Guy de Maupassant - Horla

7/23/2019 Guy de Maupassant - Horla

http://slidepdf.com/reader/full/guy-de-maupassant-horla 1/19

GUY DE MAUPASSANT

HORLA

8 mai. — Ce zi minunată! Mi-am petrecut toată dimineaţa întins pe iarbă, înfaţa casei, sub platanul uriaş care o acoperă, o adăposteşte şi o umbreşte în întregime. mi place această regiune, şi-mi place să trăiesc într-ansa pentrucă acolo îmi am rădăcinile, aceste adnci şi delicate rădăcini care-l leagă peun om de ceea ce gndeşte şi de ceea ce mănncă, de datini ca şi de bucate,de felul local de a "orbi, de intonaţiile ţăranilor, de mirosurile solului, de sateşi c#iar de aerul însuşi. mi iubesc casa în care am crescut. $e la ferestrele mele "ăd cumcurge %ena, de-a lungul grădinii, în dosul drumului, aproape la mine acasă,%ena cea mare şi lată, care curge de la &ouen la 'a"re încărcată cu "apoare. Colo, la stnga, &ouen, întinsul oraş cu acoperişuri albastre, peste carese înalţă oastea fără număr de clopotniţe gotice. %unt nenumărate, subţirisau late, dominate cu toatele de săgeata de fontă a catedralei şi pline declopote care răsună în "ăzdu#ul albastru al dimineţilor senine, făcnd să seaudă pnă la mine blndul şi îndepărtatul zăngănit de (er, cntecul lor debronz pe care adierea mi-l aduce, cnd mai tare, cnd mai asurzit, după cumea se trezeşte sau aţipeşte. Ce frumos era azi de dimineaţă! Către ora unsprezece, un lung con"oi de "ase trase de-un remorc#erct o muscă de mare, şi care #orcăia de oboseală scoţnd un fum gros, trecuprin faţa grila)ului meu. $upă două "ase englezeşti cu pnze al căror pa"ilion roşu *utura pecer, "enea un splendid "as brazilian cu trei catarge în întregime alb, încntător de curat şi de lucios. +-am salutat, nu ştiu de ce, att de mare

plăcere mi-a făcut pri"eliştea acestui "as. mai. $e cte"a zile am puţină febră mă simt prost, sau mai curndtrist. $e unde "in oare aceste tainice in*uenţe care ne sc#imbă fericirea îndescura)are şi încrederea în tristeţe şi descumpănire %-ar zice că aerul, aerulacesta care nu se "ede, e plin de însuşiri neştiute. $e puteri, de pe urmatainicii "ecinătăţi a cărora pătimim. Mă trezesc plin de "eselie, cu dorinţa dea cnta în gtle).



— $e ce — Cobor de-a lungul apei şi brusc, după o scurtă plimbare, mă-ntorcdisperat, ca şi cum m-ar pndi acasă "reo nenorocire. — $e ce — %ă (e un (or de răceală care, trecndu-mi prin piele, mi-a zdruncinat

ner"ii şi întunecat su*etul %ă (e forma norilor, sau culoarea zilei, culoareaatt de nestatornică a lucrurilor, care trecndu-mi prin oc#i, mi-a tulburatgndul Mai ştii /ot ce ne încon)oară, tot ce "edem fără sa pri"im, tot ceatingem fără să palpăm, sau numai în treacăt fără să cunoaştem, tot ce întlnim fără să distingem, produce asupra noastră, asupra organelor noastreşi, prin ele, asupra gndurilor şi c#iar asupra su*etului nostru efecte rapide,surprinzătoare şi ine0plicabile. Ct e de profundă taina aceasta a Celor ne"ăzute! 1u o putem sondacu simţurile noastre păcătoase, cu oc#ii noştri care nu ştiu să "adă nici ce eprea mic, nici ce e prea mare, nici ce e prea aproape, nici ce e prea departe,nici locuitorii unei stele, nici pe acei ai unei picături de apă2 cu urec#ile

noastre oare ne înşeală, dat (indcă ne transmit "ibraţiile aerului transformate în note sonore. 3le sunt zne care reuşesc minunea de a transforma acestzgomot în mişcare şi, mulţumită acestei metamorfoze, dau naştere muziciicare face să cnte agitaţia mută a naturii2 cu mirosul nostru, mai slab dectacela al unui cine2 cu gustul nostru, care de-abia poate discerne "rsta"inului! 4! $aca am a"ea alte organe care să îndeplinească în fa"oarea noastrăalte minuni, ce de lucruri am mai putea descoperi în )urul nostru! 5 mai. — 'otărt lucru, sunt bolna"! 6i mă simţeam att de bine luna trecută!4m febră, o febră atroce, sau mai degrabă o stare febrilă de ner"i care face

ca su*etul să-mi (e tot att de suferind ca şi trupul. 4m tot mereu aceastăoribilă senzaţie a unei 7rime)dii care mă ameninţă, această teamă de-onenorocire care mă paşte, sau a morţii care se apropie, această presimţirecare este, probabil, primul simptom al unei boli încă necunoscute ce încolţeşte în sngele şi în carnea mea. 8 mai. — in de la doctorul meu care m-a consultat, căci nu mai puteamdormi. Mi-a găsit pulsul accelerat, oc#iul dilatat, ner"ii întinşi ca nişte coarde,dar nici un simptom alarmant. /rebuie să fac duşuri şi să iau bromură depotasiu. 9 mai.

— 1ici o sc#imbare! %tarea mea e, într-ade"ăr, bizară. 7e măsură ce se înserează, mă cuprinde o ine0plicabilă nelinişte, ca şi cum noaptea arascunde, întruct mă pri"eşte, o groaznică ameninţare. Mănnc repede, apoi încerc să citesc dar nu pricep cu"intele de-abia dacă deosebesc literele.:mblu atunci în lung şi în lat prin salon, ;apăsat de-o teamă confuză şiirezistibilă< teamă de somn şi teamă de pat. 7e la zece mă sui în odaia mea. $e-abia am intrat, în"rtesc c#eia dedouă ori în broască şi pun ză"orul mi-e frică2 de ce2 7nă acum nu mă



temeam de nimic2 $esc#id dulapurile, mă uit sub pat ascult2 4scult. Ce1u e oare ciudat ca o indispoziţie, poate o tulburare a circulaţiei, iritaţia unuicircuit ner"os, un pic de congestie, o foarte mică perturbare în funcţionareaatt de imperfectă şi att de delicată a maşinii noastre însu*eţite, să facă dincel mai "esel dintre oameni un melancolic şi din cel mai cura)os un fricos

4poi mă culc şi aştept să "ină somnul aşa cum l-aş aştepta pe călău. laştept, dar îngrozit la gndul că "a "eni şi inima-mi bate, şi picioarele-mitremură şi tot trupul meu tresare în (erbinţeala cearşafurilor, pnă în clipacnd mă cufund brusc în repaus, aşa cum ai cădea ca să te îneci într-un #ăude apă stătătoare. 1u-l simt, ca altădată, "enind acest somn per(d, ascuns înprea)ma mea, oare mă pndeşte, oare mă "a apuca de cap, îmi "a înc#ideoc#ii, mă "a nimici. $orm = multă "reme = două-trei ore = apoi un "is = nu = un coşmar mă înăbuşă. %imt, nu-i "orbă, că sunt culcat şi că dorm2 > ştiu şi o simit2 6imai simt şi că cine"a se apropie de mine, mă pri"eşte, mă palpează, se suie în pat, îngenunc#ează pe pieptul meu, mă apucă cu minile de gt şi

strnge2 %trnge2 $in răsputeri, ca să mă sugrume. Ct despre mine, mă zbat, înlănţuit de această atroce neputinţa carene paralizează în "ise< "reau să ţip = nu pot "reau sa mă mişc = nu pot =făcnd eforturi groaznice, gfind, încerc să mă întorc, să dau la o parteaceastă (inţă care mă stri"eşte şi care mă înăbuşă = nu pot! 6i deodată mă trezesc, înspăimntat, leoarcă de sudoare. 4prindluminarea. 1u-i nimeni. $upă această criză, care se repetă în (ecare noapte, adorm în sfrşit,liniştit, pnă în zori. 9 iunie. — %tarea mea s-a mai înrăutăţit încă. Ce-oi ( a"nd ?romura nu

ser"eşte la nimic nici duşurile. $eunăzi, ca să-mi obosesc trupul, totuşi attde obosit, m-am dus să mă plimb prin pădurea din &oumare. 4m crezut, mai înti, că aerul proaspăt uşor şi blnd, plin de miresme de ierburi şi de frunze, îmi "a "ărsa în "ine un snge nou, în inimă o nouă energie. 4m apucat pe-undrum larg de "nătoare, apoi am cotit înspre la ?ouille, pe-o alee îngustă, între două batalioane de copaci e0trem de înalţi, care interpuneau între mineşi cer un acoperiş "erde, gros, aproape negru. :n (or mă cuprinse deodată, nu un (or de frig, ci o ciudată senzaţie denelinişte. @uţii pasul, cuprins de îngri)orare la gndul că sunt singur, speriat fărămoti", în mod stupid, de adnca singurătate. $eodată, mi se păru că cine"a

mă urmăreşte, că cine"a merge în urma mea, aproape de tot, ct să măatingă. M-am întors brusc. 1u era nimeni. 1-am "ăzut în urma mea dect aleeadreaptă şi largă, înspăimntător de goală şi-n cealaltă parte se întindea totct "edeai cu oc#ii, e0act la fel, înspăimntătoare. 4m înc#is oc#ii. $e ce 6i-am început să mă în"rtesc pe-un călci,foarte repede, ca o sfrlează. 3ra să cad am desc#is oc#ii copacii dănţuiaupămntul plutea a trebuit să mă aşez. 4poi, a! 1u mai ştiam pe unde am



"enit! Ciudată idee! Ciudat! Ciudată idee! 1u mai ştiam de loc. 4m pornit-ode partea care era la dreapta mea şi m-am întors pe drumul mare care măadusese în mi)locul pădurii. A iunie. — 1oaptea a fost groaznică. 4m să plec de aci cte"a săptămni.

7robabil că o scurtă călătorie mă "a întrema. 9 iulie. — M-am întors acasă. M-am "indecat. 4m făcut de altminteri o e0cursie încntătoare. 4m "izitat muntele %aint-Mic#el, pe care nu-l cunoşteam. Ce "iziune cnd soseşti, ca mine, la 4"ranc#es, pe înserate! 3 situat pe-o colină şi cine"a m-a dus în grădina publică, la capătul oraşului. 4m scos unstrigăt de uimire. > radă uriaşă se întindea în faţa mea, ct "ezi cu oc#ii, între două coaste depărtate ce se pierdeau în zare, prin ceţuri şi în mi)loculacestei imense rade galbene, sub un cer de aur strălucitor, se înalţă, sumbruşi ascuţit, printre nisipuri, un munte straniu. %oarele tocmai apusese şi peorizontul încă în *ăcări se desena pro(lul acestei stnci fantastice care poartă

în "rful ei un fantastic monument. $e cu zori m-am dus spre el. Marea era )oasă, ca seara din a)un, şi, pemăsură ce mă apropiam de ea, pri"eam înălţndu-se în faţa mea uimitoareaabaţie. $upă cte"a ore de mers, am atins uriaşul bloc de pietre care poartăorăşelul dominat de marea biserică. $upă ce-am urcat strada îngustă şipo"rnită, am intrat în cel mai admirabil lăcaş gotic înălţat lui $umnezeu pepămnt, mare ct un oraş, plin de săli )oase, stri"ite sub bolţi, şi de galerii înalte susţinute de coloane fragile. 4m pătruns în acest gigantic giu"aer degranit, tot att de uşor ca o dantelă, şi acoperit de turnuri şi de graţioaseturnuleţe în formă de piramidă, în care urcă scări răsucite şi care proiecteazăpe cerul albastru al zilelor, pe cerul negru al nopţilor, capetele lor ciudate, de

unde ies #imere, dia"oli, animale fantastice, *ori monstruoase, şi care suntlegate unele de altele prin arcade subţiri şi sculptate. Cnd am a)uns în "rf, i-am spus călugărului care mă însoţea< B7ărinte,ce bine trebuie să te simţi aici! 3l îmi răspunse< B3 "nt mult, domnule şi-am început să "orbimpri"ind cum se ridică marea, care alerga pe nisip şi-l acoperea cu o cuirasa deoţel. 6i călugărul îmi istorisi po"eşti, toate "ec#ile po"eşti ale acestui munte,legende şi iar legende. :na din ele m-a impresionat mult. ?ăştinaşii, cei de pe munte, pretindcă noaptea se aude "orbind pe nisipuri, apoi se aud be#ăind două capre, una

cu glas tare, cealaltă cu glas scăzut. Credulii a(rmă că e "orba de ţipetelepasărilor de mare, care seamănă cnd cu un be#ăit, cnd cu "aiete omeneştidar pescarii care întrzie seara pe mare )ură că au întlnit, între două maree, în )urul orăşelului az"rlit astfel departe de lume, umblnd de colo pnă colope drum, un bătrn păstor al cărui cap acoperit de manta nu se "edeniciodată şi care mnă, mergnd în faţa lor, un ţap cu c#ip de bărbat şi ocapră cu c#ip de femeie, ambii a"nd păr lung şi alb, şi "orbind fără încetare,



certndu-se într-o limba necunoscută, apoi încetnd brusc să ţipe spre abe#ăi din răsputeri. @-am spus călugărului< B$umneata crezi mi răspunse murmurnd< B6tiu şi eu 4m urmat< B$acă ar e0ista pe pămnt alte (inţe dect noi, cum de nu

le-am ( cunoscut mai demult cum de nu le-ai ( "ăzut dumneata cum de nule-aş ( "ăzut eu 3l răspunse< Bedem noi oare a suta mia parte din ce e0istă @aca,"ntul, cea mai mare forţă din natură, care răstoarnă oamenii, dărmăclădirile, smulge copacii din rădăcini, ridică munţi de apă pe mare, distrugefalezele şi z"rle pe stnci "apoarele cele mari, "ntul care ucide, şuieră,geme, mugeşte = l-ai "ăzut, şi-l poţi "edea 6i totuşi e0istă. 4m tăcut în faţa acestui raţionament simplu. >mul ăsta era un înţelept,sau poate un prost. 1-aş putea spune e0act am tăcut. Ceea ce spuneagndisem adesea. A iulie.

— 4m dormit prost e0istă, fără îndoială, aici o in*uenţă febrilă,deoarece "izitiul meu suferă de aceeaşi boală. ntorcndu-mă ieri acasă,obser"asem strania lui paloare. +-am întrebat< — Ce ai, Dean — 4m că nu mă pot odi#ni, conaşule nopţile îmi mănncă zilele. $ecnd a plecat conaşul parcă m-a lo"it un deoc#i. Ceilalţi ser"itori sunt totuşi sănătoşi, în sc#imb mie mi-e frică să nu măapuce iar. E iulie. — 'otărt lucru, m-a apucat din nou. ec#ile mele coşmaruri aure"enit. 4zi-noapte am simţit pe cine"a care se aşezase pe mine şi care, cu

gura lipită de a mea, îmi bea "iaţa printre buzele mele. $a, o sorbea dingtle)ul meu, aşa cum ar ( făcut o lipitoare. 4poi s-a sculat, sătul, iar eu m-am trezit att de frnt, de distrus şi durndu-mă toate înct nu mă maiputeam mişca. $acă mai continuă aşa cte"a zile, mai mult ca sigur plec. F iulie. — %ă-mi ( pierdut oare minţile Ceea ce s-a petrecut, ceea ce am "ăzutnoaptea trecută e att de straniu înct mintea mea o ia razna cnd măgndesc! ncuiasem uşa, aşa cum fac de-o "reme în (ecare seară apoi, (indu-misete, am băut o )umătate de pa#ar de apă şi am obser"at, din întmplare, cuacest prile), că apa în carafa mea "enea pnă la dopul de cristal.

M-am culcat apoi şi m-am cufundat într-unui din acele "ise groaznice,din care mă smulse, după "reo două ore, o zguduitură şi mai groaznică. nc#ipuiţi-"ă un om care doarme, pe care cine"a îl asasinează, şi carese trezeşte cu un pumnal în(pt în plămni, şi #orcăie, plin de snge, şi nu înţelege. &egăsindu-mi, în sfrşit, minţile, mi-a fost din nou sete am aprins oluminare şi m-am îndreptat către masa pe care era carafa. 4m ridicat-o,aplecnd-o peste pa#ar nimic nu curse din ea.



— 3ra goală! 3ra complet goală! +a început nu mi-am dat seama ce însemna asta apoi, deodată, m-a cuprins o emoţie att de groaznică înct atrebuit să stau )os, sau mai curnd am căzut pe un scaun! 4poi am sărit ars şiam pri"it în )urul meu! $upă care m-am aşezat din nou, buimac de stupoareşi de spaimă în faţa cristalului transparent! l pri"eam cu oc#i (cşi, încercnd

să g#icesc. Minile îmi tremurau! 4şadar cine"a băuse această apă Cine3u 3u, fără îndoială. Cine altul dect mine 7ăi atunci eram somnambul,trăiam, fără să ştiu, această "iaţă dublă şi misterioasă care te face să te întrebi dacă nu cum"a sunt două (inţe în tine, sau dacă o (inţă străină, cuneputinţă de cunoscut şi in"izibilă, însu*eţeşte, uneori, cnd su*etul ne estetoropit, trupul nostru capti", care i se supune ca nouă înşine, ba mai multc#iar dect nouă înşine. 4! Cine "a înţelege oribila mea nelinişte Cine "a înţelege emoţia unuiom, întreg la minte, perfect treaz, cu scaun la cap, şi care pri"eşte îngrozit,prin sticla unei carafe, un pic de apă dispărută în timp ce-a dormit! 6i-am statacolo pnă la zi, fără să îndrăznesc să mă întorc în pat.

5 iulie. — nnebunesc. @ar a băut cine"a toată carafa astă-noapte = sau maidegrabă, eu am băut-o! $a, dar am băut-o eu 3u Cine altul >, $oamne! >are înnebunescCine mă "a sal"a G iulie. — 4m făcut nişte e0perienţe uluitoare. 'otărt lucru, sunt nebun! 6itotuşi! +a 5 iulie, înainte de-a mă culca, am pus pe masă "in, lapte, apă, pineşi căpşuni. Cine"a a băut = eu am băut = toată apa şi un pic de lapte. 1u s-a atins

nici de "in, nici de pine, nici de căpşuni. +a H iulie am repetat e0perienţa, care a dat acelaşi rezultat. +a 8 iulie am suprimat apa şi laptele. 1imeni nu s-a atins de nimic. n sfrşit, la I iulie am pus din nou pe masă numai apă şi lapte, dar ama"ut gri)ă sa înfăşor carafa într-o bucată de muselină albă şi să leg cu sfoarădopurile. 4poi, mi-am frecat buzele, barba, minile cu miniu şi m-am culcat. @n"incibilul somn m-a cuprins, urmat curnd după aceea de cumplitatrezire. 1u mă mişcasem nici măcar cearşafurile nu erau pătate. M-amrepezit spre masă. Muselina în care erau înfăşurate sticlele era curată. Cine"abăuse toată apa! ?ăuse tot laptele! $oamne! $oamne2! 4m să plec numaidect la 7aris.

9 iulie. — 7aris. mi pierdusem aşadar capul mai zilele trecute! %e "ede căimaginaţia mi-a )ucat o festă, sau dacă nu, înseamnă că sunt într-ade"ărsomnambul, sau că am suferit "reuna din acele in*uenţe constatate, darnee0plicate pnă acum, care poartă numele de sugestii. n orice caz,descumpănirea mea atinge demenţa, şi au fost de-a)uns douăzeci şi patru deore de 7aris ca să-mi redobndesc ec#ilibrul.



@eri, după ce-am făcut nişte curse şi nişte "izite care mi-au infuzat însu*et un aer proaspăt şi tonic, mi-am petrecut seara la Comedia Jranceză. %e )uca o piesă de 4le0andre $umas-(ul acest spirit ager şi "iguros m-a"indecat pe deplin. Jără îndoială, singurătatea e prime)dioasă pentruinteligenţele care lucrează. 1e trebuie în )urul nostru oameni care gndesc şi

"orbesc. Cnd rămnem multă "reme singuri, umplem golul cu năluci. M-am întors la #otel, prin marile bule"arde, foarte "esel. Cnd mă îng#iontea mulţimea trecătorilor, mă gndeam, nu fără ironie, la spaimelemele, la presupunerile din săptămna care trecuse, căci crezusem, da,crezusem că o (inţă in"izibilă locuia sub acelaşi acoperiş cu mine. Ct e deslabă mintea noastră şi ct de iute se sperie şi-o ia razna de îndată ce un faptmărunt, dar cu neputinţă de înţeles, ne impresionează! n loc de-a înc#eia prin aceste simple cu"inte< B1u înţeleg dacă nucunosc cauza, ne gndim numaidect la mistere înspăimntătoare şi laputeri supranaturale. 5 iulie.

— 4m "ăzut ieri lucruri care m-au tulburat adnc. +uam masa la "ara mea, doamna %abie, al cărei bărbat comandă celde-al H5-lea regiment de "nători la +imoges. Mă a*am la ea împreună cudouă tinere doamne, dintre care una se căsătorise cu un medic, doctorul7arent, care se ocupă foarte mult de bolile ner"oase şi de manifestărilee0traordinare prile)uite în prezent de e0perienţele referitoare la #ipnotism şila sugestie. 4cesta ne-a po"estit pe larg rezultatele prodigioase obţinute de niştesa"anţi englezi, precum şi de medicii şcolii din 1ancK. Japtele pe care le-a po"estit mi s-au părut att de ciudate înct m-amdeclarat cu desă"rşire incredul.

— %untem, a(rma el, pe punctul de a pătrunde una din cele maiimportante taine ale naturii, "reau să spun una din cele mai importante taineale acestui pămnt căci mai e0istă fără îndoială şi altele, cu mult maiimportante, colo sus, în stele. $e cnd omul gndeşte, de cnd ştie să-şie0prime şi să-şi scrie gndul, se simte încon)urat de-o taină pe care simţurilesale grosolane şi imperfecte n-o pot pătrunde, şi încearcă să suplineascăaceastă de(cienţă a organelor sale prin strădaniile inteligenţei. Ct timpinteligenţa mai rămnea în stare rudimentară, această obsesie afenomenelor in"izibile a adoptat forme banal de înspăimntătoare. $e aici s-au născut credinţele populare referitoare la supranatural, legendele desprespiritele rătăcitoare, despre zne, gnomi, strigoi, aş spune c#iar şi legenda

despre $umnezeu, căci concepţiile noastre despre lucrătorul-creator, ori dincare religie ar purcede, sunt fără doar şi poate in"enţiile cele mai mediocre,cele mai stupide, cele mai inacceptabile ieşite din creierul înspăimntat alcreaturilor. 1imic nu e mai ade"ărat dect această "orbă a lui oltaire<B$umnezeu a făcut omul după c#ipul şi asemănarea sa, dar nici omul nu s-alăsat mai pre)os< l-a făcut pe $umnezeu după propriul său c#ip şiasemănare, în sc#imb, de ce"a mai mult dect un "eac presimţim, pare-se,



un ce"a nou. Mesmer şi cţi"a alţii ne-au pus pe-o cale neaşteptată şi ama)uns, într-ade"ăr, de "reo patru-cinci ani, la rezultate uimitoare. +a rndul ei foarte incredulă, "ară-mea zmbea. $octorul 7arent îispuse< Breţi să încerc să "ă adorm, doamnă — $a, desigur.

ară-mea se aşeză într-un )ilţ, dar doctorul începu s-o pri"ească (0,fascinnd-o. Ct despre mine, m-am simţit deodată un pic tulburat, inima-mibătea, simţeam că mă înăbuş. edeam oc#ii doamnei %abie de"enind greoi,gura crispndu-se, pieptul gfind. 7este zece minute dormea. — 4şezaţi-"ă în spatele ei, spuse doctorul. 6i m-am aşezat în spatele ei. $octorul îi puse în mnă o carte de "izită,spunndu-i< B@ată o oglindă ce "ezi în ea ară-mea răspunse< — l "ăd pe "ărul meu. — Ce face

— şi răsuceşte mustaţa. — $ar acum — %coate din buzunar o fotogra(e. — 4 cui fotogra(e — 4 lui. 4şa era! @ar această fotogra(e îmi fusese predată, c#iar în seara aceea,la #otel. — Cum arata în fotogra(e — %tă în picioare, cu pălăria în mnă. 4şadar, "edea în această carte de "izită, în acest carton alb, ca şi cumar ( pri"it într-o oglindă.

nspăimntate, tinerele doamne spuneau< B4)unge! 4)unge! 4)unge! $ar doctorul porunci< B4i să te scoli mine la ora opt apoi ai să te ducila "ărul dumitale, la #otel, şi ai să-l rogi să-ţi împrumute cinci mii de franci pecare ţi-i cere soţul dumitale şi de care "a a"ea ne"oie cu prile)ul "iitoarei salecăsătorii. 4poi o trezi. ntorcndu-mă la #otel, mă gndeam la această curioasă şedinţă şioarecare îndoieli începură să mi)ească în mine, nu cu pri"ire la buna-credinţă,deasupra oricărei bănuieli, a "erişoarei mele, pe care-o cunoşteam ca pe-osoră, de cnd eram copii, ci cu pri"ire la "reo e"entuală înşelătorie pusă lacale de doctor. 1u cum"a ascundea în mna lui o oglindă pe care o arăta

tinerei femei adormite o dată cu cartea de "izita 7restidigitatorii de meseriefac lucruri şi mai e0traordinare. M-am întors aşadar acasă şi m-am culcat. 3i bine, azi de dimineaţă, pe la orele opt şi )umătate, am fost trezit de"aletul meu, care mi-a spus< — 4 "enit doamna %abie, care "rea sa "orbească numaidect cuconaşul. M-am îmbrăcat în grabă şi am primit-o.



%e aşeză foarte tulburată, cu oc#ii în pămnt, şi, fără să-şi ridice "ălulde pe faţă, îmi spuse< — $ragul meu "ăr, am să-ţi cer un mare ser"iciu. — 4nume ce — mi "ine foarte greu să-ţi spun, şi totuşi trebuie. 4m ne"oie, absolută

ne"oie, de cinci mii de franci. — /u 'aida-de! — $a, eu, sau mai degrabă bărbatul meu, care mă însărcinează să-igăsesc. 3ram att de uluit înct bolboroseam răspunsurile. Mă întrebam dacănu cum"a îşi bătuse )oc de mine împreună cu doctorul 7arent, şi dacă nu era"orba de "reo farsă pusă mai dinainte la cale şi foarte bine )ucată. 7ri"ind-o însă cu atenţie, toate îndoielile mi s-au spulberat. /remura deemoţie, att de mult o costa acest demers, şi mi-am dat seama că era ct pece s-o podidească lacrimile. > ştiam foarte bogată şi i-am spus<

— Cum, bărbatul tău nu dispune de cinci mii de franci 'ai, dă-ţiseama. 3şti sigură că te-a însărcinat el sa mi-i ceri 3a şo"ăi cte"a clipe, ca şi cnd ar ( făcut un mare efort să-şiamintească, apoi răspunse< — $a2 $a2 %unt sigură. — Li-a scris 6o"ăi din nou, gndindu-se. #icii efortul c#inuitor al gndirii sale. 1uştia. 6tia numai att că trebuie să împrumute cinci mii de franci de la minepentru bărbatul ei. 4şadar, nu se s(i să mintă. — $a, mi-a scris. — Cnd asta @eri nu mi-ai spus nimic.

— 4m primit scrisoarea lui azi-dimineaţă. — 7oţi să mi-o arăţi — 1u2 1u. 1u. Conţinea lucruri intime, prea personale.! 4m2 4m ars-o. — 7ăi atunci, înseamnă că bărbatul tău are datorii. 3zită din nou, apoimurmură< — 1u ştiu. 4m declarat brusc< — $in păcate, nu dispun în acest moment de cinci mii de franci,scumpa mea "erişoară. 3a scoase un fel de ţipăt de durere.

— /e rog, te rog, găseşte-i2 %e e0alta, împreuna minile, ca şi cnd s-ar ( rugat de mine! 4uzeam"ocea ei cum îşi sc#imbă tonul plngea şi se blbia, #ărţuită, dominată deporunca irezistibilă pe care-o primise. — /e implor2 $acă ai ştii ct sufăr2 mi trebuie banii astăzi. mi fu milăde ea. — 4i să-i ai ct de curnd, îţi )ur. 30clamă<



— Mulţumesc! Mulţumesc! 3şti tare bun. 4m urmat spunnd< — ţi aminteşti ce s-a petrecut ieri seară la tine! — $a. — ţi aminteşti că doctorul 7arent te-a adormit — $a.

— 3i bine, el ţi-a poruncit să "ii azi-dimineaţă să împrumuţi de la mineaceşti cinci mii de franci, şi în clipa asta nu faci altce"a dect să asculţi desugestia lui. ară-mea c#ibzui cte"a secunde şi răspunse< — 7ăi dacă bărbatul meu îi cere. /imp de-o oră am încercat s-o con"ing, dar n-am izbutit. $upă ce plecă,am dat fuga la doctor. 3ra pe punctul să plece de acasă mă asculta zmbind.4poi spuse< — 4cuma crezi — $a, n-am încotro. — 'aidem la "erişoară dumitale.

4ceasta moţăia pe-un şezlong, frntă de oboseală. $octorul îi luăpulsul, o pri"i ct"a timp, cu mna îndreptată spre oc#ii pe care ea îi înc#ise încetul cu încetul, sub presiunea intolerabilă a acestei puteri magnetice. Cnd fu adormită, doctorul îi spuse< — ?ărbatul dumitale nu mai are ne"oie de cinci mii de franci. 4i să uiţiaşadar că l-ai rugat pe "ărul dumitale să ţi-i împrumute, iar dacă-ţi "a "orbidespre acest lucru, n-ai să ştii despre ce e "orba. 4poi o trezi. %cosei portofelul din buzunar. — @ată, scumpă "erişoară, ceea ce mi-ai cerut azi-dimineaţă. Ju att de mirată înct n-am îndrăznit să insist. ncercai totuşi să-i împrospătez memoria, dar ea negă cu tărie, crezu că-mi bat )oc de ea şi, în

cele din urmă, fu ct pe ce să se supere. @ată! M-am întors acasă şi această e0perienţă m-a întors în aşa #al pedos înct n-am putut mnca nimic. I iulie. — Multe persoane cărora le-am po"estit această a"entură au rs demine. 1u mai ştiu ce să cred. nţeleptul spune< 7oate 9 iulie. — M-am dus să iau masa la ?ougi"al, apoi am petrecut seara la balulbarcagiilor. 'otărt lucru, totul e în funcţie de locuri şi de medii. 4 crede însupranatural pe insula renouillere ar ( culmea nebuniei2 $ar în "rfulmuntelui %aint-Mie#el2 $ar în @ndia %uferim într-un c#ip îngrozitor in*uenţa

celor ce ne încon)oară. %ăptămna "iitoare mă întorc acasă. AG iulie. — $e ieri m-am întors acasă. /oate-s bune. 9 august. — 1imic nou o "reme superbă. mi petrec zilele pri"ind cum curge%ena. E august.



— Ceartă printre ser"itori. 7retind că noaptea se sparg pa#arele prindulapuri. aletul acuză bucătăreasa, care-o acuză pe len)ereasă, care-i acuzăpe ceilalţi doi. Cine-i "ino"atul Mare om cel ce mi-o "a spune! 5 august. — $e astă dată nu sunt nebun. 4m "ăzut2 4m "ăzut!2 4m "ăzut 1u

mă mai pot îndoi2 4m "ăzut! ncă mai îng#eaţă sngele în mine2 ncă mămai pătrunde spaima pnă în mădu"a oaselor2 4m "ăzut2! Mă plimbam la ora două, în plin soare, printre răzoarele mele detranda(ri2 pe aleea tranda(rilor de toamnă, care încep să în*orească. 6i cum mă opream să pri"esc un tranda(r din specia uriaş al bătăliilor,care purta trei *ori magni(ce, am "ăzut, am "ăzut clar, aproape de tot demine, ti)a unuia din aceşti tranda(ri îndoindu-se, ca şi cum o mnă in"izibilă l-ar ( răsucit, apoi frngndu-se ca şi cum această mnă l-ar ( cules! 4poi*oarea s-a ridicat, descriind curba pe care ar ( descris-o un braţ ce-ar ( dus-ola o gură, şi-a rămas suspendată în aerul transparent, singură, nemişcată, înspăimntătoare pată roşie la trei paşi de oc#ii mei.

nnebunit, m-am năpustit asupra ei s-o apuc! $ar n-am mai dat de eadispăruse. 4tunci mă cuprinse o furie nebună împotri"a mea însumi căci nu-ieste îngăduit unui om serios, cu scaun la cap, să aibă asemenea #alucinaţii. $ar să ( fost oare cu-ade"ărat o #alucinaţie Mă întorsei să caut ti)a şio găsii numaidect pe arbust, proaspăt rupta, între alţi doi tranda(ri rămaşipe aceeaşi creangă. 4tunci am plecat spre casă complet întors pe dos căci acum sunt sigur,aşa cum sunt sigur că ziua îi urmează nopţii şi noaptea zilei, că se a*ă înprea)ma mea o (inţă in"izibilă, care se #răneşte cu lapte şi cu apă, carepoate atinge lucrurile, poate să le ia şi să le mute dintr-un loc într-altul, înzestrată prin urmare cu o natură materială, deşi simţurile noastre n-o pot

percepe, şi care locuieşte ca şi mine în casa mea2 H august. — 4m dormit liniştit. Mi-a băut apa din carafă, dar nu mi-a tulburatsomnul. Mă întreb dacă sunt nebun. 7limbndu-mă adineauri, de-a lungul*u"iului, în plin soare, m-a cuprins o îndoială cu pri"ire la starea mea mintală,nicidecum o îndoială "agă, ca pnă acum, ci o îndoială precisă, absolută. 4m"ăzut nebuni am cunoscut cte unii care rămneau inteligenţi, lucizi, c#iar şiclar"ăzători în tot ce pri"eşte "iaţa, în afară doar de-o singură pri"inţă.orbeau despre orice cu toată limpezimea, cu neaşteptate nuanţe, cuadncime şi, deodată, gndul, izbindu-se de obstacolul ce i-l scotea în drum

nebunia, se fărma, se împrăştia şi se cufunda în acel ocean înspăimntătorşi furios, plin de "aluri năprasnice, de ceţuri, de "i)elii, ce se numeşteBdemenţă. $esigur, m-aş socoti nebun, cu desă"rşire nebun, dacă n-aş (conştient, dacă nu mi-aş cunoaşte la perfecţie starea, dacă nu aş sonda-o,analiznd-o cu deplină luciditate. 4şadar, nu sunt de fapt dect un #alucinatcare raţionează. > necunoscută tulburare se "a ( produs în creierul meu, unadin acele tulburări pe care (ziologii încearcă să le noteze şi să le de(nească



în ziua de azi iar această tulburare "a ( determinat în spiritul meu, în ordineaşi în logica ideilor mele, o spărtură adncă. 4semenea fenomene au loc în"isele care ne plimbă printre fantasmagoriile cele mai ne"erosimile, fără canoi să ne mirăm, pentru că aparatul "eri(cator, pentru că simţul controluluinu mai e treaz, în timp ce facultatea imaginati"ă "eg#ează şi lucrează. 1u e

oare posibil ca "reuna din imperceptibilele clape ale cla"iaturii cerebrale să(e paralizată la mine n urma unor accidente, unii oameni pierd memorianumelor proprii, sau memoria "erbelor, sau aceea a cifrelor, sau numaimemoria datelor. Japtul că (ecare fărmă a gndirii e localizată e azi do"edit.4şadar, nu-i nicidecum de mirare ca facultatea de control al nerealităţiianumitor #alucinaţii să (e amorţită în clipa prezentă la mine. Mă gndeam la toate acestea în timp ce mergeam de-a lungul apei.%oarele acoperea *u"iul cu lumina sa, făcea pămntul să pară încntător, îmiumplea pri"irea de dragoste pentru "iaţă, pentru rndunicile a căror agilitatee o plăcere a oc#ilor mei, pentru ierburile de pe mal al căror freamăt e ofericire pentru urec#ile mele.

/otuşi, încetul cu încetul, o ine0plicabilă nelinişte mă cuprinse. Mi sepărea că o forţă, o forţă ocultă mă amorţea, mă oprea în loc, mă împiedica sămerg mai departe, mă c#ema înapoi. &esimţeam acea dureroasă ne"oie de-amă întoarce acasă, care te apasă cnd ai lăsat acolo un bolna" care ţi-e drag,şi ai deodată presimţirea că s-a produs o agra"are a bolii. 4şadar, m-am întors fără nici un c#ef, sigur că am să găsesc, acasă, o"este proastă, o scrisoare sau o telegramă. 1-am găsit nimic şi-am rămasmai surprins şi mai îngri)orat dect daca aş ( a"ut din nou "reo "iziunefantastică. 8 august. — 4m petrecut o seară îngrozitoare. 3l nu se mai manifestă, dar îl simt

lngă mine, pndindu-mă, pătrunzndu-mă, dominndu-mă şi mai înfricoşător cnd se ascunde astfel, dect dacă şi-ar semnala prezenţain"izibilă şi constantă prin fenomene supranaturale. /otuşi am dormit. I august. — 1imic, dar mi-e frică. G august. — 1imic dar ce "a ( mine august. — /ot nimic nu mai pot sta acasă cu această teamă şi acest gnd caremi-au pătruns în su*et am să plec.

9 august, ora zece seara. — Niua întreagă am "rut să plec, dar n-am putut. 4m "rut să îndeplinesc acest act de libertate att de uşor, att de simplu = să ies = să măurc în trăsura mea ca să mă duc la &ouen = n-am putut. $e ce oare A august. — Cnd eşti atins de anumite boli, toate resorturile (inţei (zice parrupte, toate energiile spulberate, toţi muşc#ii rela0aţi, oasele de"enite moiprecum carnea, iar carnea lic#idă precum apa. &esimt asta într-un c#ip



straniu şi )alnic în (inţa mea spirituală. 1u mai am nici o putere, nici un cura),nici o stăpnire de mine, nici c#iar puterea de a-mi pune "oinţa în mişcare.1u mai pot "oi în sc#imb, cine"a "rea în locul meu iar eu mă supun. E august. — %unt pierdut! Cine"a e stăpn pe su*etul meu şi-l gu"ernează!

Cine"a porunceşte toate acţiunile, toate mişcările, toate gndurile mele. 3u însumi nu mai sunt nimic înlăuntrul meu, nimic în afară de-un spectator robitşi îngrozit de toate lucrurile pe care le fac. $oresc să ies. 1u pot. 1u "rea elşi rămn înnebunit, tremurnd, în fotoliul în care stau aşezat. $oresc numaisă mă scol, să mă ridic un pic în sus, ca încă să mă mai cred propriul meustăpn. 1u pot! %unt ţintuit pe scaun, iar scaunul e lipit de pămnt în aşa fel înct nici o forţă nu ne-ar putea ridica. 4poi, deodată, trebuie, trebuie să mă duc în fundul grădinii să culegcăpşuni şi să le mănnc, şi mă duc, culeg căpşuni şi le mănnc! >, $oamne,$umnezeule! $oamne, $oamne! >are e0istă un $umnezeu $acă e0istă,eliberează-mă, sal"ează-mă, a)ută-mă! @ertare! Milă! ndurare! %al"ează-mă!

>, ce suferinţă! Ce c#in! Ce oroare! F august. — $esigur, aşa era posedată şi stăpnită şi scumpa mea "erişoară,cnd a "enit să împrumute cinci mii de franci de la mine. 3ra robită de-o"oinţă străină, intrată în ea precum un alt su*et, precum un alt su*et parazitşi dominator. >are lumea "a lua sfrşit $ar cel care mă gu"ernează, cine este el, acest in"izibil 4cestnecunoscut, acest #oinar de-o rasă supranaturală 4şadar @n"izibilii e0istă! 4tunci, cum de încă de la începutul lumii nu s-au manifestat într-un c#ip precis, aşa cum o fac pentru mine 1-am cititniciodată nimic care să semene cu ceea ce s-a întmplat în casa mea. >!

$acă aş putea s-o părăsesc, dacă aş putea să mă duc şi să fug şi să nu mămai întorc. 4ş ( sal"at, dar nu pot. 5 august. — 4m putut scăpa azi timp de două ore, ca un prizonier care găseşte,din întmplare, uşa temniţei sale desc#isă. 4m simţit deodată că sunt liber şică el e departe. 4m dat ordin să se în#ame în grabă caii la trăsură şi m-amdus la &ouen. >, ce bucurie să-i poţi spune unui om care te ascultă< B'aidemla &ouen l 4m spus să oprească în faţa bibliotecii, şi am rugat să mi se împrumutetratatul cel mare al doctorului 'ermann 'erestauss, referitor la locuitoriinecunoscuţi ai lumii antice şi moderne.

4poi, în clipa în care mă urcam în trăsură, am "rut să strig< B+a gară! şiam strigat = n-am spus, am strigat = cu glas att de tare înct trecătorii s-au întors< B4casă, şi am căzut, înnebunit de spaimă, pe pernele trăsurii. Măgăsise şi pusese din nou stăpnire pe mine. H august. — ai, ce noapte! Ce noapte! 6i totuşi cred că ar trebui să mă bucur.7nă la ora unu după miezul nopţii am citit! 'ermann 'erestauss, doctor în(loso(e şi în teogonie, a scris o carte despre istoria şi manifestările tuturor



(inţelor in"izibile care-i dau omului trcoale, sau pe care el le "isează.$escrie originile, domeniul, puterea lor. $ar niciunul nu seamănă cu aceeacare nu-mi dă pace mie. %-ar zice că omul, de cnd a început să gndească, apresimţit şi s-a temut de o (inţă nouă, mai tare dect el, care-i "a urma înastă lume şi pe care, simţind-o aproape şi neputnd pre"edea natura acestui

stăpn, a creat în spaima sa acel întreg popor fantastic de (inţe oculte, de"agi fantome zămislite de spaimă. 4şadar, după ce am citit pnă la ora unu dimineaţa, m-am dus să măaşez lngă fereastra desc#isă, ca să-mi răcoresc fruntea şi gndul la "ntulliniştit al întunericului. 3ra plăcut, era călduţ! Ct de mult mi-ar ( plăcut această noaptealtădată! +una nu se "edea. n fundul cerului negru, stelele a"eau scnteierifermecătoare. Cine "a ( locuind aceste lumi Ce forme, ce "ieţuitoare, ceanimale, ce plante "or ( e0istnd acolo Cei care gndesc în aceste lumi îndepărtate ce "or ( ştiind spre noi Ce "or ( putnd, ce noi nu putem face

Ce "or ( "ăznd, ce noi nu cunoaştem 1u cum"a, într-o bună zi, străbătndspaţiul, "reunul dintre ei "a apărea pe pămntul nostru spre a-l cuceri, aşacum normanzii străbăteau altădată marea spre a supune popoarele maislabe %untem att de in(rmi, att de dezarmaţi, att de ignoranţi, att demici, noi ceştilalţi, pe acest grăunte de noroi care se în"rteşte, diluat într-opicătură de apă. 4m aţipit "isnd astfel în "ntul răcoros al serii. $ar, după ce-am dormit "reo patruzeci de minute, am desc#is iar oc#iifără să fac "reo mişcare, trezit de nu ştiu ce emoţie confuză şi ciudată. Mai înti n-am "ăzut nimic, apoi deodată mi s-a părut că o (lă a cărţii melerămasă desc#isă pe masă se întorsese singură. 1ici o adiere nu intrase pe

fereastră. 4m fost surprins şi am aşteptat. $upă "reo patru minute, am "ăzut,am "ăzut, da, am "ăzut cu oc#ii mei o altă (lă ridicndu-se şi lăsndu-sepeste cea precedentă, ca şi cum un deget ar ( răsfoit-o. Jotoliul meu era gol,părea gol am înţeles însă că era acolo, el, aşezat la locul meu, şi că citea.Jăcnd un salt furios, un salt de (ară re"oltată care se năpusteşte asupra îmblnzitorului să-l sfşie, am străbătut odaia ca să-l prind, ca să-l ucid!2$ar scaunul meu, mai-nainte să a)ung la el, se răsturnă, ca şi cum cine"a ar (fugit din faţa mea2 Masa se clătină lampa căzu şi se stinse, iar fereastra se înc#ise, ca şi cum un răufăcător, prins asupra faptului, şi-ar ( făcut "ntafară, în beznă, apucnd cu ambele mini canaturile. 4şadar, fugise îi fusese frică, frică, lui, de mine!

7ăi atunci2 4tunci. Mine. %au mai încolo2 Cnd"a2 4m să-l pot îngenunc#ea sub pumnii mei, şi stri"i de pămnt! >are cinii nu-şi muşcă şisugrumă uneori stăpnii 8 august. — /oată ziua m-am gndit. $a, desigur, am să-l ascult, am să-i urmezimboldurile, am să-i fac toate c#efurile, am să mă fac umil, supus, laş. Căci ele cel mai tare. $ar "a "eni ceasul2 I august.



— 6tiu2 6tiu2 6tiu totul! 4m citit următoarele în &e"ista +umii6tiinţi(ce< B> ştire destul de ciudată ne "ine de la &io de Daneiro. > demenţă,o epidemie de demenţă, asemenea cu demenţele contagioase care aucuprins popoarele 3uropei în e"ul mediu, bntuie în prezent în pro"incia %ao7aulo. +ocuitorii, înnebuniţi de spaimă, îşi părăsesc locuinţele, satele, lasă în

părăsireculturile, pretind că sunt urmăriţi, posedaţi, gu"ernaţi ca un şepteluman de către (inţe in"izibile, dar tangibile, un fel de "ampiri care se#rănesc din "iaţa lor în timp ce dorm, şi care mai beau în plus şi apă şi lapte,fără, pare-se, să se atingă de nici un alt aliment. $omnul profesor $on 7edro 'enriOuez, însoţit de mai mulţi sa"anţimedici, a plecat spre pro"incia %ao 7aulo spre a studia la faţa locului originileşi manifestările acestei surprinzătoare nebunii şi spre a-i propune împăratuluimăsurile care i se "or părea cele mai potri"ite spre a face ea aceste populaţii în delir să-şi redobndească minţile. 4! 4! mi amintesc, da, îmi amintesc frumosul "as brazilian cu treicatarge, care, urcnd pe %ena, a trecut pe sub ferestrele mele, 8 mai trecut!

l găseam att de frumos, att de alb, att de "esel! Jiinţa se a*a pe el,"enind de acolo de unde rasa ei a luat naştere! 6i m-a "ăzut! 4 "ăzut locuinţamea albă şi a sărit de pe "as pe mal. $oamne! 4cum ştiu, g#icesc. $omnia omului a luat sfrşit. 3l a "enit, cel de carese temeau în spaimele lor popoarele, el pe care-l e0orcizau preoţii îngri)oraţi,pe care-l e"ocau "ră)itorii de-a lungul nopţilor întunecate, fără să-l "adă încăapărnd, căruia presimţirile stăpnilor "remelnici ai lumii i-au atribuit toateformele monstruoase sau graţioase ale gnomilor, ale du#urilor, ale geniilor,ale znelor, ale spiriduşilor. $upă grosolanele concepţii născocite de spaimaprimiti"ă, oameni mai ageri la minte l-au presimţit mai clar, Mesmer îlg#icise, iar medicii, încă de acum "reo zece ani, au descoperit, într-un c#ip

precis, natura puterii sale mai-nainte ca el să şi-o ( arătat. %-au )ucat cuaceastă armă a stăpnului cel nou, dominaţia unei misterioase "oinţe asuprasu*etului omenesc de"enit rob. 4u numit asta magnetism, #ipnotism,sugestie2 Mai ştiu eu cum @-am "ăzut amuzndu-se, precum copiiiimprudenţi, cu această oribilă forţă! ai de noi! ai de om! 4 "enit2 4cela.4cela. Cum se numeşte2 Mi se pare că-mi strigă numele său, eu nu-l aud2$a2 l strigă2 4scult2 1u pot, repetă2 'orla2 4m auzit2 'orla2 3l e2'orla2 4 "enit2! 4! ulturul a mncat porumbelul, lupul a mncat oaia leul a de"oratbi"olul cu coarnele ascuţite omul l-a ucis pe leu cu săgeata, cu sabia, cupuşca dar 'orla "a face din om ceea ce noi am făcut din cal şi din bou< bunul

său, ser"itorul şi #rana sa, nu-ţi mai prin puterea "oinţei sale. ai de noi! :neori, totuşi, animalul se re"oltă şi-l ucide pe cel care l-a îmblnzit26i eu "reau2 4m să pot2 $ar trebuie să-l cunosc, să-l ating, să-l "ăd!%a"anţii spun că oc#iul animalului se deosebeşte de al nostru, nu distinge cael2 @ar oc#iul meu nu-l poate distinge pe noul "enit care mă oprimă. $e ce oare 4! mi amintesc acum "orbele călugărului de la muntele%aint-Mic#el< Bedem noi oare a suta mia parte din ce e0istă @aca, "ntul,cea mai mare forţă din natură, care răstoarnă oamenii, dărmă clădirile,



smulge copacii din rădăcini, ridică munţi de apă pe mare, distruge falezele şiz"rle pe stnci "apoarele cele mari, "ntul care ucide, şuieră, geme,mugeşte = l-aţi "ăzut, şi-l poţi "edea 6i totuşi e0istă! 6i mai mă gndeam< oc#iul meu e att de slab, att de imperfect, înctnici măcar nu distinge corpurile tari, dacă sunt transparente ca sticla!2 $acă

o oglindă fără amalgam îmi taie calea, el mă lasă să mă reped în ea, aşa cumpasărea intrată într-o odaie îşi sparge capul de geamuri. 7e lngă asta, mii delucruri îl înşeală şi-l induc în eroare. $e ce să ne mirăm atunci că nu ştie să"adă un corp nou pe care lumina îl străbate > (inţă nouă! $e ce nu /rebuia să "ină, cu siguranţă! $e ce-am ( noicei din urmă 1-o distingem, aşa cum n-o disting toţi cei creaţi înainteanoastră nseamnă că natura ei e mai perfecta, trupul ei mai (n şi mai (nisatdect al nostru, dect al nostru att de slab, att de stngaci conceput, pestemăsură plin cu organe "eşnic obosite, "eşnic forţate ca nişte arcuri preacomple0e, dect al nostru care trăieşte ca o plantă şi ca un animal, #rănindu-se ane"oie cu aer, cu iarbă şi cu carne, maşină însu*eţită pradă bolilor,

deformărilor, putreziciunilor, gfindă, prost pusă la punct, nai"ă şi bizară,ingenios de prost construită, operă grosolană şi delicată, ciornă a unei (inţece-ar putea de"eni inteligentă şi mndră. ncepnd cu stridia şi înc#eind cu omul, suntem numai cţi"a, foartepuţini la număr, pe-acest pămnt. $e ce n-ar mai "eni încă unul, o dată ce s-a înc#eiat perioada care desparte apariţiile succesi"e ale tuturor speciilordiferite $e ce nu încă unul $e ce nu şi alţi copaci cu *ori uriaşe, strălucitoareşi parfumnd regiuni întregi $e ce nu alte elemente dect focul, aerul,pămntul şi apa — 3le sunt patru, numai patru, aceste elemente dătătoare de #rană ale

(inţelor! Ce )ale! $e ce oare nu sunt ele patruzeci, patru sute, patru mii! Cte totul de sărac, de mesc#in, de mizerabil! Cu zgrcenie dăruit, cruntnăscocit, greoi fabricat! 4! 3lefantul, #ipopotamul, ce graţie pe ei! Cămila, ceeleganţă! $ar *uturele! > *oare care zboară, îmi "eţi spune! isez de unul care ar( mare ct o sută de uni"ersuri, cu aripi pe-a căror formă, frumuseţe, culoareşi mişcare nu le pot e0prima. $ar îl "ăd2 Merge din stea în stea, răcorindu-leşi îmbălsămndu-le cu su*ul armonios şi uşor al cursei sale!2 @ar popoarelede-acolo sus îl pri"esc, e0taziate şi fermecate2! Ce am oare 3l, el, 'orla, mă obsedează şi mă face să concep acestenebunii! 3l e în mine, de"ine su*etul meu am să-l omor!

I august. — 4m să-l omor. +-am "ăzut! M-am aşezat aseară la masa mea şi m-am prefăcut că scriu cu mare atenţie. 6tiam eu că "a "eni să-mi dea trcoale,aproape de tot, att de aproape înct am să pot, e"entual, să-l ating, să-lapuc 6i atunci!2 4tunci, am sa am puterea deznădă)duiţilor am să amminile, genunc#ii, pieptul, fruntea, dinţii ca să-l sugrum, să-l stri"esc, să-lmuşc, să-l sfşii. 6i-l pndeam cu toate organele mele suprae0citate.



4prinsesem cele două lămpi şi cele opt lumnări de pe cămin, ca şicum l-aş ( putut descoperi în această lumină. n faţa mea, patul, un "ec#i pat de ste)ar cu coloane la dreapta,căminul la stnga, uşa, încuiată cu gri)ă, după ce-o lăsasem multă "remedesc#isă ca să-l atrag în spatele meu, un foarte înalt dulap cu oglindă, de

care mă foloseam în (ecare zi ca să mă bărbieresc, să mă îmbrac, şi undeobişnuiam să mă pri"esc, din cap pnă-n picioare, ori de cte ori treceamprin faţa ei. 4şadar, mă prefăceam că scriu ca să-l înşel, căci mă obser"a şi el şideodată, am simţit, am fost con"ins că citea peste umărul meu, că era aici,aproape atingndu-mi urec#ea. M-am ridicat în picioare, cu minile întinse, întorcndu-mă att derepede înct am fost ct pe ce să cad. 3i şi2 3ra lumină ca ziua în amiazamare şi totuşi nu m-am "ăzut în oglindă!2 3ra goală, curată, adncă, plinăde lumină! @maginea mea nu se "edea în ea2 $eşi eram c#iar în faţa ei.edeam geamul mare şi limpede de sus şi pnă )os. 6i pri"eam asta cu o

pri"ire de nebun şi nu mai îndrăzneam să înaintez, nu mai îndrăzneam să faco mişcare, simţind totuşi prea bine că era aici, dar că-mi "a scăpa din nou, el,al cărui trup in"izibil îmi de"orase imaginea din oglindă. /are mi-a mai fost frică! 4poi, deodată, iată că am început să mă "ăd caprintr-o ceaţă în fundul oglinzii, printr-o ceaţă ca printr-un strat de apă şi mise păru că această apă alunecă de la stnga la dreapta, încet, făcnd, dintr-osecundă într-alta, ca imaginea mea să (e mai precisă. 3ra ca sfrşitul uneieclipse. Ceea ce mă ascundea părea că nu posedă contururi precise, ci un felde transparenţă opacă, ce se lumina încetul cu încetul. 4m putut în sfrşit să mă disting în întregime, aşa cum mă "ăd în(ecare zi cnd mă pri"esc.

l "ăzusem! 4 rămas în mine o groază care şi azi mă mai face să mă în(or. 9G august. — %ă-l omor, cum $e "reme ce nu pot să-l ating >tra"ă $ar m-ar"edea amestecnd-o cu apa de altminteri, ar a"ea oare otră"urile noastre"reun efect asupra trupului său cu neputinţă de perceput 1u2 1u2 Jără nicio îndoială2 4tunci 4tunci2 9 august. — 4m adus un lăcătuş de la &ouen şi i-am comandat nişte )aluzele de(er pentru odaia mea, aşa cum au, la 7aris, de frica #oţilor, anumite marilocuinţe particulare situate la parter.

4re să-mi mai facă şi o uşă la fel. M-am dat drept un poltron, dar preapuţin îmi pasă2! G septembrie. — +a &ouen, #otel Continental. %-a făcut2 %-a făcut2 $ar oare amurit @nima mea e întoarsă pe dos de cele ce-am "ăzut. 4şadar ieri, după ce lăcătuşul aşezase )aluzelele şi uşa de (er, am lăsattotul desc#is pnă la miezul nopţii, deşi începea să (e răcoare.



$eodată am simţit că era aici, şi-o bucurie, o bucurie nebună m-acuprins. M-am sculat încet şi am umblat spre dreapta, spre stnga, multă"reme, ca să nu bănuiască nimic apoi, mi-am scos g#etele şi mi-am pus cunepăsare papucii de casă apoi am înc#is )aluzelele de (er şi, întorcndu-măcu paşi domoli spre uşă, am înc#is-o şi pe ea, în"rtind c#eia de două ori.

napoindu-mă atunci la fereastră, am înc#is-o cu un lacăt a cărui c#eie am"rt-o în buzunar. $eodată, mi-am dat seama că se agită în )urul meu, că-i era la rndullui frică, că-mi poruncea să-i desc#id. Ct pe ce să-l ascult dar nu l-amascultat, ci, rezemndu-mă cu spatele de uşă, am căscat-o e0act att ct săpot trece mergnd de-a-ndărătelea şi dat (ind că sunt foarte înalt, capulmeu atingea pragul de sus. 3ram sigur că nu-mi poate scăpa şi l-am încuiatsingur, singur cuc! Ce bucurie! +-am prins! 4tunci, am cobort într-o fugă amluat în salon, sub odaia mea, cele două lămpi şi am "ărsat tot uleiul pe co"or,pe mobile, pretutindeni, apoi am dat foc şi am şters-o, după ce-am înc#isbine uşa mare de la intrare, în"rtind c#eia de două ori.

M-am dus să mă ascund în fundul grădinii, într-un bosc#et de lauri. Multa mai durat, mult de tot! /otul era negru, mut, nemişcat nici o adiere, nici ostea, munţi de nori ce nu se "edeau, dar care apăsau grei, grei de tot, pesu*etul meu. mi pri"eam casa şi aşteptam. Mult a mai durat! Credeam de)a că foculse stinsese de la sine, sau că-l stinsese 3l, cnd una din ferestrele de )osplesni sub presiunea incendiului şi o *acără, o *acără mare, roşie şi galbenă,lungă, moale, mngietoare, se înălţă de-a lungul zidului alb, lingndu-l pnăla acoperiş. > lumină alerga pe copaci, pe crengi, pe frunziş, dar şi un (or, un(or de groază! 7ăsările se trezeau un cine începu să urle mi se păru ca seface zi! Curnd plesniră alte două geamuri şi am "ăzut că toată partea de )os

a locuinţei mele nu mai era dect o singură mare "ăpaie. $ar un ţipăt, unţipăt groaznic, ascuţit de tot, sfşietor, un ţipăt de femeie, răsuna în noapteşi două ferestre de la mansardă se desc#iseră! :itasem ser"itorii! +e "ăzuic#ipurile înspăimntate şi braţele care li se agitau2! 4tunci, înnebunit de groază, am început să fug spre sat, urlnd<B4)utor! 4)utor! Joc! Joc! 4m întlnit oameni care "eneau spre mine şi m-am întors cu ei, ca să "ăd! Casa nu mai era acum dect un îngrozitor şi magni(c rug, un rugmonstruos, luminnd pămntul întreg, un rug în care ardeau oameni şi încare ardea şi 3l, 3l, prizonierul meu, Jiinţa cea nouă, stăpnul cel nou, 'orla! $eodată, acoperişul întreg se prăbuşi printre ziduri şi un "ulcan de

*ăcări ţşni pnă în cer. 7rin toate ferestrele desc#ise asupra "ăpăii "edeamcăldarea de )ar, şi-mi spuneam că el era acolo, în acel cuptor, mort2 — Mort %e poate2 /rupul său /rupul său pe care luminal străbate nuera oare indestructibil prin mi)loacele care le ucid pe-ale noastre 6i dacă n-a murit2 7oate că numai timpul are priză asupra Jiinţei@n"izibile şi înfricoşătoare. Ce rost ar a"ea acest trup transparent, acest trupcu neputinţă de cunoscut, acest trup de %pirit, dacă ar trebui să se teamă şiel de bolile, de rănile, de in(rmităţile, de distrugerea prematură



$istrugerea prematură /oată oroarea umană de la ea purcede! $upăom, 'orla. — $upă cel care poate muri în orice zi, în orice ceas, în orice minut, înurma tuturor accidentelor, a "enit cel care nu trebuie să moară dect în ziua, în ceasul, în minutul ce i-a fost #ărăzit, pentru că a atins limita e0istenţei

sale! 1u2 1u2 Jără nici o umbră de îndoială, fără nici o umbră de îndoială21-a murit2 4tunci2 4tunci2 "a trebui deci să mă omor eu2!

%JP&6@/

Documents

Guy de Maupassant - Horla