Hidrografia Judetului Cluj

  • View
    335

  • Download
    24

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Hidrografia Judetului Cluj

Text of Hidrografia Judetului Cluj

  • Hidrografia judetului Cluj

  • Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce, cascade. Reteaua hidrografica a judetului Cluj este reprezentata de bazinele a trei rauri principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul.

  • Crisul Repede

    Somes

    Aries

  • Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.

    Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m.

  • Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versantii muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar.

    Densitatea retelei de rauri este mai ridicata la munte (0,7 0,9 km/km), fata de deal (0,4 0,6 km/km) sau campie (0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de apa moderate corespund regiunilor limitrofe spatiului montan (4-8 l/s.km) si ariilor depresionare intramontane (5 10 l/s.km). Spatiile aferente Campiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului si Dejului reprezinta teritorii cu resurse de apa deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub valoarea medie a tarii (4,57 l/s.km).

  • Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii complexe (Belis Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si o salba de lacuri pe raul Fizes afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola dar si mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor. O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna).Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si tratament balnear.

    Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice necorespunzatoare.

  • L.TranitaL.Belis

  • Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam:Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salinauriasa;Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea afectiunilor reumatismale;Baile Baita, langa Gherla;14Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata Va Multumim!