HEMORAGIA DIGESTIVA

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARĂ şi

INFERIOARĂ

HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

URGENTĂ MEDICO-CHIRURGICALĂ

200 de mii de internări anual 50-100 de pacienti la 100 de mii

de persoane Mortalitate de 10-14% De două ori mai frecventă la

bărbati decât la femei Mai frecventă decât HDI

HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

HDS determinată de sângerare la nivelul mucoasei tubului digestiv deasupra unghiului Treitz

HDS se manifesta ca -hematemeză-melenă-rectoragii/hematochezie

HEMORAGIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂ

URGENTA MEDICO-CHIRURGICALĂ

100de mii de internari annual 20 la 100 de mii de persoane Mortalitate de 4-6% Mai frecventă la bărbati decât la

femei

HEMORAGIA DIGESTIVA INFERIOARĂ

Sîngerare din mucoasa digestivă sub ungh Treitz

Se manifestă ca -rectoragie-hematochezie-melenă

SÎNGERAREA DE LA NIVELUL TUBULUI

DIGESTIV SE POATE MANIFESTA SI CA

HEMORAGIE OCULTĂ

STRATEGIA DE TRATAMENT IN

HEMORAGIA DIGESTIVĂ CANTITATEA DE SANGE PIERDUTĂ DACA SANGERAREA CONTINUĂ TRATAMENT RAPID PENTRU A

PREVENI SOCUL HEMORAGIC/TRATAMENTUL SOCULUI

ISTORIC SI EX CLINIC PENTRU DETERMINAREA SURSEI

NECESITATEA ENDOSCOPIEI TRATAMENT EMPIRIC

APRECIEREA CANTITĂTII DE SÂNGE PIERDUTE

Şoc hemoragic: paloare,hipotensiune,tahicardie,agitatie-40% pierdere de volum

Hipotensiune ortostatică si tahicardizarea în ortostatism-20% pierdere de volum

Diferă în functie de vârstă si rapiditatea sângerării

Ht nu are semnificatie

TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE

Internare in ATI Asistarea functiilor vitale Solutii saline si macromoleculare Sange integral sau masa eritrocitara Mentinerea Ht la 20%la tineri si

30%la batrani Plasma,trombocite

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

HDS

STABILIREA DG DE HDS: HEMATEMEZA,MELENA EX CLINIC,TR DG DIFERENTIAL AL

SCAUNULUI MELENIC SI A HEMATEMEZEI

ISTORIC SI EX CLINIC PENTRU CAUZA

APRECIEREA PROGNOSTICULUI

INDICATORI DE PROGNISTIC IN HDS

VARSTA >60 SEVERITATEA SANGERARII INITIALE-necesarul de sange pt transf-hta-aspectul aspiratului/scaunului APARITIA HDS IN CURSUL

INTERNARII(25%) COMORBIDITATE ULCER GIGANT(>2CM-40%) NECESITATEA INTERVENTIEI

CHIRURGICALE(30%) SANGERARE VARICEALA

CAUZE DE HDS

ULCER DUODENAL 25% EROZIUNI GASTRICE 23% ULCER GASTRIC 20% VARICE ESOFAGIENE 10% MALLORY-WEISS ESOFAGITA NEOPLASM

ULCERUL PEPTIC

50% DIN TOTALUL HDS Nu a scazut incidenta desi a crescut

eficienta tratamentului AINS,ASPIRINA Metode endoscopice Chirurgie Terapie farmacologica

ULCERUL PEPTICMETODE ENDOSCOPICE Numai 15% resangereaza dupa eds-Metode termale:-laser-dificil de realizat,f buna-electrocoagularea multipolara-simplu de realizat-proba caldurii-simplu de realizat-plasma-argon-cea mai moderna Metode nontermale:-injectarea de solutie salina,-inj de sol vasoconstrict-epinefrina-inj de ag sclerozanti-alcool sau etanolaminaEficacitate comparabila,avantaje fata de cele

termale

ULCERUL PEPTIC

CHIRURGIA NUMAI DUPA CE ESUEAZA METODELE EDS

INDICATORI DE RESANGERARE:-vas vizibil care nu sangereaza 55%-cheag proaspat40%-singerare arteriala activa100%

ULCERUL PEPTIC

TERAPIA FARMACOLOGICA-Inhibitori de H2-IPPNu Ac

tranexamic,vitK,etamsilat,vasopresina, somatostatin

Nu sunt eficiente fara eds

EROZIUNILE GASTRICE

GASTRITA/GASTROPATIE/EROZIUNI GASTRICE

EROZIUNI.ERITEM,HEMORAGIE EROZIUNEA NU DEPASESTE MM

EROZIUNI GASTRICE

GASTROPATIA LA MEDICAMENTE

GASTROPATIA ALCOOLICA GASTROPATIA PORTALA GASTROPATIA DE STRESS

GASTROPATIA LA MEDICAMENTE

AINS SI ASPIRINA AUTOLIMITATA AFECTEAZA IN SPECIAL ANTRUMUL RAR DETERMINA HDS GRAVA DACA

SE OPRESTE MDC RAR NECESITA CHIRURGIE TRATAMENT CU IPP SI ERADICAREA

HP PROFILAXIA

GASTROPATIA PORTALA

ERITEMATOASA,RETICULARA,MOZAIC

EROZIUNI,PETE ROSII,ECTAZII VENOASE

HTP MAI ALES LA CEI CU SCEROTERAPIE 80% AU GASTROPATIE,2%AU HDS TRATAMENT CU

TERLIPRESINA/OCTREOTID/ PROPRANOLOL/ TIPS NU IPP

GASTRITA DE STRESS

STRESS CHIRURGICAL,ARSI,SOCATI,SEPSIS,

ATI 90% DIN ATI AU GS,NUMAI 10%

AU HDS PROFILAXIA IMP TRATAMENT CU IPP

METODE ENDOSCOPICE

HEMORAGIA VARICEALA CIROZA ESTE CAUZA CEA MAI FRECVENTA

-DETERMINA HTP MORTALITATE 50% LA PRIMUL EPISOD FACTORI PREDICTIVI PENTRU RUPTURA

DE VARICE ESOFAGIENE:--MARIMEA VARICELOR--SEMNE ROSII-PETE ROSII,PETE

HEMATOCHISTICE ,ROSU DIFUZ--SEVERITATEA BOLII HEPATICE CLASA

CHILD--PRESIUNEA INTRAVARICEALA--STELUTE VASCULARE--NU ESOFAGITA,ALIMENTE

HEMORAGIA VARICEALATRATAMENT

CEA MAI RAPIDA DINTRE HDS RESUSCITAREA RAPIDA-SINGE

INTEGRAL(HT<30%) ,MASA TROMBOCITARA,PLASMA,

-TRATAM ENCEFALOPATIEI EDS PT CA ½ DIN CIROTICI AU

ALTE SURSE DE SANGERARE

HEMORAGIA VARICEALA TRATAMENT

OCTREOTID/TERLIPRESINA-5 zile/se asoc cu nitrati

SONDA SENGSTAKEN-BLAKEMORE-48h perforatie esofag,pneumde aspir,risc de

resangerare50% SCLEROTERAPIE -risc de resangerare -mediastinita -utila pt varicele ce nu

pot fii legate

-85%opreste hds BANDARE CU INELE ELASTICE-cea mai

buna TIPS-determ encefalopatie/scump SUNT CHIRURG-mortalit ridicata PREVENTIA-1/3 resang in 6

saptamani/mortalit60%

HEMORAGIA VARICEALAVARICELE GASTRICE

APAR MAI ALES LA NIV FUNDUSULUI

GASTROESOFAGIENE-si la niv jonct

PRIMARE/SECUNDARE dupa sclero/bandare

SE ASOC CU BOALA HEP GRAVA TRATAM DIFICIL-

SCLEROTERAPIE-ef secund grave/INJ DE CIANOACRILAT/TIPS

SINDROMUL MALLORY-WEISS

APARE DUPA VARSATURA MAI ALES LA ALCOOLICI

PANA LA 10% DIN HDS AUTOLIMITATA TRATAMENT CONSERVATOR

ALTE CAUZE DE HDS CAUZE MAI RARE ESOFAGITA DE

REFLUX/CANDIDA/HERPES/INDUSA DE MEDICAM/ dupa SLEROTERAPIE

NEOPLASM ESOFAGIAN/GASTRIC/LIMFOM/

TUMORI DUODENALE/DUODENITA EROZIVA

ANGIODISPLAZIA SINDR DIELAFOY-sangerare dintr-un

vas fara ulceratie/ulcer-tratam conservator

valoare Scor 0 1 2 3

varsta <60 60-79 >80 -

soc FaraTA>100AV<100

AV>100TA>100

hTATA<100

-

comorbiditate Fara - IC,BCI,alte comorbidit majore

IR,IH,cancer

diagnostic M-W,fara stigm de singerare

Restul cauzelor

Cancer de tract dig sup

-

EDS Fara stigmate de singer

- Singe,Cheag aderent,Vas vizibil

-

SCORUL ROCKALL IN HDS NEVARICEALA

scor % resingerare %mortalitate

0 5 0

1 3 0

2 5 0

3 11 3

4 14 5

5 24 11

6 33 17

7 44 27

8 42 41

VALOAREA PROGNOSTICA A SCORULUI ROCKALL IN HDS

CLASA 1 2 3 4

ml de singe pierduti

<750 750-1500 1500-2000 >2000

% vol pierdut <15% 15-30% 30-40% >40%

TA normala normala scazuta scazuta

AV <100 >100 >120 >140

FR normala scazuta scazuta scazuta

constienta anxios anxios confuz letargic

Hidratarea Sol cristaloide

Sol cristaloide

Sol cr+singe Sol cr +singe

ESTIMAREA PIERDERILOR DE SINGE SI VOLUM IN SOC

HEMORAGIA DIGESTIVA

INFERIOARA

HEMORAGIA DIGESTIVA INFERIOARA

INVESTIGATII:--TUSEUL RECTAL--COLONOSCOPIA--ANGIOGRAFIA--SCINTIGRAMA CU ERITROCITE

MARCATE

CAUZE DE HDI DIVERTICULOZA 55% ANGIODISPLAZIA 30% POLIPI/CANCER 30% AFECTIUNI ANORECTALE 10% BII 10% ALTE COLITE COLOPATIA PORTALA CAUZE RARE SURSA NECUNOSCUTA 5%

SANGERAREA DIVERTICULARA

CEA MAI FRECVENTA CAUZA IN OCCIDENT-3% din cei care au divert

FRECVENT AUTOLIMITATA DIVERT PE COLONUL STANG DAR

SANGEREAZA MAI FRECVENT DIN DREAPTA

ERODAREA ARTEREI DIN PERETELE DIVERT

SE MANIFESTA CA HEMATOCHEZIE/RECTORAGII/MELENA

NU SE ASOC CU DIVERTICULUTA RISC MARE DE RESANGERARE TRATAMENT ENDOSCOPIC SAU

ANGIOGRAFIC CHIRURGIE DACA ESUEAZA TRATAM

CONSERV

ANGIODISPLAZIA ECTAZIE VASCULARA 46% AU HDI RESTUL AU SANGERARE

OCULTA >70ANI APAR MAI ALES PE COLONUL DREPT ASOC CU STENOZA AORTICA COLONO/ANGIOGRAFIE TRATAMENT CONSERVATOR-HEMOSTAZA ENDOSCOPICA CU METODE

TERMALE -EMBOLIZAREA ANGIOGRAFICA-CHIRURGIE DACA SANGERAREA E MASIVA-TRATAMENT CU ESTROGENI DACA NU GASESTI CAUZA CONSID

ANGIODISPLAZIE

NEOPLASMUL COLORECTAL SI

POLIPII COLONICI

BOALA PERIANALA

HEMOROIZI INTERNI FISURA ANALA CEA MAI FRECVENTA CAUZA DE

HDI LA TINERI RAR DETERMINA SANGERARE

MASIVA SAU ANEMIE TRATAMENT CONSERVATOR

COLITE

BII-MAI ALES B CROHN COLITA ISCHEMICA COLITA DE IRADIERE COLITA INFECTIOASA

ALTE CAUZE RARE DE HDI

DIVERTICULUL MECKEL COLOPATIA PORTALA ULCERUL RECTAL

ALGORITM DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT IN

HEMORAGIA DIGESTIVA