5/19/2018 Hanu Ancutei (Comentariu)

1/3

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

Ciclul de povestiri din Hanu Ancutei poate fi delimitat in grupuri decate trei, observndu-se instituirea unei pauze dup a treia si a !asea

istorisire"

#aca prima povestire, cea a comisului $onita, este un preludiu, a!aptea, a negustorului #amian are rol de interludiu"

%auzele, de scurta durata, dup a treia si a !asea povestire introduc, la

han noi calatori & cpitanul $sac si 'upanul #amian(, persona'e naratori,cunoscute de Ancu)a cea tnra, ba chiar de unii oaspe)i" Ace!tia n-au

ascultat povestirile anterioare" *i sunt indemnati sa povesteasc de comisul$onita, de atmosfera de la han, intrnd in competi)ie cu bunvoin)a,cunosctori fiind ai ceremonialului instaurat inca de pe vremea celeilalte

Ancute"

#up ce naratorul evoca acea toamna aurie in care a ascultat multepovesti la Hanul Ancutei, introducndu-l in scena pe comisul $onita, acesta

din urma preia func)ia de maestru de ceremonii si spune prima istorie, alcrui protagonist este el insusi, dar al crui prete+t este calul prpdit de care

razesul este foarte mndru, cci e urma!ul iepei lui od, iapa devenita

superpersona' al intamplarilor, cci l-a insotit si a trezit curiozitatea si hazuldomnitorului"

Comisul $onita isi ncheie povestea cernd vin si pregtindu-se sa

nceap alta istorisire pe care de mult vroia sa o spun" a fi ntrerupt denchinarea clugrului de la schitul #urau, care este ndemnat sa spun

ntmplarea cu Haralambie" .a sfarsitul istorisirii printele /herman, uimit

de cele ascultate, mo! .eonte marturiseste ca nu a mai fost a!a infricosat decnd a vzut balaurul" Astfel ca, incitat la istorisire, va povesti ntmplarea,

amnnd din nou pe cea a comisului"

#up acest prim grup de povestiri, se constata o ntrerupere in tehnica

legrii istorisirilor" *ste, probabil o pauza scurta in care cei prezen)i la hanreflecteaz pe marginea celor ascultate sau poate ca e ncheierea primei zile"

0rmtoarele trei istorisiri &1ntna dintre plopi, Cealalt Ancu)asi 2ude) al srmanilor( constituie si ele un grup legat, unitar" 3onalitatea se

schimba, elementul anecdotic si cel fabulos dispare, naratorii sunt incontinuare eroi ai intamplarilor narate dar discursul difer"

Cpitanul 4eculai $sac este singurul care marturiseste ca a fost

5/19/2018 Hanu Ancutei (Comentariu)

2/3

protagonistul evenimentelor in care si-a pierdut un ochi si care nu i s-au

!ters din inima si din amintire chiar daca fntna, viata si moarte in acela!itimp, ca si plopii, simbol si ei ai mor)ii, nu mai mint"

$storisirea este continuata parca direct de cea a lui $enache

coropcarul, care nici nu-si mai aminte!te de promisiunea comisului" Cele treipovestiri au o tema erotica, intamplarile sunt povesti de dragoste, mplinita,

sacrificata ori trdata si cernd rzbunare" #e!i intre povestirea cpitanului sicea a coropcarului se scurge un timp, in care Ancu)a isi aminte!te ca

ntmplarea ii fusese povestita de ctre mama sa, iar naratorul ramei

intervine, ntrebnd daca fntna dintre plopi mai e+ista, interven)iacoropcarului de leag imediat de cea dinainte" Cnd si $enache si-a ncheiat

povestea despre 3odirita Catana si duduca arvara, s-a ridicat 567 un om

mahalos, si s-a artat in lumina focului pasind legnat" 4ici intre povestireaciobanului Constadin Motoc si cea ca a precedat-o nu e+ista o pauza, o

ntrerupere" #up ce-si ncheie trista relatare, cci rzbunarea dragosteitrdata i-a adus un prieten, pe asile cel Mare, dar nu i-a alungat durerea dinsuflet si ru!inea umilin)ei, ciobanul se retrage in mu)enie si in mhnire,

fara bucurie si fara lumina, ca-n negurile muntelui"

%auza care urmeaz acum este de mai mare durata, nu mai intervinenimeni, iar promisiunea comisului pare a fi uitata"

$storisirea razesului este insa din nou a!teptata la nceputul urmtoareipovestiri, 4egustor lipscan, care mpreuna cu ultimile doua orb srac si

$storisirea 8ahariei 1ntnarul, formeaz un alt grup unitar" 4egustor

lipscan introduce pe 'upan #amian Cristisor, nou venit, dar foarte binecunoscut la han, mai ales de Ancu)a, aducnd nu att povesti noi, ci si vesti

de prin locurile unde negustore!te" *l nu-si propune sa nvie o pagina a

trecutului, ci descrie calatoria sa la nem)i, abia ncheiata" %ovestea orbuluivine imediat, aceasta avnd harul spunerii, si este urmata, la insistentele li)ei

Salomia, de istorisirea 8ahariei 1ntnarul, dup care to)i cei prezen)i la

han se las fura)i de aburii vinului si de somnul de peste noapte"9rbul spune mai nti istoria Miori)ei, apoi pe cea a lui #uca od,

mrturisind ca de)ine povestirile de la un bunic al mamei sale" *l isi asuma

rolul de colportor, in timp ce 8aharia 1ntnarul asculta ascult si confirma

propia-i istorisire prin intermediul li)ei Salomia pentru ca ii lipsesc attplcerea de a comunica mesa'ul, cat si aceea de a se manifesta fata de el"

:ostul Salomiei este acela de a-i intretine lui 8aharia capacitatea de apovesti"

$storisirile spuse la han sunt apreciate de asculttori att din punct devedere al intamplarilor relatate &povestirea( cat si a modului in care este

povestita ntmplarea &discursul(" %ovestitorii au gri'a sa respecte

5/19/2018 Hanu Ancutei (Comentariu)

3/3

ceremonialul spunerii; trezirea interesului asculttorilor, men)inerea acestui

interes si implicarea asculttorilor in evenimente" %ovestirea aluneca intimpul intamplarilor narate, evenimentele sunt retrite pe msura desfasurarii

lor, dar dovedesc si o tendin)a de obiectivare" Actul narativ se transforma

adesea in act de reprezentare, vocea naratorului se estompeaz, lsnd loculpersona'elor, care se mi!ca, actioneaza si vorbesc libere de orice conven)ie

narativa"$n Hanu Ancutei e+ista un ciclu de noua povestiri, grupate in trei

serii de cate trei" Att cele trei serii cat si pove!tile din fiecare sunt legate

prin vocea naratorului, cel care evoca hanul, construind rama, povestireacadru, precum si interven)iile celor doua persona'e centrale, comisul $onita si

Ancu)a"

3oate acestea fac din Hanu Ancutei o opera unitara si unica inliteratura romana"