21
GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 Nr. crt. Enunţ şi variante de răspuns 1. Sporul bacterian: a) prezintă aceeaşi rezistenţă ca şi celula vegetativă; b) are rezistenţă scăzută faţă de acţiunea factorilor de mediu; c) este o formă activă a celulei vegetative. 2. Structurile intracelulare ale bacteriilor: a) nu sunt delimitate prin membrane; b) posedă membrane proprii; c) posedă membrane proprii numai in stadiul matur. 3. Phyllumul Zygomycota aparţine domeniului: a) Archaea; b) Bacteria; c) Eukarya 4. La sarcina: a) planurile de diviziune sunt orientate în 3 direcţii diferite ale spaţiului, reciproc perpendiculare unul pe altul; b) diviziunea se face după planuri succesive paralele; c) celulele rezultate din diviziuni rămân independente. 5. Peretele celular bacterian: a) are o activitate metabolică esenţială; b) prin eliminare duce la moartea celulei; c) are ca funcţie principală susţinerea întregii arhitecturi celulare. 6. În citoplasmă: a) se găsesc mari cantităţi de ADN; b) se găsesc mari cantităţi de ARN; c) raportul dintre ADN şi ARN este aproximativ egal. 7. Fierberea: a) este o metodă incompletă de sterilizare; b) se foloseşte în industria alimentară; c) se foloseşte în sterilizare mediilor de cultură pentru a nu le denatura. 8. Puterea de distrugere a unui antiseptic se manifestă în funcţie de: a) starea de agregare a produsului; b) faza de dezvoltare a microorganismelor; c) disociaţia germenilor. 9. Pasteurizarea este o metodă de sterilizare în care: a) sunt distruse atât formele vegetative cât şi sporii; b) sunt distruşi doar sporii, rămânând doar formele vegetative; c) sunt distruse formele vegetative nu şi sporii. 10. Sporul este o formaţiune: a) endocelulară; b) care apare când condiţiile de mediu sunt prielnice; c) exocelulară. 11. Colorarea celulelor microbiene după metoda de colorare se clasifică în: a) directă şi indirectă; b) simplă şi combinată; c) difuză şi selectivă. 12. Bacteriile acetice sunt: a) Gram pozitive; b) Gram negative; c) acido-alcoolo-rezistente. 13. Studiul mobilităţii bacteriilor se face: a) cu ajutorul coloraţiei Gram; b) prin examinarea în picătură suspendată; c) prin examinarea în picătură turtită. 14. Măsurarea pH-ului mediului de cultură se face: a) numai înainte de sterilizare; b) numai după sterilizare; c) fie înainte, fie după sterilizare. 15. Din punct de vedere al provenientei mediile de cultură pot fi: a) uzuale şi speciale; b) naturale, artificiale şi sintetice; c) lichide şi solide. 16. Agarul reprezintă pentru mediile de cultură: a) substrat nutritiv; b) agent de solidificare; c) solvent al substanţelor minerale. 17. Asepsia: a) este o metodă incompletă de sterilizare; b) presupune evitarea contaminării cu germeni din afară; c) se realizează doar cu ajutorul antisepticilor. 18. Frotiurile permit punerea în evidenţă a: a) însuşirilor morfologice şi tinctoriale ale microorganismelor; b) însuşirilor fiziologice ale microorganismelor; c) capacitatea germenilor de a se colora. 19. Bacteriile Gram pozitive sub acţiunea alcool-acetonei: a) îşi menţin culoarea violetă; b) îşi menţin culoarea roşie; c) se decolorează.

GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

GRILE C.E.P.A. – LICENŢA 2015

Nr.

crt. Enunţ şi variante de răspuns

1. Sporul bacterian: a) prezintă aceeaşi rezistenţă ca şi celula vegetativă; b) are rezistenţă

scăzută faţă de acţiunea factorilor de mediu; c) este o formă activă a celulei vegetative.

2. Structurile intracelulare ale bacteriilor: a) nu sunt delimitate prin membrane; b) posedă

membrane proprii; c) posedă membrane proprii numai in stadiul matur. 3. Phyllumul Zygomycota aparţine domeniului: a) Archaea; b) Bacteria; c) Eukarya

4. La sarcina: a) planurile de diviziune sunt orientate în 3 direcţii diferite ale spaţiului, reciproc

perpendiculare unul pe altul; b) diviziunea se face după planuri succesive paralele; c) celulele

rezultate din diviziuni rămân independente.

5. Peretele celular bacterian: a) are o activitate metabolică esenţială; b) prin eliminare duce la

moartea celulei; c) are ca funcţie principală susţinerea întregii arhitecturi celulare.

6. În citoplasmă: a) se găsesc mari cantităţi de ADN; b) se găsesc mari cantităţi de ARN;

c) raportul dintre ADN şi ARN este aproximativ egal.

7. Fierberea: a) este o metodă incompletă de sterilizare; b) se foloseşte în industria alimentară;

c) se foloseşte în sterilizare mediilor de cultură pentru a nu le denatura.

8. Puterea de distrugere a unui antiseptic se manifestă în funcţie de: a) starea de agregare a

produsului; b) faza de dezvoltare a microorganismelor; c) disociaţia germenilor.

9. Pasteurizarea este o metodă de sterilizare în care: a) sunt distruse atât formele vegetative cât

şi sporii; b) sunt distruşi doar sporii, rămânând doar formele vegetative; c) sunt distruse

formele vegetative nu şi sporii.

10. Sporul este o formaţiune: a) endocelulară; b) care apare când condiţiile de mediu sunt

prielnice; c) exocelulară.

11. Colorarea celulelor microbiene după metoda de colorare se clasifică în: a) directă şi indirectă;

b) simplă şi combinată; c) difuză şi selectivă. 12. Bacteriile acetice sunt: a) Gram pozitive; b) Gram negative; c) acido-alcoolo-rezistente.

13. Studiul mobilităţii bacteriilor se face: a) cu ajutorul coloraţiei Gram; b) prin examinarea în

picătură suspendată; c) prin examinarea în picătură turtită.

14. Măsurarea pH-ului mediului de cultură se face: a) numai înainte de sterilizare; b) numai după

sterilizare; c) fie înainte, fie după sterilizare.

15. Din punct de vedere al provenientei mediile de cultură pot fi: a) uzuale şi speciale; b) naturale, artificiale şi sintetice; c) lichide şi solide.

16. Agarul reprezintă pentru mediile de cultură: a) substrat nutritiv;

b) agent de solidificare; c) solvent al substanţelor minerale.

17. Asepsia: a) este o metodă incompletă de sterilizare; b) presupune evitarea contaminării cu germeni din afară; c) se realizează doar cu ajutorul

antisepticilor.

18. Frotiurile permit punerea în evidenţă a: a) însuşirilor morfologice şi tinctoriale ale

microorganismelor; b) însuşirilor fiziologice ale microorganismelor; c) capacitatea germenilor

de a se colora.

19. Bacteriile Gram pozitive sub acţiunea alcool-acetonei: a) îşi menţin culoarea violetă; b) îşi menţin culoarea roşie; c) se decolorează.

Page 2: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

20.

Etapele efectuării unui frotiu sunt: a) pregătirea lamei, etalarea suspensiei de celule, uscarea

frotiului, fixarea frotiului; b) pregătirea lamei, etalarea suspensiei de celule, fixarea frotiului,

uscarea frotiului; c) pregătirea lamei, fixarea froiului, uscarea frotiului, etalarea frotiului cu ulei

de imersie.

21. Cu ajutorul etuvei se sterilizează: a) substanţele cu un grad ridicat de termolabilitate;

b) sticlăria şi ustensilele metalice; c) mediile de cultură şi sticlăria. 22. Microorganismele halofile cresc pe medii bogate în: a) oxigen; b) săruri; c) zaharuri.

23. Care radiaţii au influenţă microbicidă: a) hertziene; b) infraroşii; c) ultraviolete.

24. Soluţia Lügol folosită în coloraţia Gram: a) face posibilă colorarea; b) intensifică colorarea;

c) diminuează colorarea.

25. Prin fixarea unui frotiu: a) germenii devin imobili; b) lamela aderă foarte bine pe lamă;

c) membrana celulară devine permeabilă pentru colorant.

26. Dezinfectantele sunt substanţe care se aplică în mod obişnuit: a) pe ţesuturi vii; b) pe obiecte

neanimate c) pe ambele.

27. Antibiograma se execută pentru determinarea: a) sensibilităţii germenilor la antiseptici; b)

sensibilităţii germenilor la dezinfectanţi; c) sensibilităţii germenilor la antibiotice.

28. Fixarea unui frotiu poate fi: a) termică şi de suprafaţă; b) chimică şi termică; c) chimică şi

mecanică. 29. Proteobacteria este un filum în cadrul domeniului: a) Bacteria; b) Eucaria c) Archea.

30. Care dintre procariote pot fi crescute numai în celule vii: a) Cianobacteria b) Rickettsia c)

Chlamidia.

31. Domeniul Archea include toate grupurile următoare exceptând: a) micoplasmele; b) halofilele

extreme; c) termoacidofilele. 32. Celulele bacteriene sferice înlănţuite sunt: a) bacili; b) streptococi; c) vibrioni.

33. Citoscheletul de la procariote: a) ajută la determinarea formei celulei; b) este o bariera de

permeabilitate; c) toate variantele sunt corecte.

34. Care dintre următoarele afirmaţii despre fungi nu este adevărată? a) unii fungi sunt

fotosintetici; b) fungii au pereţi celulari formaţi din chitină; c) fungii sunt organisme

heterotrofice.

35. Modul de aranjare a bacteriilor în tetradă este caracteristic:

a) bacililor; b) cocilor; c) spirochetelor.

36. Tindalizarea este: a) o dezinfectare fracţionată; b) o autoclavare fracţionată; c) o încălzire

fracţionată.

37. Mediile de cultură care prin compoziţia lor evidenţiază anumite particularităţi metabolice

caracteristice unei specii de microorganisme se numesc: a) medii de diagnostic; b) medii

selective; c) medii de îmbogăţire.

38. Pliurile membranei interne a mitocondriei de la eucariote se numesc:

a) tilacoizi; b) grane; c) criste.

39. Principalele tipuri de citoschelet sunt: a) citoplasma şi nucleoplasma; b) lizozomii şi vacuolele;

c) microfilamentele şi microtubulii. 40. Antisepticele au efect: a) microbian; b) microbicid; c) microbiostatic.

Page 3: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

41. Toxiinfecţiile alimentare stafilococice se produc în general prin consumul de: a) produse

nonanimaliere consumate în stare crudă b) lapte, smântână, îngheţată, creme îndulcite c)

peşte şi produse acvatice

42. Enterococii sunt consideraţi: a) indicator igenico-sanitar b) patogeni c) utili în industria

alimentară.

43. Care dintre următoarele grupe de streptococi pot fi utilizate la obţinerea produselor alimentare:

a) pyogenes b) viridans c) lactici 44. Bacteriile din genul Leuconostoc sunt : a) patogene b) nepatogene c) halofile

45. Germenii din genul Pediococcus contaminează de regulă: a) produsele animaliere

b) produsele non-animaliere c) nu contaminează produsele alimentare 46. Germenii din genul Lactobacillus sunt: a) patogeni b) nepatogeni c) hemolitici

47. Pentru obţinerea iaurtului se utilizează bacterii lactice de tip: a) homofermentativ

b) heterofermentativ c) facultativ heterofermentativ 48. Bacteriile din genul Listeria sunt: a) patogene b) nepatogene c) nu se cunoaşte încă

49. Toxiinfecţiile alimentare determinate de consumul mâncărurilor cu orez pot fi produse de:

a) Bacillus anthracis b) Bacillus cereus c) Bacillus stearothermophyllus

50. Care dintre următoarele genuri de bacterii sunt sporogene şi aerobe: a) Bacillus b)

Clostridium c) Corynebacterium 51. Clostridiile butirice prezintă activitate: a) zaharolitice b) proteolitice c) intermediară

52. Care dintre următoarele toxine se pot acumula în produsele alimentare sub formă de focare:

a) toxina stafilococică b) toxina botulinică c) toxina tetanică

53. Bacteriile din genul Mycobacterium sunt: a) acidorezistente b) acidosensibile c) indiferente faţă

de aciditate

54. Escherichia coli este considerată: a) indicator igenico-sanitar b) bacterie utilă în industria

alimentară c) nu prezintă importanţă pentru siguranţa sau igena alimentelor

55. Serotipul O157: H7 de la Escherichia coli, prezintă antigene: a) somatice şi flagelare b)

capsulare şi de suprafaţă c) nu prezintă antigene

56. Absenţa bacteriilor din genul Salmonella în alimente este considerată un criteriu: a) de igenă

alimentară b) de siguranţă alimentară c) nu se cunoaşte încă

57. Care sunt factorii de patogenitate pentru Salmonella: a) agresivitatea şi infecţiozitatea b)

virulenţa şi toxicogenitatea c) invazivitatea 58. Genul Shigella încadrează bacterii: a) patogene b) nepatogene c) acidorezistente

59. Care dintre următoarele genuri de bacterii sunt agenţii de putrefacţie ai alimentelor: a)

Proteus b) Propionibacterium c) Plesiomonas

60. Genul Gluconobacter aparţine: a) bacteriilor lactice b) bacteriilor acetice c) bacteriilor

propionice

61. Germenii din genul Vibrio se izolează frecvent din: a) peşte şi produse acvatice b) produse

non-animaliere c) ouă şi praf de ouă 62. Levurile se dezvoltă în alimente bogate în: a) proteine b) hidraţi de carbon c) lipide

63. Care dintre următoarele genuri de mucegaiuri pot elabora micotoxine: a) Aspergillus,

Penicillium b) Cladosporium c) Absidia

64. Modificările de miros şi gust apar la alimente: a) înaintea modificărilor de culoare b) după

modificările de culoare c) independent de modificările de culoare

Page 4: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

65. Modificarea stării sanitare a alimentelor este sesizabilă de către consumatori: a) da b) nu c)

nu se cunoaşte

66. Care dintre alimente sunt degradate mai rapid de microorganisme: a) cele în stare lichidă b)

cele în stare solidă c) nu există diferenţe

67. Microorganismele se dezvoltă mai rapid în alimente care au: a) aw = 0,65 – 0,95 b) aw = 0,15

– 0,35 c) aw = 0,35 – 0,65

68. Plasmoliza celulelor de microorganisme se produce în mediile: a) hipertone b) hipotone

c) izotone

69. Plasmoptiza celulelor de celulelor de microorganisme se produce în mediile: a) hipertone

b) hipotone c) izotone 70. În mediile anaerobe se dezvoltă germenii din genurile: a) Clostridium b) Bacillus c) Proteus

71. La sterilizarea conservelor se va ţine cont de rezistenţa microorganismelor: a) anaerobe şi

termofile b) aerobe şi mezofile c) aerobe şi psihrofile 72. Genul Salmonella aparţine: a) bacililor G (-) b) bacililor G (+) c) cocilor G (+)

73. Care dintre următoarele genuri de microorganisme sunt sporogene: a) Bacillus b) Clostridium

c) Escherichia

74. Care dintre următoarele genuri de microorganisme au rol pozitiv în industria alimentară: a)

Leuconostoc oenos b) Listeria monocytogenes c) Streptococcus cremoris 75. Genul Vibrio aparţine: a) virusurilor b) bacteriilor G (+) c) bacteriilor G (-)

76. Toxine microbiene produc următoarele genuri: a) Streptococcus b) Staphylococcus

c) Clostridium

77. Care dintre următoarele genuri microbiene prezintă capsulă: a) Leuconostoc

b) Saccharomyces c) Klebsiella

78. Care dintre următoarele genuri de microorganisme sunt sporogene: a) Saccharomyces

b) Schizosaccharomyces c) Staphylococcus

79. Metabolism oxidativ prezintă următoarele genuri de microorganisme: a) Pichia, Candida,

Hansenula b) Saccharomyces, Zygosaccharomyces, Schizosaccharomyces c) Kloeckera şi

Kluyveromyces

80. Bacteriile lactice de tip homofermentativ produc prin metabolizarea hexozelor: a) acid lactic b) acid lactic şi cantităţi mici de acid acetic, etanol, acid formic c) acid lactic, etanol, acid acetic,

CO2

81. Microorganismele microaerofile au nevoie de: a) tot oxigenul pus la dispoziţia lor b) tot CO2-ul

pus la dispoziţia lor c) o parte din oxigenul pus la dispoziţia lor

82. Bacteriile din genul Mycobacterium sunt: a) patogene b) nu se cunoaşte încă c) nepatogene 83. Din categoria microorganismelor osmofile fac parte: a) halofilele b) psihrofilele c) zaharofilele 84. Levurile sunt microorganisme: a) microaerofile b) aerobe c) facultativ anaerobe 85. La valori pH scăzute se dezvoltă mai bine: a) levurile b) bacteriile c) ambele categorii

86. Microorganismele termofile sunt rezistente la: a) temperaturi ridicate b) temperaturi scăzute

c) presiune osmotică ridicată

87. Care dintre următoarele genuri de microorganisme prezintă activitate fermentativă asupra

hidraţilor de carbon: a) Mucor b) Cladosporium c) Absidia

88. Halofilele se dezvoltă bine în mediile în care presiunea osmotică extracelulară este: a) mai

mare decât presiunea osmotică intracelulară b) mai mică decât presiunea osmotică

intracelulară c) egală cu presiunea osmotică intracelulară

Page 5: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

89. Micotoxine produc mucegaiurile din genurile: a) Cladosporium b) Penicillium c) Aspergillus 90. Genul Botrytis aparţine: a) virusurilor b) levurilor nesporogene c) mucegaiurilor 91. Genul Brettanomyces aparţine: a) levurilor b) bacteriilor c) mucegaiurilor

92. Care dintre următoarele genuri de microorganisme sunt patogene pentru om:

a) Saccharomyces b) Salmonella c) Schizosaccharomyces 93. Clostridium botulinum poate fi prezent în: a) produse lactate b) preparate din carne c) ouă 94. Pentru obţinerea iaurtului se utilizează lactobacili: a) mezofili b) termofili c) psihrofili

95. Genul Penicillium încadrează şi specii utile în industria alimentară:

a) da b) nu c) nu se cunosşte încă

96. Care grup de microorganisme determină cele mai multe modificări ale alimentului: a)

bacteriile b) levurile c) mucegaiurile

97. Genul Saccharomyces încadrează specii: a) patogene pentru om b) patogene pentru animale

c) nepatogene şi utile în industria alimentară

98. În condiţii de refrigerare, în alimente îşi pot continua dezvoltarea: a) microorganismele

psihrofile b) microorganismele termofile c) microorganismele patogene 99. Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile G(+) b) bacteriile G (-) c) nu se cunoaşte încă

101. Prezenta azotatilor in produsele de origine vegetala este consecinta: a. ploilor acide; b. temperaturilor peste 40 C; c. suprafertilizarii solului cu ingrasaminte

azotoase.

102. Azotatii se acumuleaza cu predilectie in: a. salata si spanac; b. banane si portocale; c. porumb si ovaz.

103. Azotitul de sodiu si azotitul de potasiu se utilizeaza in industria carnii pentru:

a. inrosirea carnii; b. sanatatea populatiei; c. calitatea alimentelor.

104. In produsele din carne, nivelul de azotit rezidual este dependent de: a. cantitatea initiala de azotat/azotit adaugata; b. cantitatea de carne; c. cantitatea de sare

adaugata.

105. Azotitul de sodiu difera de azotatul de sodiu prin: a. numarul atomilor de azot; b. numarul atomilor de sodiu; c. numarul atomilor de oxigen.

106. Sursele de contaminare cu reziduuri de azotatii si azotitii a populatiei sunt: a. utilizarea ca aditivi alimenteri in conservarea produseleor din carne si lapte; b. consumul de

dulciuri; c. utilizarea ca aditivi alimenteri in paine.

107. Producerea de nitrozamine in produsele alimentare are loc daca: a. exista substanta de nitrozare, respectiv azotit sau precursorul acestuia care este azotatul; b. sunt prezente condimente in exces; c. exista substanta de oxidare puternica.

108.

Formarea de nitrozamine este dependenta de: a. prezenta in produs a substantelor minerale; b. temperatura la care are loc tratamentul

termic al produsului; c. pH-ul produsului: optimul de pH pentru formarea de nitrozamine este

7,4.

109. Cea mai mare cantitate de nitrozamine se formeaza in :

a. inima; b. stomac; c. plamani.

110.

Hidrocarburile policiclice aromatice din atmosfera provin din: a. arderea combustibililor lichizi (benzine, motorine) in motoarele cu ardere interna ale

mijloacelor de transport; b. centralele electrice de apartament; c. arderile de la centralele

nucleare.

Page 6: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

111. Hidrocarburile policiclice aromatice (PAH) cuprind o serie de substante cu actiune carcinogenica si genotoxica dintre care amintim: a. antracenul; b. benzo (a) naftalina; c. benzo (a) pirenul.

112. Riscul ingerarii de hidrocarburi policiclice aromatice poate fi diminuat prin: a. Renuntarea la fumat; b. Renuntarea la consumul de carne; c. Renuntarea la consumul de

bauturi alcoolice.

113. Efecte negative ale reactiei Maillard: a. producerea de antioxidanti; b. producerea de substante toxice cu actiune mutagenica si

carcinogenica; c. producerea de micotoxine.

114. Acrilamida se intalneste in urmatoarele produse alimemtare:

a. cartofi fierti; b. cartofi prajiti; c. carne fiarta

115. Acrilamida are denumire conform chimiei organice de:

a. propilamida; b. propenamida; c. propenolamida.

116. Formarea de acrilamida este influentata de urmatorii factori: a. temperatura tratamentului termic; b. cantitatea de apa; c. umiditatea aerului.

117. Nivelul fara risc semnificativ pentru acrilamida ingerata este de :

a. 1 μg/zi; b. 1,5 μg/zi; c. 2 μg/zi.

118. Micotoxinele sunt metaboliti toxici produse de:

a. virusi; b. mucegaiuri; c bacterii.

119. Aflatoxinele sunt produsi metabolici ai mucegaiurilor: a. Penicillium viridicatum; b. Aspergillus cIavatus; c. Aspergillus flavus.

120. In laptele de vaca se intalneste aflatoxina:

a. B1; b. G1; c. M1.

121. Aflatoxinele sunt: a. liposolubile; b. termostabile; c. termosensibile.

122. Ochratoxinele sunt produse de numeroase mucegaiuri din genul: a. Penicillium viridicatum; b. Aspergillus flavus; c. Aspergillus parasiticus.

123. Ochratoxina A poate contamina urmatoarele produse:

a. portocale; b. banane; c. cafea.

124. Patulina este produsa de multe specii de Aspergillus si Penicillium cum ar fi:

a. Aspergillus cIavatus; b. Penicillium viridicatum; c. Aspergillus parasiticus.

125. Fumonisinele sunt micotoxine produse de diferite specii de:

a. Aspergillus; b. Penicillium; c. Fusarium.

126. Toxinele T-2, HT-2 fac parte din familia: a. Trichotecenelor; b. Ochratoxinelor; c. Aflatoxinelor.

127. Zearalenonele prezinta proprietati ....................... la animalele care au consumat furaje contaminate: a. hiperestrogenice; b. hipertiroidiene; c. hipoestrogenice.

128.

Contaminarea alimentelor cu plumb se face: a. din sol si aer in cazul produselor de origine vegetala, mai ales cand acestea sunt cultivate

pe suprafete apropiate de zonele industrializate si in apropierea cailor rutiere cu circulatie

intensa; b. din ploile acide; c. din ambalajele care contin metale.

129.

Contaminarea cu mercur a produselor alimentare depinde de forma chimica a acestuia in mediu, gradul de interconversie a diferitelor forme in natura si felul produsului alimentar. Alimentele care pot acumula o cantitate mai mare de mercur sunt: a. conservele de fructe; b. conservele de legume; c. pestele si molustele.

130. Simptomele intoxicatiei acute cu mercur se refera la: a. tuse excesiva; b. gastroenterite si dureri abdominale; c. dermatite.

Page 7: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

131. Poluarea mediului cu cadmiu rezulta din multiplele sale utilizari: a. teflonul vaselor de bucatarie; b. ambalajele conservelor; c. substanta de prevenire a

ruginirii vaselor de fier.

132. Insecticidele ciclodienice sunt: a. homeopate; b. psihotrope; c. neurotoxice.

133. Prezenta pesticidelor in alimentele de origine animala se datoreaza: a. ingerarii furajelor de catre animalele producatoare de carne, lapte, oua; b. ambalajelor din

plastic; c. nitratilor si nitritilor din sol.

134. Denumirea chimica a melaminei este: a. triamino piren; b. triamino triazina; c. triamono tetrazina.

135. Substanţa chimică melamina este adaugata ilegal in lapte pentru a creste:

a. cantitatea de grasime; b. nivelul de proteine; c. nivelul de aminoacizi.

136. Acrilamida este o substanţă puternic oxidantă, rezultată din degradarea ............. sau ale altor poliglucide, la temperaturi înalte: a. aminoacizilor; b. amidonului; c. amilazei.

137. Reactia Maillard are loc in trei etape principale si este dependenta de factori cum ar fi: a. pH-ul, durata, temperatura; b. durata, catalizatorul; reactantii; c. temperatura, umiditatea,

viscozitatea.

138. Acrilamida contine................. atomi de carbon:

a. patru; b. trei; c. cinci.

139. Melamina contine................. atomi de azot:

a. sapte; b. sase; c. cinci.

140. Pesticidele organoclorurate sunt: a. liposolubile; b. insolubile in grasime; c. insolubile in carne.

141. Actiunea toxica a azotitului se manifesta prin: a. inhibarea transformarii provitaminelor B; b. producerea de methemoglobinemie;

c. inhibarea functiunii glandei hipofize.

142. Simptomele intoxicatiei cu nitriti sunt:

a. polipnee; b. acnee; c. puls scazut.

143. Nitrozaminele se formeaza in cazul unor branzeturi la care s- au folosit azotati in scopul prevenirii: a. alterarii; b. sfaramarii; c. balonarii.

144. In produsele alimentare se formeaza in principal: a. dimetilnitrozamina; b. difenilnitrozamina c. dipropilnitrozamina.

145. Benzo (a) pirenul a fost decelat in prod use de origine vegetala, carnuri si peste afumate, carnuri prajite la temperaturi mai mari de: a. 90 0 C; b. 2000 C; c. 160 0 C.

146. Compusi formati in reactia Maillard cu actiune toxica sunt: a. compusii dicarbonilici; b. compusii diclorurati; c. compusii alchilati.

147. Unele specii de mucegaiurile au fost utilizate in scop benefic pentru: a. producerea de alimente; b. producerea de toxine; c. producerea de preparate enzimatice.

148. Pentru diferentierea aflatoxinelor se foloseste: a. cromatografia pe strat subtire de silicagel; b. ion cromatografia; c. cromatografia pe hartie.

149. Din punct de vedere al toxicitatii acute aflatoxina cea cu cea mai mare toxicitate este:

a. aflatoxina G2; b. aflatoxina B1; c. aflatoxina M1.

Page 8: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

150. Mucegaiurile din genul Claviceps produc o serie de micotoxine dintre care :

a. alcaloizi ergot; b. alcaloizi zigot; c. citrinina. 151. Care este pH-ul la carnea proaspătă bovină: a) 5,5 – 6,0; b) 5,0-5,5; c) 4,5-5,0. 152. Care este pH-ul la carnea proaspătă de pasăre: a) 5,5 – 6,0; b) 5,8 – 6,2; c) peste 6,2.

153. Determinarea amoniacului în stare liberă pentru aprecierea prospeţimii cărnii se face prin: a)

metoda Eber; b) hârtie indicator; c) metoda electrometrică.

154. Pentru carnea zvântată, refrigerată sau congelată, care este condiţia microbiologică în direcţia

Salmonella: a) absentă/25 g; b) 15 germeni/25 g; c) 10 germeni/25 g.

155. Carnea sărată sau afumată are reacţia corespunzătoare a saramurei:

a) acidă; b) bazică; c) neutră.

156. Care este conţinutul de azot uşor hidrolizabil la carnea foarte proaspătă:

a) 14-20 mg %; b) 20-22 mg %; c) 8-14 mg %.

157. Care este limita maximă de amoxicilină admisă în muşchiul de bovină adultă: a) 0,1 ppm; b)

0,01 ppm; c) 1 ppm.

158. Carnea zvântată, refrigerată şi congelată trebuie să îndeplinească următoarea condiţie

microbiologică în direcţia bacteriilor sulfito-reducătoare: a) absente/g; b) max. 1 germen/g; c)

max 10 germeni/g.

159. Care este condiţia microbiologică a cărnii şi organelor de pasăre în direcţia Salmonella:

a) 1 germen/25 g; b) absentă/25 g; c) 2 germeni/25 g.

160. Care este condiţia microbiologică a cărnii şi organelor de pasăre în direcţia bacteriilor

sulfitoreducătoare: a) 20 germeni/10 g; b) 15 germeni/10 g; c) 10 germeni/10 g.

161. Care este condiţia microbiologică a pastei de mititei în direcţia E. coli: a) 100 germeni/g; b) 110

germeni/g; c) 120 germeni/g.

162. Preparatele semiafumate pot fi păstrate: a) 7-15 zile la 150C; b) 16-20 zile la 150C; c) 20-23

zile la 150C.

163. Procentul de grăsime specific preparatelor semiafumate tip II este de: a) 30-45 %; b) 20-42 %;

c) 9-22 %.

164. Care sunt valorile medii normale ale umidităţii preparatelor din carne semiafumate tip I:

a) 40,0-40,1 %; b) sub 40 %; c) 40,1-40,2%.

165. Care sunt valorile medii normale ale conţinutului de grăsime din preparatele de carne de

durată: a) 46-48 %; b) 48-49 %; c) 48,5-49 %.

166. Care este cantitatea maximă admisă de nitriţi pentru mezeluri: a) maxim 7 mg %; b) maxim 8

mg %; c) maxim 8,5 mg %.

167. Care este condiţia microbiologică a preparatelor din carne sărată în direcţia E. coli: a) maxim

10 germeni/g; b) maxim 100 germeni/g; c) maxim 150 germeni/g.

168. Care este condiţia microbiologică a mezelurilor (proaspete sau semiafumate) în direcţia E. coli: a) maxim 1 germene/g; b) maxim 2 germeni/g; c) maxim 3 germeni/g.

169. Care este tipul de C. botulinum care produce toxiinfecţii la bovine: a) A; b) B; c) D.

170. Care este temperatura optimă pentru toxigeneza cu C. botulinum: a) 25-300C; b) 23-240C; c)

20-250C. 171. Grupa de conserve de carne se notează cu: a) 1; b) 2; c) 3. 172. Verificarea ermeticităţii conservelor se face cu apă caldă la: a) 800C; b) 850C; c) 750C.

173. Ce măsuri se iau cu conservele cu bombaj fizic: a) se admit în consum; b) nu se admit în

consum; c) se denaturează

Page 9: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

174. Care este concentraţia admisă de nitrit de sodiu sau potasiu din conservele de carne: a) max.

65 mg/kg; b) max. 70 mg/kg; c) max. 75 mg/kg.

175. Care este concentraţia de polifosfaţi din conservele de carne: a) max. 1000 mg/kg; b) max.

800 mg/kg; c) max 500 mg/kg.

176. Câte recipiente se recoltează pentru efectuarea examenelor dintr-un lot de 1500 recipiente cu

semiconserve: a) 4 recipiente; b) 6 recipiente; c) 2 recipiente

177. Care este temperatura din sălile de tranşare, depozitare şi alegere a cărnii pentru

semiconserve: a) max. 90C; b) max. 100C; c) max. 120C.

178. Care sunt condiţiile şi timpul de maturare ale cărnii pentru semiconserve: a) + 50C timp de 48

de ore; b) + 40C timp de 48 de ore; c) +60C timp de 48 de ore.

179. Care sunt valorile medii ale raportului apă/proteină pentru carnea de bovină adultă:

a) 3,6; b) 4,0; c) 3,8.

180. Care sunt valorile medii ale raportului apă/proteină pentru carnea de porc:

a) 3,6; b) 3,8; c) 4,0.

181. Care este raportul apă/proteină al cărnii pentru semiconservele din pulpă de porc (Ham):

a) 3,83; b) 3,80; c) 3,93.

182. Care este concentraţia maximă admisă de azot uşor hidrolizabil (mg NH3/100 g) pentru

sortimentele din carne destinate semiconservelor: a) 50; b) 45; c) 60

183. Care este NTG mezofili aerobi admis pentru semiconserve carne în cutii pasteurizate:

a) max. 10.000/g; b) max. 5.000/g; c) max. 1.000/g. 184. Care este densitatea substanţelor proteice din lapte: a) 1,25-1,30; b) 1,30-1,35; c) 1,35-1,52. 185. Care este procentul mediu de grăsime al laptelui integral de vacă: a) 3,5%; b) 2,0%; c) 6,0%. 186. Care este conţinutul mediu al lactozei din laptele de vacă: a) 3,4%; b) 4,5%; c) 4,8%.

187. Care este aciditatea maximă admisă pentru laptele crud de vacă destinat prelucrării:

a) 190T; b) 210T; c) 240T.

188. Care este concentraţia alcoolului utilizat pentru aprecierea prospeţimii laptelui:

a) 75 %; b) 80 %; c) 61 %. 189. Care este cantitatea de sediment admisă în lapte: a) 1 ml/litru; b) 2 ml/litru; c) 1,5 ml/litru.

190. Care este conţinutul normal de cloruri din laptele de vacă pentru ţara noastră:

a) 1,223 g ‰; b) 1,250 g ‰; c) 1,300 g ‰.

191. Care este NTG admis în laptele crud de vacă: a) sub 400.000; b) 400.000-450.000; c)

450.000-500.000. 192. Amilaza prezentă în laptele se distruge prin încălzire la: a) 600C; b) 630C; c) 650C.

193. Peroxidaza prezentă în laptele crud se distruge prin încălzire la: a) 800C într-un minut; b)

700C într-un minut; c) 750C într-un minut. 194. Aciditatea la livrare a iaurtului tip gras trebuie să fie: a) 75-1400T; b) 140-1450T; c) 145-1500T.

195. Aciditatea la desfacere a laptelui bătut trebuie să fie:

a) max. 1300T; b) max. 1400T; c) max.1500T.

196. Care este conţinutul de grăsime al untului de masă tip B:

a) 80 ± 0,5 %; b) 74 ± 0,5 %; c) 65 ± 0,5 %.

197. Care este condiţia microbiologică pentru unt în direcţia conţinutului de stafilococi

coagulazopozitivi: a) maxim 12/g; b) maxim 10/g; c) maxim 15/g.

198. Care este condiţia microbiologică pentru unt în direcţia conţinutului de Escherichia coli: a) 1

germen/g; b) 2 germeni/g; c) absenţă.

Page 10: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

199. Evidenţierea aldehidelor din unt se face prin reacţia:

a) DUPOUY; b) KREISS; c) RÖSE-GOTTLIEB. 200. Solubilitatea laptelui praf trebuie să fie: a) minim 97 %; b) minim 96 %; c) minim 95 %.

201. Pentru brânzeturile fermentate conţinutul în clorură de sodiu trebuie să fie cuprins între:

a) 1 şi 3,5 %; b) 2 şi 4,0 %; c) 3 şi 4,5 %.

202. Aciditatea la brânza proaspătă de vacă, la livrare, la tipul grasă şi semigrasă poate fi maximum:

a) 1900T; b) 2000T; c) 2100T. 203. Care este termenul de garanţie al pepsinei praf tip 1: a) 8 luni; b) 6 luni; c) 12 luni.

204. La peştele congelat examenul organoleptic se face la: a) 10 % din ambalajele lotului; b) 20 %

din ambalajele lotului; c) toate ambalajele lotului. 205. La peştele neprelucrat lotul este de maxim: a) 1000 kg; b) 1100 kg; c) 1500 kg. 206. La peştele sărat lotul este de maxim: a) 2000 kg; b) 4000 kg;c) 5000 kg. 207. La peştele afumat lotul este de maxim: a) 500 kg; b) 600 kg; c) 700 kg. 208. pH-ul peştelui neprelucrat proaspăt trebuie să fie de: a) 6,3; b) 6,2; c) 6,5.

209. Reacţia pentru hidrogenul sulfurat al peştelui neprelucrat proaspăt trebuie să fie:

a) slab pozitivă; b) pozitivă; c) negativă.

210. La peştele neprelucrat proaspăt azotul uşor hidrolizabil trebuie să fie de maxim:

a) 35 mg %; b) 25 mg %; c) peste 35 mg %.

211. La peştele prelucrat şi afumat la cald azotul uşor hidrolizabil trebuie să fie de maximum:

a) 65 mg %; b) 60 mg %; c) 50 mg %.

212. Aciditatea icrelor sărate trebuie să fie de: a) max. 4,0 mg KOH/g; b) max. 5,0 mg KOH/g; c)

max. 5,5 mg KOH/g.

213. Azotul uşor hidrolizabil al icrelor negre trebuie să fie de maximum: a) 30 mg NH3 %; b) 65 mg

NH3 %; c) 45 mg NH3 %.

214. Care este mărimea medie a probelor pentru controlul semiconservelor din peşte:

a) 100 g; b) 200 g; c) 300 g.

215. Pentru semiconservele de peşte cu ceapă concentraţia NaCl trebuie să fie de maxim:

a) 5 – 7 %; b) 6 – 8 %; c) peste 8 %.

216. Pentru salata de icre concentraţia NaCl trebuie să fie de maximum:

a) 2,5 – 5,0 %; b) 3,0 – 6,0 %; c) 3,5 – 6,5 %.

217. Conţinutul real de peşte pentru semiconservele de peşte în sos trebuie să fie de minim:

a) 50-65 %; b) 65-80 %; c) 70-75 %.

218. Care este aciditatea maximă admisă pentru semiconservele de peşte cu ulei:

a) 1-2 %; b) 1,5 – 3 %; c) 3 – 3,5 %.

219. Care este condiţia microbiologică pentru semiconservele de peşte în direcţia Salmonella: a) 1 germen/25 g; b) 2 germeni/25 g; c) absentă.

220. Care este condiţia microbiologică pentru semiconservele de peşte în direcţia E. coli:

a) max. 12 germeni/g; b) max. 10 germeni/g; c) max. 14 germeni/g.

221. Care este temperatura de păstrare a semiconservelor de peşte:

a) 10-120C; b) 2-80C; c) 8-90C.

222. Termenul de garanţie de la data fabricaţiei la peştele marinat cu legume în sos condimentat

este de: a) 20 zile; b) 30 zile; c) 15 zile; 223. Densitatea medie a oului proaspăt este de: a) 1030; b) 1050; c) 1080.

Page 11: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

224. Înălţimea maximă a camerei de aer la ouăle foarte proaspete este de:

a) 7 mm; b) 5 mm; c) 6 mm.

225. Oul proaspăt (până la 4 zile) are poziţia axului său longitudinal cu fundul vasului cu apă de

robinet: a) orizontală; b) ungi de 20-250; c) unghi de 450.

226. Care este raportul dintre stratul perivitelinic de albuş dens şi cel de albuş fluid:

a) 2/1; b) ½; c) 1/1. 227. Oul proaspăt are indicele vitelinic de: a) ½; b) 1/3; c) ¼. 228. Oul vechi are indicele vitelinic de: a) ¼; b) 1/5; c) 1/6. 229. pH-ul albuşului oului proaspăt este de: a) 7,8-8,2; b) 8,2-8,4; c) 8,3-8,4. 230. pH-ul gălbenuşului oului proaspăt este de: a) 6,8; b) 6,0; c) 7,0.

231. Care este temperatura de pasteurizare a melanjului de ouă: a) 630C timp de 2 minute; b)

64,50C timp de 2 minute; c) 650C timp de 2 minute.

232. Care este temperatura de păstrare a melanjului de ouă: a) – 250C timp de un an; b) – 180C

timp de un an; c) – 300C timp de un an.

233. Care este umiditatea maximă admisă pentru gălbenuşul lichid pasteurizat şi congelat:

a) 76 %; b) 56 %; c) 66 %.

234. Care este conţinutul minim de grăsime din melanjul lichid pasteurizat şi congelat:

a) 10 %; b) 9 %; c) 8 %.

235. Care este NTG maxim admis pentru melanjul lichid pasteurizat şi congelat:

a) 55.000; b) 50.000; c) 60.000.

236. Care este umiditatea maximă admisă la praful de ouă integral:

a) 5,0 %; b) 4,0 %; c) 8,0 %. 237. Care este solubilitatea minimă la praful de ouă integral: a) 70 %; b) 80 %; c) 90 %. 238. Umiditatea maximă a prafului de albuş trebuie să fie de: a) 7,0 %; b) 8,0 %; c) 9,0 %.

239. Condiţia microbiologică în direcţia Salmonella la praful de ouă integral trebuie să fie:

a) 1 germen/25 g; b) 2 germeni/25 g; c) absentă/25 g.

240. Determinarea zahărului direct reducător (zahărul invertit) din miere se face cu ajutorul metodei:

a) ELSER; b) GÖTHE; c) cu alcool.

241. Care este procentul de apă maxim admis pentru mierea monofloră şi polifloră:

a) 15 %; b) 20 %; c) 25 %.

242. Care este concentraţia minimă de zahăr direct reducător admisă în mierea monofloră şi

polifloră: a) 70 %; b) 65 %; c) 60 %.

243. Care este indicele diastazic pentru mierea de salcâm de calitate superioară şi a I-a:

a) 6,5; b) 5,5; c) 4,5.

244. Mierea falsificată prin adaos de melasă are conţinutul de zaharoză cuprins între:

a) 10-20 %; b) 20-25 %; c) 25-30 %.

245. Pentru identificarea hidroximetilfurfurolului din miere se foloseşte metoda:

a) FIEHE; b) cu alcool etilic; c) cu acid clorhidric.

246. Care este conţinutul de hidroximetilfurfurol din mierea naturală indiferent de gust:

a) 2,5 mg %; b) 1,5 mg %; c) 2,0 mg %.

247. Care este conţinutul de hidroximetilfurfurol din mierea falsificată cu zahăr invertit:

a) 10-15 mg %; b) 15-20 mg %; c) peste 20 mg %.

248. Care este aciditatea (cm3 NaOH 0,1 N folosiţi la titrare) la mierea de flori:

a) maximum 40A; b) maximum 60A; c) maximum 70A.

249. Mierea falsificată cu melasă poate fi valorificată ca:

Page 12: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

a) substanţă edulcorantă; b) pentru hrana animalelor; c) prepararea oţetului.

250. Mierea albinelor hrănite cu zahăr cu caractere organoleptice şi fizico-chimice acceptabile

poate fi folosită ca: a) substanţă edulcorantă; b) materie primă pentru prepararea băuturilor

alcoolice; c) hrana animalelor

251. Cine influenţează aspectul, culoarea, mirosul şi gustul boabelor de cereale:

a) data recoltării, b) tehnologia aplicată, c) specia cultivată.

252. Care dintre cele enumerate mai jos, sunt însuşirile de maciniş ale boabelor de cereale:

a) aerodinamica boabelor, b) mirosul, gustul boabelor, c) sticlozitatea boabelor.

253. Care din indicii calitativi sunt luaţi în calcul la recepţia grâului folosit în tehnologia obţinerii făinii:

a) MMB-ul boabelor de grâu, b) MH-ul boabelor de grâu, c) U% boabelor de grâu.

254. Care este conţinutul de proteină brută din bobul de grâu: a) 15,49, b) 19,36, c) 20,35.

255. Pentru ce se face lotizarea cerealelor: a) pentru recepţie, b) pentru depozitare, c) pentru

măciniş.

256. De cine este stabilit amestecul de grâne folosit în tehnologia făinii: a) de inginerul şef sau şeful

de departament, b) de laboratorul instituţiei care face amestecul, c) de conducerea instituţiei.

257. Ce reprezintă povara de măciniş: a) cantitatea de grâu recepţionat, b) cantitatea de grâu de

calitate medie, c) cantitatea de grâu introdus în fluxul tehnologic.

258. Separarea corpurilor străine după formă şi lungime, în operaţia de curăţire, se face cu ajutorul:

a) separatoarelor aspirator, b) trioarelor, c) cernere.

259. Pentru îndepărtarea corpurilor străine aderente la bob folosim operaţiile:

a) decojire- periere, b) spălare, c) smirgluire.

260. Umectarea boabelor de cereale, în procesul tehnologic de obţinere a făinii. este necesară

pentru: a) a obţine o făină albă, b) a reduce consumul de energie, c) a creşte umiditatea

boabelor la 18-20%.

261. Pentru făinurile cele mai bune, care este raportul între granulele mai mari de 45 µ şi mai mici

de 45 µ: a) 2 : 1, b) 1 : 2, c) 1 : 1.

262. Care este conţinutul optim de proteină din punct de vedere al panificaţiei:

a) 13,24, b) 20,35, c) 17,00.

263. Cine influenţează capacitatea făinii de a forma gaze: a) amidonul făinii, b) glutenul făinii, c)

zaharurile făinii.

264.

Ce se înţelege prin puterea făinii: a) propritatea ei de a forma un aluat care să reţină o anumită

cantitate de apă, b) propritatea ei de a forma un aluat care să reţină o anumită cantitate de

drojdie, c) propritatea ei de a forma un aluat care să reţină o anumită cantitate de CO2.

265. Care sunt factorii ce influenţează maturizarea făinii: a) gradul de extracţie, b) umiditatea făinii, c) aerisirea făinii.

266. Cine contribuie la consistenţa aluatului în operaţia de preparare a lui: a) capacitatea de

hidratare, b) cantitatea de apă folosită în amestec cu făina, c) drojdia şi fermenţii.

Page 13: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

267. Cine contribuie la descompunerea unei părţi de amidon în maltoză în faza de dospire a

aluatului: a) drojdia de bere, b) fermenţii naturali, c) apa.

268. Care este temperatura maximă a apei folosită la prepararea aluatului:

a) 230 C, b) 250C, c) 400C.

269. De cine depinde creşterea în volum al aluatului: a) de cantitatea şi calitatea glutenului, b) de

cantitatea de zaharuri fermentescibile, c) de temperatura de dospire.

270. Ce materie primă vegetală folosim pentru obţinerea pastelor făinoase:

a) ovăz, b) tărâţe, c) grâu sticlos.

271. Ce conţinut de gluten trebuie să aibă boabele de grâu folosite pentru obţinerea pastelor

făinoase: a) maxim 24%, b) minim 28%, c) minim 32%.

272. Omogenizarea aluatului de paste făinoase se face prin operaţia:

a) modelare, b) laminare, c) preparare la cald sau rece.

273. Care sunt materiile prime amidonoase folosite la fabricarea berii:

a) porumbul, b) ovăzul, c) orzoaica.

274. Pentru ce tipuri de bere utilizăm zahărul sau siropul de zahăr:

a) bere nefiltrată, b) bere specială, c) bere brună.

275. Cum trebuie să fie sărurile din apa utilizată la obţinerea berii:

a) complexe, b) disociate, c) alcaline.

276. Din ce se obţin pulberile de hamei: a) extract de hamei, b) conuri de hamei, c) răsini de hamei.

277. Care dintre drojdiile menţionate mai jos au putere mare de fermentare in tehnologia berii:

a) drojdii Saaz, b) drojdii Frohberg, c) drojdii Logos.

278. De cine depinde durata de germinare în procesul de malţificare: a) de lungimea bobului, b) de lungimea germenului, c) de tipul de malţ.

279. Durata germinaţiei boabelor de orz este diferită în funcţie de: a) tipul de malţ, b) lungimea coleoptilului, c) cantitatea de apă şi căldură.

280. La ce temperatură se usucă malţul blond: a) 1050C, b) 75-800C, c) 95-1050C.

281. De ce este necesară degerminarea malţului în procesul de malţificare: a) pentru o mai bună

polizare, b) pentru o mai bună maturare, c) pentru o mai bună conservare.

282. Prin ce influenţează favorabil procesul de fabricaţie al mustului, măcinarea malţului: a) prin

creşterea randamentul în extract, b) prin creşterea vitezei de filtrare, c) prin creşterea calităţii

mustului.

283. Ce este plămada: a) amestec de amidon şi celuloză, b) amestec de glucoză şi fructoză,

c) amestec de apă cu făină de malţ.

284. De la cât la cât scade temperatura la prerăcirea mustului de malţ:

a) 100- 650C, b) 65-200C, c) 50- 150C.

Page 14: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

285. De cine este produsă tulburarea berii: a) de saturarea in CO2, b) de saturare în alcool etilic şi

CO2, c) de substanţele proteice şi taninuri rămase în bere.

286. Ce substanţe folosim pentru prevenirea tulburării berii: a) cleiul de peşte şi bentonita, b) taninul şi silicogelul, c) cărbune activ.

287. La ce temperatură se solodifică alcoolul: a) - 1300C, b) - 78,3oC, c) - 100oC.

288. La ce temperatură fierbe alcoolul: a) 100 oC, b) 98,5 oC, c) 78,3oC.

289. Care materii prime pot fi folosite la obţinerea alcoolului: a) cartoful, b) celuloza, c) tescovina.

290. Care sunt operaţiile preparării malţului pentru obţinerea alcoolului: a) purificarea, inmuierea şi

germinarea materiei prime, b) zaharificarea cu malţ, cu acizi şi cu mucegai, c) prepararea,

însămânţarea şi fermentarea cu drojdii.

291. Prin ce probă se urmăreşte zaharificarea cu malţ în tehnologia alcoolului: a) prin proba cu

acid sulfuric, b) prin proba cu iod, c) prin proba cu acid sulfuric.

292. Care este temperatura optimă de zaharificare cu malţ în tehnologia alcoolului: a) 40- 50oC, b)

30- 40oC, c) 55- 65oC.

293. În ce condiţii se formează o cantitate mai mare de mucegai sub formă de miceliu şi mai mică

sub formă de conidii în tehnologia alcoolului: a) la temperatura de 98-100oC timp de 1-2 ore,

b) la temperatura de 30-35oC timp de 48- 72 ore, c) la temperatura de 60oC timp de 2-3 ore.

294. Care sunt cele 3 faze distincte ale fermentaţiei plămezii în tehnologia alcoolului: a)

preliminară, principală şi complementară, b) preparare, însămânţare şi condiţionare, c)

creşterea temperaturii, presiunii şi eliminarea CO2.

295. Ce avantaje prezintă utilizarea mucegaiurilor în industria alcoolului: a) economie de materie

prima, b) operatii si aparate mai simple, c) obtinerea de alcool mai pur.

296. Ce este melasa folosită la fabricarea alcoolului: a) un produs secundar rezultat la fabricarea

zahărului, b) un produs vâscos, brun folosit ca materie primă la fabricarea alcoolului, c) un

reziduu rezultat la fabricarea alcolului.

297. Care este densitatea melasei: a) 1,400 g/cm3, b) 1,240 g/cm3, c) 1,080 g/cm3

298. Care este conţinutul corect de zaharoză din melasă: a) 30-36%, b) 44-52%, c) 77-80%.

299. Care sunt substanţele nevolatile de la distilarea plămezii fermentate: a) hidraţii de carbon, substanţe azotoase, b) aldehide, esteri, c) drojdii, ţesuturi şi tegumente.

300. Care este proporţia de alcool dintr-o plămadă concentrată şi bine fermentată:

a) 5-8%, b) 12-14%, c) 8- 11%.

301. În ce constă rectificarea alcoolului: a) distilare fracţionată prin diferenţă de temperatură, b)

inlăturarea apei şi a substanţelor volatile, c) înlăturarea alcoolului etilic.

302. Când se obţine alcoolul aproape pur: a) la începutul distilării, b) la mijlocul distilării, c) la sfârşitul

distilării.

Page 15: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

303. Ce concentraţie în volum şi greutate are alcoolul rectificat: a) 96,6% in volum si 95,0% in

greutate, b) 99,9% în volum şi 93,0% în greutate, c) 90,0% în volum şi 96,0% în greutate.

304. Ce verificăm la recepţia calitativă a seminţelor oleaginoase: a) MH-ul şi conţinutul de corpuri

străine, b) U% şi conţinutul de ulei, c) MMB-ul şi randamentul de extracţie a uleiului.

305. De ce este necesară precurăţirea seminţelor oleaginoase: a) pentru a evita dezvoltarea

microflorei şi a paraziţilor, b) pentru a evita încingerea seminţelor, c) pentru a mării spaţiul de

depozitare.

306. Care sunt principiile de care se ţine cont la curăţirea cerealelor: a) diferenţa de MMB, b)

diferenta de marime si greutate specifica dintre impuritati si seminte, c) forma seminţelor.

307. De ce este obligatorie uscarea seminţelor oleaginoase: a) pentru a evita hidroliza grăsimilor,

b) pentru a evita unele procese biologice de degradare, c) pentru a depozita un volum mai

mare de sămânţă.

308. În funcţie de ce variază valoarea umidităţii critice: a) continutul de ulei, b) umiditatea relativa a

aerului, c) umiditatea critica a partii hidrofile.

309. De ce este necesară decojirea seminţelor oleaginoase: a) se imbunatateste caliatea sroturilor

prin reducerea continutului de celuloza, b) se reduce continutul de ulei din brochen si şrot, c)

se obţine mai uşor ulei brut.

310. Ce se urmăreşte prin măcinarea seminţelor oleaginoase: a) destrămarea structurii celulare,

b) formarea de picături mari, c) posibilitatea separării acestor picături prin presare şi extragere

cu solvenţi.

311. Care sunt fazele procesului de prăjire a măcinaturii: a) umectarea macinăturii, b) încălzirea

măcinăturii umectate, c) prăjirea măcinăturii umectate.

312. Ce factori influenţează extragerea uleiului prin presare: a) presiunea şi creşterea presiunii, b)

grosimea stratului de material supus presării, c) presele utilizate.

313. Care sunt operaţiile purificării uleiului de presă: a) trecerea uleiului prin site vibratoare,

b) uscarea uleiului la temperatura de 1050C, c) filtrarea uleiului.

314. Extracţia uleiului cu dizolvanţi urmăreşte: a) degresarea succesivă, b) difuziunea substanţelor

chimice, c) solubilizarea directă a uleiului .

315. Ce consum de benzină este la extracţia industrială în flux continuu: a) 6-7 litri/ tona de

măcinătură, b) 9-11 litri/ tona de măcinătură, c) 11-13 litri/ tona de măcinătură.

316. Ce consum de apă este la extracţia industrială în baterie:

a) 14-18 m3/tonă, b) 22-24 m3/tonă, c) 18- 22 m3/tonă.

317. De ce caracteristici se ţine seama la aprecierea calităţii tehnologice a sfeclei: a) puritatea

sucului celular, b) rezistenţa sfeclei la tăiere, c) elasticitatea tăieţeilor de sfeclă.

318. Din ce parte a sfeclei extragem zahărul: a) din colet, b) din vârful radăcinii, c) din corpul sfeclei.

Page 16: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

319. Conţinutul de zahăr şi puritatea sucului celular din sfeclă depind de: a) soiul cultivat şi

tehnologia aplicată, b) perioada în care se execută recoltarea, c) mărimea şi greutatea

rădăcinii.

320. Cand este mai bine să introducem sfecla la prelucrare: a) după o perioadă de depozitare, b)

în scurt timp după recoltare, c) cand putem să o prelucrăm.

321. Stratul de sfeclă în maşina de tăiat are o grosime de: a) 50 cm, b) 2-3 m, c) 5-6 m.

322. Indicatorii de calitate ai tăieţeilor sunt: a) Cifra SILIN, Cifra SUEDEZĂ, % de sfărâmături,

b) % de sfărâmături, Cifra SUEDEZĂ, c) Cifra SILIN, Cifra SUEDEZĂ.

323. Unde se află dizolvat zahărul acumulat de sfeclă: a) în vacuola din mijlocul celulei, b) în sucul

celular, c) în membrana celulei.

324. Ce este plasmoliza celulei de sfeclă: a) fenomenul prin care se impiedică trecerea zahărului

din celulă în exterior prin difuziune, b) fenomenul prin care zahărul trece din celulă în exterior

prin difuziune, c) fenomenul prin care membrana celulară este distrusă.

325. La ce temperatură se realizează plasmoliza: a) 65oC, b) 700C, c) 820C.

326. Ce rol are temperatura în procesul de difuziune: a) creşte energia cinetică a moleculelor de

zahăr, b) determină plasmoliza celulelor, c) măreşte vâscozitatea celulei.

327. Cât timp durează difuziunea: a) 60-100 minute, b) 60-80 minute, c) 100-120 minute .

328. Ce se întâmplă dacă se depăşeşte timpul şi temperatura de difuziune: a) zeama de difuzie

are puritate scăzută, b) coloizii trec în zeama de difuzie, c) decantarea şi filtrarea decurg

anevoios.

329. Apa de extracţie pentru difuziune influenţează negativ procesul de difuziune şi calitatea zemii

prin: a) ph mai mare de 6,3, b) conţinut ridicat de sodiu şi potasiu, c) ph de 5,8.

330. Pentru a menţine apa de extracţie pentru difuziune la ph-ul optim trebuie să o tratăm cu:

a) baze, b) acizi, c) schimbători de ioni.

331. Care sunt pierderile procentuale de zahăr din greutatea sfeclei în procesul de difuziune la o

infecţie puternică cu microorganisme: a) 0,1-0,2%, b) 0,55%, c) 0,45% .

332. Cum ajung microorganismele în procesul tehnologic: a) din tăieţei, b) din apa de spălare,

c) din apa de difuziune.

333. Cum este mai bine să fie utilizat borhotul rezultat la fabricile de zahăr: a) în stare proaspătă, b)

în stare uscată, c) in stare simplă .

334. În ce constă saturaţia a-II- a: a) în tratarea zemii de difuzie cu CO2, b) în reducerea la minim a

sărurilor de calciu, c) în tratarea zemii de difuzie cu SO2.

335. Cu ce tratăm zeama subţire pentru ai îmbunătăţii calitatea din punct de vedere al coloraţiei şi

al vâscozităţii: a) cu oxid de calciu, b) cu carbonat de sodiu, c) cu dioxid de sulf

336. Cum se formeaza zaharul invertit: a) prin rafinoza, b) prin aplicare de saruri de potasiu si sodiu,

c) prin hidroliza zaharozei.

Page 17: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

337. Ce se determina prin uscarea foilor de tutun: a) culoarea, b) tipul tutunului, c) fixarea insusirilor

calitative .

338. Procesul de dospire a tutunului se desfasoara normal cand: a) umiditatea relativa in camera

este de 70%, b) temperatura este de 750C, c) frunzele de tutun isi mentin vitalitatea 4-6

saptamani. 339. Care este temperatura optima de dospire: a) 370C, b) 450C, c) 750C.

340. Pentru fixarea culorii galbene a frunzelor de tutun, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie

de: a) 50%, b) 75%, c) 85%.

341. Care este umiditatea foilor de tutun pentru o manipulare in conditii optime:

a) 82-85%, b) 15-30%, c) 78-80%.

342. Pentru a mentine frunza de tutun vie, in vederea modificarii culorii in timpul uscarii,

trebuie: a) sa asiguram oxigen la fiecare foaie de tutun, b) sa mentinem activitatea

enzimelor, c) sa intensificam respiratia.

343. Care este scopul principal al uscarii foilor de tutun: a) eliminarea apei, b) transformarea

hidratilor de carbon in compusi simpli, c) descompunerea albuminelor .

344. Cu ce litere se noteaza culorile galbena, pătată si culoarea nucului în clasarea tutunului de tip

Oriental: a) F, S, M, b) W, U, DAm, c) L. K, D.

345. Enzima protează hidrolizează:a) peptidele în aminoacizi, b) peptina în peptide şi proteine,

c) proteinele în polipeptide.

346. Care componente chimice dau ardeilor grasi, lungi şi gogoşarilor o aromă plăcută:

a) uleiurile eterice, b) alcalozii, c) vitaminele.

347. De ce este necesară ceruirea şi împachetarea în folie a castraveţilor lungi de seră: a) pentru

a evita pătarea şi ofilirea, b) pentru a işi păstra calităţile, c) pentru a se manipula mai uşor .

348. Când este momentul optim de recoltare al cepii: a) când 75% din frunzele verzi s-au îndoit şi

sunt galbene, b) când rădăcinile sunt uscate, c) când tunicile acoperă bine bulbii.

349. Merele de calitate extra sunt cele care au: a) peduncul intact, b) peduncul rupt, c) formă,

mărime şi culoare caracteristică soiului.

350. Perele de calitate extra sunt cele care au: a) peduncul parţial rupt; b) coajă perfectă la exterior, c) pulpă pietrificată.

351. Monoglucidele sunt compuşi care au in molecula lor: a) o grupare carbonil si o grupare

alcool; b) o grupare carbonil si mai multe grupări carboxil; c) mai multe grupări hidroxil şi o

grupare carbonil.

352. Monoglucidele se pot clasifica după: a) numărul de atomi de carbon din moleculă; b) natura

grupei carbonil; c) natura grupei OH.

353. Amestecul racemic are următoarele proprietăţi a) este optic inactiv; b) conţine cantităţi egale

din izomerul dextrogir si din izomerul levogir al aceleiaşi substanţe; c) conţine cantităţi egale

din izomerul dextrogir si din izomerul levogir al unor substanţe diferite.

354. Forma ciclică a monoglucidelor ia naştere prin a) aditie de alcool la gruparea carbonil; b) condensarea grupării carbonil la gruparea amino; c) aditie de carboxil la dubla legătură.

355. Fenomenul stabilirii echilibrului între cei doi anomeri şi , în soluţie, se numeşte:

a) activitate optică; b) mutarotaţie; c) semiacetalizare.

Page 18: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

356. Zaharoza rezultă prin eliminarea de apă: a) in poziţia 1-4 intre două molecule de α glucoză; b) in poziţia 1-4 intre o moleculă de β galactoză si α glucoză.; c) in poziţia 1-1 intre o

moleculă de α glucoză şi β fructoză. 357. Monoglucidele prezinta izomerie: a) geometrică; b) de catenă; c) optică.

358. Oxidarea blândă a glucozei formează: a) amestec de acizi zaharici; b) acizi uronici;

c) acizi aldonici.

359. Oxidarea energică a aldozelor formează: a) acizi zaharici; b) acizi dicarboxilici;

c) acizi aldonici.

360. Apartenenţa la seria D şi L se referă la: a) sensul de rotatie al luminii polarizate; b) configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai indepartat de gruparea carbonil;

c) ambele răspunsuri sunt corecte.

361. Fac parte din seria D glucidele care: rotesc lumina polarizata la dreapta; b) au configuraţia

atomului de carbon asimetric cel mai indepartat de gruparea carbonil ca in D gliceraldehida;

c) ambele răspunsuri sunt corecte.

362. Glucidele prezintă proprietăţile chimice ale: a) compuşilor carbonilici; b) alcoolilor; c) acizilor

carboxilici. 363. Prin hidroliza amidonului se formează: a) α glucoză; b) β glucoză; c) α glucoză si β glucoză

364. Dintre proprietatile chimice ale grupei carbonil glucidele prezinta reactii de: a) oxidare si

eterificare; b) condensare si esterificare; c) hidrogenare si oxidare.

365. Comparativ cu celelalte grupe hidroxil, hidroxilul glicozidic are o reactiviate a) mai mică; b)

mai mare; c) egală.

366. Care din perechile de hexoze de mai jos sunt epimere? a) D glucoză şi D manoză;

b) D glucoză şi D galactoză; c) D glucoză şi D fructoza .

367. Prin reducerea fructozei se formează: a) sorbitol si manitol; b) glucoză si sorbitol; c) manoză

şi ramnoză.

368. Existenţa anomeriei are legătură cu: a) configuraţia OH glicozidic; b) poziţia grupării carbonil;

c) configuraţia atomului de carbon cel mai indepărtat de carbonil.

369. In soluţia glucozei există: a) numai forma furanozică ; b) numai forma piranozică ; c) atât

forma furanozică cât si forma piranozică.

370. Oligoglucidele cu caracter reducător sunt: a) maltoza si lactoza; b) maltoza si celobioza;

c) zaharoza si celobioza.

371. Prin hidroliza maltozei se formează: a) 2 molecule de α glucoză; b) 2 molecule de β glucoză;

c) o molecula de α glucoză si o β glucoză.

372. In oligoglucide intre resturile de monozaharide se formează: a) legatura eterică; b) legătură

esterică; c) legătură glicozidică.

373. Lactoza rezultă prin eliminarea de apă: a) in poziţia 1-4 intre două molecule de α glucoză; b)

in poziţia 1-6 intre o moleculă de α glucoză şi β fructoză; c) in poziţia 1-4 intre o moleculă de

β galactoză si α glucoză .

374. Prin hidroliza celobiozei se formează: a) 2 molecule de α glucoză; b) 2 molecule de β

glucoză; c) o molecula de α glucoză si o β glucoză.

375. In structura αD(+) glucofuranozei intalnim: a) un heterociclu format din 6 atomi (5 atomi de

carbon şi 1 atom de oxigen); b) un heterociclu format din 5 atomi (4 atomi de carbon şi un

atom de oxigen); c) molecula aciclica formata din 6 atomi carbon.

376. Gliceridele se formează prin: a) esterificarea glicerinei cu acid fosforic; b) condensarea

glucidelor cu acizi grasi; c) esterificarea glicerinei cu acizi grasi.

Page 19: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

377. Starea de agregare a triacilglicerolilor depinde de compoziţia in acizi graşi: a) cele bogate in

acizi saturati sunt solide; b) cele bogate in acizi saturati sunt lichide; c) cele bogate in acizi

nesaturati sunt lichide.

378. Hidroliza triacilgliceridelor are loc: a) sub actiunea lipazelor rezultând glicerină si amestec de

acizi grasi; b) sub actiunea unui catalizator bazic rezultând glicerină si amestec de saruri ale

acizilor grasi; c) sub actiunea lipazelor rezultând glucide si amestec de acizi grasi.

379. La hidroliza bazică a grăsimilor rezultă şi: a) săpun; b)amestec de săruri ale acizilor graşi;

c) amide ale acizilor graşi.

380.

Indicele de saponificare reprezintă: a) cantitatea in mg de KOH necesara saponificării unei

cantităţi de 1g lipide; b) cantitatea in mg de NaOH necesara saponificării unei cantităţi de 100

g lipide; c) cantitatea in mg de hidroxid de calciu necesara saponificării unei cantităţi de 1g

lipide.

381. Indicele de iod reprezintă: a) gradul de nesaturare al unei grăsimi; b) cantitatea de halogen

adiţionată de 100 g lipide; c) cantitatea de halogen aditionată la 1 g lipide.

382. Steridele se formează prin: a) esterificarea sterolilor cu acid fosfatidic; b) condensarea sterolilor

cu sfingozina; c) esterificarea sterolilor cu acizi grasi.

383. Clasificarea sterolilor se face după: a) provenientă; b) după structura chimică; c) tipul acidului

gras din moleculă.

384. Acidul palmitic are: a) 20 de atomi de carbon in moleculă si o dublă legătură; b) 16 atomi de

carbon in moleculă şi numai legături simple; c) 18 atomi de carbon in moleculă.

385. Indicele de aciditate reprezintă: a) gradul de prospeţime al unei grăsimi; b) gradul de

nesaturare al unei grăsimi; c) cantitatea de KOH necesară neutralizării unui gram de grăsime. 386. Triacilglicerolii sunt: a) esteri; b) amide; c) eteri glicozidici.

387. Colesterolul este: a) zoosterol care a fost identificat si in plante; b) substanţă cristalină cu

caracter hidrofob pronunţat; c) substanţă solidă, dextrogiră.

388. În uleiurile vegetale predomină gliceridele cu un conţinut ridicat în: a) acizi graşi nesaturaţi; b)

acizi graşi saturaţi; c) acizi graşi legaţi amidic de un aminoalcool. 389. Sterolii sunt: a) alcooli; b) esteri; c) lipide complexe.

390.

Majoritatea acizilor graşi sunt: a) acizi monocarboxilici cu catenă ramificată si număr par de

atomi de carbon; b) acizi dicarboxilici cu catenă neramificată si număr par de atomi de

carbon; c) acizi monocarboxilici cu catenă neramificată, saturată sau nesaturată si număr par

de atomi de carbon .

391. Acidul stearic are: a) 20 de atomi de carbon in moleculă si o dublă legătură; b) 16 atomi de

carbon in moleculă şi numai legături simple; c) 18 atomi de carbon in moleculă.

392. Lipidele simple sunt: a) gliceride, fosfatide, etolide, cerebrozide; b) ceride, fosfatide, gliceride,

etolide; c) gliceride, etolide, steride, ceride.

393. Dintre proprietăţile chimice ale grupei OH alcoolic glucidele prezintă reacţii de: a) hidrogenare si condensare b) hidrogenare si aditie; c) esterificare si eterificare.

394. Oligoglucidele se pot clasifica după: a) caracterul chimic; b) felul ozelor constituente; c) numărul resturilor de glucide.

395. Care din următoarele proprietăţi sunt caracteristice gliceridelor ? a) sunt insolubile in apă; b) sunt solubile in solvenţi organici; c) nu au punct de topire fix.

396. Trigliceridele cu acizi graşi nesaturaţi prezintă reacţii de a) adiţie; b) oxidare; c) eterificare.

397. Prin hidrogenarea trigliceridelor cu acizi graşi nesaturaţi are loc: a) o saturare a catenei; b) solidificarea grăsimii; c) obţinerea glicerinei.

Page 20: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

398. Dintre steroli cel mai întalnit in organismul animalelor superioare este:

a) colesterol b) sitosterol; c) ergosterol.

399. Colesterolul are rol important in organismul animal deoarece: a) este precursor de vitamina

D; b) este precursor de hormoni steroizi; c) este precursor de acizi biliari.

400. Râncezirea este mai accentuată la grăsimile care: a) conţin acizi graşi nesaturaţi in proporţie

mare; b) conţin acizi graşi saturaţi in proporţie mare; c) conţin acizi graşi nesaturaţi in proporţie

mică.

401. Trigliceridele sunt in general: a) substanţe active care controlează procesele care au loc in

sistemele biologice; b) lipide din structuri celulare c) lipide de rezervă.

402. In celula vie glucidele se menţin şi pot fi metabolizate sub forma de esteri cu:

a) acid azotic; b) acid fosforic; c) acid acetic.

403. Amestecul racemic are următoarele proprietăţi: a) roteşte lumina polarizată; b) nu roteşte lumina polarizată; c) conţine zahăr invertit.

404. Hidroliza zaharozei duce la obţinerea: a) de zahăr invertit; b) unui amestec levogir; c) obţinerea unui amestec dextrogir

405.

Dintre etapele glicolizei care sunt consumatoare de energie? a) activarea glucozei la

glucozo- 6-fosfat; b) trecerea fructozo-6 fosfatului in fructozo-1,6 difosfat; c) interconversia

triozfosfatilor

406. Prin β oxidare catena acidului gras se scindeaza treptat in:

a) acetil CoA; b) butiril CoA; c) succinil CoA 407. Acizii grasi intra in procesul de β oxidare sub forma: a) libera; b) tioester; c) ester fosforic

408. In degradarea prin β oxidare, acizii grasi sufera urmatoarele procese: a) dehidrogenare,

hidratare, formarea unui cetoacid, scindarea acetl CoA; b) dehidrogenare, formarea unui

cetoacid, hidatare, esterificare;c) formarea cetoacidului, hidratare, esterificare, β oxidare

409. Formarea intermediarului Δ2 trans enoil CoA are loc sub actiunea

a) unei dehidrogenaze; b) unei oxidaze; c) unei esteraze

410. Fosfofructokinaza este o enzima: a) inhibata de intermediari macroergici ai glicolizei b) inhibata de cantitati mari de ATP;

c) stimulata de cantitati mari de ATP;

411. Care din urmatoarele secvente metabolice apartin glicolizei? a) scindarea fructozo-1,6 difosfatului in trioze; b) izomerizarea glucozo 6- fosfatului in

fructozo-6 fosfat; c) reducerea acidului piruvic la acid lactic

412. In glicoliza pot intra urmatoarele glucide: a) dizaharide; b) fructoza si pentoze; c) glicerol si gliceraldehida

413. Care dintre urmatoarele enzime sunt alosterice? a) fosfofructokinaza b) aldolaza; c) fosfotriozizomeraza

414. Care sunt reactiile glicolizei in care se formeaza compusi macroergici? a) reducerea acidului

piruvic; b) oxidarea aldehidei 3-fosfoglicerica c) deshidratarea acidului 2 fosfogliceric

415. Amiloza este alcătuită din: a) număr mare de molecule de α- glucoză unite in poz 1-6 b) număr mare de molecule de α- glucoză unite in poz 1-4; c) număr mare de molecule de α- glucoză unite in poz 1-6 si cateva resturi laterale

416. Amiloza are o structura: a) ramificată b) liniară c) liniară cu catene laterale scurte 417. Prezintă caracter nereducător: a) maltoza; b) celobioza; c) zaharoza.

418. Majoritatea sterolilor sunt: a) substante solide care cristalizează uşor din solvenţi organici;

b) substante uşor solubile in apă, optic inactivi; c) optic activi.

Page 21: GRILE C.E.P.A. LICENŢA 2015 - agro-craiova.ro · Genul Acetobacter aparţine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice 100. Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile

419. Cele mai răspândite grăsimi de rezervă sunt alcătuite aproape exclusiv din:

a) diacilglicerol; b) triacilglicerol;c) monoacilglicerol .