Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 836

Joi, 9 Aprilie 2015

N u au fost descoperite nereguli majore, dar asta nuînseamnã cã deficienþele semnalate la Secþia de

Pediatrie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani vorrãmâne fãrã urmãri. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

De Paºti,masã plinã,sufletul gol...M asã plinã, însã

sufletul gol... Aºase întâmplã de sãrbãtorila români. Sãrbãtorilesunt pentru mulþi dintrenoi, pentru majoritateade fapt, prilej de a mânca,a bea, a petrece ºi a lenevi.

Înainte de sãrbãtori, înaceastã perioadã, lumea secalcã-n picioare, este unmaraton cu cãruciorul prinsuper/hipermarket.

Golim rafturile de otravavândutã de occident... Sigur,unii atât ºtim, asta înseamnãsãrbãtorile, fie cã vorbimdespre Naºterea Mântuitoruluifie cã vorbim despre Înviereaacestuia...

Sunt familii care aºa ºi-aueducat copiii, pentru cã larândul lor pãrinþii aºa au fosteducaþi. Grijile în preajma sãrbãtorilor sunt legate strictde cele lumeºti, sã fie mielulbun, vin curat pe masã, prãjituri mai multe feluri, sãfie ºi sarmale, poate o fripturãde zburãtoare, coaste derâmãtor la grãtar, sã fie detoate, întotdeauna mai multe,mult mai multe decât trebuie.

Vedem asta datoritãtomberoanelor de gunoi plineîn zilele de dupã sãrbãtori.Rispim mult, mult prea mult.Din ceea ce aruncã mulþi dintre noi s-ar satura multeguri. Ne place însã sã vedemfrigiderul burduºit, damigeanaplinã ochi, masa gata sã serupã...

Cu sufletul însã, cu sufletul,cu sufletul ce facem? SlujbaÎnvierii a devenit “un obicei”,o paradã pentru mulþi dintrenoi. Gãtiþi, daþi cu parfumuridin þãri strãine, grãbiþi sã neîntoarcem la masã, mergemsã luãm luminã. Uneori nenecãjeºte popa cã nu ne-o damai repede... Lumina, da...

Nimic parcã nu mai estesfânt în noi, nimic parcã numai rãspândeºte mirosul sãrbãtorilor de altãdatã...Cum sã fie bine, cum sã ne fie bine când noi batjocorimsãrbãtorile, îl scoatem peIISUS din ele, cum...? Regretsãrbãtorile copilãriei, ºtiu ºivoi... Regret dimineþile dePaºti, nopþile de Înviere, ouledin bãtãtura noastrã modestã,cozonacul sãnãtos fãcut demama în “ler”, regret oameniide atunci, însã nãdãjduiesc cã într-o zi poate, vremurile vor fi din nou caadineauri...

Lumina Învierii sã vãgãseascã în pace, în liniºte, înnãdejde.. Doamne Ajutã!

Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESCDRÃGOTESC

Incredibil. Micuþii de laPediatrie dormeau pe saltelerupte ºi murdare din cauza

lipsei de comunicare!

G uvernul aaprobat

bugetul pentru acestan pentru SocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului SA.

Societatea deÎnchideri de Mine,care înglobeazãminele neviabile, seaflã sub autoritateaMinisterului Energiei,Întreprinderilor Miciºi Mijlocii ºi Mediuluide Afaceri, care a ºi

construit bugetul peacest an, împreunãcu reprezentanþii societãþii.

În luna martie,Guvernul a aprobat ºisubvenþia pentru2015, acordatã înconformitate cuînþelegerile parafatecu oficialii ComisieiEuropene. Ajutorulde stat aprobat deGuvern este de143,475 milioane delei ºi este destinatfacilitãrii închiderii

minelor de cãrbunenecompetitive dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Este vorba despreexploatãrile mineleneviabile Petrila,Paroºeni ºi Uricani,aflate pe program deînchidere, iarExecutivul a precizatcã ajutorul de stateste suportat integralde la bugetul de stat,prin bugetulMinisterului Energiei,

Întreprinderilor Miciºi Mijlocii ºi Mediuluide Afaceri.

Conform actului normativ aprobat deGuvern, din totalul de143,475 milioane delei, suma de 93,3milioane lei este destinatã pentru pro-dusul huilã energeticãlivrat de unitãþileintrate în proces deînchidere definitivã,sumã destinatãacoperirii pierderiloraferente producþiei

curente. Diferenþa,respectiv 50,1 mili-oane lei, este alocatãpentru plãþile com-pensatorii (25,85 milioane lei) ºi pentrulucrãri de închidere aminelor (24,3 mili-oane lei).

Mãsura are la bazãDecizia 2010/787/UE a Consiliului din10 decembrie 2010privind ajutorul destat pentru facilitareaînchiderii minelor decãrbune necompeti-tive ºi cu DeciziaComisiei Europene

nr. C (2012)1.020/final, princare ComisiaEuropeanã a autorizatRomânia sã acordedin fonduri publice unajutor de stat de1.169 milioane lei învederea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive dincele trei unitãþideþinute deCompania Naþionalãa Huilei S.APetroºani pânã în2018.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Minele neviabile din Valea Jiului au buget

L a Petroºani audemarat lucrãri-

le de refacere a pãrþiicarosabile. Aºa cumau promis, edilii localide la Petroºani audemarat procedurilede asfaltare a strãzi-lor din localitate.

Cum vremea s-aîncãlzit au fost scoaseutilajele pe stradaConstantin Milea.

“Ne-am apucat dereparaþii ºi sperãm sãne permitã vremea sãputem continua cuaceste reparaþii. Este vorba de stradaConstantin Milea,reparãm ºi practicînchidem acest inel destrãzi asfaltate înpartea de nord aPetrosaniului ºi vommerge în curtea ºcoliiAvram Stanca unde va

fi asfaltat terenul defotbal ºi celelalte strãzicare sunt în programulde reparaþii”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Trei milioane de lei au fost alocate anul acesta pentruprogramul de reparaþiistrãzi din municipiulPetroºani.

“Bugetul este stabilitîn bugetul mare dereparaþii strãzi ºitrotuare din care atât

cât ne vor ajunge baniiatât vom face. Nuavem decât o limitãmaximã în care sã neîncadrãm unde anulacesta am aprobat înjur de 30 de miliardede lei vechi pentrustrãzi”, a mai spussursa citatã. Ediliipromit cã toate strãzileºi strãduþele dinmunicipiul Petroºanivor fi asflatate. Acestprogram a fost puþinîntârziat din cauzacondiþiilor meteo nefavorabile dinaceastã primãvarã.

Monika BACIUMonika BACIU

N ici hainele sec-ond – hand

nu pot fi vânduteoricum. Prea uzate,nespãlate saunedezinfectate nupot fi comercializate.

O spun inspectoriide la ProtecþiaConsumatorilor, careau plecat în control ºiau descoperit omulþime de nereguli, încadrul campaniei deverificare a respectãriiprevederilor legaleprivind protecþia consu-matorilor la comer-cializarea articolelor de îmbrãcãminte ºi aarticolelor textile purtate sau uzate.

Campania a avut locla nivel naþional ºi aufost verificaþi 686 deoperatori economici.La 485 de operatorieconomici, respectiv70,69 %, s-au depistatabateri de la prevederilelegale, iar valoareatotalã a produselor cuabateri a fost de1.167.409 lei. În total,s-au aplicat 571 desancþiuni, dintre care

296 de amenzi contra-venþionale, în valoarede 603.200 lei, ºi 275de avertismente. Deasemenea, s-au dispus92 de mãsuri de oprire temporarã de lacomercializare pentruîmbrãcãminte ºi articoletextile uzate nesortate,în valoare de 500.739 lei.

Potrivit ANPC, principalele abatericonstatate fac referirela nerespectarea cerin-þelor de introducere pepiaþã a produselor: textile uzate aflate lacomercializare fãrã a fisupuse operaþiunilor decurãþare, dezinfecþie ºidezinsecþie sau care nucuprindeau toate dateleprevãzute de lege:numele/denumirea ºi

adresã/sediul persoaneifizice sau juridice, dataefectuãrii ºi denumireacomercialã a produselorbiocide utilizate; neefec-tuarea sortãrii lunareobligatorii ºi lipsa evi-denþei lunare a intrãrilorºi ieºirilor produselor.

J udeþulHunedoara,

cu nereguliJudeþul Hunedoara

nu a fost ocolit denereguli nici la acestcapitol, deficienþescoase la luminã decontroalele efectuate deinspectorii de la Pro-tecþia Consumatorilor.Astfel, au existat deficienþe în ceea cepriveºte respectareacerinþelor de introdu-cere pe piaþã, comer-

cializare ºi distribuiregratuitã. Conform legislaþiei în vigoare, seadmite introducerea pepiaþã comercializarea ºidistribuirea gratuitã aarticolelor deîmbrãcãminte purtatãsau uzatã ºi a articolelortextile purtate sau uzatenumai dacã acestea aufost supuse operaþiu-nilor de curãþare, dezin-fecþie ºi dezinsecþie ºisunt însoþite de un document, distinct pentru fiecare lot, carecertifica efectuareaoperaþiunilor.

Documentul de certificare trebuie sãconþinã, în mod obliga-toriu, numele/denu-mirea ºi adresã/sediulpersoanei fizice saujuridice care a efectuat

operaþiunile decurãþare, dezinfecþie ºidezinsecþie; tipul opera-þiunilor prevãzute maisus ºi data efectuãriiacestora; denumireacomercialã a produse-lor biocide utilizate laoperaþiunile efectuate.În judeþul nostru s-augãsit la comercializaretextile uzate care nufuseserã supuse operaþiunilor decurãþare, dezinfecþie ºidezinsecþie ºi nu erauînsoþite de documentulde certificare a opera-þiunilor de curãþare,dezinfecþie ºi dezin-secþie efectuate sau lacare documentul nuconþinea toate dateleprevãzute de lege.Nereguli s-au stabilit ºiîn ceea ce priveºterespectarea obligati-vitãþii de realizare asortãrii lunare.

“Operatorii eco-nomici care întroduc pepiaþã, comercializeazãºi distribuie gratuit arti-cole de îmbrãcãminte ºiarticole textile purtatesau uzate sunt obligaþisã realizeze sortarealunarã a acestora înfuncþie de gradul deuzurã; numaiarticolele deîmbrãcãminte

ºi textile purtate sauuzate care sunt reþinuteîn urmã sortãrii mai potfi comercializate saudistribuite gratuit”, spunoficialii ANPC, dar toþicomercianþii respectãnormele legale, la felcum se întâmplaºi înceea ce priveºte pro-moþiile, unde din nouau fost probleme. Niciobligativitatea afiºãrii, la loc vizibil, a unei pla-chete cu TELEFONULCONSUMATORILOR -021 9551 nu esterespectatã peste tot înjudeþul Hunedoara, aºacã s-au dat din nousancþiuni.

ANPC îi sfãtuieºtepe cei care achiziþio-nezã articole deîmbrãcãminte ºi articoletextile purtate sau uzatesã nu cumpere decâtdin magazine ºi/sauraioane specializate înacest sens (în niciun cazde la tarabe sau de pestradã), unde seelibereazã documentede cumpãrare (facturã,bon fiscal, chitanþã fis-calã), de care vor aveanevoie în caz de recla-maþie.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 VÂNZARE

Vând apartament 2 camere, înPetroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl.105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri.Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon

0731.254100 ºi 0757.769477

ANUNÞ PUBLICSC PERLA RETEZAT SRL

anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru autorizareafuncþionãrii fabricii de îmbuteliere apã,amplasat în localitatea Câmpu luiNeag, str. Lazãrul Nr 3, oraº Uricani,judeþul Hunedoara.

Informaþiile privind proiectul propuspot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Hunedoara,municipiul Deva, str. Aurel Vlaicu, nr.25, judeþul Hunedoara, în zilele deluni - joi, între orele 8.00 - 16.00 ºivineri între orele 8.00 - 14.00 ºi lasediul S.C. PERLA RETEZAT SRL,oraºul Uricani, str. Lazãrul Nr 3,judeþul Hunedoara, în zilele de luni -vineri între orele 8.00 -16.00.

Observaþiile publicului se primesczilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Hunedoara.

Îi doare în cot de legi

Hainele second – hand vã pot îmbolnãvi grav!

A ieºit soarele, la fel ºiutilajele pentru asfaltare

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015 Actualitate 3

N u au fost descope-rite nereguli

majore, dar asta nuînseamnã cã deficienþelesemnalate la Secþia dePediatrie a Spitalului deUrgenþã din Petroºanivor rãmâne fãrã urmãri.

O lipsã de comunicare.Aºa caracterizeazã primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi, faptulcã micuþii internaþi la Secþiade Pediatrie erau obligaþi sãdoarmã pe saltele rupte ºimurdare, iar mobilierul dinsaloane era ruginit. A fostdestul un singur semnal,“scãpat” în mediul on-line de un pãrinte, pentru calucrurile sã se îndrepte.Primarul Petroºaniului a

constituit imediat o comisiecare sã analizeze cele sem-nalate, iar verificãrile s-aufinalizat. “Nu s-au constatatmari deficineþe, dar, camãsurã, urmeazã ca managerul SUP; dr. AlinVasilescu, sã vadã de ce nu afost înºtiinþatã conducereapentru a se înlocui aceasaltea care a ºi fost filmatã.

Managerul spitalului a spuscã nu a ºtiut, nu i s-a comu-nicat aceastã problemã. Amdat dispoziþie sã se ia mãsuriîn concordanþã cu ce s-aîntâmplat, pentru cã nu potsã las lucrurile aºa”, adeclarat primarul TiberiuIacob – Ridzi. Edilulspune cã, pânã la urmãnu este treaba medicilor

sã vadã în ce condiþii dormpacienþii, dar existã personalcare ar fi trebuit sã sesizezedeficienþele existente pentrua putea fi remediate. Oricumse va zugrãvi peste tot,mobilierul ruginit a fost dejavopsit ºi lucrurile au intrat,pentru moment cel puþin, peun fãgaº normal.

La finele lunii martie, tatãlunui copil internat la SecþiaPediatrie a SUP a filmat ºufotografiat condiþiile în caresunt þinuþi cei mici.Mobilierul este învechit, iarsaltelele de pe pãtuþuri seputea transforma oricând înposibile surse de infecþiiintraspitaliceºti, fiind rupte ºimurdare. Primarul munici-

piului Petroºani a constituitimediat o comisie care sãverifice cele semnalate, maiales cã de la bugetul local s-au alocat an de an fonduripentru reparaþii ºi nuînþelege de ce noptierele nus-au putut recondiþiona, pen-tru cã nu era vorba desprelipsã de medicamente sau deaparaturã medicalã sofisti-catã. “Noi am alocat an dean fonduri pentru reparaþii,am contribuit ºi cu un pro-cent de 10% la programulmare de reabilitare, atât pentru clãdire, cât ºi pentruaparaturã medicalã, zileleacestea am alocat 2 miliardede lei vechi pentru cheltuielicurente”, a precizat primarul din Petroºani lavemea respectivã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

D ouã persoane auajuns la Spitalul de

Urgenþã Petroºani fiindrãnite în urma unui accident rutier care a avutloc la intrare în cartierulLonea din localitatea Petrila.

Accidentul a avut loc ieri,în jurul prânzului, douã auto-turisme, un BMW ºi unVolvo, s-au tamponat frontaliar unul dintre ºoferi a rãmasîncarcerat în maºinã ºi a avutnevoie de intervenþiaechipelor de descarcerare dincadrul Detaºamentului dePompieri Petroºani.

Salvatorii au reuºit sã-lscoatã pe ºoferul captiv dinautoturism ºi dupã ce i-auacordat primul ajutor, echipa-jul SMURD din Petrila l-a dusla Spitalul de UrgenþãPetroºani. Tânãrul este fiulunui afacerist din Petrila ºi în

urma impactului, picioarele i-au fost prinse sub bordulmaºinii. Era conºtient ºiacuzã dureri iar paramediciisuspectau cã a suferit maimulte fracturi, însã rãnile, celpuþin dupã prima evaluare,nu-i puneau viaþa în pericol.

Tânãrul a avut noroc cuautoturismul care era dotatcu mai multe sisteme de siguranþã, iar martorii spuncã altfel era rãnit mult maigrav. Tot locuitorii din zonaunde a avut loc accidentulmai spun cã fiul afaceristului,

aflat la volanul maºinii Volvo,circula pe banda lui ºi în faþã,pe sensul opus, i-a apãrutBMW-ul care ar fi virat bruscla stânga ºi i-a tãiat calea.Tânãrul n-a mai apucat sãopreascã ºi dupã ce s-a izbit deautoturism, a ricoºat într-unautobuz parcat în afara drumu-lui. Poliþiºtii din Petrila urmeazãsã stabileascã cu exactitate cinese face vinovat de producereaaccidentului ºi au deschis undosar penal pentru vãtãmarecorporalã din culpã.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Hoþul estede negãsitH oþul de la Piaþa

Dacia dinPetroºani nu a fostgãsit, deºi faþa i-a fostsurprinsã de camerelede supraveghere iarimaginile au ajuns lapoliþiºti.

Din pãcate anchetatoriinu s-au putut folosi preamult de filmare pentru cãimaginea nu este de foartebunã calitate.

Atacul a fost dat laînceputul lunii februarie aacestui an, iar individulcare a pãgubit atât comercianþii care-ºi vândprodusele în piaþa dinAeroport, dar ºiAdministraþia PieþelorPetroºani, încã nu a fostprins. Camerele desupraveghere l-au surprinspe individul care intrã cusacul gol în halã, sparge

mai multe mese ºi pleacãcu produse alimentare decâteva sute de lei ºi cevamãrunþiº.

Pentru cã în halã nu erao sursã de iluminat,camerele au filmat încondiþii de întuneric, iarimaginea nu este foartebunã ºi, în plus, hoþul ºtiade amplasarea lor ºi areuºit sã le evite cât sã nu-ifie prinsã figurã foartebine. Pagubã mai mareeste a pieþei pentru cã,hoþul a tãiat un perete dinpolicarbonat pentru a aveaacces în halã, iar potrivitºefului pieþei, prejudiciul seridicã la circa 600 de lei.

Hoþul a mers la fix auspus comercianþii pãgubiþi,semn cã ºtia bine cine-ºilasã marfa peste noapte

dar ºi mãrunþiº. Ba chiarunii dintre ei spun cã indi-vidul ar fi vândut ºi el înpiaþã în trecut, însã infor-maþiile lor nu au ajutatprea mult ancheta. Pânãacum poliþiºtii n-au reuºitsã punã mâna pe individ.Potrivit purtãtorului decuvânt al IPJ Hunedoara,poliþiºtii din Petroºani con-tinuã cercetãrile în acestdosar pentru a-l prinde peindivid ºi în funcþie denoutãþile din anchetã vor fiinformaþi ºi pãgubiþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Au primit ajutoare de urgenþã

M inisterul Muncii a alocat pentru trei familii a cãrorlocuinþe au fost afectate de calamitãþi naturale,

precum ºi altor 135 care au diferite probleme, ajutoare deurgenþã în valoare de aproape 400 de mii de lei.

Banii vin de la Guvern, iar de acest ajutor vor beneficia 122 defamilii sau persoane care se confruntã cu situaþii deosebite dincauza stãrii de sãnãtate sau a altor cauze care pot duce la excluziu-ne socialã. Aceste familii ºi persoane locuiesc în judeþele Arad,Bacãu, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Buzãu, Caraº-Severin, Cãlãraºi,Dâmboviþa, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaºi, Ilfov, Maramureº,Neamþ, Olt, Sãlaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea ºiîn municipiul Bucureºti. De asemenea, vor beneficia de ajutor 11familii afectate de incendii (judeþele Bacãu, Galaþi, Giuirgiu, Neamþ,Sãlaj, Suceava ºi Vrancea), 3 familii din judeþul Hunedoara, afectate de calamitãþi naturale. Ajutoarele de urgenþã au fost acordate dupã efectuarea unor anchete sociale. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Incredibil. Micuþii de la Pediatrie dormeau pe saltelerupte ºi murdare din cauza lipsei de comunicare!

Accident cu victime la ieºire din Petrila

De câteva zile e forfotã mare încimitirul de peSãlãtruc, la poaleleParângului, acolounde credincioºiiparticipã la slujbã.Nu uitã nici de ceimorþi ºi pentru cãaºa este obiceiul, seopresc dupã ce iesdin bisericã sã leaprindã o lumânareºi sã le primeneascãmormintele. Pun pecrucile din fier unbatic, flori artificialecolorate, le schimbãpe cele decoloratede anul trecut ºi lafinal, o icoanã nouã.Aºa este obiceiulnescris în aceastãcomunitate.

„La moartea unuiom se împodobesccrucile ºi în fiecarean, la Paºti seprimenesc, cã ele seponosesc. Punemacolo un batic, flori,cã aºa e moºtenireadin bãtrâni”, ne-aspus o bãtrânicã ceîmpodobea o crucemiercuri la prânz.

„Ieri, azi, mâine,

în Sãptãmâna astaMare, venim la cimitir, ne sãpãmmormintele, punemflori în pãmânt ºiîmpodobim cu floricrucile. La SfântulGheorghe neîmbrãcãm în straiepopulare ºi venim lanedeie, dar pânãatunci ne ocupãm demorminte. Punemflori din hârtie creponatã pe care lefacem chiar noi, daracum gãsim ºi decumpãrat, un batic ºiicoane. Astea suntobiceiuri”, ne spuneo altã femeie.

Fiecare îºi facecurat la mormânt, cãÎnvierea sã îigãseascã pe toþi aºacum se cuvine.Preoþii spun cã obiceiul este unulstrãmoºesc ºi sepãstreazã în comu-nitãþile de momâr-lani, pentru cã eisunt urmaºii dacilor.Prin împodobireacrucilor de fier însãptãmâna dedinaintea Învierii,momârlanii fac acelpod invizibil întrePãmânt ºi Cer, iar înNoaptea Învierii sevor aduna lamorminte sã dea depomanã, dupã cemerg la slujbã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Primarii au avutmai multe solicitãri,iar la Petrila sedoreºte ca acestmijloc de transport încomun sã ajungãpânã în Cimpa.

“Este un lucrufoarte bun construireaacelei linii de troleibuzºi am insistat ca ºipentru oraºul Petrilasã se afcã pânã încap de linie Cimpapentru cã suntcondiþii corespunzã-toare, este reparatãstrada Republicii ºiavem condiþii sã secircule ºi cã cetãþeniidin Petrila sã benefi-cieze de acest proiect.Concluzia a rãmas capânã la data de 15 mai vom primi SF-ul reactualizat ºi totpânã atunci consultan-tul va trece pe lafiecare administraþielocalã, vom merge înteren pentru a stabilitraseul ºi staþiile ºi sãse urgenteze imple-mentarea acestuiproiect”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Pentru transportulecologic în ValeaJiului, s-a decis modificarea ºi com-pletare Studiului deFezabilitate în sensulunificãrii traseelor

Petroºani-Uricani ºiPetroºani-Petrila, astfel încât sãfuncþioneze o singurãlinie „verde” întrePetrila ºi Uricani, cudepoul la Vulcan.

De asemenea seare în vedere identifi-carea unor soluþii deconectare a cãlãtorilordin Oraºul Aninoasala linia Petrila-Uricani.S-a convenit ca înperioada imediaturmãtoare consultan-tul sã facã o serie deanalize de traficurmate de întâlniri cureprezentanþii munici-palitãþilor din ValeaJiului pentru stabilireatraseelor, a staþiilor, apunctelor deîntoarcere.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

P rimar pentru o orã.Mai mulþi elevi ai

Colegiului NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani au aflat cumse desfãºoarã activitateaunui primar, dar ºi acelor ce lucreazã înadministraþia publicã.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºania discutat cu tinerii, astfel aufost identificate mai multeprobleme pentru care acumse cautã soluþii.

“În cadrul programuluiScoala altfel au venit sã vizitezeprimãria ºi biroul primarului.Au fost foarte interesaþi ºi mi-au pus câteva întrebãri strictlegate de ceea ce poate sã facãadministraþia publicã localãpentru elevi. M-au întrebatdacã se poate decontatransportul elevilor care vin dinalte localitãþi la Petroºani. Esteo problemã serioasã pe care ovoi discuta ºi cu colegii mei dincelelalte localitãþi”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Cum li se pare munca unuiprimar ºi cu ce impresii aurãmas de pe urma vizitei nespun chiar elevii. “A fost foartefrumos ºi sunt impresionatã dece este aici. E foarte frumos ºiprobabil vom mai avea aceastãocazie sã venim. Am fost laregistraturã ºi la domnul primarîn birou ºi ºtiu cã suntem

înfrãþiþi cu Varpalota ºi avemmulte amintiri cu ei. Domnulprimar ne-a clarificat niºteprobleme ºi a fost deschis laîntrebãrile noastre ºi ne-a spustot ce a crezut dânsul. E greamunca de primar”, ne-a spusAndreea Riana Colda, elevã aColegiului Naþional MihaiEminescu din Petroºani.

În aceastã sãptãmânã lanivelul unitãþilor de învãþãmântau loc altfel de activitãþi, iar pri-marul municipiului Petroºani nespune cât de importante suntacestea. “Sunt foarte bunepentru cã aºa iau contact cuinstituþiile statului ºi nuneapãrat într-un cadru oficial.Vin în vizitã ºi se familiarizeazãcu atributile pe care le au insti-tuþiile publice ºi nu fac altcevadecât sã se pregãteascã pentruviaþã, cu ceea ce înseamnãcontactul lor cu autoritãþile stat-ului”, a mai spus Tiberiu IacobRidzi. Elevii au vizitat mai multebirouri din cadrul administraþieilocale de la Petroºani, însã dedeparte cel mai fascinaþi au fostde cabinetul primarului.

Monika BACIUMonika BACIU

Îmbrãcãmintehaute couturedin ziare

H aute couture dinziare ºi reviste.

Tinerii cu a lor imagi-naþie demonstreazãatunci când au ocaziace se poate face dindiferite materiale.

Ziarele pot deveni articole de îmbrãcãmintesau poºete, rolele de hârtie igienicã se pottransforma în suporturipentru stilouri, iar pietrelepot fi folosite pe post deouã de Paºte. Toate acestelucruri au fost expuse lasala de marmurã aPrimãriei Petroºani încadrul unui proiect derulatde Colegiul EconomicHermes Petroºani.

“Anul acesta este plinde surprize în sensul cãavem foarte mulþi copiimici care participã. Înmomentul în care cei dinînvãþãmântul preºcolar auvenit cu creaþii deosebite,au hotãrât sã nedemostreze cã dacã suntmici pot sã-ºi asumeresponsabilitãþi pentru cãeducaþia ecologicã propusãde acest proiect este baza-tã pe educaþia de acasã ºiapoi este completatã deeducaþia de la ºcoalã ºi

revin la elevii mari caresunt un bun exemplu, ele-vii care poartã tricouri. Eisunt baza, ei au venit cuideea ºi ei sunt cei care auspus cã nu doar ºcoalanoastrã trebuie sã facãacest lucru ci sã preiafiecare scoalã din zonã.Noi am crescut. Suntemproiect regional pentru cãmai avem încã ºase judeþepartenere care la rândullor în sãptãmâna altfel auºi ei astfel de activitãþi ºivor prezenta la final unraport pentru cã cei de laminister ne sprijinã ºi sperãm sã avem acelmodul opþional de educaþieecologicã”, a declaratCarmen Climescu, organizator. Acþiunea faceparte din programul interjudeþean verde pentruRomânia, proiect în caresunt implicaþi elevii din maimulte judeþe.

Monika BACIUMonika BACIU

A pa de la robinetcurge curatã, dar

drumul ei este unullung ºi ajutat deechipamente gânditede oameni. Asta auînvãþat copiii de laªcoala nr.5 din Petrila,care au vizitat o staþiede tratare a apei, înSãptãmâna altfel.

Sunt micuþi, dar habarnu aveau cã apa cu caresunt ei obiºnuiþi la robi-net, nu vine chiar aºa denicãieri. ªi pentru cã auavut posibilitatea sã vadãîntreg procedeul, toþi aufost interesaþi sã observecã apa are nisip, cã nueste tocmai curatã ºi nicibunã de bãut, dacã nutece prin aparatura dinstaþiile de tratare.

”Am învãþat cum securãþã apa cu diferite utilaje ºi ni s-a spus cãacea apã este potabilã,dacã este curãþatã cuechipamente, maºinãrii”,a spus o fetiþã. ”Eu amînvãþat azi cum se spalãapa ºi m-a impresionat ºiºtiu acum cã din apã derâu, facem apã potabilã”,a adãugat un alt copil.

Cã apa se spalã estedoar o expresie, dar ceimici nu au fost chiarnepregãtiþi, pentru cã,

spun dascãlii lor, au maiînvãþat ºi la ºcoalã câteceva, însã acum au înþelesla faþa locului cum seîntâmplã totul. „Aceastãactivitate se numeºte Sãºtii mai multe, sã fii mairesponsabil, povesteaunei picãturi de apã. Laºcoalã, astãzi, dar ºi înzilele precedente, am dis-cutat cu ei despre drumulapei în naturã, aºa i-amspus, ca sã înþeleagã toþi,despre trecerea de la ostare de agregare la alta,am discutat despre apapotabilã ºi cât este deimportantã. Astãzi, însã,ei au învãþat multe despremodul cum este procesatãapa brutã, pânã ajunge lanoi în case”, ne-a mãrtu-risit Ana Doda, unul dintre dascãlii care aînsoþit grupul de copii.

Cum stau lucrurile la

faþa locului le-au arãtatspecialiºtii de la ApaServ, care au rãbdare, defiecare datã sã le explice.

„Ne bucurãm defiecare datã când vin copiiºi când pleacã de aici cumai multe informaþii faþãde cele cu care au venit.Astãzi avem 60 de copiiaici ºi din punctul nostrude vedere, informaþia le-am repetat-o de maimulte ori, ca sã vadã toþicã, aºa cum a zis un copilazi, din apã de râu, noifacem apã potabilã, nufoarte uºor”, a spusCristian Ionicã, directorTehnic SC Apa Serv.

Astfel de vizite educa-tive îi fac pe copii sãconºtientizeze importanþaapei ºi sã vadã cã nu estedeloc simplu sã bei unpahar cu apã curatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

F oamea pare sãfi fost mai mare

decât mândria, iarpersoanele asistatesocial au înþeles cãtrebuie sãmunceascã dacã vorsã mãnânce.

O parte a celor careau renunþat la hranaoferitã la cantina de aju-tor social din Petroºani,care au dat bir cu fugiþiicând au înþeles cã, pentru a mânca, trebuiesã efectueze muncã înfolosul comunitãþii, aurevenit la sentimentemai bune. Foamea paresã fi învins, aºa cã s-auînscris pe liste ºiprimesc din nou hranã.„O parte dintre cei careau renunþat iniþial s-auîntors. La ora actualãservim 105 porþii”, adeclarat Cristina Mraz,directorul

Serviciului PublicLocal de Asistenþã

Socialã din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani. “Vârful” desolicitãri a fost de circa140 de persoane, dar laînceputul acestui anerau puþin peste 60 defamilii care beneficiaude hranã la cantinasocialã din CartierulColonie. De precizat cã,

începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sãmunceascã pentruhrana de care benefici-azã, potrivit uneihotãrâri de consiliu localdin luna iunie 2014.Fac excepþie cei careasigurã creºterea ºiîngrijirea, potrivit legii, a

unuia sau a mai multorcopii în vârstã de pânãla 5 ani; asigurã îngrijirea uneia sau amai multor persoane cuhandicap grav oriaccentuat sau persoanevârstnice dependentecare nu beneficiazã deasistent personal sauîngrijitor la domiciliu, încondiþiile legii ori par-ticipã la un program depregãtire profesionalã.

Tot prin hotãrâreaCL Petroºani s-a stabilitºi numãrul de ore pecare beneficiarii cantineide ajutor social trebuiesã le efectueze lunar.Astfel, pentru o porþiebeneficiarul trebuie sãlucreze 18 ore, pentru2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54ore, pentru 4 porþii –

66 ore, pentru 5 porþii -84 ore ºi pentru maimult de 5 porþii – 120ore pe lunã.

R evine hranãcaldã

De precizat cã, înscurt timp, se va relua ºidistribuþia hranei calde,dupã ce timp de maimulte luni s-a mers doarpe hranã rece, dincauzã cã angajata carese ocupa de distribuþiahranei s-a îmbolnãvit.Cristina Mraz a precizatcã a fost angajatã onouã persoanã, însã se va trece la hranãcaldã doar dupã ce sevor finaliza reparaþiile la sediul cantinei, dupã Paºti.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A învins foamea. Sãracii din Petroºani s-auîntors la cantina socialã

Tiberiu Iacob Ridzi “înlocuit”pentru o orã

Obicei dacic pãstrat cu sfinþenieD acã e Sãptãmâna Patimilor lui Iisus, atunci musai ne

gândim la cei trecuþi în lumea celor drepþi ºi momâr-lanii din zona Vãii Jiului pãstreazã un obicei ce din moºistrãmoºi a fost lãsat. Împodobitul crucilor ºi primenitulmormintelor se face în câteva cimitire, unde credincioºiivin în Noaptea de Înviere.

O picãturã curatã are un drum lung Green Line de CimpaP rimarul Ilie Pãducel vrea ca linia de troleibus sã

ajungã pânã în Cimpa. La sediul ConsiliuluI JudeþeanHunedoara a avut loc o întâlnire de lucru care a avut caobiect analiza stadiului proiectelor de dezvoltare al noilorlinii publice de transport ecologic între principalele aglom-erãri urbane ale judeþului.

De câteva zile e forfotã mare încimitirul de peSãlãtruc, la poaleleParângului, acolounde credincioºiiparticipã la slujbã.Nu uitã nici de ceimorþi ºi pentru cãaºa este obiceiul, seopresc dupã ce iesdin bisericã sã leaprindã o lumânareºi sã le primeneascãmormintele. Pun pecrucile din fier unbatic, flori artificialecolorate, le schimbãpe cele decoloratede anul trecut ºi lafinal, o icoanã nouã.Aºa este obiceiulnescris în aceastãcomunitate.

„La moartea unuiom se împodobesccrucile ºi în fiecarean, la Paºti seprimenesc, cã ele seponosesc. Punemacolo un batic, flori,cã aºa e moºtenireadin bãtrâni”, ne-aspus o bãtrânicã ceîmpodobea o crucemiercuri la prânz.

„Ieri, azi, mâine,

în Sãptãmâna astaMare, venim la cimitir, ne sãpãmmormintele, punemflori în pãmânt ºiîmpodobim cu floricrucile. La SfântulGheorghe neîmbrãcãm în straiepopulare ºi venim lanedeie, dar pânãatunci ne ocupãm demorminte. Punemflori din hârtie creponatã pe care lefacem chiar noi, daracum gãsim ºi decumpãrat, un batic ºiicoane. Astea suntobiceiuri”, ne spuneo altã femeie.

Fiecare îºi facecurat la mormânt, cãÎnvierea sã îigãseascã pe toþi aºacum se cuvine.Preoþii spun cã obiceiul este unulstrãmoºesc ºi sepãstreazã în comu-nitãþile de momâr-lani, pentru cã eisunt urmaºii dacilor.Prin împodobireacrucilor de fier însãptãmâna dedinaintea Învierii,momârlanii fac acelpod invizibil întrePãmânt ºi Cer, iar înNoaptea Învierii sevor aduna lamorminte sã dea depomanã, dupã cemerg la slujbã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Primarii au avutmai multe solicitãri,iar la Petrila sedoreºte ca acestmijloc de transport încomun sã ajungãpânã în Cimpa.

“Este un lucrufoarte bun construireaacelei linii de troleibuzºi am insistat ca ºipentru oraºul Petrilasã se afcã pânã încap de linie Cimpapentru cã suntcondiþii corespunzã-toare, este reparatãstrada Republicii ºiavem condiþii sã secircule ºi cã cetãþeniidin Petrila sã benefi-cieze de acest proiect.Concluzia a rãmas capânã la data de 15 mai vom primi SF-ul reactualizat ºi totpânã atunci consultan-tul va trece pe lafiecare administraþielocalã, vom merge înteren pentru a stabilitraseul ºi staþiile ºi sãse urgenteze imple-mentarea acestuiproiect”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Pentru transportulecologic în ValeaJiului, s-a decis modificarea ºi com-pletare Studiului deFezabilitate în sensulunificãrii traseelor

Petroºani-Uricani ºiPetroºani-Petrila, astfel încât sãfuncþioneze o singurãlinie „verde” întrePetrila ºi Uricani, cudepoul la Vulcan.

De asemenea seare în vedere identifi-carea unor soluþii deconectare a cãlãtorilordin Oraºul Aninoasala linia Petrila-Uricani.S-a convenit ca înperioada imediaturmãtoare consultan-tul sã facã o serie deanalize de traficurmate de întâlniri cureprezentanþii munici-palitãþilor din ValeaJiului pentru stabilireatraseelor, a staþiilor, apunctelor deîntoarcere.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

P rimar pentru o orã.Mai mulþi elevi ai

Colegiului NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani au aflat cumse desfãºoarã activitateaunui primar, dar ºi acelor ce lucreazã înadministraþia publicã.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºania discutat cu tinerii, astfel aufost identificate mai multeprobleme pentru care acumse cautã soluþii.

“În cadrul programuluiScoala altfel au venit sã vizitezeprimãria ºi biroul primarului.Au fost foarte interesaþi ºi mi-au pus câteva întrebãri strictlegate de ceea ce poate sã facãadministraþia publicã localãpentru elevi. M-au întrebatdacã se poate decontatransportul elevilor care vin dinalte localitãþi la Petroºani. Esteo problemã serioasã pe care ovoi discuta ºi cu colegii mei dincelelalte localitãþi”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Cum li se pare munca unuiprimar ºi cu ce impresii aurãmas de pe urma vizitei nespun chiar elevii. “A fost foartefrumos ºi sunt impresionatã dece este aici. E foarte frumos ºiprobabil vom mai avea aceastãocazie sã venim. Am fost laregistraturã ºi la domnul primarîn birou ºi ºtiu cã suntem

înfrãþiþi cu Varpalota ºi avemmulte amintiri cu ei. Domnulprimar ne-a clarificat niºteprobleme ºi a fost deschis laîntrebãrile noastre ºi ne-a spustot ce a crezut dânsul. E greamunca de primar”, ne-a spusAndreea Riana Colda, elevã aColegiului Naþional MihaiEminescu din Petroºani.

În aceastã sãptãmânã lanivelul unitãþilor de învãþãmântau loc altfel de activitãþi, iar pri-marul municipiului Petroºani nespune cât de importante suntacestea. “Sunt foarte bunepentru cã aºa iau contact cuinstituþiile statului ºi nuneapãrat într-un cadru oficial.Vin în vizitã ºi se familiarizeazãcu atributile pe care le au insti-tuþiile publice ºi nu fac altcevadecât sã se pregãteascã pentruviaþã, cu ceea ce înseamnãcontactul lor cu autoritãþile stat-ului”, a mai spus Tiberiu IacobRidzi. Elevii au vizitat mai multebirouri din cadrul administraþieilocale de la Petroºani, însã dedeparte cel mai fascinaþi au fostde cabinetul primarului.

Monika BACIUMonika BACIU

Îmbrãcãmintehaute couturedin ziare

H aute couture dinziare ºi reviste.

Tinerii cu a lor imagi-naþie demonstreazãatunci când au ocaziace se poate face dindiferite materiale.

Ziarele pot deveni articole de îmbrãcãmintesau poºete, rolele de hârtie igienicã se pottransforma în suporturipentru stilouri, iar pietrelepot fi folosite pe post deouã de Paºte. Toate acestelucruri au fost expuse lasala de marmurã aPrimãriei Petroºani încadrul unui proiect derulatde Colegiul EconomicHermes Petroºani.

“Anul acesta este plinde surprize în sensul cãavem foarte mulþi copiimici care participã. Înmomentul în care cei dinînvãþãmântul preºcolar auvenit cu creaþii deosebite,au hotãrât sã nedemostreze cã dacã suntmici pot sã-ºi asumeresponsabilitãþi pentru cãeducaþia ecologicã propusãde acest proiect este baza-tã pe educaþia de acasã ºiapoi este completatã deeducaþia de la ºcoalã ºi

revin la elevii mari caresunt un bun exemplu, ele-vii care poartã tricouri. Eisunt baza, ei au venit cuideea ºi ei sunt cei care auspus cã nu doar ºcoalanoastrã trebuie sã facãacest lucru ci sã preiafiecare scoalã din zonã.Noi am crescut. Suntemproiect regional pentru cãmai avem încã ºase judeþepartenere care la rândullor în sãptãmâna altfel auºi ei astfel de activitãþi ºivor prezenta la final unraport pentru cã cei de laminister ne sprijinã ºi sperãm sã avem acelmodul opþional de educaþieecologicã”, a declaratCarmen Climescu, organizator. Acþiunea faceparte din programul interjudeþean verde pentruRomânia, proiect în caresunt implicaþi elevii din maimulte judeþe.

Monika BACIUMonika BACIU

A pa de la robinetcurge curatã, dar

drumul ei este unullung ºi ajutat deechipamente gânditede oameni. Asta auînvãþat copiii de laªcoala nr.5 din Petrila,care au vizitat o staþiede tratare a apei, înSãptãmâna altfel.

Sunt micuþi, dar habarnu aveau cã apa cu caresunt ei obiºnuiþi la robi-net, nu vine chiar aºa denicãieri. ªi pentru cã auavut posibilitatea sã vadãîntreg procedeul, toþi aufost interesaþi sã observecã apa are nisip, cã nueste tocmai curatã ºi nicibunã de bãut, dacã nutece prin aparatura dinstaþiile de tratare.

”Am învãþat cum securãþã apa cu diferite utilaje ºi ni s-a spus cãacea apã este potabilã,dacã este curãþatã cuechipamente, maºinãrii”,a spus o fetiþã. ”Eu amînvãþat azi cum se spalãapa ºi m-a impresionat ºiºtiu acum cã din apã derâu, facem apã potabilã”,a adãugat un alt copil.

Cã apa se spalã estedoar o expresie, dar ceimici nu au fost chiarnepregãtiþi, pentru cã,

spun dascãlii lor, au maiînvãþat ºi la ºcoalã câteceva, însã acum au înþelesla faþa locului cum seîntâmplã totul. „Aceastãactivitate se numeºte Sãºtii mai multe, sã fii mairesponsabil, povesteaunei picãturi de apã. Laºcoalã, astãzi, dar ºi înzilele precedente, am dis-cutat cu ei despre drumulapei în naturã, aºa i-amspus, ca sã înþeleagã toþi,despre trecerea de la ostare de agregare la alta,am discutat despre apapotabilã ºi cât este deimportantã. Astãzi, însã,ei au învãþat multe despremodul cum este procesatãapa brutã, pânã ajunge lanoi în case”, ne-a mãrtu-risit Ana Doda, unul dintre dascãlii care aînsoþit grupul de copii.

Cum stau lucrurile la

faþa locului le-au arãtatspecialiºtii de la ApaServ, care au rãbdare, defiecare datã sã le explice.

„Ne bucurãm defiecare datã când vin copiiºi când pleacã de aici cumai multe informaþii faþãde cele cu care au venit.Astãzi avem 60 de copiiaici ºi din punctul nostrude vedere, informaþia le-am repetat-o de maimulte ori, ca sã vadã toþicã, aºa cum a zis un copilazi, din apã de râu, noifacem apã potabilã, nufoarte uºor”, a spusCristian Ionicã, directorTehnic SC Apa Serv.

Astfel de vizite educa-tive îi fac pe copii sãconºtientizeze importanþaapei ºi sã vadã cã nu estedeloc simplu sã bei unpahar cu apã curatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

F oamea pare sãfi fost mai mare

decât mândria, iarpersoanele asistatesocial au înþeles cãtrebuie sãmunceascã dacã vorsã mãnânce.

O parte a celor careau renunþat la hranaoferitã la cantina de aju-tor social din Petroºani,care au dat bir cu fugiþiicând au înþeles cã, pentru a mânca, trebuiesã efectueze muncã înfolosul comunitãþii, aurevenit la sentimentemai bune. Foamea paresã fi învins, aºa cã s-auînscris pe liste ºiprimesc din nou hranã.„O parte dintre cei careau renunþat iniþial s-auîntors. La ora actualãservim 105 porþii”, adeclarat Cristina Mraz,directorul

Serviciului PublicLocal de Asistenþã

Socialã din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani. “Vârful” desolicitãri a fost de circa140 de persoane, dar laînceputul acestui anerau puþin peste 60 defamilii care beneficiaude hranã la cantinasocialã din CartierulColonie. De precizat cã,

începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sãmunceascã pentruhrana de care benefici-azã, potrivit uneihotãrâri de consiliu localdin luna iunie 2014.Fac excepþie cei careasigurã creºterea ºiîngrijirea, potrivit legii, a

unuia sau a mai multorcopii în vârstã de pânãla 5 ani; asigurã îngrijirea uneia sau amai multor persoane cuhandicap grav oriaccentuat sau persoanevârstnice dependentecare nu beneficiazã deasistent personal sauîngrijitor la domiciliu, încondiþiile legii ori par-ticipã la un program depregãtire profesionalã.

Tot prin hotãrâreaCL Petroºani s-a stabilitºi numãrul de ore pecare beneficiarii cantineide ajutor social trebuiesã le efectueze lunar.Astfel, pentru o porþiebeneficiarul trebuie sãlucreze 18 ore, pentru2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54ore, pentru 4 porþii –

66 ore, pentru 5 porþii -84 ore ºi pentru maimult de 5 porþii – 120ore pe lunã.

R evine hranãcaldã

De precizat cã, înscurt timp, se va relua ºidistribuþia hranei calde,dupã ce timp de maimulte luni s-a mers doarpe hranã rece, dincauzã cã angajata carese ocupa de distribuþiahranei s-a îmbolnãvit.Cristina Mraz a precizatcã a fost angajatã onouã persoanã, însã se va trece la hranãcaldã doar dupã ce sevor finaliza reparaþiile la sediul cantinei, dupã Paºti.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A învins foamea. Sãracii din Petroºani s-auîntors la cantina socialã

Tiberiu Iacob Ridzi “înlocuit”pentru o orã

Obicei dacic pãstrat cu sfinþenieD acã e Sãptãmâna Patimilor lui Iisus, atunci musai ne

gândim la cei trecuþi în lumea celor drepþi ºi momâr-lanii din zona Vãii Jiului pãstreazã un obicei ce din moºistrãmoºi a fost lãsat. Împodobitul crucilor ºi primenitulmormintelor se face în câteva cimitire, unde credincioºiivin în Noaptea de Înviere.

O picãturã curatã are un drum lung Green Line de CimpaP rimarul Ilie Pãducel vrea ca linia de troleibus sã

ajungã pânã în Cimpa. La sediul ConsiliuluI JudeþeanHunedoara a avut loc o întâlnire de lucru care a avut caobiect analiza stadiului proiectelor de dezvoltare al noilorlinii publice de transport ecologic între principalele aglom-erãri urbane ale judeþului.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 20156 Actualitate

HOTÃRÂREAnr. 25/2015

privind aprobareaPlanului de Analizã ºi

Acoperire a Riscurilor lanivelul municipiului Lupeni

pe anul 2015

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber

exprimat cu unanimitatede voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni

Având în vedere expunerea demotive a viceprimarului municipi-ului Lupeni ºi Raportul de spe-cialitate al Compartimentului deProtecþie Civilã din cadrulprimãriei municipiului Lupeni;

Þinând seama de prevederileLegii nr. 481/2004, privind protecþia civilã, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, ale OUG nr.21/2004,privind Sistemul Naþional deManagement al Situaþiilor deUrgenþã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin. 1 din Metodologia deelaborare a Planului de analizã ºiacoperire a riscurilor, aprobatã prin Ordinul Ministrului Administraþiei ºiInternelor nr. 132/2007, pentru aprobarea Metodologieide elaborare a Planului de analizã ºi acoperire a riscurilor ºi a Structurii – cadru a Planuluide analizã ºi acoperire ariscurilor;

În conformitate cu prevederileLegii nr. 52/2003 privind trans-parenþa decizionalã în adminis-traþia publicã;

În temeiul art. 36 alin.(2) ºialin. (6) lit. a) pct. 8) ºi art. 45alin. (1) din Legea nr. 215/2001a administraþiei publice locale,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare:

HOTÃRêTEArt. 1 Se aprobã „ Planul de

Analizã ºi Acoperire a Riscurilorpentru anul 2015”, prevãzut înAnexa care face parte integrantãdin prezenþa hotãrâre.

Art. 2 Compartimentele dincadrul aparatului de specialitateal Primarului Municipiului Lupenivor aduce la îndeplinire preved-erile prezentei hotãrâri.

Art. 3 Hotãrârea va fi comuni-catã Instituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoara în vedereaexercitãrii controlului cu privirela legalitate fiind adusã laîndeplinire de cãtre ViceprimarulMunicipiului Lupeni iar lacunoºtinþa cetãþenilor prin grijaSecretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 31 martie 2015PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ

Prof. RODICA CÂMPEAN

Contrasemneazã, secretarJr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREANR. 26 / 2015

privind adoptarea propuneriide trecere a imobilelor

(terenuri) din proprietateastatului în proprietatea per-

soanelor – proprietari actualiai locuinþelor conform preved-erilor articolului 36 alin. (2) ºi

alin. (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar,

republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul local al Municipiului Lupeni,

Analizând cererile primite dinpartea mai multor cetãþeni aiMunicipiului Lupeni precum ºi acteledoveditoare anexate acestora princare solicitã reconstituirea dreptuluide proprietate asupra terenuluiintravilan în baza prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (3) aleLegii fondului funciar nr. 18/ 1991,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Vãzând Nota de fundamentare aViceprimarului Municipiului Lupeni,Raportul întocmit ºi prezentat decompartimentul de specialitate dincadrul Aparatului de specialitate alPrimarului Municipiului Lupeni pre-cum ºi avizul Comisiei de specialitate

din cadrul Consiliului local alMunicipiului Lupeni;

În temeiul prevederilor art. 36alin. (2), alin. (3) ºi alin. (6) ale Legiinr. 18/ 1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioareprecum ºi a prevederilor art. 36alin. (9) ºi art. 45 din LegeaAdministraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile sale ulterioare

HOTÃRêTEArt. 1 Se aprobã propunerea de

trecere a imobilelor (terenuri) dinproprietatea statului în proprietateapersoanelor – proprietari actuali ailocuinþelor conform prevederiloranexei nr. 1 la prezenþa hotãrâre ºiale articolului 36 alin. (2) ºi alin. (3)din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 2 Hotãrârea, împreunãcu actele doveditoare se va comunicaInstituþiei Prefectului JudeþuluiHunedoara pentru ca, în temeiulprevederilor art. 36 alin. (6) al Legiinr. 18/ 1991 privind fondul funciar,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare sã fie atribuite înproprietate prin Ordinul Prefectului.

Art. 3 Hotãrârea se va comunicaInstituþiei Prefectului JudeþuluiHunedoara în vederea exercitãriicontrolului cu privire la legalitatefiind adusã la îndeplinire de cãtreViceprimarul Municipiului Lupeni ºila cunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 31 martie 2015PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ

Prof. RODICA CÂMPEAN

Contrasemneazã, secretarJr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

ANUNÞConsiliul Judeþean

Hunedoara, cu sediul înmunicipiul Deva, Bld.1Decembrie 1918, nr. 28,judeþul Hunedoara, numãrtelefon 0254 211 350, fax.0254 230 030, e-mail:cjh@cjhunedoara.ro, în baza Legii nr. 350/2005privind regimul finanþãrilor nerambursabiledin fonduri publice alocate pentru activitãþinonprofit de interes general, face cunoscutãintenþia de a atribui contracte de finanþare nerambursabilã pentru anulde execuþie financiarã

2015.Domeniile pentru

care se acordã finanþãri nerambursabile ºi sumele aprobate pentru anul 2015, conformHotãrârii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara nr.20/2015 sunt urmãtoarele:

Regulamentul ºiDocumentaþia de solicitarea finanþãrilor neram-bursabile se pun la dispoziþia celor interesaþi la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara -Compartimentul culte,sport, turism, activitãþi

culturale, începând cu data de 15.04.2015 sau pesite-ul Consiliului JudeþeanHunedoara,www.cjhunedoara.ro.

Aplicanþii vor depunecererile de solicitare afinanþãrii la RegistraturaConsiliului JudeþeanHunedoara, (douã exem-plare, în plic închis pe carese va menþiona solicitantulºi Codul Unic de Înregis-

trare al acestuia), camera nr. 2.

Selecþia ºi evaluareaproiectelor depuse în vederea finanþãrii neram-bursabile se face de cãtrecomisia de evaluare, numitãprin Hotãrârea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara nr. 49/2015.

Termenul limitã pentrudepunerea proiectelor este15.05.2015, ora 16.00.

În curtea caseimemoriale din Petrila aajuns însuºi IonDezideriu Sîrbu ºi acumîi priveºte pe trecãtori,ca ºi pe cei care îi trecpragul. Sîrbu a fostadus de Ion Barbu,artistul care i-a decorat ºi casa cu frazedin opera sa ºi care se ocupã singur deîntreþinerea caseimemoriale de aici. Agãsit, la rându-i, artistulpotrivit ºi a creat acestchip care parcãcuprinde cu privirea saîntreg universul per-ilean.

„Sîrbu era tot timpulacasã, dar acum l-amadus artistic, vizual ºiceea ce mã bucurã

foarte mult e observaþiacustodelui muzeului,Cristina ªandor, carespunea cã de oriundear privi, ochii lui Sîrbuo urmãresc ºi într-adevãr cred cãacest mozaic surpindefrumos acest lucru.Ochii lui Sîrbu neurmãresc peste tot”, aspus Ion Barbu, artist.

Ion Barbu a gãsitartistul potrivit care s-aoferit sã îi realizezechipul marelui I.D Sîrbuºi acum copiii curioºi îlprivesc de dupã gard,cã tot e sãptãmâna altfel ºi ei învaþã la oºcoalã ce îi poartãnumele. „Aici a stat IonDezideriu Sîrbu, desprecare ºtim cã a fost un

scriitor”, ne-a spus un copil care ne-a mãr-turisit cã aºteaptã cunerãbdare vizita în casamemorialã. „A fost unscriitor. A scris PovestiriPetrilene”, ne-a spus unalt copil. „Eu am aflatcã ºcoala noastrãpoartã numele acestuiscriitor”, a completatun alt copil, în timp ceprivea printre gardchipul celui care a scris operele pe care ei le citesc acum înªcoala altfel.

Totul a fost posibilprin ambiþia cu care IonBarbu se încãpãþâneazãsã aducã câte ceva dinSîrbu, artistul care afãcut cunoscutã Petrilaîn lume. ªi totul, doarpe cheltuiala lui.„Opera aparþine lui

Tudor Asciu, un artistdin Prejmer, judeþulBraºov, absolvent dearte plastice. MUSCÃAm reuºit sã îi convingsã producã douã mozaicuri, pentru celedouã muzee ale oraºuluiPetrila, respectiv, Casa

Memorialã I.D. Sîrbu ºiMuzeul Mamei ºi laniºte preþuri caresfideazã orice con-curenþã”, a mai adãugatBarbu cu modestie,pentru cã ne-a mãrturisit cã ºi-a folositfarmecul personal ca sã

îl convingã pe artist, iarapoi l-a rãsplãtit, pentrucã ºi el este artist ºi ºtiecã munca de artist trebuie rãsplãtitã.

Casa memorialã seaflã în ceea ce IonBarbu numeºte ColoniaLiterarã, un loc în careoricine poate gãsi câteceva din ceea ce acreat pentru noi IonDezideriu Sîrbu, iaracum artistul neîntâmpinã din poartã,aºa cum ar fi fãcut-odacã ar mai fi trãit.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Tradiþiimenþinutede junioriiPetrileiS piritualitate ºi

interculturali-tate. Acesta estenumele unui festivalcare a devenit dejatradiþie la Petrila încadrul cãruiapreºcolarii încearcãsã prezinte tradiþiilemai multor zone.

Anul acesta a fostanul momârlanilor,majoritatea copiilorfiind îmbrãcaþi în portulpopular tradiþionalzonei noastre. “Ediþiaaceasta se deruleazãpe parcursul unei sãp-tãmâni întregi. Am alesºcoala altfel deoareceeste o perioadã în caretoþi cautã evenimentecât mai atractive pentrucopii. A devenit o tra-diþie, atunci când ne-amgândit sã dezvoltãmspiritul interculturalitãþiiºi al toleranþei, al

acceptãrii diversitãþii,am fãcut un exerciþiude-a lungul anilor ºiastãzi am fost surprinºipentru cã au venit copiidin toatã þara. Este unproiect educaþionalinterjudeþean.Momentele artistice suntinedite, în fiecare an,fiecare cadru didacticcare doreºte sã participevine cu un alt program”,a declarat MarcelaMeraru, organizator.

Dascãlii, prin programele pe care leparcurg cu elevii, suntcei care încearcã sã leinducã celor mici noþiunea de tradiþie ºiimportanþa acestuieveniment în viaþa noas-trã. Ba mai mult, dascãliiîmpreunã cu pãrinþii auconfecþionat costumelemomârlãneºti ale copi-

ilor. “Aducem în faþalor ºi a spectatorilorobiceiuri, tradiþii, dindiferite zone folcloriceºi culturale pentru cã eise regãsesc în filmelede desene animatepurtând costumele personajelor îndrãgite,în alte filme de deseneanimate cu costumetrãznite, ei înºiºi ºi-auales temele comunicân-du-le educatoarelor”,ne mai spune sursacitatã. Evenimentul afost organizat de colec-tivul de cadre didacticede la ªcoala GeneralãID Sîrbu din Petrila, iarconducerea unitãþii afost alãturi de miciiartiºti care au fost cos-tumaþi în portul diferite-lor popoare ale lumii.

Monika BACIUMonika BACIU

I on Dezideriu Sîrbu s-a întors acasã ºiochii lui te privesc din curtea în care

cândva a scris tot ceea ce ne-a rãmas înurma lui. Totul s-a întâmplat graþie artistului Ion Barbu, care a adus încurtea casei memoriale o plãcuþã creatãdin mozaic cu chipul celui care a fost artizanul Povestirilor Petrilene.

I.D. Sîrbu s-a întors acasã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 20158 Sport

Am stat cu inimastrânsã la acest începutde tur, cum cã aceºtipuºtani de 16-18 ani,aruncaþi în lupta Ligii aIV-a hunedorene la fot-

bal, vor fi fãcuþi praf ºipulbere în luptele cumai experimentaþii lorcompetitori. Nimãnuinu i-a pãsat de vreunposibil „masacru”, dar

iatã cã pânã la urmãnu a fost aºa.

Jiul Petroºani a þinutpiept cam tuturoradversarilor. N-aucâºtigat pânã acum,dar la seniori n-au luatvreo cãruþã de goluri.Ba chiar juniorii au maiºi câºtigat, chiar dacãcrema s-a dus înspre

echipa mare. Tineriijucãtori ai Jiului s-audescurcat de minunepeste tot, ba chiar laDeva i-au þinut în ºahvreme îndelungatã pecei care vor promova.Baºca, juniorii, cãroranu li se dãdea nicioºansã, dupã ce titulariiau trecut en-gros la

echipa de seniori, continuã sã lupte puternic pentrumenþinerea primei po-ziþii în clasament.

Iatã cã Jiul Petroºani,echipa bãtutã de soartã,pare a se lupta cu lupiicei ce doresc moarteamieilor, cu destinaþiapropriilor burþi.

Henþ cu mâna NU SUNT PRECUMMIEII LA TÃIERE...

În Seria 1, dupã ce în prima etapã a zdrobit cu 6-0 pe Cerna Lunca Cernii,la meciul cu Dacia Boºorod au fost fãrãmilã: 10-1! Meci într-o singurã direcþie,cu Cr. Creciunesc (3), Pau (2), A. Turcu, Bãluºã, Tr. Biriº, D. Creciunescºi Alb în rol de marcatori ai echipei antrenate de Ovidiu Ciolea.

Cerna Lunca Cernii au poate ieºidin pasa proastã, 2-5 acasã cu UnireaGen. Berthelot (antr. Ion Radu), autoriigolurilor fiind Kaizer (2), E. Radu, Stroia ºi Jurmoni

Cu casca luiArlauskis!

Fostul portar, actualul gol-geter la Inter Petrila, AdrianDolha, a apãrut la meciul cuHercules Lupeni cu o cascãde protecþie pe cap, precumAstafei de la A.S.A. Tg.Mureº. O cascã având osemnificaþie deosebitã, eaaparþinând celebrului portarArlauskis (Steaua), pe vre-mea când acesta apãra laUnirea Urziceni.

Ursachi vs.Ursachi

Un aspect inedit lameciul Inter Petrila –Hercules Lupeni (2-1). În poarta echipeigazdã, s-a aflatCosmin Ursachi, cear fi trebuit sã-i þinãpiept atacantuluiDarius Ursachi de laLupeni, nimeni altuldecât fratele sãu! Din fericire pentruamândoi, antrenorulDan Voicu l-a schimbat dupã 30 deminute pe Darius ºiastfel a fost „evitat”

un conflict îân familie. Cuinima strânsã, în tribunã seafla ºi tatãl celor doi fraþiUrsachi.

Cristea ºi Buzduga,spectatori de lux

Printre cei din în tribunelestadionului de la Lonea s-au aflat ºi Rico Cristea ºiGheorghe Leleºan, cei carecu mai bine de trei deceniiîn urmã au jucat împreunãla parângul Lonea dar ºi înDivizia „B”, la A.S. ParoºeniVulcan. Alte vremuri, alt fotbal...

ªtiinþa Petroºania trecut peste ºoculînfrângerii dinprima etapã, jucând excelent la Buzãu, unde aobþinut o victorie confortabilã, la o diferenþã de33 puncte.

Dupã numai un sfert de orã, Biro a înscrisprimul eseu. Gazdele rãmân în 14 jucãtori dupãeliminarea lui Cristea, reuºind sã închidã tabela lapauzã cu 17-0.

În final, victorie cu 38-5 a ªtiinþei, care a punctatprin Cebotari (3 eseuri), Biro (1 eseu), Rãzv. Barbu(1 eseu) ºi Zaharescu (1 eseu) ºi Paraipan (4 tr.).

Mâine de la ora 10:00, în „Dealul Institutului”,ªtiinþa Petroºani va întâlni pe Olimpia Bucureºti,liderul clasamentului.

CLASAMENT

CSM U 23 Bucureºti 2 2 0 0 36-11 0p.b. 8p.RCM Galaþi 2 2 0 0 31-25 0p.b. 8p.ªtiinþa Petroºani 2 1 0 1 53-22 2p.b. 6p.Bucovina Suceava 1 1 0 0 5-0 1p.b. 5p.CS Nãvodari 2 1 0 1 26-22 1p.b. 5p.RC Bârlad 1 1 0 0 17-11 0p.b. 4p.Polit. Iaºi 2 0 0 2 22-36 1p.b. 1p.CSUAV Arad 2 0 0 2 10-19 1p.b. 0p.Stejarul Buzãu 2 0 0 2 10-64 0p.b. 0p.Steaua U 23 0 0 0 0 0-0 0p.b. 0p.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ETAPA A 2-A, 4 APR. 2015

RCM Galaþi – CSUAV Arad 14-10Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani 5-38Olimpia Bucureºti – CS Nãvodari 17-0RC Bârlad – Polit. Iaºi 17-11Steaua II Buc. – Bucovina Suceava amânat

ETAPA A 3-A, 10 APR. 2015CS Nãvodari – RC Bârladªtiinþa Petroºani – Olimpia BucureºtiCSUAV Arad – Stejarul BuzãuPolit. Iaºi – Steaua U 23Bucovina Suceava – RCM Galaþi

Rugby D.N.S. (Liga a II-a)

AU DOBORÂT „STEJARUL”!Mâine în

“Dealul Institutului”va avea loc derby-ul

diviziei secunde la rugby,

ªtiinþa Petroºani -CSM U23 Bucureºti

Liga a V-a Hunedoara

MÃGURA PUI, PRECUM URAGANUL!

Fraþii gemeni Cr. ºi D. Creciunesc(Mãgura Pui) au marcat patru goluri în

meciul cu Dacia Boºorod

Din etape adunate ºi în CronicaREDATE

Rico Cristea, fost jucãtor ºi antrenor al Petrilei, spectator la

meciul de la Lonea