Upload
siserman-alexandru
View
8
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
poli
Citation preview
1. Printre sursele incertitudinii in domeniul ingineresc se numara: a. necunoasterea disciplinelor ingineresti teoretice b. insuficienta stapanire a proceselor tehnologice c. imposibilitatea convertirii perfecte a cerintelor in specificatii tehnice
2. Metoda QFD se foloseste pentru: a. intocmirea specificatiilor tehnice de produs b. stabilirea planurilor de control al calitatii c. determinarea cauzelor neconformitatilor
3. Metoda QFD stabileste: a. cerintele beneficiarului b. valorile concrete ale caracteristicilor tehnice c. cele mai bune metode de implementare a unei noi metode
4. Calitatea totala semnifica: a. atingerea nivelului de excelenta in domeniul calitatii b. controlul 100% al tuturor pieselor componente ale unui sistem c. adecvarea la cerintele unui beneficiar concret
5. O matrice ortogonala de incercari are proprietatea ca: a. suma algebrica a oricaror doua linii este egala cu zero b. produsul scalar al oricaror doua linii este zero c. produsul scalar al oricaror doua coloane este zero
6. Doi parametri interactioneaza daca: a. nivelul unuia depinde de nivelul celuilalt b. efectul unuia depinde de efectul celuilalt c. efectul unuia depinde de nivelul celuilalt
7. Intreprinderea de astazi are un caracter fractal deoarece: a. fiecare departament are o structura similara cu a intregului b. predomina comunicarea orizontala c. strategia manageriala extrem de flexibila face imposibila predictia
8. O serie de timp este: a. un set de masuratori asupra timpilor dintre defectari b. un set de masuratori ordonate cronologic c. un set de masuratori cronologice reordonate dupa marime
9. Seriile de timp se folosesc: a. la monitorizarea proceselor instabile b. la monitorizarea parametrilor de proces c. la monitorizarea proceselor cu imbunatatire continua
10. Intervalul natural de toleranta, ca indicator al capabilitatii proceselor, nu depinde de: a. probabilitatea ca raspunsul procesului sa se gaseasca in interval b. nivelul de incredere ca valoarea de la (a) depaseste o limita minima c. intervalul de toleranta specificat d. nr. de masuratori efectuate in etapa verificarii stabilitatii relative a procesului
11. Intervalul natural de toleranta se estimeaza prin amplitudinea masuratorilor cand: a. procesul urmeaza un model statistic gaussian b. procesul este instabil static c. procesul este dereglat
12. Parametrii unui model autoregresiv se estimeaza prin: a. metoda verosimilitatii maxime b. metoda celor mai mici patrate c. metoda coeficientului de corelatie
13. Parametrii unui model cu medie mobila se estimeaza prin: a. metoda verosimilitatii maxime b. metoda celor mai mici patrate c. metoda coeficientului de corelatie
14. Pentru stationarizarea unei serii de timp se foloseste: a. derivarea numerica b. metoda celor 5 M (investigatii despre materiale, metode, manopera, masini, masive investitii) c. medierea fiecarui sir de cate cinci masuratori consecutive
15. Certificarea unei intreprinderi conform cu normele ISO 9000 se face de catre: a. beneficiari b. organizatii neutre de certificare c. organizatii de standardizare
16. Pentru atestarea calitatii laboratoarelor se efectueaza: a. o acreditare b. un audit c. o certificare
17. Incertitudinea testarii nu provine din: a. esantionare b. complexitatea sistemelor c. imperfectiunea testelor d. presiunea termenelor de livrare
18. Ingineria convergenta se refera la: a. implicarea intregului personal la atingerea obiectivelor calitatii b. conceptia produsului de catre o echipa multidisciplinara, care are in vedere indicatorii de calitate
din toate etapele ciclului de viata al produsului
c. o noua metoda de management, orientata catre armonizarea diferitelor demersuri ingineresti
19. Cultura de intreprindere consta din: a. nivelul teoretic de pregatire a pesonalului b. un set de valori si reguli de comportament impuse in cadrul unei intreprinderi c. ansamblul valorilor, simbourilor si comportamentelor dezvoltate spontan in cadrul unui colectiv de
munca
20. O intreprindere in noua economie este producatoare de: a. bunuri
b. informatie c. cunoastere
21. Metodele de determinare indirecta a senzitivitatilor unui circuit liniar evita: a. experimentarile laborioase b. ipotezele simplificatoare c. derivarea expresiilor simbolice
22. Metoda cea mai putin economica de proiectare a tolerantelor este: a. metoda cazului cel mai defarovabil b. metoda statistica c. metoda simularii Monte Carlo
23. Design Master difera de Spice prin faptul ca: a. DM utilizeaza metoda cazului cel mai defavorabil, iar Spice metoda statistica b. DM combina histograme prin calcul direct, iar Spice foloseste simularea c. DM necesita modele statistice analitice ale proceselor de fabricatie
24. Fiabilitatea programelor de calcul se masoara prin: a. rata de aparitie a erorilor b. functia de fiabilitate a unei misiuni c. numarul de erori remanente d. toate cele de mai sus
25. Erorile unui program se manifesta conform unui proces Poisson omogen atunci cand: a. programul este testat de catre producator b. orice eroare detecata este eliminata c. programul este utilizat de catre beneficiar
26. Care proces de detectare a erorilor este de tip Poisson neomogen? a. aparitia erorilor in timpul testarii b. manifestarea erorilor la beneficiar c. manifestarea erorilor in conditii speciale de testare
27. Care din urmatoarele metode de modelare a depanarii imperfecte a programelor este mai severa? a. considerarea posibilitatii ca eroarea sa nu fie eliminata (modelul Musa) b. considerarea posibilitatii de introducere a unor noi erori (modelul LV) c. considerarea dependentei dintre erori
28. Testarea programului trebuie sa se faca: a. considerand toate ramificatiile cailor de procesare a datelor b. considerand distributia datelor de intrare c. considerand sistematic toate conditiile la limita
29. Modelul Jelinski Moranda presupune ca: a. erorile sunt interdependente b. erorile se manifesta cu diferite probabilitati c. orice eroare manifestata este limitata
30. Modelul in S cu inflexiune tine seama de:
a. imperfectiunea depanarii programelor b. dependenta dintre erori c. instruirea depanatorilor