21
Harap-Alb” Ion Creangă

Harap-Alb ppt

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Harap-Alb, Ion Creanga

Citation preview

Page 1: Harap-Alb ppt

“Harap-Alb”

Ion Creangă

Page 2: Harap-Alb ppt

Ion Creangă, biografie Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud.

Neamţului - d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei

basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii

române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

"În Ion Creangă vedem astăzi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu în

timpul istorico-literar, ci într-o durată spirituală, fiindcă românul lui Filimon anticipează cu două

decenii Amintirile.”Pompiliu Constantinescu

Page 3: Harap-Alb ppt

Aprecieri criticeGeorge Călinescu:

Nici Amintirile şi cu atât mai puţin Poveştile nu sunt opere propriu-zise de prozator, valabile în neatârnare, ci în părţi

narate dintr-o întocmire dramatică cu un singur actor, monologică. Creangă este aci povestitor de basme, aci actor de

compuneri ce intră în definiţia veche a nuvelei. […]Tudor Vianu:

Unic prin geniul lui oral, Creangă apare, prin neasemănata lui putere de a evoca viaţa, un scriitor din linia realismului lui

Negruzzi, rămânând un reprezentat tipic al “Junimei” prin acea vigoare a conştiinţei aritstice care îl uneşte aşa de strâns cu Maiorescu şi cu Eminescu, bucuroşi din primul moment a fi

ghicit în el o conştiinţă înrudită. (I. Creangă, în Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura contemporană, 1941, p. 110, 111,

119.)

Page 4: Harap-Alb ppt

Basmul

Basmul (din sl. basnŭ: născocire, scornire), numit și poveste, este alături de povestire, snoavă și legendă, una dintre cele mai vechi

specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate, răspândită într-un număr enorm de variante la toate popoarele.Indiferent de tip, basmul diferă de restul scrierilor fantastice,

precum nuvela, prin aceea că prezintă evenimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale, fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea, miraculosul din basme purtând, astfel, numele de fabulos și reprezentând, de fapt,

un fantastic convențional, previzibil, ce vine în contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfășurarea epică și

fenomenele prezentate sunt imprevizibile, insolite și se manifestă în realitatea cotidiană, drept o continuare a ei.

Page 5: Harap-Alb ppt

Particularităţiile basmului cult: 1.clişee compoziţionale: Formule tipice (iniţiale, ,ediane, finale)

2.motive narative: călătoria, lupta victoria eroului, probele depăşite, demascarea şi pedepsirea răufăcătorului, căsătoria şi răsplata eroului.3.specificul reperelor: -temporale (timpul fabulos, mitic), -spaţiale(tărâmul acesta, tărâmul celălalt), sunt vagi, imaginare, redate la modul cel mai general.4.stil elaborat, îmbinarea naraţiunii cu dialogul şi cu descrierea 5.cifre magice, simbolice (3,7,9,12)6.obiecte miraculoase7.întrepătrunderea planurilor real-fabulos; fabulosul este tratat în mod realist8.convenţia basmului (acceptată de cititor): acceptarea de la început a supranaturalului ca explicaţie a întâmplărilor incredibile.9.personajele îndeplinesc o serie de funcţii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca în basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare şi prin limbaj10.existenţa unui tipar narativ (bildungsroman)care constă în:a) o situaţie iniţială de echilibrub)un eveniment care dereglează echilibrul iniţialc) apariţia donatorilor şi a ajutoarelord) acţiunea reparatorie (trecerea probelor)e) refacerea echilibrului şi raplata eroului.

Page 6: Harap-Alb ppt
Page 7: Harap-Alb ppt
Page 8: Harap-Alb ppt

Elemente de originalitate:Harap-Alb, personajul eponim al basmului, nu este un Făt-Frumos din basmele

populare, capabil și curajos, dar rămâne în zona umanului, fiind prietenos, cuminte și ascultător, ca un flăcău din Humulești. El nu este un erou în adevăratul

sens al cuvântului, ci, mai degrabă, un antierou, complet lipsit de însușiri fantastice, construit realist după tiparul unui băiat neexperimentat, antrenat într-o suită de evenimente din care învață ce este, cu adevărat, viața. Călătoria pe care

o face pentru a ajunge împărat este o inițiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducător, basmul transformându-se astfel într-un veritabil

bildungsroman.Încă de la început ne este adusă în atenție personalitatea diferită a feciorului cel mic

al craiului, cel căruia nu i se acorda niciun fel de credit atunci când se oferă să încerce și el să plece către împărăția unchiului său. După ce este ironizat de propriul tată și îndură observațiile sarcastice ale fraților săi, mezinul plânge

rușinat și în suflet i se naște dorința izbândirii, triplu motivată: să se cunoască pe sine (adevăratatele sale posibilități), să-și ia revanșa asupra fraților mai mari și să

aline amărăciunea și rușinea tatălui. Ni se dezvăluie astfel o personalitate puternică, dominată de dorința de ascensiune: „Fiul craiului cel mai mic , făcându-se atunci roș cum îi gotca, iese afară în grădină și începe a plânge în inima sa, lovit

fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. “

Page 9: Harap-Alb ppt

Vitejia de care dă dovadă este dublată de omenie. Harnic, omenos, îndatoritor, nu ezită să o milostivească pe Sfânta Duminică

îmbrăcată în cerșetoare: „Fii încredinţat că nu eu, ci puterea milosteniei şi inima ta cea bună te ajută, Harap-

Alb, zise Sfânta Duminică”. El demonstrează astfel generozitate, calitate răsplătită prin dezvăluirea destinului excepțional care îl

așteaptă: „puțin mai este și ai să ajungi împărat, cum n-a mai stat altul pe fața pământului, așa de iubit, de slăvit și de puternic” Cele trei superlative sugerează împlinirea în plan uman prin dobândirea

dragostei, renumelui și puterii.Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului, iar probele care

depășesc sfera realului sunt trecute cu ajutorul celorlalte personaje, înzestrate cu puteri supranaturale, pentru că, pe tot parcursul basmului eroul este sprijinit de ajutoare și donatori:

Sfănta Duminică, calul năzdrăvan, crăiasa albinelor şi a furnicilor, cele cinci făpturi fantastice – Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochiă și

Păsări-Lăți-Lungilă.

Page 10: Harap-Alb ppt

Probele la care îl supune Spânul sunt menite în a-l deprinde pe flăcău cu greutățile vieții, cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viața sa, pregătindu-l pentru viitor. În trecerea acestor probe,

Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plânge de soartă. De asemenea, sufletul lui bun, dragostea pentru albine și furnici îl face să le ocrotească și să le ajute atunci când le întâlnește în drumul său. De aceea, Harap-Alb are capacitatea de a-și face prieteni adevărați, loiali,

care să-l ajute în orice împrejurare dificilă a vieții. Pe tot parcursul inițierii sale, Harap-Alb nu rămâne niciodată singur și învață că

individul nu poate învinge de unul singur și că sprinjinul poate veni și de la ființele cele mai neînsemnate sau de la care ne-am aștepta mai

puțin. Eroul se individualizează numai după întâlnirea cu Spânul,

confruntarea cu acesta formându-l ca om. Apariția Spânului se impune ca o necesitate pentru desăvârșirea eroului, necesitate relevată și de

Sfânta Duminică „Când vei ajunge și tu odată mare și tare [...] vei crede celor asupriți și năcăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul”.

Page 11: Harap-Alb ppt

Spânul este un personaj negativ, antagonist, ușor de biruit, așa cum mărturisește calul: „ Nu te teme, știu eu năzdrăvănii de ale spânului; și să fi vrut, de mult i-aș fi

făcut pe obraz, dar lasă-l să-și mai joace calul”, dar personajele adjuvante nu intervin în îndepărtarea spânului pentru că fără el maturizarea fiului de crai nu ar fi

fost posibilă.Spânul este înzestrat cu viclenie. La început este umil, binevoitor, dornic să dea sfaturi

și să ajute. În cele trei înfățișări ale sale, îl averitzează pe erou că străbate pustietăți primejdioase pe care nu le poate birui singur. Fără a fi capabil să distingă aparența

de esenșță, fiul craiului îl crede când, mincinos afirmă că sunt în țara oamenilor spâni: „dacă ți-i vorba de așa, n-ai să găsești sluga cum cauți dumneata, ca pe-aici

sunt numai oameni spâni.” și că, deși nu are o înfățișare plăcută, își slujește stăpânul „cu dreptate”.

Personaj cu o mare putere de disimulare, își dezvăluie adevaratele trăsături de caracter când, închizându-l pe fiul craiului în fântână, îl obligă să schimbe locurile,

făcându-l robul său. Vorbele umile și înșelătoare care îl ademenesc pe fiul craiului în capcană: „Doamne, stăpâne, nu știi cum mă simțesc de ușor . Ia vâră-te și

dumneata oleacă, să vezi cum ai să te răcorești” devin aspre și neiertătoare după ce îl prinde: „ Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii, și încotro te duci, că de nu,

acolo îți putrezesc ciolanele”, „Nu cumva să blestești din gură cătră cineva despre ceea ce a urmat între noi, că te-am șters de pe fața pământului”

Page 12: Harap-Alb ppt

Vasile Lovinescu, Creangă şi Creanga de Aur, (note de lectura)

Ediţia a doua, îngrijită de Florin Mihăescu şi Roxana Cristian. Editura Rosmarin, Bucureşti, 1996.

Povestea lui Harap-Alb

Basm de o complexitate descurajantă, adevărat Cafarnaum folkloric, cum spun unii cercetători. Totuşi, nu are rost să luăm în seamă

insinuarea că ar fi avut loc o contopire artificială a 2-3 basme diferite.

Mitul lui Harap-Alb, petrecut în illo tempore, are organicitatea firească a cauzelor secunde.

• Avertisment privind metodica analizei hermeneutice: “Prin urmare, dacă basmul Povestea lui Harap-Alb colectează în structura lui vestigii

esoterice din toate părţile lumii, nu este ca să le servească de cimitir şi de muzeu, ci pentru că are în el virtuţi sintetice şi izvoare de apă vie care le reînsufleţeşte, în vederea marelui mister de la sfârşitul Evului, când roata lumii se va opri şi timpul se va transpune în simultaneitate.

De aceea, digresiunile sunt imperios necesare într-un studiu asupra acestui basm. Numai aşa diamantul va sclipi prin toate faţetele. Deşi multiple, datele iniţiatice din basm sunt doar terminus-uri ale unor

doctrine presupus cunoscute, vom încerca în mică măsură să le urmărim genealogia.” (p. 271)

Page 13: Harap-Alb ppt

• Cadrul basmului: o lume căzută în haos, regentată virtual de două principii, subordonate unul altuia: Împăratul Verde şi Craiul, fratele mai mare şi cel mai mic. Legătura dintre cele două este slăbită din cauza dezordinii din afară. Obiectul questei lui Harap-Alb va fi restaurarea organicităţii lumii.

• Într-un simbolism geometric, Craiul este la circumferinţa cercului, Împăratul Verde în Centru. Astfel sunt reprezentaţi în tradiţia hindusă cei doi fraţi fii ai

lui Şiva, Skanda războinicul, ocrotind meditaţia lui Ganeşa. Culoarea simbolică a acestuia din urmă este verdele.

• Craiul, prin blana de urs, aparţine clasei războinice nordice.

Harap-Alb este Mitreţul Alb, identic cu eroul basmului Povestea Porcului, stăpânul Mănăstirii de Tămâie.

“În punctul limită de trecere în alt plan de existenţă, ambianţa se sensibilizează sub înfăţişarea unei entităţi simbolice, care este numită “ Păzitorul Pragului”. În “Harap-Alb” ia forma de urs, rezumând în el toate

condiţiile limitative pe care eroul vrea să le depăşească. Mai mult decât o fiinţă, “Păzitorul Pragului” este un coşmar. În alte basme, apare la trei poduri succesive, de aramă, de argint, de aur, ca lup, leu, balaur cu doisprezece capete. Tot aşa, lui Dante îi apare păzitorul, la începutul

călătoriei sale iniţiatice, ca leu, linx şi lupoaică.” (p. 277)

Page 14: Harap-Alb ppt

• Sfânta Duminică apare ca cerşetoare, pentru că genul uman decăzut nu poate avea legătură cu Arhanghelul solar decât prin

aspectele umile ale acestuia, singurele puncte de tangenţă posibilă. În esoterismul musulman se spune că Polul spiritual al

epocii se arată printre oameni ca cerşetor sau ca negustor ambulant. “Repetăm: aspectul de abjecţie a marilor entităţi

spirituale e preluat în mod deliberat, fără pecabilitate, pe când la oamenii obişnuiţi e un jeg natural, o eczemă simptomatică.” (p.

280)• Tema revigorării şi regenerării calului năzdrăvan e una din cele

mai frecvente, mai importante, din basmul românesc. Premerge, condiţionează, este solidară cu regenerarea, cu palingenezia eroului. Calul e o întrupare a lui Şakti, aspectul de putere al

divinităţii.“Şi Sfânta Duminecă şi Calul sunt de natură solară, al doilea

emanând din prima, ca o specificare, ca o dunamis. Calul e un dar de investire al Sfintei. Amândoi trec de la o înfăţişare urâtă

la o strălucire, prin metamorfoză. Iarăşi insinuarea duală în lume. De aceea, amândouă episoadele sunt riguros solidare şi

consecutive.” (p. 283)

Page 15: Harap-Alb ppt

• Spânul nu este un om fără barbă, ci un om lipsit de posibilitatea bărbii, lovit de o stârpiciune congenitală a sistemului capilar al feţei sale. “În felul lui este o specie de castrat. Creşterea bărbii este rezultatul unei

posibilităţi fiziologice expansive; lipsit total de ea, Spânul este exclusiv constrictiv, neted, lustruit ca o gresie, dar pe asemenea piele se ascut tăişurile de brici... Când e stăpânul unei fiinţe vii, nu poate avea prin

fire, decât un rol vampiric-comprehensiv faţă de ea; când însă această fiinţă păşeşte pe calvarul unei realizări iniţiatice, îi subţiază toate

elementele individuale din ea, până dispar. Or aceste elemente sunt prin definiţie limitative şi de aici se vede rolul eminamente pozitiv al

Spânului, fără ca el să-şi dea seama.” (p. 289)Harap-Alb jurase să nu-şi dezvăluie identitatea până la moarte şi

transfigurare (“până când îi muri şi iar îi învia” îi orânduise Spânul, stăpânul şi Guru-ul lui) şi el îşi ţine cuvântul până la moarte, conform pactului iniţiatic. Pentru ca Eul individual, Jivatma, să treacă în lumea zeilor şi să devină Sinea, Atma, trebuie să se desfacă de accidentele lui, căcii niciodată un “bogat” nu a intrat în Împărăţia Cerurilor. “Dar când eroul lepădând toate limitările individuale, murind faţă de ele,

atinge planurile cauzale, toate pietrele, copacii, fiinţele, întreaga fire, prin gura Fetei Împăratului Roş, îi proclamă calitatea de Desăvârşit, de

Fiu legitim al Cerului şi al Pământului şi nu pot face altfel, pentru că raţiunea de existenţă a întregului Univers este să mărturisească pe

Supremul Brahma şi pe cei ce s-au identificat cu el, altfel spus, calitatea lui Harap-Alb de locotenent al divinităţii. Altfel, cad în neant.”

(p. 376)

Page 16: Harap-Alb ppt

• Despre parcursul iniţiatic al lui Harap-Alb: “Harap-Alb e fiul Craiului, venit pe lume prin naşterea obişnuită, a tuturor

oamenilor. Începe să se diferenţieze în cursul călătoriei sale iniţiatice. Intră în puţul adând, e “prima moarte”, şi iese regenerat,

cu o nouă individualitate care se numeşte “Harap-Alb”, prin urmare e a “doua naştere”, după “prima moarte”: urmează, după

teribile probaţiuni, a “doua moarte” prin sabia Spânului, urmată de a “treia naştere” în mod necesar şi consecutiv. Dar de data

aceasta nu mai primeşte un nou nume, pentru că a atins cerurile, Universalul, deasupra lui Nama-Rupa, deasupra “Numelui şi

Formei”. De fapt, s-a născut de trei ori, o dată când l-a născut mama lui pământească, prin fântâna uter, entitate nouă cu

numele de Harap-Alb, şi a treia oară, prin mâna Spânului, când îşi pierde orice urmă de Individualitate. Rămâne numai

Personalitatea, coextensivă cu Eternitatea. Capătă un nume indicibil prin identificare cu Lumina Necreată, cu Supremul din el şi din Univers. Calul Atma resoarbe în el pe Jivatma Spânul.” (p. 377)• Realizarea lui Harap-Alb e aşa de totală, încât nu lasă nimic

rezidual îndărătul ei, realizare asemănătoare numai cu aceea a lui Enoh şi Ilie, urcaţi cu tot cu trup la cer. “Avem indicate riguros în

Harap-Alb, în Theosis-ul lui, o precipitare a posibilităţilor inferioare într-un caput mortuum şi cristalizarea posibilităţilor superioare, în Excelsis. La mijloc, individualitatea a dispărut, rămâne ca termen

mediu un hieroglif cu aparenţă de om.” (p. 180).

Page 17: Harap-Alb ppt
Page 18: Harap-Alb ppt
Page 19: Harap-Alb ppt
Page 20: Harap-Alb ppt
Page 21: Harap-Alb ppt