\.' ColectiaOMUL, ACEST NECUNOSCOT IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

Din cuprins:

FDlTURA ALOOMARSBucure~ti1991

SIFORTELE NELIMITATE

ALE PSIHISMULUI

LUPTA INDELUNGATA A ~TnNTEI CD MAGIASECRETELE ADEVARA1'EALE HIPNOZEI

INDUCTIA HIPNOTICAHIPNOTlZA1'ORUL,UN MAGICIAN 1

CARAC1'ERIS1'ICILES1'ARII HIPNOTICEPROFUNZIMEA HIPNOZEI

sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEIFALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'

VALENTELE COMPENSA1'ORIIALE HIPNOZEICUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE

1'ULBURARILE ~IIMBOLNAVIRILE CAREASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI

AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FIS1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RESPIRITUALE

Pret lei 67ISBN 973-9070-08-5

Lector:C.pAUNESCURedactor:Nic PENIUC

TEHNOREDACTAREPECALCULATORMACINTOSH

HOLDING REPORTER - SRI.,Tiparulexecutat la

Tipografia "LUCEAFARUV'SectiaBuftea

IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

SI

FORTELE NELIMIT ATE.ALE PSIHISMULlJI

EDITURA ALOOMARSBucure~ti1991

i~"- ,:".,r....~_." .,,_

-

CUPRINS

I. LUPTA tNDELUNGATAA STIINTEI CU MAGIA - pag.9

H.SECRETELE ADEVARATEALE HIPNOZEI - pag.16

a)Modificarialesfereisensoriale:iluzii, halucinatii.- pag.17

b) Modificarileatentiei- pag.17c) Modifcarileamnezice(alememoriei)- pag.17d) Modificariin sferagindirii- pag.17e) Modificariin domeniul

activitatiimotorii- pag.17f) ModificariinusferaafectivWltii- pag.17

III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag.20a) Fazadepregatire- pag.20b) TestuIoscilatieicorpului- pag.22c) Testulincle~tariidegetelor- pag.23d) Catalepsiapleoapelor- pag.23

IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? -pag.25a) Conditilleunuibunhipnotizator- pag.25b) Metodadeinductiehipnotica

prin fixareaprivirii - pag.27c) Adincireatransei- pag.30d) Dehipnotizarea- pag.32

V.C~CTERlSTICILESTARrI HIPNOTICE - pag.36

)a)b)c)

d) Tehnicamodificariiimaginiidurerii- pag.67e) Tehnicaimaginatieidirijate

in staredehipnoza- pag.71

X. CUNOASTEREA ABISURILOR. FIINTEI NOASTRE - pag.79

a) Tehnicaasociatieilibere- pag.83b) Inducereavisului- pag.83c) Tehnicascrisuluiautomat- pag.84d) Desenulhipnotic- pag.85e) Terapiaprinjoc - pag.85f) Tehnicadramatica - pag.86g) Regresiadevirsta- pag.87h) Tehnicapdvirii in bila decristal- pag.88i) Tehnicatensiunilorexperimentale- pag.89

Prmcipii~itehnicihipnoanalitice- pag.90j) Tc.hnicateatrului- pag.92k1 Tehnicamozaicului- pag.93D Tehnicaserrmaluluiideomotor- pag.94

XI. TULBURARILE SI tMBOLNAVIRILE CAREASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag.97

a) Stnrileanxioase~ifobice- pag.100b) Stariledepresive- pag.100c) Simptomatologiadetip isteric- pag.100d) Reactiileobsesive-pag.101

XII. AUTOHIPNOZA.oMODAUT ATE DE-A FI STAPtNI

PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag.105Fi\.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag.57

ALENTELE COfvIPENSATORnALE HIPNOZEI - pag.62

Sugestiileterapeutice- pag.63Tel:micadisocierii- pag.66Tehnicasubstitutiei- pag.67

g)h)i)

'II.PROFUNZIMEA ffiPNOZEI - pag.42a) Somnsuperficial- pag.42b) Stareasomnambulic~profunda- pag.43

VII. sApATRUNDEMIN TAlNELE HIPNOZEI - pag.48

a) Teoriafluiduluivital - pag.48b) Hipnoza,fenomenpsihopatologlc- pag. 48c) Hipnoza~isomnul- pag.49d) Hipuoza~iteoriarolului - pag.50e) Hipnoza~iteotiiileinv~~nrii- pag.51f) Hipnoza~ipsihanaliza- pag.51g) Teorii eclecticealehipnozei- pag.52h) Teoriacomportamentului

asuprahipnozei- pag.53Teoriadisocieriipersonalitatii- pag.54

Reducereafunctieideplanificare~pag,36Redistribuireaatentiei- pag.37Capacitatea crescutli

a productieiimaginative- }lag.38d) Reducereacontrolului- pag.38e) Cre~tereagraduluidesugestibilitate- pag.39f) Accentuareac9mportamentului

dejucarea unorroluri - pag.39Aparitiaamnezieipost-hipnotice- pag.40Stareaderelaxarepsiho-fizica- pag.,40Scadereaa'~uitatiiperceptive-"pag.40

1.LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CUMAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate,a~teptindu-sede la eei care 0 praetieauadevllrateminuni,rezolvareaunor cazuripe carenu le puteaurezolvaalte metodemediealesau psihologice,dndminimalizatesauchiarnegatede cMre sceptici,careinsll nu se strllduiserasuficientsa cunoascllmetodain detaliu.

Se pareell un deserviciuinsemnatI-au tacuthip-nozeiapropiereaexageratlla acesteiade fenomeneleparapsihiceconsiderindu-seell persoanelecare 0practiclltrebuiesa dispunllneapliratde forte supra-

naturale,dt ~iperformantelr.hipnotizatorilorde es-tradllcareau indepllrtatpe multi eercetlltoriserio~ideacestdomeniu.

De asemenea,multe lueraridin cadrul literaturii~tiintifico-fantasticeau aeeentuatideeaell subiectulhipnotizatdevineun fel derobotuman,controlatpeclli paranormalede elltreeel care a indus hipnoza,fapt ee a generattemerinejustifieatedin parteau-nor pacienticarear fi pututbeneficiade avantajeleacesteitehnici.

Hipnoza nu este un fenomen supranatural,cidoar 0 staremodifieatllde eon~tiinta,asemllnatoareeu relaxareasaueu stllrilemeditative,speeificeunoreulturiorientale.

Fenomene asemllnlltoareeu eel hipnotic seintilnesefreeventin viata eotidianll.Astfel, cineva

9

poatefl. atlt de absorbitde lectumunui romansande vizionareaunui film la televizor,incit nu malaudesoneriade la u~ saupoatefi atit de cufundatin ginduriincH nu mai sesizeaz~ceo!spuneinterlo-cutor'Lll eu caretocmaidiscuta.Se apropiede hip-u'oza~i fenomenelede reverie,(i~nd,furati de pro-priile constructiiimaginative,parc~ne transpunemin aite locuri ~itr~imaite staridccitcele legatederealitateaimediatasauceledeextazreligiospe car~le WHescadevaratiicredindo~i.

Soferul,careconducenoaptea~iestefascinatdedunga luminoasaa ~oselei,care ii produce0ingustarea cimpuluicon~tiinteice se poateuneorisolda eu accidente,este ~i el victima unei stariaseman~,toarecu hipnoza.Aceste sUlri le denumimin limbaj comuncu ajutorulunor~:ermenica: "a telasafurat'''"'afi pe alta lume"etc.Cei caretr~iescastfelde stllri i~i orienteazade faptgindurilein in-teriorul lor. Fenomenede tip hipnotic au fostdescriseinca din' antichitate~i se intilnesc incafrevc.entin practicile magice specifice culturilorprimitive.

Putemvorbi de hipnozamoderna0 datllcu expe-rientele medicului austriac Franz Anton Mesmer..(1734-1815),carea descrishipnoza1?istllrilespeci-flee acesteiasubdenumireade "magnetismanimal".Sistemu]de tratamentutilizat de Mesmer a fostironizat de catre medicina4in acea perioadadincauzamaniereiteatralein care abordael pacientii.(Pacientulera introdusintr-unfel de butoi cu apa,fHnd inconjuratde sirme 1?itot felnl de magneti,careaveaumenireasa punain evidentat1uidulde-Dumit"magnetismanimal".Adeseapacientiisuges-tionabilieraucuprin1?ide convulsii).

10

o comisieinstituitain anul 1784de cMreregeleFrantei,comisiedin carea facutparte~iFranklin,ambasadorulStatelor Unite, a primit sarcina sacercetezeexperimental"magnetismulanimal".Co-misia respectivaa ajunsla concluziaca aceastanneraaltcevadecitun rezultatal imaginatiei.

De~iMesmera fost discreditat,teoriilesale fHndnefondate~tiintific,multi pacienticontinuausa sevindeceprin rnetodelesale t?i aceastaa convinscade:;;iteoriileeraugrer?ite,totu~ifenomenulrespectivexistaell adevarat.

De hipnozas-a folosit ~i abateleJohann JosephCJ3ssner(1717-1799),cunoscutexorcistdin Elvetia,careaveadarulde a alunga"foqele negative"carepuneaustapinirepe padent.

MedioulenglezJohn Elliotson (1791.,.1863)a re-alizat primeIe interventii chirurgicalein stare detransahipnotica,iar James Esdaile, medic scotian(1808-1859)a relatat345 operatiide chirurgiema-jora realizate in India, in sornn hipnotic (cf.E.Hilgard~iJ.Hildrad, 1975).

Termenulde hipnoza este introdusde englezulJames Braid (1795-1860),de la grecesculhipnoscare inseamnllsomn,el considerindhipnozaca peun '"somnnervos'".

o atentiedeosebit~este acordat~hipnozei decatrecele doua mari ~coliale psihiatrieifranceze,~coalade la Salpetriere,reprezentatade Jean-MartinCharcot(1835-1893)~i~coalade la Nancy,al c~ruireprezentantde seamaa fost Hippolyte Bernheim(1840-1919).

Daca Charcotconsiderahipnozaca pe un fen.a-menpatologic,specificistericHor,dimpotriva,Bern-heimeradeparereeahipnozaesteun fenomennOf-

11

mal, rezultatal sugestiei.Acestadin urmaa fost inmaremasurainfluentatde rezultateledeosebitealeunuimediCde tara- Liebeault(1823-1904).

Utilizareain scopuriterapeuticea hipnozeia fostsustinuta~i de succeselecunosacutilorpsihiatriBreuer~iFreud.Ulterior,Freudabandoneazahipno-za in favoareaproprieisaleteorii ~imetode- psi-hanaliza- ceeace a filcutca, pen~rumoment,inte-resulpentruhipnozasa inregistrezeun regres.

tn 1889a avut loc primulCongresInternationalde HipnozaTerapeutica~iExperimentala,~icarninaceea~iperioada,marii teoreticieniin domeniulpsi-hologieiincepsa seinteresezede fenomenulhipnot-ic: WilhelmWundta scris0 lucraredesprehipnoza.William James includeun capitol dedicathipnozeiin celebrasa lucrare"Principiile psihologiei",iarPierreJanet abordeaza~iel hipnozadin perspectivadisocierilordepersonalitate.

in timpul primuluirazboi mondialMc Dougalatratat,cu ajutorulhipnozei,soldatiaflati in starede~oc.

Un pas important in dezvoltarea hipnozei~tiintifice il reprezintalucrarea lui Clark Hull(1933)- "Hipnoza~isugestibilitate".

Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,hipnozaa fost utilizata cu succesin tratamentulnevrozelorde razboi.Apoi, treptat,aplicatiileeis-auextinsin stomatologie!?iobstetrica.

in annl 1955AsociatiaMedicalaBritanica~i in1958Asociatia MedicalaAmericanaau hotarit cahipnozasa fie inclusaca disciplinade invatamii:1tin~co1iIemedicale,iar in anul 1960AsociatiaPsiholo-gilor Americania dat 0 recunoa~tereoficiala a uti-lizarii terapeuticea hipnozeidecatrepsihologi.

12,

(

La ora actualaexista, in afarl:i.de societl:i.tilenationale,Societateaeuropeanade hipnoza,Societa-tea internationalade hipnoza~i Societateade hip-noza "l\1iltonErickson",dupanumelefondatoruluiei, unul dintrecei mai talentati~imai creativihip-noterapeutiai lumii.

tn vara anului1990 a avut loc in Germaniacelde-al 5-leaCongresde hipnozain psihoterapie~imedicinapsihosomatica,la careau luat partepeste900 de medici~ipsihologidin aproapetoatelarUelumii, incluzind~itaranoastra.

Hipnozaare 0 serie de aplicatii practice,atit inclinica, pentrupsihoterapie,cit ~i in alte domeniide activitate,unde se cere optimizareaperfor-mantelor umane.Astfel, eapatrundetot maimult inpregatireapsihologicaa sportivilorde inaltaperfor-manta,cit ~ial cosmonautilorpentruobtinereaunuiechilibru emotionalde ,nivel superior,pentruper-fectionareacapacitatiide concentrarea atentiei,adeprinderilormotrice,cit ~ipentru0 maibunaauto-reglar~a comportamentuluiin. ansamblu..De trata-ment.liipnotic pot beneficia~i arti~tiieu trac descenasauelevii ~i studentii-hiperemotivi,care autendintade a se bloca la examenesi de a obtine. . '.' ..' ..rezultatesubposibilitatilelor reale.

Cercetariledin ultimii ani au demonstratca..hip-n02i poate"contribui ~i la .cre~tereaefidenteiinvatarii,dt ~i la dezvQltareaunor disponibilWlticreativelatente.

tn clinica hipnozase aplica in foartemuItedo-menii.Astfel, ease folose~te.eusuccesin chirurgie,pentTurealizareaunoroperatiiraraaneste~iesauCllo cantitatemai hredusg'de anestezieeatuncf dnd..subiectulprezintaintolerant~laastfel de substanle

13

sau dnd acestealipsesc(in conditii de izolare,deluptaetc.).Hipnozas-adoveditutila ~ipentruredu-cereaanxietatiipre-operatoriicit ~i pentrurealiza-rea unei evolutii post,operatoriidt mai bune~idtmai rapide.Un domeniuundehipnozapoatefacefoarte mult il reprezintacombatereadurerii; estevorba atit de durerile din holile cronice, de mi-greIie,cit ~ide cele ce aparin timpulna~teriisauin timpul unui tratamentstomatologic.In medicinapsihosomaticahipnozase utilizeazain terapiaunarafectiunicarevizeazaaparatelecardio-vascular,res-pirator,digestivsau endocrin(tahicardie,hiperten-siune arteriala, varsaturi, colici, colite, astmbron~ic,obezitate,tulburarisexualeetc.).Ea are,deasemenea,aplicatii in domeniulunor afectiunider-matologice(prurit, psoriazis,reactii alergice,trata-mentulnegilor) ~i in recuperareaunor deficientemotoriiprodusede accidentevascularesau trauma-tisme.Sferacea mai largade aplicatie0 are trata-mentulprin hipnozain cazul afectiunilornevrotice(reactii de tip fobic, atacuridepanica, anxietate,tulburariale atentiei~imeJ;Iloriei).

Cercetllrirecenteau evidentiatfaptulca prin hip-noza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutiaunorholi grave,cumar ficancerul sau SIDA. Ast-fel, la ultimul Congreseuropeande hipnoza din1990,Simontondin S.U.A, a elaboratde curind 0Iucrare denumita"Rolul psihoneuroimunologiei-consiliere~i factorulpsihic in cancer";SpecialistulgermanLenk (1990)a condusun seminar pracUededicatutilizarii hipnozeiin cancer,iar un coleg alsl1u, tot german,Otremba(1990)a prezentat.dateclinice ~i experimentaleincurajatoareobtinutepepacientibolnavideSIDA.

14

Adeptii psihoterapiei,in careincludemhipnotera-peutii, au ajunsla concluziaca dacaprescriemme-dicamentepentruproblemede natura psihologica,nu facemdecitsl1 mascamproblemareala!

Inteleptii orientali spuneauctt dttruimcuiva unpe~teii Yom potoli foameapentrucitva timp, dardactt11 invata,msa pescuiascttel va fi capabilsa-~iprocurehranapentrutot restulzilelor.

La feI, dacaii invatampe pacientiprin interme-diuI hipnozei~iapoi al autohipnozei(hipnozareaIi-z,atade pacientsingur,in absentaterapeutului)cumsttse insanttto~easca~isttramina sanato~i,cumsa-S1 rezolveproblemelede viattt,Ie punemla dispo-zitie un mijloc careii va ajutastt-~imentinttechili-brul sufletesc~i0 starebunatot restulvietH.

Majoritateaoamenilornv sint con~tientide resur-sele interioarepe care Ie au la dispozitie, ei ig-norindfaptulca exista0 cale de aintra in contacteu acesteresursepentru a ameliora ~i mentinesanatatea~i pentru a se autoperfectionafizic $ipsihic.

Mentalulcon~tiental omuluiiI ajutasa rezolve0seriede probleme,sa inteleagadiversesituatiidoarla nivel logic. Trebuiedeschise~icaile pentrucu-noa~tereaintuitiva care are Ioc prin mecanismesubcon~tiente~iaceastase facemai u1?orcu ajuto-rul relaxarii,hipnozei~iautohipnozei.

15

respondentin realitate),precum~imodificareaunorpragurisenzoriale,hiperestezie- accentuareasensi-biHtatii, anestezie- reducereageneralaa sensibi-litatii ~i (l1]algezie.. reducereasensibiIiti:ltiidure-roase.DatoTitaacestorafecte,esteposibil~utilizar-eahipnozeiin combatereadurerii;

B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei):in hipnoza se produce 0 orientare selectiva aatentiei,careesteindreptatapredominantspre celesugeratede terapeuts.iintr-omatmic~rnasurasprestimulHambiantei.

C') MODIFlL'"'AR1MNEZICE (ale111emorje~,):prinhipnozase poateobtine 0 amnezie(ultare)total:!saupartialaa unor obiecte,evenimente,date,dupacumsepoateobtine0 hipermneziesauaccentuareafunc~ieimnezke, subiectulretinind ~i redind maim~or8,i maiexactmaterialulmemorat;

D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urmainductieihipnoticepoatesa functionezela unii su-biecti ceeace speciali~tiinumesc"logica transei"~datoritacareiaei acceptaca fiind logice situatiipccare nu le-ar consideraca atarc in starenormala.De pilda, subiectulcare,in urmasugerariifaptuluica estepre~colar,se comportacaun copil de 6 ani,poatediscutain acela~iti'mpcu sotia sa, fara caacestlucrusa i separaeiudatsaunepotrivit;

B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATIIMOTOR/i- reJaxaremusculara,actiuniautomate,ri-giditateacorpului, mentinerea' timp indelungataunorpozitii incomode,cit ~imodificareacomporta-mentuluideansamblual subiectului;

F)'MODIFICARI IN SPERA AFECTlVITATII.Aceasteacap~aacontinutspecificin functiede celesugeratede terapeut.De regula, majoritateasu-

II. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI

Marcuse(1959)subliniazafaptulca hipnozaesteo staremodificataa organismuluiprodusaprin repe-tareaunor stimuli ~i in caresugestiaestemai efi-eientadecitde obicei.

Majoritateaspeciali~ti1ordefinescl1ipnozaca 0stare .indusa, de regula in mod artificial,asemanatoarecusomnul~dar iIi acelas.itimpdiferitade,acestadin punctde vederefiziologic, stareca-racterizataprin sugestibiIitatecrescuta,ca rezultatal careiapot fi indusesubiectului,maiu~ordecitinstarenormala,0 serie"demodificarisenzoriale,per-ceptive, mnezice~i motorii (dupa Weitzenhoffer,1963).

Prin hipnozase realizeazadeci 0 stared,~hiper-sugestibilitateselectiva produs(!/subiectului prinanumiteprocedurispecifice,de natura'fiziologicasau/~ipsihologicade catre0 altapersoana(hipnoti-zator) sau de catre subiectul insu~i (in cazulautohipnozei).

In timpul hipnozei,pot fi induse 0 seriede'mo-,dificar,ispe,ctaculoaseale proceselorpsihice ~ialecomportamentului,modificari ce pot ,imbracaas.;.pectepozitivesaunegativein functie,de continutulsugestiiloradministrate(Gheorghiu,1977).Astfel;potfi realizate:

A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlEiluzii (percepereadistorsionati:la unor obiecteexis-tente in realitate),halucinatii (perceptii far~ co-

16 Hipno"", - 2 17

biectilor care au fost hipnotizati,afirma in modspontanca au trait in timpulhipnozei0 stareafe:c-tivapozitiva,decalm,lini~te~irelaxareprofunda,

Frecvent hipnotizatorii profesioni~tisugereazasubiectilor regresiade virsta. Cind sugestiileauactionat,subiectulse comportaca ~icumar avea0virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~icomportamentulastfelincHsacorespundavirsteisu-gerate.La subiectii foarte sugestibilise modificavocea,mimica~i chiarscrisul,caractereleutilizatein scrierefiind specificecopilariei.Multi autorici-teazacazuriin caresubiectiiregresatipina la virstacopilariei~i-auamintit0 limbape care0 vorbiserain copilarie~ipe care 0 uitaserain prezent,con-versindsauchiarscriindin limbarespectiva.

As (1962)relateazacazul unui subjectcare,re-gresatIi!virstacopilariei,utiliza un dialectsuedez,iar Gheorghiu(1977)pe cel al altui subiect,carevorbeamaghiara.Nici unul din ace~tisubiectinu-~imai amintescde limbile respectivein stare deveghe.

Hilard (1975),la rindul sau, dteaza cazul unuisubiectcarefusesecrescutin C1dna,in copilarie,~icarein urmaregresieidevirsta!?i-ascrisnumelecucaracterechinezeceeace nu a fost capabilsa facain staredeveghe.

Regresiade virstaestemultfolositade catrehip-notizatoriiclinicieni pentrua "dezgropa"amintirilepsihotniumatizanteuitate,careau produsla subiectitulburaridetip nevrotic.

Sugerareastarilor descrisemai sus, cu exceptiaregresieide virsta,nu se utilizeazadecit rareoriinclinica ~iatuncimai mult in scopurididactice,de-monstrativesaupentrua verificagradulde profun-

18

zimeal hipnozei.

Trebuiefacutatotu$iprecizareaca datoritaposi-bilitatilorneobi~nuitedemodificarea comportamen-tului prin hipnoza,esteposibila utilizareaterapeu-tica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-serealizavindecarice par de domeniulmiracolului.

19

III. INDUqIA HIPNOTICA.

Stareasubiectului,denumitatransahipnotica,serealizeazaprin procedeuldenumitinductiahipno-Hca. Aceastapresupuneconcentrareape un obiectde dimensiunimid (de preferatstralucitor),pe unsimul monoton(pendul,metronom),pe 0 anurnitllzonaa corpului (de pilda, concentrareasuprapun-ctuiui situatintresprincene),cit ~iadministrareadecatreterapeuta unorformulesugestivede calm,re-laxare,somnolenta.

Indicatiahipnoticaconstadin trei faze (Hertland,1971):a) fazade pregatire;b) inductiapropriu-zisa;c) adincireatransei.

A) FAZA DB PREGATfRE1n aceastaetapai se explica sub1ectuluiin ce

comHi hipnoza,ce se a~teaptade la el ~ice efectepoateaveaaplicareametodeiasuprapsihiculuisau,insistindu-seasupraavantajelorpe care le are hip-nozain inlaturareaunorsimptomede caresubiectuldore~tesa se debaraseze.Se insistamai alesasupraf:,>ptuluicl.\pacientulnu arede ce sa se teama~iea

\'3 trai 0 experientainteresanta.Daca subiectulanxios in eontinuare,el trebuie interogatin

legaturaell naturatemerilorsale~iapoi incurajat.Astfel, de pilda, subiectilorcarese ternsa nu fie

manipulatide terapeutH se spuneca ei nu-~ivorpierdestareade con~tienta~icrt vor puteaie~idinhipnozaoricindvor dodo

Este bine sa i se cearapacientuluisa raminacit20

mai pasiv cu putinta,sa nu incearcein nici un feisa-l ajute pe experimentator,darnici sa nu incercesa reziste sugestiiIorterapeutului.Trebuie sa i searateea estein interesuls~usa beneficiezede me-todapentrua scapade problernelesale, iar dacaintentioneazasa nu se lasehipnotizat,estemaibinesa se adresezealtui specialist.

De asemenea,se da subiectuluiindicatiade anu-~ianalizastarile,de a nu incercasa afle ce sepetreceCll eI, el fiind instruitsa lasesa se intimplece "trebuiesa se intimple",lasindu-se"dus"de in-structiunileterapeutului.InductiahipnoticacuprindeaceIe comportamentepe carei Ie cerehipnotizatorulsubiectului1ainceputul~edintei,precum~iceeacespune~i face hipnotizatorul.Toate tipurile de in-ductieau in coml,lndistragereade la stimuliipertur-batori externi, sugerarearelaxarii ~i somnolentei,stimulareajocului liber al imaginatiei~iconcentra-reape un obiectde dimensiunimici (saupe 0 partea corpului)~ipe ceeace spunehipnotizatorul.

Kubie ~iMargolin (1944)descriuinductiahipno-tiea prin trei comportarnente:sugerareaimobilitatii,fixarea privirii ~i administrareaunor stimulimonotoni.

Gi1l~i Brenman(cf. Hilgard,75) deseriuceeace-facehipnotizatorulin timpulinductiei,astfeI:

-contribuie Ia sarhcireastimularilor senzorialealesubiectuluiprin limitareami~carilorcorporale;

- incearcasa altereze imagineacon~tientizariiCorporaIe a subiectului;

- sugereazaun fel de procesde disociere,foca-lizind atentiasubiectuluiasuprami~cariiinsa~iast-reI incit unelemi~caricarese producin modnor-malpe calevoluntara,devininvoluntare;

21

_ spargetiparulrelatiilor adaptativenormalealesubieetului,ereind0 atmosfer~magica.

tn timpul induetiei,hipnotizatorulare la dispo-zitie douastrategiispeciale:eeaa deprivariisenzo-riale ~ieeaa dezvol~riiunui tip de relatieintern-manaspeciala,de tip simpatetic,intre terapeut~ipacient.

Inaintede a treeela inductiapropriu-zisa,experi-mentatorultesteazagradulde reeeptivitatela hip-nozaal subiectuluiprin administrareaunor testedesugestibilitatein staredeveghe.

Facemprecizareaca sugestiareprezinta0 inci-tatie susceptibilasa declan~ezereactii spontane,nemediate de instantele reflexive ale ratiunii(Gheorghiu,1982).

In .cele ce urmeazA,prezentam,pentruexemplifi-care,eitevadin celemai eunoscutetestede sugesti-bilitatedirecte,princare elinicienii i~i testeazasu-bieetii pentrua vedeain ce masmaei pot beneficiade tehnicahipn.ozei:

B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Sub-iectuluii se ceresa steacu spatelela experimenta-tor ~isa relaxezetoti mm;ehii(esteindicatca sub-ieetul sa aiba tocuri joase). Instructajulcare i seadministreazaesteurmlUorul:

"Doresesa stai in picioare,cu virfurile apropiate.tnchideoehii ~irelaxeaza-te.In citevamomenteitivoi spunesll-ti imagineziea vii pe spate.Eu voipunemiinile pe spateletau~ivei simticummiinilemelete tragtot maimult,vii tot mai multpe spate.Nu-ti fie teama.Lasa-tedus. Eu voi sta in spateIetau~i te voi prinde... etc". Se considerasugestibilacel subiectcarearetendintade a eadeain directiasugerata.

22

C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR.I seceresubiectuluisa-~iscoatainelele!?ii se adminis-treazaurmatorulinstructaj:

"Dorescs~prinzi degeteleunelein altele(se de-monstreaz~).Aeum uita-tein ochii mei !?i stringebine degeteleunele intr-altele.Stringedegeteleeitpoti de bine. Pe masurace stringi degeteleuneleintr-altelevei constataca degeteletale devin totmai incle~tate,tot mai bine strinseunelein aIteIe,ea !?i cum ar fi sudate.Degetele sint tot maiinele:?tate,tot mai strinse,tot mai incle~tate,incitnu poti sa Ie desfaci.Ti-e imposibil sa Ie desfaci.Ineearcasadesfacidegetele,incearca!...darnupoti!Cu cit incereimai mult sa desfacidegetele,eu atitreu~e~timaiputin".tncearca!Dar nu potU".

eu 5ubiectiicare nu pot desfacedegetelesau Iedesfac daar partial se paate trece la inductiahipnotiea.

D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului,a~ezatintr-o pozitie comoda,i se administreazaurmatoarelesugestii:

"Darescsa inchizi ochii ~isa te relaxezi.Nu teteme,nu te voi hipnotizainca. Hi atentla voceamea~irelaxeaza-te.Pe masurace te relaxezi,pleoa-pele tale devin tot mai grele, din ce in ce maigrele,greleeadeplumb.Curindvei constataea ti-efoarte greu sa deschizi ochii, deoarecepleoapeletale sint greIe,foartegrele,greleca de plumb.Itiva fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vaispune 5-0 facio Pleoapeletale sint foarte grele.Foartegrele~istrins lipite. Ochii sint atit de bineinchi~iinch nu-i poti desehide.Incearcasa deschiziochii. tncearca!Dar nu poti, nu poti deschideochiL.".

23

Ca ~iin cazulcelorlaltedouatestede sugestibili-tate, daca subiectul are dificultati in dechidereaochilor,terapeutul11poateconsideraun bun subiectpentruhipnoza.

24

i

IV~HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN?

Iatl:1cene spune,referitorla aceastaproblemll,cunoscutulhipnotizatorMelvinPowers(1965):

A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR1. Un hipnotizatorbun trebuie sa stapineasc~

foarte bine tehnicaaplicata, sa fie un specialistcompetentin problemede psihologie~ipsihiatrie~isa fie, in acela~itimp, 0 persoanacu integritatemorala.

2. EI trebuiesa cunoascafoarte bine particula-ritatile psihice~i problematicapacientuluiinaintede inducereahipnozeitrebuiesa realizezeun inter-viu clinic amanuntit~i, dacaeste posibil, chiar 0examinarepsihologicaa subiectului.

3. Hipnoterapeutultrebuie sa aiba rabdare,intelegere~i bunavointafata de subiect,sa mani-,feste0 atitudinesimpateticafata de acesta~i fatade problemelelu1.

4. Personalitateahipnotizatoruluitrebuie sa fieperceputafavorabilde catremajoritateaoamenilor.(Hipnotizatorultrebuiesa aiba forta psihica~i far-mecpersonal).

5. Hipnotizatorultrebuie sa aiba foarte multaincrederein sine, in eficientatehnicilorsale,sa nuoscilezein aplicarealor, sa se exprimecu sigurantade sine, autoritara.El trebuiesa aiba totdeaunaunrbpuns la orice intrebarea subiectului, sa nuraspundaniciodata"nu ~tiu~,deoareceaceastaar

25

zdruncinaincredereasubiectuluiin terapeutuls~u.6. Rareoriun subiectrecunoa~tec~estehipnoti-

zabil (de regul~,el sustinec~nu poatefi hipnoti-zat).Dac~acestaafirrnac~are0 voint~preaputer-nica pentrua puteafi hipnotizat,terapeutultrebuiesa-i expIice c~ aplicareatehnicii este in avantajuls~u(doarpentruastaa venit la cabinet~ia platitconsultatia),terapeutultrebuind5a-l invetetocmaimodulin carei~ipoate[olosi propriavointapentma intrain hipnoz~.

7. Chiar un subiectcaredore~tesincersa fie hip-notizat,poatesa nu raspund~bine la sugestii,fiepentmc~are un gradde sugestibilitate,fie pentruca esteprea incordat~i anxios.In acestdin urmacaz, estebine ca subiectulsa invete0 tehnicaderelaxare,inaintedea i se induce0 starehipnotica.

8. Blocajelecele mai frecventecare intervin inacceptareahipnozeitin mai ales de tearnade a nudezvaluiceeace subiectulnu dore~tesa dezvaluiesau de a nu acceptacevace ar pareainaccesibil.Ond se ivesc'astfelde probleme,terapeutultrebuie5a-1asigurepe padentca el nu-~iva pierde(;ontro-lul asuprasa ~ica va puteaie~i'din stareaindusaatuneicind va consideranecesar.

9. Terapeutultrebuies~~tieca 0 starede transaprofundanu esteneaparatnecesarapentmscopuriterapeuticesaudereglarea compartamentului.

10.Pentrua aveaa expectatiecorecta,.mbiectilortrebuie'sa Ii se atragaatentiaca nu vor adormiinadevaratulsensal cuvintului,ci ca se vor ana maicurindintr-ostarederelaxaremaiprofunda.0bunastapinirea tehnicii,o.atitudinecareimpunepacien-tului.,~i0 infati~areagreabilasint suficiente.De a-semenea,dacainaintese credeac.3, doarbl1rbatiipot

26

fi bunihipnotizatori,iar femeHesubiecti,rezultateleobtinuteastaziin domeniulhipnozeiclinice ~i ex-perimentalearatac~~i femeilepot fi hipnotizatoritot atitde bunica ~ibarbatii.

Exista in Hteraturade speeialitatefoarte muItetehnieide realizarea inductieihipnotice.

Ne simtimobligatisa avertizampe eititorcll uti-lizareade ciHrenespeciali~ti(cei careau dreptulle-gal de practicasint medici,psihologi)estepedep-sita prin lege.In ceeace prive~teaplicareaacesteiade catrereprezentantiai profesiuniloramintite,pen-tru a obtinerezultatepozitiveestenecesarun stagiude invatarea.tehnicii, realizatpe tingaun hipnoti-zator experimemntat.In caz contrar, terapeutulincepatorfie nu obtinerezultate,fie poateproducechiaruneleefectenegativeasuprasubiectilorsai.

Prezentamin cele ce urmeazl1douadintretehni-cile de inductiecareni s-auparutmai simple:

B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRINFlXAREA PRIVIRII (Hartland,1971)

I se cere subiectuluisa se a~ezecornodpe unscaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarelein-structiuni:"Doresesa prive~tiun punct din tavan,sa-ti fixezi atentiaasupraluL Orice punctestepo-trivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-lprive~ti.Nu-ti faceproblemedac~privirease abatede la punctulrespectivsau dacaai tendintade aclipi. Dac~ti se intirnpJaacestlucru, readuincetprivireainapoila punctulfixat.Fixeaza..,lcit poti debine. Stai relaxat.Relaxeaza-te~i fii atentdaar lavocea mea,la ceeace voi spune.Corpul tau se re-laxeazadin ce in ce mai mult, tot mai multoPemasurace prive~tiipunctulales ~i asculti voceamea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai

27

mult. Re1axeazalabele picioarelor,gleznele,gam-be1e;coapsele,bratele,miinile.!ntregultall corpde-vine tot mai relaxat:;;i simti0 stare.de"toropealaplacuta,carete cuprindetot maimult.Simti tot maimulttoropeala,destindere,relaxare.E~titot mai to-ropit.FH atentla voceamea.,.eate facesa te simtitot mai toropit.Simti0 greutatepillcutacareiti cu-prindetot,~orpul.Corpuldevinegreu,tot mai greu,foarte grell. Brateledevin grele, foarte grele, totmai grele.Picioareledevin grele, foartegrele,dince in ce mai grele.E~titot mai relaxat,toropitcaatuncidnd te pregate~tisa dormi. 0 senzatiedecalduraplacuta, adormitoare,cuprindetot corpul.Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xareadinca,0 starecareseamanacu un somnprofund,odihnitor.Pleoapeledevin grele, tot mai grele. Itiestetot mai somn.Pleoapeledevingrele,din ce ince mai grele, foartegrele.Ginde~te-tela toropeala~i sbmnolentacarete cuprinde.Voceameate facetot mai toropit, tot mai relaxat,tot mai somnolent.Nu mai poti tine ochii deschi~i.Ochii au tendintasa se inchida.Clipe~ti,clipes,titot mai des,pentruca nu mai poti tine ochii desehi~i.Clipe$titot maidess,iin curindnu vei maiputeatine ochii deschis,ipentruca pleoapeledevin grele,foartegrele, greleca de plumb.Devii tot maitaropit,tot mai relaxat.Pleoapelesint atit de grele,incit, in curindnu veimai puteadeschideoehii. Pleoapeledevin tot maigrele5,imai strinslipite.(Dacll subiectulnu inchideochii in mod spontan,i se spunepe un ton ferm:Acum inchide ochii s,i fii atent in continuarela

, ceeace iti voi spune)."Ochii sint inchis,iacums,ite vei relaxatot mai

profund,tot mai profund,vei fi tot mai relaxat,tot

28

,

~,II

mai toropit, mai relaxat,tot mai toropit. Vei fiatentnumaila voceamea"Iti vei revenidin stareDumaiatuncidnd iti voi spuneeu s~reviL Te veisimti foartelini~tit~irelaxat.Nimie nu te va tulbu..ra. Te vei relaxaprofund, foarteprofund.Dac~seva intimplacevacare te poatepune in perkol, tevei trezi imediat$1vei face falll ell bine situatiei.Te relaxeziadine,profund,foarteprofund".

lata ~i 0 alta tehnicade induclie propusadePowers(1965):

Subiectuluii se ceresia stea foarte Telaxat,sainchidaochii ~iapoi se vadape sine, "ell ochiimintii", intr-o salclde clascl,eu 0 tabla neagr~infata.Daca subiectulrealizeazaimaginea,i se ceresa se imaginezepe sinedesenindun cerc eu cretain mijlocul tablei.E d.innouintrebatdacaa izbutit.I se sugereazaapoi ca deseneazaun X in rriijIoculcercului.Daca a reu$it,i se ceresa-~i imaginezecerculgol in caredeseneazaliteraA, apoi 0 s,terge~ideseneazaliteraB. I se ceresa continuecu pro-cedeul pina dnd vaajunge eu numaratoarealasfir~itulalfabetului,sugerindu-i-sec~, atunci dndva ajungela ultima literl1a alfabetuluise va aflalntr-o stare de toropeala.~i relaxareprofunda.1ntimp ce subiectulcontinuas~-~iimaginezeliterelealfabetului,terapeutulii administreazl1sugestiidecalm,relaxare,greutatein membreetc.

Autorul consideracll aceastatehnicade~ifoarteeficientaestemaidificil~,deoarecenu toti subiectiisint capabili sa se conccntrezesuficientpentruaajungeintr-o starede hipnOZllprofunda.Multi su-biecti se piing de faptulca IDintcalor continuasavagabondeze,in ciuda eforturHorpc care Ie depunin directiaconcl1trarii.

29

111111f[

II''''

Sugestiilespecificeinductieihipnoticetrebuiescdatecu 0 vocecalma,ferma,lipsita de stridente.

Dupacumse poateobservadin lecturainstructa-jului prezentatmai sus,ele au un caracterrepetativ,monotoniacontribuindla intrareamai rapida inhipnoza.

Tonul poatesa fie autoritar(caracteristichipno-zei de tip patem) sau,dimpotriva,blind, cald, insi-nuant(specifichipnozeide tip matem).Studiilecli-nice au demonstratea hipnozade tip matemestemai bine toleratade un numarmai marede paci-enti, comparativeu -cea paterna,care trezel?telaunii subiectitendinteopozitioniste.

C) AD1NClREA TRANSEIDe regula,dupace a realizatinductia,terapeutul

se va straduisa obtina0 mai mareprofunzimeastarii hipnoticepe care0 atingesubiectulsau.Del?i,nu totdeauna0 transaprofundaestenecesarapentruatingereaunor obiectiveterapeutice,totu~ipentruexplorareaunor conflicte din sfera personalitatiisubiectuluiestede dorit sa se obtina0 transa maiadinca.

Pentru adincirea transei se procedeazaastfel(Hartland,1971):

"

din relaxaredecitatuncidnd iti voi spuneS::l revUsaudaca mi se intimplacevamie, saudacacevateameninta.Altfel vei raminefoarterelaxat,adincre-laxat~ivei face tot ceeace iti voi spuneeu sa fa-ci. Cind iti voi spunesa revHnu iti vei maiamintide nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat~i te-aiodihnit".

Odataajunsaid, hipnotizatornlva incepesa ad-ministreze sugestiile terapeuticespecifice pentrucarea fost indusahipnoza.

Vom reveniCll detaliiasupraacesteietapein ca-pitoleleurmatoare.

D) DEHIPNOTIZARE4(trezireasubiectului)Pentrumulti subiectiestesuficientsa comando\1m

pc ton placut,darferm:"Revino!Treze~te-te!"sau:"Cind voi lovicu de-

gete1e,.vei fi pe deplintreaz,treze~te-te!".Pentrupacientiiaflati intr-o transamai profunda

esteindicatca revenireasa se faeagradatea in e-xempluldemaijos (Iiartland,1971):

",._""..""""Imediatvoi incepesa numllrde la 5 1a 1. Cindvoi ajungeell numaratoarea1a 1, vei fi complettreaz, iti vei reveni complet.Te vei simti bine,inviorat,odihnit,ca dupl:'lun saronbun:

5 - vei revenicurinddin relaxare;4 - revii incetla normal;3 - revil tot mai mult; 2 ~dnd voiajungela 1 vei revenicomplet;te vei simti foartebine; 1 - ai revenit'complet,e~tipe deplintreaz;aimintea !impede,clara, e~ti complet treaz, vioi,alett!'"

.Dach subiectulse mai mentinetotu~iintr,:,ostarede ameteala,nu setine binepe picioare,areun aernaue,terapeutulpoatelovi palmeleunade alta co-

mandindpe un ton ferm:"E~tipe deplintreaz!"saupoate'repetaprocedeulde dehipnotizare.In nici un

. caz terapeutulnu trebuiesl:'llase subiectulsl:'lpIecepina nu.estesigur ca a revenit completla stareanormall:'l.Esteindicatca subiectiicareau intratintr-o transamai profundl:1sl:'lfie ll:'lsatisa mai a~tepteputin intr-ocamera,inaintede a pleca,hipnotizato-rul urmindsa mai verifice0 datastareain carese,atlaace~tia.

Existl:'lcazuri, foarterare, dnd unii subiectipotprezentacefalee, confuzie, ameteli sau stari devomala revenireadin hipnoza.Acest fenomenaparemai ales cind pacientii nu sint de acord saindeplineascasugestiile administratede terapeut,de~is-auprezentatla tratamentei pot, de pilda, inmodincon~tientsl:'lnu doreascl:1sa se lasede fumatsausint newotici ~iatuncifenomenulesteinterpre-tatca 0 rezistentala psihoterapie.In astfeldecazu-ri esteindicata0 terapiemai in profunzime,in ca-drul careiasl:'lse abordezecontlicteledin sferaper-sonalitatii subiectului.0 astfel de tehnicl:'lestehipnoanaliza,la carene vomreferimaitirziu.

Clinicienii citeaza~icazuri,foarterare,cind su-biectulrefuzasl:'lrevinadin hipnozaatuncidnd i sedau comenziin acest sens.Aeest lucru se poateintimplafie datoritaunei erori de tehnica(terapeu-tul i-a sugerat,fara sl:'l-~idea seama,sa nu se tre-zeascl:'l),fie datoritl:'lunor rezistentela revenire,care,la rindul lor, pot aveamai multecauze,dintrecareamintim:

- existentaunor sentimentede ostilitatefata deterapeut;

- sugestiipost-hipnotice,pe care subiectulnudore~tesa Ie indeplineasca;

3233

_ tulburariin sferapersonalitatii(nevoi2.de a fidominat,de a evitaun conflict,'nevoiade a fugi de'realitate);

_ transformareahipnozeiin somnambulismdetipisteric.

Weitzenhoffer(1957)citeazacazul unui hipnoti-zator incepator care administreazasubiectuluiurmatoareasugestie:

"Pleoapeletale sint grele, foartegrele, grelecade plumb etc. Ai ochii inchi~i,uu poti deschideochii. tncearcasa deschiziochiidarnu potit".

Dupa10minuteel incearcasatrezeascasubiectulcare s-a dovedit receptiv, spunindu-i:"Deschideochii!".Acestanu poatedeschideochii pentruca nua fost anulatasugestia:"nu poti deschideDchii!".Corectar fi fost ca terapeutulsa spuna:"Acumpotisa deschiziochii, poti sa deschiziochii...Deschideoehii!"sausa fi datde la ineeput0 sugestie

V.CARACfERISTICILE STARn IllPNOTICE

Rezultatal inductieihipnotice,stareasau transahipnoticaesteconsiderataastazica 0 staremodifi-catade con~tiinta.

Hilgard ~i Gheorghiu(1977)descriustareahip-noticaprinurmatoarelecaracteristici:

A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE.Subiectulhipnotizatpierde initiativa ~i nu mai

are dorintade a realiza actiuniplanificatepe contpropriu.

Aflat in hipnoza, ~ubiectulactioneazadoar inconformitatecu cele sugeratede terapeut.El poateactiona,darde cele mai multeori nu simtenevoias-o faca.Aspectulexterioral persoaneihipnotizateest~al unui individpasiv,carereactioneazadoarlacomenzivenitedin afara.Acest fenomenestesi maievidentatuncicind terapeutulsugereazasubie~tuluisa mentinamai mult timp 0 pozitie incomodapecare nu 0 modificadecit atuncicind i se cere inmodexpressa 0 faca.

Gill ~i Brennman(1959)au intrebatun subiectde ce credeel ca se ana in bipnoza.(Autorii aufacut diverse experimentecu respectivulsubiectaflat in hipnoza:dacaera relaxatI-au activat,dacaa afirmatca-~isimtebratul insensibil,i-au coman-dat revenireasensibilitl1tiietc.). Interogatasuprastarii sale subiectulraspunde:"Stiu ca ma aflu inhipnoza pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti

36I

tt

dumneavoastrl".

B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IELtn bipnozase accentueazllselectivitateaatentiei,

atentiasubiectuluifiind orientatllin mod specialspreceeace spune~i facehipnotizatorul.Aflat in-tr-o hipnozl profunda,acestapoateinregistrastimu-Iii din mediulinconjuratorsauprovenitide la aItepersoane,dar nu' reactioneazadecit la comenziledatede hipnotizator(estecunoscutfaptul cll 0 aItapersoanlnu poate anula hipnozaindusl de catreterapeut;dacasubiectulestelilsat singur, el poaterevenitreptatla stareanormalllsaupoateintra dinhipnozllin somnnatural).

Hilgard afirma ca interpretareaconform careiahipnozareprezinta0 concentraremaximaa atentiei,pe baza selectivitatiisale din starea obi~nuitl1deveghe,teorie sustinutl de Barber(1960) ~i Leuba(1960),nu estesustinutllde dateexperimentale.

Astfel, Amedeo~i Shagass(1963)au demonstratcll subiectii in starede.hipnozl1au fost mai putincapabili sl1rezolve'probleme de aritmeticlldecitaflati in starede veghe.tnregistrareami~cMilorocu-lare corelatecu performantelecognitiveindicl1maicuriild0 cre~tereaactivitlltiidifuze a creieruluilasubiectiihipnotizati.

Robert (1964), utilizind 0 serie de teste deatentienu a gllsit nici 0 corelatieintre capac':ateade concentrare~i hipnotizabilitate,iar Das ()64)afirml cll subiectiicu atentiemai sustinutlsillt naiputinhipnotizabili.

Interpretindaceste date experimentale,Hilgard'estede plrere cl in .hipnOZl1avemde-a face cu 0scaderea atentieigenerale,el denumindfenomenul

37

"inatentieselectivll".(Subiectul aude doar voceahipnotizatorului~inu audealtevoci).

C) CAPACITATEACRESCUTAA PRODUCTI?lIMAGINATIVE (vivacitatea reprezentllnlormemoriei).

Din relatllrile subiectilorhipnotizati rezultll cllreptrezenUlriledin timpulhipnozeisint deosebitdevii. Adeseaei au adevllratestllri halucinatorii,per-cepindobiecte,persoanesausituatii carenu existllin realitate.De asemenea,estecunoscutllpregnanta~ivivacitateaviselorhipnotice.

D) REDUCEREACONTROLULUI realitlltii ~1tolerantacrescutllpentrudistorsionllrialeacesteia.

In viata cotidianllcontroalelepe care Ie reali-zeazllomulasupramediuluiinconjuratorsint foartefrecvente.Omulprive~tein jur, se uiUi la ceas,as-cultll, atinge'obiectele.1n timpul hipnozeiaceastllreducerea controluluiesteprodusllde sugestiilederelaxare$i de~teptare,ea conducindla rindul sllu laacceptareamai facilll a distorsiunilorperceptive.Astfel, subiectulhipnotizatacceptllamintiri false,s~himbllrialepersonalitlltii,distorsionareaperceptieitlmpului (cercetllrileau demonstratcll intervalelescu:rtesintperceputeca mai lungi, iar cele lungi camal scurte),percepereade tip halucinatora unorpersoanesauobiecteabsen,tesaudimpotrivll,neper-~epereaunor persoanesau obiectecare se aflll inmcllpere.. Acestefenomenepun in evidentll0 reduceresubm!1~entahipnozeia capacitlltilor'discriminatorii~ientIceale subiectului.De~inu trebuiesa intelegemell toateeapacitatilelogice slnt suspendate~se ob-

18

serva 0 anumitatendintanecriticade a Iua Iucru-rile "ad literam".

Caracterizind acest fenomen, Orne (1959)vorbe~tede a~a-numita"Iogica a transei",conformeareiasubiectulacceptaca fiind Iogice situatiipecarein starenormalanu Ie-arconsideraca atare.

E} CRE$TEREA GRADULUJ DESUGESTIBILITATE

tn hipnozareceptivitateaIa sugestiia subiectuluicre~tcfoartemult comparativcu starea obi~nuita.Stimuli sau incitatii sugestive,care in afarahipno-zei determinareactiide intensitatefoarteredusasaunu produe nici 0 reactie,conducIa modificarideamploaredaca sint administratiin urma inductieihipnotice.Pe aceastase bazeazanumeroaseleapIi-catii ale hipnozei in terapie sau in optimizareacomportamentului.

Hull (1933)~iWeitzenhoffer(1953)au vazutre-Iatia dintresugestie~ihipnozaatlt de strinsa,incitau unit cei doi termeniin titlurile lor.

F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJDE JUCAREA UNORROLURI.

Subiectulaflat in hipnozanu efectueazanumaiactiuni simple,sugeratede terapeut.EI poate intraintr-unrol care presupunedesfa~urareaunoractiunicomplexecerutedeacesta.

Subiectiiprezintain hipnoza0 mai marecapaci-tatede transpunerein rolurile:sugerate,comparativcu stareaobi~nuita.AstfeI, de pilda, unui subiectcaruia i se sugereazaca are alta virsta decit cearealasauca este0 alta persoana,va'tindesa inter-pretezecu multaadtenticitaterolul sugerat.Exista

39

Ichiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenulhipnoticprin jucareaunui rol (Sarbin,1956;Sarbin~iAnderson,1967).

G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE.Amnezia sau uitareacelorce s-au petrecutin

timpul hipnozei reprezintauna din particularitatilede bazaale starUhipnotice.Ac~astaamneziepoatefi sugeratade terapeutdar ea se poateinstala~ispontanmaialesin sUiriledetransamaiprofunda.

,

H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICAMajoritateasubiectilorcareau fost hipnotizati~i

s-audoveditreceptivila hipnoza,descriustareapecare au resimtit-oca fiind caracterizataprin rela-xare (izica ~i psihica, lipsa de interespentruceeace sepetrecein jur, dorintadea urmacu exactitateinstructiunileterapeutului,incapacitateade a seopuneacestora,absenteide a reflectacritic, de aactiona,dorinta ~i satisfactiade a raminevremeindelungatatara a intreprindeceva.Multi subiectirelateaza.~iprezentaunorsenzatiide greutate~iun-eori de caldurain membre,ca in cazul relaxariidupametodaantrenamentuluiautogenal lui Schultz.

I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE.In starehipnotica,stimulii ambianteisint perce-

puti mai estompat,cu mai putinaclaritate~ipreci-zie, unUdintreace~tianefiindperceputide loco

Multi subiectiau descrisstareatraita in timpulhipnozei.ca fiind 0 stare intermediarilintre stareadeveghe~iceade somn.

Hilgard a aplicatasupraunor subiecticunoscutas.calade hipnotizabilitateStandford~i i-a solicitat

40

apoi pe ace~tiasa relatezecu privire la efectelespontane,nesugeratece aparin timpulhipnozei.

Majoritateasubiectilorhipnotizatirelateazaca ausimtit:lipsadorinteide a vorbi,de a se mi~ca~idea gindi, tenaintade a da curscelor sugeratede ex-perimentator,schimbariin aparentasaudimensiuneaunor parti ale corpului, senzatiede zbor, senzatiede golirede ginduri,senzatiedeameteala,de virtej,ei descriindstareaca fUndasemanatoarecu somnu!.

Tart (1970)a interogatun subiect,foartedotatpentruhipnoza,asuprastariitraitede acestain tim-pul unei transeprofunde.Acesta'a caracterizatstar-easa astfel:

- absentasenzatieicprpuluipropriu;- absenta.senzatiilorsauevenimentelorvenitedin

afara;con~tientizeazadoarun fel de fluid sau fluxde energiecareil inconjoara;

- nu are con~tiintalumii exterioare,cu exceptiavocii depersonalizatea hipnotizatoruluicare iitransmitemesajeagreabile~iamuzantecareparcaiivin din mareainfinitaa oceanuluicosmic;

- sentimentulca se afla in afaratimpului;- pierdereaidentitatiipersonale.Desigurnu toti subiectiisint capabilisa atinga0

astfelde profunzimea transeihipnotice.Interesantesteca stari similarecu cele descrisede subiectulinvestigatde Tart au fost descrisede cei care austudiatdiverselevariantealemeditatieide tip orien-tal (Govinde,1960;Phillipe, 1963).

41

VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI

Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~imasura.Unii nu reactioneazade fel la inductiahip-notic~,altii reactioneaz~moderat,'iar altii se dove-desc deosebitde receptivi.Susceptibilitateahipno-tica reprezintacapacitateaindividuluide a fi hipno-tizat. Oameniidifera in privintaacesteisusceptibi-lit~tia~acumdiferain ceeace prive~teinteligentasauaptitudinilesportive.

Speciali~tiiau ajunsla concluziaca performantahipnoticadepindeatit de susceptibilitateahipnoticaa individului,cit ~i de atitudineaacestuiafata dehipno~ (0 persoan~inalt hipnotizabilapoaterezistala hipnoz~dacai~tpropuneacestlucru).

Pentru m~surareasusceptibilitatiihipnotice aufost alcatuite,inca.de la sfir~itulsecoluluitrecut,scalede-evaluarea graduluide profunzimeal hip-nozeipecarepoatesa-l atingaun individ.

Profunzimeahipnozei,dupaLie:beault(1889)(cf.Hilgard,Weitzenhoffer,Lande~iMoore, 1961).

A) SQMNSUPERFICIAL- Ameteal~:.toropeal~,ame1:eala,senzatiedegreu-

tatein cap,dificult~tide a deschide\ochii. .- Somn u~or:semnelede mai sus, la care se

adaugacatatepsie(greutate,ineqie musculara),darcu capacitateade a-~imodificapozitiamembrelor.

- Somncevamaiprofund:insensibilitate,catalep-sie,automatismemotorii.Subiectulnu maipoatein-

42

terveniin desta~urareami~carilorautomate(dacaseimprima0 mi~carerotativaa bratului,subiectulnumai estecapabils-ocontroleze).

- Stareintermediara:la catalepsie~iautomatismese adaugafaptulcasubiectulnu maireactioneazalanimic in afarade comenziledatede hipnotizator~inu-~imai aminte~tedecit intereseledintre el ~ihipnotizator.

B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA.- Somndetip somnambulicobi~nuit.Se caracterizeazaprin amnezietotalala trezire.

Halucinatiiin timpul starii hipnoticecaredisparlatrezire. Subiectul se afla sub controlulhipnotizatorului.

- Somndetip somnambulicprofund:Amnezietotala la trezire.Halucinatiihipnotice

~iposibilehalucinatiipost-hipnotice.~ubiectulaflat'subcontrolultotalal hipnotizatorului.

Cotareasusceptibilit~tiihipnoticedup~Davis ~iHusband(1931)

43

4445

Criteriul de notarea rezul-tatuluidupll scalaHarvard

- Capul subiectuluiseapleaellin urmasugestiilormllcarcu 10em.- Oehii subiectuluise inchidin urmaadministrariiin-ducpei inainteea experi-mentatorulsa cearAin modexpresaces!lucru.

urmasugestiiloradminis-tratedirect,brawl subiectu-lui' coboar! cu aproximativ10 em., inaintede ai sespunesll-l coboarein moddeliberat- Subiectuluii se dau suges-tll ell bratuInu se paaterid-iea; el nu ridicll bratulmaimult de 2-3 em..- I s~sugereazllell degetelesint incle$tateunelein al-tele.Nu reu~e~tesll desfaclldegeteleatuncicind i se:ere.

- I se sugereazllcll bratutesterigid; nn reu~e$tesllindoaiebratuImai mult decitevagrade.

ScalaHarvard

- Idem

- Idem

- Idem

- Clldereacapului

- Idem

- Idem

Itemi (probe)aplieateScala StandfordFormaA

1. Oscilatiacorpului

3. "Cooorireabratului

2. Inchidereaochilor

4. Imobilizareabratuhii

ocareadegetelor

6. RigiditateabratuIui

La ora actuaHi,in domeniulhipnozeieUnice~iexperimentalese utilizeazacel mai frecventscalelede hipnotizabilitateStandford(autoriWeitzenhoffer~i Hilgard,'1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autoriShor~iOrne,1962).

Redam in tabelul de mai jos itemii (probele)comparativiai susceptibilitatiihipnoticeale scalelorStandford(formaA) ~iHarvard(HUard,1971):

._.Relaxaremuscular!_ Tremurulpleoapelor_ lnchidereaochilor_ Relaxaretizicll total!_ Catalepsiapleoapelor,~Catalepsiamembrelor_ Catalepsiarigida ._ Anesteziein 'mllnU~(anulareasensibilitlltiinumai in animitezoneale miinilor_ Amnezie(uitare)partial!'_ Anesteziepost-hipnoticll_ Moditiellri in' sferapersonal-itlltii~Reactioneazllla sugestiipost-hipnoticesimple_ Distorsionllriperceptive(iIuzii,halucmatii)- Amnezietotalll_ Capacitatede a deschideochiirarll a afectatransa_ Sugestiipost-hipnoticebizarecaresint acceptatede subiect_ Comportamentde tipsomnambulic_ Halucinatiivizuale pozitive*/post-hipnotice_ Halucinatii auditivepost-hipnotice_ Amneziepost-hipnoticllsistematiell..;Halucinatiiauditivenegative_ Hiperestezii(accentuareasensi-bilitlltii)

21

23

25

26

27

28

2930

1315171820

671011

*/ Halucinatiilepozitivese referllIa percepereaunor Qbiecte,persoane,situatii inexistentein reaUtate,~ timp ce halucinatiilenegativecaracterizeazllsituatiain careobiectele~isituatiilepre-zentenu sint perceputede clltresubiect.

- Trans! profunda(detipsomnambulic)

- Transll medic

- Transl u~oarl

Profunzimea Punctajulacordat Manifestariobiectivehipnozei (Scor)

_ Non susceptibiI 0_ Starehipnoida 2

34

lemi (probe)aplicate ScalaCriteriul de notarea re-

Scala StandfordHarvardzultatuluidupll.scala

FormaA

Harvard

7. Apropierea

- ClI.dereacapului- I se sugereazll.ca pal-

palmelor

melese apropie;se co-teazll.atuncicind palmelenu sint mai depll.rtatede10 cm. la terminarea__________ ~1)ei.8. Inhibareacomu- - Inhibareacomu- - Nu poatemi~cacapu!.nicll.riiverbale

nicll.rii

(i se sugereazll.(i se sugereazll.

cll.nu-~ipoatecll.nu poatesll.

spunenumele)

mi$tecapulinsemnd~NU!)

-9. Halucinatie

- Idem- Semneevidentecu pri-

pozitivll.

vire la efect (face

(i se sugereazli.

mi$cll.rica $i cumar dori

cll.audebiziitul

sa alungemusca).

uneimuste) 10.Catalepsia- Idem- Ochii rll.mininchi$i

pleoapelor

chiar cind i se sugereazasll.incercesll.-ideschidll..

11.Sugestiapost-

- Idem- Facemll.carunele

hipn'Oticli.

(atingeglezna)mi$cll.riobservabileca ~i

(schimbll.

cumar dori s~.atingll.

scaunele) -glezna.

12.Amneziepost-

- Idem_ Reproducecel mult 3

hipnotica

probe(saumai putine)de

care i$i aminte$teca ar fifost realizatein timpulhipnozei.

Scalelede testare.a gradulul'dehipnotizaoilitateseutilizeaz~,de regul~,mai multinscopuri experi-mentale.Clinicienii se multumescs~testeze.recep-

46

tivitateala hipnoz~a pacientilorlor utiIizind probeizolate (testede sugestibilitate)din cadrul acestorscale,probede tipul celordescrisela capitolulcon-sacratinductieihipnotice.

o problem~care a preocupatmult pe speciaIi~tia fost in ce m~sur~susceptibiIitateahipnotic~esteantrenabiI~prinexperienterepetate.

Rezultateleexperimentalereferitoarela aceast~problem~sint contradictorii.Astfel, Shor, Orne,O'ConelI (1962)~iGill ~iBrenman(1959)au-ajunsla concluziac~susceptibilitateahipnotic~estemo-dificabil~in mic~m~sur~.

As, Hilgard ~i Weitzenhoffer(1963)au ales une~antioncu scorurimedii la scalade hipnotizabili-tateStandford,formaA ~iau incercatprin diversemetodes~ Ie creasc~gradul de hipnotizabilitate(discutii psihoterapeuticemenites~modificeatitu-dineafat~de hipnoz~a subiectilor,utilizareaunordiferite tehnici de inductiehipnotic~).Rezllitateleobtinutede ace~tiautoriau fost slabe,ei ajungindla concluziaca susceptibiIitateahipnotic~,a~acumesteeamasurat~cu ajutorulscalelorstandard,are0stabilitaterelativ~.

47

VII. sA pATRUNDEMtN TAINELE HIPNOZEI

A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL.Cea mai vecheincercarede explicarea hipnozei

apartinelui Mesmercaresustinec~la pazahipno-zei se afla "magnetismulanimal",un fel de fluidcarecurgedin:corpulhipnotizatoruluiin cel al su-biectului. Medicina timpului respectiv a infirmataceastaipoteu, de~ia fost nevoitas~acceptereali-tateacli~icaa fenomenuluihipnotic.

Cercetarilemoderne.de laborator,realizatecuajutorul metodeielectronografice,au pus in evi-dentaexistentaunui biocimpce inconjoaraorganis-mele vii ~ipe care speciali~tiiil explica printr-oconcentraremasiv~de microparticulede apade lanivelul pielii modificindprin prezentasa uneleca-racteristiciale organismului.Nu a pututfi ins~pusain evidentapin~ in ptezentvreo legaturadirectadintre existentaacestuibiocimp ~i producereafe-nomenuluihipnotic.

B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC -specificisteriei..

Cunoscutulpsihiatru francez Charcot considerareceptivitateahipnotic~fiind caracteristicadoarper-soaneloristerice,deci ca pe un fenomenpatologic.El presupuneca atunci cind indivizii i~i recap~t~echilibrul,ei nu mai pot fi .hipnotizati.Studiileul-terioareau arMatinsa ca subiectiinormali sint decele mai multeori mai hipnotizabilidecit bohlavii

psihici.

C) HIPNOZA $1SOMNUL.Multi autori au sustinutideeaasem~n~riidintre

hypnoz;;t~isomn(chiartermenuldehipnou provinede la termenulgrecescHypnos= Somn).

Aceast~teoriese bazape faptulca persoanahip-notizat~p;;treaca ~iadormit~(relaxat~,inactiv~,decelemaimulteori cu ochii inchi~i).

Cunoscutulfiziolog rus Pavlovconsideraca.inhi-bitia, somnul~ihypnozafac partedin aceea~icate-goriede fenomene.Dupaopiniasa, in timpulhipno-zei, pe 'scoaqa cerebral~aflata in inhibitie sementinunelefocarede veghe,pe baza c~roraesteposibil~legMuradintresubiect~i hipnotizator,su-biectul fiind capabils~executecomenziledatedeacesta.

Dar nici datelecHnice,nici cele experimentalenu au confirmatipotezaconform,c~reiahipnozaarfi tot unacu somnul.Astfel, s-a demonstratca unindividaflat in starede hipnoz;;tmai profund~poatefi activ in functiede continutulsugestiilorcarei seadministreaz~(tine ochii deschi~i,se mi~c~,executadiferiteactiunicomplexe).

Nici din punctde vederefiziologic reactiiledintimpulhipnozeinu seam~n~cu celedin timpulsom-nului. Undele cerebraledin timpul hipnozei sintspecificestarii de vegherelaxata(unde Alfa), intimp ce pentrusomnsint specificeundemai lente.StudiileE.E.G. au demonstratc~un individ estecuatit mai hipnotizabilcu cit are undeAlfa mai binereprezentate.Pe acestedatesebazeaz~cei carecon-siderahipnozaca fiind io relaxaremai profunda.

4849

D) HfPNOZA$f TEORIAROLULUI.Aceastateorie apartinelui Sarbin (cf. Marcus,

1959),care considerafenomenulhipnoticca inter-pretareaunui rol (aceladepersoanahipnotizata).Seaccentueazaideeaca individul hipnotizatse com-portaa~acum credeel ca trebuiesa se comporte0persoanaaflatain hipnoza,in conformitatecu pro-priile sale idei desprehipnoza~icu indicatiil;hip-notizatorului,abandonindu-sepe sinein rol. Aceastaincercarede explicarepsihosocialaa hipnozeiseba-zeazain maremasurape faptulca a fost gasita 0corelatiesemnificativaintrehypnotizabilitate~iap-ritudinileactorice~ti.

Gheorghiu(1977) arata insa ca teoria roluluiinlocuie~te0 metafora- ceade "transa hipnotica",cu 0 alta metafora - cea de "roI", fara ca prinaceastasa expliceesentafenomenuluiinvestigat.Nupot fi explicatemai alesdiferenteleinterindividualein ceeace prive~tehipnotizabilitatea~ianumede ceunii subiectise transpunpina la uitarede sine inrolul de persoanahipnotizatl,iar altii nu reu~escdecitfoarteputinsaude loc acestlucru.

Teoria rolului nu poateexplica nici modul incarese poaterealiza0 operatiede chirurgiemajorain starede hipnozl, in absentaunorsubstanteanes-tezice~i nici modulin. carese realizeazatranspu-nereain rol in cadrul feno\llenelorde autohipnoza.De asemenea,eu ajutorulacesteiteorii nu se poateexplicanici faptulca unii subiecticare dorescdintot sufletulsa fie hypnotizati~icunoscfoartebinerolul de persoanlhypnotizata,nu raspundtotu~iIahipnoza..

50

E) HfPNOZA $f TEORIfLE lNVArARIf(Ha111933;Weitzenhoffer,1953)

Aceastateorieexplicaposibilitateacomportamen-tului hypnoticpe baza invatlrii (eonditionarii)~iformlrii unordeprinderidea intrain transa.Autoriiei sustincl deprinderilehipnoticeseamanacu celede tipul absorbtieiin lecturl saucu deprinderiledea trai intensaventuriimaginare,insistindmult asu-pra importanteiimitatieiin cadrulcomportamentuluihlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~iaceastl teorie este insuficienta,ea marginindu-semai qurindsa descriemodulin carese structureazacomportamentulhypnoticdecit sl explieemecanis-meleprofundealeacestuia.

F) HfP!{OZA$fPSfHANALIZA.Au existat incercari de a explica ceea ce se

intimpll eu subiectulaflat in hipnozl ~iprin inter-mediulconceptelorspecificepsihanalizei.

Astfel, multiautoriconsideratransahypnoticaunfenomen regresiv, de intoareerea subiectului latrairi specifice virstelor copilariei. In starea detransl hipnotiel, subiectulpoateobtine 0 serle debeneficiiseeundare,pe carenu Ie-arobtinein starede veghe(i~ipermitelibertatipe care altfel nu ~iIe-arputeapermite).

Se subliniazaimportantaraporturilorde subordo-naredintresubiect~ihipnotizatpr,pe care pshana-li~tii Ie aseamanacu cele dintre p~inte $i copil.Astfel, conformacesteiteorHin cadrulhipnozeipa-terne,hipnotizatorulesteidentificatcu figuraautori-tara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozeima-terne,hipnotizatorul:preiarolul protectoral mameL

51

Tot psihanali!?tiiincearc~s~stabileasca0 analogiemtrefenomenulhipnotic!?idragosteadetip erotic,insistindu-sepe fenomenelede tip transferentialcareaparintresubiect~ihipnotizator.

Astfel,de pild~,Gill !?iBrenman(1947)explic~hipnozaprinintermediulregresiei!?itransferului.

Psyhanalizamodern~considerahipno;zaca 0 re-gresiepartia1ain slujbaegoului.(Kris, 1952).

Hilgardestedep~rerec~!?iaceast~explicatieamanifestarilorhypnoticeesteinsuficienm,neacope-rindtoamariademanifestarispecifice'ac~stora.

Dificil deexplicatprinprismaconceptelorpsiha-naliticear fi !?ifenomeneledeautohipnoz~.Dac~inceeaceprive!?teexplicatiateoreticapsihanalizaparesa nu' fi aduspreamultelucrurinoi, imbinareapractieadintrehipnoz~~ipsihanaliz~- hipnoanalizl:l._ s-adoveditmetodllutilain terapie.

G) TEORIIECLECTICEALE HIPNOZEI.AeesteteorHcombina,in ex!~Ueareahipnozei,

elementeapartinindunorteorHdiverseAstfel,Shor(cf. Gheorghiu,1977),autorulteorieitridimensio-nale a hipnozei,eonsideraell hypnoza,ca staremodificamdecon!?tiintll,trebuieinteleas~tinindu-seseamadetreielemente:

_ tendintasubiectuluidea jucarolul depersoanahipnotizatll(conformteorieirolului);

_profunzimeatranseihipnotice;_ aetualizareaunoraspeetearhaice,regresive,im-

plicatein eonduitahipnotica.De!?ielementeleapartinindmai multororientari

se,eompleteaz~reciproe,nici teoriatridimensional~nusepoatespunepreciscumseexplieadiferenteleindividualein eeeace prive~teprofunzimeatransei

52

atinsedesubiect.

H) TEORM COMPORTAMENTULUIASUPRAHIPNOZEL

Aceastateorie,apartinmdlui Barber~icolabora-torilors~i,puneaceentul,in explicareahipnozei,pecomportamentulsubieetuluiin situatiaexperimen-tala, insistindasuprarolului factoruluimotivatie,atitudine,expeetatiein producereaunorreactiicon-cordantecu eelesugerate.EI sustineea subieetiitr~iescfenomeneaseman~toarecu celede tip hip-notie$i in urmatoarelesituatii:

- cindauatitudini,motivatii$i expeetatiifavora-bilefat~desituatiatest;

- cindIi se spunesa-~iimaginezecele sugeratedeexperimentator.

Deci,atitudinilepozitivear fi celecarefaesu-biectul sa raspunda bine la sugestiilehipnotizatorului.

Barber$i Hahn(1962)audemonstratexperimen-tal c~analgeziasugerataprin imaginiadministratein staredeveghea produs0 cre!?terea rezistenteila durere(in situatiiexperimentale) asemanatoarecuceaprodusaprin hypno~,evidentiindu-seacelea!?ireactiila masuratorilefiziologiceconcomitente.Ex-perimentatoriisustin,pe bazaunor datede acesttip, faptulca notiunilede "transa" ~i"hipnoza"'numai sintnecesarein explicareahipersugestibilitatii!?iperformantelora$a-zisului"comportamenthipno-tic". Raspunsurilela sugestiiledirecte~i performanteleasociatein modtraditionalcu termenul(hypnozapot fi inclusein cadrulunui conceptmgeneralpe careautoriiil denumesc"motivatiepeI~'tru indeplinireasarcinii" (Barber ~i Calverley,

53

1962).Deci, ceeace se intelegein modtraditionalprin

hypnoza.,nu constituie,conformacesteiteorii decito manifestaremai accentuata.a receptivita.tiilasugestii.

o obiectiela aceastainterpretarear putea-ore-prezentafaptulca,dacararautilizareauneiindicatiihypnoticese obtin fenomeneasemanatoarecu celehypnotice,nu inseamnaobligatoriuca. avemde-aface cu situatii identice,motivareapentrusarcinaproducindun comportamenfcomplezentcare mi-meazape cel hipnotic,dar nu se ideptifica.acestuia(Gheorghiu,1977).De asemenea,estegreude pre-supusca.0 operatiede chirurgiemajoraar puteafirealizati\ fara.anestezicedoar creind motivatii ~iatitudinipozitivepacientului.

I) TEORlA DISOCIERII PERSONALITATII ~iteoriafunctiona.riidiferentiatea celordoua.emisferecerebrale..

In anul 1973Hilgard se refereapentruprimaoara.la conceptulde "observatorascuns",discutindunele fenomene.carese petrecin timpul hipnozei.Termenula izvorit din interpretareaunor dateex-perimentalereferitoarela controluldureriiprin hip-noza.,experimemntein urmaca.reraa rezultatca.,intimpul hipnozei,durereadisparedin punct de ve-deresubiectiv,darcorelateleei fiziologicepersista.;in acela~itimp, subiectulinregistreaza.durerealanivelul de care este responsabil"observatorulas-CUDS". (Subiectuluiaflat in hipnozi\i se cereasa.in-troducaminain apa.eu gheata.~isa.spuna.daca.sim-te sau nu durerea.Experimentatorulconstata.cusurprizaca.acestarelateaza.verbalea.nu simtedu-

54

rerea,in timpce, cu cealalta.mina.,el scrieautomatca.0 simte)..

o explicatieposibila.pentruacestfenomenar fiaceeaa descrieriipsihologiceintre diverselesub-structurialepersonalita.tii.

Strins legata.de aceasta.ipotezaa disocieriipsi-hice ar puteafi ~iinterpretareacare leaga.fenome-nele hipnoticede diferentelefunctionaleexistenteintreceledouaemisferecerebrale.

tn ultimii ani, hipnozaa fost definita.~ica 0 co-mutarela nivelul emisferelorcerebrale,ea constindin activareaemisfereidrepte~i dezactivareaceleistingi.Aceasta.definirepare sa.aiba la bazaargu-ment~valide,deoarecestareahipnoticaestecarac-terizataprin modificari ale perceptieispatiului~itimpului,a proceselorcognitive(logica~icapacitatede testarea realitatiimai reduse,mai multasugesti-bilitate, creativitate,tolerantala ambiguitate),pre-zenta altor forme de expresie(mai mult imaginidecit cuvinte),alte procesede prelucrarea infor-matiei (procesaresimultana~ipa:ralelain loc deprocesarelineara),toateacestefenomenefiind ca-racteristicefunctionariiprioritarea emisfereicere-braledrepte..

Totu~i,deoarecelocalizareacerebrala exactaamultorfunctiipsihiceesteincadiscutabila,Unestahl(1987)consideraca esteinca prematursa definimhipnozaca 0 comutarela nivel emisferic.Autorulcitatpropunein schimbutilizareaa douamodaliUltidistinctede functionarea con~tiintt~i:moduldomi-Qant(D) ~imodul altemativ(A), (;lcestadin urmafiind resppnsabilde fenomene~ima!!'.Iifestariprintrecare se pot include~i cele de tip hipnotic (~idecare pare sa fie mai curind responsabila

55

functionareaemisfereicerebraledrepte).

Modurilecon~tiintei(dupaUnestlihl,1987)Seconstatafaptulcaaceastainterpretareplaseaza

fenomenelehypnoticealaturideceledecreatie,in-tuitiesaumeditatie.

Moduldominant(D)

LOGICA

GindireanaliticaTestarearealitilliiTactiel, planificareStrategiiEvaluareSpirit criticAnaliza detaliilorInstrucliuni verbaleControlul voluntarGindireaevenimentelortrecute$i viitoareLinearitatetemporal!Proceseserialedeterminareaverball1acomenzilorIncercariEforturi

Starenormall1decon$tiintl1

Modulalternativ(A)

INSIGHT

Sintezl1AutomatismSugestibilitateSensibilitateIntuilieEvaluarealibera a infor-malieifeed-bachpozitivApreciereglobalaVizualizareImagini kinesteziceControlul prin autoprog-ramareascopurilorTrlire in prezentProcesecognitive

paralele"Inlelegerenonverbal!MetaforeModelare

Starealtemativl1deeon~tiintl1

vm.FALSELE PERICOLE ALE HIPNOZEI

Nespecialia~tii~imaialesscriitoriide literatura~tiintifico-fantasticaautendintadea exagerafoartemultefectelenegativealehipnozei.

Teamacea mai serioasa~i mai raspinditainlegaturacu hipnozaesteaceeaca hypnozaaTslabivointasubiectuluifl1cindu-10 unealtaoarbain minahipnotizatorului.De~ipracticaa demonstratdt, deregula,pemasurace parcurgemaimulte~edintedehipnou, individulpoatedevenimaihipnotizabil,eanu a demonstratcaacestanupoaterezistahipnozeidacai~ipropunein modseriossa0 faca.Hipnozelerepetatenu'fac persoanasa devinadependen~dehipnou cadeundrogsausaseafle totalsubdo-minatiahipnotizatorului.Desigur~iin cadrulhipno-zei'sepoatedezvolta0 relatieafectiva,tediptrans-ferential,relatiece poateapare,in cadrulaltorformede psihoterapie.Un terapeutabil ~tieacestlucru~iconduceastfelterapiaincitrelatiH"

De regula,cei care subliniauefectelenegativealeacestuitip de tratamentaveauin vederecazurimaigrave,tratatedenespeciali~ti.

In cazurilein careau aparutin urmapracticariihipnozeiefectemaisevere,pacientiiaveau0 istoriemai lungaa bolii lor, motivulconsultariihipnotiza-torului fiind doar unul din multiplelemotivecarealcMuiauconstelatiamotivatieipatologicea pacien-tului. Cazurile (din fericire foarterare) in carere-zolvareaunui simptompsihosomaticdeclan~eaza0simptomatologiepsihoticanu apardedt la aceipa-cienti la carepotentialulpsihoticde~ilatent,existadeja, iar hipnologul,tara pregltirepsihopatologicanu a observatacestluctu.

Trebuiesubliniatinsa faptulca un asemeneape-dcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientatedoar spre tratareasimptomului.Astfel, Prenman(1954)citeazain cazul tratarii unor "ticuri dure-roase"prin infiltratii de alcool,pentruanulareadu-rerii, aparitiaunor simptomemai severe,iar Men-ninger(1941)a descriscazul unui pacient,la caregasterectomiareu~itain cazul unui ulcer pepticafost urmatade suicid, pentruca durerea(anulata)nu a mi;lipututmascatendinteledepresiveale pa-cientului.In astfelde situatii, simptomulare rolulde mecanism de aparare, el contribuind lamentinereasub controla unortendintepsihopatolo-gicemai severe.

Desigur,atuncidnd hipnozaesteaplicatadoarcapsihoterapiecentratape simptom,poateapareacestrisc al 'substitutieide simptom(inlocuirea unuisimptomeu altul,uneorichiarmaigray).Hipnotera-pia are insa avantajulca poatefi utilizata~iin ca-druluneiterapE'deprofunzime,prin caresepotex-

plora conflictele incon~tienteale subiectului.Aceastavariantasenume~tehipnoanaliza~ieacom-bina unele elementedin cadul hypnozei cu celespecificepsihanalizei.Vom revenicu detalii in altcapitolal lucrariinoastre.

Adesea,la subiectiapareteamaca nu vor puteaie~i din hipnoza.Dificultatile de revenire fiind ~iele foarterare~imultexagerate.

Totu~i,deoarececlinicienii s-aulovit de-alungultimpuluideastfelde cazuri,au f6st elaboratetehni-cile standardizatede dehipnotizare,dintrecarecelemai eficienteau fost puse la punct de Williams(1953)~iWeitzenhoffer(1957).

Clinicienii se refera~ila posibilitateareinstalariispontanea unor efectetinindde unelepsihotraumemai vechi ale subiectului.In situatia hipnoticaamintirilesau deprinderilecaracteristiceunor peri-oademai timpuriipot ~iuneorichiar trebuiesa fiereactivate.Aceastacaracteristicaface posibilahi-peramnezia~iretraireaunorsituatiiconflictuale~iaunor experientepsihotraumatizantetimpurii repri-mate,in cadrul.tehniciidenumitaregresiade virsta.Aceastadescoperire~iretrairea conflictelordin is-toria pacientuluiesteindicatain multesituatii,maiales in cazul comportamentelorde tip fobic. Dacaun astfelde conflict izbucne~te,terapeutultrebuuiesa stapineascabine situatia,sa conducapacientulspre retraireade tip cathartica acestuiconflict ~iapoi sa-l lini~teasca,sa-l sustinapsihic l?isa-i suge-reze.ca nimicamenintatornu i sepoateintimpla.

o problemamult disputata~ste~i aceeaase-ductieiin starede hipnoza,sauaceeaa.!posibiHtati!comiteriiunoracteantisocialein timpulhipnozei.

Majoritateaautorilor sint de parereca in cazul

59

seductieiin hipnoza,hipnozanu a reprezentatdecito scuzaconvenabilapentruceeace subiectular fidorit sa se intimple~i fara hypnoza(avemin ve-deredorintaincon~tientaa subiectuluide a se lasasedus).

La intrebareadacapoatecinevasa fie hipnotizatimpotriva vointei sale, Marcuse (1959) este deparereca trebuiesa inlocuimin acestcaz termenulde vointacu eel de motivatiesaudorinta.Or, moti-vatiile umane(dorinte,tendinte)pot fi con~tientesauincon~tiente.

Daca un subiectdorestein mod constientsa fiehipnotizat,dar nu se do're~te"hipnotizabil,se poatespunedespreel ca dore~tesa fie hipnotizatla nivelcon~tient,darnu dore~tein modincon~tient.Dimpo-,>,triva,0 persoanacareafirmaca nu vreasa fie hip-notizata,dar este hipnotizabila,poate fi caracte-rizataca nedoritoarela nivel con~tient~idoritoarela nivel incon~tient.Deci, dacaexista 0 motivatieincon~tientade a fi hipnotizat,chiar dacasubiectulafirmacontrariul,atunciputemspuneca el poatefihipnotizat"impotrivavointeisale".

La intrebareadacacinevapoatefi determinatinstarede hipnoz~. actionezeimpotrivapropriuluisau cod moral, raspunsurile sint in generecontradictorii.

Multi autori sint de parereca principiile moralenu sint atit de rigidecum amputeacredela primavedere.Ca ~i in cazul seductiei~i comitereaaltoractecare contravinpropriuluicod moral, poatesagaseascain' hipnoza 0 scuza convenabilapentruceeace subiectular fi pututcomite~iinafara aces-teia.Cei caresustinca in stare.de hipnozanu sepot comiteacteantisocialeciteazacazul fetei care,

care,aflatain hipnoza,refuzasa se dezbracela CQ-manda~iiesespontandin hipnoza,saual subiectu-lui, aflat de asemeneain starede hipnoza,carere-fuza sa ataceun om adevarat,cu un cutit adevarat,de~iinainteatacaseun manechin.

Pe de alta parte,se citeazacazul.unor subiecticare,in urmasugestieihipnotice,au aruncatcu acidsulfuric in experimentator(careera protejatde ungeamgreuobservabilpentrusubiect).De asemenea,in timpulcelui de-aldoilearazboimondials-afacutun experimentprin care s-a demonstratca se potobtinede la subiectiiaflati in hipnozainformatiicucaractersecret(subieetiieraucereetatorimilitari ~ihipnotizatorulle-a sugeratin starede hipnozaea elestecomandantullor).

Probabilca raspunsuleel mai apropiatde adevarla intrebareadacaun subiectpoateeomitesau nuacteantisoeialein starede hipnozaar fi eel dat deHilgard,citindpe Barber~iOrne,carespunca esteputin probabilca subiectulsa comita in staredehypnozaacteantisocialepe care nu le-ar fi pututcomite~iin starede veghe.

61

IX VALENTELE COMPENSATORII ALEHIPNOZEI

Hipnoterapiareprezintatratamentulpsihoterapeu-tic realizatcu ajutorulhypnozei.Hypnozapoateaju-ta paeientulprin simpJa inductie,aceastaintrindIntr-ostarede relaxareprowndacu rol beneficasu,pra sanatatiisale fizice ~imateriale.De asemenea,datoritacre~teriigraduluide sugestibilitate~ia pro-duetivitatiireprezentarilorvizuale in timpul hipno-zei, sugestiileverbaleprecum~i imaginilesugerateafecteazamaiprofundpsihiculpacientuluicompara-tiv eu stareade veghe ~i chiar cu administrareaacestoraIntr-o simplastarede relaxare.Pe aceastase bazeazaposibilitateaeliminarii unor simptomepsihiee~isomaticeprin hipnozd., Speciali~tiiau demonstratca pentrusirnplaelimi-narede simptomnu esteneaparatnecesara0 transapreaprofunda,obiec~ivelepe care~i Ie propunete-rapeutulputindfi atinse~i intr-o transamediesauu~oara.Dacapacientulatingeun nivf':Jrn~imaredeprofunzirneal hipnozei, exista posibilitatea ex-plorarii conflictelorascunsedin sferapersonalitatiisubiectului,hipnozaslabindrezistentelepacientuluila psihoterapie.In felul acestahipnozanu maiesteo simplaterapiecentratape simptom,ea inscriindu-se printrepsihoterapiilede profunzime(in variantahipoanalizei)carei~ipropunsa restructurezeperso-nalitateasubiectului~i sa producamodificaridura-(

62

bile in psihismulacestuia.Un avantajimportantal hipnozeji1 reprezinta~i

faptulca aceastametodase poate~ombinacu suc-ces ~i cu alte tehnicide psihotelapieseurta,abor-dareapacientuluiputindu-serealizadin unghiuridi-ferite,ceeace cre~te~ansadevindecarea acestuia.

De asemenea,hipnoza poate fi utilizata insustinereaoricaruipacienteu afectiuniorganice,eacontribuindla redueereadurerii~ianxietatiibolna-vului $i ajutindla mobilizarearesurselorde luptaaleacestuiaimpotrivabolii sale.

A~acumam mai subliniatatuncicind ne-amre-ferit la pericolele utilizarii hipnozei, teama cainlaturareasimptomuluiva produce0 substitutiedesimptomsau un val de anxietatepe carepacientulnu 0 poateQontrola,estemultexagerata.Asemeneafenomeneproducindu-sein cazuri rare. Daea ammergemai departecu aceastaafirmatie,nu ar maitrebuisa prescriemaspirinapentrudurerilede cap,fara 0 tomografiecornputerizata.Totu~i,cu cit ne-voia pacientuluide a avea simptomuleste maimare,ca mecanisrnde apararea eului, cu atit mairezistentva fi acestala psihoterapie~i in acestcazse indica 0 abordarepsihiatrica~i hipnoanaliticamaiprofunda.

Cum se realizeazaeliminareasimptomelorprinmetodahipnozei?

Existarnaimultetehnicidintrecare

j'ieun caracterpermisiv.Clinidenii sint de parereca sugesWlepermisesint maibineacceptatede ma-joritateapadentilor.Practicaa demonstrat~inecesi-tateaexprimariiacestorsugestiiin termenipozitivi,evitindu-senegatiile.Motivul pentrucare astfeldesugestiisint mai indicateconstain aceeac~ eleactioneazala nivel subcon~tient,unde procesareapsihicase realizeazaprin imagini,metafore,analo-gii :?inu prin operatoride negare.

Astfel, estemai indicatsa spunemin loc de "numai ai nevoie de somnifere'\ "vei putea dormifoartebinenoaptea"sauJn loc de"nu mai simtidu-rere","te simtidin ce in ce maibine".

De asemenea,este indicatca sugestiileterapeu-tice sa fie scurte,clar exprimate,sa aibaun carac-ter repetativ~i, in masuraposibilitatilor,sa fieinsotitede imagini plastic-intuitive.Clinidenii auajuns~i la concluziaca nu estebinesa se adminis-trezesugestiiin legaturacu prea muIteprobleme.Estede dorit ca in terapiesa se lucr~zeasuprau-nei singureprobleme(cel mult doua), urmindcacelelalteproblemeale pacientuluisa fie abordategradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerateprioritare.

Pentrua evidentiafelul in carese actioneazasu-c,:stivasupraunui simptom,yomprezentaun modelde utilizarea sugestiilorterapeuticein combatereadurerii.

Durereaeste unul dintre simptomelecele mairaspindite,ea fHnd implicataaproapein arice sin-drom,boalasautraumatism.Ea are formeIe de man-ifestarecele mai variatecomparativcu alte simp-tome.Cele mai dificile cazuri sint cele privindsimptomelemigratorii(de tip cenestopat),undenu

se evidentiazaun corespondentanatomicspecificpentrudurere~Durerile de tip psihogenreprezintaun modde a comunica,prin caresubcon~tientulpa-cientului i~i exprimanevoia de suport ~i ajutorpsihic. tn acestecazuri este indicatahipnoanalizapentma scoatein evidenta(la iveala)conflictepro-fundealepacientului. .

Pentrudurerilecu suportorganiccunoscut,suges-tiile terapeuticevizeaza:

- relaxareamusculara(cunoscutfiind faptul caincordareaaccentueazadurerea);

- pentmproceseleinflamatoriise transmitsuges-tii carese referala traireasenzatieide raco~eintesutulafectatsau sugestiidirecte(zona respectivase simtetot maibine);

- mesajesugestivepentnireducereasuferinteise-cundare produse de accident sau boala, careimpiedicadesta~urareaactivitatiinormale(de pilda,o fracturala un picior impiedicape padent sa sedeplaseze~isa~irezolveproblemele);

- mesajepentmreducereairitabilitatii, depresiei~ianxietatiilegatededurereasuferita.

De~i pentrupadent este importantainlaturareadurerii, nu trebuiesa neglijamimportantafunctieide comunicarea durerii careactioneazaca semnaldealarmapentruorganism.

Pentrua se evitapericolulca in absentadureriiproceselepatologicesa progresezenecontrolat,sepoatesugerapacientuluiaflat in hipnoza,un mesajde tipul: "vei simti durereadoaratuncidnd e im-portantpentrutine sa 0 simti,pentruca ea trebuiesa iti comuniceceva".

Se poate sugerapacientuluisa reduca durereadaarpin~la un anumitpragde semnalizare,taras~

6465

III!I,

o inHttureeomplet.Hipnotizatorultrebuiesa tin a seama!?ide faptul

eaunii paeientise a!?teaptasa aibadureripentrueaa!?ale-a spusmedieul,in timp ee altii se pot temein mod ineon!?tientea daeanu au dureri nu vor fierezutide eeilaltieasint bolnavi.

Controluldurerii incepeprin sugestiide relaxaremuseulara.Cind se dau sugestiideinlaturarea du-rerii estede dorit ea terapeutulsa oferepacientului!?i0 motivatielogieapentrudisparitiadurerii ea inexemplul:

"De eele mai multeoJi durereaesteprodusa!?iagravatade supraineordare.Deci, eu cit te relaxezimai mult, eu atit devii mai destins,mai putin ten-sionat!?ieu atit te simti mai bine. Cu cit devinemai profunda,eu atit durereadevinemai suporta-bila, desere!?tetot mai mult.Te simti tot mai rela-xat din ee in ee mai relaxat.eu cit te simti maiprofundrelaxat,eu atit durereaseade,seadetot maimult,pinacinddispareeomplet".

Dintre tehnieilede inlaturarepe eale sugestivaadureriimentionam(Hunter,1987):

B) TEHNICADISOCIER/l.Se referala sugerareaseparariipersoanddt: du-

rereasa. Indivizii severaccidentatireaIizeazaacestlucru in mod spontan.Aeest fenomense observafrecventla camerelede gardaale spitalelor de ur-gentacind multi pacientiaccidentatiafirma ca nuau simtitdurerea~ica mai eurindei s-auprivit dinafara,ea ~icumceeaee Ii se intimplas-a intimplatalteipersoane.

tn cadrultehniciidisocieriise pot administrasu-gestiide tipul:

66

"Aeumda-mibratuLsati-l pun in ghips, iar tu,in timpulastaimagineaza-tiea faeialtceva".

SubieetilorIi se poate sugeradeasemenea,ellparasesceorpulpe care il lasa sit lucrezeautomat,ea in timpulna~terii,de pilda.

C) TEHNICASUBSTITUTIElSe sugereazapaeientului0 alta senzatiein zona

afeetata,senzatiecarese substituiecelei dureroase:amorteall1,raeeall1,cl1ldura; se dau astfel desugestii:

"Degetultau se race~te,se raee~tetot mai mult,atit de multincit nu-l mai simti".

o variantain cadrultehniciimentionatepoatefimutareadureriidintr-o zona in alta a eorpului(depilda, se sugereazamutareadurerii de la cap laealcii).

tn unelecazuriesteutila ~itehnicaaminariidu-rerii; sportivii traumatizati0 realizeazaadeseainmod spontan,ei continuindsa joace fara sa simtadurerea,pe care 0 vor resimti dupa ineheiereameciului.

D) TEHNICA MODIFICARII lMAGINIIDURERIl

Pacientuleste intH interogatcum i~i reprezintadurereaproprie,eerindu-i-se5-0 descrieC'e ea unbolovancarema apasape piept"sau "e ca un fierinro~it").

Odataidentificataimagineadurerii,terapeutulad-ministreazl1sugestii prin care senzatianeplacutaesteinloeuitacu una agreabila.De pilda Ewen(cf.Hunter, 1987)sugerapacientilorsl1icu arsuri, eatrupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor

67

caresustinca durereas-a intensificatdupaaplicareahipnozei este bine sa li se spuna:"E perfect!tnseamnaca incepi sa influentezidurereadaca aifacut-osa sporeasca;hai sa vedemacumdacan-oputemfacesa scada.!".

tn ceeace prive~tedurereacronica,aceastafaceparte din viata cotidianaa pacientului.Durereacronicapresupuneanxietate,anticipareadurerii cit~iamintiripsihotraumatizantelegatede aceasta.Su-gestiile terapeuticetrebuiesa aiba in vederetoateacesteaspecte.0 atentiedeosebitatrebuieacordataacelorcazuriin caredurereacronicaaduceun bene-ficiu secundarpacientului(de pi1dl1~in familiaunuiartritic,totul se invirte$tein jurul infirmitl1tiipa-cientului;dacaacestas-arsimti mai bine, rolul sauin constelatiafamiliala s-ar modifica $i din acestmotiv~ pentru pacient~mentinereasU1rii prezentereprezinta0 manevrade tip incon$tient).

Inlaturareasimptomuluiva fi mult mai eficientadacase dausubiectuluiinaintede sugestiiledirecte,sugestiicu caractermai general,de intarirea euluide reducerea anxietatii$i de cre$terea increderiiin sine(Hartland,1965).

i"utorul citat subliniazafaptulca reactiilepsiho-logice la boalase impartin douacategorii:

_ reactii propriu-zisela stareade boala - anxie-tate~ depresie, teama, agitatie, tensiune, su-praincordare;

_ reactii carereprezintaconsecintaunor tulburariale personalitatii:lipsa de increderein forteIe pro-prii, dependenta,dezadaptareetc..

Eficientaterapieicre$tefoartemult dacase com-bina sugestiilegeneraIe de intarirea eului cu suges-tiile terapeuticepropriu-zise,care au ca obiectiv

68

inlaturareasimptomului.Hartland:estede pllrereellin construireasugestiilorde intllrirea eului trebuiesa se punll un accent'deosebitpe ritm, repetitie,pauze $i pe aceentuareaunor elementespeeifiee.De$ispeciali$tiiafirmaell profunzimeanu conteaza~sepoatetotu$iafirmaell cu cit transae maiadincll~cu atit tratamentulestemairapid$i mai efieient.

Prezentllmmai jos un model de saugestiideintarirea eului(dupllHartland~1965):

Odatllce pacientula intratin transllhipnotiCl1~iseadministreazaurmatoarelesugestii:

'-.,,,,,,",",,'"E$ti atit de destins,de relaxat~de profundrela-xat~incit psihicul tau devinetot mai receptivlaceeace iti spun.Tot ceeaee iti spunva intraadincin incon$tientultl1u,se va intipari acolo $i va lllsao urmlladincll~pe carenimeninu 0 va putea$terge.Ceeace seva intipari in subcon$tientultllu va exer-cita 0 mareinfluentaasuprata~asupra:moduluiincarete simti~ginde$ti~actionezi.Ideile pe careti Iesugerez$i care se vor intipari in subcon$tientultau, vor actionaasupragindurilor,sentimentelor$imoduluitl1udea actiona$i atuneicind nu te afli inprezentamea,cinde$tila servieiu~acasl1sauin altaparte.Acesteginduri vor actionaasuprata tot atitdeputemicca atuncicind e$tila minein cabinet.

E$ti profundrelaxat$i tot ceeace iti spunti seva intimpla $i aceastaeste spre binele tau~spreintarirea$i vindecareata. Tot ceeace iti voi spuneti se va intimpla $i vei continuasa ginde$ti,sl1simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spuneeu.Acestegindurivor actionacu putereasuprata atitaici, cit $i in altaparte.tn timpulacesteirelaxaritevei simti tot mai puternic,tot mai eficient,cu totmai multaincrederein forteleproprii. Te vei simti

69

mai vioi, tot mai alert, mai energic,tot mai efi-cient.Vei fi tot maiputinobosit,tot maiputindes-curajat,tot maiputindepresiv.Zi dup~zi vei deve-ni tot mai interesatde ceeace se inimpl~in jur,astfel incit minteata va fi distras~de la propriapersoan~,de la propriile probleme!?inecazuri.Tevei gindi tot maiputinla tine insuti, la dificult~tiletale, vei fi tot mai putinpreocupatde propriaper-soan~,de propriiletr~Hri.Zi de zi, nerviiU\i vor de-veni tot mai tari, minteava devenitot mai limpede,tot mai c1ar~,vei fi tot mai adunat,mai lini~tit,totmai calm. Vei devenitot mai putin ingrijorat,totmaiputin agitat,tot maiputinanxios,tot maiputindeprimant.Vei fi capabilsa ginde~titot mai c1ar,sa te concentrezitot mai bine.hi vei concentratotmai mult atentiaasupraa ceeace facioIn conse-cint~,memoriata seva imbunat~ti,vei devenicapa-bi! s~vezi lucruriledin perspectivalor realll,farll aamplifica in mod subiectivdificulUltile,farll a Iepermites~ia proportii.Zi de zi, devii tot maicalm,tot mai relaxat,te enervezitot mai putin.Devii ~iramii tot mai relaxat,eu tot mai multaincredereinforteleproprii, in posibilitatiletalede a facefatlllaceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multainerederein tine, vei aetionatara anxietate,farllineordare,f~rateamade a gre~i.Zi dupazi te veisimti tot mai independent,maJ stllpinpe tine,vei ficapabils~stai pe propriilet~lepicioare,vei puteaface cu bine fataoricareidificult~ti.Zi dupazi tevei simti tot maibine,tot mai increzatorin tine,inposibilitMile tale, vei avea un sentimentde sigu-rant~~ibunastarepersonala.Cu fiecatre~edintlldehipnoz~acestegindurivor punestllpinire pe tine,vor actionaasuprata.Cu fiecare~edintadehipnoz~

70

te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator,maimultumit,maioptimist.Vei fi tot mai capabilsa tebazezidoarpe tine insuti,sll-ti sustiiparerile~iju-declltile,sa staipe propriiletalepicioare.Vei simtitot maiputinnevoiasa te bazezipe alti oameni,slldepinzidealtcineva... ".

Dupll administrareaacestorsugestiide intllrireaeului este indicataadministrareasugestiilorspeci-ice,orientatespreinlaturareasimptomului.

B) TEHNICA lMAGINATIEI DIRIJATE iNSTAREDE HIPNOzA

Existamia multevarianteale acesteitehnici,pecaremajoritateaclinicienilor0 consideraca 0 teh-nicadedesensibilizare.In lucrarea'prezentavomde-scrie aceastatehnicadupa Hall (1982) ~i Hunter(1987).

Anat in starede transahipnoticasubiectulesteinstruitsa repetemental0 anumita situatie,de re-gulll anxiogena,imaginindu-~ica ii va face fatacubine,fUnd~icontrolat.

Aceastatehnicas-a doveditutila in tratamentulfobiilor, a anxietatii,a tracului competitional~ichiar in sustinereapsihoterapeuticaa unor pacientisuferinddeafectiunipsihosomatice.

De pilda, in cazulclaustrofobiei(teamade spatHinchise)se poatesugerasubiectuluianat in hipnozaca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eazaehiarlingll.u~a,rilminindin incaperedoarcitevaminute.Treptatcre~tedurata~ise mic~oreazadimensiunilespatiuluiundeimagineazasubieetulCll.sta.

Hunter(1987)relateazll.cazul unei pacientecarefacereactiadepresivadupa0 endocardita.De~ime-dicii au asigurat-oca mu~chiulcardiacestepe de-plin refacut,pacientanu maipoatelucra,areinsom-

71

nii, dureride piept,~iincepesa consumealcool inexces.In hipnozase relevafaptulca pacienteii-aintratin cap ideeaca 0 partea ei a fostdistrusaintimpul bolii ~i ca tara aceasta,corpul ei nu maipoatefunctionacorespunzator.Autoareaa utilizat incazul acesteipacientetelmicaimaginatieidirijate,descriindu-i-seacesteia,cu ajutorul unor imagini,procesulde vindecare~icicatrizarea tesutuluicar-diac. I se sugereazaca cicatriciledevin"puIiti" viiintre tesuturilenormale~i ca ele nu contin celulemoarte.

Prin metodaimaginatieidirijatese pot programadiversesistemeale organismuluisa lucrezein fa-voareapacientului.Aceea~iautoare instruie~te0 pa-cientacare sufereade 0 hipotiroidieseverasa-~iimagineze ca actioneazapsihic asupra neuro-transmitatorilorcare transmitinformatiiglandeipi-tuitare(epifiza),carela rindulei va trimitehormo-ni care vor stimulacelelalteglandeendocrine.Sepoatecomanda~idirectglandeitiroidesaproduca0cantitatesporitade hormonisause poatesugeratu-turar organelor~i tesuturilorinfluentatede glandatiroidasa reactionezepozitiv,chiar atuncidnd pri-mesc0 cantitatemaimicade hormonitiroidieni.

Pentrua influentafavorabilhipertensiuneaarteri-ala subiectulaflat in hipnozai~i imagineazaca in-fluenteazaforta cu care inimapompeazasingele~iindirectpresiuneacu care aceastaintra in artere.Tot in cazurilede hipertensiunese poatesugeracaartereledevinmai elasticechid singeleintra in ele(se vizualizeazaimagineaperetilorarterialicarede-vin tot mai flexibili, totmai elastici~ivor puteasaseacomodezeforteicu caresingeleIe strabate).

Unei pacientecu trac la exameni se poatesuge-

72

ra ca se afla in ziua examenului,ca intra in sala~ise a~eazain bancafiind calma,relaxata,stapinapesituatie.tn continuarei se ceresa-~iimaginezecain momentulin care prime~tesubiectele,estecu-prinsa de un fel de inspiratiecare 0 ajuta sa-~iaminteascaprecisceleinvatate(Holdevici,1986).

De~ihipnot~rapiapoaterezolva.multe problemepsihicesomatice~ipsihosomatice,ea se love~tedeo seriede dificultati.Acesteatin de nurnarulinsufi-cient de hipnoterapeuti,dt ~i de gradul diferit desugestibilitateal subiectilor.

tn acela~itimp, persoanelecarevin la cabinetelede psihoterapiesolicitindhipnozase pot impartiinmaimultecategorii:

- persoanedisperate,Cll afectiuni severe,carecautaprin hipnoza0 salvarepentruproblemelelor~i care, pina la aceastaau incercat, fara succes,multe alte tehnici chimioterapeutice ~ipsihoterapeutice;

- persoanecare se trateazacu medicamente~icare ar dori sa scapede dependentalor fata deacestea;

- persoanecare dorescrealmente sa scapedesimptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateascastilul deviata.

Este lesnede ghicit ca printrepacientiidin ulti-ma categoriese vor numaracele mai multe per-soanecarepotbeneficiadepeurmahipnoterapiei.

In ceeace prive~tesituatiapersoanelordin pri-mul grup,estemaidificH ca ele sa poatafi ~utate,deoarecehipnozaeste0 tehnicapSihoterapeu\ica~inu unade magie.Blum (1963)a lucratcu trei subiecti: unul cu scorscazut,altul cu scor mediu~ial-tul cu scor ridica