Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
GRĂDİNİŢA CU PROGRAM PRELUNGİT
NR.32,TIMIŞOARA
PROGRAM EDUCAŢİONAL Şİ CONCURS NAŢİONAL
ŞCOLİ PENTRU UN VİİTOR VERDE
EDİŢİA a II- a, 2011
ECHİPA VERDE
PROFESOR COORDONATOR: ANA GHENCIU
PROFESOR COSMINA TRUŞCĂ
REPREZENTANT PRIMĂRIE: ELLA ŞIPEŢAN
DIRECTOR: LUCICA PANICI
Obiective “Echipa Verde”
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, de investigare a
mediului înconjurător în vederea formării conştiinţei
ecologice a copiilor ;
Educarea copiilor în sprijinul ocrotirii, protejării şi
respectării mediului înconjurător prin participarea activă
la acţiuni de îngrijire, de ocrotire şi conservare a naturii ;
Cultivarea interesului pentru promovarea stării de
sănătate a mediului: a clasei, a grădiniţei, a comunităţii, în
vederea conservării acestuia;
Valorificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor
ecologice prin participarea la concursuri, expoziţii,
drumeţii, etc
Cunoasterea regulilor de minimă protectie a naturii;
Identificarea actiunilor negative ale omului asupra
naturii(pericolul poluării si efectele ei).
Stimularea imaginatiei si a creativitatii,incurajarea
copiilor pentru a exprima independent opinii si stări
sufleteşti propii.
COLŢUL NOSTRU
VERDE
POVESTEA LUI DINO – ECOLOGISTUL
A fost odată un dinozaur verde cu coada solzoasă şi labele uriaşe. Dacă nu ar fi fost un dinozaur zâmbitor şi prietenos, ai fi putut foarte uşor să te sperii de el. Dino, căci aşa îl chema, era însă cel mai bun dinozaur din lume şi nu ar fi făcut vreodată rău nimănui.
Dinozaurul nostru a ieşit într - o bună zi dintr - un ou de brontozaur şi s - a trezit la o margine de pădure. A alergat după nişte fluturi, dar s-a plictisit repede. Se simţea tare singur, aşa că a început să privească mai atent în jurul lui, ca să îi mai treacă timpul. Zâmbetul lui Dino s-a stins încet şi, puţin câte puţin, o tristeţe adâncă l-a cuprins. Soarele cobora spre asfinţit şi, ghemuit la poalele unui copac, Dino suspina încetişor. În liniştea care cobora peste pădure, în cele din urmă Dino a adormit singur şi trist la rădăcina copacului... . Cum s-a lăsat seara, animalele de noapte au început să apară. Primele au fost două bufniţe albe cărora nu le- a venit să creadă ce animal aveau în faţa ochilor.
- Tu ai mai văzut aşa ceva ?
- Mi- a povestit bunica odată că au existat astfel de animale, dar zicea că au dispărut demult...
- Păi şi de unde o fi apărut?
-Parcă mi-a arătat o poză bunica...se numeau ,,dinozauri”.
- Cum ??? ...Şi cele două bufniţe au rămas tăcute vreme îndelungată, tulburate de prezenţa lui Dino care din când în când suspina în somn. Într-un târziu Dino s- a trezit buimac. Păsările au ţipat speriate şi s-au ascuns printre crengile copacului .
-- Staţi puţin!.. Nu plecaţi!.... Hai să ne împrietenim ...pe mine mă cheamă Dino.- Cele două bufniţe au coborât pe o creangă mai joasă , privindu-l curioase:- De unde ai apărut?- Nu ştiu. Am ieşit din oul ăla mare...- Păi părinţii tăi unde sunt, Dino?- Ce înseamnă ,,părinţi ” ?
Bufniţele albe s- au înduioşat imediat. Micul dinozaur era singur pe lume şi nici nu ştia că toţi ceilalţi dinozauri au dispărut demult de pe pământ. S-au aşezat pe umerii lui şi l- au mângâiat cu aripile. Dino s-a mai înveselit puţin, aşa că au început să-l descoase:
-
De ce ai adormit supărat?
Dino şi-a pleca capul:
- Nu eram supărat, eram doar trist...
- A...pentru că eşti singur, au dat bufniţele din cap, înţelegătoare.
- Eram şi sunt trist pentru că priviţi cum arată totul în jurul nostru? ? Copacii sunt rupţi, tăiaţi
sau plini de uscături, apa râului este tulbure fiindcă este plină de gunoaie, iarba şi florile din
poieniţă sunt acoperite de deşeuri ( pahare din plastic şi hârtie), iar în aer se simte miros de fum,
semn că iar a uitat cineva focul aprins în pădure. Eu ştiu că natura este adevărata noastră casă şi
că:
- Oriunde te-ai afla, trebuie să ocroteşti şi să protejezi mediul!
- Trebuie să sădim şi să îngrijim copacii pentru ca în viitor să ne bucurăm de oxigenul pe care ni-l
vor da!
- Dacă vom planta şi vom îngriji florile, acestea ne vor face viaţa mai frumoasă !
- Trebuie să ocrotim pădurea şi vieţuitoarele ei, fiindcă ele au rol foarte important în viaţa noastră!
- Nu putem trăi fără apă şi fără aer, de aceea trebuie să le păstrăm curate!
- Focul poate fi prieten sau duşman, el trebuie aprins numai în locurile speciale!
- Nu trebuie să facem mult zgomot în natură, trebuie să învăţăm să ascultă glasul şi muzica ei!
- Trebuie să ocrotim natura, numai aşa ne vom putea bucura de binefacerile şi frumuseţile ei
vreme îndelungată!
- Şi, mai ales nu trebuie să uităm că soarta Pământului este în mâinile noastre, sănătatea lui este
şi sănătatea noastră!
Bufniţele cele înţelepte au înţeles deîndată. Dino era trist, fiindcă nu putea privi nepăsător natura
care era în mare primejdie ! Dino nu şi-a dat seama dar, cele două bufniţe i-au devenit prietene pe
loc. Apoi, fără să mai stea pe gânduri, Dino şi- a suflecat mânecile şi a zis:
- Mă apuc de treabă! Voi face curăţenie în toată pădurea! Bufniţele l- au privit cu îndoială:
- Şi cînd vei termina, ce vei face?
- Voi căuta altă pădure, un parc, o grădină, un oraş sau orice colţ de lume, unde natura are nevoie de ajutor! Bufniţele au început să râdă:
- Lumea este foarte mare, Dino, nu vei reuşi niciodată să ajungi peste tot!
- Atunci îmi voi căuta prieteni care să mă ajute, prieteni care să fie şi ei cu inima alături de natură!
Vesel dintr-o dată, Dino s- a apucat hotărât de treabă. Bufniţele s-au privit în tăcere una pe cealaltă. Oare cum să - l ajute pe Dino? Într- un târziu şi- au luat zborul spre oraş cu povestea lui Dino. Povestea mi - au adus-o mie, cu rugămintea să- l ajut pe Dino să - şi facă prieteni. Eu am venit la voi cu povestea şi cu o întrebare:
- Voi doriţi să fiţi prietenii lui Dino pentru o lume mai curată?
- Doriţi să fiţi cu inima alături de natură, să fiţi ecologişti?
………………
Dacă doriţi să fiţi „ prietenii lui Dino”, atunci trebuie să-i dăm de ştire grabnic, ca să nu mai fie singur şi trist. Mă gândesc că am putea să-i scriem nişte scrisori . Aici am pregătite foile dar , fiindcă voi încă nu ştiţi să scrieţi, în loc de adresă m-am gândit să îl colorăm pe Dino şi, fiindcă este singurul dinozaur de pe pământ, scrisorile vor ajunge cu
siguranţă la el. Pe „scrisoare”, în faţa lui Dino,este o „căsuţă”, o casetă unde m-am
gândit că aţi putea să vă desenaţi inima . Doamnele educatoare vor scrie sus numele vostru şi grădiniţa de unde sunteţi. Aşa Dino va şti cu siguranţă că îi sunteţi prieteni şi că sunteţi şi voi ecologişti, cu inima alături de natură.
Poveste preluată de pe internet şi prelucrată de prof. ANA GHENCIU, coordonator al proiectului naţional „ ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE”.
- ACTIVITĂŢI -
ACTIVITATEA NR.1
FEBRUARIE 2011
AMENAJAREA
“COLŢULUI VERDE”
“PRIETENII LUI DINO”
ACTIVITATEA NR.2
MARTIE 2011
Ecologizarea curţii
grădiniţei
“CURTEA NOASTRĂ CA
O FLOARE”
ACTIVITATEA NR.3
APRILIE 2011
Colectarea selectivă de
deşeuri
“HÂRTII DE VEI
COLECTA, O PĂDURE
VEI SALVA”
ACTIVITATEA NR.4
Mai 2011
Activitate creativă –
concurs
“DIN NIMICURI MII ŞI MII,
NOI FACEM MINUNĂŢII”
Activitatea desfăşurată de “Preşcolarii cu inima verde” de la
Grădiniţa cu P.P. Nr. 32 Timişoara a avut ca obiectiv, dincolo de
amenajarea “colţului verde”, cooptarea în cadrul programului
“ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE” a tuturor preşcolarilor din
grădiniţa noastră, în număr de peste 300.
Pentru atingerea acestui obiectiv a fost desfăşurată activitatea
cu tema “Povestea lui Dino – ecologistul” care s-a finalizat cu o
“scrisoare” de adeziune a fiecărui copil din grădiniţă la obiectivele
programului “Şcoli pentru un viitor verde”.
Acesta este modelul “scrisorii” de adeziune. Sarcina este cuprinsă
în poveste.Numele şi prenumele copilului:
...............................................
Grupa: ....................
Educatoare: .................................
Iată cum scriem “scrisorile”!
În încheierea acţiunii noi, toţi “preşcolarii cu inima
verde” de la Grădiniţa P.P. Nr. 32, ne-am reunit spre a ne
stabili regulile de comportare în natură – ca prieteni ai
lui Dino – ecologistul, aşteptând cu nerăbdare
următoarea activitate din luna martie.
Vă spunem LA REVEDERE!
Ne întâlnim în luna martie!