, Paris, 19fi4.j l-l f)bimIii If, \\.11. llaas. Zero in linguistic descripfion, ,,Studies in Linguistic Analysis".::s:ri s.rlua:* oi ih. Dhrlolo{rcrl 5ociet\'. Oslord- 1!)62. p. .t2-.13- lezi si, mai dcparte, nota 36.

;: \t-\lrnouq.-l!.rr'&inclrricaurrlgrammolicour.CLTAI.l962.p.39-102: E.II. Bcn-{.i --\ -"-IF-it$-l$-rr--{\p l$l

C. ComPartimentelc lirrrlrtt

r;irrrrrli, It.ntr.rr ,,,,,r1'r,111ekl gramaticale (trndtl tlrlttsl,ll,l,li,ltl (jllsl,ott(lt, ttltot'

f,r,..,'1,,i,f,,'.',,, ,,gc'1" '1- ,,lurniirtt I ,rcaz", ct' lat'' tt's (lilI lttttttts), tl:tL lt-:t'

rl.,l, irr.ri lttzttll:rbo t:rliivirrgirtoa,rc pentru nrorfer{cle ltlx|':llo' '['rirsit'1'ttriltr

riisl irrcLivtr riltl llcesttl' m'orfeme so numesc senl'e 15'

morfeme ?-^^"-^-Iri"g"iqtii americani vorbesc qi d'e ,,morfemo discontinue" 9i ,,de

inlocuile'? (r iplaciae morpltenxes ) "t' I)e exemplut angl...foot qi f eet ar contineo

"i"fn"i"A'rliscontinud, Lt. . .t] ryi un morfom gramaticll .reprezentat, prin

;r"i;ti, [u _ iy), care corespu'tle variafieide confinut singula,r--, plural.y*ria'ria'[u _ iv], considerati, ,,mortem do inlocuireli$!" inglobat6 ca

.r"*""i "i -orfemulli tte piural,'alituri de - s, -z et'c. s8' Printre morfemele

dir.o"tio"" se num'rd Di ceie alo cd,ror foneme componente sint

"."*riir*tu la cuvinte difeiite tlin acelaqi enun!, de exemplu: [he... -s]

mirfemul cle pers' III sg. din engl' he s'in'gs 3e'

o unitate cle tip mixt, aparlinind simultan la dou6 nivele osteztorfo-

foncm*1. unitatea rnoifofonologieiio, ale cd,rui variante se, numesc rnorfo'''f*i;';i."n;;;;;;i'r;h cucturi verl.iui ram. r)ortto este un morfofon care''imnreuntcn

moitoionele o a lilt , ditpoart-d,pu,rt-d,rn etc., formoazd, un morfo-

fonemlol. inparacligma ftcelliali .,orb o utilizat un moriofonem consonantic

.., 'ooiofoo.t"

I ql f . ln lelul acest{r se descriu alternanlele ionologice.

3: \'czi mai sus metorll ,lnali:a irr lrdstiluri distincliDe (I B 2 c e) 9i, mai departt'

Lexiru[. S(mnnlirrr (tl C {).16 Daci o considcranr in opozitie cu clnlal. s-ar pirca ci fornta clnl confinc dotri mor-

frnre-zcro, printul ca inrticatic a timpului, al rloilea ca marcl tle persoani ;i numir'in fclul acesia so pOalo ajungc ai la lan(uri rle trei (c'entual mai multe) tnorfeme-zero, ct'ert ctr

conrplicri rrrult mccanismul (lcscrierii.il7D..\.Nitlr.ntorl)tloloalJ.'I'hedescriptircrtnclysisofuort|s'cd.II,l9;7'p.51-)'r8 (lulrl Ilonralo. )Iarlitloqie, p. l-r0-ir1':,v I,. i)iaconrscrr. rrrt. l:i/., p. titi,. ln tr. Iu qrurule monldgne lkrrtcltr' scnttti(it'!trtrrl:l{'trrrlrri

Itnrirrirr t'stc rliscontinttu: /r...tl. .i/ (vczi ]lrrtinet, I;unclionttl ricnr' 1l 5l)'i0 Sc sllrttresi m(|tIo||(n. ntor[,lnoI,,qi". 1)crrtrrt justificarea morfrrltt>lttAiti' rr'zi \ S I trrtt.

lrrtskor'. .Sttr ia morpltonoloqit, 'fCl.P I' 11r29. Ir- ti5-88'rlll.L.Srnith.1r.,arl.cil.,p. lllJti;rnoriofoncrnclcsintrrnitilistru(ttrritltittlrr'Iortttrr''t

nroricrr- rnitirti rle brzl-l Nle morfelnelor,

* $116, h5. $rrfrbr*" p ?-'..';.:,.*.ftflHd*dqttrc sr icts + ri, mL cI- -\L l,rnrscu. ln LR \I i' 1953'

-- Lai;

1,) .',,., .tl ;,0tl.'lf,r.\,','..,1.1,.tt\i, ir. ,r'r,r'l i

tt3 r, " '1,,r-1 :',4'

rl. Lingvrstica srncronicJ

I'r'oJrlirrt,ttoa tormenului nlorlonologic a fo$t oontosl,atd: $-a atd,tat,'rr, rr,ll,rrlrr:irr(,t o slriot morfologici,r nefiind oondil,ionittd, <le factori foueticillil,ll lotlolotIi{li r2,

e. Unitigi de conqinut

(lloesomai,ica qi-apropus sd,feal]gezs up mod do analizd a continutului:rna,Iog tlosorierii foriologice, furcercind. s6 roducd Ya,riantele la invarianto, sd,

rl,:scoioroaceleaqirelalli ca lr. planul expresi€i.Acest tip de s-tudiu al con-

J,inututui numit de lljelmslev pleretnicd,r so gd,seqte tal? lg^ sema,nticairadifionn,ld, in acelaqi raport ca gi fonologia fald' do fonetici 43.

Izomorfismul perfect intre cele dou5, planuri ale limbii are pu{iniadepfi. Se obiecteazd, tn primul rtnd' faptli c5, unitifile s€mantice nu sintOiscr6te; fur pianul conlinutului nu oxisti linearitate, ci simultaneitate. Pode alti farte e greu tle dovedit existenfa ul.or paradigme a €ntitd,filor som-nificativo 44. Unitd,ii analogo fonemului, formate din trd,sbturi distinctivegi tn raport do opozilie, apa,r qi ln lucrd,rile do semantictr, structural[ {6.

Leremil, invariantd, 1exica,15, aro drept confinut selnemulrformat din seeno,

tris6turi minimale analoge trd,sdturilor distinctive fonologico. Yocabula-rul apare astfel ca un sistem de invariante oblinute clin combinaroa unuinum5,r finit de some.

f. Cuvintele

Cu exceplia unor structuraliqti, toli lingviqtii recunosc .in cuvint ounitate lingvisticd fundamentali (i se atribuie in genere insuqiroa do uni-versalitate, ca gi fonomului qi propozifiei). Cu toato acesteai_ uatura sa

atit de complexi, apartenenta sa la mai multe nivele explicd, dificultatea de

a formu]a o definifie satisf6cdtoare {6.

{3 }lartinet, Ellmenls, p. 10O.a3 J. Holt, Beitriige zui sprachtichen lnhallsanalyse, ,,Innsbruckcr Beitrege zur Kultur-

wissenschaft", Sonderhelt 21,7964, p. 72.rr ,,Nimic nu pare s{ justifice existenfa unor uniLiti lingvistice pur semantice: nu gaslm

o ierarhie semanticl corespunzlnd ierarhier lileare a aspectuiui fonii al Iimbii" (J. Popela'The funcliond.I slruclure ofiinguistic unils c.nd the sgslem o1 longuogr, TI-P II, 1966, p' 74\; ct'Si B. Sicrtsema, A sludu of glossemattcs, Haga, 1955, p. 171'' {6 Vezi, mai sus, ,ttetode motlerne (I B 2 c) 9i, mai departe' capitolul Leticul' Semanttca(IlC{).Altelncercdri:Prieto,Noologie;5.Stuti, inatizauiitalilor4iconlinut, PLG IV, 1962'

t'nittlilc de continut propuse slnt noemul, respectiv semdntemul.ro lixpuneii aetaiiate: A, Nlarty, Satz inti lVorl, Reichcnberg, 1925; \v' Porzig' -'ic

Dinheil des lYorles, ,,Sprache, Schlussit zur Welt: Festschrift fiir 'iVt

isgcrbe r'', Diisseldorf'l1)lr9;l(.Svobotla, I>ojimsloua,,,Listyfilologick6"67,1940;I{.Togeby,Qu'e.sl-ce qtt'unmol'l'1(;I-(: V, 19.19;.\. Ilosetti, Iemot,'Copenhaga"- Bucurcgti, t9+?; tt. ifi*ttt, tl" tlefining ',"'?t'1,'lSL XII, 19:rlJ I .I. t(rfnrskg, 'IIrc lyortlos o linguislic unit, liaga, iltit). ln gencral, Iiecaro definiliebrtisflcc urr rspcct particular al problcmei: ,,Chaque ddfilrition vaut I)otlr solt [)rol)rcsc('terrr" (A. Itosctti, Ilenurqucs sur Ia <l|finilion du ,,mol", CI-'f,\ I, 1ll0ir, 1r. 201)'

C. ComPertimentele lirrrlrii

(jrrvirrl,rrl o\isL1i, mai intii ca invtrrilult,i ryi r';i,r'rrrttlri l, ttivt,lttltri lrrxtr':tl,r.lr, trttil:il,o rlu thtrurrt,irt, oUm Se SpUne llnCori, 1i lr,it'l ltltlt.t'rr t'olr'lit,l, rrtt tlo(itt-rrilt:. ( itr rr,cu:lsL{ lllirrrii, ticccpjie cuvintul:t iost; tttttttil; llt littgvisl,itrlt, ttttttltrt'ttll,Ir::r:t:rtr, (irl:,wianl,a), rcspectiy alolenem (variaul,lr,). (lottrl rlo rlo[ittttsrr rlitl(iorullclo oxlllical,ive alo unei limbi sint lexome-lo, bitlul rutui :lrt,iool do tlirr{'io-ruu' juoira rolul de simbol arbitrar aI unui loxem. Yariantolo lcxioalo sittl, tltrrrrai multo feluri: semantice (i'nJeriort rrsituat mai jos)t, inJer'iorz..do crlitate mai slabd") , f onetice (variante libere: ad'd'Lma.9 qi

iimarna;; varir,nte pozi$ionalo:, it'. il, Zo qi I')o', I,ttu ryat-i c,alo (Iac,

fuci,Jd,bind, etc.). Itbaza definirii lexemului stau calitdfile sale de cglfim!-(semniJicat), car€ ies in evidenfd, din anaJ.iza r|d5cilii, a, morfemuLui ]oxical

iin caiuf cuvintelor flexibile qi, in genere, aJ cuvintelor numite tradifional,,cu sens loxical rleplin"). Artdfza lexemului ca fascicul do trd,sdtu-ri distinc-l'ive se coD-fund.d, cu analiza morfemului lexical ln' seme ne. [nii autori nu-mesc lexem tocmai morfemul lexical : tt.'chambre,s se d"escompune in lexe-mul chambre- gi morfemul -s (ckambres €ste un monem 4B).

Sint vechi qi i:rcd, actualo incercd,rile de a defini cuYintul ca unitatein acelagi timp lexicald, qi gramaticali, s0. Se spune cd toate cuvintele aussrnnifisa,!i6 giamaticaid,, li unete acea,std, valoaro e d.ominantd, (uneltelegramatica,lo sau ,,cuvintele funclionalett: engl. Junction,wortl-s), pnninflaproape compl.et'in umbri & doua componontS, a conlinutului : sensultexicrr,i sau ,,funcfiunea, semanticd,". lntre cuvintele ,,cu sons lexical deplin-"qi uncltele g:ramaticale nu existi o limitd tranqanti,; deosebirea d.intre celerlou:i ca,tegorii o tls gl'ad, nu clo naturd,, Iexicul formind \a contituuunx c\tipuri interrnediare 51.

lu lingvistica modornii s-a, subliniat insuiicionla concopfioi descrisotnai sus, arai,tind.u-so ci in felul,cesta nu se distilge suficient cle clarcu,aintul t7a rnorfem, (e vorba, de fapt, numai de morfemul-rd,d.5,cind,). Autost propuso in loc criterii sintactice, cu dezayantajui lor evident de a definicuvintul numai Ia nivelul sintactic. Iat5, citeva incerciri de acest -tip :

- criteriul 'inaersd,rii, morfemelor : daci un lan! de d.oui morfcme nutdmite inversarea, inseamnS, ci formeazS, un cuvint 52

I

- critoriu-l permutabi,litdfii cuvintelor in enun! duce la d.efinifii dotipul : ,,cea mai micd unitate cu serx formatS, cli-n foneme qi permutabilS,in propozifie" 63 sau ,,unitate in interiorul cd,rcia posibilitifile de inseraro

17 Vl. Ilofejsi, Poslaueni morfologie u mlutnici a jejt obsah, CIIF 39, 2-3, p. 77.'as Vczi. mai sus, p. 133.rs B. Potticr. \:ers une stmanltque moderne. TLL II, 196{, 1, p. 109. Acelasi rutor, ln

Prdsentution, p. 15- 16. considcrri cri monemul e format din lcxcm + grame m, iar gramemelt:slllt (lc douil tiprrri: independentc (de excmplu, fr. 1e. el) ;i dcpendcntc (de t'xemplu, fr. -s, -ellc).

'0 Il arlesoa citatli (lcfinitir (lati. (te r\. llcillct: ,,,\socicrca unui scns (iat cu un rnsonrl)lttrit sttnt:tc, susccptibil tlc o intrcbuintare grematicali-r dati" (tn,,Rcvuc de ntdtrlrltl'siqrrc ct. rlctnorllr:'', 21. t9l1), p. 1 1).

"t Vczi II.,\. (ilorson, Lirtquislics and Enqlish grammdr, Ntrv Yorlt, 1965, p. lfi7.r2 l)-1.. (iirrl'irr. .l slrrrlrT of in(luctiue melhod in synlar, ,,\Vord" 1S, 10(;2, I -2, I). 110.5r IJ- 'l'rrrlir. -l rrlorrornorrs rtrul synlagmalic tuords, SCL XI, 1960, ll, p. 1lj l.

,', r'lr.rrr..lr'l()r' ,trl, lirnita,te 54 (alimpot,rivii, inl,r<l tlottl"t' tlttviuttl posibilil'ir'{'iltlrl{\ r!riilt:n {\ rrrlrl' irr[irril,o 55)

I

,.r'rl(,r,1lt t tt.trttlrtl,tLi tninimall tlc llr,r'gir, circullr,!ic in lingviSticil, Dlllc-1ri,:1r:r: r,1lt c1r,rrrl,,;icg 1;1'gment Uiiilimal dC expresie dOtat Cfr SenS $i

, ,1,. ;,,,:rl. li losl,il, izoll,t ci. Yaloare de enunf' $lgiUtUl-e {99i de{init

;,r',,' ,i'lr,{ il;rl.(':t. slr rlt l fOrma, SingUI O ComuniC0rC 56. In realite,tc. nllllliirulj.,,t,ir",,,ril,,r'rlr: crrvinte care nu apar-.cu valoar6"de gnllnlt.T condifii nor-,',',,1,,, ,' rltrsl,rrl rlc tnare pentlu a inlilma valoarea definifiei descriptivister,il,rr,1rl. Nrr iiltscqtc nici pozifia iliametral opusd,: cuvintul nu este o unitatesirrt,rrcl,icr-t, ntl itrt' nici o realitate sintactici'67'

fti orice oaz, cuvintul nu este nunxai o unitate a nivelului sintactic(gi poate cL rolul sintactic nici nu este calitate& sa cea mai importantd,'

spcciticd,;, clar cuvintul este gi o unitate sintacticd,, de aceea nu putem

fi,ce abstrac{ie de el lntr-o analizi, gramaticald,. se irnpune distincfia intrecuvint oa invariantd lexicall cu variantele sale qi cuvint ca element al

SIiud[[rilor sin1,actice58.

8. Unitili sintactice

cu rol r1e unitate sintacticd, minimalL au fost considelate, afar5, de

cuvint, partea de propozilier nucleuls0r sintagma60 qi propozifia'

o ierarhie a unitd,filor sintactice utilizatir, rclativ frecvent confine

urmitoarele entitifi : cuvint, sintagmd,, propozilie, enun!, paragrafor'pentru Y. G. Admoni, unit5,file de bazd, ale siirtaxei sint propozifia, cuvintul

ryi lrnbinarea d.e cuvinte (WortgruQtQte), dar existd, ryi alte unitd,fi sintactice :

pSrtile tle propozifie, sintagmele, imbinSrile d.e propozi!,ii62. sint puline

itoAiit" care aborcleazi d.iscufia unit5lilor sintactice ca variante qi inva-

riante.

sr c.L. Ebcling, Linguistic unils, Haga, 1958, p. 134; J.I{. Gleenberg, Essdys in linguis-fics, cd. IV, Chicago' 1963, P. 14.

56 Existi, cvident, Si exccplii, de tipul rom. mrl loudrl-b0 L. Bloomfield, A sel of posiulates' for the science of language, ,,l,anguage" II' 1926' p'

153; 13. Bloch, G.L. Trager, Ouiline of linguislic analysis, Baltimore, 1942',p' 54'6? Tesniire, Sgntaxe,'p. 48. Entitaiea sintactictr clementari, ,,celula constitutivtr" a

trazci rru c cuvintul, ci nucliul, termen sub care se asctlnde binomul traditional subiect-pre-(licat (p.4ir-.1ti).

58 \'ezi Stlti, Sittlatd, p.58;i tIrm., pentru propunerea de a nuni fitnclor cuvlntul( t l)rrrto tlc t'ttutt(.

5o \r'zi, Itrlli stts, ttotl i)7-rio Iu lt(.c(,t)tiil il(),,inrl)itrllrr tle cuVinte". PentIU nntnero;i StrrrctrrrrliSti sitlaqmd ln'

'.r.:unrir littll),li rl(,rlii ttt,rtItltlr' 5:lll ttlotlenlc.0r .1. l\. tiirl lr. .1 sf/n(,1)srs o/- linrTuislic theor!1, 1930 - 79;ii, ,,sttrrlics in Linguistic /\nn'

lvstr", ()rfrrrrl, l1)112, l)- 18.ttt l)tr tIruli(lt(.!prrrrltftttr. (r(1. lI, floscova-Lcningrad, 11)tiii' 1t' 21'l'

(,rrtrt'r.1rlrrl rlrr parlc de ltropozilie 1r clisit, illlcr'plcl:i,tt r:ttt:tlt" t':t'ttt

)r{f gr'rtl)(':tz:1, irt rl(}rtit, lrrtttlipl<l principaler tlttp:r, r'ttttt ltl trl(':rzit' :' 'i'r,r'rrrprrii lryep11zi{,it:i sint suu (u,) cuvirrltr, slt,tt (lr) gtttlrtttitltr t'ttt'trtlt',

ilr slrrrgl ,,r.l,,,,:r,t,,rir, ili,r'ii rrncori qi prOpozi{,ii sttlrottlott:t,l't'- () lrlolrozr{,it'Ir1i1il, rl1 lttltg'i Sg r'odllcc lLStfol lA un tipttl Oar'o (lOl)1,ill(r tlottii', I'lrri, lrlll't'tl,.gl rrrrrlt lirrgi pli,r'1,i elc propozifie, fiecarc fiind rclrlizati.ltlitt ttttttl s:t'tt tttrt,t

rrnril,L| cuvirrtc.^I)e exedpli, plrfile propozitiei Ir.le mal,tre pu.nil k:s lLi:ut:s

qli rl)oltt ?&:i traaai,Il, siint'numai irei: le rna'i't're) pu'tt'it qi lcs t\Liaes quitr,,ont ptts irauai,lli,83. Se poate face o apropiele intre ace.st'e tipar-e 9i rro-

tiuned cle invarianti, sinticticS,, clar tetmenul nu e menlionat in lucrririiecare recurg la acest mod d.e analizd,.

Enunlul se imparte mai furtii in propozif,ii, in.a$3 fel incit fiecare. verbla mocl personal Si, formeze cent uL unei plopo_ztfu. In rntelrolul unel plo-pozigii,'pn"1,ite ei se suprapun peste. pd,itile d"e vorbire ,'cg sgns lexicaliteptin;'^qi peste grupuiiie prepozilie { nume, . verb copulativ * numepreOicatii. De aceEa num5,rul pi,rfilor dc- propozifie dintr-un text nu e cuinuit inlerior numi,rului pSrfilor'de volbire. Predicatul e unic' subiectule fie unic, fie multiplu (format prin coordona,re),-da1' pSrf,iie secund.ale potap[rea fur nlmir n6limitat. Aceasti pr^ocecluril, de ana]izi e cea a(toptatd,

;i iie traditia gramaticalS, romi,neasci,6a.Nurneroqi structuraliqti renun{i la terminologia tratlifional5, a pi,r-

lilor t1e ptopulitri" (subiect, complel!ent etc.),-ctin.cauza conlinutului lorvag, foaitc'grn,, - dacd, nu imposibil - de definit in termeni pur lin-gvisticios.

Gramat,ica tr:idif,ionnli, ryi unele stutlii structuraliste incearc'i sd irll-binc o analizl formalL a propoziliei, care f,ine seama de caiiti,file morfo-Iogice ale cuvintclol gi de^malcar'ea prin flexiune a reiafiilor slntagmaticettintre ele, cu o arraiizi semanticd (cf. conc,ep_te..c.a,_,,auto: al acfiunii",,.rezultat al actiunii" etc.). Acestor doud, modaliti,ti de anaLizd $coalapra-fihezd, le-a add,ugat o a treia, numiti ,,perspectiva sintacticd, funclionai6" :

enunlul se desc-ompune in doi constituenti ; tema (ceea ce este cunoscut'

sau evialent ln situatria dati qi de la care pleaci vorbitorul cin<l iqi formu-leaz5, mesajul) qi rema (partea care fufnizeazi informalia noud, ceea co

nu este cunoscut sau evident intr-o situalie dati)68. Lingviqtii cehi obiqnuiescs5, distingd, |n propozilie trei nivele de anaUzd: al structulii gramaticalea proporitriei, al slructurii semantice a propoziliei gi perspectiva sintac-ticd, funclionald,. ln studii mai vechi aceastd tripartilie eru anticipatd, prin

L. eomPlrtlmentelc llrlllrll

63 G. Galichet, Phtlsiologie rle la langue frangaise, Paris. 1964, p. 109. A. llartinttlimiteazi la cinci numirul-plrli1or <le propozilie numite de e I ,,funcfiuni primarc". Toate f igtr-rcnzd ln rrrmitorul text: hier/le directeur dela banquc/adict6/ unelettrc tlc quatrc Pagcs/ rillsecrctflire particulierqu il avait fait vcnir (lilirncnls. p. 118).

64 (lea rnai cornpletir ilustrarc ln (il,I1.65 L- Iljelnrslcv. lrrirrcipe.s rle qntntnaire ginirale, (jopcnhrga, l1)l|5, I. ili| il5r.i6 .\rrtorrrl lroriei (192,i) cstc Vil{nl llathcsius. O espuncrc strct:ittti Irt .1. \'rrelrr'li.

'I lrc lintluistir: s(lnot ol 1)r04ur, l1)(i0. p. 88-94.

ll. Lingvistica sincrontcir

nlr.,r'rr/nr,r'ollrr,fl,cinstr,numaiincazurilcinclt,ttrrlo(x)rll,tlll)olltcavefl doutL1nu nrrr rrrrrllrr lrlil,ir,J,i molodice, diferenf:l rlitrtrtl rrocst,cll, lrvin(l funotiunorlrr;lrrr,lrvri. Acrr;r,rit,:r, csLo situafia, de pildL, irr sucdozd,r undo cuvintulItrt,ttntrt lrr l,on nirrtltltt (,rrt,ccentul 1tt) inseantni,,rvirgultr,tt, iar cu t;on corrr-plr.r (,,:rr'r'r'rrl,rrl !") ittsellrnn[,,a venitt.

llc vollrr:ryl,rr io tonuri atunci cincl lnS,lfimea sau conturul intona{,ionalr,ir,r':rr:lr.r'izlrr,zii rnr nuntai silabele accentuater ci fiecare silabd (situafie(,rr,r'c H{r irrl,ilrrcryto in mulbe limbfdin Asia-9i Africa).

Irr slirryit, ln limbile cu accent obignuit, diferenlele melodico caract€ri-zatt,ir, Irazele (enunfurile) ; frazele se mai pot caracteriza in plus prin acc€ntlogit: (sau accent a,l" Jrazei,), care reprezinti reliefarea prin accentuarea uraiputeluictr a uneia dintre unitd,file accentualo.

f. Fonologla (fonetica funcaionaltr)

Dupd, cum s-a ar5,tat tn prilrul paragraf al acestui capitol, principalulaspect al cercetd,rii fonetice ll reprezintd, studiul laturii materiale a vorbiriidin punctul de vedere alJunctiei. pe caro elementele acesteia o lndoplinescir sistemul limbii. Punctul de vedere funcfional a fost prezent de la tncoputi.u analiza foneticd,, insd, folosirea consecventd, gi - mai alen -conqtiontd,a lui este mult mai noud,.

ln perioadele mai vechi problema relafiei lntre aspectele acusticBi fiziologic Ai cel funcfional nu Bo ridicar d.eoarece singurele deosebiri acus-tice qi fiziologice diatre sunete prezente ln congtiinf a celor caro bltreprind.eauanahza erau, de regul[, cele care jucau un rol sau aitu] in sistemullimbii. Clnd, ca urmare a obserySrii mai atente a sunetelor qi a pronunftrriilor, cercetd,torii au lnceput sd ia cunorytinfd, de numeroasele Yariante pe carele irrezintd, ,runul qi acelagi Bullet", ei au inceirut str, se preocupe gi de ra-poiturile care exist5, intre aceste yariante qi ceea ce se inlelegea pini, atunciprin ,,sunet aparte" al vorbirii.- O serie d,e foneticieni oxplicau unitatea dintre variantele amintiteprin asemdnarea foneticl: am avea d.eci a face cu familii sau tipuri d.o su-nete hrud.ite din punct d.e ved.ere acustic Ai fiziologic.

Primul pas Bpro crearea fonologiei il reprezinti concepfia luiJ, Baudouin de Courtonay 4?. El a explicat intr-o primd, etapd, unitato& Y&ri-antelor prin originea comun[: tlatorit5, ,,coerenfei" (adic[ coarticulEriiln cadrul silabei sau al cuylrrtului) unul qi acelaryi sunet ge scindeaz[ in Enneto

,rclivergente", ca,lo rdmln totuqi ,,omogeno" (itlontice din punct de vod.eregenetic). Ceva mai tlrziu Baudouin foloreqte tormenul Jonem{E pentru

C. Compartimentelc lirnbii )t,l

tlcsemnarcll itcrlstei unitd,fi etimologice a srrlel,clrr llilir,l,c ilr :lll,6rrr:lrr(,i[(i[tr-rrtta qi a'ceea,qi lirnbr), sau chiar iitr-un grrrp <kl lirnbi irrnrrlil,rr). lllt,rrrirr]cl rest,ringe il{.t'lorrrl I,r'rnrenului/onenr,, c ra gr\j<lrrlrl,if ilii, irr crr 1y1.iy1.r,1.rr n[r,r.ilrlo aplitrtrrc crt accerrtia octualtr, inoua'exprical,i r 1ii, ".nttl ,,,H',,lliil1 ii rli.t,rtrfonom gi variantelc sare este ins; psihoiSgiutd,, ionomur csto'c,,t,iuatcr,r,r,t

psihic al sunetului, reprezentarea foneticiunici rezultatr prin contopirc:r,in conqtiin!tr, a impresiilor procluso de sunet {e.

Teoria fonemului a fost preluatd, cle la J. Bauclonin de Courtenayde adepfii sdi. Dintre acegtia rr. v. gcerba cel dintfi a prrd,sit concepfiapsihologisti, lnlocuind.-o gu -lna funciionar[: variantere^fonemului ""i""-zint6.una-gi aceeaqi unitate ringvistici, pentru cd, stuxt itlentice sub raportfuncfional' tr'onemele ar avea funcfia d6 a diferenlia tnfelesJ cu-rrintelor(de

-uncle expresia rug. cMbrcrropaoJruqu rerbsafl Qynrqlrn) 60. Ulteriorgcerba revine a'upra,.chestiunii, a;dtind cd, fonemele^iir"il"1i*rn nu sen-su'l-.er -ci-cuvintele

gi formele acestora, legdtura cu rnfelesul fiincl decimediat5,6r.

- -In lingvistica europea:rd, ideile privitoare ra fonem gi studiul funcfio-nal al elementelor fonetice fur generaf au fost introd.use pe ta sfirqitur cetuide aJ rrr-lea deceniu aJ secotului nogtru de N. s. {rrubeff,oi, n.Tatonson qip.. {ar9ev1ki, iingviqri d.e origine rusd,, adepfi ai tui B;;d;;; gi ai teorieilui tr'. cle sau'sure, care au activat fur cadiul crr."r"i riog"oi'tic p"agner.

- - N. s. Trubefkoi, autoru-r u:rei rucrdri fund.amentali despre acesteprobleme 52, a preconizat intemeierea unei discipline

"p*rt", a*irebiti d.efoneticS, fonologia, care_ sd, se ocupe d.e studiul funcfionar al su:retelor (rnsarcina foneticii ar rrmlne numai studiul proprietd,fiior fiziologico gi acus-tice ale acestora). senararea fonologiei aet-onelica1tnsensul,cestarentrins;,

f6cuti, evident sub iifluentra teoriei *uorr*i"o" care recomandb separareastudiului limbii (,,rangue") de studiut vorbirii (,,p*oi.ii * ie justificldin punct de vedere teoretic ryi este ae nucon""put i:r practicd,.

,r_,,^ I]:jl]!^l lT: ln mod..seriog f-o_nologie dectt trinrna Beama d.e proprie_L.lrue ilzrorogrce gr acustico ale sunetelor, printre care trebuie rd descoperimpe acelea care sint nertincnte, sa.o retio;nt, aaice i"aisp"nsaiit. p.ot*identif i carea si d eo sebirea ou"ititeior r;; ;;;.il-"#, ffi:it#l ;i a rintag-

'7 Vezi linguislica ln secolul aI XIX-Iea (I B 1 b).r8 Baudouin de Courtcnay a loloslt acest termen (lmprumutat de la elevul slu, mort

de timpurlu, N. Krugevskl) pentru prima datd tn 1881, Tot atunci el a introdus gl termcnulnrcrfcnt, cu accrplln l)c core ucesta o rrc In prczent In lingvistlcn rusd $l In cea americanl(-, lr. nonanrcr. I)rccizlrcr o loce Baudouin lnsugi tn introduccrcl la varionta gcrnrenil n lu-criril srlc rltslrrc ultcrnrntelc lonetice (Yersuc/r einer Theorie der phonplischcr Allerrtolioncn.Iiln Kapilcl <tus der I'sychophonclik, Strassburg - Cracovle, 1895).

- '0 Foarte elar este expusd. aceasti conceplie tn articolul despre fonem redactat de Bau-?;r":;Xr:"t*

wictka Encsctopedia powszcclna-iiiiirii"no,t.22, valsovi4 180e, r.v. Fonem(r,50 L'V' $cerba, Pqccxue t^acr..e e ,aarccmee,Ho.x u ,colturecmoc^rto.t ontraolrtcrrtr tr ,J' Petersburg' 1912' cr' L'v'. $-cerba' n"dp*"r""

-po6omu no o**o,inorri,'J u ,poru,^,,n",rom. I-,_Leningrad, 1958, p. 12'g, 13{.

----r"'-'" r"'. I..V. Scerba. tDornmuxa tfpan4yocxoeo tuwxc', N.i. +;;"i;{olii'L,unoroo, dcr phonorosie ,rl#;."r11i.".

Mosc.v', rr4n, p. ro.

ll. Lingvistica srro.onr(t,r

lrrr'lr rr' ,\..r;r' lrrcIrr r,sr,o azirecunoscut dc t,or, rrrrr,i lnull,i lirrgvilrr,i. s,u,r. l)li,l{)a .iL,rlrrrrlr{'lttv:t', lort()l,i0ainse4.sstrictsolloat,ohce giill,iiri".Loiri cotrsiderlro:r lrr,l,rrr.rr trrrrc(,iorraLr. Jl. insd, o iluzier cici riol;iunca d;;;;; rp;;,te, prozculaI r (,r't{rr,.r rr'(r(rl,:u.. frrrotici,, esto in escn15 d.. oiain fd;ti;;;i , 6il"r ;ir ri;"g;,r' r){'r'('rl:r'rri rtiscret sub raa_ort, siirtagrnatic si d;-di;;;; realitateal'rrrr.l'r.rr,. rrr,rrrijkr.it,ii aontinuidecit pe iffe,sura ce igi insuqegie lirnba res_pr.cl,ivrir,:r. J,) irrtulcsaut de relnarcai cd, J. Raud.orfi;;i;;;ienay insuryi,(':l,r',1 l)r.ol)uur:a, siL dcriseb\!(tlopo.pniq (studiul"";Utt"];;il" nemijio-.il,rr) rlrr psilt'o.fortetic{ (stucliul ton"meior), concepea, acdste doui disciplinec:r nrrrruri ale aceleiagi .gtiinter Ionetica'.' Itegdffi;,t"frriiii"i"e foneticd,(irt scrts.strict) 9i fonol6gie u a'"t'eimind pe a. uartinet,

'nul dintre creatoriir,',,rgiei diacronice, sE facd *.eio*"tuiit -ffi;ffrfiJ,tl;a: ,,trone_ticft structu-rar-functionald,, numitd fonoiogie, nu egte una d.intre secfiunilefoneticii, ci intreaEi, fo""t'ire, .o*;;;#il'pl""ri-;";;;;;irii"r d.e azi*l dezvoltdrii tinsyistice, apare ca c^er ma, .lnctrcat pentru progresur rapid.al cunoagterii. Aceasta ie ieferd atif G-srncronie, cit qi la d.iacrods,, 6r.

Ii:*, trfl1Hr"'fgffi'JiHfT;lanfuJui voibiril a fiecdriri etemeni to"uii",-ia""tuicarea acirtoi* ryr deose-birea lui de toat e celeralte care ar fipuiit "per"*

in acelagi loc, gi contrastiad,(sau. conf iguratiud,), in sensul ruiufe.ii 9i o""r, ita.il ti"J;;iJ;."b tonericdinlan{'ulvorbirii rle cere furvecina;;: il* urm-are, atit f*ncfiuuea opozi-bivd, cit gi oea contrastivd, so retern ta uniiatea,liaeniiii"-;;"dm;renfierea)unitd't'ilor fonetice, una tur pl*"F pu."aig-rt'i; *rJ;IH;J pii,,ur sintag-matic. Distincfia ittre opqaf1,1,e g "iiiriit'il'sepsuf care rezulbd rtin lindurilsd.e mai ius a fost intrdOusa A'" a.'Uiiffiet qt p_rglqald de B. lta,lnrtos1g Iacesta d'in lumd, o iustiricd, prin aceei,tl', ptr-nr termen a fost forosit tnIiagvistica euroneade, care s-a ocupat in special de anariza parad-igmaticd,,

:T.3.1",1::aparpine ia origine ,t,"*:rrpt*iijrlor americaui, ale cdror inrerese8-au rnd-reptat cu precddere sp"e aiaJizi rirt"g-ri*'t?#-ii Beraliiledintre unitd,lil,e ttm'bii, ff C Zr.

C. Comparlimt:nlr:lc lrurl,l

.llrrrrcl,ittucir, {i;linct,ivri (,,opozilili") :t,r't' tltttt:t, :trlrlt'lc ril,t ttrrr lr'1i:t,l,r' :

pr,rlt'o lqlr,tlt'rlifr'r'r'lt(.ict'r:ll urrui el:tnt'rtl. rlr'lo:tl. r't'lt'l:t1k', pl rlr';.lll;i1i t;;ilLiti,',iii,;r, v:i.i:irLti;i,ir: rr,r'r'li'iaqi lniti(i. A1r'lrr;i Irr,'r'rr iii j,,',:''1,' r,;,rrn,' st'-fffrrlispr:rr frrrrr'(iir cotrIigtrr':r,tivi (conlra$livh,) : pc rlt'o 1r:t,tlt irltrrl'ilir'irrr sr'11

firc.rrtul (vorlrirn l.r,lunci de rspe0tul cultnin,ul'ia lt,l Itr.rrc{ ici cottl,lrHl,ivc), ;rorlc i.r,lfil, 1xr,rl,o iI dclirnitil,rn rle cele inveci:ratc (aspccLtrl dt:rtturuilirt).

In legiturii cu cele doui, funclii fonologice, unii lingviryli tlcosolrtrut;

Jotr,cmati,ca salu.fonemica, infeleasd, ca studiul fonemelor, care au in princip.tlfunclie opozitivd,, de studiul elementelor fonetice cu caracter prozodic,care au in special funclie contrastivd (culmi-uativd, qi demarcativd), ca dou5,discipline care se completeazi reciproc l-n cadrul fonologiei. Its5,, dupd, cums-a ardtat fur paragraful anterior, elementele prozodice (de ex. accentul) putavea gi-funcfig diqlinctivd, pe lingd, c'ea, contrastivS. Pe de alt[ parte, uneloelemente in general distinctive pot avea qi ele, concomitent, funcfie con-tr6$ffe. .Dd pildd,, 'Vocala,' avfurd o funcfle'distinctivd, (in raport cu altovoilJii-cb,re piot afa,rea tur acelaqi plnc["al lanfului), aie infotd.eauna qifunclie contristivf,(culminativd,) I $gclrunea silabica.' ln limba englezi, con-T6'tf,?tT*i-ridic5*indeputul cuvintului I consoanele palatalizate - respectivprezenla lui ,,pseudo i final" - in limba romALnd inaintea unei consoaneindici sflrqitul unui cuvint sau, irr orice caz, al unui element semnificativminimal : azi, e6!,'ioa, ptomi, oricum etc.; datoritd acestei imprejurS,ri sepa-rarea fonematicii de studiul funclional al elementelor prozod-icc (sau supra-segmentale, cum mai sint numite) nu poate fi realizatS, in practic5.

lq e-qSClUaie, se poate admite cd, f onologia este o d-isciplini gtiinliticdautonomi,, insd, nu separatd, cle fonetici,, ci in cadrul acesteia. Ceea ce nutrebuie niciodatS, scdpat tlin vedere este faptul cd, funcliunea elementelorfonetice qi natura lor fiziologic-acusticd, sint strins legate, lntrucit pentru ase opune funcfional dou5, sau mai multe elemente .frebuie sd se aleosebeascd,qi material in contextul respectiv, iar pentru a fi identificate ca reprezen-tind" aceeaqi unitate funcfionaiS, trebuie ca brsuqirile lor fiziologic-acusticecare nu depind d.e contextul respectiv si fie id.entice 58.

g. Fonetica gi scrierea. Ortografia

Degi se vorbeqte adesea de limba scrisd,, de aarianta suisd, a limfii,pnnindu-se oarecum aceastd yariantS, pe acelagi plan cu cea orald,, existS,motive de ord.in principia,l care se opun introducerii stud.iu-lui scrierii printredisciplinelc lingvistiee propriu-zise.

Scrierea reprezinti de fapt un sistem de semne aparte, diferit rlo sis-temul limbii, aplrut qi dezvoJtat in strinsi leg5,turi cu acestlr,. S<;rir:rcu,nu stabilc$te o lcgd,turd <lircct5 intre unitd,file sale qi mesajul c.ilnl rrrrrtcit,zilui fic trlrrtsnris, r'i nurrrrr,i o krg:ilurui inilirectd, prin intcrmc<titrl rrnil;il,(,ikrr rlo

,.----.opo?itiil" ioilq elementele de expresie au fost clasi-ficate in d.iferitotrp u rr : p r iu at t u e, d i s i u n ct i u e, e c hi Tt o r en ti et c. p en t-r u" L;il;"*^;; ;",'c f iondr iigi evolufiei Iimhii o ma,:e. i-po.i""gi"aiu"ieosenirea opozifiilo r izorate deopozifiile coreratire- Asrfel, ofozitria lntr;; o;;.;;ufti; ("iil;;td,) in ca,drul lichideior aparo ca o'op-ozitrie izorate"in sistemur, fonetic alrimbii ro-mdne 66, ln timi ce opozigii.p-a uutulJr.rr;1"ii "g "f*iifr.{'t:_a, rr_g,I::: t:r, !-4 i-d.. Aruiili cind in caaruimat ;rlt#;;;L"ht d.e foo"muavem aceea$i opozi{,ie, vorbim d,e o corelati

d.e sonoritai" ,r'"oo'so*oelor in limba rom6,;Ji: "*"-nluJ nostru, corelafia

63 Vczi L.R. Zintler-.O6uqaa 6o^xemuna, Leningrad, 1960, p. 11 9i urm.6{ M:rrl int:t, I;conomie, "op. i,

g ZO.66 l)otrivit teorici trrtsrltuiilor lisainctive, de care a fost vorba lrrai Iuirintc, opozlliaItrtcrtl - vibrallt se illcadrcrzil.l' opozilia ri"iori inr.r.rp I - corrrirlult yi,

'ri. urrr'rcr:,

'. ,lultrcbuic consitloratrl ca fiintl izoluii-

r0 Vtzi, prirrtrr: altrlc, Vasilirr, ftrcr. cil., p.35 $i urm.

ll. Lingvistic.r r;irr, r lnir.1

r'ilr'f lf f f : rtt rrlit pr'(':t,l'o :[(to$toa le reprcziltl,r"r,. liclirrrcu, et]to o semic slthstitutiaii.('rrr(,rrrrrt,ul rrrril:r,(ilrrr' $cricrii il loprcz.inl;:i {)xJ}rcsia unittrlilor vorbi-rii. u;1rrtrtlrtrr rlr, irrrrrutrr rlc I'olrrl codului M<lrsu rol)r'oziutil o sernie substitutivd d.e1ir':r,rlrrl rr'l ll lr,rr,, rnl,r'uoitconl,iuutulunitiifil,rraoesteiailreprezintd, literele,r':rlrr l;r lrrrrlrrl Iol srrlrsl,iLrric sunebole. Limbajut gesturilor fotosit de trapiqtijirrl,r'rr.rl, crr rjrrt,olrrl lui se inleleg membrii acestui ord.in din cliferite f6rijrr$l,rr o sorrrio rlircc(;d,. Tot cara*ter dg semii directe a,u limfzjsle specialelolosil,o rlu :lnurnite qtiinle (formurele matematice, formuJ.ele chimice etc.):r cliror lranspunere ln limbaj obiqnuit este uneori tot atit de dificild, ca gil,rilrlucoreil dintr-o limbi intr-alta 67.

Solierea propriu-zisd (adicd, dac5, oxceptlm sistemele de comunicarepicturalr,68 directd', care nu se bazeazn pe substituirea elementelor vorbirii)poato avea caracter ideografic sa,u caracter fonetic. Scrierea id.eograficflnoteaz5, in general unitdfile din prima articulare qi de aceea aro

-uneori

trdsdturi c&ro o apropio d.e sisternele d.o semne picturale cu caracter d.esemio directd,. Astfel, vorbitorii unor dialecte foarte deosebite alo limbiichineze pot comrrnica ln scris datorittr, faptuiui c6 semnele corespund. lngoneral conlinutului mor.temelor, acelaqi sau similar in diferite dialecte.Tot din aceastd, cauzilrln special ln trecut, chineza tn forma ei scrisI a servitca limbd do infelegere supranafionalb in Extremul Orient.

Scrierea foneticS, la rindu-L ei, poate nnta silabele sau fonemele.Trebuie monfionat cd, cele trei principii pe care se bazetuza sistemele

de scriero menlionate (ideografic, sau hieroglific, silabic qi alfabetic saufonematic) se intrepitrund, in sensul c[ fiecare sistem, avintl la baza saun anumit principiu, poate folosi uneori tri,sd,turi care Be bazeazd, po ce-lel"rrlte priacipii. Xste cuaoscut faptul cd, scrierii ideografice chineie sausistemului de hioroglife vechi egiptean nu le sint str6,ine gi unele elementefonetice. Pe de alti, parte, sistemele bazate pe principiul fonematic se ind.e-pl,rteazd, uneori de la acesta in direclia celui silabic sau a celur ideografic,

Astfel, in scrierea obiqnuiti, a limbii rom6,ne nu existi Bemne specialopentru red-area africatei surde C ryi a sonorei corespunzd,toare, ci numaiprocodee de redare a silabelor tlin care acestea fac parte. La fel, in limbarusd,, caracterul palataliztt al consoanelor se indic5,, de regul6, in funcfiede pozilia in care se afl5, acestea fafd, de centrul silabei.

- ln alte cazur! scrierea noastr6, ca gi alte sisteme de sol!,-ele, ginila.r._e-,redau deoscbrri loiicale 9i gramaTicale c-afe n-au c6.esp"oririent fonetic iea - ia; aceea - aceia, s-ai -

'sau, eiA:;$. Combarriif':*cie,il,paiaii,-ni'ffeea - ia; aceea - aceia, s-au - |au eiA:;$. Comparriif":*cio,riipaiaii, ni'ffe'- rler : maire, ce t :'sans : senf^etc;'Tot--ssraet6T.-ia166gi6liC-ei6"3i'

-lnccperomu riaj uscul6'-a niiriielor iroprii in interiorul enunp"ului.

l)n v('H(: r0rl:r,r'rr:r, 8rIre{,r']rlr qi .a relafiilor tlintlr' clc fur gctrrrr.,:r,1, <ri rgrlilrr,:urrr;['r'rri.i l'orr.l,i<r<r :L rlrror. crrvinte, forme r;i oxpr.r:sii .1,r1,,; A;,ii;;;1,:r, :r.rrx(,,r.r'rL.r'ii, llr rn:i,srrr:l lrr clu'c mr urmd,regc ictlaicr ir,tiiiii,,,riJi,, l,r f,,r,u,,,,,,i:r,rrrrrrril,rr ro:r,lit,ii,{ i foncilcc (cum este cazul cu orl;ognlfilr slr59-1roir,t,rl s1,rr(rrr (r(l:L:t Jirrrbii trl.inc), duce in mod necesar la o amilriil ,iir"ii.,i,ur{,i[ t'l,r.rrIr'orrUlr(,rr,r'rr.1i ncricrc, rnai micd, dacd, este vorba de criterii ae naturrl, irtc,r_gr':ulr(ril, (rrprrucipiu.l morfologi.c", ,,principiur lexicaltt), mai mare dacrl, accstocril,crii go intemeiazd, pe tradipie ijipe et-imologie._ sprr: deosebiro de scrierea'cirrentd, (inirusiv ortograJicd), siatemelede trantcri.ere (sau Lrans*iplie) urmd,resc sd, reproducr f:del ;;:fuhtea fo_notiod,,.fiziologlc-acusticd (transcriere foneticd)^r";i"";ti""ji-1t arucriu-ro fonologicd). Prin transriterare se-trfetege rranspunerea unui text irinfu-n1

sistem d.e scriere alfabetici, furtr-aJtui pu'bara unui sistem strict d.e cores-pondenfd, lntre semnele ceror dou[ artabete. spre A;;ili;;e transtite-rare, l,r cazul crreia un arfabet e.!!." rn raport cu cerilalt o semie substitu-tivd, ,.rtranscrierea interpretativd," egte 6 ,,traducer"r, t,,t"-oo utt eistemde scriere, ca,re se o"ea iaportat direct r" "'6"iil;;or f"*ti;; care il re-produce scrierea clin care Be

'tranBcrierr6e.

C. Compartimentele Iimbii

4. Lexicul. Semantica(,U-l

Prin ortografio se infelege, d.in punct de ved"ere practic, scrierea co-rocttr. Ortogra,fia estc deci, din acest punct de vedere, un ideal spre carotrolrrrio sil l;in<lr gcriorea, curentd, a limbii. ortografia are la bazi anumiterrrit,r'rii (rirr'(', s[)r'('rlrrosr^lriro rle principiile sistemuhri insrrqi fle sr:1ierc, nu

r7 (ll. Ilrrrssrrrs, lrter. cil., p. 4i-r s;i urm.0N I'r'irr s.lrrrrr'pi.rrrrrrlr se ru!elcg toate semnele care st'rdrcseazri vlzulrri.

, a. Lexicologia este discip-ti1a ringvisticd, care se ocupd de stutliurvocabularului. cercetarea vocib-trarulu"i cunoagte _o lungd, tradifie, ilus_tratd, de o mare varietate de metocle, de procedee au aour'ira, cit gi de di-f er it e ^co

n c ep ! i i aa u pra narurii cuvi ni eror' B-i ; ;;;*;"J;";ff '# ansamblu.spre deosebire de arte nivere are hmiii, "";;t l";;r iiti-*i inrins;astfel, sistemul fonologic ar oricd,rei umri duprind.e u:r inlenta, limits,6la clteva zeci de fonede, el este, ."-1" rp""e, un sistem tnchis. yocabu-larul, ln schimb. .ootitidu".r"gl;-.ti";;ie de mii au "uoio-te;

teoretic,numd,rul cuvinteior dst".;ot;nit,'d"p4;r; i'rioit" udi ,sp""J;ie rea^iitdfiicare trebuie desemnate. practic, vod,?b'laml o" "riu

i"tioiti"d"ar"L imposiniide stabilit cite cuvinte cuprind"e o n*ne to.on moment dat; de aceea sespune cd, vocabularul este un sistem deschrs.Degi au existat preocupSri teoretice privitoare la cuvrnt, precum gicercetd,ri anlicate la diferite rimbi, totugi 6 qtiinfd, ,-

"o"rt"ii"urui nu afost elaboritd, decit relativ t]rri". r-,a sfu{itut secolului trecut Be poate Bpu-ne cd, a existat o lexieorogie tnchegatd in Qorul cdreia ,-*" *i"dii,t aproapotoate-as_peetele principale aJe vo6abularurui. rmportanf ert" i"ra do arr-tit't cd,' desi tiniri,. Ieiicologia , ."n"ciaflur *"-i-ri,,u t;ffi;ft" ringvis_ticii tradit,iour,lc.

60 Un inrportatlt strrdiu cu,p-rivire la raporturile dintre difcrlte llprrrl rk: scrirrr.:,rl lirrrbrrotalll ,a puLlicai timiliu Ahrcos t.lorach, sub IiUul Lern uoru"iJI-"-;";;;;;, ..;; direc!i, rui Antr16 n,".r,.,i,f'o"i'J,".1'iiil;:J:'liiif'rr: 't.' tdn0u0t'

11. Lingvistic.r sincr onrr,r

I'll:ulrttl'll,t'tlrt, Inetodelor strucburalc irr sccolul i-rost,r,lr s-ir fiicrrl;, (jlrrrrl1(r ril,r(., rrt:r,i itll,ii irr dornenjul_fonoiogici, ilr,r'uiterior iu:r,cclir, 1ll g.r.rlp1r,l;igii.

,',il;:;:i;'r 'll:ili;l'ilt;ll'li,il;,\.,*1';:.i".u"";f,;"'iisl;T:,,1i:1\:,ilfi: ,oi,ccf,i r. r,i

Ari* s. l'rr.c *,i, in prezent se dezvoltd in mod par.alel o lericologicl,r':r,rlr(,iorrllri, Hi rrrro-lo incercdri de abordare structuliid, a vocilbrLlrruiui.

llrrit,:r,t,r:;r, t.le baZi, g, yqcq,pularuLu! esqg cuvinbul. In lingvisurcr L'a_ilrIr()rriLl:u (:uvLuLul cra ruat.gq ?ta.re prilr intuifie, fd,r.i si, sc puui, clar, pro_lrlcrnu, dotilirii qi delimitdrii lui. In cercetd,rile sfructurale nipioneu de-cu_vjrLb,a, Iost supusi, .lor c-ritici severe, ajungindu-se pind, la urmi la con-,Irrzia, pcsimisbd, a inLdturd,rii ei din preolupXrile cercitd,tor.ilor,. In aceastiprivi,t]t;, este caracteristici pozi,iia lui A.-lIartinetl. Totuqi continui, sii,apa-ni lucriri,_mai ales practice, in care nofiunea de cuvint este utilizatil,cu bune rezultate. Intr-o accepfie pragrniticd, qi oareoum superfioiali,,este cuvint tot ce e se.parat plintr o pauzri fonetici, iu yorbire. s'-au puuuuin cele d-in urmd, stallili anurnite triJd,turi str.uctur,ale ale cuvintnLui (veziUnitd,lile li'mbii,II C 1).

In cursul, tle l,i,ngai,sticii,generald, al lui saussulc, cuviutlr c trefinibin moil curent, ca un semo I eL are d.oud, laburi * o latirri de e-ipresr.: nu_mit5,. qi sem-niticant qi o latur'd, t1e-conlinut nurnitii, qi sern'itica'b lpeuuruanaliza cuvirrrlu-iui ca.semn vezi conlinut;i erpresii, rr B 1a). rraturad.e expresie a cuvintu-iui e corcetatd, in cach'ul i,neticii qi at ion;togiel ql,mai_puliu fuecvent, chiar i'unere lucrd,ri rle lexicr-rlogicl ID scrrii,'ri ingLllesu-l curilLu]ui constituie obiectul de studiu al uriei .i'ir.lf,li". J. sile st5-td,toare - semantica.

2. cercetarea prlncipx,lslor,schimbdli fe care Ie sufcrl "o.uUuiu."i,--51studierea diferitelor stere ale vocabu-laiu-lui_

, .. (.1).Din punctul d.e vedere al alcd,tuirii lor, existl cuvinte simple,3l:,*lf *Tt:lt iiiql. morfem rexicat .(pat, casd,), qi cuvinrc eomprexejzucaDulfe ctln mar mulbe morfeme lexicale. Acestea sint .ie doud f-eluri id.erivate (l,u.crdtor, mullime, romd,ne;te) qi compuse (u,ntd,elemn, piirae-aara,ttri;-grd,piq).

.stud.iul procecleelor de formare a cuvintelor prin imbiud,ri de morfemeconstibrrie un capitol aparte, aI cdrui loc in cer-ceti,rile de rimbi, a fostdo multe ori controversat-. Do fapt, anariza oremenbelor atcrtriitoare ira-d5,cini, afixe) lilro de studiul moriemelor, adicd de mortotogiel'ir. ,"rr"-tarea cuvintelor derivate qi comp,se, ca uirri;,gi aro vocaburar"urrii,"ap."lrpi.,"normal, lexicologiei. Din punctu-I d.e vedere ai scnimire,tior^il-rlu"*t otr.,ele se impart, in mare, ca gi cuvintele simple. Cincl stlrlierr,

"r,,,rr.1" *T,or,-

C. Ccmpartimcntele Iinrbii

lexicologilexicologia, ca studiu aI ansamblului vocabula'ului, a a,j*'s Ia sta,_bilirea unei problematici foarte variate. cl,re r, tngl; nelnof,r.fi. q.rnrinrrnrii6e, care a fost cercetrr,tS, arniinuntitIt^*:':#:^9."^^tl^"gIir!l.d, rradifionali,. itrxisti r_rei rnari ;;;;";ii d" ;;: I

Pt"l: 4: l:Iilgltgl9i :,1, gf ab,:r ilsa -categoriilor de cu vinre ;i.r:;-;;.;;ri;;, i

{,tt't rlr'. t'tlvtttltr ttoi, t'ttttt I,r'fi dezvolta,rca ryl,iirr{r'i ;ri lr,lrnicii, l)ur{,rr l)unolrr ttrt lrrl t'lttrtt'ttlt't'1, s1nLln,i,c, sutelit orti.l:ir:irt[, at;rlt\ri:tt, llir.irrrl lr,lrslr,:rc{irrrIc trrrrIrtI lol rIo lolrrrlr,r.c-

. 'ltt.t't,

lrlivcslc I:t,lrrl,ul tlitrtle cclc t.lorri, Jl,l,trli lr,lc crrr,irr{,rrlrri, cxisl,ii,tttlti ttttrll,rr t'lr,l,r'got ii orrt o i-r,u fost cercetal;c litolct,icr iii t'lr,r'g sirrl, ilrrsl,r':11,6lrr rrll.j,r'illr,l,r':r, rlic{iont,r'clor. Un anumit cornplcr s(ur{).l I}(rrLl,(. r'r I'r'irrr:r, rrrnrlsrr,rr rrrr,i rrrrrJl,t: il],clesLrli. De exemplu, un cuvinb ca sLraLIit i_r,ro url riurllrlrirr{,.I.s, u,ccla do,,drurn (pavat) in interiorul unui orag, de-a lungul ciririasc in;irii,_ rlc o parte qi de alta, casele,' (DlIiII), ln timp ce cuvinte caTticsd, a face etc. au foalte multe lnf,elesuri; piesri inseamni, ,,1. parte cle-nront,abili din mecanismul unei maEini, 2. parte a unui tot foinijnd, ealnsriEi o unitate, u:r intreg, 3. fiecare dintre actele, documentele, insemnd,-rile cuprinse intr-un dosar sau intr-o colecfie, 4. obiect sau opeii de arti,expus iatr-un muzeu sau fS,clnd parte dintr-o colec{ie I exemplar, 6. oper6liLcruri l-u carc lrrcdominri diaiojuJ, desLinati rcpterentirii fe scena unuiteatru; operd dramatic5,,. [enomenul existenlei mai nu]tor inlelesuricxpf ima{c. pliu acela,;i semnifiiarr-t se'numc$te polisemie. In cazul in caroEeurnrIlcfl,Dlt dlterltl exprimA aproximativ aceJaqi sennifjcab avem a face cu

--dlqg+_lll:; de piidi, casd, Iocuinla, c[ailirt, itnobil sav a sp,uiLe, a zicc, aaorbt, a^gryii, a se eaprinla au a,proximativ acelaqi inleles, dar complexe so-noro djfe|ite. clategorir invels.d,, a ornonimelor, cuprinde cuvinte cu sem-rificant idernticr dilr cu scnsuii rliferite. Asa sint cuvinte ca cer ..firma-urcnb" qi cer ,,arbclle",

Nu totdeatr'1r c u'ior tlc slabiUt limita dintre poiisemie Ei omonimie,urai aI-cS iii cnznl in crlrc ele sint lezultatul in<iepiit[rii u:ror'sensuri maimult sau rnai |uf i.n ILI)r{rl'itrt(, llr origirrc. Dc e-xem1riu, lntre rnnsd ,,mu}{,imert,masd.,,corp_solid" $i rnasri,,mobild,'), dilercnfa e foartc ciard,'gi ele sintnocoi,ite pe dlept cuvinte ornonime. Il scl-rimb, Ia ultimul (nz,asd ,,mobiti,")e trecu_t i_n diclionar al doilea seirs, cel cle,,mincare',, deqi difijrenla se-rnanticr dintre ele e foarte mare, dat fiind dd, fiecare face parte clin seriide intelesuri destul de deosebite

In unele limbi fenomenul omonimiei este destul de frecvent. ca in fran-cezd,. De exemplu, existd serii omonimice bogate: sain ,,sdnlluos,,, saimt,,siirt"r,seiz.,,sin)), sc-lzr,g,,semniLutd, cinq,cii.cit,, (iI) rciitt,,el se incinge1cu curcaua)", sq,u (Je-) tcr ,,riermc,', (le) rerrc,,sticla, (le) tetie ,,paharuli,,oe1l,,,verde)'r.aair ,,bland de veverifd, albd, Ei gri'', (Ie) r:ers,,veriul", r:eri,,cd,tre)). cuvintele care au complexe sonoro diieriie qi lnfeleduri opuse $enumesc antonime : mare - mic, bun - rdu,, drept - n,edrept,

,. .(2)..Dinamica vocabularului a fost amdnunlit cercetatd in cadru-ltugvisticii tradifionale, deoarece, cum Be qtie, aceasta av€a un caracterap-roape strict diacronic. ln acest d-omeniri siirt studiate d.oud, problcmoprtncipale : aparilia cle cuv_int_o noi qi disparilia de cu'inte. yoiabu-larulo8to sectorul cel rnai mobil al limbii; ln permanenfi, apar cuvinto noi,ca urma e a modifici,rilor ap5,rut,c ln societate, in toate domcrriiio, tlo litehnica curenti pl'ri la domeniilc cele mai abstracte alc qtiinfci. Do obicoi,I EItnrc4ls, p. 110 gi urrrr.

lfrll

.

l. Lingvistica sincronicii

()u\'rur,{rro n()r ir,J)i'r c& urmare a cred,rii unor '}oi

obicctc, proceclee, achizifiirlrr crilr0;r'irr{,o. (.tllvinte ca' tra,ctor, aaion, cosrnono,ut, e arnerizat a (Eerenizarrr I'osr, r:r'rr:r,r/o [)o,'r;r'u a rd,sp_undo [oilor nevoi apd,ruto in domeniut tehnicii11i :r,l;rr,iirr{,rri. Irrr,r.'ducclea^de noi cuyinte se faie ti. p.L t"i"srrea mijloa_liill,i,,i,ll,iliji;r.rio

lirnbii (dorivarea, compunerea etc.1, fie prtn imp.,rmuiiirI)isparifia cuviutelor so explicd, mai intii prin motive obiective, so-.iu,lo: ,di-r,tii cu clisparifia unui dbi6ct, tenom.nl-proil:a.o""'oormal ca qi' d.numirea lui sd, se piardd, mai devreme sau mai-tirziu I aqa au dispdrutciirr .oura,n[ cuvinte ca. sqtd,tar, aornic, ititii*i.-n;;;;;i";;-$i morive deordin lingvisLic' Asbfel, una d-in cau2e este _:rz"ura--toneiic' : cuvintul Ia-,r trresc auris '"t" a'ub la un momerrt crat '. dftp'fonetic prda redus ryi d.oaceea et a fosr i'r.ocuir prin dimiuurivul *iitikiiixi.#i p"i"e astizi indileritere sare forme din limbile

"o'or"r*. u;;i;";tffi#ti#*, clin cauzauzurii seqlautice": d.in pricina forosirii ror^curente, eie iqi toJcsc rnfelesul,sint din-de'in ce 'i,li pulin sugestive .7i in rocur ror sint preterate alteremai ptastice, mai exprisive : dE p'at, 'i" l";;i;;;i"l;.,ioiJtiour" ,q.r,r,,,cat", s-a folosib echivatentul luiiiopurur ,"0;t;,;;;i;;gdl,, pi,strat iulimbile romiuicc. Mai pulin t.ecuu'ur,l, aar interesantii estd disparifia cu-yintelor d.in cauza,cigg$"ii 1ga omonimice. Oace aoue'"""iltu ajung sd,aibl acelagi r.pl{yit li aai, i;a};" qi parte din cir.,rnenii semanticeapropiate, unul dig ele sau amind.oud o.m.a?d d ;irp;d" ;"east6 cauzd,a fost d'o multo ori exageratd,-dr. *."prurint, un factor de care trebuissd, se !ind, seama. D_ e exdmplu,'formere au i.p".i..t qio."iiitii ale verbu]ui Ilatinesc a.sle ,,? fr" (eram)^rroi

". ti o1 uns in limble romanice la aspecte .iaproape id.entico; aga se face'cd in fmncezd, A" pilA*,liTiL;d:;;ifirn?:i:':";;;.to't

lor riind' p"'i""tu atte paradG*J,liJt."t" p\nd' azi(3)' ouvintels 'rei limbi nu sint pe acelagi plan: unele sint foartefrecvent folosite, alt-ele mai prc i" t;rcfie de'dp;;r;tr'semnificafieipo care o au gi de rolrrl tor tn timbe. un vbrbiio#;tiir;ate cunoagteteoretic un nrrmdr jo-arte mare de cuvinte, dar nu ate ocaziasd, le foroseascd,pe toate. Ansambrur cuvintelor

"ooo*oi" au un rnaioia ili altul poart'numele de yocabutarJlr^,": "p1i- 1,"gu^"t?.,rl"i ;.ft,-i#l*"op.indo cu-vintele folosibe efectiv de vorbitori. se infelege.a qi..""'ii"arta di,, ca-

ffffiit,*-#d,.sim!*or de ta un oo"nlto, ra iufi, d-; i; ;;";;gorie de vor-

In ultima \ryeme s-a derimitat ur grup de cuvinte funaamentaropeutru limbd, cunoscute qi.rolosite frecvent de tofi, care constituie tr ace-lagi timp baza fun-cfio"arii u-rrli li"i'credrii d.s noi cuvinte : este ceeace se nume$re fondul.priScipar rexicar, auii-it"i ;^;tji;;; Iingvisticela noi de Al. Graur2.', o i[.-.ii.^l'importanpei cuvintelor in limb'in raporb cu frecvenla r". r ; p;;;t1t-ectua prin apricarea metodei sta-tistice' Astfel de certetiri r u"-ii"t"p.ntru murte limbi, gi erc da' clo

I

Irrli',

C, Compartimentele limbii 169

65i<uti 9lislii tlo t:ttvitrLo arri,njate in ordinea deltrrtlscintlitr ll fnr<lven{,ci.Oercct,ilrilc ot[ro lt,ll clt, sool) sii irnpart?i vocabu,larul dttpll ittrltori;lr,tt{,il f rtltlvcrt-t,ci crrvinlrrktr llu rlrrs lll rczultilto interesanto atit din prurct do vtltloro tcoro-i,ir, t,it, rJi pllrcl,ir.. Nrrt.loul voca,bu-larului are trdsdturi proprii cilro il dtrogollcscrlt: trt:ri:l'vot':llrttlru'ttltri: r'l t'sle loarte importani lu anumitc :iplic:-r,tii rrtrlrl1r fi, tlo c.totnpltt,.\ccoa tu invd{Lrii unei limbi strd,ine. So stilbileqto-.lu:lcest; Rrtop un v.gcabuiar aqa-numit fundamental, care o Supus ulei analizo

Jrcda,gogico rninuf,ioase, unei programS,ri progresive, pentru ca metodapcdagogicri, folositd, sd fie cit mai eticientS,

A,naliza calitativd, a vocabuLarului implicd, in primul rind cercetareasl,mcturalS, a semnilicafiei, care constituie obiectul capitolului urmd,tor.

b. Semantica, disciplina lingvisticd, care se ocupi, crr studirrl sensuluicuvintelor, cste o d.isciplind relativ nou6 I ea s-a constituit in a doua-jgT5,-tato l, secoluLui al Xlk-lea, avinil ca reprezentanli principali pe MichelRr&il ryi A. Darmesteter. Chiar termenu] s-a general-izat. pri:r-rbspil4T-"."ortrrf,ii lni llrCal, -Essai de sdmantique. Science dei signi,ficalions (Paris, 1897),o sintezd, a felu,lui in care era conceputa semantica ln acea Yleme. La noi,ca a, fost, cunosout5, prin lucrd,rile lui L. $Iineanus.

Principala preocupare a semanticii a fost, lainceput, Stuclierea mo''r-iiiir:irikrltle intreles. Observalii asupra schimbd,rilor do sens s-au fd'cutlrisi'r, irrr:it .li,r ,r,,tli"ititatc. Stud-iul figurilor de stil a constituit o pleocupareilnyrorl,l,nt;li ltr rctorica antic6, inberesatd, in g5,sirea. celor ]nai. pot'riviterrrrirlrr,lit,,it i rlo oxprirnar,e, ln scopul impresionEiii auditoriului.. tr'igura cen-

t,r':rlir, rr, r'tit,oricii rirtl,icc, riimasd, pind azi in atenfia cercetd,torilot, este me-l,:rtor.rr,. I,t,rrl.r.rr pr.irrrii st,rrrlut icicui, tropii (in primul rild. metafora, sinec-rloc:1, rnol,r)tlirnilr,) ggns1;iluie rnecanismul pril care Se.ajunge la cele rloud'

rrur,r.i r;r1krgorii tlo scirirrtblri tl<l sens: ldigirea qi strimtarea.SenSului (lacr,ro fl.lnl u,tlii,ugab tl.cpl:lsarea, infelesu-lui, d.egradarea ryi innobilarea Sensu-

lrri). lrLsir, simpia obs6rvare a ld,igirii sau strimtd,rii tllelesului e pulin in-l,cr.cstnt,ii, do<iarece e conceputS, schematic, ca o simpld c-onstatare a unuir.czrrlilrt; rla, se mi,rgineqteia o analizd, superficia,li_, neglijind. factorii careoxplicl iichimbtrrile <ie iirtreles, precum gi relafiile qtt." sensuri.-De exem-

1rlrr, lathescul Ttasser ,,1'tabie"- a ajuns in romflld, la lnfelesul-de uptl.ugiu gcneral", iniers, se,tarore avea in latin5, tnfelesu-l de ,,a despS'rlitt qi

t fost moqtilnit ln francezS, sub Lorma, searer ,,a inld,rcatt.

ln genera,l ins5,, semantica trad'ifionald, a continuat qi continui pi-nir, azi sd," d.u" rezultato pozitive prin analiza minufioasil, a faptelor qi atlinamismului schimbS,ril6r. Printre cercetd,torii mai noi, care fac o sintezda, achizifiilor semanticii conceputS, il acest fel, trebuie- citali H. Kronas-sera, K.'Bald.ingers gi mai alef S. Illlmanns. Lucrd,rile lor sint prezentate

3 L. $llincanu, Incercdre osupra semasiologiei limbii romdne, Bucuregti' 1887'I Ilandbuch tler Semasiologie, Fleidclbetg' 1951.6 Die S€mdslologie, Berlin, 1957.. iie principlei i1 Semantics, Glasgow, 1951; Pricis de stmanlique frangoise, Berna'2 Vezi Al. Craur, lncercar e dsupru fonrlului principal al llmbii rorrrrJna, llrrt:rrrr,9ti, l9',1

,j

il. LingvlstrcJ slnLrorL{,1

rill( l'lrl, ijr ( r'il,i{r irt crlrtea cunoscutd a lrri l'. (lriililrrrl, LrL sinttttt,litl?r, (1.'i[-r rr, llf li.l ).

l,) r olrr(i;r, irr{,t'lcsLrlui se expiici, pfjn tnai llllll{i {irolol,i : (a). $ensullnrrr r.rrvrrrl, sc 1ro:l{,o schimba dcoil,recc at'o lo(i o tl'ausforr}lale in iilsu$irrf ril.l ul rlr,nrrrrril, sl,rr ln cunoa$telca noastli asullra obiecl,uiui. Ituvila,l:r, olr; li r rc, rsl t: rur rlirninutiy de la p und, care inalica pan{} de giscii cu care soricli:r ' 'r,r l,'r,2 , pr rrr i (,t e$te metalioi,. dar semnificantul a r6mas acela$i. O unog-Lirr{,r,lc rrolr,st,r'r-r clcspre lu,nd,, cer s-au schimbtnt, ceea ce a dus la o nrodificarr::1, rirlnsiultli.

(b) tJntie modificdri de sens pot avca loc in cadrul uDor. condi-{,ion?i,ri lingvistice. IJn cuvint care face parte dintr-o familie capi,tii untn{,cles ind.ependent detaryind.u-se de grupul ili{;irr,I. Astfel, netot, nebun anril rornd,ni inlelesuri foarte deosebite de sensurile lui loc Ai Dzrz. Uneori uncoutext mai mult sau mai pulin stabil poate influenla asupra unor cuvintefolosite frecvent iu cadrul lui: rien,, pas, ltoint, personne elau lir, inceputsubstilntive, in francezi,, qi au d.evenit aetd,zi instrumente d.e negalie.Dc asemenea,, un cuvint simj,it de anumili yorbitori ca izolat poato fiincadrat lntr-o familie prin procedeul a$a-numitei etimologii populare Ilemerar ,,infu'd,znef" e interpretat ca ,,tenrd,tor", fiind legal, de lamiliacuvintului leamd,. Tot aici trebuie menlionat calcul semantic : a prelucra,dupd modelu-l c,uvintului din limba ruld nepepaSlnlailLb a ci,pdtal, sensu-l de,,a ldmuri pe ci-laeYa').

Printre mod.ificirile semantice mai imp,rr'tante trebuie pomenittransferuL d.e sens; el se face ile cele mai multe orL prin nretafora. lnlntini,,la gurd Be spunea, os, tlar in latina tirzie vorbiti, 1ic tcritoriul fii,rii noastres-a preforat gula ,rbot d.e animale)' ; moqterril, sub lorma gurii, eI a fostfolosit J,a hceput metaforic, dovenind. ulterior un terrnen neul,ru. Un altmecauisur prin care se explici schimbdrile de sens eBbe uetQniniii!, datorirtd,apropierilor iu spaliu Bau in timp a doud, obiecte, fenomene etc. ; in enunlultoala salu, a aplaudat, cuyintul ,,sala)' capdtd inl,elesul de ,,spectatori".

Pgn!ru q g.xplica schimbdrile de 6ens, srmanbic& trebuir sa lecrugriadcsea la elementi d.id realitatea ertralilervisticS,. si facd, aoel llr, rlale dcordiir piiihig.' Fen . logic. E semnificatif ln aceastd, direttrie articolulfoartc cunoscut al lui A. Meillet, Comment Les motrs.changent d,e sensl,in care schimbdrile sensului sirrt clasificate in trei mari categorii, determi-na,te d.e cauze lingvistice, istorice gi sociale. Se inlelege cd,, la diferili autori,prodominS, unul sau altu-l din punctele d-e ved.ere cle mai suB, alup5, cum laatgii sc pot lntrepS,trund.e. In gineral insd,, cu anumite nuantre, ac6ste trdsd-turi sint proprii tntregii semantici istorice.

Irreocupafi mai ales do schimbdrile d.e lnfeles, semanticienii au in-corcat sd, Id,rnureascd, natura insSsi a sensului. lntrucit linsvistica a fosbtnultl vrr:mc subordonatd logicii gi psihologiei, a fost normil ca seDsul se,

fio confuntlat cu nof,iunoa. Iiacest d", s" s;nUiriazra cd in sensul cuvintelorlint; rt'flrclu,1,c trlsiturile esenf,iale ale obiectelor qi fenomenolor. In sengulctrvilrt,rrlui ,rnasri sint cuprinso intr-adevd,r tri,si,{,Lrrile cscn(,ilJc alc irttregii

-; tn t.i,r,Jr,. tiirt., yt.2Jo.-271.

C. Compartimcntclc lirrrl,rr

trl:t,str tlt: olriccl,c rlcscttttLitl,o tlc acest cuvint. O rrr:rlc 1i:r,r'lr, l lrrvirl,r'lol rrrrlrlirrtlri srr lnr,t,t:,r,y;t;rc rro[,irrni, avind. un con{,irLrrt, rlc lr,llr,rl:r,r'r,olrrr.r'l,rr,:r, tr,

lrlr,lil:i,(,ii.'l'l'clrrrio lr,r'illlr,l, insii cir, de rnulte ori itr(r'lcsrr.i crrvilrlr:lol lul r'\ lrr.nr:rttol,itntr':r, r'lr,:rl,:tlr', r'lc stilrliriilr,zii auumitc lir,lrrli lrlrr rro{irrrrri, llr r,:rr,c:r{l:r,ull:r,ttttrt,tr(,c lllccl,ivo t'tt,t'c rlt,1iir,lt:sc cilfu'Ul lrlic irropliu ziii. lllr crrr rrrl, t,u, lr'liliit'r1rt'itttit tto(,ittttcrt, rtc Iit,l,ii tnicii, lir, cal'e so lr,tl:irrgl'r, o vlrlol,fo iirrplirrrrrrl,:r,r.:r,rr,lrrcl,ivri, rlc tllii,gir,lii;cuic. 1'e de altd, parte, cxisti, cuvinLc.uur,i gcrrt:r.lltr rlrrcil,rro{,irrrrilc, ;ii li,uulrc cele care expr,irni, r'aportul diutre notiuni, cunr sirrl;plclrozil,iilc ryi coujunc{,ii1e. Diferifi cerceti,tot,i lu definit scnsLrl in funo!,igrlc ruckrdl, de celcctare ad.optatd,, precum q;i de pozi{,ia lor filozofici, s.

LL genoluJ irisii, sc r.erle prcocuparea de a e\plica sensu.L'ca unitate lingvis-ticl, inzcsl,rltir cu un mod particula,r c1e organizarc. Sensurile unui cuvintDu sirt pe acel:lqi plan. Unele sint mai irriportante decit altele, clar inansaml;lu elo sint strins legate inbre ele s. Toatc aceste ploble.rne capd,td, ouou:i intelprctare irr catlrul semanticii structulale.

StructuraLisrnul clasic s-a ocupat mai mult de alaLiza expresiei incadlrrl lr,ruoiogiei. Diulle toute rycolile strucLu-ralc, nunai cea afl,nezi, aajuns 1:l uuele plincipii carc acoper,i cci pulin teoretic qi planul conlinutului.Peutru structulaiigbi, aplicarea procecleelor fonologice ia aite comparti-nrenl,e ale limbii se baze^zL pe principiul izomorfisrnu-lui.

Dar, daci, in plannl expresiei unit5,!ile nu sint se$izate clar devolbitor, in planul conl;ixubului, ele sint percepute ca ata,i'e foarte ugor.Aceasta sc datoreqte faptului c5, fieclirei uniti,ti ii coresnrrucle un complexsonor, uu cuvint. Or, cuvintul este realitatca imediati, a vorbirii.

ln male, cxistii, insi, rinele analogii int,re semantici, ',si fonologie ; eleau fost ulmirite atont dc I!. Coseriu 10, cale subiiniazi, esemiind,riJ.e qideosebilile dintrc colc cloui, cornpartimente.

Al;it, in fonologie, cit gi fur scnranticii, exist:i un anumrt r-rot1 de organi-z re

^ substanfei, i:r scopul alci,tuir.ii unil,5,f,ilor distinctive, pe ba,zr, cd,rora

se asigurL iunc{ionarea lirnbii : de r,rs11ip1o, in spanioli, existii un singrr €,pe cind in francezd, existi e qi g ; la fel in semanticd,, celor trei cuvinte lati-lreqLi senefr, uetulrr,s, lretus Ie corespunde in spanioli aieho. ltt aceea$i oralinecl.e idei, poate fi pomenit exemplul d"evenit clasic pr: care il d.d, Iljelmslevcu organizarea diferiti, a uniti!ilor din francezi Dois ,,lemn", ,,piduroplantatd,", .fordt ,,pddane') qi germanS, EoIz ,,lemn,,, Vald ,,pbdure".

La ambele nivele, unitdfile au tri,sdtriri comune si trisdturi deose-biloare; opozitriei p/b i-ar corespunde o opozi{ie detipul idtrinTvechi, care,pe ling5, trd,sdturile identice se deosebesc, in m&re, gi prin diferenla animat/ilranimat.

8 Vezi S. Stati, S. \larcus, Gh. Enescu, Al. Boboc, in LLIr, p. ? 9i rrrrl.0 I. Cotcanu, Conlribulii {d o semasiologie sislemalicd, pLG I, p.12.-10 Ascntitnlrilc sitlt (lisclltatc lrr -{)orrr une simanlique diachroniquc struclurolc,'l'|.l,,

11)64, ilr dcosebirilc ltt,f,rs slrttcltrrcs lcltlrrraligues,,,Zeitschrift Iilr franziizisr:hc Spnrt:lrr: urrrlf.itcratur" (ZFSL), IIeft 1, l9(i13,1r. lJ,,l0.

I t I <,ir r tln, ttscmlnlrilor de organizare strlrot,u rali a cclor dou li comllarl;i-ttrt'ttlr', rrittt, ri rlttosclliri fundamentale, rczultate din insu,5i caracterul llcliig:r,l rirl,r'lrrrrlrri forrologic gi caractcrul deschig a,l lcxjcului. Existd astfel deo-r;r'lrili 'ilr rl,rrcrrirrl 1'olosirii celor doud, substanfe, ce{r a expresiei gi ce:r, alorr[,irrrr(rrlrri, rlirr lrrrrrct de vcderc cantjtl,liv. Substan{,a fonetici, estc rcdl-rri, l:r, rrrr tuunir,r'linrit,tl, dc foneme: nu exisl,d, rlecit citeva zeci de lonerne Ei:r,r'r'i;llrr, sirrl, iirrlicicnte pentru a alcdtui toate complexele sonore carc seafld,irrl,r'o lirrrll'i,. lrr schimb, Bubstanta/aflat5, la bazi vocabularului este multrrrlr,i rrrull pusii, in valoare iu cadrul unitd,fiior. Cum s-a ard,tat mai sus,p. 2(i5, lexicul unei limbi este teoretic jnfinit, iar ln nracticd netimitat..l ):lt chiar dacd uu aspect al realitdlii nu e consacrot- ca itare intr-o unitatelcxicaltr, el.poate fi exprimat prin-tmbindri mult-ftiai pulin fixe : degi nuexistii, un singur cuvln-t, p_utem exprima prin perifrazd un conli:rut prccis,ca, de exemplu, candid,at la concursul de admitere Ia nacultatea da-limba;i literatura rom6,nd, a aniaersitdlii d,in Bucur.egti.

O altb deosebire intre vocabular gi fonologie constd, in aceea cd, ounitate lexicrJd, e susceptibild, de a func{iona simultan ln mai mu-lte ansam-bluri, pe clnd ln fonologie aceasta se lntlmpl5, mai rar. Astfel, francezulJra.is apare in gimpyl lexicil al adjectivelor de tipul neuJ, nouoeau, aieuarsi in lceia_al ad.jectivelor care se referi la temperaturi, (Jioid,, chaud, etc.).

rntuitiv, qi ln semantica tradi{,ional6 au fost sesizaie astfel de parti-cularitdfi. De asemenea, faptul cd, unitd,l,iio slnt alcd,tuite din trdeld,turidistinctive este oarecum presupus de dicfionarele explicative corect ftrcute.cu ajutorul nretodei structruule, acestea pot fi brsn dcfinite mai riguros,pe.baza, opozifiilor luate l:r consid.erare. Majoritatea lingviqtilor semJntici-eni 11 considerd sensul cuvintelor ca fiind. alcstuit din trisd,turi pertinente,numite cel mai curent seme 1 rtnitatea constituitd, clintr-un aniambtu driseure formeazd, un sernantem (vezi Unitdlile limbii, II CI, planuri, niaele,stratiJicare, II B 2).

. ?e lingb stabilirea inventarului d.e invariante in semanticd, este nece-sard, determinarea structurii paradigmatice qi a celei sintagmaiiice.

Pentru paradigmele Bemantice, teoria cea mai curentd, este eceea acimpurilor lexicale, organizate pe baza anumitor trd,sd,turi d.istinctive.A.ceastd, p9r6p€ctivd, structurald are 7a bazl, nofiunea de ,,refea asociativl"rfin cursul lui saussure (vezi sch'ema ia p. J-?b), pe care fursd autorul n-adezvoltat-o suficient. J. Trier e acela carl formureazi pentru prima datd,o teorie.- inchegat_d, a ,,cimpurilor lingvistic",t tr, urmd,rind echimbdrile11!31t9tgri1g lexicologice ale grupului cle. cuvinte ain Umna reche germanl,Wishcit, Kuns\ !.!st 1n raport cu schimbd,rile vielii spirituale ryi-morale.Ilai.recent-, M. Matord13, analizind" ,,clmpurile nofioinale'), tncearcl sii,explir:c-realiti{,ilo soci?le prin prisma strueturii vocabu-larului, dar nu dinpunct dc vedcrc filozofic, ca primul, ci in calitate de sociolog c&re se intere-

li. Lingvistica sincronic:'L

rr Vczi nr:rl nlcs Clrcimas, SCmanlique, 1966.t1 I)rr ltttlsche Worlschalz im SinnDezirlc des verslandes, Ileirlclbcrg, 1g31.tt I.q nilllndt (n lexicologic- Domaine frangais, paris, 1950.

C. Compartimentele linrbii

scazii dc srrbst,r'a,1,rrl rnal;crial, economic, politic rtl voclt,lrrrlrt,r'rrlrri. lrr lr,('r(':url

orditto ric iilci, ltot Ii ltornenite preocupd,rile lui Olr. lt:r,ll.y r't, t'rt,l'tr vrtt lrtrrilttilo ,,cirttprrli a,socilt{,ivet', qi alo lui Pierre Gtlirritt<l lr;, tt:l'r{t lt: tttttttt'11tr

,,cirnprrli rrrorlosoltllltt,ictl)'1 aceqtia din ulntii sllrl, l)roo(tll1r:r,{,i rlrr itttlrlriia{,iilil g{;ilisl,ico u,lo rlitcriLckrr asocieri lntrc gcrtstrrilt ctrvirrt,t'lttr. ltt trllirtt:rvrcllro Jl. (ioseriu r0, oorrpintlu-so de tipurile dc sl,r'rrr:t,ru'i ltlrllttligtttlr,l'itrc,(lcfincrsto cJrlr nol,itrnca dc ,,cimp lcxicalt) : ,run citttp ltlxica,l tl$to o gt,r'tttr-

turii palatligmatici, folmatd, din unitd,fi lexicalc care lqi furrpart o ztttt'J.

ds semnilicafie comund, qi care se gdsesc tn opozifie imediati, unelo fa!,llc1e celelalte". De exemplu, in latind,, seria senec-uetulus-uelus este opttslseriei'iu,uen'is- ttouel,Ius-1'toutl,s.

Ira u:r nivel superior cimpului lexical, se vorbeqte de clas5, sau cate-gorie lexicald,, caracterizati printr-o trd,sd,turd, mai generald', ca : obiect,2nimi1f,, uman etc. Aceastd trd,s5,tur5 poate fi uumitd, clasem lalo categorem,.

Dificultatea unor astfel de clasificdri nu este atit de naturd teoreticd,cit practicd,. Or, in lucrSrile concrete, fiecare autor ofer5, o anumitd, gruparedupd nevoile domeniului cercet:r,t. Slnt cunoscute dileritele ,rclmpuri se-mantice" de la care pornesc dialectologii, iniluenfafi mai ales de metoda,,cuvinte ryi lucruri" gi, mai nou, <le onomagiologie lT.

Ctmpurile semantice pot fi puse fur legituri cu problema expresivitS,fii.In acest seDB slnt jnteresanto cimpuri ca : nume do animale, de pdslri,denumiri legate de corpul uman, denumiri de acfiuni, atitudini ale omului,nume legate de obiecte din cas6, din jurul casei, nume d.e meserii etc.Astfel de cimpuri sernantice aratd, cum slnt tratafi termeni din aceeagisterd, atunci cind sint folosifi trtr-o acceplie speciald,. De exemplu, din sferaanimaJelor pot fi citafi termeni ca: dobitoc, bestie, ci,ine, maimuld,, aulpeetc., care la figurat capdtl trdsi,tura ,,umall" gi conotarea peiorativd,.

Tot din gruparea cuviatelor i,n serii se vede ci un fenomen ca derivareag11pnimic5,, mecanism d.e baz\" aJ d.ezvolttrrii sistemului de metafore,este mult mai rd,spind"it decit s-ar crede la prima vedere. De asemenea,anahza termenilor h cadrul ansamblu-lui d.in care fac parte arat'{, cd, trans-form5,rile sematrtice nu au caracter mecanic, ele sfurt lnsolite tn mare m5,-suri d.e imprevizibiJ. Chiar in serii de tipul celor de mai sus putem htilni,la unu-l qi acelagi termen, qi nuanfd, peiorativd, gi meliorativi, dupd, context :pdptusd, poate desemna pe cineva, ln ambele acceplii.

tr'apte ca acestea arati, d.inamica structurii paradigmatice a niveluluisemantic ln ansamblu. Ele cer lns6 o aprofundare serioasd din parteacercetS,torilor.

In nlanul sintaqmatic. htereseazd, relatiile d.e determinare dintreunitd,fi. Plentru a precira acbste relafii, se poate porni d.e lateoriaglosse-

7r Le frangais moderne, VIII, 1940.16 Vezi bibliogralia citat?i ln La sCmanlique, Paris, 1964, p. 89.16 Lucr. cil.. o. 8.u Pentru aceista, vczi articolul lui U. Ricken, Obseroalii crsuprd ononlosiofoqiei, I-lt IX,

1960, 4, D. 3-24.

18 o. - t!18

ll. Lingvistica sincronici

ll,,,j il .: :1, . r,,rlirlrL'ilir{ii... Nuanf:iri inte.es*r,rte acl*cc i' rccastr-r, Privinflit', ( r'ir'rru '',, r,:rr.r. tlistiuge tr.ci tipuri r1e solirllr,t,it;tl,c:

:r) ,'\lirrir:rr'r':r, : ,,clasa detcrrninunl,r.rlui Iiurrcl iont,azir, cn, t,rir,si1turiirtril,rilr'l,rVir:r, l,rrrnr,rrullli tletct'rninal;,). I)o cxernlllu,'r:lpor.t;ul 4itrtr.e clasa,,1|rrrr rlrrr'" ;t l:t'l'. 'tt,ubor ,,a sc nrillitatt, crintre c,rasa',,fiinl,c i.irr,ro*,r ryi 1"t,..';r'rrr'.r',,Ilr l,t tIt''-

,lll *, ll',.{.i:,:.,,:rrlriL.r, rrrrrl te'rmclrrrlui dctcrrniuanL func{,iuueazi,- anI'r irjr:r I'ru ri, rlisl,irre t,ir-r, iu telnrenul detergrinat,,. Ile excmpiir, raportnlrf irrl,r'. gt,r'rt. S,,/r,z.{/ .,,vaport,, Zu,rl ,,tren), qi .fahrctt.; ..i.'iJ,rii oo.nnlrrl)rlIinr r'r]irlc-\cnlulni,,r ciricLr-i'1, i^t:.fahren areinfelesul c1e,,A sc deplasa currtr volricult'.

.,, ,. ,"].rTttlicrr,{irr, : ,,int.r'egul lexem cleterminant funclioneazii ca trisd,tulii,orsrrrrcrr\-A Iu lr,\(,r)rr],1. dcteIruiu;1t... Ile pildn. fr. alr:an, it. Dnio, rom.rolD sint unitlfi acljectivale care cletermini terincnn_l ..cal,i.Avem in acest caz un mocler c1e analizi care se praseazi, de fapt,iuL.e.plan.l pa.adignrntic 5i cai sintagmatir, intrucit i.r,it,iir. o. irrai sus ses[&Duesc urf|e aDumrte serii p:lradigmatice. se inlelegc cd, ele se pot mani_

l::r:,::::^":l ^1,- _li :".,I.yI s iu iagmeTor dintr-un enun! : astf el, in'srnrasma,caL rolu &re .roc .rn lcl dc integr.a|e a sensu]ui adjcctivului in aceia al substan_l,r'ului, ob{,i:rind.u-sc un ansarnbru semantic r,nita", **".rni pit"i"i,sd,turjleacljectivului.

-, ]t' rrlli'r'1. caz (implicafia), tntllnim relal,ia rle apartenenfi,le : lns*_srrt', tlc ,,r'oil))) (r) aparline unor elemente din-clasa ,,iailorr, (X), arlicd, :

xeX

^,_-. -1lf "tu a explica aceste relafii, au fosl, folosite mocleiele generative, cutuutorul clirora a fost pusd, ln termeni noi problema interpretirii semanticei_"..11j"19".. prezente inlraun egunf. Se iiteazd, de obidei, in acest sens,tnr[rcolu] Iui J' J. Katz qi J. A. rrodor : rhe structttre o.f a semanlic tlteoryzo',Iati, oxcmplui dat tle autori:

C. Compartimentele lirrbii

srtrr,11r':r,lir.,

I

,.,.,^, ,I:,I:ttalo, relrr,liile menlionate nrai sus pot fi in!;eiese rnai profundor,c[], le lntcrpr.cttrn din punct de veilere 10gic.

-,___^11 lximul caz (afinitaica), am avea tre-a face c* o relrfie de i.ci*-zrunc; notind cu x clasa lernciior gi cu y &ceca dcscmuatii de ,n,bor., avertt

bachelor

I

I

I

n0un,-^\..'/- -\I I UrnAn

--'t_\

, rt"' \(Maie) fwho has ihe firsi.r- \_ of lowe# academic

T... .,-' \ degreelI wrll has.nev?: ( VOunO)

-n'arr:?d I

I

[knrghi servinqunder ihe sfan--dard of anoiher

knight l

XCYAnim?l

I

I

( Male)

I

(Younq)t-

ftur seat fhen withoula mate during thelreedtng timel

sltrr, grirfic,

- rn cazu-l aJ doilea^ (sclec{ia), este vorba d.e intersecfie: dintro trdsd-tu'ilt i , n ,) cir rif,_ unele sint co*iurie cu cele ale lui Zug, qi ri"o-u ,.i" care Bo

lefortr, 1,, faptul cL aces_tea- si't vehicuie ; se obfine' astfel arhilexemul:,.:._!\:,i1:. +ggst1,.111.in11l,i lui,-se inrersectLazd, cu texemui.fahren ,,a cilJi,-t(,l'r cu rrn volricrr_l". Notind cu X trdsdturile lexemulur Schi.iS, cu y'pe celealo lcxcrrrulri Zug ryi cv Z po cele ale lexemului /a hren, avem" '

- -- -

(xnY)nzrr Vr.zi 'l't.1., l1)li,t, yi ZFTSL, 1008.

(fdrd, parantez_e sint reprezentato categoriile gramaticale, lntre parantezemici, categoriil.-e semantice,iar tn!r9 paraatezo-mari aga-nimijii diiferentria_tori I categoriile gramaticale qi difereufiatorii sint miiloace 'prin caro sepoato descompune semnificalia u:rei unitdfi lexicale

-in trd;etulile salc

distinctive).

le Pcntru dcscricrca acestor rcla!ii qi a proprictllilor lor, vczi, rlc excmplu, CilrrorglroEncscu-,^ Introducere tn logica matenalicd, Bucuicgti, 1g65, p. 160-123.t0 ,,Lnngurgc" xxxIX, 1963 (tradus gi tn limba lrinceztr In,,cahicrs rrr: rrxilpregir",,I 906 )-

, ll. Lingviri.a sin.ronnr C. Compidimenrele lmbii )/t

li '1rnNl,tlii

}]|l|+1lllth'fnli|r[3cIIsutuiceIutdeconte{'c.l;.';,|'.!."li.'.l...rl,d,'}i9,l'zar''n;;jurui.1t;iiiiJli'*i''r"'"pii'lili'*x|t\l,tl''i'nitji,illoliscmieisbx.that&t€eicidi{pmctu]d€Ye.I6roaIfali'iit'i.i.D$todelaBinct[i€teBcd,sogIobal[uc8te

t funstionale, cum sinb cel familiar sau popular : aalabil capitd o coloraturdsN se,,;d I ip""rIf"x "i"a

e toiosit iu anumite c.lc.,ii (vezi Stilurili llmbil, IVA 1).

^a-- \.,MNAu-xsvl. I accitlentale.

I f"-- \* I '""'*l"ti;r su) re.ferenliai estc tlat de raportarca c*vintuiui la realitatea

!

I I _---- \ | concretri, la clesernnat. I/4, un.nlarc nrtrnir $e_cuvinte el trezeqte in plus i

znriilDtlsljufii[lusamblu.lnrcela'itiop'[ni[dli1€sbbluabglnconsid".i"ii"""it*ui6tilor,ciunIcldeprodusslIpioI'Iezultatdn8i[tozar':r,r't: irr c:r,rllrrl raporturilor existente intre trdsS,turil.e lor. Aceste moclele acesl,ora.,,lfI.lxui'nolc o iftteryrtara se:ms,Dtict ti mai puti.D o descriero a unitttilor Din punctul de vedere al graalulur ate genedlitate a selsurilor acturli-0! rate;o't"--o'o e"""t, se sb&bi'leso"de obicei fii trcpte : - At'Mr'i '

ADrliza somanticd, 6sts prerertt qi h $amatica goDor&iivi, Iropriu- r) Sensul dr)roroti? tr 6 &lc5tuit ali|] fasciculul ale trisdturi alrstiactiv€, r. r '' . /rlo uerr8. , zare intr-rin enunf , se sbabilesc de obicei trei treptc :

urlra9'uglaU.U|@gx,D@u|u.-U.o'|Uzjsn.I]up6ce3esLBbilescindicatoriisi[LagmaLioi(sfboriidedep€ndeAtd)'gst,€.cualLecuvjnto,tLoj1aDcai4varianLt.se$Uldemtativalcuvitd[i.,..l,''jc

ir I ' oduco compomntul B€martic al graroaticii h scopul atdbuidi uroi 1 are valoare obiectiyd, el eiisti, hilepe leDt de intetrtia, vorbitorilor. _, /acmn|ficalii etruoturiloc genemte. lal.tr, Lo aceast8 prisinft, oxeFplul daL la Inii mrri, esre ceea ce Sauisure rnlel€gea priD coocept.dc N. Ruwet't: b) Senirul ooioldlt! csto valoffea suplimerte,r, sugestiy{, afectiy?tr,

1

I atmosfcm €tc. core irl3oF be un anumib cuvi-ob UDele va,lo conotetive I

{+p+ ] sint consacrate ca a,ta,re de normd, qi ele sint cuprinse in anumite stiluri

I n(

acciclentale.

----- \ | concret,L, la clesernnat. l/4, un.nlarc nrtrnd,r $e._cuvinte el trezeqte in plus i trrt i'r I imaginea concreti, a, obiectuiui la cale se referli. ,.r, ici generalul se exprimd,I I clireoL Priu iudividrral'| | utruvv r+rs i ,,,.i itl| [-^r"- I | [-*u.*, I I ll,^-' I | ln ccrceti,r'ile rle graruatici, geuelat'iv:i, scnsu-l referenlial are adesea

I l"u"*"r,1 | l--;" | | l-^",; I I un rol hotd,ritor in aplic:rrca regulilor de transforrnale. Em. Vasiliu inlelegeI l*Hurnin | | l+g'r"'"et-.1 | 1.r.i.,r," | | prin scns retoreulial al unui etrunf (sau al unei pi,r'{;i d-intr-un enunf) ,,ra-derni | :::.....1 Wt | ........1 d(rni 1........ | | portarea acestuia (sau acesteia) la o stare clel,erminatd, a universului0ei l:Ya! | C-'iti l+aaivnel tr4 l+00.;et | | ixtralingvistic"24.

l-l::.. I l.l:::::l i.#:H:l I lJanurnite construcfii, dc pilcLd in cele coordonate, este necesar sd, seL """'1 L """"J

l+Lq,^nore I I faed, raportarea la realitatea'extialilgvisticd pentru a se'ved.ea dacd trans-ts"r'! r'ensor L;ilj I I t9rpaya1tt1T.::*:1",:e:.':ll1 {!11:"p:?i?.ijrr3q"ratuazecorectesintactic, dar ilcolecte tlin punct de vedere semantic. De exemplu, putem

avea fraze c* eletsul si,Iitor citegte laclia qi. eleaul leneg citeste leclia. Ferbleterl-cum ss vsiro. unitdiirg sitrr, reDlezearat€ sub rorDe uror rascicur€ de I i;.t"ififfi;';;il";il;i$;;;i:'"1'ffi;;;',";i;:;';itr;:':jiH:r,;\t;;:;}|ifl"**::"*,f"ffil":'H:ip-Y,i: ,1j::tr-,,i3:.-::f H,n:l I ii;, "*, * " "or€cr.

EmLacr,c, da,r urooreci s€manLic. pencrr a rdlr,'.a3fela ra soma,ntemut c€Iut de €nunr. unitrt d_asarer.prez€rrato lt[b dsro fll#!"ffi#;$;#i-#ffi11,fi#fi't"'fi;-i[srizam, p€rhu a seru numai cr, fascicDlo ats trlsdturi. ci si cu brlsiturii€ plolrii ctmp rilor iliia 96 e vorta de doi inaivi, i d/'efili I elwd sititori cet le*a, citesc Lac!,i.a.ti claselor alin cs,m fao parte-

"^*l*i*-fti,tf..f i:n:**axm:T"li-::,?"?l:j:f,:';. """."'.";##ift"'i',ltH:"'"riffi"ffitll1',:f*lilY*.q""""i::lT"il:soica,9:r,.luirritcri,,regutra"!""i""9i";.-uiiifi.j,i:'i;i'":1iii''"".:;:flli,::i::'f"H;ifff:.'$HiT'$'x"T[?*:l*"'t&'r,"f,'['J;i'rntrnrib,, itrtr'grnri, analtdrnr .um s6 sporo m&i cur€rr. ,,Amxtglmul esLeoturlf,irllrnottto o oporrl;io ca,r'e combind, semnificafiile a doi (strr rnu,i multi)

xr N. llurvct, lnlrotluclion, P.3i3.l-

,, ttrt^,,trt,:!iotr, ,. t..tit. il J;lli;l'lLil':J;"?r::Xl;1":,"::,i;,;:';i';!:iX;;l)l?l?iiti'.';]ntt. "'

l.r rlr.,.,r:rlrrrrr',r ('r,':ulrriir.ii stusut.ilor.(llt lnlii,it,(,i rljsl irrtrt,iyc qii ir, lt,rtsitrtrblttlilorr'rttrrllltr'r'rtr llrtttttl J)itrittljgnliltio ryi silrt,lr,grnlr,l,i(,. (iliullirt,igilo {grtct,ltt,ivg|lrlrrrrirrI r) il{'tr:1, 1rIr's1rcclivl,, u.cu-\oe.,.0, |,t'ail,illrl (jlll[ Su lclrlizclz;i! I]IOSlljlllr "r r{'r .1, I rr' I rr zrr, r'r,lltr I ilot gri}matioal(} st,u,bilit,e.

C. Co n,rrrtimentele limbi .) / )

.'ll,t:rrlrrir,,;r lllr, titsrr.ic i.il,t.ltc1,uI'it gril,lrrdllioirlli :-r, lirrrlrilor. Ior. lrlllir rl r,rr r,:r,l,r,I'oliilr:1i crr lr:gulrir) {r'l,nl1tl,i(jii latirie 3.

l'rttttitttltt srt tlrt l:l Alrsl,otcl qi dela iclcc:r I'olrr,l,c r.li,;rlrirrriil,ii, r';i, lirrrlr:r,ilt r:lr,li{,lr,l,c rlc ilrsi,l'rrnrcrLl lr,l girLrLirii, r'efl.ectl'I J)('r'l(lcl, girrrlir:r':r,, s,:r,:rjrrrlr l:r, ricortccp{,ic Lrgicislii, loir,r't,c lcl,ii, rnalil.eshr,1,ir, crr 1;olllli c]llli{,lr,i,,,lr,r,,,ii rr,lr,s ilr.ritcolttl lll X\rIl,-ltrrr,. l-rr fclLrl i.lcest,& ia nllqtcrc uD rroll 1,ip rLr gnlrrlll,ir,i,,grilrr.i!lica gerrolirJli smr.r'af,ioralil,. Din seliiL bosat,il, clo lucr.iiri iiliu,r.1,i1irrriqgrlui*i arlinbltr.oca mai cur.osoutd, este Granlnt('iire gtnirule et,raisotr,tr,le dr:Port-lloyul (1660).

. Autorii gfarnaticjlor'.gerrclale iucearcl cir, clescopele regulile gramabi-ci!10 cornune tutulclr iinrbilor.,

^roguli cilrc coincid cu cele aii gindiii, uni-velsale qi cle. Abateliie tle la fundarnentul comun, arlicd, speciiicul fiecr,reilimbi, nu pleziDtd, iul,clcs dccil, in rliisuri! iu cale aral,li grariui dc lccollor-tnitat c t uuci anumibc lirnbi cu l^osica.

_ l'artllelismul logiru-glrniuubical apal.; int,r'-o forrnii sr-r,u alta i1 foilrternulte lLtclil'i cliu clivelse cliooi, Iili\.itoat'e la tliverse limbia. l)in doncliullirribii rorni,ue pot li cittte iri iCesL scns grilm:lticile lui r4iade Rilu,lescu,;i Timotci Oipaliu 5.

. Plirnrr, p:r,r'l,l Ll secohdui u,l xlX-lt:a reprcziutii o etapi, r1c o deosebitiirnportauld iu evolulia ooncep{,iilor ryi rnetbcletor tle stuitierc a structuliigrll,mai;icale. ;\currr se cruustituie gr,ilrnlllicir, isfolicr"r, qi compa,ral,[, pe bazaunei rnel,odc aclecvrr,te (nrcLotlrr, comp:lrabir.ii-istoricir,) : grainatica cievine oqtiinf,i,.

Gla,lr rr,ticrr, istorioir, rriorlilicr-r, lundrrrncnt;al conccp{,ia ricsprc lirnbi, ingencral ;i dosple stluctulu, glturillica,lir, in spccill. Iia clern6nstreaztt cit,Iimbr so schirnbii, in rlcculsul Linrpnlui;,i cil eriolrrlir lirnbii are loc potrivitunor Icgi p|oplii.. rrogicr, nu pulr,Lo clctcrrnina gi orplica toatc schimbd,rilepe c2rre le suforli lirnba ; nnel: tlruslormili sc tiatorcic iltr-a4ev:ir legd,tlriilimbiirlu giridirear aiLele insL, fir,ctoli-Iol iutcrni, cxclLrsiv lingvistici.-, sburliul istoric qi cornpa,r'a,tiv al structru'ii grrlrnatic:llo:r, ri.us la cuuoary-torea aprof unclilbli a categoliilor 1i I legLrii_lur.sramn ticale r]iu rnai multe limbiqi, in a,ccl:r,gi lillp' lconbriiruitl.r, o infrlegcrernri,i deplinri r, etapei contern-polalre a lirnbii studiate (mai ales i:r ceea icr plivegte tonetica ;i

'morfologia).

. _,-'.qo-'ceqtia.istoricx in studi'l gramaticiirl.rninir, in intregirne secolulal XrX-lea. De;i rezultatele ei sint incontestnbi.le, in prima pa.ti a secolu,irliut'md,tor se mai afirmr puncte t1e vedere logicisie, pe ling& care apar teorii

3 C_f. Carlo 'I':rgliavini, .Iltrgd_t1z_y2n1 alla gloltologia, vol. I, Bologna, 1963, p. 35_42.{ $i este criticat ln sc_colu-l al XIXlea gi in prima par[c a secorului nostru di numerorrcercctiitmi, de cxemplu de H. ,steinthal (.4.Di-iss der Sprachwissenschdft, p. ll2, xl. I_azIr $r,ri-

:]"il,t, *tor,lrrr,ile tntre gramatic_d..fi togrcrt; Bucurcati; 1st1, p. il2),'t-ai:,r;i,rii,i,",r, (ibid.ttr.l,__:.*"y): o. Jcspc-rsen (The philosophlt of grammar, i'ouctrrr, 192a, p. 47), it. I)cLr(:roix (/.rtangagc el la pettste, I)aris, 192'1, p. 32)- Pcrrtr:u analiza acclor clcrnente alc grrurrrlicii r.irliql:rl.l,:'l:,::_.::-6r.:::. lIl.dlrldirca lingvistictr nrodernir 9i pcntru lilia!ia dc irlci criro s{.t)oirl,, iit:rt)itir(Lrc grlntltlca raliollrli ;i grantlLica gcncrativ-transforrna!ionall, vczi Sorirr Sl:rli, (,rrrrrrrrlrrrlrIqtIon'rLt fr ttrrgDisli.u uclttuli, SCr' xxI, 1970, s, p. 517-s27; itrcrl, /rr jutt!r rptttritrirt,t rtrtcuperurt,.d g-rdnraliciror rtlrcnule, st-, P. 5$ .63 )i bibriografia i'dicrt.ri :rt:or,r.o (lf. Torg' I.r,lirr, Vrrlcria (itr!u llornalo, Alexandru Niculrsctr, lttr. cil., t). .,,1

ll. Lingvisticr

5. Gramatica

. l. ifcr.rcnul gratnaticd, este folosit cu trci accepfii difcrite: prin gr.-rttrtlicti so lnfelcge Btructura gramaticaki a ulei limbi. alcituiu -oilrrrotfologie qi^sintard, qi discipli:ra qtiinf,ifici carc are ca bbiect srluouur&glu,malicaii,. rufrlesul cuvintuiui este uneori mai larg, atlt in timpuriieveciri (dr.l exempru, gramati-cd, filologicd,), ctt ryi in zi-lele noastre (de exe'rnplugramaticti .tran's.forntalionald,), ilcluzind, pe lingi morfologic qi sintza^xd,,fonetica gi lcxicul.

Gramatica, ca disciplini, gtiinfitici, are o istorie foarte indelunsat:i 1.

se citeazS, gramatici fiiologico (conliuild expiicaJ,ii cerute de c6nieu-tarea tcxtelor vedice) apdrutc in rndia inainte de anul 500 i. e. n. 2. I)intr-oopocd, ceva rnai tirzie (sccolul rY i. e. n.) dateazi, rrclebra gra,urntici, a luil'iioini, g'rarn*l ici, cu caructcr dcscriptiv, tlcspriusrr, dc picoeulrrir.ilc filo-logice.

ln Greci.t u,nt,icii, filozofii sint aceia care mir,nifesli, intercs neltr.ugramlr,t'icli, rle eremplu r)la,ton, dar mai ales Aristotel qi sboicii. Iu corrce p{ia,accstora gramat,ica este subord.onab5, logicii, propozilia qi p'rfite ei fiintladeilea ident,ilicilte cu judecata qi pi,rlilc ei.

Sl,udiul grarnlticii ia un deosebit avlnt in secolelc al fll-lea - allI-Ica i. c. n., Iiind dcterminat, de dezvoltarea actil'itd"fii filologice alex:ln-drinc (axati pe aualiza textelor homer.ice). Dionysios Thrax ryi ApolloliosI).yskolos au pus bazelo rnorfologiei (primul) Ei siutaxei (rill,irriul), p<: oaregratratica tradifionald, le-a pdstrat fd,ri, mari moclificd,r'i pinL in zilele noas-tre.

. Latinii au preluat schernelc gramaticii greceqti pe caro lc-au ailaptaflntr-o oarecare md,sur'?i la llrnba lor. unii gramatici latini ari accenaua,b<'lrracterul normat,iv aJ lucrd,rilor lor.

tn cursul evu-iui mediu se continuS, tradilia gramaticii greco-lu,tine,ll,Lirur, fiind ]imba literaturii qi a invd,fd,mintului. De-Cbia in epoca Renaryteriilirnbile indigeno din Duropa dobindesc dreptul rte a fi ioloslto c:i, Iimbi aJelit,crir,trrrii scrisc qi incep a fi stud.iate. cirturarii din aceasti, liorio:r,dii, sc

I I'r'ttlltt illforllti\!ii lrlri olnl)lc asupra conccpIiilor grarnaticalc (trc s-all suc(:c(ht lnrlcr'trtsttl tirltpttltti, vczi N. l)rr\garru, lsloria sintdrci, Llucure5ti, l1)15; I'ir:rrc (irrirarrtl, l,atlrtiltrtrurrrt, l'aris, l1)5IJ, p. ? .ll, 5l-57, 78-81 ; Iorgu Iorgan, villcrir (i{rlu lt0rurlo, Alc-r;rrtltrtNictrfr':,ttt,Slrttclttrrrrtrorlrtlogicdalimbiiromdneconkrlporenc,llucrrrc;ti,il)ii?,P-21J.,11.

r (:[. ( irrrrr Walrl, /s(. lirrgu., p. 9.