hemograma !

8/13/2019 hemograma !

1/41

Contact

Hemograma cu form. leucocitara, Hb,Ht,indici sireticulocite

Hemoleucograma completa consta din masurarea urmatorilorparametri:

numar de leucocite; numar de eritrocite; concentratia de hemoglobina; hematocrit; indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina

eritrocitara medie (HEM), concentratia medie de hemoglobina(CHEM) si largimea distributiei eritrocitare (RD );

numar de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitarmediu (V!M) si largimea distributiei trombocitare ("D );

#ormula leucocitara; $%& numar de reticulocite'

Hemograma este un test screening de ba a, #iind unul din cele mai#recvent cerute teste de laborator, repre entand adesea primul pas instabilirea statusului hematologic si diagnosticul diverselor a#ectiuni

hematologice si nehematologice' Cuanti#icarea parametrilorhematologici asociata uneori cu e aminarea #rotiului de sange aducein#ormatii pretioase, orientand in continuare spre e#ectuarea altorteste speci#ice *'

Pregatire pacient Hemograma se poate recolta + eun (pe nemancate) saupostprandial (trebuie totusi evitate mesele bogate in lipide care potinter#era cu anumiti parametri ai hemogramei)'-e ul, varsta pacientului, precum si anumite conditii cum ar #i: starea

de soc, varsaturi incoercibile, administrarea masiva de lichide i'v'etc', care pot duce la deshidratarea, respectiv hiperhidratareapacientului, precum si anumite tratamente urmate de pacient trebuiecomunicate laboratorului'Este de pre#erat evitarea pe cat posibil a stresului in momentulrecoltarii'.n ca ul monitori arii regulate ( ilnic sau la doua ile) a anumitorparametri, proba de sange pentru e#ectuarea hemogramei trebuieobtinuta in acelasi moment al ilei (datorita #luctuatiilor #i iologicecircadiene ale unor parametri) /;0;*;1* '
http://www.synevo.ro/contact/http://www.synevo.ro/contact/


2/41

Specimen recoltat, recipient si cantitate recoltata 2 sange venosrecoltat pe anticoagulant: ED!3 tripotassium%dipotasium%disodium(vacutainer cu capac mov%ro 2 45 ED!3); la copii mici se poaterecolta sange capilar din deget%calcai pe heparina (microtainer)'

-e amesteca continutul prin inversiunea usoara a tubului de cca' 16ori'!ubul trebuie sa #ie umplut cel putin trei s#erturi pentru ca raportulsange%anticoagulant sa #ie optim (concentratia recomandata deED!3 este de 1'7 2 7'6 mg%m8 de sange) ;

Cauze de respingere a probei tub incorect; specimen coagulat; specimen hemoli at;

cantitate insu#icienta*

'Prelucrare necesara dupa recoltare 2 daca proba nu este trimisaimediat la laborator trebuie re#rigerata *'

Stabilitate proba - 36-48 ore la temperatura camerei (19&70 C) saula #rigider (729 C) 2 pentru determinarea hemoglobinei sinumaratorile de celule' Este recomandat ca probele sa #ie anali atein primele 0 ore de la recoltare' u se recomanda depasirea acestuiinterval pentru determinarea indicilor eritrocitari si hematocritului'

Daca proba a #ost re#rigerata, trebuie echilibrata la temperaturacamerei inainte de a #i anali ata *'

Metoda de determinare 2 anali or automat pe principiul citometrieiin #lu cu #luorescenta utili and 83-ER semiconductor si #ocusarehidrodinamica *' NUMARUL DE ERITR CITE !NUMARUL DE CELULE R "II#umarul de eritrocite repre inta testul de ba a pentru evaluareaeritropoie ei' Eritrocitele sunt investigate in continuare prinmasurarea concentratiei de hemoglobina si a hematocritului, iar peba a lor anali orul calculea a indicii eritrocitari: VEM, HEM, CHEM siRD , care caracteri ea a din punct de vedere calitativ populatiaeritrocitara'Eritrocitele sunt cele mai numeroase celule din sange, suntanucleate, #iind necesare pentru respiratia tisulara' Eritrocitele suntcele mai speciali ate celule ale organismului, principala #unctieconstand in transportul 6 7 de la plaman la tesuturi si trans#erulC< 7 de la tesuturi la plaman' 3cest lucru se reali ea a prinintermediul hemoglobinei continute in eritrocite' =orma eritrocitelor dedisc biconcav con#era raportul volum%supra#ata optim pentru schimbul


3/41

de ga e si le asigura acestora de#ormabilitatea in timpul traversariimicrocirculatiei'Indicatii 2 in combinatie cu hematocritul si concentratia dehemoglobina, numarul de eritrocite este util in detectarea si

monitori area anemiei si eritrocito ei%policitemiei'Metoda de determinare 2 eritrocitele sunt numarate de anali orulautomat in timpul trecerii acestora printr&un ori#iciu prin care suntdiri ate intr&un singur rand prin metoda de #ocusare hidrodinamica /;0&9;*;1/;10;1* 'Valori de referinta 2 valori di#erite in #unctie de varsta si se (vezianexa 7.1.1) ; se e prima in numar de eritrocite 16 0%>8 (mm5) saunumar de eritrocite 16 17%8*'Semnificatie clinicaumarul de eritrocite ca singur parametru are valoare diagnosticamica; o evaluare corecta a masei de eritrocite a organismului poate #iobtinuta doar in corelatie cu hematocritul' umarul de eritrocite estein#luentat de modi#icarile volumului plasmatic, ca de e emplu insarcina sau in tulburari ale echilibrului hidro&electrolitic /;0;1/ '1' -caderea numarului de eritrocite: determina anemie' 3nemia estede#inita din punct de vedere #unctional printr&o masa eritrocitarainsu#icienta pentru asigurarea unei cantitati adecvate de o igentesuturilor peri#erice' .n practica, se considera anemie atunci candconcentratia de hemoglobina, hematocritul si%sau numarul deeritrocite sunt sub valorile de re#erinta ?' Diagnosticul este di#icil dacadoar unul din parametri este sub valorile limita; in acest cahemograma trebuie monitori ata in continuare pentru stabilirea unuidiagnostic corect'.n anemia acuta datorata hemoragiei, numarul de eritrocite siconcentratia de hemoglobina raman nemodi#icate in primele oredatorita pierderii concomitente de plasma; ele incep sa scada pemasura ce se produce corectia de#icitului volemic'.n anemiile cronice volumul sanguin este aproape normal princresterea compensatorie a volumului plasmatic, iar numarul de

eritrocite si hematocritul sunt de obicei sca ute' !otusi, in conditiileasociate cu microcito a marcata (anemie #eripriva severa, talasemie),numarul de eritrocite poate ramane in limite normale sau poate #ichiar crescut'3nemia relativa este o conditie caracteri ata prin masa normala deeritrocite, dar cu volum sanguin crescut prin cresterea volumuluiplasmatic, ca de e emplu in sarcina, splenomegalie masiva' .naceasta situatie proteinele totale plasmatice sunt la limita in#erioara anormalului, spre deosebire de anemia cronica in care proteineletotale sunt in limite normale 1* '


4/41

"entru a identi#ica cau a anemiei, in#ormatiile privind istoricul bolii sie aminarea #i ica trebuie integrate cu cateva teste de laboratorcheie, cum ar #i determinarea numarului de reticulocite, indiciloreritrocitari, e aminarea #rotiului de sange colorat si eventual a

maduvei osoase' "re enta altor anomalii hematologice(trombocitopenie, anomalii ale leucocitelor) orientea a diagnosticulspre o posibila insu#icienta medulara datorata anemiei aplastice, uneiboli hematologice maligne sau dislocarii maduvei osoase prinprocese patologice de cau a e trahematologica' "ancitopenia poateaparea si ca urmare a distructiei peri#erice sau sechestrarii celulareprin hipersplenism'7' Cresterea numarului de eritrocite (concentratiei de hemoglobinasi%sau hematocritului) determina eritrocito a' Eritrocito a poate #ire ultatul cresterii masei eritrocitare totale (policitemie%eritrocito aabsoluta) ori poate #i consecinta reducerii volumului plasmatic(eritrocito a relativa%#alsa) 1/ 'Clasificarea eritrocitozei 143' Eritrocito a%policitemie relativa (peudoeritrocito a):hemoconcentratie; sindromul @aisbAcB'' "olicitemie (eritrocito a absoluta)

1' "olicitemie primara: policitemia vera; policitemia primara#amiliala'

7' "olicitemie secundara: -ecundara scaderii o igenarii tisulare (eritrocito a

#i iologica%hipo ica): eritrocito a de altitudine; boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune

pulmonara primara; boli congenitale de cord cianogene; sindroame de hipoventilatie: hipoventilatie alveolara

primara; sindromul "icB icB; apneea de somn; hemoglobine anormale: ereditare%dobandite

(medicamente, substante chimice, #umat: carbo ihemoglobina); policitemia #amiliala' -ecundara productiei aberante de eritropoietina (eritrocito a

ne#i iologica): boli renale: carcinomul renal si alte tumori renale;

rinichiul polichistic; rinichiul in potcoava; hidrone#ro a; steno a deartera renala;

carcinomul hepatocelular si alte tumori hepatice; tumori vasculare cerebeloase; leiomiomul si tumori #ibroide uterine; boli endocrine: sindrom Cushing, hiperaldosteronism

primar, tumori ovariene virili ante, sindrom arter, #eocromocitom;
http://www.synevo.ro/eritropoietina/http://www.synevo.ro/eritropoietina/


5/41


6/41

masurarea amplitudinii impulsurilor in eritrocite prin metoda luminiidispersate *'Valori de referinta 2 di#erite in #unctie de varsta si se ( vezi anexa7.1.1) ' Hematocritul se e prima ca #ractie decimala%ca procent *'

Semnificatie clinicaHematocritul depinde de masa eritrocitara, volumul eritrocitar mediusi volumul plasmatic'De obicei, atunci cand hematiile sunt de marime normala,modi#icarile hematocritului le urmea a pe cele ale numarului deeritrocite' !otusi in anemia micro&%macrocitara relatia poate sa nu sepastre e' De e emplu, in talasemie hematocritul scade deoarecehematiile microcitare ocupa un volum mai mic, in timp ce numarul deeritrocite poate #i normal%crescut 9;10 '1'-caderea hematocritului:& anemie; la un Hct J56F (6'56) un pacient este moderat 2 severanemic;& cresterea volumului plasmatic (sarcina)'7' Cresterea hematocritului:eritrocito a%policitemie;hemoconcentratie (e ': soc; aport insu#icient de lichide: copii mici,varstnici; poliurie etc') 9'Valori critice 2 un Hct &'() poate determina insu#icienta cardiacasi deces;&Hct *+() se asocia a cu coagularea spontana a sangelui 0'Interferente1' &xcesul !e anticoagulant (cantitate insu#icienta de sange)determina scaderea volumului eritrocitar si in consecinta scadereaHct determinat manual (e#ect mai pronuntat pentru 45&ED!3 decatpentru 47&ED!3)'7' .n sangele arterial Hct este cu 7F mai mare decat in sangelevenos'5' .n reticulocitoza , leucocitoza marcata, pre entade crioglo"uline sau $acrotro$"ocite anali orul automat poate

determina valori #als crescute ale Hct (volumele mai mari alereticulocitelor si leucocitelor intra in calculul Hct)'/' Valori #als sca ute ale Hct pot aparea in ca uri de e$oliza invitro' autoaglutinare' $icrocitoza /;0;9;10;1* ' HEM L -INAHemoglobina repre inta componentul principal al eritrocitelor (* Fdin proteinele citoplasmatice eritrocitare) si serveste ca vehiculpentru transportul < 7 si C< 7' Hemoglobina este o proteina con ugataconstand dintr&un tetramer #ormat din 7 perechi de lanturipolipeptidice (globine), #iecare dintre acestea #iind con ugat cu un


7/41

grup hem, un comple al unui ion de #ier cu pigmentul rosu, por#irina,care con#era sangelui culoarea rosie' =iecare gram de hemoglobinapoate transporta 1'5/ m8 < 7 per 166 m8 de sange'Hemoglobina serveste de asemenea ca tampon in lichidul

e tracelular' .n tesuturi, la pH sca ut, < 7 se disocia a de Hb; Hbdeo igenata se leaga de ionii de hidrogen; in eritrocite anhidra acarbonica converteste C< 7 in bicarbonat si ioni de hidrogen' "emasura ce ionii de hidrogen se leaga de hemoglobina, ioniibicarbonat parasesc celula; pentru #iecare ion bicarbonat careparaseste celula intra un ion de clor 0'=ormele de hemoglobina pre ente in mod normal in circulatie includ:deo ihemoglobina (HHb), o ihemoglobina (< 7Hb),carbo ihemoglobina (C


8/41

.n sarcina concentratia de hemoglobina scade cu 725 g%d8 datoritaunei cresteri disproportionate a volumului plasmatic #ata de masaeritrocitara 1* '8a nou&nascut masa eritrocitara este mai mare la nastere decat la

adult si scade continuu in prima saptamana de viata, Hb putanda unge pana la * g%d8 in saptamanile 11217 de viata (anemie#i iologica)' -caderea apare mai precoce si este mai pronuntata laprematuri' ivelurile de la adult sunt atinse in urul varstei de 1/ ani;la varstnici apare o scadere graduala a concentratiei dehemoglobina'7' Cresterea hemoglobinei apare in eritrocito a%policitemie' Dupaconvietuirea un timp indelungat la altitudine survine o crestere a Hbcorespun atoare la 1 g%d8 pentru 7666 m'Valori critice 2 la Hb & g/dL apare insu#icienta cardiaca si poatesurveni decesul;& o concentratie de Hb *'( g/dL poate duce la blocarea capilarelorca urmare a hemoconcentratiei 0'Interferente1' !urbiditatea seruluidatorata iperlipe$iei (hipertrigliceridemiei), leucocitozei G 6666%>8,tro$"ocitozei G?66666%>8 sau iperproteine$iei determina valori #alscrescute ale hemoglobinei'7' "re enta de crioglo"uline in concentratie mare poate a#ectadeterminarea Hb (prin #enomenul de #loculare)'5' &fortul fizic intens poate determina cresterea Hb'/' .nter#erente medicamentoase 0&numeroase medicamente pot scadea Hb;&pot creste Hb: gentamicina, methIldopa /;0;9;10;1* ' INDICII ERITR CITARIEvaluarea eritrocitelor din punct de vedere al volumului si continutuluiin hemoglobina se reali ea a prin masurarea sau calculareaurmatorilor parametri:

$olumul eritrocitar mediu (VEM) 2 repre inta volumul ocupat de unsingur eritrocit'Metoda de determinare 2 VEM este calculat dupa urmatoarea#ormula: Hct (F) 16VEM K NNNNNN2 r'Er'( 16 0%>8)"rin metoda automata VEM este determinat prin impartireasumei volumelor eritrocitare la numarul de eritrocite *'Valori de referinta & VEM se e prima in micrometri cubi sau#emtolitri (#8)' 8a adult este cuprins intre 96 2 166 #8 (valori mai mari


9/41

la nou&nascuti, precum si la varstnici; valori mai mici la copii pana la19 ani 2 vezi anexa 7.1.1 )*'Semnificatie clinicaVEM este un indice util pentru clasi#icarea anemiilor si poate sugera

mecanismul #i iopatologic al a#ectarii eritrocitare' .mpreuna cu ceilaltiindici eritrocitari, poate permite detectarea precoce a unor procesecare vor cau a anemie' VEM depinde de osmolaritatea plasmatica sinumarul divi iunilor eritrocitare'1' VEM normal anemie normocitara (daca se asocia a cu RDJ1 )'Clasificarea anemiilor normocitare .' 3nemie asociata cu raspuns eritropoietic adecvat:

3nemie posthemoragica' 3nemie hemolitica (poate #i si usor macrocitara)'

..' 3nemie asociata cu secretie sca uta de eritropoietina: 3#ectarea sursei de eritropoietina: Renala: anemia din insu#icienta renala' Hepatica: anemia din bolile hepatice' Reducerea stimulului (scaderea nevoilor tisulare de o igen): 3nemia din insu#icientele endocrine' Malnutritia protein&calorica' 3nemia din bolile cronice (poate #i si microcitara) ?'

...' 3nemie asociata cu raspuns medular inadecvat:

3pla ia eritroida pura, anemia aplastica (pancitopenie)' oli medulare in#iltrative: primare hematologice sau secundare(anemia mielo#ti ica)'

3nemii mielodispla ice' 3nemii diseritropoietice (anemia diseritropoietica congenitala

tip ..)' De#icit de #ier precoce'

7' VEM sca ut ( 8* f+) anemie microcitara' Ma oritatea anemiilormicrocitare se datorea a sinte ei de#icitare de hemoglobina, adeseaasociata cu de#icitul de #ier sau cu alterarea utili arii #ierului, precumsi cu unele conditii ereditare' Datorita acestei de#iciente precursoriieritroi i parcurg mai multe divi iuni decat in mod normal, ducand la#ormarea de eritrocite mature de dimensiuni mai mici' RD esteG1 ?;1* 'Clasificarea anemiilor microcitare.' 3#ectiuni ale metabolismului #ierului:

3nemia #eripriva' 3nemia din bolile cornice' 3trans#erinemia congenitala' 3nemia microcitara hipocroma congenitala cu supraincarcare

cu #ier (sindromul -hahidi& athan&Diamond)'


10/41

..' oli ale sinte ei moleculelor de globina: 3l#a 2 si beta&talasemia' -indroamele de hemoglobina E (3E, EE, E&beta&talasemia)' -indroamele de hemoglobina C (3C, CC)'

Hemoglobinele instabile'...' oli ale sinte ei de hem si por#irina: 3nemia sideroblastica ereditara (O&linBata, autosomala)' 3nemia sideroblastica dobandita (anemia sideroblastica

idiopatica cu sideroblasti inelari, anemia sideroblastica asociata cuboli mieloproli#erative sau alte boli maligne)'

3nemia sideroblastica dobandita reversibila (din alcoolism,indusa de medicamente: i onia ida, cloram#enicol, din into icatia cuplumb 2 de obicei normocitara)'Cea mai #recventa cau a este de#icitul de #ier, anemia #eripriva #iindcea mai intalnita #orma de anemie de pe glob ?'5' VEM crescut (,1** f+) anemia macrocitara' "e ba a criteriilorbiochimice si mor#ologice anemiile macrocitare se pot imparti in douagrupuri: anemii megaloblastice si non&megaloblastice 5'.n anemiile megaloblastice 5 marca mor#ologica este repre entata depre enta precursorilor eritroi i anormali in maduva osoasa,caracteri ati prin dimensiuni crescute si alterari speci#ice in aspectulcromatinei nucleare' 3ceste celule distincte repre inta e presiamor#ologica a unei anomalii biochimice, respectiv intar ierea sinte ei

de 3D ' Rata sinte ei hemoglobinei, respectiv sinte a 3R , nu estea#ectata in timp ce rata divi iunilor celulare este redusa, in consecintacomponentele citoplasmatice, in special Hb sunt sinteti ate in e cesin timpul intar ierii intre divi iunile celulare, ducand la #ormarea unoreritrocite de dimensiuni crescute' Cele doua modi#icari caracteristicede pe #rotiul de sange care permit di#erentierea anemiilormegaloblastice sunt pre enta macroovalocitelor si a neutro#ilelor cunucleu hipersegmentat' .n anemia megaloblastica VEM este deobicei G116 #8 (116 2 156 #8, chiar pana la 106 #8)'Clasificarea 0atogenica a anemiilor megaloblastice

. Deficitul !e vita$ina 1/3' Dieta de#icitara (rara: vegetarianismul strict, de lunga durata, #araoua si produse lactate; mai #recventa la copiii nascuti din mame strictvegetariene sau la cei cu diete restrictive in #enilcetonurie)'' Malabsorbtie de vitamina 17:

3nemia pernicioasa (boala autoimuna caracteri ata prin atro#iegastrica si pierderea #actorului intrinsec)'

De#icienta ereditara de #actor intrinsec (anemia pernicioasaereditara)'

Malabsorbtia vitaminei 17 din alimente (chirurgia gastrica,pacienti cu gastrita si aclorhidrie, in#ectia cu Helicobacter pIlori)'


11/41

.nsu#icienta pancreatica' -indromul Pollinger&Ellison' Competitia biologica pentru vitamina 17: proli#erarea

bacteriana a intestinului subtire (anomalii structurale: diverticuli,

stricturi, #istule, ansa oarba sau ale motilitatii: dis#unctia autonoma dindiabet); in#estarea cu DiphIllobothrium latum' oli ileale: sprue tropical, boli intestinale in#lamatorii, boala

celiaca, re ectii ileale, bI&pass e uno&ileal pentru obe itate,radioterapia cu a#ectarea ileonului, boli ileale in#iltrative (lim#om,sclerodermie)'

Malabsorbtia #amiliala selectiva a vitaminei 17 (-indromul.merslund&@rQsbecB)'

Malabsorbtia vitaminei 17 indusa de to ice si medicamente:alcool, colchicina, met#ormin, neomicina, colestiramina, acidparaaminosalicilic'C' De#ecte in tranportul si metabolismul intracelular al vitaminei 17:

oli genetice: mutatii genetice care a#ectea a metabolismulintracelular al cobalaminei (aciduria metilmalonica sihiperhomocisteinemia); de#icienta de transcobalamina ..'

!o icitatea o idului nitros 5;? '. Deficitul !e folati

3' Dieta de#icitara (prematuri, dieta e clusiv lactata la sugari #arasuplimentare cu #olati, dieta restrictiva din #enilcetonurie, abu ul de

alcool)'' evoi crescute: sarcina, alaptare, copii in perioada de crestere,anemia hemolitica cronica, boli neopla ice, hipertiroidism'C' "ierderi crescute: diali a cronica'D' Malabsorbtie de #olati:

oli intestinale: sprue tropical, boala celiaca, boli intestinalein#lamatorii, re ectii e unale'

Dermatita herpeti#orma' 3clorhidria endogena sau iatrogenica' .nsu#icienta pancreatica in care se administrea a terapie de

substitutie orala'E' De#icit de #olati indus to ic%medicamentos: abu ul de alcool,sul#asala ina, anticonvulsivante (in special hidantoinele; acidulvalproic), anti#olati (metotre at, trimetoprim&sul#ameto a ol,pirimetamina), contraceptivele orale'=' De#ecte mostenite ale transportului si metabolismului:

De#icitul de tetradidro#olat reducta a' Malabsorbtia ereditara de #olat'

. oli $ostenite ale sintezei !e 0D aciduria orotica, sindromul8esch& Ihan, anemia megaloblastica responsiva la tiamina'2. Defecte ale sintezei 0D in!use toxic%$e!ica$entos


12/41


13/41

5' VEM #als sca ut: e$oliza in vitro , pre enta de eritrocitefrag$entate , excesul !e &D#0 '/' Daca pragul in#erior al anali orului este #i at prea sus, este calculatun VEM mai mare deoarece eritrocitele mai mici nu sunt masurate,

iar daca pragul superior este prea mare sunt masurate si leucocitele,iar VEM este crescut /;0;9;1 ;19 'Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) 2 este o masura acontinutului mediu de hemoglobina pe eritrocit'Metoda de determinare 2 HEM este calculat de anali orul automatcon#orm #ormulei: Hb(g%d8) 16HEM K NNNNNN2 r'Er'( 16 0%>8)Valori de referinta 2 HEM se e prima in picograme (pg%16 &17g)'Valorile normale la adult sunt 7025/ pg sau 6'/&6' 5 #mol (valori maimari la nou&nascut; vezi anexa 7.1.1 )'Semnificatie clinica 2 in ma oritatea anemiilor HEM se corelea a cuVEM, ast#el anemiile microcitare sunt de obicei hipocrome (uneorihipocromia poate preceda microcito a), cele normocitare sunt deobicei normocrome, iar conditiile care cresc HEM determina ingeneral, daca nu intotdeauna, VEM crescut, deoarece continutuleritrocitar normal de Hb este * F din concentratia de Hb ma imposibila (anemiile macrocitare, anemia regenerativa observata dee emplu in timpul substitutiei cu #ier a anemiei #eriprive, la nou&nascut)'Interferente1' iperlipi!e$ia , leucocitoza G 6666%>8 determina HEM #als crescut(Hb #als crescuta)'7' Concentratie crescuta de eparina determina HEM #als crescut'5' "re enta aglutininelor la rece determina HEM #als crescut /;0;9;1 ;19 'Concentratia eritrocitara medie de 2emoglobina (CHEM) 2masoara concentratia medie de Hb dintr&un volum dat de eritrocite(sau raportul dintre masa de Hb si volumul de eritrocite)'

Metoda de determinare 2 CHEM este calculat de anali orul automatcon#orm #ormulei *: Hb (g%d8) 166CHEM K NNNNNN2 Hct (F)Valori de referinta 2 CHEM se e prima in g%d8' Valorile normale laadult sunt 57&50 g%d8 (576&506 g%8) (vezi anexa 7.1.1) *.Semnificatie clinica 2 VEM este un indice e trem de valoros inclasi#icarea anemiilor, dar HEM si CHEM, de obicei, nu aduc in plusin#ormatii relevante clinic' !otusi, au un rol important in controlul decalitate al laboratorului, deoarece acesti indici varia a #oarte putin de


14/41

la o i la alta pentru un specimen dat, daca pacientul nu estetrans#u at'Datorita comportamentului similar al volumului eritrocitar sicontinutului in Hb al #iecarui eritrocit in parte, CHEM ramane constant

in multe a#ectiuni hematopoietice/;0;9;10;1*

'1' CHEM sca ut ( 3*g%!+) apare in anemiile hipocrome (anemia#eripriva, unele talasemii)'7' CHEM crescut: cu e ceptia s#erocito ei ereditare si a unor ca urihomo igote de siclemie si hemoglobina C, CHEM nu depasestevaloarea de 5? g%d8; aceasta valoare este aproape de nivelul desolubilitate a Hb si cresterea in continuare a concentratiei de Hbpoate duce la cristali area ei' 3curatetea determinarii CHEM depindede #actorii care a#ectea a masurarea #ie a Hct, #ie a Hb'Interferente1' CHEM poate #i #als crescut in iperlipe$ie , pre enta de aglutininela rece in titru mare, pre enta de rulouri '7' .n iperglice$ia marcata (G066 mg%d8) CHEM poate #i #als sca ut(VEM si Hct #als crescute) /;0;9;10;1* 'Largimea distributiei eritrocitare (RD ) 2 este un indice eritrocitarcare cuanti#ica heterogenitatea volumului celular (gradului deani ocito a)'Metoda de determinare 2 RD este calculat de anali orul automatin #unctie de pre enta de anomalii ale #recventei relative la anumiteniveluri de discriminare, e istenta a doua sau a mai multor LpeaB &urisi largime de distributie anormala' Distributia VEM intr&o proba estepre entata sub #orma unui gra#ic in care pe abscisa se proiectea avolumul eritrocitar, iar pe ordonata #recventa relativa *' Deviatia standard a marimii eritrocitelor 166RD (CVF) K NNNNNNNNNNNNNNNNNNNN& VEMValori de referinta 2 11'0&1/'9 coe#icient de variatie (CV) avolumului eritrocitar *'Semnificatie clinica

RD este util in caracteri area initiala a anemiilor, in particular aanemiei microcitare, desi alte teste sunt de obicei necesare pentrucon#irmarea diagnosticului' 3st#el RD este util in di#erentierea beta&talasemiei minore necomplicate, in care VEM este sca ut, iar RDnormal de anemia #eripriva, in care VEM este sca ut, iar RDcrescut (cresterea RD este un semn precoce in de#icitul de #ier) ?'RD este usor crescut in beta&talasemia minora cu anemie usoara / 'Snele studii au aratat ca RD nu di#erentia a beta&talasemia minorade anemia #eripriva decat daca este utili at un cut&o## mai mare(1?F) / ' De asemenea permite di#erentierea intre anemia din bolile


15/41

cronice (VEM normal%sca ut, RD normal) si anemia #eriprivaincipienta (VEM normal%sca ut, RD crescut) ?;10 'RD crescut anemia #eripriva, anemia megaloblastica, di#eritehemoglobinopatii (-, -&C, -&T&talasemia), anemia hemolitica imuna,

reticulocito a marcata, pre enta de #ragmente eritrocitare, aglutinare,dimor#ism eritrocitar (inclusiv pacientii trans#u ati sau cei tratatirecent pentru de#iciente nutritionale)'RD normal: anemia din bolile cronice, beta&talasemia hetero igota,anemia hemoragica acuta, anemia aplastica, s#erocito a ereditara,boala cu Hb E, siclemia'u e ista o cau a cunoscuta pentru RD sca ut /;0;9;10;1* 'Interferente :1' 0lcoolis$ul creste RD '7' "re enta aglutininelor la rece /;0;9;10

RETICUL CITELEReticulocitele sunt eritrocite anucleate tinere, imature, care continaci i nucleici re iduali (3R )' Dupa e pul area nucleului eritrociteleraman in maduva pana la / ile, timp in care are loc o scaderecontinua a numarului de poliribo omi (care contin 3R ) si a sinte eide hemoglobina' 3ceste eritrocite tinere se maturi ea a complet incirculatia peri#erica in cca' 1&7 ile dupa ce parasesc maduvaosoasa, timp in care pierd complet capacitatea de sinte a proteica(respectiv poliribo omii care contin 3R ), iar sinte a de Hbincetea a' Reticulocitele apar pe #rotiul colorat right&@iemsa cacelule policromato#ile (materialul nucleic reticular se colorea a inalbastru&gri) de volum mai mare decat cel al eritrocitelor mature'Materialul reticular se colorea a cu coloranti supravitali ca albastrucresil briliant%albastru de metilen' .n mod normal, in absenta anemiei,un numar mic de reticulocite este pre ent in circulatie (in #iecare i1F din eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate dinmaduva)' Determinarea numarului de reticulocite o#era in#ormatiidespre capacitatea medulara de a sinteti a celule rosii ca raspuns la

o suprasolicitare #i iologica, cum este anemia /;0&9;10;1* 'Indicatii :1' Di#erentierea tipurilor de anemii in: neregenerative siregenerative%hiper&regenerative'7' Monitori area raspunsului la tratamentul de sustitutie cu #ier, acid#olic % vitamina 17'5' Evaluarea eritropoie ei dupa transplant medular, in anemiaaplastica indusa de medicamente citoto ice%sau in tratamentul cueritropoietina'Metoda de determinare1' Metoda manuala 2 numarare microscopica'


16/41

7' umararea automata 2 anali or automat pe principiul citometriei in#lu cu #luorescenta si 83-ER semiconductor'Valori de referinta3dult: 6' &7F din nr' total de Er'

ou&nascut: 7' &0' F din nr' total de Er (scade la nivelul de la adultdin a doua saptamana de viata)'r' absolut K 56&176 16 5%>8 sau 16 *%8'.n pre enta anemiei nr' de Rt trebuie corectat deoarece este #alscrescut cand se raportea a la nr' sca ut de Er al pacientuluianemic ;? :U FRt Hct pacientuluiF Rt corectat K NNNNNNNNNNNNN& /.n continuare trebuie #acuta o corectie suplimentara deoarece Rteliberate sub stimularea intensa a eritropoietinei raman in circulatieun timp apro imativ dublu #ata de timpul de supravietuire al Rtnormale (apro imativ o i)' -e calculea a ast#el in!icele !e pro!uctiereticulocitara ( 5) din FRt corectat si un #actor de corectie caredepinde de Hct pacientului:Hct (F) =actor de corectie/6&/ 1'65 &5* 1'7 &5/ 7'61 &7/ 7'J1 5'65 K F Rt corectat % #actorul de corectie

Sn ."R J7 indica un raspuns medular inadecvat, in timp ce un ."RG7 sugerea a ca maduva osoasa raspunde adecvat gradului deanemie 'Semnificatie clinica & determinarea nr' relativ sau absolut de Rtrepre inta un indicator important al activitatii eritropoietice medulare,#urni and o apreciere initiala daca anemia se datorea a alterariiproductiei eritrocitare sau pierderii de eritrocite in circulatie

(prinsangerare sau hemoli a) 1;/; '1' umar crescut de reticulocite (reticulocito a): este indicator deeritropoie a regenerativa (cresterea productiei eritrocitare medularesub actiunea eritropoietinei; sub stimulare ma ima maduva poateproduce eritrocite de 0&9 ori mai mult #ata de rata normala)'

Hemoragia acuta: debutul si gradul reticulocito ei depind decantitatea de sange pierduta; de obicei, reticulocito a apare in a 7 a & a5 a i si a unge pana la &1 F'

3nemia hemolitica: anemia hemolitica imuna (test Coombs $)idiopatica sau secundara, trans#u ii de sange incompatibil, bolihemolitice ereditare (de#ecte membranare eritrocitare: s#erocito a


17/41

ereditara, eliptocito a ereditara etc'; de#ecte en imatice: de#icit degluco o&0os#at dehidrogena a, de#icit de piruvat Bina a etc'),hemoglobinopatii (siclemie, sindroame talasemice etc'), anemiihemolitice dobandite (anemia hemolitica microangiopatica; in#ectii:

malarie, clostridii; agenti chimici si medicamenteo idante%neo idante; hemodiali a; veninuri; hemoglobinuriaparo istica nocturna; anemia hemolitica cu acantocite din bolilehepatice)'-indroamele hemolitice usoare se pot asocia cu concentratii normalede Hb si reticulocito a de 7& F'3nemiile hemolitice acute se pot asocia cu reticulocito a de G 6F'.n hipersplenism este pre enta o anemie hemolitica usoara cu numarde Rt usor crescut'

!ratamentul de substitutie cu #ier, acid #olic%vitamina 17 alanemiilor de#icitare in acesti #actori: regenerarea eritropoie ei estemarcata intr&o saptamana de tratament de cresterea numarului de Rt,iar o reticulocito a ma ima de 16&76F apare dupa 7&/ saptamani detratament'

!ratamentul cu eritropoietina: o crestere usoara a nr' de Rtapare dupa 7/ ore (cu eliberarea din maduva de Rt imature, mari, cucontinut mare de 3R ), nivelul ma im este atins dupa /&0 ile, iarnormali area survine dupa 9&16 ile'

3pla ia medulara indusa de medicamente citoto ice: o cresterea nr' de Rt poate precede alti parametri hematologici cu cateva ile'7' umar sca ut de reticulocite (reticulocitopenia): apare in anemiinon&regenerative, cum ar #i de#icitul de #ier%#olat%vitamina 17, apla iamedulara (de#icitul persistent de Rt sugerea a un prognostic prost),anemia din bolile cronice, insu#icienta medulara (anemia mielo#ti ica)'Determinarea numarului de Rt are importanta in special in anemianormocitara' 3nemia microcitara cu #eritina si saturatie a trans#erineinormale si nr' de Rt crescut sugerea a o hemoglobinopatie'Reticulocito a in combinatie cu anemia macrocitara sugerea a de#icitde #olat%vitamina 17 partial tratat, iar anemia hemolitica poate #i usor

macrocitara /; 'Snele anali oare #urni ea a un parametru suplimentar: fractiareticulocitelor imature !IR3# ' -tabilirea inde ului de maturitate areticulocitelor #urni ea a in#ormatii complementare numarului dereticulocite in evaluarea activitatii eritropoietice'.=R repre inta procentul de reticulocite care au un continut crescutsau intermediar de 3R ' Valorile de referinta speci#ice metodei delucru a laboratorului nostru sunt di#erite in #unctie de se :barbati: 7'5&15'/F#emei: 5'6&1 '*F'


18/41

-tudiile e#ectuate au aratat #aptul ca .R= constituie un indicator maisensibil si mai speci#ic decat numarul de reticulocite determinati olat, in urmatoarele situatii clinice:

monitori area regenerarii medulare post transplant sau

chimioterapie (e ' .R= scade la 7&5 ile dupa incheiereachimioterapiei si creste inainte de o noua cura); monitori area succesului transplantului renal (instalarea

productiei de eritropoietina); monitori area tratamentului anemiilor cu #ier, vitamina 17 si

#olati; monitori area tratamentului cu eritropoietina la copii, pacienti

cu insu#icienta renala cronica, sindrom mielodispla ic, -.D3; monitori area e#ectelor to ice medulare induse de 3P!; evaluarea anemiilor normocrome de diverse etiologii; diagnosticul si monitori area anemiilor aplastice; detectia cri ei aplastice in anemiile hemolitice; stabilirea momentului prelevarii de celule stem dupa

tratamentul cu #actori de crestere sau chimioterapie; detectia hemoragiilor oculte sau a anemiilor hemolitice

compensate; estimarea hipo iei cronice in a#ectiuni pulmonare sau

cardiopatii cianogene (este indusa o activitate eritropoieticacrescuta);

clasi#icarea anemiilor'Re#eritor la clasi#icarea anemiilor, in tabelul de mai os suntpre entate modi#icarile numarului absolut de reticulocite si al =R. indiverse tipuri de anemie:

Conditii clinice Numar reticulocite 3ractia reticulocitelorimature

3pla ie medulara,cri a aplastica inanemii hemolitice

3nemii hipopla ice Regenerare medulara sau oli cronice sau

De#icit de #ier sau De#icit de #olat sau vit'

17 sau

!alasemii sau sau Mielodispla ii Variabil sau

3nemii hemolitice Hemoragie sau ano ie sau


19/41

.n conclu ie, .R= corelat cu numarul de reticulocite constituie unindicator util al activitatii eritropoietice, #urni and in#ormatii similare cuindicele productiei reticulocitare (."R), care #iind insa un parametrucalculat si nu un re ultat al masurarii directe poate #i inlocuit de

acestea*

' NUMARUL DE TR M- CITE ( SM3RS8 DE "83CHE!E)!rombocitele sunt #ragmente citoplasmatice anucleate bogate ingranule, rotund&ovalare, plate, in #orma de disc, cu diametrul de 7&/>'!rombopoie a are loc in maduva osoasa incepand cu celulaprogenitoare multipotenta, continua cu megaBariocitopoie a careinclude proli#erarea megaBariocitara si maturarea megaBariocitelor cu#ormarea de trombocite' .n mod normal, doua treimi din trombocite segasesc in circulatie, iar o treime sunt stocate in splina' !rombocitelesunt implicate in hemosta a si in initierea proceselor de repararetisulara si vasoconstrictie dupa in uria vasculara si in timpulproceselor in#lamatorii, aderarea si agregarea plachetara avand care ultat #ormarea trombusului plachetar care astupa rupturile dinperetii vaselor mici'Indicatii

investigarea unei sangerari nee plicate, unei boli hemoragicesau a unei boli trombotice;

in cadrul unui pro#il de coagulare; monitori area bolilor asociate cu insu#icienta medulara; monitori area in timpul tratamentelor care pot induce supresie

medulara (iradiere, chimioterapie etc') /;0;9;16;17&1/;10;1?;1* 'Metoda de determinare 2 trombocitele sunt numarate de anali orulautomat prin aceeasi metoda ca eritrocitele, in timpul directionarii lorintr&un singur rand printr&un ori#iciu, prin metoda de #ocusarehidrodinamica *'< estimare a numarului de trombocite pe un #rotiu de sange binee#ectuat constituie un control valoros al numarului de trombocitedeterminat prin metoda automata' .n general, cand #rotiul este

e aminat cu obiectivul de 166 #iecare trombocit observat%camprepre inta 16666 !r 16 0%8' .n consecinta, un #rotiu normal trebuiesa pre inte in medie cel putin 1/ !r%camp 1 'Valori de referinta * & 1 6&/ 6 16 5%>8'Semnificatie clinica1' Cresterea numarului de trombocite (trombocito a%trombocitemie)3' !rombocito a tran itorie 2 se datorea a mobili arii trombocitelordin pool&ul e travascular: e#ort #i ic, nastere, administrare deepine#rina'' !rombocito a primara:


20/41

!rombocitemia ereditara (rara; autosomal dominanta; mutatie agenei trombopoietinei de pe cromo omul 5)'

-indroame mieloproli#erative (hematopoie a clonala):trombocitemia esentiala, policitemia vera, leucemia mieloida cronica,

metapla ia mieloida cu mielo#ibro a'C' !rombocito a secundara%reactiva (productia persistenta a unuiasau mai multor #actori trombopoietici, in special interleuBina 0 , careactionea a asupra megaBariocitelor):

boli in#ectioase; boli in#lamatorii; boli maligne; regenerarea rapida dupa hemoragie%anemie hemolitica; rebound dupa re#acerea post&trombocitopenie; asplenia anatomica (splenectomie)%#unctionala (de e emplu din

siclemie); de#icitul de #ier; postchirurgical 15'

.n sindroamele mieloproli#erative cronice trombocito a este #recventasi poate constitui un mecanism #i iopatologic important in producereahemoragiei si trombo ei' !rombocitele circulante sunt mari,dismor#ice si anormale #unctional' "acientii cu trombocito a reactivapot avea valori ale trombocitelor la #el de mari ca in bolilemieloproli#erative (de ordinul milioanelor), dar hemoragia si trombo a

sunt neobisnuite' !rombocitele circulante sunt mari, rotunde, normale#unctional /;15 '7' -caderea numarului de trombocite (trombocitopenia): este cea mai#recventa cau a de sangerare' !rombocitopenia poate aparea prinmecanisme di#erite:3' Distructie accelerata a trombocitelor: este cea mai #recventa cau ade trombocitopenie; aceasta determina stimularea trombopoie eiducand la cresterea numarului, marimii si maturatiei megaBariocitelormedulare'

Datorata unor procese imunologice: autoimune: idiopatica%secundara (in#ectii, sarcina, boli

vasculare de colagen, boli lim#oproli#erative, tumori solide,medicamente etc'); mecanismul este repre entat de pre enta deautoanticorpi anti&trombocitari de tip .g@ si%sau .g3, mai rar .gM, careactivea a complementul si determina scurtarea duratei de viata atrombocitelor prin indepartarea din circulatie de catre sistemul#agocitic mononuclear splenic;

aloimune: trombocitopenie neonatala; purpuraposttrans#u ionala'

Datorata unor procese non&imunologice:
http://www.synevo.ro/interleukina-6/http://www.synevo.ro/interleukina-6/


21/41

microangiopatii trombotice: coagulare intravascularadiseminata, purpura trombotica trombocitopenica, sindrom hemoliticuremic, sindromul HE88" din sarcina (hemoli a%eclampsie, crestereaen imelor hepatice si scaderea trombocitelor);

alterarea trombocitelor prin supra#ete vasculare anormale(valvulopatii, aterosclero a e tensiva, prote e vasculare, catetere,circulatie e tracorporeala etc');

in#ectii: virusuri (rubeola%oreion neonatal,citomegalovirus, parvovirus 1*, vaccinuri), bacterii (septicemie,meningococemie, boala 8Ime), MIcoplasma pneumoniae,proto oare (malarie)'' "roductie sca uta de trombocite:

Hipopla ie megaBariocitara: medicamente mielosupresive(agenti alchilanti, antimetaboliti, medicamente citoto ice), radiatiiioni ante, anemie aplastica, boli medulare in#iltrative, medicamentecare produc hipopla ie medulara prin mecanism idiosincra ic(cloram#enicol), substante care supresea a selectiv megaBariocitele(clorotia ide, estrogeni, etanol)'

!rombopoie a ine#icienta: anemia megaloblastica' 3lterarea mecanismului de reglare a trombopoie ei: de#icit de

trombopoietina; trombocitopenia ciclica' !rombocitopenii ereditare: trombocitopenia amegaBariocitara

congenitala, trombocitopenia cu absenta radiusului, anomalia MaI&

Hegglin, sindromul isBott&3ldrich (microtrombocitopenia O&linBata),macrotrombocitopenia O&linBata cu diseritropoie a, sindromulernard&-oulier, sindromul plachetelor gri etc'

"urpura trombocitopenica amegaBariocitara pura dobandita(rara)'C' Distributie anormala a trombocitelor:

oli ale splinei (neopla ice, congestive, in#iltrative, in#ectioase);de obicei trombocitopenie usoara K 6&166 16 5%>8'

Hipotermia' Dilutia trombocitelor prin trans#u ii masive'

umeroase medicamente au #ost asociate cu trombocitopenia imuna'Cele mai comune medicamente incriminate sunt: heparina (1F dinpacienti), Wuinidina, Wuinina, ri#ampicina, trimetoprim&sul#ameto a ol,dana ol, metildopa, acetamino#en, digo in, inter#eron&al#a etc'!rombocitopenia se asocia a clinic cu sangerari cutaneo&mucoase:petesii, purpura, gingivoragii, epista is, pana la sangerarigastrointestinale, pulmonare si genitourinare' -angerarile spontanesunt rare la G06 16 5!r%>8 (pot aparea sangerari posttraumatice,postoperatorii) 17;1? 'Valori critice


22/41

1' !rombocito a *4. 54( 6/7L , precum si trombocito a la pacientivarstnici si%sau cu boli cardiovasculare pre inta risc de trombo a, mairar de hemoragie 0'7' !rombocitopenia &'(54( 8/7L se asocia a cu risc de sangerari

spontane interne%e terne (risc 1F de hemoragii intracraniene)0

'Interferente1' !rombocitele cresc la altitudine, in timpul iernii, dupa e#ort #i icintens, traume'7' !rombocitele scad inaintea menstruatiei si in sarcina'5' < falsa tro$"ocitopenie poate #i indicata de anali orul automat sise datorea a unei erori de numarare:

#ormarea de agregate%aglutinate trombocitare( pseu!otro$"ocitopenie ) induse de anticoagulantul ED!3 2 sedatorea a pre entei de aglutinine (autoanticorpi), care suntimunoglobuline de tip .g@, .g3%.gM si care induc aglutinarea in vitro atrombocitelor dependente de anticoagulant (care induce e punereaunor situsuri antigenice la care se vor lega anticorpii); nu e ista nici oasociere cunoscuta cu vreo boala%medicament; este cea mai#recventa cau a de #alsa trombocitopenie' =rotiul de sange peri#ericevidentia a agregatele trombocitare; pentru o numaratoare e acta atrombocitelor se recomanda recoltarea unei picaturi de sange dinpulpa degetului si #olosirea modulului capilar al anali orului'

pre enta de trombocite gigante; satelitismul plachetar (adsorbtia trombocitelor pe supra#ata

neutro#ilelor segmentate); pre enta aglutininelor la rece care poate determina aglutinare

independenta de ED!3'/' "re enta de #ragmente eritrocitare, micros#erocite, #ragmenteleucocitare (#ragmente nucleare si citoplasmatice lim#ocitare inleucemia lim#oida cronica) poate determina niveluri #als crescute aletrombocitelor /;0;9;10;1?;1* '. nterferente $e!ica$entoase

Cresc trombocitele : ce#a olin, ce#tria on, clindamicin,

dana ol, diltia em, dipiridamol, epoetin al#a, eritropoietina,#ludarabina, gem#ibro il, glucocorticoi i, imipenem, imunoglobuline,inter#eron al#a&7a, isotretinoin, lansopra ol, litiu, lome#lo acin,megestrol, meropenem, metilprednisolon, metoprolol, micona ol,mo alactam, netilmicina, o#lo acina, contraceptive orale,penicilamina, propranolol, steroi i, ticlopidina, alcitabina,idovudina 0'

"cad trombocitele : abci imab, acetamino#en, aceta olamida,albenda ol, albuterol, alemtu umab, alopurinol, acid aminocaproic,aminoglutetimid, amiodarona, amitriptilina, amo icilina, am#otericina, ampicilina, amrinona, anagrelid, anticonvulsivante, antineopla ice,


23/41


24/41

$ LUMUL TR M- CITAR MEDIU (V!M) /;0;10;1? 2 indica uni#ormitateade marime a populatiei trombocitare' Este util in diagnosticuldi#erential al trombocitopeniei /;0;10;1? 'Metoda de determinare : este calculat de anali orul automat dupa

urmatoarea #ormula: "C! ("lachetocrit) (F)V!M (#8) K NNNNNNNNNNNN& 1666 r' trombocite ( 16 5%>8)De asemenea, anali orul automat calculea a largimea distributieitrombocitare ("D ) asemanator cu calcularea largimii distributieieritrocitare *'Valori de referinta & V!M K ?'/&15 #8 sau >m 5'"D K 9&10' coe#icient de variatie (CV) a volumului trombocitar *'Semnificatie clinica 2 V!M poate #i utili at impreuna cu "D pentrudistingerea conditiilor asociate cu productie sca uta de trombocite decele asociate cu distructie plachetara crescuta'1' V!M crescut:.n general V!M varia a invers proportional cu numarul de trombocite,cu volume plachetare mai mari observate la pacientiitrombocitopenici la care trombocitele sunt sca ute datorita !istructiei

periferice si unui turn&over plachetar crescut (ca in purpuratrombocitopenica idiopatica) 10 'V!M este caracteristic crescut in ipertiroi!is$ si in "olile$ieloproliferative /;10 '.n trombocitopoie a ine#icienta asociata cu hematopoie amegaloblastica din !eficitul !e vita$ina 1/ si%sau aci!folic trombocitele circulante sunt anormal de mari'V!M poate #i crescut dupa splenecto$ie ; este crescut in pre-ecla$psie , la fu$atorii aterosclerotici (cresterea V!M la #umatori a#ost propusa ca #actor de risc pentru aterosclero a) / '"lachete mari sunt pre ente in #a a de recuperare dupatrombocitopenia indusa de alcool 4' E ista cateva #orme detrombocitopenie ereditara caracteri ate prin pre enta de trombocite

gigante (V!M K 10&56 #8): sin!ro$ul ernar!-Soulier si $acrotro$"ocitopeniile ere!itare cu trans$itere autoso$al!o$inanata (sindroamele =echtner, -ebastian, MaI&Hegglin siEpstein) 10;1* '.n trombocito a, V!M este de obicei crescut in bolilemieloproli#erative (asociat cu mor#ologie anormala) si normal intrombocito ele reactive (in#ectii, tumori, boli in#lamatorii etc') 15 '7' V!M sca ut:umarul de trombocite si V!M sunt de obicei sca ute in conditiileasociate cu alterarea pro!uctiei !e tro$"ocite : hipopla iamegaBariocitara, anemia aplastica, chimioterapie, de asemenea in


25/41

trombocitopenia septica /;10;1? '


26/41

luminii dispersate lateral (respectiv comple itatea interna a celulelor),iar a a I intensitatea #luorescentei laterale (respectiv continutul deaci i nucleici), sunt proiectate cele cinci clase leucocitare si grupul deumbre eritrocitare, precum si anumite semnale de averti are' .n

scatergrama C% 3-< a a repre inta intensitatea luminiidispersate lateral, iar a a I intensitatea luminii dispersate #rontal(respectiv marimea celulelor) si sunt proiectate trei grupuri, respectivgrupul de umbre eritrocitare, grupul de ba o#ile si grupul de alteleucocite *'Valori de referinta 2 la adult K /666&16666% 8 sau /&16 16 *%8;& la copii valori mai mari, di#erite in #unctie de varsta (vezianexa7.1.1 )'Semnificatie clinica1'Variatii #i iologice ale leucocitelor

cresterea si de voltarea: la nou&nascuti si copii numarul deleucocite este crescut, cu scaderea treptata a valorilor, cu atingereavalorilor de la adult intre 19&71 ani;

variatii rasiale: la negrii din 3#rica numarul de neutro#ile simonocite este mai mic, iar numarul de eo ino#ile mai mare;

#luctuatii diurne si de la o i la alta: in#luentate de lumina; deasemenea activitatea obisnuita determina valori mai mari aleleucocitelor dupa&amia a, dar care tind sa ramana in limite normale;

variatii climatice si se oniere: caldura si radiatiile solare intensear determina leucocito a, iar re identa prelungita in 3ntarcticadetermina leucopenie; lumina arti#iciala si ultravioleta determinalim#ocito a;

ano ia acuta determina neutro#ilie; in primele ile de re identa la altitudine crescuta apare

leucocito a asociata cu lim#openie si eo inopenie, urmate delim#ocito a si eo ino#ilie usoare;

e ercitiile #i ice intense determina leucocito a marcata, deobicei pe seama neutro#ilelor segmentate (se datorea a treceriineutro#ilelor marginate in circulatie), dar poate #i pre enta si

lim#ocito a; normali area survine in mai putin de o ora; gradulleucocito ei se corelea a cu intensitatea e#ortului #i ic si nu cu duratasa;

cri ele convulsive determina cresterea numarului de leucocite; in ectiile cu epine#rina determina leucocito a, in special

neutro#ilie; atacurile de tahicardie paro istica pot determina leucocito a; durerea, greata, varsaturile, an ietatea pot determina

leucocito a in absenta in#ectiei, prin redistribuirea celulelor marginatespre circulatie;


27/41

aneste ia cu eter determina leucocito a, iar narco a cucompusi barbiturici de obicei scade numarul de leucocite;

in perioada ovulatorie poate aparea leucocito a usoara sieo inopenie;

in sarcina apare leucocito a usoara, iar neutro#ilia seaccentuea a odata cu apropierea termenului; de asemenea, in timpultravaliului apare neutro#ilie uneori pronuntata, cu normali areavalorilor dupa /& ile si asociata cu eo inopenie'Ma oritatea variatiilor #i iologice se e plica prin stimularea corte uluiadrenal' 3dministrarea de corti on si hidrocorti on se asocia a cuneutro#ilie (datorata probabil scaderii e#lu ului din sange si cresteriieliberarii medulare), urmata de eo inopenie si lim#openie 19'7' 8eucocito a: L >10000/ L sau >10!10 " /L - se datorea a de obiceiunei cresteri a numarului de neutro#ile sau lim#ocite; mai rar celelalteclase de leucocite determina cresterea numarului absolut deleucocite' < crestere proportionala a tuturor tipurilor de leucocite sedatorea a hemoconcentratiei'

a' nfectiile repre inta cau a ma ora de leucocito a' < in#ectieacuta tipica se caracteri ea a printr&o #a a de atac neutro#ilica, o #a areactiva monocitica si o #a a de recuperare lim#ocitico&eo ino#ilica' .nin#ectiile cronice poate persista oricare din aceste trei #a e' .n#ectiilevirale si unele in#ectii bacteriene (#ebra ti#oida) nu urmea a in modnormal acest curs' @radul leucocito ei depinde de severitateain#ectiei, varsta si re istenta pacientului, precum si de re ervamedulara'

b' 0lte cauze !e leucocitoza hemopatii maligne; traumatisme%in urii tisulare, de e emplu interventii

chirurgicale, necro e tisulare; tumori maligne (in special carcinomul bronsic); to ine, uremie, eclampsie, coma, tireoto ico a; medicamente: cloro#orm, chinina, #actori de crestere etc'; hemoli a acuta; hemoragie acuta; postsplenectomie 19 '

5' 8eucopenie: #$000/ L sau #$!10 " /L (valorile cuprinse intre 7 66&/666% 8 sunt considerate borderline, in timp ce valorile J7 66% 8sunt cert anormale) se poate datora urmatoarelor cau e:

in#ectii virale, unele in#ectii bacteriene, in#ectii bacterienesevere;

hipersplenism; depresie medulara produsa de into icatie cu metale grele,

ben en, radiatii ioni ante, medicamente: chimioterapice, barbiturice,


28/41

antibiotice, antihistaminice, anticonvulsivante, antitiroidiene, arsenic,diuretice, analge ice si antiin#lamatorii;

boli medulare primitive: leucemie (aleucemica), anemiemegaloblastica, sindroame mielodispla ice, anemie aplastica, boli

congenitale (anemia =anconi, discherato a congenitala); boli medulare secundare: granuloame, metasta e 19 'Interferente1' umar #als crescut de leucocite: pre enta de eritrocite rezistentela liza (la nou&nascuti, reticulocito a), pre entade eritro"lasti circulanti in numar mare, tro$"ocitele gigante (pot #inumarate ca leucocite), pre enta de crioglo"uline (la temperaturacamerei se #ormea a cristale proteice care sunt numarate caleucocite; dispar dupa incal irea probei la 5? C), paraproteine$ia ,pre enta de aglutinine la rece '7' umar #als sca ut de leucocite: pre enta de leucocitealterate (chimioterapie, sepsis) 2 nu sunt incluse in numaratoare /;0;9;1* 'Valori critice 2 numar de leucocite & ((/9L , respectiv *8((((/9L 0'3ormula leucocitara consta in di#erentierea numarului total deleucocite circulante in cele cinci tipuri de leucocite, e primateprocentual si respectiv in numar absolut, #iecare dintre acesteaindeplinind o #unctie speci#ica' 3ctualmente este de pre#eratraportarea #iecarui tip de leucocite in valori absolute' =ormulaleucocitara este e#ectuata automat de catre anali or' E ista anumitesituatii insa in care este necesara e#ectuarea manuala a #ormuleileucocitare: numar de leucocite prea mic%prea mare, pre enta decelule anormale semnali ata de anali or prin anumite mesa e deaverti are%chiar esecul anali orului de a indica #ormula leucocitara' .naceste ca uri se e#ectuea a numaratoarea microscopica: #rotiu desange venos (recoltat pe ED!3; heparina poate produce de#ormariale leucocitelor) sau #rotiu de sange capilar *' Neutrofilele !granulocitele 0olimorfonucleare neutrofile# 2 celmai numeros tip de leucocite, oaca un rol ma or in apararea

antiin#ectioasa primara a organismului prin #agocitarea si digestiamicroorganismelor, iar activarea lor necorespun atoare poate duce lale area tesuturilor normale ale organismului prin eliberarea deen ime si agenti piogeni' .n momentul aparitiei in#ectiei sunt produsiagenti chemotactici care determina migrarea neutro#ilelor la loculin#ectiei si activarea #unctiilor de#ensive ale acestora, cu #agocitareaagentului respectiv, urmata de eliberarea granulelor in ve icula de#agocito a si distrugerea agentului in#ectios' 3cest e#ect este adeseaasociat cu cresterea productiei si eliberarii neutro#ilelor din maduvaosoasa'


29/41

@ranulopoie a are loc la nivelul maduvei osoase, considerandu&seca granulocitele neutro#ile, eo ino#ile si ba o#ile urmea a acelasimodel de proli#erare, di#erentiere, maturare si eliberare in sange'Mieloblastii, promielocitele si mielocitele repre inta compartimentul

mitotic, celulele #iind capabile de replicare, iar metamielocitele,neutro#ilele nesegmentate si neutro#ilele segmentate repre intacompartimentul postmitotic%de di#erentiere' .n a#ara maduvei osoase,granulocitele neutro#ile se gasesc in tesuturi, circulante la nivelulvaselor de sange si marginate care adera la endoteliul vascular'Cresterea neutro#ilelor circulante se datorea a #ie eliberarii dinmaduva osoasa, #ie mobili arii neutro#ilelor marginate' .n ca ul uneistimulari puternice metamielocitele si mielocitele pot a unge insangele peri#eric 19 'Valori de referinta : & la adult K 7666&9666% 8 sau 7&9 16 *%8; / &96F din leucocite;& la copii valori mai mici in #unctie de varsta * (vezi anexa 7.1.1 )'Semnificatie clinica1' eutro#ilia: >%000/ L sau %!10 " /L&

seu!oneutrofilia (cresterea numarului de neutro#ile circulantepe seama neutro#ilelor marginate): e#ort #i ic intens, stres (plansul lacopii), travaliu, menstruatie'

.n#ectii bacteriene acute locali ate si generali ate: neutro#iliepana la 1 666&76666% 8, #oarte rar chiar pana la 6666% 8; potaparea granulatii to ice si devierea la stanga a #ormulei leucocitare,cu cresterea procentului de neutro#ile nesegmentate (normal 1&/Fdin neutro#ile), iar in ca ul unui stimul puternic cu eliberarea deprecursori medulari (metamielocite, mielocite)' .n in#ectii #oartesevere poate aparea deviere la stanga degenerativa cu cresterea#ormelor imature #ara leucocito a (prognostic ne#avorabil) sau reactieleucemoida (leucocite G7 666% 8, devierea #ormulei leucocitare,uneori pana la mieloblast)'

.n#ectii virale, #ungice si para itare: de obicei, neutro#ilia esteusoara si este pre enta doar in #a a initiala'

-epsis neonatal' oli in#lamatorii cronice: vasculite, artrita reumatoida, bronsita,

colita, dermatita, pielone#rita, pancreatita' oli metabolice: coma diabetica, coma uremica, coma

hepatica, atacul acut de guta, eclampsia, tireoto ico a' ecro a tisulara: arsuri, in#arct miocardic' !o ice si medicamente: corticosteroi i, plumb, mercur,

mono id de carbon, digitala, veninuri' Hemoragia acuta (neutro#ilie pana la 7 666% 8 in a 5 a&a a i),

proceduri chirurgicale ma ore, anemia hemolitica, postsplenectomie'


30/41

!umori maligne, in special carcinoame (gastrointestinal,pulmonar): neutro#ilia apare ca urmare a reactiei in#lamatorii,necro ei tumorale, producerii de #actori de crestere granulopoietici decatre tumora'

oli mieloproli#erative cronice (leucemia mieloida cronica,policitemia vera, trombocitemia esentiala, metapla ia mieloida cumielo#ibro a) 4 ,0;9;19;1* '7' eutropenia: se clasi#ica in usoara (1666&1 66% 8), moderata( 66&1666% 8) si severa (J 66% 8); agranulocito a repre inta o #ormasevera de neutropenie cu absenta totala a neutro#ilelor circulante'eutropenia severa se asocia a cu risc crescut de in#ectii culocali are orala (ulcere, periodontita), cutaneo&mucoasa (piele,perirectal, genital), iar in neutropenia prelungita in#ectii sistemice(pulmonare, gastrointestinale, hematogene)' Cau e de neutropenie: 0. seu!oneutropenia : e#ectuarea hemogramei dupa un timpindelungat de la recoltare, pre enta paraproteinemiei care produceaglutinarea neutro#ilelor, marginarea neutro#ilelor' . eutropenia !o"an!ita :

.n#ectii bacteriene severe, septicemie in special cu bacterii@ram negative; in#ectii virale: neutropenia survine in primele 1&7 ilesi persista 5&? ile, de obicei #ara semni#icatie clinica; neutropenieprelungita poate aparea in in#ectii cu virusul hepatitic , virusulEpstein& arr, H.V; in#ectii cu proto oare (malarie), #ungi, ricBettsii'

-ubstante chimice, to ice si medicamente: eutropenie indusa imun: aminopirina, penicilina,

antitiroidiene, aur, Wuinidina' .nhibitia granulopoie ei dependenta de do a: antibiotice

T&lactamice, carbama epina, acid valproic' 8e area directa a micromediului medular sau a

precursorilor mieloi i de catre medicament sau metabolitii acestuia' Medicamente care pot produce neutropenie: Metale grele: aur, arseniu, mercur' 3nalge ice si antiin#lamatorii: aminopirina, #enilbuta ona,

indometacin, ibupro#en, acid acetilsalicilic, barbiturice, mesala ina,Wuinina'

3ntipsihotice si antidepresive: #enotia ine, imipramin,desipramin, dia epam, clordia epo id, meprobamat, haloperidol'

3nticonvulsivante: acid valproic, #enitoin, etosu imid,carbama epin, lamotrigin'

3ntitiroidiene: tiouracil, propiltiouracil, metima ol,carbima ol, perclorat de potasiu, tiocianat'

Medicamente cardiovasculare: procainamida, captopril,propranolol, hidrala ina, metildopa, dia o id, ni#edipin, propa#enona,ticlopidina, enalapril, amiodarona, Wuinidina'


31/41

3ntihistaminice: cimetidina, ranitidina, #amotidina' 3ntimicrobiene: peniciline, ce#alosporine, vancomicina,

cloram#enicol, gentamicina, clindamicina, do iciclina, #lucito ina,nitro#urantoin, griseo#ulvin, metronida ol, ri#ampicina, i onia ida,

streptomicina, mebenda ol, pirimetamina, levamisol, sul#onamide,etambutol, cipro#lo acin, trimetoprim, imipenem' 3ntimalarice: clorochin, hidro iclorochin, Wuinacrin,

dapsona' 3ntivirale: idovudina, aciclovir, ganciclovir, terbina#in' 3ntidiabetice: clorpropamid, tolbutamid' Diuretice: acid etacrinic, aceta olamida, tia ide,

spironolactona' Diverse: alopurinol, colchicina, be a#ibrat, tamo i#en,

penicilamina, acid retinoic, metoclopramid, Rau ol#ia, etanol,imunoglobuline intravenoase, omepra ol, levodopa'

eutropenia nutritionala: case ie, stari debilitante, anore ienervoasa, de#icit de vitamina 17 si #olat, de#icit de cupru'

eutropenia imuna (pre enta de anticorpi anti&neutro#ile): neutropenia autoimuna primara (96F din ca uri apar la copii

J1an; neutropenia autoimuna cronica idiopatica) sau secundara(lupus eritematos sistemic, granulomato a egener, artritareumatoida, hepatita cronica, lim#ocito a !&X, transplant medular,trans#u ii);

neutropenia isoimuna neonatala' -indromul =eltI: artrita reumatoida, splenomegalie sineutropenie'

eutropenia asociata cu activarea complementului: e punereasangelui la membrane arti#iciale (diali a, a#ere a, bI&passcardiopulmonar), ana#ila ie' 3re loc agregarea si aderareaneutro#ilelor la endoteliul vascular, in special pulmonar'

Hipersplenism' Chimioterapia in cancer, tratamentul cu metotre at in artrita

reumatoida' Radiatii ioni ante' oli hematopoietice: leucemia (aleucemica), anemia aplastica'

C. eutropenia congenitala si cronica eutropenia congenitala severa (sindromul 4ostmann)' eutropenia ciclica (oscilatii periodice ale numarului de

neutro#ile de la neutropenie severa J766% 8 la niveluri aproapenormale): ereditara sau dobandita'

eutropenia benigna cronica: #amiliala si non#amiliala' eutropenia idiopatica cronica severa' eutropenia asociata cu de#ecte imune congenitale:

agamaglobulinemia O&linBata, sindromul de hiper&.gM, dis&


32/41

gamaglobulinemia tip ., de#icienta de .g3, hipo&gamaglobulinemia#amiliala'

Disgene a reticulara (neutropenie severa, lim#openie,agamaglobulinemie si absenta imunitatii mediate celular)'

eutropenia asociata cu anomalii #enotipice: sindromul-h achman, hipopla ia cartila &par, disBerato a congenitala,sindromul arth, sindromul ChYdiaB&Higashi'

MieloBathe is' -indromul leucocitelor Llenese ' oli metabolice: glicogeno a tip .b, metilmalonic acidemia 1'

Interferente 2 ve i variatii #i iologice ale leucocitelor,pseudoneutro#ilia si pseudoneutropenia'Valori critice 2 numar de neutro#ile &'((/9L sau agranulocito a 2risc de in#ectii sistemice #atale' Limfocitele 2 repre inta o populatie celulara heterogena care di#erain #unctie de origine, durata de viata, locali are la nivelul organelorlim#oide si #unctie' Desi unele caracteristici mor#ologice ca: marimea,granularitatea, raportul nucleo&citoplasmatic di#erentia a populatiilelim#ocitare una de cealalta, ele nu o#era indicii privind tipul si #unctialor' Ma oritatea lim#ocitelor din sange sunt mici, desi sunt comune si#orme mai mari, cum ar #i lim#ocitele mari granulare care contingranulatii a uro#ile in citoplasma'0 &96F din lim#ocite sunt celule !, 9&1 F sunt celule , iar 16Fsunt celule natural Biller ( 4) (celulele 4 sunt mor#ologic distincte,unele dintre acestea #iind identice cu lim#ocitele mari granulare)'umai 7F din lim#ocite sunt pre ente in sange' 8im#opoie a are locla nivelul organelor lim#oide'


33/41

inclusiv mononucleo a in#ectioasa sau in bolile imunologice cuhipergamaglobulinemie'Celulele controlea a raspunsul imun umoral mediat de anticorpispeci#ici antigenului o#ensator' Celulele cu memorie au durata

lunga de viata si nu produc anticorpi pana in momentul restimulariiantigenice, cand raspund la do e mult mai mici de antigen,proli#erea a clonal si produc o cantitate de anticorpi de ?&16 ori maimare decat celule nee perimentate antigenic'Celulele ! sunt implicate in raspunsul imun mediat celular si includcelulele ! helper CD/ $, celulele ! supresor CD9 $ si celulele !citoto ice 0;1 ;1* 'Valori de referinta 2 adult: 1666&/666% 8 sau 1&/ 16 *%8; 76& F dinleucocite;& la copii valori mai mari in #unctie de varsta * (vezi anexa7.1.1) 'Semnificatie clinica1' 8im#ocito a: >$000/ L& 0. Cauze "enigne

.n#ectii virale: 8im#ocito a in#ectioasa (apare in special la copii)' Mononucleo a in#ectioasa: produsa de virusul Epstein& arr,

a#ectea a in special adolescentii si adultii tineri, produce un tablouhematologic caracteristic cu lim#o&monocito a si pre enta pe #rotiulde sange de lim#ocite atipice, activate (celulele Do neI)'

3lte in#ecti virale: in#ectii virale ale tractului respirator superior,in#ectii cu citomegalovirus, ru eola, oreion, varicela, hepatita acutavirala, in#ectie acuta cu H.V'

3lte in#ectii: in#ectii cronice (tuberculo a, si#ilis), tuseconvulsiva, to oplasmo a, #ebra ti#oida, brucelo a'

umarul de lim#ocite poate depasi 1 666% 8 in lim#ocito ain#ectioasa, mononucleo a in#ectioasa, tusea convulsiva'

oala Crohn, colita ulcerativa' oala 3ddison' oala serului, hipersensibitate medicamentoasa' Vasculite' 8im#ocito a policlonala persistenta (conditie benigna rara, care

a#ectea a tipic #emei #umatoare de varsta mi locie, cu tendinta#amiliala, cu pre enta de lim#ocite binucleate cu citoplasmaabundenta)'

-indromul de splenomegalie hiperreactiva din malarie'. Cauze $aligne

Cu celula : leucemia lim#ocitara cronica, leucemiaprolim#ocitara cu celula , leucemia cu celule paroase, #a aleucemica din lim#oamele nonhodgBin, macroglobulinemiaaldenstrZm'


34/41

Cu celula !: leucemia prolim#ocitara cu celula !,leucemia%lim#omul cu celula ! al adultului, sindromul -Y arI,leucemia cu lim#ocite mari granulare'7' 8im#openie: #1000/ L&

.munode#iciente congenitale: sindroame de imunode#icientacombinata' .n#ectia H.V (scaderea selectiva a celulelor CD/ $)' Chimioterapia (in special analogii nucleo idici: #ludarabina,

cladribina 2 produc scaderea marcata a celulelor CD/ $, care poatepersista ani de ile), radioterapia, medicatia imunosupresoare'

8upus eritematos sistemic (sunt pre enti anticorpi anti&lim#ocitari care produc li a complement mediata a lim#ocitelor); boalami ta de tesut con uctiv; dermatomio ita'

!uberculo a avansata (miliara): scaderea marcata a celulelorCD/ $'

Virusul gripal (lim#openia apare tipic dupa re olvarea in#ectiei)' oala HodgBin si alte malignitati' 3nemia aplastica' 3dministrarea de 3C!H%corticosteroi i; tumori hipo#i are

secretoare de 3C!H; boala Cushing' "ierderi crescute la nivelul tractului intestinal prin obstructia

drena ului lim#atic: tumori, boala hipple, lim#angiecta ie intestinala;boli in#lamatorii intestinale'

Sremia' Diverse: sarcoido a, insu#icienta cardiaca congestiva, bolidebilitante severe, muscaturi de sarpe, arsuri, aneste ie, procedurichirurgicale, bI&pass cardiopulmonar'5' "lasmocitele: nu sunt pre ente in mod normal in sange; suntcrescute in:

Mielom multiplu, leucemia cu plasmocite' Cancer: #icat, san, prostata' Ciro a' 3rtrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic' oala serului' Snele in#ectii bacteriene, virale, para itare /;0;9;1 ;1* '

Interferente 2 ve i variatii #i iologice ale leucocitelor; e#ortul #i ic,stresul, menstruatia pot produce lim#ocito a'nterferente $e!ica$entoase 6

Cresc limfocitele: acid aminosalicilic, ce#aclor, ce#ta idim,clorambucil, clorpropamid, de ameta ona, gabapentin, @&C-=,griseo#ulvin, haloperidol, levodopa, narcotice, o#lo acin,propiltiouracil, Wua epam, spironolactona, tria olam, acid valproic'

"cad limfocitele: alpra olam, asparagina a, ben odia epine,ce#tria on, clorambucil, ciclosporina, de ameta ona, eprosartan,


35/41

#ludarabina, acid #olic, #urosemid, hidrocorti on, ibupro#en, irinotecan,levo#lo acin, litiu, mecloretamina, mirta epina, muromonab&CD5,nel#inavir, o#lo acin, olsala ina, pamidronat, pentostatin, #enitoin,Wua epam, terbina#ina, tiamina, trastu umab, tria olam'

Valori critice 2 numar de lim#ocite & ((/9L creste riscul de in#ectii, inspecial virale 0'umar de celule CD/ $ sever sca ut este cel mai bun indicator unicde in#ectii oportuniste 19 ' Monocitele 2 sunt cele mai mari celule din sange; #ac parte dinsistemul #agocitic mononuclear%reticuloendotelial compus dinmonocite, macro#age si precursorii lor medulari' Monocitele sunteliberate in sange si, dupa un scurt timp in circulatie, migrea a indi#erite tesuturi, intamplator sau speci#ic, ca raspuns la di#eriti #actorichemotactici' .n tesuturi, ca raspuns la di#eriti stimuli solubili, ele sedi#erentia a in macro#age tisulare, cu calitati mor#ologice si#unctionale caracteristice, proces care a #ost denumit activare si careeste reversibil (Lde activare )' Celulele sistemului #agociticmononuclear sunt #oarte primitive #ilogenetic, nici un animal neputandtrai #ara ele' .ndeplinesc o varietate larga de #unctii importante inorganism, inclu and indepartarea particulelor straine si celulelorsenescente, moarte sau alterate, reglarea #unctiilor altor celule,procesarea si pre entarea de antigene in reactiile imune, participareain di#erite reactii in#lamatorii, distrugerea bacteriilor si celulelortumorale' Monocitele si macro#agele produc numerosi #actoribioactivi: en ime, #actori ai complementului, #actori de coagulare,specii reactive de o igen si a ot, #actori angiogenetici, proteine delegare (trans#erina, transcobalamina .., #ibronectina, apolipoproteinaE), lipide bioactive (derivati ai acidului arahidonic), #actorichemotactici, citoBine si #actori de crestere (.= [ si X, .81,5,0,9,16,17, =@=, "D@=, ! =, M&C-=) 1;0;10 'Valori de referinta 2 6&1666% 8 sau 6&1 16 *%8; 6&1 F din leucocite *'Semnificatie clinica

1' Monocito a: >1000/ L& Cele mai #recvente cau e sunt in#ectiile bacteriene,

tuberculo a, endocardita bacteriana subacuta, si#ilisul, brucelo a' 8eucemia mielomonocitara cronica, leucemia monoblastica

acuta, boli mieloproli#erative cronice' Carcinoame: stomac, san, ovar' oala HodgBin, lim#oame' Recuperarea dupa neutropenie, chimioterapie, transplant

medular (semn #avorabil)' !e aurismo e (boala @aucher)'
http://www.synevo.ro/apolipoproteina-e/http://www.synevo.ro/apolipoproteina-e/http://www.synevo.ro/apolipoproteina-e/http://www.synevo.ro/apolipoproteina-e/


36/41

oli para itare (malarie, 4ala&a ar, tripanosomia a),ricBettsio e, in#ectii micotice'

oli gastrointestinale: colita ulcerativa, enterita regionala,sprue, ciro a hepatica'

oli de colagen, sarcoido a' "ostchirurgical, postsplenectomie' Reactii medicamentoase' .nto icatie cu tetracloretan' !ratament cu #actori de crestere granulo&monocitari'

7' Monocitopenie: #100/ L (conditie e trem de rara) & !ratament cu prednison (tran itoriu)' 8eucemia cu celule paroase' .n#ectii severe care determina si neutropenie' .n#ectie H.V' 3nemie aplastica 1;/;9;1* '

Interferente 2 ve i variatii #i iologice ale leucocitelor'nterferente $e!ica$entoaseCresc monocitele: alpra olam, ampicilina, carbenicilina,clorproma ina, griseo#ulvin, haloperidol, lome#lo acin, metsu imid,penicilamina, piperacilina, prednison, propiltiouracil, Wua epam'"cad monocitele: alpra olam, tria olam 0' Eo;inofilele !granulocitele eo;inofile# 0;*;19 2 au #ost initial descrise

pentru granulatiile lor intracitoplasmatice caracteristice caremani#esta a#initate crescuta pentru colorantii aci i, cum ar #i eo ina, sicare apar colorate rosu&stralucitor in microscopia optica' Eo ino#ilelesunt celule mobile, cu originea in maduva osoasa, urmand acelasimodel de proli#erare, di#erentiere, maturare si eliberare in sange ca sigranulocitele neutro#ile; nucleul lor este de obicei bilobat, dar suntadesea observati si trei sau mai multi lobi'8a indivi ii sanatosi se gasesc in numar mic in sange, dar devinpredominante in sange si tesuturi in asociere cu di#erite boli alergice,para itare sau boli maligne' "re enta eo ino#ilelor in caile respiratorii

si mucoasa intestinala, numarul cat si starea lor de activare, a #ostasociata atat cu mai#estarile .gE&dependente cat si .gE&independenteale bolilor alergice' !otusi, rolul imunologic si importanta eo ino#iluluiin patogene a astmului nu sunt pe deplin clari#icate' Eo ino#ilelecontin cel putin cinci tipuri di#erite de granulatii intracitoplasmatice;granulatiile cristaloide contin cea mai mare parte a proteinelorcationice cu incarcatura mare, inclu and proteina ba ica ma ora,pero ida a, proteina cationica eo ino#ilica si neuroto ina derivata dineo ino#il, implicate in alterarile tisulare observate in astm si alte bolialergice' Eo ino#ilia indusa de alergeni sau para iti este dependentade celula ! si este mediata de citoBine eliberate de lim#ocitele


37/41

sensibili ate' Eo ino#ilul produce si stochea a pana la 7* demediatori cunoscuti, citoBine, chemoBine si #actori de crestere,importante in reactiile in#lamatorii in care este implicata aceastacelula (produsi ai acidului arahidonic, interleuBine 1[&0, 9, *&15, 10,

.= X, ! =, !@=[, !@=T1, @=, "D@=& ,-C=, @M&C-=, eota ina,M."&1[, R3 !E-)'Valori de referinta : 6&?66% 8 sau 6&6'? 16 *%8 (6&?F din leucocite);valori mai mici la copiii pana la 1 an (vezi anexa 1).Semnificatie clinica /;0;9;*;191' (ozinofilia >)00/ L&

oli alergice: 3stmul bronsic: e ista o corelatie intre hiperreactivitatea

bronsica si gradul eo ino#iliei; biopsia bronsica identi#ica pre entaeo ino#ilelor in caile respiratorii; in astmul intrinsec%nonatopic in carelipseste dependenta de un raspuns imun dependent de .gE, e ista ocrestere similara a eo ino#ilelor in caile aeriene'

Dermatita atopica, urticaria, edemul angioneurotic,sensibili area la aspirina, alergii medicamentoase (trimetoprim&sul#ameto a ol, penicilina, tetraciclina, nitro#urantoin), #ebra #anului'

Eso#agita eo ino#ilica (posibil asociata cu alergie laalimente), gastroenterita eo ino#ilica, proctocolita eo ino#ilica(asociata cu alergia la laptele de vaca, desi poate aparea si la copiihraniti cu #ormule de soia sau alimentati la san)'

3socierea dintre in#iltrate pulmonare si eo ino#ilie apare in: -indromul 8Z##ler (in#iltrat eo ino#ilic pulmonar tran itoriu)

2 se poate asocia cu in#estarea cu specii de 3scaris' 3ngeita alergica si granulomatoasa (sindromul Churg&

-trauss 2 tablou astmati#orm, eo ino#ilie si vasculita sistemica)' Vasculita de hipersensibili are' 3spergilo a bronho&pulmonara alergica (se

caracteri ea a printr&un tablou de astm, test cutanat po itiv laaspergilus si pre enta de anticorpi precipitanti anti&aspergilus)'

Eo ino#ilia tropicala (in#estare para itara pulmonara:

#ilaria a)'.n plus, reactiile medicamentoase, sindromul hipereo ino#ilic siin#estatiile para itare se pot asocia cu eo ino#ilie si in#iltratepulmonare'

oli neopla ice: -indromul hipereo ino#ilic idiopatic: rar, mai #recvent la

barbati ( :=K*:1), eo ino#ilie pana la 6666% 8, di#erentiat deleucemia eo ino#ilica prin absenta blastilor, determina a#ectareorganica multipla, alterare nervoasa centrala si deces de obicei prindis#unctie cardiaca'

8eucemia eo ino#ilica'


38/41


39/41

3, ibupro#en, imipenem, isonia ida, lamotrigin, lansopra ol, levodopa,acid me#enamic, me#enitoin, metsu imid, metisergid, mo alactam,napro en, nitro#urantoin, ni atidina, nor#lo acina, o#lo acina,penicilinamina, penta ocin, per#ena ina, piperacilina, piro icam,

procarba ina, propa#enona, ramipril, ranitidina, ri#ampicinaspironolactona, streptomicina, sul#ameto a ol, sul#asala ina,tetraciclina, tiorida ina, ticarcilina, ticlopidina, tobramicina, tria olam,tri#luopera ina, trimipramina, trova#lo acin, acid valproic, alcitabina 0'

"cad eo;inofilele: amitriptilina, aspirina, captopril, clo apin,corticotropin, desipramina, etosu imid, indometacin, nortriptilina,olsala ina, procainamida, ri#ampicina, sul#ameto a ol, tria olam 0'

-a;ofilele !granulocitele ba;ofile# si mastocitele 2 sunt doua

populatii de leucocite ba o#ile care pre inta multe asemanari, dar siunele di#erente' 3mbele tipuri de celule contin granulatiiintracitoplasmatice care se colorea a metacromatic cu colorantiba ici' De asemenea, ambele e prima pe supra#ata lor o iso#ormatetramerica ([TX7) a receptorului cu a#initate mare pentru .gE' Candacest receptor cu a#initate mare este legat de alergenul sensibili antsau de anticorpii anti&.gE, atat ba o#ilele, cat si mastocitele suntactivate, #iind indusa sinte a si secretia de mediatori' "rin acestemecanisme ba o#ilele si mastocitele sunt #actori importanti inin#lamatiile alergice si alte #enomene imune si in#lamatorii'a o#ilele sunt celule avand Binetica si istoria naturala agranulocitelor, care se maturea a in maduva, circula in sange si retinanumite trasaturi ultrastructurale caracteristice dupa migrarea intesuturi in timpul proceselor in#lamatorii si imunologice(hipersensibilitate cutanata ba o#ilica, astm)' u e ista evidenteconvingatoare ca ba o#ilele se metamor#o ea a in mastocite dupamigrarea in tesuturi'Mastocitele se maturea a in mod obisnuit in a#ara maduvei osoasesau circulatiei 2 in general in tesutul con unctiv si cavitatile seroase'

E ista anumite conditii in care numarul de progenitori mastocitari dincirculatie poate #i crescut'a o#ilele si mastocitele di#era semni#icativ in ceea ce priveste#enotipul de supra#ata, #orma si structura nucleului; ba o#ilele au ingeneral mai putine granule si o mor#ologie mai omogena decatmastocitele' E ista, de asemenea, di#erente in ceea ce privestemediatorii stocati si cei nou sinteti ati dupa activare' 3mbele celulecontin histamina, "3= si metaboliti ai acidului arahidonic, considerateimportante in patogene a bolilor in#lamatorii, cum ar #i astmul'

Documents

hemograma !