15. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) venitul celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o alegere; d) un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.

16. O economie produce doar două bunuri X şi Y. În cazul în care curba posibilităţilor de producţie este concavă în raport cu originea sistemului de axe, costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y: a) este constant; b) este crescător; c) este descrescător; d) nu poate fi determinat; e) este egal cu rata marginală de substituţie a celor două bunuri.

17. Problema fundamentală a economiei se referă la: a) corelarea producţiei de bunuri de consum cu aceea de bunuri-capital; b) corelarea fluxurilor de investiţii cu fluxurile de economii; c) necesitatea unui ritm înalt al inovării tehnologice; d) atenuarea tensiunii dintre nevoi şi resurse; e) creşterea continuă a eficienţei tuturor activităţilor economice.

18. Costul de oportunitate reprezintă: a)cheltuielile efective ale producătorului; b)valoarea în unităţi monetare a celei mai bune alternative sacrificate de alocare a resurselor; c)costul suplimentar pe care-l suportă producătorul atunci când măreşte producţia cu o unitate; d) ajustarea preţurilor ca urmare a modificărilor cererii şi ofertei; e) cheltuielile efectuate pentru realizarea unei unităţi de produs.

19. Dacă o firmă încetează să producă bunul X, producând în schimb bunul Y, atunci costul de oportunitate al acestei decizii este dat de : a) costul lansării în producţie a bunului Y; b) costul la care este produs bunul X; c) costul la care este produs bunul Y;d) venitul care era obţinut din producerea bunului X; e) venitul care era obţinut din producerea bunului Y.

20. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să-şi ajute fratele mai mic în timpul sfârşitului de săptămână la rezolvarea unor probleme de matematică. Maria refuză până când tatăl său promite să-i plătească 10 unităţi monetare. Maria ar putea să câştige în timpul sfârşitului de săptămână 11 unităţi monetare dacă ar avea grijă de copilul vecinilor. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria îl dă fratelui său mai mic este:a) 10 unităţi monetare; b) 11 unităţi monetare; c) mai puţin de 10 unităţi monetare; d) mai mult de 11 unităţi monetare; e)zero.

21. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi un punct pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6 strunguri; c) 92 pâini şi 6 strunguri; d) 91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.

Economia – Ştiinţă teoretică fundamentală

1. O afirmaţie normativă exprimă: a) ceea ce se întâmplă în general în economie; b) ceea ce ar trebui să se întâmple în economie; c) o situaţie favorabilă din economie; d) o stare de fapt în economie; e) o situaţie de dezechilibru în care se află economia.

2. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2004 a fost de 11,2%” este: a) un enunţ pozitiv; b) un enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui model matematic.

3. Enunţul “pentru a fi eficiente întreprinderile româneşti ar trebui să fie privatizate” este o afirmaţie: a) pozitivă; b) normativă; c) empirică; d) explicativă; e) descriptivă.

4. Nu reprezintă o afirmaţie pozitivă: a) rata şomajului era la sfârşitul anului 2004 de 7,2%; b) indicele preţurilor de consum a crescut cu 3% în luna decembrie; c) pentru a avea stabilitate macroeconomică, rata inflaţiei în România ar trebui să fie de 3-4%; d) economia românească a crescut cu o rată anuală de 4,6% în 2004; e) rata medie anuală a dobânzii în 2005 este de 4%.

5. Reprezintă o lucrare care reflectă prioritar probleme de microeconomie: a) F. Hayek, “Drumul către servitute”; b) M. Friedman, “Liber să alegi”; c) M. Albert, “Capitalism contra capitalism”; d) G. Becker, “Comportamentul consumatorului – o abordare economică”; e) N. Georgescu-Roegen, “Legea entropiei şi procesul economic”.

6. Studiul economiei s-a constituit ca ştiinţă: a) odată cu activitatea omului; b)din antichitatea greacă şi romană; c)odată cu şcoala clasică;d)odată cu şcoala neoclasică şi Renaşterea;e)odată cu keynesismul.

7. În metodologia ştiinţei economice:a)raţionamentul deductiv prevalează faţă de cel inductiv;b)raţionamentul inductiv prevalează faţă de cel deductiv;c)raţionamentul inductiv se împleteşte cu cel deductiv; d) prevalează analiza cantitativă faţă de cea calitativă; e) interesează doar variabilele de stoc.

8. În raţionamentul ştiinţific, ca şi în realitatea economică, prevalează relaţiile: a)cauzale; b) de covariaţie pozitivă; c) de interdependenţă; d) de covariaţie negativă; e)de indiferenţă.

9. Afirmaţia „ Studenţii eminenţi caută locuri de muncă în străinătate” reprezintă o eroare: a) de compoziţie; b)de raţionament (cauzalitate); c) atât de compoziţie cât şi de raţionament; d)nu reprezintă o eroare de raţionament economic; e) este o eroare doar când se referă la ţările avansate.

10. Eroarea de cauzalitate (raţionament) se întâlneşte în afirmaţiile: a) toate lebedele sunt albe; b) în ţările avansate întreaga populaţie are un standard de viaţă ridicat; c)întreaga populaţie din statele membre ale UE este satisfăcută de funcţionarea UE; d) cererea este în relaţie pozitivă cu preţul; e) costul este sinonim cu preţul.

11. În ştiinţa economică, legăturile dintre fenomenele economice au caracter de lege (regularitate) când: 1) sunt esenţiale; 2) sunt relativ stabile; 3) sunt repetabile; 4)exprimă o relaţie directă (pozitivă); 5) au rigoarea şi exactitatea caracteristice legilor fizicii.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 1+2+5; c) 2+3+4+5; d) 1+2+3+4; e) 1+2+4

12. Este considerat părintele ştiinţei economice: a)D. Ricardo; b) K. Marx; c) J. M. Keynes; d) Adam Smith; e) L. Mises.

13. Raţionamentul prin care, pornind de la analiza faptelor economice concrete, ajungem la formularea principiilor economice, poartă numele de: a) metoda deductivă; b)metoda inductivă; c) abstractizarea; d) metoda analogiei; e) metoda „ceteris paribus”.

14. Sunt studiate de microeconomie: a) comportamentele gospodăriilor individuale; b)deciziile firmelor; c) agregatele economice; d) ocuparea forţei de muncă; e) deficitul bugetar.

15. Sunt considerate metode şi procedee de cunoaştere economică ştiinţifică: 1) abstacţia; 2)inducţia; 3) deducţia; 4) predicţia; 5) comparaţia.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 1+2+3+5; c) 2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 2+3.

16. Afirmaţia „este mai bine să apelezi la credite” este o propoziţie: a)falsă b)pozitivă c)normativă d) adevărată e)lipsită de sens

17. Teoria autoreglării economiei prin mecanismul preţurilor şi al concurenţei este o teorie: a)general acceptată; b)parţial validată în practică c) parţial acceptată de către ştiinţa economică d) valabilă în unele cazuri practice; e)falsă

18. Metoda de cercetare prin care, pornind de la principiile economice, ajungem la explicarea faptelor economice concrete, poartă numele de: a)metodă deductivă; b) metodă inductivă; c) abstractizare; d) metoda analogiei; e) metoda „ceteris paribus”.

19. Faptul că indivizii acţionează pentru satisfacerea intereselor lor, fiind sensibili la stimulente, înseamnă că: a) indivizii nu sunt întotdeauna raţionali; b) astfel de indivizi ar trebui marginalizaţi pentru că nu servesc atingerii scopului bunăstării generale; c) statul ar trebui să substituie deciziile unor astfel de indivizi cu propriile sale decizii astfel încât şi ceilalţi oameni să se bucure de bunăstare; d) satisfacerea intereselor personale este întotdeauna prioritară intereselor generale; e) satisfacerea intereselor generale este, de regulă, prioritară intereselor personale.

20. Care dintre afirmaţiile de mai jos definesc ştiinţa economică şi rolul ei? 1) oferă agenţilor economici putere de anticipare, posibilităţi de a alege, alternative; 2)permite realizarea unui model eficient de alocare şi utilizare a resurselor limitate, în vederea satisfacerii nevoilor; 3) studiază comportamentul uman în activitatea de alocare şi utilizare a resurselor; 4) accelerează schimbul de mărfuri; 5) decide cum să folosim resursele rare, cu întrebuinţări alternative.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 1+2+3+4; c) 2+3+4; d) 1+3+5; e) 1+2.

21. Care dintre formulările de mai jos reprezintă o afirmaţie normativă? a) reducerea impozitelor va determina o scădere a veniturilor la bugetul de stat; b) creşterea preţului la carburanţi va favoriza creşterea generalizată a preţurilor în economie; c) pentru a permite o mai bună funcţionare a economiei guvernul trebuie să aibă o prezenţă foarte discretă în viaţa economică; d) acoperirea deficitului bugetar de către autorităţi prin emisiune suplimentară de monedă va contribui la accentuarea inflaţiei; e)creşterea cheltuielilor guvernamentale contribuie la reducerea ratei şomajului.

22. Care dintre formulările de mai jos reprezintă o afirmaţie pozitivă? a)dacă doreşte o creştere a ocupării, guvernul ar trebui să sporească cheltuielile bugetare; b)comerţul cu arme trebuie interzis; c) dacă scade preţul unui bun ceteris paribus, atunci creşte cantitatea cerută; d) numărul cazurilor de violenţă în familie ar putea fi redus dacă guvernul măreşte accizele la alcool; e) guvernul ar trebui să mărească taxele la importul de carne pentru a proteja producătorii autohtoni.

23. Economia pozitivă: a)opereaza cu judecăţi de valoare, cu aprecieri referitoare la o serie de criterii extraeconomice; b) stabileşte dezvoltarea viitoare a economiei utilizând o serie de instrumente ale analizei economice; c) arata cum trebuie să se desfăşoare activităţile economice; d) este cea care descrie si explica realitatea; e) studiaza comportamentul unei anumite unităţi economice.

24. Abstracţia ştiinţifică presupune: a)eliminarea din analiza economică a unor componente necunoscute şi neinteresante; b)analiza economică a comerţului cu opere de artă abstracte; c) ştiinţa care se ocupă cu studiul conceptelor abstracte din economie; d)analiza unui fenomen economic care se concentrează asupra unui aspect esenţial, eliminându-le pe cele considerate neesenţiale; e) nici o variantă dintre cele de mai sus.

25. Metoda de cercetare prin care, pornind de la analiza faptelor concrete, ajungem la formularea principiilor economice, se numeşte: a) abstractizare; b) principiul “ caeteris paribus”; c) analiza cantitativă; d) metoda inductivă; e) metoda deductivă.

26. Dacă o modificare a variabilei X determină o modificare în sens invers a variabilei Y, cele două variabile sunt: a) normale; b) inferioare; c)în relaţie negativă; d) în relaţie pozitivă; e) în relaţie invers proporţională.

27. Dacă o modificare a variabilei X determină o modificare în acelaşi sens a variabilei Y, cele două variabile sunt: a) normale; b) inferioare; c)în relaţie negativă; d)în relaţie pozitivă; e)în relaţie invers proporţională.

28. Este o afirmaţie normativă :a)indicele preţurilor de consum a crescut cu 5,6% luna trecută ;b)rata şomajului de 7% este prea mare pentru o economie ;c)rata medie a dobânzii la credite este de 9,5% d)economia a crescut cu o rată anuală de 4,5%e)rata inflaţiei a fost de peste 12%

29. Guvernul decide cresterea cheltuielilor publice pentru echipamente necesare la constructia de autostrazi, iar mai tarziu pretul acestor echipamente scade. Afirmatia ca pretul acestor echipamente a scazut datorita cresterii cheltuielilor guvernamentale este un exemplu de : a) eroare de compozitie b) eroare de cauzalitate c) afirmatie normativa d) predictie e) o lege economica.

30. Nu reprezintă administraţie privată: a) sindicatele; b) armata; c) Crucea Roşie; d) partidele politice; e) fundaţiile.

31. În funcţie de natura lor, fluxurile dintre agenţii economici se împart în: a) nominale şi reale; b) reale şi monetare; c) brute şi nete; d) fixe şi variabile; e) finale şi intermediare.

32. Conţinutul legilor economice exprimă: a) toate relaţiile de interdependenţă şi de intercondiţionare dintre verigile economice; b)impactul progresului tehnic asupra

dezvoltării economice; c) evoluţia formelor veniturilor în funcţie de productivitate; d) regularităţile de interconexiune, relativ stabile şi necesare dintre procesele, fenomenele, actele şi comportamentele economice; e) legi juridice.

33. Microeconomia se ocupă cu studiul: a) modului cum consumatorii şi producătorii aleg să utilizeze resursele şi impactul acestor alegeri pe diferite pieţe; b) protecţiei sociale; c)şomajului şi inflaţiei ca fenomene de dezechilibru; d) creşterii economice; e) modului în care guvernul îşi constituie veniturile şi cheltuieşte sumele colectate la buget.

34. Macroeconomia se ocupă cu studiul: a) acţiunilor economice ale populaţiei unei regiuni; b) deciziilor întreprinderilor de mari dimensiuni; c) preţurilor şi producţiei întreprinderilor aparţinând unei ramuri industriale; d) economiei naţionale privită ca un întreg; e) alocării resurselor economice la nivelul producătorului individual.

Economia cu piaţă concurenţială

1. Propoziţia : „ Orice economie în care au loc schimburi, procese de vânzare-cumpărare, deci există pieţe, este o economie de piaţă” este: a) adevărată; b) falsă; c) adevărată dacă majoritatea bunurilor sunt marfare; d) adevărată dacă statul nu intervine în economie; e) falsă dacă piaţa nu este în concurenţă perfectă

2. Afirmaţia: „În orice economie de piaţă se întâlnesc şi trăsăturile economiei de schimb” este : a) adevărată; b) falsă; c) adevărată dacă bunurile comerciale sunt integral marfare; d) adevărată dacă sistemul economic este de tip mixt; e) falsă dacă prevalează caracteristicile sistemului nordic.

3. Să presupunem că doi agenţi economici, A şi B, pot produce două bunuri X şi Y, însă se decid ca fiecare să se specializeze în producţia unui singur bun. Ţinând cont că A poate produce fie 30 unităţi din bunul X, din 15 unităţi din bunul Y, iar B poate produce fie 15 unităţi din X, fie 8 unităţi din Y, precizaţi în ce ar trebui să se specializeze fiecare, ţinând cont de costurile relative? : a) A se va specializa în producţia ambelor bunuri; b) A se va specializa în producţia de X; c) A se va specializa în producţia de Y; d) B se va specializa în producţia ambelor bunuri; b) B se va specializa în producţia de X.

4. Într-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin: a) deciziile guvernului; b) decizii administrative; c) tehnologiile de producţie; d) sistemul de preţuri; e) plan.

5. Fie trei agenţi economici: x, y, z care dispun de resurse (în mld. u.m.) x=1000, y=1200, z=800. prin utilizarea resurselor ei obţin următoarele cantităţi din bunul A: x=1500 buc, y= 1700 buc., z=1240 buc. Dintre cei trei producători deţine avantaj absolut: a)x; b) y; c) z; d) toţi; e) nici unul.

6. Bunurile A şi B sunt produse de producătorii x şi y, care au aceleaşi resurse. Producătorul x poate produce :11 unităţi din A sau 16 unităţi din B sau 5,5 respectiv 7 din fiecare. Producătorul y poate produce: 12 unităţi din A sau 19 unităţi din B sau 6 respectiv 9,5 din fiecare. În producerea bunului B avantajul comparativ relativ îl deţine: a) producătorul x; b) producătorul y; c) x şi y; d) nici unul. e) nu se poate determina

7. Pe baza datelor din problema de mai sus recomandaţi următoarea specializare: a) x în A şi y în B; b) x în B şi y în A; c) x în B şi y atât în A cât şi în B; d) specializarea nu este oportună; e) nu se poate determina.

8. Medicamentele compensate prin sistemul Asigurărilor de sănătate sunt bunuri: a)integral marfare; b) parţial marfare (mixte); c) nonmarfare (noncomerciale); d)libere; e) Giffen.

9. Trăsăturile şi mecanismele funcţionale ale sistemului economic liberal ( de piaţă) au fost jalonate de către: a)Aristotel; b) David Ricardo; c) Adam Smith; d) J.M. Keynes; e) Karl Marx.

10. Modelul renan (social) de economie de piaţă tinde să devină în linii generale prototip pentru: a) fostele ţări socialiste; b) Uniunea Europeană; c) Canada; d) SUA; e) toate statele contemporane.

11. În România, nucleul reformelor structurale pentru a realiza tranziţia la sistemul economiei de piaţă funcţională este: a) macrostabilizarea; b) pluralismul politic; c)asigurarea libertăţii pieţei; d) privatizarea; e) liberalizarea preţurilor.

12. România face parte, după statisticile Băncii Mondiale, din categoria ţărilor cu dezvoltare economică: a) superioară; b) medie; c) slabă; d) foarte slabă; e) în tranziţie

13. Un element care caracterizează tranziţia la economia de piaţă a ţărilor central şi est europene este: a) recesiunea transformaţională; b) deficitul cronic al balanţei comerciale; c) şomajul de masă; d) creşterea ponderii agriculturii în producerea PIB; e) excesul de masă monetară.

14. PIB-ul total este un indicator utilizat pentru a aprecia: a) nivelul de dezvoltare economică; b) mărimea nivelului de trai şi a bunăstării economice; c) structura pe ramuri a economiei; d) potenţialul economic al ţării; e) nivelul dezvoltării industriei.

15. 58. Teoria avantajului comparativ relativ susţine că unităţile economice se specializează în producerea acelor bunuri care le asigură : a) cel mai mare CTM; b) cel mai mic  CTM; c)cel mai mare  costul de oportunitate; d)un CVM minim ; e) cel mai mic cost de oportunitate.

16. În cadrul economiei de schimb, ponderea cea mai mare în ansamblul bunurilor economice o au: a) bunurile marfare; b) bunurile parţial marfare; c) bunurile non-marfare; d) bunurile libere; e) nici un răspuns corect.

17. Următoarele afirmaţii cu privire la sistemul economiei de piaţă concurenţială şi cel al economiei de comandă sunt adevărate: 1) primul se bazează pe economia de schimb şi cel de-al doilea pe economia naturală; 2) ambele au la bază principiile economiei de schimb; 3)în modelul teoretic al economiei de comandă sinteza deciziilor economice o reprezintă planul unic; 4) în modelul teoretic al economiei cu piaţă concurenţială, preţul se formează liber, în funcţie de cerere şi de ofertă; 5) a+b+c.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 1+3+4; d) 2+3; e) 5.

18. Deţine avantaj comparativ (relativ): a) agentul economic care obţine în prezent un bun cu un cost de oportunitate mai mic decât în perioada anterioară; b) agentul economic care obţine în prezent un bun cu un cost de oportunitate mai mare decât în perioada anterioară; c) agentul economic care produce bunuri de lux; d) agentul economic care produce bunuri de calitate superioară; e) nici un răspuns corect.

19. Cunoaştem că într-o perioadă de timp, cu aceleaşi resurse, doi producători A şi B pot produce bunurile X şi Y . Producătorul A obţine 6X sau 3Y, iar producătorul B obţine 15X sau 6Y.Înainte de specializare, cei doi agenţi economici utilizau 2/3 din resurse pentru producerea bunului X şi 1/3 pentru producerea bunului Y. Specializarea celor doi agenţi economici şi sporul de producţie obţinut după specializare sunt determinate astfel: a) A se specializează în X şi B în Y; 3X şi 2Y ; b) A se specializează în X şi B în Y ; 2X şi 3Y ; c) A se specializează în Y şi B în X ; nu avem spor de producţie ; d) A se specializează în Y şi B în X ; 1X şi 3 Y ; e) A se specializează în Y şi B în X ;1X 

20. Se constituie în caracteristici ale economiei de schimb: a) fiecare agent economic decide şi acţionează în conformitate cu realizarea tuturor categoriilor de interese; b) plata impozitelor; c) practicarea de activităţi casnice; d) valoarea de piaţă a bunurilor economice este exprimată sub formă monetară; e) proprietatea publică asupra infrastructurii economice.

21. Pentru a produce 20 bunuri X, ţara A consumă 300 de ore de muncă, iar pentru a produce 40 de bunuri Y 200 de ore de muncă. Pentru a produce 20 unităţi din X, ţara B renunţă la 10 unităţi din Y. Atunci : a) A se specializează în X b) B se specializează în X c) A se specializează în Y d) B se specializează în Y.

22. Nu reprezintă un atribut definitoriu al proprietăţii: a) posesiunea; b) non-rivalitatea; c)folosinţa; d) dispoziţia; e) uzufructul.

23. Nu reprezintă o caracteristică esenţială a sistemului economiei de piaţă: a) proprietatea privată asupra factorilor de producţie; b) urmărirea de către indivizi a propriului interes; c) intervenţia limitată a statului în economie; d) planificarea distribuţiei principalelor resurse la nivel social; e) manifestarea liberă a iniţiativei agenţilor economici.

24. Reprezintă un punct slab al sistemului economiei de piaţă: a) eficienţa economică ridicată; b) libertatea economică; c) libertatea politică; d) democraţia reală;e) inegalitatea mare în distribuţia veniturilor între membrii societăţii.

25. Un nivel ridicat al protecţiei sociale într-un sistem al economiei de piaţă presupune: a) o intervenţie omniprezentă a statului în economie; b) un buget de stat atât de ridicat astfel încât proprietatea publică să fie dominantă în economie; c) un înalt nivel de dezvoltare economică şi socială; d) o contradicţie în termeni, referitor la capitalism; e) un sistem numit „socialism de piaţă”.

26. În cadrul unei economii de piaţă: a) resursele sunt în totalitate în proprietatea statului;b)resursele aparţin indivizilor, iar alocarea lor este decisă de guvern; c) resursele aparţin guvernului, iar alocarea lor este decisă de indivizi; d) proprietarii resurselor decid alocarea lor; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată.

Consumatorul

1. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie: a) Umg creşte şi UT scade; b) Umg rămâne constantă şi UT scade; c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT; d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT; e) Umg descreşte iar UT creşte.

2. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor;b) dreapta bugetului; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) rata marginală de substituţie; e) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit.

3. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie, utilitatea totală este: a) pozitivă şi descrescătoare; b) negativă; c) zero; d) descrescătoare; e) pozitivă şi crescătoare.

4. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) UmgA=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c) UmgA/UmgB=PA; d) UmgA/PA=UmgB/PB; e) UmgB/UmgA=PA/PB.

5. Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.

6. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

7. Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv: a) scade; b) creşte; c) nu se modifică; d) întâi creşte, apoi scade; e) se accentuează.

8. Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă şi constantă.

9. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

10. Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: a)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la o cantitate din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă; b)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o cantitate suplimentară şi din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă;c) rata marginală de substituţie nu este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus.

11. Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura - şi preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: a)surplusul

producătorului; b) surplusul de venituri la bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe piaţă; d) surplusul consumatorului; e) isoutilitatea.

12. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

13. Sporul de utilitate obţinut prin consumul succesiv al unor unităţi suplimentare dintr-un bun este: a)constant; b) întotdeauna negativ; c) întotdeauna pozitiv; d) de regulă crescător; e)descrescător.

14. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y; c)

cantităţile din cele două bunuri astfel încât ; d) cantităţile din cele două bunuri

astfel încât ; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor

marginale sunt egale.

15. Dacă , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a)

consumă mai puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

16. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile , . Dacă preţurile celor două bunuri sunt , atunci programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

17. Dacă , atunci pentru a atinge starea de optim, consumatorul raţional: a) va

mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y; b) va mări consumul din Y şi din bunul X; c) va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X; d) va reduce consumul Y şi din bunul X; e) va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.

18. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul . Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt şi . Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

19. Două curbe de indiferenţă ale unui consumator se intersectează doar atunci când: a)utilitatea a două variante de consum de pe aceeaşi curbă este egală; b) ratele marginale de substituţie pentru cele două curbe sunt egale; c) consumatorul consumă excesiv de mult

dintr-un bun; d) bunurile sunt substituibile; e) nici un răspuns, pentru că două curbe de indiferenţă ale unui consumator nu se pot intersecta.

20. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile px=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d) cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.

21. Funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri X şi Y este UT(x,y) = 5x+3y+4. Preţul bunului X este Px = 10 u.m. Care ar trebui să fie preţul bunului Y la punctul de echilibru ? a) 6 u.m.; b) 10 u.m.; c) 12 u.m.; d) 3 u.m; e) 5 u.m.

22. Venitul disponibil al unui individ este de 240 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile px= 8 u.m. şi py = 12 u.m.. Dacă preţul lui Y scade de la 12 u.m. la 8 u.m. atunci: a) linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c) linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică;d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; e)cantitatea achiziţionată din bunul Y creşte.

23. La o utilitate marginală nulă, utilitatea totală, ca urmare a consumului total succesiv dintr-un anumit bun economic este: a) maximă; b) în scădere; c) negativă; d) minimă; e)medie.

24. Un consumator obţine maximum de utilitate în condiţiile venitului disponibil dat, atunci când:a) utilitatea marginală este pozitivă; b) utilitatea individuală este maximă; c) raportul utilitate marginală-preţ este acelaşi pentru toate bunurile consumate; d) utilitatea adiţională este negativă; e)raportul dintre utilităţile marginale este constant.

25. În procesul satisfacerii trebuinţelor sale, un consumator raţional alege : a) bunurile pe care le preferă şi cantităţile dorite; b) factorii de producţie folosiţi şi cantităţile necesare; c) nevoile pe care le satisface cu prioritate şi proporţiile lor; d) tehnologiile poluante şi resursele alternative; e) a şi c.

26. Potrivit legii utilităţii marginale descrescânde atunci când consumul unui bun are loc în mod succesiv: a) utilitatea totală creşte în ritm crescător; b) utilitatea marginală devine negativă; c) utilitatea totală descreşte progresiv; d) utilitatea marginală este descrescătoare; e) utilitatea marginală creşte în ritm descrescător.

27. Umgx=20-X, Umgy=18-2Y. Presupunem că preţul unei unităţi de X este egal cu preţul unei unităţi de Y şi egal cu 2. Care este programul de consum şi utilitatea totală aferentă, dacă se cheltuiesc 10 u.m. pentru cumpărarea celor două bunuri de către un consumator raţional ? : a) (4,1); 52; b) (4,1); 71; c) (1,4); 53; d) (4,1); 86; e) (2,2); 19.

28. Dacă utilitatea marginală a unui bun este nulă, atunci: a) utilitatea totală este maximă; b) bunul respectiv nu este dorit de consumatori; c) consumatorul este în echilibru; d) utilitatea totală este, de asemenea, nulă; e) principiul utilităţii marginale descrescânde nu este valabil.

29. Reprezentarea grafică a combinaţiilor de cantităţi de bunuri (A,B) ce corespund aceluiaşi nivel al utilităţii totale a consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ratelor marginale de substituţie în consum; d) curbă de indiferenţă; e) nici una dintre cele de mai sus.

30. Utilitatea marginală este întotdeauna: a) pozitivă; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) egală cu utilitatea totală.

31. Utilitatea totală este întotdeauna: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) mai mare decât cea marginală; d) egală cu suma utilităţilor marginale; e) egală cu bugetul consumatorului.

32. Dacă un consumator cumpără două bunuri A şi B într-o anumită combinaţie, creşterea preţului bunului A ceteris paribus va determina: a) o modificare a curbelor de indiferenţă a consumatorului; b) reducerea preţului relativ al bunului B; c) o reducere a venitului nominal al consumatorului; d) a+b; e) a+c.

33. Utilitatea marginală este maximă: a) în punctul de minim al utilităţii totale; b) în punctul de maxim al utilităţii totale; c) pentru prima unitate consumată; d) pentru ultima unitate consumată; e) când utilitatea totală este zero.

34. Linia bugetului ne arată : a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit venit disponibil; b) preţurile la care pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unei cantităţi date de producţie; d) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unor diferite cantităţi de producţie; e) diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate realiza cu resursele de care dispune.

35. Un consumator achiziţionează două bunuri A şi B ale căror utilităţi marginale sunt 500, respectiv 200. Dacă preţul bunului A este 10.000 lei şi al bunului B 2.000 lei, atunci consumatorul: a) va menţine constant consumul din ambele bunuri; b) va mări consumul din B şi va reduce consumul din A; c) va mări consumul din A şi va reduce consumul din B; d) va mări consumul din ambele bunuri; e) va reduce consumul din ambele bunuri.

36. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 48, preţul bunului X este de 8 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este: a) 384; b) 6; c) 8 ;d) 24; e) 22.

37. Fie funcţia de utilitate U(x,y) = 2xy. În punctul de coordonate A(2,4) de pe curba de indiferenţă optimă, rata marginală de substituţie a bunului X cu bunul Y (RMSxy) este : a) 1,5 ; b) 3 ; c) 4 ; d) 5 ; e) 6.

38. Dacă utilitatea marginală a ultimei unităţi din bunul X este de trei ori mai mare decât cea a ultimei unităţi din bunul Y, un consumator îşi asigură starea de echilibru atunci când:a) preţul unitar al bunului X este de trei ori mai mare decât cel al bunului Y; b)preţurile unitare ale lui X şi Y sunt egale; c) preţul unitar al bunului X reprezintă 33% din cel al bunului Y; d) preţul unitar al bunului X este cu 33% superior celui al bunului Y; e) nici una dintre alternativele de mai sus.

39. Obiectivul consumatorului raţional, adică maximizarea utilităţii totale, este atins atunci când: a) utilitatea marginală este maximă; b) utilitatea marginală este identică pentru toate

bunurile care intră în consum; c) utilitatea marginală aferentă ultimei unităţi monetare cheltuită pentru fiecare bun este aceeaşi; d)preţurile de achiziţie ale bunurilor sunt minime; e)toate bunurile economice sunt distribuite în mod gratuit.

40. Legea utilităţii marginale descrescătoare arată că: a) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia totală creşte cu o rată crescătoare; b) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia adusă de ultima unitate creşte; c) odată cu creşterea consumului succesiv dintr-un bun, satisfacţia aferentă ultimei unităţi este inferioară celei consumate anterior; d) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia totală scade; e) o nouă unitate consumată dintr-un bun se adresează unei nevoi în creştere.

41. Identificaţi relaţia corectă dintre utilitatea marginală şi utilitatea totală în urma consumului unei unităţi suplimentare dintr-un bun de către un consumator raţional: a) scade; creşte cu o rată descrescătoare; b) creşte; creşte; c) scade; creşte cu o rată crescătoare; d) creşte; scade cu o rată descrescătoare; e) creşte; rămâne constantă.

42. Adam Smith nu a putut explica paradoxul valorii (apă – diamant) deoarece nu a făcut distincţia dintre: a) cerere – ofertă; b) utilitate individuală – utilitate marginală; c) utilitate marginală – utilitate totală; d) surplusul consumatorului – surplusul producătorului; e) preţuri de piaţă - preţuri administrate.

43. O persoană atribuie următoarele valori monetare pentru bunul bere: prima doză 10 u.m.; a doua doză 8 u.m. Preţul plătit de acesta este de 7 u.m./doză. Surplusul consumatorului aferent primei doze este de : a) 10 u.m.; b) 17 u.m.; c) 3 u.m.; d) 1 u.m.; e) 18 u.m.

44. Surplusul consumatorului este reprezentat grafic de: a) aria cuprinsă între axa orizontală a graficului şi preţul pieţei; b) aria situată sub curba cererii şi deasupra axei orizontale a graficului; c) aria situată deasupra preţului pieţei şi între curba cererii şi ordonată; d) aria cuprinsă între curba cererii şi axele de coordonate; e)aria situată sub preţul de echilibru şi deasupra ofertei.

45. Atunci când un consumator acordă o importanţă mai mare programului de consum A în comparaţie cu programul de consum B, putem afirma că: a) între A şi B există o relaţie de indiferenţă; b) între A şi B există o relaţie de strictă preferinţă; c) satisfacţia conferită de A este mai mică în comparaţie cu cea a programului B; d) satisfacţia conferită de A este identică cu cea a programului B; e) b + c.

46. Ansamblul de combinaţii de consum de la care consumatorul se aşteaptă să obţină acelaşi nivel de satisfacţie reprezintă : a) curba de izoproducţie; b) curba de indiferenţă; c) harta curbelor de indiferenţă; d) setul combinaţiilor slab preferate; e) dreapta bugetului.

47. Curbele de indiferenţă au în mod normal pante negative deoarece: a) creşterea consumului din bunul X implică creşterea consumului din bunul Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; b) creşterea consumului din bunul X implică reducerea consumului din Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; c) rata marginală de substituţie este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e)creşterea consumului din bunul X nu influenţează consumul din bunul Y.

48. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este:a) -2/4; b) 4; c) 2/4; d) 25; e) 1/4.

49. Dacă are loc o creştere a preţului bunului X (aflat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta liniei bugetului va: a) creşte; b) scădea; c) rămâne constantă; d) se va reduce la jumătate; e) toate cele de mai sus.

50. Bunurile x şi y sunt bunuri pereche, care pot fi combinate în programele de consum a,b,c,d, echivalente, după cum urmează:

Când se trece succesiv de la b la c, apoi de la c la d, RMS: a)creşte; b) scade; c)rămâne neschimbată; d) la început creşte şi apoi scade; e)la început scade şi apoi creşte.

51. Când utilitatea marginală a bunului X este descrescătoare, dar pozitivă, utilitatea totală resimţită de consumator: a) devine negativă; b) creşte cu o rată crescătoare; c) scade; d)creşte cu o rată descrescătoare; e) rămâne neschimbată.

52. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

53. Surplusul consumatorului: 1) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei verticale a graficului;2) reprezintă diferenţa dintre preţul pe care consumatorul este dispus să-l plătească şi preţul pieţei pentru bunul respectiv; 3) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei orizontale; 4) poate fi măsurat cu aria dintre diagrama cererii şi linia orizontală la preţul pieţei ; 5) este un câştig potenţial.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

54. Funcţia utilităţii totale scontate a se obţine este de tipul U(x,y)=xy2+10. Venitul disponibil al consumatorului este de 54 u.m. Preţurile sunt: 1 u.m./buc. pentru bunul X, respectiv de 4 u.m./buc. pentru bunul Y. Cantitatea din cele două bunuri care va fi achiziţionată în condiţiile echilibrului sunt : a) x=18, y=9; b) x=10, y=12;c) x=6, y=12; d) x=9, y=18, e) x= 12, y= 6.

55. Un consumator are funcţia de UT(x,y)=xy2. El dispune de un buget de 240 u.m. săptămânal iar preţurile bunurilor sunt Px=2 şi Py=4. Programul de achiziţie care îi asigură echilibrul şi mărimea satisfacţiei totale pe care o realizează reprezintă: a) 40X, 60Y şi 40000; b) 40X, 40Y şi 64000; c) 20X, 60Y şi 54000; d) 10X, 20Y şi 30000; e)60X, 40Y şi 64000.

56. Utilitatea marginală: 1) reprezintă satisfacţia suplimentară scontată a se obţine în urma creşterii consumului cu o unitate, în condiţiile „ceteris paribus”; 2) reprezintă

Programul y x RMSa 20 10 -b 15 12c 10 14,5d 5 18,5

prima derivată a utilităţii totale ( când bunurile sunt infinit divizibile); 3) este de regulă descrescătoare; 4) poate fi şi negativă; 5) este nulă.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+4+5; b) 2+3+4+5; c) 1+4+5; d) 1+2+3+5; e) 1+2+3+4.

57. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o scădere a venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum;c) o scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul de consum; d) o creştere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor celor doua bunuri X şi Y.

58. Reducerea bugetului de achiziţii pentru consumator şi a preţurilor bunurilor x şi y în aceeaşi proporţie, conduce la: a) o deplasare spre dreapta a dreptei bugetului; b) o deplasare spre stânga a dreptei bugetului; c) o scădere a pantei dreptei bugetului; d) aceeaşi utilitate totală resimţită de consumator; e) o scădere a utilităţii totale resimţită de consumator.

59. Punctul de tangenţă a dreptei bugetului şi a isophelimei indică: a) echilibrul static al consumatorului; b) echilibrul static al producătorului; c) nivelul producţiei optime; d) programul de achiziţii care maximizează utilitatea totală; e) nici un răspuns corect.

60. Un student de la Facultatea de Management a economisit în timpul anului suma de 250 Euro, cu care intenţionează să achiziţioneze un bilet pentru un sejur la munte Tariful stabilit de la agenţia de voiaj este de 150 Euro şi ,astfel studentul are posibilitatea, ca din banii rămaşi după achitarea biletului, să mai achiziţioneze şi un echipament de schi cu 50 Euro. În această situaţie, surplusul consumatorului este : a) 100 Euro; b) 50 Euro; c) 150 Euro; d) 250 Euro; e) nu se poate determina pe baza datelor de mai sus.

61. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) utilitatea marginală este pozitivă şi crescătoare; b) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală scad; c) utilitatea totală este maximă când utilitatea marginală este nulă; d) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală cresc; e) pe măsură ce satisfacţia consumării unei unităţi suplimentare dintr-un bun scade, satisfacţia globală se diminuează.

62. Curba Engel desemnează: a) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preţurile unitare; b) evoluţia structurii achiziţiilor care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică venitul; c) relaţia dintre nivelul impozitării şi încasările bugetare; d) relaţia negativă dintre şomaj şi inflaţie; e) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preferinţele consumatorilor;

63. Un consumator dispune de un venit de 90 u.m. În urma consumului a două bunuri X şi Y el obţine o utilitate totală dată de următoarea funcţie : UT(X,Y)=3X2Y, iar preţurile celor două bunuri sunt Px=20 u.m. şi Py=10 u.m. Programul de consum care maximizează utilitatea totală şi valoarea acesteia este : a) X=7, Y=2, UT=105; b) X=3, Y=3, UT=91; c) X=3, Y=4, UT=108; d)X=3, Y=3, UT=81; e) X=5, Y=2, UT=150.

64. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de consum format din doua bunuri x si y. UT=2x+y2-xy iar preturile celor doua bunuri sunt PX=2 PY=1. Programul de consum care va oferi satisfacţia maximă este : a) x=3, y=14; b) x=2, y=9 ; c) x=1, y=18 ; d) x=2, y=16 ; e) x=9, y=2.

65. Un consumator achiziţionează doar alimente şi îmbrăcăminte, considerate bunuri normale. Presupunând că preţul la alimente înregistrează o scădere, vom observa cum achiziţiile de îmbrăcăminte :a)scad datorită efectului de venit b)cresc datorită efectului de venit c)cresc datorită efectului de substituţie d)scad datorită efectului de substituţie e)rămân constante doarece cererea pentru îmbrăcăminte este relativ inelastică.

66. Care dintre următoarele exprimă legea utilităţii marginale descrescânde ?a)cu cât o persoană consumă mai mult dintr-un bun, cu atât mai mică este utilitatea pe care o obţine din consumul acelui bun b)cu cât se consumă mai mult dintr-un bun, satisfacţia adiţională pe care o obţine de pe urma consumului unei unităţi suplimentare scade c)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, cu atât utilitatea pe care o obţine este mai mică d)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, satisfacţia adiţională resimţită de pe urma unei unităţi suplimentare este mai mică e)nici una dintre cele de mai sus

67. Un consumator raţional consumă 2 bunuri, x şi y, astfel încât: Umx/Umy = 2Px/Py. Ce trebuie să facă acest consumator pentru a ajunge la echilibru:a) să consume mai mult x ;b) să consume mai mult y ;c) să menţină actualul nivel al consumului d)este deja la echilibru e)săj consume mai putin y

68. În cazul bunurilor normale panta curbei de indiferenţă este :a) crescătoare;b) descrescătoare;c) constantǎ;d) infinit;e) nulă.

69. Dacǎ un consumator se deplasează de-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţǎ pierderea de utilitate trebuie sǎ fie:a) >1;b) 0;c) <1 d) cu o valoare imposibil de precizat e)negativă

70. Dacǎ venitul consumatorului creşte , iar preţul celor douǎ bunuri nu se modificǎ, nivelul utilităţii unui individ : a) creşte;b) scade;c) rămâne constant d)depinde de preferinţele relative e)este negativă.

71. În care dintre situaţiile de mai jos creşterea bugetului a permis creşterea optimului consumatorului:

a) b) c) d) e)

72. Dacă preţul unui bun Giffen scade venitul real al consumatorului va : a)scade b)rămâne neschimbat c)nu este afectat de către modificarea preţurilor relative ale bunurilor d) creşte e) scade datorită inferiorităţii bunurilor

Cererea

1. Cererea pentru bunul x este elastică, iar preţul înregistrează o scădere. Ca rezultat, venitul total obţinut de vânzător: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat; d) creşte dacă este bun Giffen; e) scade dacă este bun de lux.

2. Bunurile x şi y sunt complementare. Px scade, iar Py este constant. Cererea săptămânală pentru bunul y: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) nu putem determina modificarea; e) scade dacă este un bun Giffen

3. Bunul „x” este un bun Giffen. Dacă venitul consumatorului scade, cererea pentru acest bun (caeteris paribus): a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) pe termen scurt scade; e) dacă este bun de lux creşte.

4. Elasticitatea cererii pentru automobile este de 0,5 în raport de preţ şi 2,5 în raport de veniturile consumatorilor. În t0, cererea anuală de automobile=10000 bucăţi. În t1 se scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a veniturilor menajelor cu 8%. Cantitatea de automobile cerute (caeteris paribus): a) creste cu 25% si devine12500; b) scade cu 15% şi devine 8500; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 15% şi devine 11500; e)creşte, dar nu poate fi determinată creşterea.

5. Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul unitar creşte; b)preţul unitar scade; c) veniturile medii ale menajelor cresc; d) preferinţele consumatorilor pentru acest bun scad; e) preţurile factorilor de producţie din care se obţine scad;

6. Producătorii de aspirină şi farmaciştii decid să reducă preţul la aspirină, în medie cu 10%, dar diferenţiat în funcţie de sortiment. Dacă celelalte împrejurări nu se schimbă, încasările lor: a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) cresc în mediul urban; e)scad în mediul rural

7. În t1, preţul unui bun normal este 90%P0, iar cantitatea cerută este 1,2Q0.De aici rezultă că: a) venitul total creşte; b) cererea este elastică, iar Kec/p este 2; c)venitul se reduce cu 8%; d) profiturile producătorilor şi vânzătorilor în mod sigur vor creşte; e) cererea este elastică, dar nu se poate calcula Kec/p

8. Pentru un menaj evoluţia cererii cererea lunară pentru bunul x (bucăţi) în funcţie de evoluţia venitului (mii RON) se prezintă astfel:

Venitul Cererea săptămânală 2 40 2,1 45 4 47 5 46 6 43 7 40Pentru această familie bunul x este: a) normal; b) de lux; c) inferior; d) de larg

consum; e) Giffen.

9. Cererea pieţei pentru un bun oarecare, să presupunem agroalimentar este comparativ cu nevoile pentru acest bun: a) identică; b) superioară; c) inferioară; d) inferioară dacă se percep accize; e) identică dacă se percepe TVA.

10. Îngrjorarea faţă de efectele gripei aviare determină modificări asupra configuraţiei curbei cererii pentru carnea de pasăre şi cea de vită, peşte etc. Evoluţiile acestora s-au concretizat în: a) au rămas neschimbate pentru că nu s-a schimbat preţul; b) s-au deplasat la stânga; c) cea pentru carne de vită s-a deplasat la dreapta pentru că s-a redus preţul şi la cele pentru pasăre şi peşte la stânga pentru că a crescut preţul; d) prima la stânga, celelalte la dreapta pentru că s-a modificat numărul de consumatori; e) toate s-au deplasat la dreapta.

11. Se anticipează că în următorii ani preţurile carburanţilor auto vor înregistra un trend ascendent puternic. Cererea de autoturisme de mic, şi respectiv mare litraj (capacitate cilindrică) va evolua astfel: a) scade; b) creşte; c) creşte, scade; d) scade, creşte; e)neschimbată.

12. Pentru menajele de tineri căsătoriţi, Kec/v pentru bunul „x” este de 1,2. Veniturile acestora vor creşte în anul următor în medie cu 10%, caeteris paribus. Ca rezultat, ponderea cheltuielilor pentru bunul „x” în bugetul familiilor de tineri: a) creşte cu 2%; b) scade cu 5%; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 12%; e) scade cu 12%;

13. Kec/p are valoarea 1,6, iar preţul va scădea cu 5%. Ca rezultat al creşterii cererii şi producţiei din bunul „x” CT va creşte cu 6%. Ca rezultat, profitul total: a) creşte; b)scade; c) rămâne neschimbat; d) poate fi mai mic, mai mare sau egal ca profitul anterior; e) creşte dacă piaţa este de oligopol.

14. Preţurile la manualele universitare cresc. Cererea pentru acestea pentru studenţii care nu au acces la Internet este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d)încrucişată; e) perfect inelastică.

15. Pentru cetăţenii pasionaţi să se informeze din presa centrală şi având acces la Internet, dacă preţul ziarelor creşte, cererea pentru acestea se manifestă ca fiind: a) elastică; b)inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată; e) perfect inelastică

16. Coeficientul de elasticitate a cererii bunului „x” în raport de preţul bunului „y” se

determină după relaţia: a) a) ; b) ; c) ;

d) ; e) a-d false.

17. Când coeficientul de elasticitate a cererii bunului x în raport de preţul bunului y este pozitiv, respectivele bunuri sunt: a) substituibile; b) complementare; c) indiferente; d)iniţial substituibile, apoi complementare; e) iniţial indiferente, apoi substituibile.

18. Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci cererea este: a) a) inelastică; b) elastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e)perfect inelastică.

19. Bunurile x si y sunt perfect substituibile. Dacǎ preţul bunului x va creşte : a) cantitatea cerutǎ din bunul x va creşte, iar cea din bunul y va scădea; b) cantitatea cerutǎ din bunul x va scǎdea, iar cea din bunul y va creşte; c) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va creşte; d) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va scădea ; e) nu se poate determina.

20. Din punct de vedere al elasticităţii cererii în funcţie de venit, bunurile pot fi : 1) normale; 2) inferioare; 3) substituibile; 4) complementare; 5) neutre.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 2+4; e) 1+2.

21. Sunt condiţii ale cererii: 1) modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor; 2)modificarea preţului bunului respectiv; 3) numărul de cumpărători; 4) preferinţele cumpărătorilor; 5) previziunile privind evoluţia preţului şi a veniturilor.Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

22. Efectul de substituţie şi efectul de venit sunt implicate în înţelegerea: a) legii utilităţii marginale descrescânde; b) surplusului consumatorului; c) legii generale a cererii; d)surplusului producătorului; e) legii generale a ofertei.

23. Deplasarea curbei cererii pentru un bun este determinatǎ de modificarea: 1) venitului consumatorilor; 2) preţului acelui bun; 3) preţului altor bunuri; 4) modificarea numărului consumatorilor; 5) modificarea preferinţelor consumatorilor.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

24. În cazul bunurilor substituibile sunt corecte propoziţiile: 1) dacă preţul lui Y creşte, sporeşte cantitatea cerută din bunul X; 2) dacă preţul lui Y se reduce, se diminuează cantitatea cerută din X; 3) între evoluţia preţului bunului Y şi modificarea cantităţii cerute din bunul X există o relaţie pozitivă; 4) coeficientul de elasticitate a cererii bunului X în raport de preţul unitar al bunului Y este pozitiv sau negativ; 5) elasticitatea încrucişată a cererii are valoare nulă.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

25. Dacă preţul creioanelor creşte cu 10%, iar încasările din vânzări se reduc cu 15%, atunci cererea pentru creioane este: a) perfect inelastică în raport cu preţul ; b) cu elasticitate unitară în raport cu preţul; c) elastică în funcţie de preţ; d) inelastică în raport cu preţul; e) perfect elastică în raport cu preţul.

26. Curba cererii se deduce din: a) comportamentul consumatorului raţional; b) curba venit –consum; c) curba izoutilităţii; d) frontiera posibilităţilor de producţie; e) curba lui Engel.

27. Se cunosc următoarele date despre bunul x: Px=10, Qx=100 şi Ec/p=5. În aceste condiţii, forma generală a funcţiei cererii este: a) 600-50P; b) 600+50P; c) 400-20P; d)500-10P; e) 700-60P.

28. Fie curba cererii P=20-4Q. Pentru Q=4, să se stabilească natura elasticităţii cererii: a)elastică; b) inelastică; c) unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

29. Elasticitatea cererii pentru computere este de 0,8 în raport de preţ şi 2 în raport de veniturile consumatorilor. În t0, cererea anuală de computere este de 1000 bucăţi. În t1, se scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a veniturilor cu 3 %. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cantitatea de computere cerută este adevărată: a) scade cu 2% şi devine 920; b)scade cu 2% şi devine 980; c) creşte cu 2% şi devine 1020; d) creşte cu 14% şi devine1140; e) scade cu 8% şi devine 920.

30. Care dintre următorii factori determină o deplasare spre dreapta a curbei cererii pentru stilouri: 1) o creştere a preţului la pixurile cu tuş; 2) o scădere a preţului la cerneală; 3) o creştere a preţului la stilouri; 4) creşterea numărului de persoane care achiziţionează stilouri; 5) o scădere a preţului la stilouri.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+2+4.

31. Paradoxul Rugină: 1) este bazat pe curbele frânte ale cererii; 2) se manifestă în economiile grav dezechilibrate; 3) presupune existenţa unei inflaţii ridicate şi persistente; 4) curba cererii aferentă acestui paradox are întotdeauna pantă pozitivă; 5) toate răspunsurile sunt corecte.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+2+4; e) 5.

32. Presupunem că venitul unor consumatori a crescut cu 10%, iar cererea pentru bunul X a înregistrat o scădere cu 5%. În acest caz, bunul X este, pentru respectivii consumatori: a) inferior; b) normal; c) substituibil; d) complementar; e) nici un răspuns corect.

33. Nivelul coeficientului elasticităţii cererii în funcţie de venit în cazul bunurilor inferioare este: a) Kec/v = 1; b) Kec/v > 1; c) Kec/v > 0; d) Kec/v < 0; e) 0>Kec/v < 1;

34. Venitul total încasat de vânzătorul unui bun „x” a crescut ca urmare a creşterii preţului cu 15%. În acest caz, cererea pentru bunul X este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică;

35. Se cunosc următoarele date referitoare la două bunuri X şi Y: Qx1=100, Qx2=200, Px1=20, Px2=15, Qy1=300, Qy2=200, Py1=10, Py2=15. Plecând de la aceste date cele două bunuri sunt: 1)complementare; 2) substituibile; 3) normale; 4) inferioare; 5) nici un răspuns corect.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

36. La echilibru preţul este 10 u.m iar cantitatea 20 unităţi. Se ştie că în acest caz elasticitatea cererii funcţie de preţ este 2. Putem deduce din aceste date că forma generală a funcţiei cererii este:a) Qc= 40-4P b) Qc = 60 – 2P c) Qc= 60 – 4 P; d) Qc= 40 – P e) Qc= 60 – P.

37. Fiind dat bunul X, o contracţie a cererii acestuia este dată de: a) creşterea preferinţelor pentru bunul respectiv; b) anticiparea unei scăderi a preţului bunului respectiv; c) o creştere a preţului uni bun complementar;d) o creştere a preţului uni bun substituibil; e) creşterea preţului bunului respectiv.

38. Bunurile cu elasticitate ridicată : a) au un grad de substituire ridicat; b) se substituie greu în consum; c) sunt considerate bunuri necesare; d) au o pondere cât mai mică în bugetul unei persoane; e) a-d false.

39. În cazul unei curbe liniare a cererii: a) avem aceeaşi valoare a coeficientului de elasticitate a cererii în orice punct al curbei; b) nivelul elasticităţii este dat de panta curbei; c) valoarea coeficientului de elasticitate este 0 la intersecţia curbei cererii cu ordonata; d) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este diferită pentru diferite puncte de pe curbă; e) este elastică în jumătatea superioară, inelastică în cea inferioară şi unitară la mijloc ;

40. Se cunosc următoarele date despre bunul X: cererea în anul n este de 500 bucăţi, în anul n+1 este de 750 bucăţi, iar veniturile consumatorilor au crescut cu 25%. Natura bunului respectiv şi procentul modificării ponderii cheltuielilor pentru bunul X în bugetul total al cumpărătorilor sunt: 1) de lux; 25%; 2) inferior; 20%; 3) normal; 20%; 4) normal; 25%; 5) inferior; 25%Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2; c) 3+5; d) 4+5; e) 5.

41. Care dintre următoarele schimbări conduc la o creştere a cererii pentru bunul X: a)scăderea costului de producţie; b) creşterea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun inferior; c)scăderea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun normal; d) creşterea preţurilor la bunurile substituibile; e) scăderea preţului bunului X.

42. Care dintre următoarele ar duce la creşterea cererii pentru hartie reciclată ?a)o creştere a preţului la hîrtia obişnuită ; b)o creştere a taxelor pe producţie de hârtie în general ;c)o scădere a interesului pentru protecţia mediului înconjurător ;d)o scădere a subvenţiilor pentru producerea de hârtie în general ;e)nici una din cele de mai sus.

43. Presupunem că la oricare punct de pe curba cererii pentru bunul x Ecp este egală cu 1 şi că la preţul de 5u.m. cantitatea cerută este de 75 unităţi. Dacă preţul creşte la 25, atunci cantitatea cerută va scădea cu :a)20 ;b)30 ; c)40 ;d)50 ;e)60.

44. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai mare elasticitate dacă bunul respectiv :a)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ ieftin b)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ scump c)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ ieftin d)nu poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump e)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump.

45. Alina este o studentă care consumă zilnic ciocolată şi coca cola. Când preţul la ciocolată s-a dublat (caeteris paribus), ea a cumpărat mai puţină ciocolată şi mai puţină coca cola. De aici, deducem că :a)ciocolata este bun de lux iar coca cola este un bun inferior ;b)ambele sunt bunuri Giffen ;c)ciocolata este un bun normal ;d)coca cola este un bun normal ;e)ciocolata este un bun inferior.

46. Atunci când funcţia cererii are forma Qc= 250*1/P, cererea este :a)elastică;b)inelastica; c)perfect elastică;d)perfect inelastică; e) cu elasticitate unitară.

47. Pentru a spori cifra de afaceri a unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere elastică întreprinzatorul va trebui : a) să măreasca preţul ; b)să reducă preţul ;c) să scadă costul mediu pe produs ;d) să scadă costul marginal ; e) să aleagă producţia pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal.

48. Pentru a majora încasările totale ale unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere inelastică, întreprinzătorul va trebui : a) să mărească preţul ; b) să reducă preţul ;c) să facă mai multă publicitate ; d) să aleagă volumul de producţie pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal ; e) să reducă cheltuielile cu publicitatea.

49. Daca la cresterea pretului cu 10 %, cheltuielile totale ale consumatorilor cresc cu 10%, atunci pe piata acestui bun cererea este : a) elastica; b) perfect inelastica;c)perfect elastica; d) cu elasticitate unitara; e) cu elasticitate pozitiva.

50. La cresterea pretului bunului x cantitatea ceruta din x precum si cererea pentru bunul y si z se modifica dupa cum urmeaza :

De aici putem deduce ca :a)x si y sunt substituibile in cerere ; b)x si y sunt concurente (substituibile in ofertă) c)x si y sunt complementare d)x si z sunt complementare e)x, y si z sunt bunuri normale

51. Care dintre următoarele împrejurări nu va determina o creştere a cererii de motociclete:1) reducerea preţului motocicletelor; 2) creşterea preţului autoturismelor; 3) creşterea preţului transportului în comun; 4) toate elementele menţionate; 5) 1+3 false.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 1+3; d) 4; e) 5.

52. Dacă la o creştere cu 10% a preţului o firmă îşi pierde un sfert din clientelă, cererea este:a) elastică;b) inelastică;c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată;e) perfect inelastică.

53. Cantitatea cerutǎ dintr-un anumit bun depinde de:a) venit;b) preţul acelui bun;c) preferinţele consumatorilor;d) previziunile consumatorilor;e) numărul de consumatori.

54. În cazul unei cereri elastice , venitul marginal şi cel total preconizat de o firmă atunci cănd creşte preţul:a) venitul marginal este negativ şi cel total pozitiv;b) pozitiv;c) constant;d) venitul marginal este pozitiv si cel total negativ;e) venitul marginal este pozitiv si venitul total creste .

55. Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii: a) cererea este elastică în raport cu preţul; b) cererea este inelastică în raport cu preţul; c) cererea este crescătoare în raport cu preţul; d) producătorii nu-şi maximizează profiturile; e) producătorii nu-şi minimizează costurile.

56. Când preţul unui bun este de 150 lei, cererea pentru acest bun este de 100 buc. Când preţul devine 180 lei şi ştiind că unui procent în modificarea preţului îi corespund 2 procente în modificarea cererii, nivelul cererii devine: a) 40 buc; b) 160 buc; c) 140 buc; d) 60 buc; e) 50 buc.

57. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină: a) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

58. Cantitatea cerută de CD – uri la momentul t0 era de 40.000 la un preţ unitar de 50.000 u.m. Care este coeficientul elasticităţii cererii în raport de preţ dacă la momentul t1 cantitatea

cerută devine 30.000 la preţul de 75.000 u.m. ?: a) Ecp = 2; b) Ecp = ; c) Ecp = 1; d)

Ecp = ; e)Ecp = 3.

Px Qx Qy Qz80 100 50 860 120 100 6

59. La momentul t0, cererea pentru aparate TV era de 10.000 unităţi. Care a fost coeficientul elasticităţii în raport de venit, dacă la o creştere a veniturilor consumatorilor cu 10%,

cererea devine 12.000 u. m.? : a) Ecv = ; b) Ecv = 4; c)Ecv = ; d) Ecv = 2; e) Ecv=3.

60. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină: a) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul Y; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

61. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători; b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; c) creşterea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; d) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor; e) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decât cel de creştere a cererii.

62. Controlul chiriilor în anumite zone va conduce la : a) creşte numărul celor care preferă sa stea cu chirie; b) construirea de noi case va fi astfel incurajata; c) se va reduce numarul de case oferite; d) oferta de locuinte creste; e) nu se poate şti cu exactitate care va fi efectul.

63. În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) complementare; b) substituibile; c) inferioare; d) sub standardele admise de calitate; e) de lux.

64. În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) substituibile; b) inferioare; c) sub standardele admise de calitate; d) de lux; e) complementare.

65. Curba cererii este descrescătoare pentru că: a) utilitatea totală este descrescătoare; b) utilitatea marginală este descrescătoare; c) utilitatea totală este crescătoare; d) utilitatea marginală este crescătoare; e) utilitatea marginală este constantă.

66. Dacă o creştere extrem de mică a preţului reduce cantitatea cerută la zero, atunci cererea: a) este perfect elastică în raport cu preţul şi orizontală; b) este perfect elastică în raport cu preţul şi verticală; c) are o elasticitate unitară în raport cu preţul; d) este perfect inelastică în raport cu preţul şi verticală; e) este perfect inelastică în raport cu preţul şi orizontală.

67. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul bunului X este de 0,25. Rezultă că: a) bunurile X şi Y sunt substituibile; b) bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt normale; d) bunurile X şi Y sunt inferioare; e) bunurile X şi Y sunt impozitate.

68. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antrenează o creştere a cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile următoare, unde este coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este adevărată?: a) ; b) ; c) ; d) ; e) .

69. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 2 în raport cu preţul şi 0,6 în raport cu veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a preţului generează: a) creşterea cererii cu 2,6%; b) creşterea cererii cu 1,4%; c) creşterea cererii cu 1%; d) reducerea cererii cu 1%; e) reducerea cererii cu 1,4%.

70. În situaţia în care pe piaţă preţul unei mărfi creşte de la 100 la 120 de u.m., iar cererea zilnică se reduce de la 500 la 400 de unităţi există o cerere: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

71. Curba cererii totale pe piaţa unui bun normal se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul bunului scade caeteris paribus; b) venitul disponibil al consumatorilor scade; c)preţul unui bun complementar scade; d) preţul unui bun substitut scade; e) bunul nu are substitute.

72. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul său este egală cu -2, la o creştere a preţului cu 20%, cererea: a) creşte cu 40%; b) scade cu 40%; c) creşte cu 20%; d) scade cu 10%; e) scade cu mai puţin de 10%.

73. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul A în raport cu modificarea preţului bunului B are valoare negativă, cele două bunuri sunt: a) complementare; b) neutre; c) indiferente pentru consumator; d) rele; e) substituibile.

74. Dacă, după o reducere a preţului unui bun, cheltuielile totale ale consumatorilor pentru cumpărarea acelui bun scad, atunci cererea pentru bunul respectiv în funcţie de preţ este: a) inelastică; b) cu elasticitate unitară; c) elastică; d) infinită; e) egală cu zero.

75. Un bun este considerat inferior dacă: a) cererea sa scade, când venitul scade; b) cererea sa scade, când venitul creşte; c) cererea sa creşte, când venitul creşte; d) cantitatea cerută creşte, când preţul scade c.p.; e) cantitatea cerută scade, când preţul creşte c.p.;

76. Bunurile normale sunt: a) bunurile a căror cerere scade odată cu sporirea veniturilor; b) bunuri a căror cerere creşte odată cu sporirea veniturilor; c) produsele divizibile; d) bunurile a căror cerere rămâne constantă odată cu sporirea veniturilor; e) bunuri Giffen.

77. Diagrama orizontală a cererii unui bun arată că: a) cererea este perfect inelastică; b) cantitatea cerută este infinită la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 0; d) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 1; e) nici o variantă nu este corectă.

78. Diagrama verticală a cererii unui bun arată că: a)cererea este perfect elastică; b) cantitatea cerută este constantă la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 0; d) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este -1; e) nici o variantă nu este corectă.

79. Cererea perfect inelastică la preţ se reprezintă grafic prin: a) o hiperbolă; b) o curbă concavă; c) o dreaptă paralelă cu abscisa; d) o curba convexă; e) o dreaptă paralelă cu ordonata.

80. Daca A şi B sunt două bunuri perfect complementare, iar preţul bunului A va creşte, ce se va întâmpla cu cererea pentru cele doua bunuri? a) cantitatea cerută din bunul A va creşte, iar cea din bunul B va scădea; b) cantitatea cerută din cele doua bunuri va rămâne constantă; c) cantitatea cerută din ambele bunuri va scădea; d) cantitatea din bunul A va scădea, iar cea din bunul B va creşte; e) cantitatea cerută din ambele bunuri va creşte.

81. Factorii care determină elasticitatea cererii in funcţie de preţ sunt: 1) gradul necesităţii în consum; 2) costul stocării; 3) taxele şi subsidiile; 4) gradul de substituire a bunurilor; 5)1-4 corecte. a) 2,5; b)1,4; c)2,3,5; d)1,3,4; e)2,4

82. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii la preţ este egal cu 1, iar preţul se reduce, cum evoluează venitul total încasat de vânzător? a) se reduce; b) creste; c) ramane constant; d) este negativ; e) a-d false.

83. Curba cererii este dată de relaţia: P = 40 - 5Q. Cunoscând = 5 si =3, să se stabilească natura elasticităţii cererii în funcţie de preţ: a) cerere inelastică; b) cerere perfect inelastică; c) cerere elastică; d) cerere atipică; e) cerere nedeterminată.

84. Cafeaua este un bun normal. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa cafelei:a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

85. Pâinea este un bun inferior. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa pâinii: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

86. Cafeaua şi ceaiul sunt bunuri substituibile. Creşterea preţului ceaiului determină în piaţa cafelei: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

87. Bunurile inferioare :a)sunt cele la care elasticitatea consumului în raport de modificarea venitului este supraunitară;b)se caracterizează prin faptul că o creştere a venitului antrenează o creştere a consumului;c)sunt cele la care atunci când consumul lor scade,venitul creşte;d)sunt considerate a fi bunuri de lux e)au elasticitatea cererii în raport de venit negativă

88. Cafeaua şi zahărul sunt bunuri complementare. Creşterea preţului zahărului determină în piaţa cafelei: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

89. Cafeaua şi frişca sunt bunuri complementare. Ceaiul şi cafeaua sunt bunuri substituibile. Introducerea unui impozit suplimentar pe vânzările de cafea are ca efect:: a) creşterea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; b) creşterea preţului la frişcă şi reducerea preţului la

ceai; c) menţinerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; d) reducerea preţului la frişcă şi creşterea preţului la ceai; e) reducerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai.

Teoria comportamentului producătorului. Costul.

1. Capitalul tehnic reprezintă: a) totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea pentru a asigura producţia; b) orice bun utilizat în producţiei; c) un bun rezultat dintr-un proces de producţie şi utilizat într-un alt proces de producţie; d) numai clădirile folosite în procesul de producţie; e) numai materiile prime folosite pentru producţie.

2. Obiectivul fundamental al producătorului: a) minimizarea consumului de bunuri economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea încasărilor bugetare.

3. Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai mulţi factori din cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi producţii, reprezintă: a) combinarea factorilor de producţie; b) substituirea factorilor de producţie; c) productivitatea medie a factorilor de producţie; d) productivitatea marginală a factorilor de producţie; e) productivitatea globală a factorilor de producţie.

4. Una dintre situaţiile de mai jos nu se verifică în cazul creşterii productivităţii medii: a) productivitatea marginală poate să scadă; b) producţia totală creşte continuu cu o rată descrescătoare; c) productivitatea marginală creşte până la un punct după care scade; d) productivitatea marginală şi cea medie sunt egale în punctul de maxim al acesteia din urmă; e) producţia totală poate creşte cu o rată crescătoare.

5. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru funcţia de producţie ,

unde Q este producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă?: a) randamentele de scară sunt constante; b) randamentele de scară sunt descrescătoare; c) capitalul şi forţa de muncă se combină în proporţii fixe; d) producătorul nu poate maximiza profitul; e) principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este valabil.

6. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte aceeaşi utilitate economică; b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate utiliza cu aceleaşi cheltuieli; c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul obţine aceeaşi producţie; d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le poate cumpăra cu aceleaşi venituri; e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe piaţă.

7. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu scade; c)costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant; e) costul fix mediu creşte.

8. Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului variabil de producţie în punctul pentru care: a) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este maximă; b) producţia totală este maximă; c) începe să se manifeste

randamentul descrescător al factorului respectiv de producţie; d) producţia totală este minimă; d) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este egală cu productivitatea marginală a acestuia.

9. Atunci când funcţia costului total este CT=15+2Q: a) costul fix mediu este egal cu 15; b) costul variabil mediu este egal cu 2Q; c) costul marginal este mai mic decât costul fix total; d) costul marginal este mai mare decât costul fix total; e) costul marginal este egal cu costul fix total.

10. Pe termen scurt, atunci când costul variabil creşte în acelaşi ritm cu producţia: a)costul variabil mediu creşte; b) costul variabil mediu scade; c) costul fix mediu rămâne constant; d) costul total mediu creşte; e) costul total mediu scade.

11. Produsul total a unui factor de productie este maxim atunci când :a)productivitatea medie este maximă ;b) productivitatea marginală este maximă ;c) productivitatea medie este egală cu cea marginală ; d) productivitatea marginală este nulă ; e) productivitatea marginală este maximă

12. Productivitatea medie a unei firme cu 100 de salariaţi a fost de 25 buc./lucrător. Cu cât a crescut producţia firmei dacă productivitatea marginală este 30 de bucăţi iar numărul de lucrători a crescut cu 30%? a) 36%; b) 136%; c) 64%; d) 100%; e) 30%.

13. Presupunem că o firmă realizează un volum al producţiei Q =5 unităţi. La acest nivel al producţiei costul fix mediu este de 1 u.m. iar funcţia costului marginal este Cmg =2Q. În acest caz, costul total al producţiei este :a)10 ;b)15 ; c)20 ; d)25 ;e)30.

14. În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=53Q2Q2: a)CF=53Q; b) CVM=32Q; c) CTM=32Q; d) CVM=3Q2Q2; e) CFM=(5/Q) 3.

15. Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu: a) este atins înaintea minimului costului variabil mediu; b) se află deasupra şi la stânga punctului minim al costului variabil mediu; c) corespunde intersecţiei curbelor costului marginal şi costului total mediu;d) are în stânga o curbă a costului variabil mediu în scădere; e) are în dreapta o curbă a costului marginal în scădere.

16. Un producător utilizează doi factori de producţie ale căror preţuri sunt egale. În scopul minimizării costului total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie: a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie; b) cantităţile factorilor de producţie pentru care productivităţile marginale ale factorilor sunt maxime; c) cantităţile factorilor de producţie ce corespund maximului fiecărei productivităţii medii; d) cantităţile ce corespund egalităţii dintre cele două productivităţi marginale; e) doar unul dintre cei doi factori de producţie.

17. Faţă de costul contabil, costul economic este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mic, cu costurile explicite; e) mai mic, cu costurile implicite.

18. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai puţin decât producţia: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu creşte; c) costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu scade; e) costul fix mediu creşte.

19. Presupunem că o firmă are într-o lună un volum al producţiei Q=5 unităţi. La acest nivel al producţiei costul fix mediu, CFM=1 u.m., iar funcţia costului marginal este Cmg=2Q. În acest caz costul total al producţiei este: a) 10; b) 15; c) 20; d) 25; e) 30.

20. Se atinge “pragul de părăsire a pieţei” atunci când: a) VT<CT, dar VT>min CV; b) VT<CT, dar VT<min CV; c) VT=CT, dar VT<min CV; d) VT>CT; e) VT>CT, dar VT> CF.

21. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc. Costurile explicite de producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi economic sunt, respectiv: a)200.000 u.m.; 25.000 u.m.; b) 150.000 u.m.; 50.000 u.m.; c) 125.000 u.m.; 75.000 u.m.; d) 100.000 u.m.; 50.000 u.m.; e) 250.000 u.m.; 50.000 u.m.

22. Combinarea factorilor de producţie constituie o dovadă de comportament raţional din partea agenţilor economici atunci când: a) duce la relizarea unei producţii mai mari cu acelaşi efort; b) permite obţinerea aceloraşi producţii cu un consum mai mic; c) permite mărirea rezultatelor odată cu diminuarea consumului de resurse; d) permite substituirea factorilor de producţie fără să afecteze rezultatele; e) toate cele de mai sus.

23. Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=152Q: a) CFM=15; b) CVM=2Q; c) CmgCVM; d) CmgCVM; e) Cmg=CVM.

24. Atunci când CmgCVM: a) CVM scade; b) CF scade; c) CVM=constant; d) CVM creşte; e) CF creşte.

25. Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenţa economiilor de scară: a) o mai bună specializare a lucrătorilor; b) utilizarea unei tehnologii mai performante; c) birocraţia; d) automatizarea producţiei; e) posibilitatea obţinerii unor reduceri de preţ la cumpărarea de factori de producţie.

26. La nivelul unei firme, scara de producţie începând de la care firma atinge costul mediu pe termen lung are randamente: a) descrescătoare; b) crescătoare; c) constante; d) negative; e) zero.

27. Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firme creşte, există: a) randamente crescătoare; b) randamente constante; c) economii de scară; d) dezeconomii de scară; e) scara minimă eficace.

28. Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de producţie pentru a mări producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are: a) randamente descrescătoare de scară; b) randamente crescătoare de scară; c) randamente constante de scară; d) proporţii fixe ale factorilor de producţie; e) izocuante liniare.

29. Pragul de rentabilitate reflectă acel volum de producţie pentru care: a) costurile de producţie nu sunt acoperite de încasările totale; b) încasările totale depăşesc costurile de producţie; c) profitul este nul; d) preţul este mai mic decât minimul costului mediu total; e) preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu.

30. În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o producţie de 10000 bucăţi. Dacă întreprinzătorul substituie 5 utilaje cu factorul muncă, în condiţiile unei rate marginale de substituţie Rms=10, productivitatea medie a muncii în T1 este: a) 100 bucăţi/salariat; b) 200 bucăţi/salariat; c) 300 bucăţi/salariat; d) 150 bucăţi/salariat; e) 250 bucăţi/salariat.

31. În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pe salariat. În T 1, producţia sporeşte de 3 ori faţă de T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii reprezintă: a) 20; b) 30; c) 40; d) 45; e) 35.

32. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte; b) productivitatea marginală se reduce; c) productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginală este maximă.

33. La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul 50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu şi profitul total sunt: a) 1250; 25; 0; b) 3000; 60; 0; c) 2000; 40; 0; d) 2000; 80; 0; e) 4000; 80; 0.

34. Costul total (CT) al unui producător este dat de relaţia , unde Q este producţia. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?: a) costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

35. După patru ani de funcţionare, valoarea rămasă de amortizat a unui echipament de producţie este de 20 de milioane de lei, iar rata anuală de amortizare este de 12,5%. Valoarea iniţială a echipamentului a fost de: a) 30 milioane lei; b) 40 milioane lei; c) 50 milioane lei; d) 60 milioane lei; e) 70 milioane lei.

36. În situaţia în care preţul de vânzare al unui bun este de 10 u.m., costurile fixe totale sunt de 5000 u.m., iar costul variabil unitar de 5 u.m., pragul de rentabilitate pentru producerea acelui bun este de: a) 200 unităţi; b) 300 unităţi; c) 400 unităţi; d) 500 unităţi; e)1000 unităţi.

37. Funcţia de producţie a unei firme este de: f(X1,X2,X3)=AX1aX2

bX3c. Dacă (a+b+c)>1,

atunci vom avea randamente de scară: a) constante; b) descrescătoare; c) crescătoare; d) egale cu 12,22; e) egale cu 0.

38. Valoarea iniţială a unui echipament este de 4000 lei RON. Amortizarea anuală a unui echipament de producţie este de 800 lei RON. Rata anuală de amortizare este de: a) 20%; b) 25%; c) 40%; d) 50%; e) 45%.

39. Costul total CT al unui producător este dat de relaţia , unde Q este producţia, iar a şi b sunt constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; c) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; d) costul marginal este mai mic decât costul total mediu; e) costul variabil total este constant.

40. În condiţiile sporirii cu o unitate a factorului muncă, producţia obţinută prin utilizarea aceluiaşi volum de capital a crescut de la 450 la 620. Wmg este :a) 170; b) 150; c) 135; d) 155; e) 425.

41. Pe termen scurt, când CFM scade, amortizarea pe produs: a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) creşte sau nu se modifică; e) scade sau nu se modifică.

42. Când producţia creşte cu 25%, CFM: a) scade cu 20%; b) creşte cu 20%; c) scade cu 25%; d) creşte cu 25%; e) nu se poate determina variaţia

43. Cunoaşterea nivelului productivităţii marginale este importantă pentru a: a) aprecia evoluţiei costului variabil; b) fundamenta obiectul de activitate al firmei; c) determina costul de oportunitate; d) fundamenta decizia de a mări/micşora volumul de factori de producţie utilizaţi; e) fundamenta decizia de a mări/micşora volumul de timp alocat consumului.

44. Când costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte producţia, CFM pe termen scurt : a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) depinde de evoluţia costurilor marginale; e) este întotdeauna mai mare decât CVM.

45. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a) 10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d) 50 u.m.; e) 150 u.m.

46. În ce sens şi cu cât se modifică costul total mediu, dacă producţia creşte cu 400%,

costurile variabile cu 300%, iar, iniţial, costurile fixe medii erau egale cu costurile variabile medii ? : a) scade cu 50%; b) scade cu 150%; c) scade cu 100%; d) creşte cu 50%;e)creşte cu 100

47. Când productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul mediu, cheltuielile salariale pe unitatea de produs: a) cresc; b) scad; c) nu se modifică; d) sunt egale cu amortizarea pe produs; e) determină creşterea costului mediu.

48. Costul unui produs este 240 u.m. iar rata profitului este 5%. Câte produse sunt necesare pentru a obţine un profit total de 300 ? : a) 25; b) 30; c) 35; d) 45; e) 50.

49. Se cunosc următoarele date privind activitatea unei firme: capital avansat 150 mil., venituri total încasate 110 mil, costuri salariale 45.mil. Determinaţi costurile totale şi profitul firmei dacă la sfârşitul anului, capitalul consumat este 30% din capitalul avansat : a) 100 mil; 20 mil.; b) 90 mil; 20 mil.; c) 110 mil; 45 mil.; d) 90 mil; 25 mil.; e)100 mil; 25 mil.

50. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă si-a pus problema determinării pragului minim de rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ pe piaţă de 5 mil., menţinând constante cheltuielile variabile pe produs (2 mil.) şi evaluând-şi pe termen scurt cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei la 1200 mil. Firma rămâne rentabilă de la o producţie de: a)400 buc; b)500 buc; c)300 buc; d)200 buc; e) 100 buc.

51. Costurile totale cresc cu 40% când producţia creşte cu 60%. Dacă în t 0, costul total mediu era de 21 u.m. cât este costul marginal ? :a) 14 u.m.; b) 4 u.m.; c) 7 u.m.; d) 21 u.m.;e) 10 u.m.

52. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a) 10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d) 50 u.m.; e) 150 u.m.

53. Costul variabil mediu este minim, atunci când: a) costul total mediu este minim; b) costul mediu fix este minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e) este egal cu costul marginal.

54. Costul total mediu este minim, atunci când: a) costul mediu variabil este minim; b) costul mediu fix este minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e) este egal cu costul marginal.

55. Profitul unitar este egal cu: a) venit total minus cost total; b) preţ minus cost total mediu; c) venit total minus cost variabil; d) costul total minus cost variabil; e) venit total minus cost total mediu.

56. Fie funcţia de producţie 0,60,4L10KY . În acest caz, randamentele de scară sunt:a)

crescătoare; b) descrescătoare; c) constante; d) întâi crescătoare şi apoi descrescătoare; e) întâi descrescătoare şi apoi crescătoare.

57. Când productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mare decât productivitatea medie, pentru orice creştere a cantităţii utilizate din factorul de producţie variabil, productivitatea medie: a) creşte; b) scade; c) este maximă; d) este minimă; e) poate să crească, să scadă sau să nu se modifice.

58. În situaţia în care preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu, o firmă: a) trebuie să părăsească piaţa, profitul fiind negativ; b) continuă activitatea doar dacă pe piaţă intră şi alţi producători; c) rămâne pe piaţă pentru a-şi acoperi o parte a costurilor fixe; d) iese de pe piaţă, deoarece nu se află la nivelul pragului de rentabilitate; e) rămâne pe piaţă, deoarece costul marginal este mai mic decât costul variabil mediu.

59. În cazul în care costurile variabile totale scad într-o mai mică măsură decât producţia, costul total mediu: a) creşte; b) scade; c) rămâne constant; d) este nul; e)este minim.

60. O firmă prezintă următoarea situaţie în cazul unui bun: preţul de vânzare estimat 25 u.m., costurile fixe totale 10.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Pragul de rentabilitate pentru acel bun este: a) 100 bucăţi; b) 200 bucăţi; c) 300 bucăţi; d) 400 bucăţi; e) 500 bucăţi.

61. Se dau datele : CT1 = 2000 u.m. ; CT0 = 0,75CT1 ; Q = 10 bucăţi. Producţia creşte cu 33,3%, CV0 este de trei ori mai mare decât costul fix. Costul marginal şi costul fix au valorile : a) 100, 750 ; b) 150, 100 ; c) 150, 375 ; d) 100, 500 ; e) 375, 100.

62. Fie funcţia de producţie

yx

xyyxF

,

. Dacă preţurile celor doi factori sunt Px = 9 şi Py = 4, iar bugetul disponibil este B = 120 u.m. atunci combinaţia optimă este : a) x = 4, y = 21 ; b) x = 6, y = 15 ;c) x = 8, y = 12 ; d) x = 10, y = 8 ; e)x=12, y = 3.

63. Conform legii randamentelor factoriale descrescânde:a) producţia totală creşte pe măsură ce cantităţile din factorii de producţie variabili cresc; b)producţia totală scade pe măsură ce cantităţile din factorii de producţie variabili cresc;c) productivităţile marginale cresc atunci când factorii de producţie variabili cresc şi scad în caz contrar; d) producţia suplimentară derivată din creşterea după un anumit nivel a factorului variabil marchează tendinţa de scădere; e) productivitatea medie creşte la combinarea unei cantităţi tot mai mari dintr-un factor de producţie variabil cu o cantitate determinată dintr-un factor fix.

64. Dacă la modificarea producţiei costul variabil creşte cu 50%, iar cel variabil mediu scade cu 50%, ajungând la nivelul de 2500 unităţi monetare, atunci producţia: scade cu 50%; creşte cu 100% creşte cu 200%; creşte cu 300%; rămâne neschimbată.

65. Costul total mediu se reduce dacă: a)se achiziţionează o nouă tehnologie care reduce consumurile specifice; b) preţurile materiilor prime cresc; c) mâna de lucru devine mai scumpă; d) salariile cresc într-un ritm superior productivităţii mâinii de lucru; e) rata de amortizare creşte.

66. Identificaţi afirmaţia incorectă din lista de mai jos: a)pe termen scurt, indiferent de variaţia producţiei, costurile fixe nu se modifică; b) pe termen lung nu există costuri fixe; c) pe termen lung toate costurile suportate de o firmă sunt variabile; d) pe termen scurt evoluţia costului total este determinată de costul fix; e) costurile variabile evoluează în acelaşi sens, dar nu neapărat în acelaşi ritm cu producţia.

67. Pe termen scurt, reducerea producţiei determină întotdeauna: a) creşterea costului marginal; b) creşterea costului fix mediu; c) scăderea costului fix; d) creşterea productivităţii marginale; e) toate cele de mai sus.

68. Se află într-un raport invers proporţional cu producţia: a) consumul de capital tehnic; b) consumul unitar de capital fix; c) profitul; d) productivitatea muncii; e) cheltuielile salariale.

69. La creşterea producţiei cu 75%, costul variabil sporeşte cu 50%. Ce evoluţie apreciaţi că înregistrează costul total mediu? a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate creşte, scade sau rămâne constant; e) informaţia este insuficientă pentru a determina evoluţia costului mediu.

70. Dacă producţia unei întreprinderi creşte cu 25%, atunci costul fix mediu: a) creşte cu 20%; b) scade cu 20%; c) creşte cu 25%; d) rămâne constant; e) creşte sau scade în funcţie de evoluţia costurilor variabile.

71. Care dintre următoarele afirmaţii privesc noţiunea de cost variabil? a) se referă la factorii de producţie integral consumaţi într-un singur proces de producţie; b) se referă la factorii de producţie consumaţi treptat într-un proces de producţie; c) include consumurile de factori de producţie care se modifică odată cu schimbarea volumului de producţie; d)

include consumurile de factori de producţie care nu se modifică la schimbarea volumului de producţie; e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

72. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în condiţiile creşterii producţiei? a)costul variabil şi total cresc în aceeaşi proporţie; b) costul fix creşte mai încet decât cel variabil; c) costul variabil creşte mai rapid decât cel total; d) costul fix mediu creşte; e) costul total mediu poate fi mai mare, mai mic sau egal cu cel variabil mediu.

73. Costul total al producţiei este dat de relaţia CT = 10 + 2Q, unde CT reprezintă costul total, iar Q producţia. Care din afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant; b) costul marginal este crescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; d) costul marginal este inferior costului total mediu; e) costul marginal este superior costului total mediu.

74. Productivitatea medie a 10 muncitori este 20 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 11-lea muncitor este 18 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte; b)productivitatea marginală este constantă; c)productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginală este maximă.

75. Identificaţi afirmaţia adevărată în condiţiile creşterii costurilor variabile în aceeaşi proporţie cu producţia: a) costul total mediu este constant; b) costul total mediu se reduce; c) costul total mediu creşte; d) costul fix mediu este constant; e) costul variabil mediu scade.

76. Rata de substituţie între factorii muncă şi capital este de 0,5. Dacă se doreşte obţinerea aceeaşi producţii reducând factorul muncă cu 2 unităţi, numărul unităţilor suplimentare din factorul capital va fi: a) 0; b) 0,5; c) 1; d) 2; e) 8.

77. Dacă productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mică decât productivitatea medie a factorului respectiv, atunci:a) productivitatea medie creşte; b)productivitatea medie se reduce; c) productivitatea medie este maximă; d)productivitatea marginală creşte; e)productivitatea marginală este constantă;

78. Plăţile efectuate de un producător către furnizorii săi de materii prime reprezintă un exemplu de : a) costuri explicite; b) costuri implicite; c) ambele variante de mai sus; d) costuri pentru asumarea riscului; e) costuri nonmonetare.

79. Să presupunem că o firmă produce ultima unitate dintr-un bun la un cost de 5 u.m., iar venitul obţinut din vânzarea acesteia se ridică la 8 u.m. În aceste condiţii: a) profitul total obţinut de firmă se reduce; b) profitul marginal este -3; c) firma trebuie să reducă producţia în scopul maximizării profitului; d) venitul marginal este inferior costului marginal, deci firma înregistrează pierderi; e) profitul total creşte cu 3 u.m .

80. Dacă firma se situează în zona randamentelor marginale crescătoare: a) productivitatea medie scade, dar este pozitivă; b) productivitatea marginală scade; c)producţia totală creşte cu o rată crescătoare; d) productivitatea marginală este inferioară celei medii; e) producţia totală creşte, dar cu o rată descrescătoare.

81. Producţia totală scade atunci când : a) productivitatea marginală scade, dar rămâne pozitivă; b) productivitatea marginală este negativă; c) productivitatea medie este inferioară celei marginale; d) productivitatea marginală este inferioară celei medii; e) productivitatea medie creşte.

82. Costul total mediu reprezintă: a) costul aferent ultimei unităţi de producţie; b) cheltuiala medie făcută pe o unitate de producţie; c) cheltuielile totale aferente obţinerii producţiei; d) sporul de cheltuieli generat de obţinerea unei unităţi suplimentare de producţie; e) totalitatea cheltuielilor cu materiile prime raportate la o unitate de producţie.

83. Având în vedere analiza pe termen scurt, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată: a) costul fix creşte odată cu producţia; b) costul variabil evolueaza în acelaşi sens cu costul fix; c) costul total însumează totalitatea costurilor variabile; d) costul fix nu este influenţat de modificarea producţiei; e) odată cu creşterea producţiei, costul fix mediu creşte.

84. Atunci când costul variabil mediu este descrescător, în mod obligatoriu: a) costul marginal trebuie să scadă; b) costul marginal trebui să crească; c) costul marginal este inferior celui variabil mediu; d) costul fix mediu trebuie să crească; e) costul fix trebuie să scadă.

85. Pe măsură ce are loc creşterea producţiei, diferenţa dintre costul total mediu şi cel variabil mediu: a) tinde să crească; b) tinde să scadă; c) nu se modifică; d) este zero; e) nici una din cele de mai sus.

86. Care din următoarele afirmaţii cu privire la relaţia dintre costuri şi productivitate este adevărată: a) atunci când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este în creştere; b) atunci când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este deasemenea minimă; c) atunci când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este maximă; d) atunci când costul marginal este minim, productivitatea marginală este descrescătoare; e) nu există o relaţie de influenţă între costuri şi productivitate.

87. Costul total mediu intersectează costul marginal atunci când: a) costul marginal înregistrează valoarea sa minimă; b) costul variabil mediu înregistrează valoarea sa minimă; c) costul total mediu înregistrează valoarea sa minimă; d) costul fix mediu scade; e) costul marginal înregistrează valoarea sa maximă.

88. Pe termen lung, devin variabile: a) doar costurile fixe; b) doar costurile variabile; c) atât cele fixe cât şi cele variabile; d)cheltuielile cu materiile prime; e) nici un răspuns nu este corect.

89. În orice interval de variaţie a producţiei, în care costul total mediu pe termen lung descreşte în timp ce producţia creşte, firma se confruntă cu : a) economii de scară; b) dezeconomii de scară; c) randamente constante de scară; d)randamente descrescătoare de scară; e) toate cele de mai sus.

90. În cazul existenţei dezeconomiilor de scară, curba costului total mediu pe termen lung are o pantă: a) pozitivă; b) negativă; c) constantă; d) zero; e) nici una din cele de mai sus.

91. Pragul de rentabilitate reflectă acea situaţie în care: a) veniturile totale sunt egale cu costurile variabile; b) costurile fixe sunt nule; c) preţul este egal cu suma dintre CFM şi CVM; d) costurile totale sunt inferioare veniturilor totale; e)profitul marginal este zero.

92. Fie funcţia costului total CT = Q2 + 4. Să se determine nivelul producţiei până la care costul total mediu scade: a) 4; b) 2; c) 16; d) -4; e) 6.

93. Pe o izocuantă: a) o deplasare spre dreapta reflectă o creştere a producţiei ce poate fi realizată; b) o deplasare spre stânga reflectă o creştere a producţiei ce poate fi realizată; c) se obţine acelaşi nivel al producţiei indiferent de combinaţia aleasă de factori de producţie; d) panta este constantă; e) nici una din cele de mai sus.

94. Rata marginală de substituţie tehnică ilustrează: a) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât să aibă loc o creştere a producţiei cu o unitate; b) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât să aibă loc o reducere a producţiei cu o unitate; c) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât producţia să rămână constantă; d) faptul că, pe măsură ce are loc creşterea cantităţii utilizate dintr-un factor de producţie, este nevoie de creşterea consumului din alt factor astfel încât producţia să rămână constantă; e) faptul că resursele sunt nelimitate.

95. Dacă se consideră doi factori de producţie, munca şi capitalul, şi are loc o creştere a preţului factorului muncă (situat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta dreptei izocostului : a) va creşte; b) va scădea; c) va rămâne constantă; d) va creşte şi apoi va scădea; a) nici una din cele de mai sus.

96. Fie ecuaţia izocostului de forma 100 = 4x + 2y. La nivelul de echilibru al producătorului, rata marginală de substituţie tehnică este: a) ½; b) - 4; c) ¼; d) 2; e)4.

97. Să presupunem că o firmă se confruntă cu următoarea situaţie privind raportul productivitate marginală a factorilor şi preţurile acelor factori de producţie:

. În condiţiile în care acesta doreşte optimizarea combinării celor doi

factori de producţie? a) va renunţa la o parte din salariaţi; b) va achiziţiona o cantitate mai mare din factorul capital; c) va creşte salariul (preţul) oferit angajaţilor săi; d) va angaja forţă de muncă suplimentară; e) a şi b.

98. Linia izocostului se poate deplasa ca urmare a modificării următorilor factori: a) preţul muncii; b) preţul capitalului; c) nivelului costului total; d) tuturor celor menţionate; e) a şi b.

99. Condiţia de echilibru a producătorului este ilustrată de relaţia: a) b)

c) d) e) nici una din cele de mai sus.

100. Să presupunem că factorii de producţie capital şi muncă sunt perfect complementari. Considerând că factorul de producţie muncă este fix, iar producătorul decide

achiziţionarea unui număr suplimentar de unităti de capital, atunci productivitatea marginală a capitalului : a)creşte; b) scade; c) cunoaşte o evoluţie discontinuă; d)este zero; e)creşte cu o rată descrescătoare.

101. Fie următoarele informaţii cu privire la productivităţile marginale şi preţurile factorilor de producţie : = 40, = 50, PL = 2, PK = 5. Care din următoarele informaţii este corectă : a) producţia firmei este rentabilă; b) profitul este maxim; c) costurile sunt minime; d) nici una din cele de mai sus; e) b şi c.

102. Costul total mediu scade atunci când: a) costul marginal este mai mare decât costul total mediu şi producţia creşte; b) costul variabil mediu creşte pentru valori ale producţiei peste nivelul corespunzător costului total mediu minim; c) costul marginal este negativ; d) curba costului marginal se află deasupra curbei costului variabil mediu dar sub curba costului total mediu şi producţia creşte; e) curba costului marginal se află deasupra curbei costului total mediu.

103. Când costul marginal este mai mic decât costul total mediu şi producţia creşte, atunci: a) costul total mediu creşte; b) costul total mediu este minim; c) costul marginal este nul; d)costul variabil mediu poate să crească; e) nici o variantă nu este corectă.

104. Ionuţ este managerul propriei sale afaceri având încasări de 100 mil. lei/lună dar şi costuri explicite de 30 mil. lei. Pentru a se dedica în întregime noii activităţi a trebuit să renunţe la locul de muncă pe care îl avea anterior şi care îi asigura un salariu de 20 mil. lei lunar. În acest caz: a) profitul economic este mai mare decât profitul contabil; b) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; c) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 50 mil. lei; d) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; e) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 70 mil. lei;

105. Costurile fixe ale unei firme sunt CF = 100 u.m. iar cele variabile medii sunt CVM = 20 u.m. Ştiind că firma vinde o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul producţiei de la care firma începe să obţină profit ? a)Q = 5 u.; b) Q = 10 u.; c) Q = 15 u.; d) Q = 1 u.; e) Q = 3 u.;

106. Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q2 + 4Q + 54. Care este nivelul producţiei pentru care costul total mediu este minim ? a) Q = 3 u.; b) Q = 9 u.; c) Q = 12 u.; d) Q = 6 u; e) Q = 15 u.

107. Firma „Costs” are funcţia costurilor totale de forma CT = 4Q3 - 16Q2 + 20Q + 30. Producţia pentru care costul variabil mediu este minim şi costul fix per unitatea de produs astfel obţinută sunt: a) Q = 2 u., CFM = 10 u.m.; b) Q = 6 u., CFM = 5 u.m.; c) Q = 2 u., CFM = 15 u.m.; d) Q = 5 u., CFM = 6 u.m; e) Q = 5 u., CFM = 8 u.m.

108. Costul total fix este de 500 u.m., costul variabil total este 750 u.m., iar volumul producţiei este de 250 bucăţi. În cazul în care Cmg este 4 u..m., pe măsura creşterii producţiei CVM şi CTM? a) ambele vor creşte; b) ambele vor scădea; c) CVM scade, CTM creşte; d) CTM scade mai întâi după care creşte iar CVM creşte; e) CVM scade până atinge minimul iar CTM creşte.

109. Pe termen scurt, când un singur factor de producţie este variabil, cea mai bună variantă

de combinare a factorilor de producţie este aceea la care: a) CTM=Cmg; b) ; c)

; d) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului variabil; e) nici una dintre variantele a-d nu este corectă;

110. Dacă pe termen lung, volumul factorilor de producţie creşte cu 25%, iar producţia cu 40%, se înregistrează randamente: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constante; d)medii; e) marginale.

111. Când în urma combinării factorilor de producţie , se înregistrează randamente crescătoare, înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c) ; d) ; e) rata profitului.

112. Când în urma combinării factorilor de producţie se înregistrează randamente descrescătoare , înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c) ; d) ; e) rata profitului.

113. În combinarea factorilor de producţie pe termen scurt (un singur factor variabil)profitul este maxim când: a) a) creşte; b) b) ; c) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului variabil; d) d) Cmg>CTM full; e) e) toate răspunsurile a-d sunt corecte.

114. Când în combinarea a doi factori de producţie ei sunt substituibili, iar obiectivul este obţinerea unui volum dat de producţie cu cele mai bune performanţe economico-financiare, combinarea optimă este aceea la care: a) WmgL=WmgK, iar PL>PK; b) panta dreptei bugetului este egală cu panta isophelimei; c) dreapta izocostului este tangentă la

izocuantă; d) bugetul este integral cheltuit; e) .

115. Funcţia de cost este CT=2Q2+10Q+50, în care Q= volumul de producţie. Producţia totală creşte cu 50%, de la 10 la 15 tone. În acest caz, CVM: a) creşte şi devine 400; b)scade şi devine 30; c) este constant; d) creşte şi devine 40; e) răspunsurile a-d false.

116. În mod normal, costul explicit în raport cu cel implicit este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mare sau mai mic; e) mai mic sau egal.

117. Când Cmg creşte, dar este inferior CVM, atunci CTM şi CVM: a) cresc; b) scad; c)sunt neschimbate; d) creşte, scade; e) toate variantele a-d false.

118. Când volumul producţiei din bunul x obţinut de către firma A creşte, înregistrează creşteri: a) CV; b) CVM; c) ; d) CTM full; e) profitul total.

119. Atunci când pe măsura creşterii cantităţii de factori de producţie consumaţi, productivitatea marginală este superioară celei medii: a) costul marginal creşte; b)costul mediu creşte; c) productivitatea medie scade; d) productivitatea medie creşte; e) costul mediu scade.

120. Pe termen scurt, o firmă existentă în industrie poate produce dacă preţul acoperă : a)costul fix mediu ; b) costul marginal ; c) costul variabil mediu ; d) costul total mediu ; e) costul fix.

121. Dacă costul total (CT) al unui producător se exprimă prin relaţia CT=4+10Q, unde Q este producţia, una din afirmaţiile următoare este adevărată : a) costul total este constant ; b) costul marginal este egal cu costul total mediu ; c) costul marginal este descrescător; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

122. Dacă în urma creşterii producţiei Cmg>CVM, o propoziţie este adevărată: a) costul variabil mediu scade; b) costul variabil mediu este minim; c) costul variabil mediu creşte; d) costul fix mediu creşte; e) costul fix mediu este minim.

123. Randamentele de scară descrescătoare determină: a) panta liniei bugetului ; b)creştea costului fix mediu ca rezultat al creşterii producţiei ; c) creştea costului variabil ;d)reducerii costului fix ca urmare a creşterii producţiei ; e) creşterea costului mediu pe termen lung.

124. Rata marginală de substituire a factorilor de producţie (Rms) exprimă: 1) panta izocuantei; 2) raportul dintre cantitatea suplimentară din factorul care substituie şi cantitatea din factorul la care s-a renunţat; 3) raportul dintre Wmg a factorului care substituie şi Wmg a factorului substituit; 4) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi Wmg a factorului care îl substituie; 5) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi costul marginal al factorului ce îl substituie.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+4; c) 3+5; d) 4+5; e) 1+3.

125. Profitul contabil reprezintă: 1) diferenţa dintre venitul total şi costul de oportunitate; 2)diferenţa dintre costul explicit şi costul implicit; 3) diferenţa dintre venitul total şi costul contabil; 4) suma dintre costul implicit şi profitul economic; 5) nici una din variantele de mai sus nu este valabilă.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3; c) 3+4; d) 2+4; e) 5.

126. Costul marginal: 1) reprezintă cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a volumului producţiei; 2) reprezintă prima derivată a costului total; 3) pe măsura creşterii producţiei, mai întâi scade după care creşte; 4) reprezintă prima derivată a costului fix; 5)are minimul pentru niveluri ale producţiei mai mici decât cele pentru care se realizează minimul costului variabil mediu şi al costului total mediu.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+3+4+5.

127. Decizia privind varianta de combinare a factorilor de producţie are în vedere: 1)caracterul nelimitat al factorilor de producţie supuşi combinării; 2) conjunctura pieţelor factorilor utilizaţi; 3) caracteristicile factorilor de producţie; 4) concordanţa factorilor de producţie cu specificul activităţii; 5) nici una din variantele de mai sus.Alegeţi varianta corectă : a) 2+3+4; b) 2+4; c) 2+3; d)1+ 2+4; e) 5.

128. Când productivitatea marginală este mai mică decât cea medie, este corect că: a) productivitatea marginală este crescătoare; b) productivitatea medie este crescătoare; c)

a+b; d) productivitatea marginală este descrescătoare; e) productivitatea medie este crescătoare şi cea marginală este descrescătoare.

129. Când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie, iar cantitatea de factori utilizaţi creşte: 1) productivitatea medie este crescătoare; 2) costul marginal este crescător; 3) costul total mediu este crescător; 4) costul total creşte; e) productivitatea medie este descrescătoare.Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4; b) 2+3+4; c)3+5; d) 2+4; e) 1+4.

130. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor din bunurile X şi Y, ce furnizează consumatorului aceeaşi satisfacţie; b) ansamblul combinaţiilor de muncă şi capital pe seama cărora se poate obţine aceeaşi producţie; c) ansamblul factorilor de producţie pentru care se abţine acelaşi profit; d) ansamblul factorilor de producţie ce pot fi achiziţionaţi în funcţie de bugetul disponibil şi preţurile unitare ale acestora; e) nici un răspuns corect.

131. Panta izocuantei este reprezentată de: a) rata marginală de substituţie în consum; b) rata marginală de substituire tehnică; c) costul de oportunitate; d) costul implicit; e) nici un răspuns corect.

132. Echilibrul producătorului este ilustrat grafic prin: a) punctul de intersecţie dintre izocuantă şi izocost; b) punctul de intersecţie dintre isophelimă şi izocost; c) punctul de intersecţie dintre curba de indiferenţă şi izocost; d) punctul de tangenţă dintre curba de utilitate şi dreapta bugetului; e) nici un răspuns corect.

133. Creşterea bugetului întreprinzătorului va determina: a) scăderea pantei izocostului; b)creşterea pantei izocostului; c) deplasarea spre dreapta a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; d) deplasarea spre stânga a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; e) nici o modificare

134. Se cunosc următoarele date despre o firmă: funcţia costului total este CT=3Q2+2Q+75, iar producţia este Q=5. În aceste condiţii, care dintre următoarele afirmaţii este corectă: a) productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie; b) productivitatea marginală este mai mică decât productivitatea medie; c) productivitatea marginală şi cea medie sunt egale; d) productivitatea medie este descrescătoare şi mai mare decât cea marginală; e) pe baza datelor problemei nu putem determina relaţia dintre productivitatea medie şi cea marginală.

135. Dacă în dinamică indicele producţiei este mai mic decât indicele consumului de factori, atunci: 1) randamentele de scară sunt crescătoare; 2) randamentele de scară sunt descrescătoare; 3) randamentele de scară sunt constante; 4) elasticitatea producţiei în raport cu factorii de producţie este subunitară; 5) nici un răspuns corect.Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2+4; c) 3+4; d) 2; e) 5.

136. Dacă indicele producţiei este mai mare decât indicele consumului de factori, atunci: 1)productivitatea globală a factorilor de producţie creşte; 2) economiile de scară sunt superioare dezeconomiilor de scară; 3) randamentele de scară sunt descrescătoare; 4)costul total mediu creşte; 5) firma este supradimensionată.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+2.

137. Intersecţia dintre costul marginal şi costul total mediu corespunde: 1) unui cost marginal descrescător; 2) unui cost total mediu descrescător; 3) punctului de minim al costului total mediu; 4) punctului de maxim al productivităţii medii; 5) unui cost fix descrescător.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+4+5.

138. Considerăm următoarea funcţie de producţie a unei firme: Q=4L+3K+2LK. Ştiind că bugetul este de 30 u.m., iar preţurile factorilor de producţie sunt :PL=20 u.m. şi PK=10u.m. Nivelul producţiei care minimizează costul unitar este: a) 20; b) 25; c) 9; d) 15; e) nu se poate determina

139. Funcţia costului total este: CT=20+4Q-4Q2+Q3. Costul fix şi volumul producţiei la care costul variabil mediu este minim sunt: a) 20 ; 4; b) 0 ; 2; c) 20 ; 3; d) 0 ; 4; e) 20 ; 2;

140. Ca student aveţi o mică afacere în cămin – sunteţi proprietarul unei imprimante (capitalul de care dispuneţi) în valoare de 3 milioane lei cu care tipăriţi 30000 de pagini pe lună la un cost mediu de 600 lei pagina şi munciţi 3 ore pe zi. Pentru că nu puteţi face faţă comenzilor, anul următor vă decideţi să munciţi 6 ore pe zi, închiriaţi spaţiul de la parterul căminului care are o suprafaţă dublă şi costă tot dublu şi înlocuiţi imprimanta cu una nouă în valoare de 6 milioane lei capabilă să tipărească 80000 pagini pe lună, la un cost mediu de 500 lei pe pagină. Forma de acţiune a randamentelor de scară este: a) randamente de scară crescătoare; b) randamente de scară descrescătoare; c) randamente de scară constante; d) nu putem determina forma de acţiune a randamentelor de scară; e) nici un răspuns corect.

141. Când costul marginal devansează costul total mediu :a)productivitatea marginală este constantă;b)productivitatea medie creşte;c)randamentele factoriale sunt descrescătoare;d)costul total mediu scade.

142. Ieftinirea muncii va determina o posibilă deplasare a izocostului astfel:

a) b) c) d) e)

143. Combinarea factorilor de producţie pe termen scurt presupune:a) mai mulţi factori de producţie variabili;b) un singur factor de producţie variabil;c) nici un factor de producţie variabil; d) randamente de scară; e) nici un răspuns corect.

OFERTA

1. Nu reprezintă un factor principal de influenţă al ofertei: a) preţul; b) veniturile consumatorilor; c) tehnologia; d) costul de producţie; e) preţurile factorilor de producţie.

2. Curba unei oferte perfect elastice este: a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d) orizontală; e) paralelă cu axa preţului.

3. Curba unei oferte perfect inelastice este: a) paralelă cu axa cantităţii; b) crescătoare; c) verticală; d) descrescătoare; e) orizontală;

4. Costul de producţie al unui bun creşte. În condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi atunci echilibrul se va forma: a) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mari; b) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mici; c) la un preţ de echilibru mai mare şi o cantitate de echilibru mai mică; d) la un preţ de echilibru mai mic şi o cantitate de echilibru mai mare; e) la un preţ de echilibru constant şi o cantitate de echilibru mai mare.

5. În situaţia în care o firmă vinde într-o săptămână 100 de unităţi din marfa X cu preţul unitar de 1000 de u.m. şi 120 unităţi cu preţul de 1200 de u.m., oferta în funcţie de preţ este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

6. Introducerea unei taxe indirecte când cererea este mai inelastică decât oferta va afecta : a) doar pe consumatori ; b)doar pe producători ; c) in egală măsură pe consumatori si pe producatori ; d) in mai mare măsură pe consumatori ; e) in mai mare măsură pe producători.

7. Iaurtul si brânza sunt 2 bunuri concurente (substituibile in ofertă). La o creştere a preţului iaurtului : a) creşte oferta de branză ; b) scade oferta de branza ; c) scade pretul la branza ;d) nu ne intampla nimic ;e) scade costul mediu pe produs la iaurt.

8. Pe piata unui bun cantitatea oferită este Qo=10+ P iar cantitatea cerută este Qc = 100-2P. Sa se determine cu cat se modifica surplusul consumatorului daca statul impune un prêt minim cu 10% mai mare decat pretul de echilibru :a) scade cu 100 ; b) scade cu 11 ; c) scade cu 6 ; d) scade cu 200 ; e) scade cu 3.

9. Pe o piata cererea si oferta sunt date de relatiile Qc=80-0,3P Qo=20+0,2P .Daca guvernul impune un pret maxim la jumatate din pretul care s-ar fi stabilit liber pe piata, sa se arate care va fi noua cantitate tranzactionata pe acea piata :a) 60 ; b) 120 ; c) 62 ; d) 44 ; e) 32.

10. Creşterea preţului pieţei este mai mică decât acciza în cazul în care elasticitatea în funcţie de preţ a :a) ofertei este infinită b)ofertei este zero c)cererii este zero d)cererii este unitară e)cererii este infinită

11. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului este de 10 u.m. Curba ofertei este Qo=2P. Deducem din aceste date că oferta are o elasticitate de :a) 2 ; b) ½ ; c) 1 ; d) -1 ; e) nu se poate calcula.

12. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului est ede 10 u.m. Curba ofertei este Qo=2P. În acest caz, surplusul producătorului este:a) 10 ; b) 20 ; c) 50 ; d) 100 ; e) 200.

13. Impunerea unei taxe vamale pe un produs conduce la: a) cresterea bunastarii consumatorilor si producatorilor interni; b) scaderea veniturilor guvernului; c) pierdere de surplus; d) toate cele de mai sus; e) nici o varianta nu este corecta.

14. Ştiind că functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a – b P, pretul initial Po = 5 u.m. si cantitatea ceruta initiala Qo= 20, iar Kec/p= 25, nivelul constantelor a si b este: a) a=520 si b=100; b) b=520 si a=100; c) a= 110 si b= 240; d) a= 100 si b= 110; e) a=520 si b= 110.

15. Efectul creşterii salariilor cizmarilor asupra pieţei pantofilor de lux este: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

16. Legea ofertei: a) a fost aprobată de către Consiliul Concurenţei; b) poate fi formulată astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită scade; c) este formulată astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită creşte; d) atestă importanţa ofertei pentru combaterea inflaţiei; e) arată reacţia cantităţii cerute la o modificare a preţului.

17. Preţul curent al unui bun este de 5000 u.m., dar preţul de echilibru ar trebui să fie de 4500 u.m.. Ne putem aştepta la: a) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o creştere a preţului; b) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o scădere a preţului; c) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o creştere a preţului; d) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o scădere a preţului; e) existenţa unui deficit de ofertă ce nu va afecta în nici fel preţul.

18. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa acelui bun apare un surplus de: a) ofertă, de 16 unităţi; b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere, de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de 10 unităţi.

19. Ştiind ca functia cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P , functia ofertei Qo=10+P si ca primaria impune o taxa T=15 u.m. pe fiecare unitate vanduta, sa se determine care este marimea veniturilor primariei din colectarea taxei , precum si pierderea sociala cauzata de colectarea taxelor: a)V= 45 u.m., PS= 75 u.m; b) V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V= 35 u.m., PS= 750 u.m; d) V= 45 u.m., PS=175 u.m; e) V= 450 u.m., PS= 75 u.m.

20. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt Qc= 16-P şi Oo=3P. Daca guvernul impune o taxa la cumparator, T = 4 u.m.,calculati cat din taxa suporta cumparatorul si cat producatorul? a) 3 u.m. si 1 u.m.; b) 2 u.m. si 2 u.m.; c) 0 u.m. si 4 u.m.; d) 1 u.m. si 3 u.m; e) 4 u.m. si 0 u.m.

21. Dacă preţul benzinei este 10 u.m./unitate, atunci cantitatea oferită este mai mare decât cantitatea cerută. Dacă preţul benzinei este 5 u.m./unitate, atunci cantitatea cerută este mai mare decât cantitatea oferită. În aceste condiţii, preţul de echilibru al benzinei este: a) 5 u.m./unitate; b) 10 u.m./unitate; c) mai mic decât 5 u.m./unitate; d) între 5 şi 10 u.m./unitate; e) mai mare decât 10 u.m./unitate.

22. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa calculatoarelor sunt Qc= 2P + 10 şi Oo = 31-P. Daca guvernul impune o taxǎ la producator, T = 3 u.m., producatorul si respectivt cumparatorul suportă din taxă? a) 2 u.m. si 1 u.m. b) 1 u.m. si 2 u.m. c) 0 u.m. si 3u.m. d) 3 u.m. si 0 u.m; e) 1,5 u.m. si 1,5 u.m

23. Oferta unui bun înregistrează creşteri periodice. Cu ocazia fiecărei creşteri a ofertei, încasările totale ale ofertanţilor se reduc. Care dintre afirmaţiile următoare este în mod necesar adevărată? : a) bunul respectiv este normal; b) bunul respectiv este inferior; c) oferta bunului respectiv este inelastică; d) cererea pentru bunul respectiv este inelastică; e)cererea pentru bunul respectiv este elastică.

24. Curba ofertei nu este afectată în mod direct de: a) tehnologia de producţie; b) preţurile factorilor de producţie; c) veniturile consumatorilor; d) impozitarea vânzărilor; e) numărul producătorilor.

25. Presupunând că, pentru margarină, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 0,9, iar pentru unt coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 1,9, atunci: a) oferta pentru unt este cu elasticitate unitară; b) oferta pentru margarină este perfect elastică; c) oferta pentru unt este mai elastică decât pentru margarină; d) oferta pentru margarină este mai elastică decât pentru unt; e) oferta pentru margarină este elastică.

26. Pentru un preţ de 1 000 u.m. o firmă doreşte să vândă 2 000 bucăţi dintr-un produs oarecare. Dacă preţul va creşte la 1 050 u.m., câte bucăţi va oferi firma respectivă, coeficientul elasticităţii ofertei fiind 3? : a) 2300 bucăţi; b) 2000 bucăţi; c) 1500 bucăţi; d) 3000 bucăţi; e) 2500 bucăţi.

27. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul este –3, iar preţul scade cu 20%, atunci cantitatea cerută: a)scade cu 60%; b)scade cu 7%; c) nu se modifică; d)creşte cu 60%; e) creşte cu 7%.

28. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: AA pC 8270 , AA p6200O unde CA este cantitatea cerută, OA este cantitatea oferită, pA este preţul bunului. În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 5; 320; b) 4; 224; c) 8; 248; d) 5; 230; e) 2; 212.

29. Pe piaţa untului, cererea şi oferta sunt P10100Q , P520Q , unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 7 unităţi monetare, atunci pe piaţa untului apare: a) un surplus de 25 unităţi de cantitate; b) un surplus de 55 unităţi de cantitate; c) un deficit de 30 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.

30. Dacă cererea creşte mai încet decât oferta, preţul de echilibru:a) creşte;b) scade;c) nu se modifică, pentru că atât cererea cât şi oferta cresc;d) creşte dacă scade costul mediu;e)scade doar atunci când scade costul mediu.

31. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: p8480Q , p6200Q . În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 20; 320; b) 40; 180; c) 80; 160; d) 140; 160; e) 20; 160.

32. Preţul bunului X creşte cu 25%, iar cantitatea cerută se reduce cu 27%. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea pentru bunul X este perfect elastică.; b)cererea pentru bunul X este inelastică, c) elasticitatea cererii pentru bunul X este unitară; d) cererea pentru bunul X este elastică; e) cererea pentru bunul X este perfect inelastică.

33. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde conceptului de ofertă? a)cantităţile dintr-un bun oferite de majoritatea producătorilor; b)cantităţile dintr-un bun solicitate de cumpărători; c)cantităţile de bunuri oferite de producătorii interni şi externi; d)cantităţile dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să le vândă la niveluri diferite de preţ; e) nici una dintre alternativele de mai sus.

34. În cazul unui bun cu cerere elastică, reducerea preţului său va determina: a)creşterea cheltuielilor consumatorilor privind acel bun; b) reducerea cheltuielilor consumatorilor pentru acel bun; c) menţinerea neschimbată a cheltuielilor consumatorilor acelui bun; d) creşterea cantităţii oferite; e) reducerea numărului de consumatori.

35. Conform legii ofertei şi principiului ceteris paribus:a) între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.

36. Care dintre următoarele afirmaţii privind preţul de echilibru este adevărată? a) este determinat numai prin deciziile consumatorilor; b) este determinat numai prin deciziile vânzătorilor; c)este determinat de o agenţie guvernamentală; d) este rezultatul interacţiunii dintre cumpărători şi vânzători; e) oricare dintre răspunsurile anterioare poate fi corect.

37. Preţul situat sub nivelul său de echilibru conduce la apariţia: a) penuriei; b) inflaţiei; c) excedentului de ofertă; d) unei cereri insuficiente; e) oricare din situaţiile menţionate este posibilă.

38. Curba ofertei în cazul unui obiect de artă este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect inelastică; e) perfect elastică.

39. Bunurile a căror elasticitate a cererii în funcţie de venit este negativă se numesc: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare; c) bunuri publice; d) bunuri private; e) oricare dintre alternativele de mai sus.

40. Comparaţia între modificarea relativă a cantităţii cerute dintr-un bun şi modificarea relativă a preţului acestuia reprezintă: a) coeficientul elasticităţii directe a cererii în raport cu preţul; b) coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii în raport cu preţul; c)coeficientul elasticităţii cererii în raport cu venitul; d) coeficientul elasticităţii ofertei în raport cu preţul; e) oricare dintre coeficienţii de mai sus pot răspunde cerinţei menţionate.

41. Se cunosc următoarele date privind preţul bunului X şi cantităţile cerute din bunurile X şi Y:

Preţul bunului X Cantitatea cerută - bunul X

Cantitatea cerută - bunul Y

50 20 7525 45 150

Venitul consumatorului este 1000 unităţi monetare În această situaţie: a)bunurile X şi Y sunt substituibile; b)bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt inferioare; d)bunurile X şi Y sunt normale; e) nu se poate preciza natura bunurilor X şi Y.

42. Fixarea de către stat a unor preţuri minime determină: a) penurie; b) creşterea cantităţilor cerute de către consumatori; c) menţinerea constantă a cantităţilor oferite de către producători; d) surplusuri pe piaţă; e) accentuarea deficitului bugetar.

43. Creşterea semnificativă a preţului biletelor de cinema ar putea determina ca preţul aparatelor video şi a numărului aparatelor video vândute să evolueze în sensul:a)creşterii/reducerii; b) reducerii/reducerii; c) efectul este nedeterminat/reducerii; d) creşterii/creşterii; e) creşterii/menţinerii constante

44. Stabilirea unor limite maxime de preţ poate conduce în timp la: a) stimularea producătorilor în vederea creşterii producţiei; b) dezvoltarea produselor noi; c) apariţia “pieţei negre”; d) reducerea şomajului; e) dezvoltarea concurenţei.

45. Dacă preţul unei mărfi creşte, cheltuielile totale ale consumatorilor variază într-un sens sau altul în funcţie de forma cererii. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea este inelastică, cheltuielile totale cresc; b) cererea este inelastică, cheltuielile totale scad; c) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân constante; d) cererea este elastică, cheltuielile totale cresc; e) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân constante.

46. Echilibrul pe piaţa unui bun se realizează atunci când: a) valoarea vânzărilor este egală cu valoarea achiziţiilor cumpărătorilor; b) cantitatea cerută este egală cu cea oferită; c) cumpărătorii dispun de venituri suficiente pentru a cumpăra ce şi cât doresc şi a-şi maximiza astfel satisfacţia; d) vânzătorii pot oferi un volum mare şi diversificat de mărfuri; e) agenţii economici, fie vânzători, fie cumpărători, se pot manifesta liber pe piaţă.

47. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este: a) preţul la care consumatorii vor cumpăra toate bunurile oferite de producători; b) preţul la care cererea este superioară ofertei; c) preţul corespunzător unui volum minim de tranzacţii pe piaţă; d) preţul la care poate exista exces de cerere sau de ofertă; e) preţul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.

48. Preţul unui bun este 80 u.m./unitatea de produs. La acest nivel cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită. Dacă preţul ar fi fixat la nivelul de 40 u.m., ar exista un dezechilibru pe piaţă de 150 unităţi de produs. Pentru un preţ al bunului de 20 u.m. pe piaţă există: a) un exces de ofertă mai mare de 150 unităţi de produs; b) un exces de ofertă de 150 unităţi de produs; c) un exces de cerere de 150 unităţi de produs; d) un exces de cerere mai mare de 150 unităţi de produs; e) echilibru.

49. Presupunem că guvernul controlează preţul unui bun la nivelul de 2 u.m./unitatea de cantitate, iar cantitatea cerută excede cantitatea oferită. Dacă guvernul renunţă ulterior la această reglementare, pe piaţa acestui bun se produc următoarele efecte: a) cantitatea

cerută scade; b) cantitatea oferită creşte; c) cantitatea cerută şi oferită devin egale; d) preţul creşte; e) toate cele de mai sus.

50. Efectele creşterii cererii pentru un tablou celebru asupra preţului şi cantităţii oferite constau în: a) preţul şi cantitatea oferită sporesc; b) preţul şi cantitatea oferită se reduc; c) preţul creşte, iar cantitatea oferită rămâne constantă; d) preţul scade, iar cantitatea oferită rămâne constantă; e) preţul scade, iar cantitatea oferită creşte.

51. La nivelul preţului de echilibru: 1) cererea este identică cu oferta; 2) cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită; 3)volumul valoric al vânzărilor este maxim; 4)volumul fizic al vânzărilor este maxim; 5)elasticitatea cererii în funcţie de preţ este egală cu elasticitatea ofertei în funcţie de preţ.

Alegeţi varianta corectă : a) 2+4; b) 1+2+3; c) 1+2+3+5; d) 3+4; e) 3+4+5.52. Dacă cererea scade iar oferta este perfect elastică: a) preţul de echilibru şi cantitatea de

echilibru scad; b)preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc; c)preţul de echilibru rămâne constant iar cantitatea de echilibru scade; d)preţul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru rămâne constantă; e) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru rămân constante.

53. Când cererea scade şi oferta este perfect inelastică: a) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru este constantă; b) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru creşte; c)preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru este constantă; d) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru scade; e) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru creşte.

54. Creşterea preţului grâului cu 50% determină creşterea cantităţii oferite cu 25%. În aceste condiţii, oferta de grâu este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d)atipică; e)variantele a-d sunt false.

55. Dacă pe piaţa unui bun, aflată în echilibru, cu preţul P şi cantitatea la echilibru Q, guvernul impune un preţ minim de 2P, atunci: a) cantitatea oferită scade; b) există exces de ofertă; c) curba ofertei pieţei se deplasează spre dreapta; d) curba cererii pieţei se deplasează spre stânga; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată.

56. De regulă, un plafon maxim de preţ este introdus: a) la nivelul preţului de echilibru; b)la un nivel mai mare decât preţul de echilibru; c) la un nivel mai mic decât preţul de echilibru; d)atunci când oferta depăşeşte cererea; e)la cererea producătorilor.

57. Reducerea în proporţii diferite a cererii şi ofertei determină: a) reducerea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru; b)creşterea preţului de echilibru şi reducerea cantităţii de echilibru; c)reducerea cantităţii de echilibru; d)creşterea preţului de echilibru; e)menţinerea constantă a preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru.

58. Dacă pe piaţa unui bun cererea şi oferta se reduc concomitent şi în aceeaşi proporţie, preţul şi cantitatea de echilibru:a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) este constant, scade; d) este constant, creşte.

59. Firma X realizează Keo/p=2. Iniţial, la preţul unitar de 200 u.m. (şi CTM contabil=150), oferta săptămânală a firmei a fost de 200 tone. Preţul creşte cu 25% (iar CT cu 90%).

Oferta în t1 (ceteris paribus) şi profitul vor fi, în ordine: a) 250, 10000;b)300, 20000;c) 300, 18000;d) 250, 16500; e) 300, firma lucrează în pierdere.

60. Bunurile X şi Y sunt concurente. Dacă Px = constant iar Py creşte cu 10%, în mod normal, oferta din bunul X:a)creşte;b)scade;c)rămâne neschimbată;d)va creşte cu 10%;e)va scădea cu 10%.

61. Bunul A este mierea de albine iar bunul Y ceara. În viitor, preţurile la bunul A vor creşte. Oferta din bunul Y (preţul său constant) va: a)creşte; b)scădea; c)rămâne neschimbat; d)va creşte mai rapid decât producţia din A; e) va creşte mai încet decât producţia lui A.

62. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport de preţ = 2; în raport de cost = 1,5; în funcţie de impozitele şi taxele suportate de producător = 1. În t0 oferta din bunul X = 10000 bucăţi. Se scontează că în t1, preţul creşte cu 10%, costul marginal cu 5% iar impozitele suportate de producători cu 8%. Se prognozează că oferta din bunul X va:a) creşte, devenind 10450; b) scade, devenind 9550; c) rămâne aceeaşi; d) creşte, devenind 12000; e) creşte, devenind 14500.

63. Bunurile concurente sunt acelea care: a) sunt substituibile în consum; b) sunt consumate doar împreună; c) se obţin din aceiaşi factori de producţie; d) au acelaşi preţ; e) se vând de acelaşi producător.

64. Oferta industriei pentru bunul X, bun de consum alimentar, în raport cu producţia lui (importul este nul) este:a) mai mare; b)mai mică; c) poate fi mai mare decât 0; d)informaţiile sunt insuficiente pentru a opta între a), b), c), d); e)sunt identice.

65. Un producător acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă şi realizează pe termen scurt un cost marginal de 40 u.m. la bunul pe care-l produce, la o producţie de 1000 kg care-i maximizează profitul total. CT contabil =24000 u.m. Profitul total este:a)14000; b)16000; c)18000; d)20000; e)nu se poate calcula.

66. În anul 2004, în ciuda condiţiilor climaterice vitrege, oferta de pepeni verzi a fost excepţională, în toate zonele în care se cultivă şi se comercializează. Veniturile producătorilor de pepeni de regulă au scăzut, mulţi dintre ei nu şi-au acoperit costurile. Explicaţia sintetică este că: a) cererea de pepeni este elastică la preţ; b)cererea este inelastică la preţ; c) cererea este de elasticitate unitară în funcţie de preţ; d) s-au cumpărat pepeni din import; e) pepenii au fost de calitate slabă.

67. Producţia de ciment din ţara X se realizează în cadrul a 15 fabrici, aparţinând la 3 mari companii transnaţionale, care realizează o înţelegere confidenţială care poartă caracteristicile de cartel. Keo/preţ =1,4; Keo/cost = 1,5. Producţia firmelor se desfăşoară în plaja randamentelor de scară descrescătoare (Keq/consumul de factori = 0,9). Argumentaţi dacă, pentru mărirea profiturilor, pentru membrii cartelului este mai convenabil: a) să mărească producţia şi să menţină preţul; b) să mărească preţul şi să menţină producţia; c) să reducă producţia şi să majoreze preţul; d) să mărească producţia şi preţul; e) să reducă producţia şi preţul.

68. Elasticitatea cererii în raport de preţ pentru cafea este 0,9 iar a ofertei este de 1,1. Ministerul de Finanţe propune iar guvernul acceptă perceperea unei accize suplimentare asupra vânzărilor de cafea de 2 u.m./Kg. În urma adoptării acestei măsuri, vânzările

zilnice de cafea în oraşul A devin 1200 kg. Acciza pe care o încasează zilnic bugetul din oraşul Ade 1200*2 = 2400 u.m. este suportată în principiu de: a) cumpărători; b) vânzători (producători); c) fie de cumpărători, fie de producători, dar proporţia este indeterminată; d) în cea mai mare parte de producători; e) în cea mai mare parte de consumatori.

69. Guvernul apreciază ca necesară mărirea veniturilor bugetare prin sporirea taxelor indirecte. Are la dispoziţie următoarele alternative: a) să majoreze TVA-ul la toate categoriile de mărfuri cu acelaşi procent; b) să majoreze TVA-ul şi accizele în special la bunurile cu cerere elastică şi ofertă inelastică; c) să majoreze TVA-ul şi accizele la bunurile cu cerere inelastică; d) să majoreze TVA-ul mai ales la bunurile cu ofertă inelastică; e) să majoreze TVA-ul la bunurile cu elasticitate unitară a cererii şi ofertei.

70. Curba ofertei se deplasează spre dreapta atunci când: a) creşte costul producţiei; b) preţul bunului produs creşte; c) scade numărul ofertanţilor; d) se descoperă tehnologii mai performante; e) cresc taxele şi/sau scad subvenţiile.

71. Oferta se extinde atunci când : a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri scade ; c)preţul bunului produs creşte ; d) creşte numărul ofertanţilor ; e)scade costul producţiei.

72. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător prezent în ramură şi care acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este zona costului marginal situată deasupra curbei : a) costului fix mediu ; b) încasării medii ; c) productivităţii medii ; d)costului variabil mediu ; e) costului total mediu.

73. Conform legii ofertei, ceteris paribus: a)între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.

74. Firma iese de pe piaţă în condiţiile când: a) preţului este egal cu costul total mediu; b) preţului este egal cu costul variabil mediu; c) preţul este egal cu costul marginal; d)costul este total egal cu costul marginal; e) nici o variantă nu este corectă.

75. O firmă îşi maximizează profitul atunci când: a)costul marginal este descrescător;b)costul marginal este constant;c)costul marginal este crescător;d)la început costul marginal este descrescător şi apoi crescător; e)nici o variantă nu este corectă.

76. Oferta pentru bunul X a fost în anul n de 1000 bucăţi. În anul n+1, se scontează o creştere a preţurilor cu 10% şi a costurilor cu 15%. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este 1,5 şi coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de cost este 1, care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cantitatea din bunul X oferită este adevărată: a)scade cu 30% şi devine 700; b)scade cu 10% şi devine 900; c)creşte cu 30% şi devine 1300; d)creşte cu 10% şi devine 1100; e)nu suferă nici o modificare.

77. Un preţ administrat, situat sub nivelul preţului de echilibru, generează:a)diminuarea surplusului producătorului ; b)creşterea surplusului producătorului ; c)nemodificarea surplusului producătorului ; d)o situaţie optimă; e)nici un răspuns corect.

78. Un şoc crescător asupra ofertei pe o piaţă concurenţială, în condiţiile în care cererea rămâne neschimbată, determină:a)scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru;d)creştere preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

79. Un şoc crescător asupra cererii pe o piaţă concurenţială ,în condiţiile în care oferta rămâne neschimbată, determină:a) scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru; d)creştere preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

80. Printre factorii care determină creşterea ofertei se pot include:a) creşterea costurilor;b) creşterea numărului ofertanţilor;c) scăderea subvenţiilor şi creşterea taxelor;d) scăderea nunărului de ofertanţi.

81. Cu cât cererea este mai elastică, cu atât:a) consumatorul suportă o parte mai mare din taxă ;b) producătorul suportă o parte mai mare din taxă ;c) veniturile producătorilor cresc mai mult când preţul scade ;d) veniturile producătorilor cresc mai puţin când preţul scade.

PIAŢĂ, CONCURENŢĂ, PREŢURI

1. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

2. O firmă ce operează pe o piaţă cu concurenţă perfectă observă că produce la un nivel la care venitul marginal este inferior costului marginal. Pentru a-şi maximiza profitul (sau reduce pierderile) firma ar trebui să: a) crească nivelul producţiei; b) crească preţul; c) iasă de pe piaţă; d) reducă preţul; e) reducă producţia.

3. O firmă cu poziţie de monopol are funcţia de cost marginal Cmg = 3Q. Dacă cererea este dată de funcţia P=20-Q, atunci pentru maximizarea profitului, producţia firmei trebuie să fie: a) Q=3; b) Q=4; c) Q=5; d) Q=10; e) Q=20.

4. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu. În acest caz: a) pierderea este mai mare decât costul fix; b) profitul este pozitiv; c) producătorul se află la pragul de rentabilitate; d) producătorul nu mai produce pe termen scurt; e) producătorul continuă să producă pe termen scurt.

5. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este determinat de: a) preţul maxim pe care oricare consumator este dispus să-l plătească; b) preţul minim pe care oricare producător este dispus să-l accepte; c) egalitatea cantităţii cerute cu cea oferită; d) preţul stabilit de cel mai mare producător; e) preţul stabilit de cea mai influentă asociaţie de protecţie a consumatorilor.

6. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol: a) puţini ofertanţi cu forţă economică ridicată; b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei; c) numeroşi cumpărători cu forţă economică redusă; d) puţini cumpărători cu forţă economică ridicată; e) atomicitatea cererii.

7. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este acea porţiune a costului marginal situată deasupra curbei: a) costului total mediu; b) costului variabil mediu; c) costului fix mediu; d) încasării medii; e) productivităţii medii.

8. Nu reprezintă o caracteristică a pieţei cu concurenţă pură şi perfectă: a) atomicitatea cererii şi a ofertei; b) omogenitatea produselor; c) fluiditatea perfectă; d) transparenţa perfectă; e) informaţia asimetrică.

9. Conceptul de pierdere socială ca urmare a impunerii unei taxe se referă la faptul că: a) prin impunerea taxei, decidenţii politici îşi exercită influenţa politică; b) producătorul suportă întotdeauna o povară mai mare din taxă decât consumatorul; c) consumatorul suportă întotdeauna o povară mai mare decât producătorul; d) producătorul suportă întotdeauna o parte mai mare din povara fiscală, drept urmare îşi reduce producţia, determinând astfel pierderea de locuri de muncă; e) povara suportată de consumator şi producător depăşeşte veniturile guvernului de pe urma colectării taxei respective.

10. Un producător dintr-o piaţă de concurenţă perfectă produce 1.000 bucăţi dintr-un bun. Costul fix este de 10 milioane lei, iar costul variabil este de 32 milioane lei. Preţul minim la care producătorul poate să-şi vândă producţia pe termen scurt este: a) 42.000 lei; b) 20.000 lei; c) 32.000 lei; d) 4.200 lei; e) 2.000 lei.

11. O firmă produce cu următoarea funcţie a costurilor: CT=15 + 10Q+15Q2. Se consideră că firma se află în situaţia de oligopol, având o funcţie a cererii: P=110-10Q. Nivelul producţiei care maximizează profitul şi preţul la care va fi vândut produsul, sunt: a) 2 unităţi şi, respectiv, 90 u.m.; b) 3 unităţi şi, respectiv, 80 u.m.; c) 4 unităţi şi, respectiv, 70 u.m.; d) 5 unităţi şi, respectiv, 60 u.m.; e) 6 unităţi şi, respectiv, 50 u.m.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a formării monopolurilor; b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de scară pentru niveluri ridicate ale producţiei; c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe pieţe diferite; d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol; e) pe o piaţă de oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ.

13. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Q3Cm , unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia

Q20P , unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.

14. Alegerea unui producător monopolist care urmăreşte maximizarea profitului corespunde unei situaţii în care: a) preţul este mai mare decât costul marginal; b)costul marginal este egal cu preţul; c) preţul este mai mic decât costul marginal; d) preţul este egal cu încasarea marginală; e) preţul este mai mic decât încasarea marginală.

15. Care dintre următoarele contribuie cel mai mult la existenţa unei situaţii de oligopol într-o industrie: a) slabe bariere la intrarea pe piaţă; b) cerere elastică; c) produse standardizate; d) economii de scară; e) informaţie perfectă.

16. Piaţa cu concurenţă de tip monopson apare atunci când: a) oferta de mărfuri este reprezentată de un număr mic de producători; b) oferta este concentrată la un singur producător; c) există un număr mare de producători şi consumatori; d) există atomicitatea cererii; e) cererea este concentrată la un singur consumator.

17. Existenţa mai multor mărci de produs caracterizează piaţa: a) cu concurenţă perfectă; b) de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) de monopol.

18. În condiţii de monopol există următoarea relaţie între venitul mediu (VM) şi venitul marginal (Vmg) al firmei monopoliste: a) VM > Vmg; b) VM = Vmg; c) VM < Vmg; d) VM = Vmg – Cmg; e) VM = Vmg/3.

19. În cazul în care o firmă de pe o piaţă de oligopol măreşte preţul de vânzare a produselor sale: a) cererea pentru produsele acelei firme devine elastică; b)celelalte firme din oligopol vor proceda la fel; c) clientela celorlate firme va migra spre acea firmă; d) curba cererii pentru produsele acelei firme devine inelastică; e)firma în cauză cucereşte o parte mai mare din piaţă.

20. Un coeficient ridicat de elasticitate al cererii în raport cu preţul unui bun poate indica faptul că: a) pe acea piaţă există monopol; b) pe acea piaţă există un oligopol coordonat; c) concurenţa este perfectă sau monopolistică; d) concurenţa este de tip monopol bilateral; e) piaţa este dominată de un duopol asimetric.

21. Monopolul în cadrul unei economii de piaţă: a) determină preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor;b) dispare treptat pe măsura dezvoltării economiei; c) este expresia unui nivel redus de concentrare a producţiei; d) poate dispărea prin reducerea restricţiilor de acces pe piaţă; e) se referă doar la emisiunea monetară.

22. Un monopolist are funcţia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsă. Funcţia cererii pieţei este dată de relaţia P = 209 – 3Q, unde P este preţul. Preţul şi cantitatea produsă în condiţiile maximizării profitului sunt: a) 34; 107; b) 107; 34; c)5; 68; d) 206,57; 0,81; e) imposibil de determinat.

23. Curba cererii pentru o firmă în condiţiile concurenţei perfecte este: a) verticală; b)orizontală; c) descrescătoare în raport cu preţul pieţei; d) crescătoare în raport cu preţul pieţei; e) oricare dintre variantele de mai sus.

24. În condiţiile concurenţei imperfecte, preţul de echilibru al unui factor de producţie este dat de: a) intersecţia dintre curbele cererii produsului şi ofertei factorului de producţie; b)intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei factorului de producţie; c) intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei produsului realizat; d) intersecţia dintre curbele costului marginal şi ofertei factorului de producţie; e) nici una dintre cele de mai sus.

25. Se consideră un producător aflat în condiţii de concurenţă imperfectă. Încasarea marginală (Im) şi costul marginal (Cm) au următoarele expresii: Im=100-18Q şi, respectiv Cm=2Q,

unde Q este producţia. În vederea maximizării profitului, producţia va fi: a)4,55; b) 5; c) 5,55; d) 50; e) 100.

26. Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflată în condiţii de concurenţă monopolistică poate determina: a) menţinerea profiturilor; b) reducerea profiturilor; c)reducerea vânzărilor; d) creşterea costurilor medii concomitent cu creşterea vânzărilor; c) reducerea profiturilor şi a costurilor medii.

27. În cazul unei firme aflată în situaţia de monopol funcţia inversă a cererii şi funcţia costului total sunt următoarele: P = 12 - 0,02Q ;I, respective CT = 500 + 8Q, în care P este preţul unitar, Q reprezintă cantitatea cerută/produsă dintr-un bun, iar CT este costul total. Volumul producţiei care asigură maximizarea profitului total este: a)50; b)100; c) 300; d)1000; e)nu poate fi calculat.

28. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 6Q+1, unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P = 65 - Q, unde P este preţul. Dacă obiectivul monopolistului este maximizarea profitului, atunci producţia este: a)8,125; b)12,8; c) 8; d) 9,14; e) 0,12.

29. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P= 48 – Q, unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 6; b) 8; c) 9,6; d) 12; e) 16.

30. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când: a) costul marginal excede încasarea marginală; b) încasarea marginală excede costul marginal; c) costul marginal este egal cu încasarea marginală; d) încasarea marginală este negativă; e) toate cele de mai sus.

31. Atunci când încasarea marginală este superioară costului marginal, profitul firmei creşte dacă: a)producţia creşte; b) producţia scade; c) producţia rămâne constantă; d)producţia creşte sau scade; e) informaţia este insuficientă pentru a da un răspuns corect.

32. Într-o economie, alocarea eficientă a resurselor se realizează prin: a) sistemul preţurilor; b) tehnologiile de producţie; c) preferinţele consumatorilor; d)deciziile producătorilor; e) deciziile guvernului.

33. Într-o economie de piaţă, concurenţa are rolul de a: a) asigura satisfacerea tuturor trebuinţelor; b) reduce riscul în luarea deciziilor; c) realiza concentrarea producţiei; d) stimula creşterea eficienţei economice; e) asigura avantaje pentru consumatori în defavoarea producătorilor.

34. Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b) firmele sunt „price makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr redus de producători; d) intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă; e) firmele sunt adesea în poziţii de oligopol.

35. În cazul concurenţei perfecte, preţul la care se vinde un bun pe piaţă este: a) inferior venitului marginal; b) întotdeauna superior costului marginal; c) întotdeauna superior

profitului total; d) întotdeauna inferior profitului marginal; e) întotdeauna egal cu venitul marginal.

36. Următoarea relaţie este valabilă indiferent de tipul de piaţă avută în vedere: a) preţul este egal cu venitul mediu; b) preţul este unic; c) costul marginal este superior venitului marginal; d) preţul este egal cu venitul marginal; e) preţul este egal cu costul total mediu.

37. Egalitatea dintre preţ şi venitul marginal este o caracteristică a pieţei: a) de monopol; b) de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) cu concurenţă perfectă.

38. Profitul total este maxim, atunci când: a) venitul marginal este maxim; b) profitul marginal tinde către zero; c) profitul mediu este în creştere; d) venitul marginal este egal cu costul marginal; e) profitul mediu este zero.

39. O firmă ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă va opta pentru stoparea temporară a producţiei atunci când: a) preţul este superior costului total mediu; b) preţul este inferior costului variabil mediu; c) preţul este inferior costului mediu, dar superior costului variabil mediu; d) preţul este superior venitului mediu; e) preţul este inferior costurilor fixe.

40. Să presupunem că, pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul pieţei este superior costului mediu. Care din următoarele afirmaţii este adevărată, având în vedere o perioadă mai lungă de timp: a) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va creşte; b) unele firme existente pe piaţă vor stopa producţia; c) firmele existente pe piaţă înregistrează pierderi; d) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va scădea; e) nici una din cele de mai sus.

41. Când egalitatea dintre costul marginal şi preţ se realizează sub nivelul costului variabil mediu, firma: a) înregistrează pierderi; b) înregistrează profit contabil; c) se află la nivelul pragului de rentabilitate; d) decide continuarea producţiei; e) îşi maximizează profitul.

42. Să presupunem că o firmă acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă. Dacă are loc o creştere a preţului datorată unor factori exogeni şi firma urmăreşte maximizarea profitului, atunci aceasta va reacţiona prin: a) reducerea producţiei; b) creşterea producţiei; c) menţinerea constantă a nivelului producţiei; d) creşterea producţiei şi a preţului pieţei; e) nici una din cele de mai sus.

43. O firmă va decide diminuarea producţiei realizate în condiţiile în care: a) costul marginal este inferior preţului pieţei; b) costul marginal este inferior costului variabil mediu; c) venitul marginal este inferior preţului pieţei; d) costul marginal este superior preţului pieţei; e) venitul mediu este inferior preţului practicat de firmă.

44. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi  producţia optimă şi nivelul profitului aferent acesteia : a)10 şi 140; b)15 şi 110; c)10 şi 250; d) 5 şi 110; e) 5 şi 250.

45. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Arătaţi cu cât trebuie să

mărească firma producţia ştiind că are loc o creştere (exogenă) a preţului cu 20%: a) cu 2 unităţi; b) cu 100%; c) cu 50%;d) cu 20%; e) cu 10 unităţi.

46. Arătaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată cu privire la piaţa cu concurenţă perfectă: a) producătorii sunt ”price makers”; b) dreapta preţului are pantă negativă; c) bunurile oferite pe piaţă sunt identice; d) preţul este inferior venitului marginal; e) a şi b.

47. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă înregistrează pierderi atunci când egalitatea dintre venitul marginal şi costul marginal se realizează: a) sub curba costului mediu; b) la nivelul de minim al costului mediu; c) peste costul mediu; d) sub curba costului fix; e) nici una din cele de mai sus.

48. Ştiind că preţul este 10 u.m., iar costul marginal este 8 u.m., o firmă ce urmăreşte maximizarea profitului va decide: a) stoparea producţiei; b) creşterea producţiei; c) reducerea producţiei; d) creşterea preţului de vânzare a bunului respectiv; e) reducerea preţului la 8 unităţi monetare.

49. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Să se determine nivelul minim al preţului pieţei care face posibilă pe termen lung continuarea activităţii economice: a) 50; b) 60; c) 25; d) 100; e) 10.

50. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Identificaţi care este nivelul optim al producţiei dacă preţul pieţei este de 100 um: a) 5 unităţi; b) 100 unităţi; c) 50 unităţi; d) 15 unităţi; e)10 unităţi.

51. Statul consolidează poziţia de monopol a unor producători interni dacă: a) măreşte taxele vamale la import; b) reduce barierele legale de intrare pe piaţă a unor noi producători; c) liberalizează comerţul exterior; d) nu asigură protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale; e) decide intrarea în Uniunea Europeană.

52. În cazul unui monopol, discriminarea prin preţ: a) sporeşte costul total al producţiei; b) reduce profitul total al monopolului; c) reduce surplusul consumatorului; d) se poate practica numai în cazul unei transparenţe ridicate a pieţei; e) favorizează întotdeauna consumatorul.

53. O firmă cu poziţie de monopol produce un bun X şi înregistrează funcţia costului total de forma CT = 1,5 Q2 + 2, unde CT = costul total, Q = producţia. Funcţia cererii pentru bunul considerat este de forma P = 20 – Q, unde P = preţul bunului. Producţia ce asigură maximizarea profitului de monopol şi proftul maxim ce poate fi atins în condiţiile date sunt: a) Q = 20; Pr = 135; b) Q = 4 ; Pr = 64; c) Q = 5 ; Pr = 37,5; d) Q = 4 ; Pr = 38; e) Q = 8 ; Pr = 100.

54. Monopolul natural reprezintă o situaţie: a) specifică extracţiei de resurse naturale; b) ce constituie doar un model teoretic; c) în care un producător oferă pe piaţă un bun la un cost mediu superior altor producători; d) în care un producător beneficiază de efectele economiilor de scară; e) în care producătorul nu obţine profit.

55. O firmă aflată în poziţie de monopol: a) domină absolut piaţa şi nu trebuie să ţină seama de cerere; b) stabileşte atât preţul, cât şi cantitatea oferită pe piaţă, numai în funcţie de

capacitatea sa de producţie şi de obiectivul său de maximizare a profitului; c) domină absolut piaţa, dacă produsul său nu are substitute; d) nu poate influenţa cererea prin reclamă; e) preia preţul pieţei ( este “price-taker”).

56. Protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale: a) poate crea o situaţie de monopol; b) trebuie eliminată pentru că defavorizează consumatorii; c) este o premiză pentru procesul de inovare; d) a+b; e) a+c.

57. Situaţia de monopol permite obţinerea de supraprofit pentru că: a) preţul de monopol este la nivelul costului marginal; b) preţul de monopol depăşeşte costul marginal; c) cantitatea totală dintr-un bun oferită pe piaţă este mai mare decât oferta totală a pieţei în condiţii de concurenţă; d) are loc maximizarea cifrei de afaceri; e) are loc minimizarea costului mediu.

58. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, producţia este considerată ca fiind optimă: a) în zona crescătoare a costului marginal; b) în zona crescătoare a costului total mediu; c) în zona descrescătoare a costului marginal; d) în zona descrescătoare a costului total mediu; e) în zona in care costul total mediu este constant.

59. Piaţa băuturilor răcoritoare din România constituie un exemplu de: a) oligopson; b) concurenţă monopolistică; c) monopson; d) monopol; e) oligopol.

60. Cartelul: 1) reprezintă un exemplu de concurenţă monopolistică; 2) este reprezentat de un grup de firme care, deşi şi-au păstrat autonomia decizională, se inţeleg între ele cu privire la preţ si la segmentele de piaţă; 3) este rezultatul fuzionării mai multor firme sub o conducere comună; 4) este rar intalnit în practică, datorită, printre altele, şi costurilor antrenate de supravegherea partenerilor; 5) 1-4 corecte. a) 2,3; b)2; c) 2,4; d)5; e)1,3,4

61. Situaţia în care două, trei sau patru firme asigură între 50%-95% din totalul vânzarilor este caracteristică: a) monopolului; b) pieţei cu concurenţă perfectă; c) oligopolului; d) oligopsonului; e) monopsonului.

62. Care dintre următoarele caracteristici sunt proprii concurenţei monopolistice: 1) firma atinge echilibrul pe termen lung când preţul este egal cu costul mediu; 2)oferta mărfii nu este controlată de nici o firmă; 3) firmele pătrund în industrie şi pe piaţă fără dificultate; 4) existenţa mai multor firme care produc şi vând aceeaşi marfă diferenţiată calitativ; 5)oferta firmelor se adaptează permanent la cerere. a)(1,3,4,5); b)(2,3,4,5); c)(1,3); d)(1,2,3,4,5); e)(1,4,5)

63. În condiţii de oligopol: a) firmele nu pot practica concurenţa prin preţ; b) preţul este o variabilă exogenă; c) existenţa curbei „frânte” a cererii explică mecanismul de formare a preţului; d) modificarea preţurilor poate fi o decizie comună a firmelor; e) a-d false.

64. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

65. Pe o piaţă concurecnţială, funcţia cererii este Q=100-10P iar funcţia ofertei este Q=20+5P, unde Q este cantitatea iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ P=5 u.m., atunci pe piaţă apare: a) un surplus de 15 unităţi de cantitate; b) un surplus de 5 unităţi de cantitate;

c) un deficit de 5 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 u.m. între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.

66. Piaţa relevantă: a)este cea mai importantă;b)este cea pe care se efectuează majoritatea tranzacţiilor dintr-un bun;c)este cea care se află în oraşul cel mai important (al ţării, al continentului) de efectuare a tranzacţiilor din bunul respectiv aşa cum este Roterdam pentru ţiţei sau Londra pentru valute şi titluri de valoare;d)este cea care cuprinde toate tranzacţiile cu respectivul bun;e)tranzacţiile cu respectivul bun plus toate cele cu bunurile a căror cerere este afectată de modificarea preţului respectivului bun.

67. Piaţa relevantă a morcovilor cuprinde pe lângă tranzacţiile cu morcovi pe cele cu:a)păstârnac;b)ceapă;c)toate legumele;d)toate bunurile de orice gen a căror cerere creşte când preţul morcovilor scade;e)toate bunurile a căror cerere creşte sau scade când se modifică preţul morcovilor.

68. Pe piaţa cărnii acţionează în calitate de vânzători aproximativ 100 firme. Cererea săptămânală este în medie 10 000 tone. Două firme, A şi B decid să majoreze preţul cu 10% iar cererea săptămânală devine 9500 tone. Se apreciază că piaţa cărnii din această ţară este:a)competitivă;b)puţin competitivă;c)de monopol;d)de concurenţă perfectă;e)de oligopol contrat.

69. Propoziţia „Accesul populaţiei la bunurile economice este condiţionată doar de achitarea preţului” este:a)adevărată;b)falsă;c)este adevărată pentru bunurile publice;d)este falsă doar pentru bunurile publice;e)este adevărată doar pentru bunurile marfare.

70. Accesul populaţiei la bunurile marfare (cu alte cuvinte raţionalizarea acestui acces) se realizează:a)doar prin preţ;b)prin preţ şi prin alte mijloace;c)doar prin alte instrumente;d)doar prin preţ pentru persoanele sărace;e)doar prin alte instrumente în economiile mixte.

71. Penuria de bunuri în sens economic apare atunci când:a)resursele sunt insuficiente pentru satisfacerea tuturor nevoilor;b)când unele categorii de persoane nu au bani pentru procurarea bunurilor;c)în orice situaţie când cererea este mai mare decât oferta;d)când cererea este mai mare decât oferta datorită unor preţuri „false”; e)în toate situaţiile de mai sus.

72. Penuria şi raritatea sunt:a)sinonime;b)în relaţie parte – întreg;c)în relaţie întreg – parte;d)nu au nici o legătură;e)sunt în relaţie invers proporţională.

73. În Capitală, locuinţele cu chirie pentru tinerii căsătoriţi cresc într-un ritm inferior formării noilor familii şi cupluri. Consiliul Municipal, confruntat cu nemulţumirile tinerilor trebuie să decidă între mai multe alternative, iar dvs. consideraţi că cea mai bună este:a)plafonarea chiriilor (pe zone şi în funcţie de gradul de confort);b)acordarea unor facilităţi fiscale celor care construiesc locuinţe de închiriat (dar pentru aceasta trebuie mărite unele impozite, fără de care nu pot fi asigurate resursele bugetare);c)să acorde un sprijin bănesc tinerilor căsătoriţi sau în cuplu (dar şi în acest caz vor fi mărite unele impozite);d)să nu intervină, iar piaţa să stabilească „preţul corect” al chiriilor;e)Primăria să cumpere locuinţele de închiriat şi să le închirieze tinerilor.

74. Afirmaţia „Preţurile libere sunt mai bune decât orice preţ format prin intervenţia directă sau indirectă a autorităţilor” este:a)corectă, fiind o afirmaţie normativă;b)falsă, fiind o afirmaţie pozitivă;c)este falsă pentru că toate preţurile efective suportă o anumită influenţă a autorităţilor;d)nu este nici adevărată, nici falsă; depinde de situaţie şi unghiul din care judecăm;e)este o propoziţie normativă.

75. Fie două bunuri x şi y pentru care, pe o piaţă concurenţială, cererea săptămânală (Q) şi preţul iniţial au fost: Px=500, Py=100, Qx=20 buc, Qy=400 buc. În t1, Px se dublează iar Py=constant. Ca rezultat Qx=15, Qy=350. Rezultă că cele două bunuri sunt:a) substituibile;b)complementare;c)de lux;d)inferioare;e)indiferente.

76. Când o firmă acţionează pe o piaţă concurenţială, iar Vmg=Cmg, venitul total este:a)nul;b)pozitiv;c)egal cu profitul;d)egal cu preţul;e)negativ.

77. Pe termen scurt, o firmă concurenţială realizează P=Cmg (dar superior CTM-full). Aceasta înseamnă că ea lucrează în condiţii:a)optimale;b)suboptimale;c)realizează un profit oarecare;d)de monopol;e)de monopson.

78. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte. Ea are o funcţie de cost : CT=4Q2+4Q+20. Preţul unitar al bunului x este de 36 u.m.. Când firma se află la echilibru pe termen scurt: venitul total şi profitul sunt:a)140, 40;b)144, 100;c)237, 125;d)400, 100;e)a-d false.

79. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q2+7Q+90 (costurile sale fixe fiind sub nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin relaţia P=47-2Q şi se formează liber. Pe termen scurt profitul acestei firme este:a)egal cu profitul normal;b)egal cu profitul pur;c)mai mare ca profitul pur;d)mai mic decât profitul pur;e)nu se poate răspunde; informaţiile sunt insuficiente.

80. Propoziţia „Echilibrul firmei concurenţiale pe termen scurt este sinonim cu echilibrul stabil” este:a)adevărată;b)falsă; c)adevărată, dacă produce bunuri substituibile;d)falsă dacă bunurile produse sunt alimentare;e)adevărată în economii cu piaţă funcţională.

81. Pe o piaţă concurenţială, elasticitatea cererii şi cea a ofertei pentru bunul x este la echilibru de 1,3. Asupra cererii se produce un şoc prin modificarea profundă a preferinţelor consumatorilor. Se scontează, că ulterior piaţa acestui bun să:a)rămâne în echilibru;b)dezechilibrul este autoîntreţinut;c)revine la echilibru iniţial;d)pot fi adevărate oricare din a, b, c; e)toate propoziţiile a, b, c sunt false.

82. Diagrama Cobweb exprimă:a)starea de echilibru stabil;b)starea de dezechilibru pe termen scurt;c)procesul de revenire la echilibru prin eliminarea (absorbţia) treptată a unor şocuri asupra cererii şi/sau ofertei; d)toate cele de mai sus;e)a, b, c false.

83. Pe piaţa bunului x, oferta este mai mare decât cererea iar preţul de tranzacţie este mai mic decât preţul de echilibru. Surplusul efectiv al producătorului faţă de cel normal este:a)mai mare;b)mai mic; c)identic; d)poate fi adevărat oricare din propoziţiile a, b, c; e)nu se poate răspunde pentru că informaţiile sunt insuficiente.

84. Pe piaţa concurenţială, surplusul consumatorului şi al producătorului sunt maxim posibile când:a)piaţa este în echilibru;b)când se înregistrează exces de cerere;c)când se înregistrează exces de ofertă;d)în toate situaţiile a, b, c; e)în nici una din situaţiile a, b, c.

85. Piaţa cu concurenţă pură şi perfectă este acea piaţă care se caracterizează prin:1)libertatea de a intra şi de a ieşi de pe piaţă;2)transparenţa perfectă;3)atomicitate perfectă;4)produse uşor diferenţiate;5)perfecta mobilitate a factorilor de producţie.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

86. Costul marginal este de 30 u.m. iar producţia corespunzătoare maximizării profitului pe termen scurt este de10.000 bucăţi. Costurile totale sunt de 210.000 u.m. Profitul unitar, dacă firma acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte este :a) 9 u.m ;b) 12 u.m;c)21 u.m;d)25 u.m.;e)30 u.m..

87. Piaţa concurenţială este considerată o piaţă cu “echilibru stabil” atunci când:a) | Ecx/px| > Eox/px;b)| Ecx/px| < Eox/px;c)| Ecx/px| = Eox/px;d)Ecx/px = 0;e)Ecx/px = ∞.

88. Atunci când cererea şi oferta pe piaţă scad, dar în proporţii diferite:a)preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru scade;b)preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade;c)preţul de echilibru poate să crească, să scadă sau să nu se modifice, iar cantitatea de echilibru creşte;d)preţul de echilibru scade sau creşte, iar cantitatea de echilibru scade;e)preţul de echilibru scade, creşte sau nu se modifică, iar cantitatea de echilibru creşte, scade, nu se modifică.

89. O firmă care îşi desfăşoară activitatea în condiţii apropiate concurenţei perfecte şi produce bunul x. Vmg=P=55, iar costul total de producţie CT=5Q2+5Q+5. Mărimea profitului la nivelul producţiei optime este:a)230;b)225;c)275; d)115;e)110.

90. Eficienţa maximă a alocării este reflectată de relaţia: a)P>Cmg ;b)P<Cmg ;c)P=Cmg ;d)P=CTMminim ;e)Nici un răspuns nu este corect.

91. Conform teoriei neoclasice a valorii economice, aceasta:a)are suport în valoarea economică a bunurilor supuse tranzacţiei;b)este determinată de utilitatea marginală şi raritatea respectivului bun;c)este fixat autoritar de către stat;d)exprimă condiţiile de producţie a mărfii.e)a-d false;

92. O firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte, pe termen scurt, produce două bunuri x şi y: costul total este dependent de cantităţile produse prin funcţia CT=4x2+3y2+10x+5y+150. Preţul bunului x de 90 u.m. şi preţul bunului y de 95 u.m. Cantităţile din cele două bunuri care maximizează profitul total al firmei sunt:a)x=10; y=15;b)x=15; y=15;c)x=12; y=10;d)x=20; y=15;e)x=10; y=20;

93. Se cunosc următoarele date privind o firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte: Cmg=2+3Q, CF=40, iar profitul ţintă este de 110u.m. Determinaţi preţul şi cantitatea care permit obţinerea acestui profit.:a)P=20; Q=10;b)P=32; Q=10;c)P=30; Q=15;d)P=20; Q=15;e)P=10; Q=15.

94. Intrarea agentului cererii pe piaţa unui bun se face:a)în funcţie de costul fix mediu;b)la un preţ mai mare decât costul marginal;c)la un raport Umg/P a bunului mai mare decât acelaşi raport al unor bunuri substituibile;d)la un preţ mai mic decât costul marginal;e)nici un răspuns corect.

95. În concurenţa pură şi perfectă, echilibrul firmei pe termen scurt se realizează când: a)Cmg = Vmg >P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg

96. Piaţa concurenţială tinde spre echilibru stabil când:1)prin eliminarea factorului aleatoriu revine la echilibrul iniţial sau găseşte altul nou;2)│Kecp│<│Keop│;3)dezechilibrul format se reproduce în limite relativ constante;4)│Kecp│>│Keop│;5)a-d false.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

97. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte, funcţia costului total fiind : CT=3Q2+2Q+104, iar preţul P=20. Dacă firma produce în condiţii de echilibru pe termen scurt, cantitatea de echilibru şi profitul unitar sunt:a)4; 2;b)3; 2;c)4; 3;d)2; 4;e)2; 2;

98. Pe termen scurt în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când:a) venitul marginal este egal cu costul marginal;b) venitul mediu este egal cu costul mediu;c) costul marginal este egal cu costul mediu;d)venitul marginal este egal cu costul marginal în zona crescătoare a acestuia.

99. Pe termen lung în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când: a) Vmg=Cmg; b) Vmg=Vm=P=Cmg; c)Vmg=Vm=P=Cmg=CVM; d)Vmg=Vm=P=Cmg=CTM; e) nici un răspuns corect

100. O firma care acţioneazǎ pe o piaţǎ cu concurenţǎ perfectǎ va înceta sǎ mai producă atunci când:a) P>CVM;b) P<CTM;c) P<CVM;d) P=CTM;e) P>CTM;

101. Firma A în situaţia de monopol are o funcţie de cost CT=3Q2+4Q+10 şi o funcţie de preţ: P=24-2Q (în care Q=cantitatea produsă şi vândută). Dacă firma produce în condiţii de echilibru, Pe, Qe şi venitului marginal sunt în ordine:a)20, 16, 2;b)16, 20, 2;c)20, 2, 16; d)2, 16, 20;e)nici una din variantele de mai sus.

102. Fie un bun care are date funcţiile de cost şi de preţ în condiţii de echilibru ale pieţei Producerea bunului respectiv se transformă din una concurenţială în cea de qvasi monopol. Bunăstarea consumatorilor când monopolul este în echilibru: a) nu este afectată; b) se reduce, preţurile fiind mai mari;c) se reduce, cantităţile fiind mai mici;d)se reduce, preţurile fiind mai mari şi cantităţile mai mici;e)sunt posibile oricare din a, b, c,d.

103. O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ: CT=5Q2+200Q+300, P=620-100Q. Producţia şi preţul de echilibru sunt:a) 1;520;b) 2; 420;c) 3; 302;d) 4; 220;e) 5; 120.

104. O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ: CT=5Q2+200Q+300, P=620-100Q. Dacă profitul normal reprezintă 10% din profit, profitul pur (supraprofitul) obţinut la echilibru de către monopol este:a) 28;b) 38;c) 48;d) 58;e) a-d false.

105. O firmă monopolistică realizează echilibrul pe termen scurt la acea producţie pentru care costul marginal este egal cu: a) venitul mediu;b) CTM;c) venitul marginal;d) profitul marginal;e) profitul total.

106. Obţin supraprofit durabil:a) monopolul;b) firma monopolistică;c) firmele din cartel;d) oligopulul lider;e) firma concurenţială care are un CTM inferior ca al concurenţilor.

107. Comportamentul strategic înseamnă în primul rând:a) să evaluezi implicaţiile pe termen ung;b) să evaluezi implicaţiile pe termen scurt;c) să evaluezi deciziile respective din perspectiva fenomenelor de incertitudine şi interdependenţă puternice;d) să evaluezi deciziile respective din perspectiva incertitudinii şi a interdependenţelor slabe;e) să acţionezi pe o piaţă cu concurenţă perfectă.

108. Comportamentul strategic şi teoria jocurilor (strategice) caracterizează:a) monopolul;b) IMM-urile;c) oligopolul;d) concurenţa perfectă;e) oligopolul lider.

109. Faţă de oligopoluri, guvernul trebuie să adopte măsuri care să conducă la:a) îngrădirea şi eliminarea treptată;b) extinderea lor ca principală formă de piaţă cu concurenţă imperfectă, reală;c) stimularea înţelegerii dintre ele pentru a prevenii falimente răsunătoare;d) menţinerea şi amplificarea competiţiei dintre ele;e) aplicarea legilor concurenţei.

110. Nu caracterizează piaţa cu concurenţă monopolistică :a)atomicitatea cererii ;b)atomicitatea ofertei ;c) intrarea liberă pe piaţă ;d)deciziile unui producător nu au o influenţă semnificativă asupra deciziilor celorlalţi producători ;e)omogenitatea bunului tranzacţionat.

111. Comparând condiţiile de echilibru pe piaţa de monopol cu cele de pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă putem să deducem că:1)preţul de echilibru al monopolului este superior preţului de echilibru al firmei concurenţiale, ceea ce permite obţinerea profitului pur, durabil;2)cantitatea de echilibru a monopolului este mai mare, mai mică sau egală cu cea a firmei concurenţiale;3)cantitatea de echilibru a monopolului este mai mică decât de cea a firmei concurenţiale;4)surplusul cosumatorului nu este afectat ;5)firma concurenţială obţine profit pe termen lung.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+5; d) 2+4+5; e) 1+3.

112. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a formării monopolurilor;b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de scară pentru niveluri ridicate ale producţiei;c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe pieţe diferite;d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol;e) pe o piaţă de oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ.

113. Monopolul îşi maximizează profitul atunci când:a)costul marginal este egal cu preţul;b)costul total mediu este minim;c)costul marginal este egal cu venitul marginal;d)costul variabil mediu este egal cu preţul;e)venitul marginal este egal cu preţul.

114. Diferenţa dintre concurenţa monopolistică şi cea pură şi perfectă este dată de:a)diferenţierea produselor;b)atomicitatea cererii;c)atomicitatea ofertei;d)existenţa doar a profiturilor normale pe termen lung;e)existenţa unui preţ mai mare decât costul marginal.

115. În concurenţa monopolistică, starea de echilibru pe termen scurt este caracterizată de:a)Cmg = Vmg <P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg.

116. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă :a)fiecare dintre firmele concurente se va angaja în diferite forme de concurenţă non-preţ ; b)firmele noi pot intra liber iar firmele existente pot părăsi piaţa foarte uşor ; c)firmele individuale au o « politică a preţurilor »d)fiecare firmă aduce pe piaţă un produs nestandardizat e)fiecare firmă producătoare oferă produse diferenţiate

117. Curba ofertei unei firmei pe o piaţă cu concurenţă perfectă coincide cu:a)curba costului variabil mediu b)curba cererii c)curba costului marginal dar nu mai jos de minimul costului variabil mediu d)curba costului variabil mediu dar nu mai jos de minimul curba costului marginal e)curba costului marginal, dar nu mai sus de minimul costului mediu

118. Care dintre următoarele este trăsătura caracteristică a unui monopol natural ? a) produce o utilitate publică ; b) are costuri fixe scăzute ; c) concurenţa ar fi mai puţin costisitoare pentru consumator ; d) sunt reglementate de către stat ; e) prezintă economii de scară pe întreg intervalul descris de curbei cererii.

119. Faptul că o firmă realizează doar profit normal înseamnă că :a)firma înregistrează de fapt pierderi b)costul explicit este mai mare decât costul implicit c)firma produce la pragul de rentabilitate d)firma trebuie să iasă de pe piaţă e)firma se află pe o piaţă cu concurenţă perfectă

120. O firmă pe o piaţă perfect competitiva va decide sa iasa de pe piata atunci cand: a) pretul este mai mic decat minimul costului total mediu ; b) pretul de echilibru se stabileste la nivelul costului marginal ;c) cand pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu ; d) costul mediu pe termen lung este crescator; e) pretul este egal cu costul fix mediu.

121. Pe piaţa cu concurenţă perfectă cererea pentru bunurile unui producător individual este: a) perfect inelastica; b) perfect elastică; c) cu elasticitate unitară ;d) elastică; e) inelastică.

122. Care din urmatoarele afirmaţii este falsă? a) structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante economii de scara pentru niveluri ridicate ale productiei b) barierele legale la intrarea pe piata constituie o cauza a formarii monopolurilor c) pe piata de oligopol agenţii ofertei sunt atât căutători, cât şi receptori de pret d) pe piata de oligopol agentii economici se comporta strategic e) piata de oligopol cartelizata este o piata de monopol.

123. Costul total al unei firme pe o piata cu concurenta perfecta este CT=Q2-4Q+10 iar pretul de echilibru se fixeaza la P=10 . Cantitatea pe care alege să o ofere pe piaţă firma astfel incat profitul sa fie maxim si mărimea acestuia sunt :a) Q=4, Pr=10 ;b) Q=7, Pr=70 ; c) Q=7, Pr=39 ;d) Q=4, Pr=70 ;e) Q=10, Pr=70.

124. Functia costului total al unei firme de monopol este data de relatia CT = 3Q2-10Q+20. Cererea pietei este Qc=40-0,5*P. Rezultă că Qe, Pe şi profitul maxim sunt :a) 6 ; 72 ; 364 ;b) 9 ; 62 ; 385 ;c) 3 ; 124 ; 300 ; d) 0,6 ; 76 ; 385 ;e) 90 ; 100 ; 502.

125. Atunci când Conex stabileşte tarifele ţine cont de deciziile Orange; acesta este un exemplu de comportament:a)strategic;b) competitiv; c) subversiv; d) de leader e)de locul doi pe piaţă

126. În cazul unei taxe unitare aplicate monopolului, preţul:a) creşte cu valoarea taxei;b) creşte cu o valoare mai micǎ decât taxa;c) creşte cu o valoare mai mare decât taxa; d)nu se modifică e) scade

127. Dacă taxa aferentă firmei monopoliste se aplică global,atunci ea reprezintă :a) cost variabil;b) cost fix;c) cost marginal;d) cost contabil e)cost economic

128. Atunci când firmele aflate în condiţii de oligopol decid să coopereze, rezultatul este:a) o producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mic;b) o producţie mai mică şi un preţ mai mare;c) o producţie şi un preţ mai mari;d) o producţie şi un preţ mai mici;e) o producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mare.

129. Costul total mediu CTM al unui producător este dat de relaţia , unde Q

este producţia. Producătorul vinde de obicei 300 unităţi şi obţine profit. El are însă posibilitatea să-şi mărească vânzările cu 100 unităţi de cantitate dacă acceptă o reducere de preţ. Producţia de 300 unităţi se poate vinde în continuare la preţul obişnuit. Cel mai mic preţ pe care producătorul îl poate accepta pentru vânzările suplimentare este : a) 3 unităţi monetare; b) 7 unităţi monetare; c) 10 unităţi monetare; d) 11 unităţi monetare; e) 12 unităţi monetare.

130. Un monopol are costul marginal dat de relaţia , unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia , unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie : a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.

131. Curba cotită a cererii în condiţiile pieţei de oligopol implică: a) o discontinuitate a curbei încasării marginale; b) o discontinuitate a curbei costului marginal; c) un preţ sub nivelul încasării marginale; d) un comportament care nu se bazează pe criteriul maximizării profitului; e) existenţa unei înţelegeri în ceea ce priveşte nivelul preţului.

132. Dacă o firmă deţine o poziţie de monopson în ceea ce priveşte forţa de muncă de o anumită calificare, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? : a) salariul este mai mare decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; b) salariul este mai mic decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; c) salariul este egal cu costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; d) salariul este mai mare decât valoarea marginală a timpului liber al forţa de muncă; e) salariul se situează între valoarea productivităţii marginale şi costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă.

133. Un producător care acţionează pe o piaţă de concurenţă perfectă angajează forţă de muncă suplimentară dacă: a) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este

egală cu salariul; b) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mare decât salariul; c) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mică decât salariul; d) toate alternativele de mai sus sunt posibile; e) nici una dintre alternativele de mai sus nu este posibilă.

134. Pentru o firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 40Q + Q2 (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 100 u.m., producţia care maximizează profitul va fi :a) 30 u.m.; b) 40 u.m.; c) 100 u.m.; d) 10 u.m.; e) 5 u.m.

135. Care este producţia ce maximizează profitul pentru o firmă ale cărei costuri totale evoluează conform funcţiei: CT = 200 + 10Q + 5Q2, ştiind că preţul bunului pe care-l produce este de 100 u.m., iar oferta pentru acel bun este perfect inelastică ? :a) 200 bucăţi; b) 100 bucăţi; c) 10 bucăţi; d) 9 bucăţi; e) 5 bucăţi.

136. Dacă, pentru un bun, oferta este cu elasticitate unitară, iar cererea este perfect elastică, atunci o creştere a ofertei va determina: a) creşterea preţului şi a cantităţii cerute; b) creşterea preţului şi a cantităţii oferite; c) scăderea preţului şi a cantităţii cerute; d) creşterea preţului, cantitatea cerută constantă; e) preţ constant, cantitatea cerută creşte.

137. Care dintre următoarele nu constituie o caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă? a) libertatea de a intra pe piaţă; b) perfecta informare a agenţilor economici; c) o diversitate de produse diferenţiate între ele; d) foarte mulţi cumpărători şi producători; e) perfecta mobilitate a factorilor de producţie între diferitele pieţe.

VENITURILE

1. Raportul dintre preţul de vânzare şi cost este 3/2; rata profitabilităţii în funcţie de cost este:a) 150%;b) 50%;c) 33,3%;d) indeterminată;e) a - d false.

2. Când raportul dintre cost şi preţ este 1/3 rata profitabilităţii în funcţie de cost şi de cifra de afaceri este:a) 50%, 50%;b) 200%, 66,6%;c) 66,6%, 200%;d) indeterminate;e) a –d false.

3. În urma repartiţiei funcţionale se formează veniturile:a) salarii;b) salarii şi dobânzi;c) salarii, dobânzi şi profituri;d) salarii, dobânzi, profituri, pensii, ajutoare şi alocaţii;e) salarii, dobânzi, profituri, pensii şi alte venituri de transfer şi venituri ale bugetului de stat.

4. Este un venit de natură reziduală:a) salariul;b) profitul;c) dobânda;d) renta;e) impozitul pe venit.

5. Cea mai eterogenă formă de venit (incluzând şi alte elemente decât conţinutul său este:a) salariul;b) dobânda;c) renta;d) profitul;e) alocaţia pentru copii.

6. Ca regulă, profitul economic este, comparativ cu profitul legal (efectiv contabil):a) mai mare;b) mai mic;c) egal;d) de regulă este ≥;e) de regulă este ≤.

7. Când viteza de rotaţie a capitalului se accelerează ca regulă, profitul:a) creşte;b) scade;c) rămâne neschimbat;d) este mai mare decât salariile;e) depăşeşte dobânda şi salariile.

8. Una din împrejurările de mai jos nu au fost luate în considerare de către Ricardo la elaborarea teoriei rentei funciare:a) terenurile au randamente inegale;b) preţurile de piaţă sunt unice;c) cererea de produse agricole nu poate fi acoperită pe seama producţiei de pe terenurile foarte bune;d) proprietarul este cel care exploatează terenul;e) acelaşi produs agricol are CTM diferit pe diferite terenuri.

9. Costul contabil reprezintă 90% din valoare producţiei iar salariile reprezintă 50% din costurile materiale. Profitul obţinut este de 250 mil. u.m. iar producţia fizică 2000 buc. Costul salarial pe produs reprezintă:a) 30 mii;b) 90 mii;c) 125 mii;d) suma nu poate fi calculată;e) a – d false.

10. Când preţul de vânzare şi CTM cresc cu aceeaşi sumă absolută, profitul pe produs şi rata profitului:a) cresc;b) scad;c) rămân constante;d) constant, scade;e) constant, creşte.

11. În perioada T0-T1 producţia unui agent economic creşte de 3,5 ori, iar numărul de lucrători cu 75%. Salariul nominal în T0 este de 2 milioane lei. Calculaţi cât va fi salariul nominal în T1 ştiind că sporirea acestuia reprezintă 50% din creşterea productivităţii muncii ?a)3 mil ;b)2 mil ;c)4 mil ;d)2,5 mil ;e)nici o variantă nu este corectă.

12. În T0 la nivelul unei firme, rata profitului la cost este de 20%. În T1 costurile de producţie nu se modifică, iar rata profitului la cifra de afaceri devine 15%. Profitul în T1 faţă de T0 :a)creşte cu 10,5% ;b)scade cu 11,8% ;c)scade cu 17,5% ;d)creşte cu 17% ;e)creşte cu 18,9%.

13. Profitul poate fi influenţat de :1)nivelul productivităţii ;2)costul producţiei ;3)preţul de vânzare a bunului respectiv ;4)viteza de circulaţie a capitalului ;5)nici unul din factorii de mai sus.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 2+4; e) 5.

14. Rata economică a profitului reprezintă raportul procentual între masa profitului şi :a)cifra de afaceri ;b)activul total al firmei ;c)capitalul investiti într-o perioadă ;d)capitalul tehnic fix;e)nici un răspuns nu este corect.

15. Conform teoriilor subiective, profitul este: 1) o recompensă adusă antreprenorului pentru realizarea de noi inovaţii;2) determinat de conjunctura economică; 3) o recompensă a riscului asumat; 4) este determinat de plusvaloare; 5)răspunsurile a-d sunt false.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+4; e) 5.

16. Profitul se află în relaţie pozitivă cu: 1) nivelul productivităţii; 2) costul de producţie; 3)viteza de rotaţie a capitalului; 4) durata unei rotaţii a capitalului; 5) răspunsurile a-d sunt falseAlegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+3; e) 5.

17. Un întreprinzător vinde anual 100000 bucăţi din producţia sa la un preţ de 5 u.m./bucată având costuri explicite de 350000 u.m. Alegând să devină întreprinzător el a renunţat la posibilitatea de a fi angajat cu un salariu anual de 50000 u.m. si de a plasa banii investiţi într-o afacere pe piaţa de capital obţinând dividende în valoare de 50000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi cel economic sunt egale cu: a) 500000 ; 150000; b) 500000; 100000; c) 150000; 50000; d) 50000 ; 150000;e) nu se pot determina.

18. Cunoaştem următoarele informaţii despre posesorul unui teren de 100 ha: producţia este 10t/ha, preţul de vânzare este 150$/t, costul total (full)este de 100000$. Cunoscând rata dobânzii de 5%, preţul de ofertă la care posesorul este dispus să vândă 10 ha este: a) 100000$; b) 150000$; c) 200000$; d) 50000; e) nu se poate determina pe baza datelor problemei.

19. Indexarea salariilor cu numai 80% din creşterea preţurilor va determina următoarea modificare a salariului real atunci când preţurile se dublează: a) scădere cu 20%; b) creştere cu 10%; c) scădere cu 10%; d) creştere cu 20%; e) scădere cu 80%.

20. Suma dintre profitul economic şi costul total economic este reprezentată de: a) profitul net; b)profitul brut; c)încasările totale; d)costuri materiale şi costuri salariale; e)nici una dintre variantele de mai sus.

21. Profitul reprezintă: a) o recompensă pentru riscul asumat; b) un venit al proprietarului de capital utilizat; c) o sumă care se identifică cu mărimea salariului; d) un plasament; e) diferenţa dintre venitul marginal şi costul total.

22. Renta diferenţială: 1) măreşte preţul produselor agricole; 2) nu se poate calcula; 3) revine proprietarilor terenurilor mai fertile, ca un dar al naturii; 4) nu determină creşterea preţului produselor agricole; 5) nu măreşte costul de producţie.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+4; d) 1+3+5; e) 3+4+5.

23. Indicele salariului nominal se calculează în funcţie de: 1) evoluţia salariului nominal; 2) indicele salariului real şi evoluţia preţurilor factorilor de producţie; 3) indicele salariului real şi indicele general al preţurilor; 4) rata profitului; 5) indicele salariului real şi indicele preţurilor bunurilor de consum. Alegeţi varianta corectă : a) 2+5; b) 2+3+5; c) 2+4; d) 1+5; e) 1+2+3.

24. Câştigul băncii reprezintă: a) diferenţa dintre profitul băncii şi cheltuielile sale de funcţionare; b) suma dintre dobânda încasată şi dobânda plătită; c) diferenţa dintre dobânda încasată şi cea plătită; d) totalitatea disponibilităţilor de creditare; e) a-d false.

25. Diferenţa dintre venitul total şi costul de producţie total (de opţiune sau de oportunitate) poartă denumirea de: a) cost contabil; b) supraprofit; c) profit contabil; d) profit economic; e) venit marginal.

26. Rata rentabilităţii : 1) este o marime relativă; 2) se află în raport direct proporţional cu durata de rotaţie a capitalului; 3) se exprimă ca diferenţă dintre venit şi cost; 4) se calculează pe baza raportului dintre cifra de afaceri şi costul total; 5) se determină pe baza relaţiei: profit total/cost total. Alegeţi varianta corectă : a) 2+4+5; b) 1+5; c) 2+3+5; d) 1+4+5; e) 2+5.

27. La momentul To salariul real este de 30 u.m.iar la momentul T1 acesta devine 45 u.m. Preţurile factorilor de producţie cresc cu 15%, iar ale bunurilor de consum cu 20%. Cum evoluează salariul nominal? a) creşte cu 60%; b) scade cu 47,5%; c) nu se modifică; d) scade cu 25%; e) creşte cu 80%.

28. Se cunosc următoarele date în cazul unui întreprinzător: capitalul fix 60 u.m.; durata de funcţionare a capitalului fix 15 ani; consumul capitalului circulant 40% din costul total; încasările totale 110 u.m.; rata profitului la cost 10%. Costurile salariale sunt în aceste condiţii: a) 10 u.m.; b) 40 u.m.; c) 50 u.m.; d) 54 u.m.; e) 56 u.m.

29. Creşterea salariului nominal coincide cu reducerea salariului real. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată într-un asemenea context? indicele salariului nominal este superior indicelui salariului real; b) indicele preţurilor de consum este superior lui 100%; c) indicele salariului nominal este inferior indicelui preţurilor de consum; d) indicele salariului real este inferior indicelui preţurilor de consum; e) toate cele de mai sus.

30. O bancă A acordă două credite C1 şi C2 în sumă totală de 500 unităţi monetare. Durata de acordare pentru aceste credite este de trei luni şi, respectiv, 60 de zile. Ratele dobânzilor percepute de bancă sunt de 10% şi 5%. Dobânda obţinută de bancă pentru primul credit este cu 100% mai mare decât dobânda obţinută pentru cel de al doilea credit. În aceste condiţii, creditele acordate şi dobânzile încasate de bancă pentru fiecare credit sunt (în unităţi monetare): a)200; 300; 5; 2,5; b) 300; 200; 5; 2,5; c) 200; 300; 7,5; 3,75; d) 150; 350; 5; 2,5; e) 250; 250; 7,5; 3,75.

31. O persoană a constituit un depozit bancar în To, pe care urmează să-l lichideze după doi ani. După primul an retrage suma de 140 u.m., iar după cel de-al doilea an retrage 196 u.m. Cunoscând rata anuală a dobânzii 40%, determinaţi mărimea depozitului. a) 300 u.m; b)125 u.m; c)200 u.m; d)250 u.m.; e)175 u.m.

32. O firmă intenţionează să intre pe piaţă la preţul iniţial de 100 u.m, având costul fix total CF = 10.000 u.m. şi costul variabil mediu CVM = 80 u.m. Pragul de rentabilitate al firmei este: a) 500 u.m.; b) 200 u.m.; c) 230 u.m.;d) 150 u.m.; e) nu poate fi determinat.

33. Cunoscând costul fix CF = 520.000 u.m., costul variabil mediu CVM=20.000 u.m. şi preţul P = 150.000 u.m., precizaţi de la ce nivel al producţiei firma obţine profit: a) mai puţin de 2 produse; b) 2 produse; c)mai puţin de 3 produse; d) 6 produse; e) 4 produse.

34. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată când salariul real creşte mai mult decât creşte salariul nominal? a) preţurile factorilor de producţie cresc; b) preţurile factorilor de producţie scad; c) preţurile bunurilor de consum scad; d) preţurile bunurilor de consum cresc; e) preţurile bunurilor de consum nu se modifică.

35. Identificaţi afirmaţia falsă privind profitul mediu: a)se poate determina ca raport între profitul total şi volumul producţiei; b) se poate determina ca diferenţă dintre preţ şi costul total mediu; c) se poate determina ca diferenţă dintre încasarea totală şi costul total; d) este în relaţie invers proporţională cu costul unitar; e) modificarea sa influenţează rata profitului.

36. Dacă salariul nominal creşte, fără ca celelalte elemente ale câştigului nominal să se modifice, ponderea salariului nominal în câştigul nominal: a)scade; b) creşte, doar dacă salariul nominal devine egal cu celelalte elemente ale câştigului nominal; c) poate creşte, scădea sau rămâne constantă; d) nu se modifică; e) creşte.

37. Rata dobânzii bancare este de 10%. Achiziţionarea unei acţiuni la preţul de 300 u.m. aduce un dividend anual de 30 u.m. Folosirea sumei de 300 u.m. în cadrul unei afaceri

generează un profit net de 31 u.m. În acest caz, un întreprinzător: a)preferă achiziţionarea acţiunii; b) optează pentru constituirea unui depozit bancar; c)preferă dezvoltarea unei afaceri; d) alege între achiziţionarea acţiunii şi constituirea unui depozit bancar; e) este indiferent între aceste alternative de folosire a banilor.

38. Costul de producţie necesar realizării unei unităţi de produs este 240 u.m.. Preţul unei unităţi de produs este 300 u.m. Profitul mediu creşte cu 50%. În aceste condiţii, rata profitului la cost: a)scade cu 41,65%; b) scade cu 58,35%; c) creşte cu 71,43%; d) creşte cu 171,43%; e) nu se modifică.

39. Câştigul bancar este cu 300% mai mare decât cheltuielile administrative ale unei bănci. Suma primită în depozit de această bancă şi acordată drept credit este 200 milioane u.m.. Diferenţa dintre rata dobânzii încasată şi cea plătită este de 5 puncte procentuale. Profitul bancar şi cheltuielile administrative sunt: a)7,5 milioane u.m.; 1,875 milioane u.m.; b) 7,5 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; c) 10 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; d) 175 milioane u.m.; 25 milioane u.m.;e) 200 milioane u.m.; 50 milioane u.m.

40. Costul fix mediu în cazul unui producător este 4500 unităţi monetare, iar cel variabil mediu 7500 unităţi monetare. Producţia creşte cu 50%, iar costurile variabile se modifică cu 80%. În aceste condiţii, profitul mediu: a) scade cu 1500 unităţi monetare; b) scade cu 3000 unităţi monetare; c) creşte cu 1500 unităţi monetare; d) creşte cu 3000 unităţi monetare; e) nu se modifică.

41. Se cunosc următoarele date în cazul unui producător: cheltuielile cu materiile prime 300 u.m.; cheltuielile cu energia 100 u.m.; amortizare 50 u.m.; cheltuielile cu salariile reprezintă 43,75% din costurile totale; rata profitului la cifra de afaceri este 20%. În aceste condiţii, profitul este: a)100 u.m.; b) 160 u.m; c) 200 u.m;d) 400 u.m; e) 800 u.m.

42. În T1, salariul nominal a fost 300 u.m. În T2, salariul nominal este 450 u.m., iar indicele preţurilor de consum 150%. În intervalul de timp T1-T2, salariul real: a) a crescut cu 50%; b) a crescut cu 20%; c) a rămas constant; d) s-a redus cu 15%; e) s-a redus cu 25%.

43. În condiţiile în care preţul şi costul mediu cresc concomitent cu 45%: a)profitul mediu scade cu 55% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; b)profitul mediu creşte cu 45% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; c) profitul mediu rămâne constant iar rata profitului la costuri scade; d) profitul mediu, rata profitului la costuri şi rata profitului la cifra de afaceri rămân constante; e)profitul mediu şi rata profitului la costuri cresc, iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă.

44. Salariul real are tendinţa de reducere atunci când: 1)salariul nominal scade mai rapid decât preţurile; 2) salariul nominal creşte mai lent decât scăderea preţurilor; 3) indicele salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind supraunitari; 4) indicele salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind subunitari; 5) salariul nominal creşte mai lent decât preţurile.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+5; b) 1+3+4+5; c) 1+2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 1+2+5.

45. Dacă într-un an rata nominală a dobânzii a fost 45%, iar rata inflaţiei a fost 55%, rata reală a dobânzii a fost: a)200%; b) 110%; c) –110%; d) –10%; e) 45%.

46. Profitul economic se calculează ca diferenţă între: a) venituri totale şi costuri explicite; b) costuri explicite şi costuri implicite; c) venituri totale şi costuri implicite; d) venituri totale, pe de o parte, şi costuri explicite şi implicite, pe de altă parte; e) costuri implicite şi costuri explicite.

47. Raportul dintre rata profitului la cifra de afaceri şi rata profitului la costuri: 1) este subunitar, atunci când firma obţine profit; 2) poate fi supraunitar, dacă firma are pierderi; 3) scade, atunci când cifra de afaceri creşte mai puternic decât costul total; 4) creşte, atunci când cifra de afaceri scade mai puternic decât costul total; 5)este egal cu 1 dacă preţul este egal cu costul unitar.

Alegeţi varianta corectă : a) 3+4+5; b) 1’2+3+4; c) 1+2+3+4+5; d) 1+2; e) 1+2+5.

LIMITELE PIEŢEI

1. Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative: a) aplicarea unui impozit asupra activităţii generatoare de externalitate negativă; b) subvenţionarea celor care suportă efectele externe negative; c) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; d) definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea unei pieţe pentru acestea; e) controlul activităţii generatoare de externalitate negativă de către stat.

2. Internalizarea externalităţilor negative are loc prin: a) reducerea costului marginal privat; b) reducerea preţului plătit de consumatori; c) includerea costurilor externe în costul privat; d) creşterea producţiei; e) restrângerea drepturilor de proprietate privată.

3. Poluarea reprezintă un exemplu de: a) bun public; b) externalitate negativă; c) externalitate pozitivă; d) bun privat; e) bun de folosinţă comună.

4. În cazul unei externalităţi pozitive: a) beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile sociale; b) beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale; c) costurile private sunt mai mari decât costurile sociale; d) costurile private sunt egale cu costurile sociale; e) beneficiile şi costurile private coincid cu beneficiile şi costurile sociale.

5. Externalitatile pozitive apar atunci când: a) firmele au costuri de tranzactie semnificative; b) schimbul are dezavantaje, dar foarte mici; c) avantajele sunt mari, dar dezavantajele si mai mari; d) avantajele schimbului sunt mai mari decat dezavantajele; e) toate variantele sunt corecte.

6. Care dintre următoarele variante cauzează o externalitate negativă: a) creşterea albinelor (având drept efect principal polenizarea plantelor şi copacilor); b) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; c) cercetarea ştiinţifică fundamentală; d) plantarea de flori în grădina din faţa casei; e)construcţia unui gard înalt între curtea proprie şi cea a vecinului.

7. Care dintre următoarele variante este cea mai susceptibilă să genereze o externalitate pozitivă: a) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; b)cumpărarea unei îngheţate; c) obligarea unei firme cu poziţie de monopol să vândă la un

preţ egal cu costul total mediu; d) vânarea urşilor sălbatici; e) plantarea de flori în grădina din faţa casei.

8. Este un exemplu de bun public: a) filmul vizionat la cinematograf; b) filmul vizionat de pe caseta video închiriată; c) călătoria cu trenul; d) apărarea naţională; e) un telefon public.

9. Externalităţi pozitive apar atunci când: a) drepturile de proprietate sunt bine definite; b) indivizi neimplicaţi într-un contract beneficiază de efectele favorabile ale acestuia; c) se realizează alocarea eficientă a resurselor economice prin intermediul pieţei; d) efectele pozitive ale unei activităţi sunt reglate prin mecanismul pieţei;e) un bun produce satisfacţie cumpărătorului.

10. În problema "pasagerului clandestin" teoria economică încadrează comportamentele bazate pe tendinţa de: a) a beneficia gratuit de bunurile private; b) a eluda plata bunurilor publice; c) a eluda plata bunurilor nonmarfare; d) a beneficia gratuit de bunurile libere; e) toate variantele a-d.

11. Internalizarea externalităţilor negative înseamnă: a) stimularea exporturilor; b) reducerea vânzărilor pe pieţele externe; c)reducerea costurilor explicite; d) reducerea preţului de echilibru; e) încorporarea costurilor externe în costurile explicite ale generatorului de externalităţi.

12. Un bun public implică în mod necesar una dintre următoarele condiţii: a)costul furnizării acestui bun pentru un consumator suplimentar este zero; b) încasările din vânzarea acestui bun permite finanţarea producerii sale; c) guvernul furnizează acest bun gratuit; d) acest bun este produs numai de către întreprinderi cu capital de stat; e) acest bun poate fi produs la fel de eficient de întreprinderile publice şi de cele private.

13. Emisiunile de radio reprezintă bunuri publice pentru că: a) sunt bunuri libere; b) sunt gratuite; c) sunt finanţate de la bugetul statului; d) se caracterizează prin nonexcluziune şi nonrivalitate; e) nu sunt tranzacţionate pe piaţă.

14. Peştii din mări şi oceane sunt în pericol de dispariţie pentru că: a) indivizii care exploatează resursa sunt iraţionali; b) această resursă este caracterizată de excluziunea consumatorilor prin preţ; b) rivalitatea în consum, în absenţa dreptului de proprietate, determină exploatarea în exces a resursei; c) statul nu subvenţionează refacerea stocurilor de peşte; d) drepturile de proprietate asupra resursei sunt bine definite.

15. Doi vecini A şi B deţin fiecare câte un teren cu pomi fructiferi. A şi-a îngrijit pomii şi livada acestuia este plină de fructe, pe când pomii lui B sunt plini de omizi. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) acţiunea lui A generează externalităţi negative; b) atât timp cât costurile de întreţinere depăşesc valoarea proprietăţii, B procedează corect atunci când nu cheltuie bani pentru îngrijirea livezii; c) acţiunea lui B generează externalităţi pozitive; d) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe B să-şi îngrijească grădina; e) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe A să îngrijească şi grădina lui B.

16. Una dintre variantele de mai jos constituie motivul intervenţiei guvernamentale în scopul atingerii bunăstării: a) statul are resursele financiare pentru realizarea acestui obiectiv; b) statul are cei mai buni specialişti în economia bunăstării; c) autoritatea publică deţine cele

mai cuprinzătoare informaţii referitoare la nevoile societăţii; d) piaţa se confruntă cu o serie de limite ce generează eşecuri în alocarea resurselor; e) b şi c.

17. Bunăstarea, ca obiectiv al politicii sociale, vizează: a)justiţia distributivă a venitului; b) realizarea obiectivelor politicii economice; c)asigurarea de către guvern a unui număr mare de locuri de muncă bine plătite; d) stabilirea unui ansamblu de norme şi reglementări care să determine o mai mare operativitate în funcţionarea pieţelor; e) satisfacerea dorinţei indivizilor de a avea acelaşi nivel de trai.

18. Intervenţia guvernamentală este optimă atunci când: a) guvernul ia măsuri de prevenire a poluării; b) beneficiile intervenţiei sunt mai mari decât costurile acesteia; c) costurile suportate de poluatori sunt mai mari decât beneficiile acestora, realizându-se astfel obiectivele justiţiei sociale (poluatorul plăteşte); d) beneficiile celor mai mulţi dintre membrii societăţii sunt mai mari decât pierderile celorlalţi; e)nici o variantă dintre cele de mai sus.

19. Alegerea între eficienţă economică şi echitate generează: a) costul de oportunitate al intervenţiei guvernamentale; b) conflict de interese între partenerii sociali; c) dezechilibre pe piaţă, deoarece conceptele de mai sus nu pot fi disociate; d) beneficii pentru întreaga societate; e) nici o variantă din cele de mai sus.

20. Bunurile publice sunt caracterizate de: 1) nonrivalitate; 2) nonexcluziune; 3) rivalitate; 4)excluziune; 5) nici un răspuns corect.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 3+4; e) 5.

21. Pot fi considerate externalităţi negative: 1) gazele de eşapament ale automobilelor; 2)restaurarea clădirilor istorice; 3) cercetarea tehnologică; 4) vaccinul antigripal; 5) fumul termocentralelorAlegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+5.

22. Pentru a caracteriza externalităţile pozitive sunt corecte afirmaţiile: a) venit marginal social este mai mare decât venitul marginal al firmei; b) costul marginal al firmei este mai mic decât costul marginal total; c) costuri suplimentare suportate de societate; d) venit marginal total este mai mic decât venitul marginal al firmei; e) costul marginal al firmei este mai mare decât costul marginal total

23. Reprezintă situaţii de hazard moral, cele în care: 1) proprietarul unei case asigurate împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 2) un pasager care călătoreşte fără bilet; 3)populaţia rurală nu-şi asigură locuinţele împotriva inundaţiilor ştiind că guvernul îi va despăgubi; 4) construirea unui spital într-o locaţie mică şi din care populaţia emigrează;5)toate cele de mai sus.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3; e) 5.

24. Reprezintă situaţii de selecţie adversă: 1) ascunderea de către vânzător a informaţiilor referitoare la defectele produselor second-hand; 2) proprietarul unei case asigurate împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 3) tendinţa unei persoane de a-şi incendia casa după încheierea asigurării; 4) ascunderea unor probleme de sănătate de către o persoană care vrea să încheie o asigurare de viaţă; 5) toate cele de mai sus.Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3+4; e) 5.