Histologie RO

8/15/2019 Histologie RO

1/250

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

DISCIPLINA DE HISTOLOGIE

Sub redacţia

AANNGGEELLAA BBOOR R DDAA

CCUUR R SS DDEE HHIISSTTOOLLOOGGIIEE Volumul II

În colaborare cu:

Camelia Gliga

Simona Marcu

Andrada LoghinEmőke FülöpCosmin Moldovan

2008


2/250

Tehnoredactare computerizată:

Cosmin Nemeş

Cosmin Moldovan


3/250

Cuvânt înainteAcest curs se adresează în primul rând studenţilor facultăţii de medicină şi medicilor rezidenţi.

Există o anumită percepţie a studenţilor, în sensul că, învăţarea histologiei este greoaie şi plictisitoare. Unul din motive este faptul că structura normală a ţesuturilor şi organelor

constituie o materie a primilor ani de studenţie, când studentul nu are cunoştinţele necesare pentru a face legătura între structura normală şi patologia umană. Un alt motiv ar fi acela că

de obicei cărţile de histologie sunt foarte dense, bogate în amănunte, care nu au relevanţă

pentru practica medicală.Din aceste motive, acest curs cuprinde doar cunoştinţele esenţiale, necesare achiziţionării în

continuare a celor de patologie. Pentru a fi uşor de citit şi de reţinut, textul a fost aranjat încapitole, subcapitole şi sub-subcapitole redactate cu fonturi diferite. De asemenea, textul este

exemplificat cu un număr relativ mare de figuri, ce reprezintă fie desene schematice, fieimagini microscopice. Aceste imagini sunt scanate din cărţile de histologie menţionate în

bibliografie. Tot pentru o mai bună înţelegere, pe parcursul cursului sunt inserate mici sinteze,fie a structurii microscopice, fie elemente de diagnostic diferenţial. Pentru a face histologia

mai palpitantă şi având avantajul de a fi anatomo- patolog ca formaţie medicală, mi-am permis

să introduc la fiecare capitol mici referiri la patologie, în aşa fel încât cititorul să poată realizacă studiul structurii normale este esenţial pentru înţelegerea proceselor patologice.

De ştiut obligatoriu .

Nu se cere la examen, dar e interesant de ştiut.


4/250


5/250

Cuprins 1

Cuprins

Aparatul digestiv ........................................................................................................................ 8Generalitãţi ......................................................................................................................... 8

Cavitatea bucalã ......................................................................................................................... 9Mucoasa cavităţii bucale ........................................................................................................ 9

Caracterele generale ale mucoasei cavităţii bucale .......................................................... 10Epiteliul ........................................................................................................................ 10Lamina propria ............................................................................................................. 11Submucoasa .................................................................................................................. 11

Inervaţia mucoasei bucale ................................................................................................ 11

Vascularizaţia mucoasei bucale ....................................................................................... 11Aspecte specifice ale mucoasei bucale ............................................................................. 12I. Ariile cheratinizate ........................................................................................................ 121. Mucoasa masticatorie ................................................................................................... 12

Gingia ........................................................................................................................... 12Palatul dur .................................................................................................................... 14

2. Roşul buzelor ................................................................................................................ 15II. Mucoasa de acoperire .................................................................................................. 15

Palatul moale ................................................................................................................ 15Faţa internă a obrajilor şi a buzelor .............................................................................. 16Mucoasa alveolară ........................................................................................................ 16

III. Mucoasa bucală specializată ...................................................................................... 16Buzele ................................................................................................................................... 17

Învelişurile buzei .......................................................................................................... 17Scheletul musculo-conjunctiv ...................................................................................... 18

Limba ................................................................................................................................... 18Faţa dorsală a limbii ..................................................................................................... 191. Mucoasa papilară ...................................................................................................... 192. Mucoasa părţii posterioare a limbii .......................................................................... 21

Mugurii gustativi .............................................................................................................. 21Faţa inferioară a limbii ................................................................................................. 23

Ţesutul limfatic al cavităţii bucale ....................................................................................... 23Glandele salivare .................................................................................................................. 24

Aspecte de embriologie a glandelor salivare .................................................................... 24Structura generală a glandelor salivare ............................................................................ 24

Acinii ............................................................................................................................ 25Celulele mioepiteliale ................................................................................................... 26Canalele de excreţie ..................................................................................................... 27Stroma glandelor salivare ............................................................................................. 28

Vascularizaţia glandelor salivare ..................................................................................... 29Inervaţia glandelor salivare .............................................................................................. 29Clasificarea glandelor salivare ......................................................................................... 29

Glandele salivare minore (mici) ................................................................................... 29Glandele salivare majore (mari) ................................................................................... 30


6/250

Cuprins2

Saliva ................................................................................................................................ 33Dintele ...................................................................................................................................... 34

Caracterele generale ale dinţilor ....................................................................................... 34Structura dinţilor .............................................................................................................. 35

Dentina ................................................................................................................................. 35

Caracteristici generale ...................................................................................................... 35Compoziţia chimică .......................................................................................................... 36Structura dentinei ............................................................................................................. 36

Canaliculele dentinare .................................................................................................. 36Dentina pericanaliculară ............................................................................................... 37Dentina intercanaliculară .............................................................................................. 37Predentina ..................................................................................................................... 38

Structuri dentinare ............................................................................................................ 38Zone de slabă mineralizare ale dentinei ........................................................................... 38Inervaţia dentinei .............................................................................................................. 40

Smalţul ................................................................................................................................. 40

Caractere generale ............................................................................................................ 40Compoziţia chimică a smalţului ....................................................................................... 41Structura smalţului ........................................................................................................... 41

Prismele de smalţ ......................................................................................................... 41Substanţa interprismatică ............................................................................................. 42Smalţul aprismatic ........................................................................................................ 43Cuticula smalţului ........................................................................................................ 43

Str ucturi clasice ale smalţului .......................................................................................... 43Zone de slabă mineralizare a smalţului ............................................................................ 44

Cementul .............................................................................................................................. 45Caractere generale ............................................................................................................ 45Compoziţia chimică .......................................................................................................... 46Structura cementului ........................................................................................................ 46Rolul cementului .............................................................................................................. 47

Pulpa dentară ........................................................................................................................ 47Caractere generale ............................................................................................................ 47Structura histologică a pulpei dentare .............................................................................. 48

Celulele pulpei dentare ................................................................................................. 48Matricea extracelulară .................................................................................................. 50Regiunile pulpei dentare............................................................................................... 50

Funcţiile pulpei dentare .................................................................................................... 51

Parodontiul ............................................................................................................................... 52Osul alveolar ........................................................................................................................ 52Morfogeneză şi caractere generale ................................................................................... 52Compoziţia chimică a osului alveolar .............................................................................. 53Structura anatomică a osului alveolar .............................................................................. 53Structura histologică a osului alveolar ............................................................................. 53

Ligamentul periodontal ........................................................................................................ 54Generalităţi ....................................................................................................................... 54Constituirea ligamentului periodontal .............................................................................. 54Structura ligamentului periodontal ................................................................................... 54

Celulele ......................................................................................................................... 54

Fibrele ........................................................................................................................... 54Substanţa fundamentală ................................................................................................ 55


7/250

Cuprins 3

Funcţiile ligamentului periodontal ................................................................................... 55Tubul digestiv ........................................................................................................................... 57

Structura generală a tubului digestiv .................................................................................... 57Mucoasa ........................................................................................................................... 57

Epiteliul de suprafaţă .................................................................................................... 58

Lamina propria (corionul) ............................................................................................ 58Musculara mucoasei ..................................................................................................... 58Submucoasa ...................................................................................................................... 58Musculara ......................................................................................................................... 59Seroasa şi adventiţia ......................................................................................................... 59

Faringele ............................................................................................................................... 59Epiteliul de suprafaţă .................................................................................................... 59Musculara mucoasei este absentă în faringe. ............................................................... 60

Submucoasa ...................................................................................................................... 60Esofagul ................................................................................................................................ 60

Mucoasa ........................................................................................................................... 60

Epiteliul de suprafaţă .................................................................................................... 61Lamina propria ............................................................................................................. 61Musculara mucoasei ..................................................................................................... 61

Submucoasa ...................................................................................................................... 61Musculara ......................................................................................................................... 61Adventiţia/seroasa ............................................................................................................ 61Joncţiunea gastro - esofagiană.......................................................................................... 62

Stomacul ............................................................................................................................... 63Secreţia gastrică ................................................................................................................ 63

Structura stomacului ..................................................................................................... 64Mucoasa gastrică .............................................................................................................. 65

Epiteliul de suprafaţă .................................................................................................... 65Lamina propria (corionul) ............................................................................................ 66Musculara mucoasei ..................................................................................................... 71

Submucoasa stomacului ................................................................................................... 71Musculara stomacului ...................................................................................................... 71Seroasa stomacului ........................................................................................................... 71

Intestinul subţire ................................................................................................................... 72Modificări ale peretelui intestinal pentru mărirea suprafeţei ....................................... 72

Mucoasa intestinului subţire ............................................................................................. 72Vilozităţile intestinale .................................................................................................. 72

Criptele Lieberkühn sau glandele intestinale ............................................................... 73Epiteliul vilozitar şi criptic ........................................................................................... 73Lamina propria ............................................................................................................. 77Musculara mucoasei ..................................................................................................... 77

Submucoasa ...................................................................................................................... 78Musculara ......................................................................................................................... 78Seroasa ............................................................................................................................. 78Particularităţi ale diferitelor segmente ale intestinului subţire ......................................... 78Duodenul .......................................................................................................................... 78Jejunul .............................................................................................................................. 79Ileonul ............................................................................................................................... 79

Rolul intestinului subţire .................................................................................................. 79Mecanisme de digestie şi absorbţie în intestinul subţire .............................................. 79


8/250

Cuprins4

Intestinul gros ....................................................................................................................... 80Mucoasa ........................................................................................................................... 80

Criptele (glandele) Lieberkühn .................................................................................... 81Epiteliul de suprafaţă şi al criptelor Lieberkühn (criptic) ............................................ 81Lamina propria ............................................................................................................. 82

Musculara mucoasei ..................................................................................................... 83Submucoasa ...................................................................................................................... 83Musculara ......................................................................................................................... 83Seroasa/adventiţia............................................................................................................. 83Particularităţi ale diferitelor segmente ale intestinului gros ................................................... 84Cecul................................................................................................................................. 84Apendicele ........................................................................................................................ 84Rectul ............................................................................................................................... 84Canalul anal ...................................................................................................................... 84

Glandele anexe ale tubului digestiv ......................................................................................... 86Pancreasul ............................................................................................................................. 86

Pancreasul exocrin ................................................................................................................ 86Structură histologică ......................................................................................................... 86

Acinul pancreatic.......................................................................................................... 86Canalele de excreţie intra şi extralobulare ................................................................... 87

Histofiziologia pancreasului exocrin ................................................................................ 88Reglarea secreţie pancreatice ....................................................................................... 89

Vascularizaţia pancreasului exocrin ................................................................................. 89Pancreasul endocrin .............................................................................................................. 89

Structură histololgică ........................................................................................................ 89Insulele Langerhans ...................................................................................................... 90Vascularizaţia insulelor Langerhans ............................................................................ 91Inervaţia insulelor Langerhans ..................................................................................... 91

Histofiziologia pancreasului endocrin .............................................................................. 91Ficatul ................................................................................................................................... 92

Vascularizaţia ficatului ..................................................................................................... 93Hepatocitele ...................................................................................................................... 95Canalele biliare intrahepatice ........................................................................................... 97Canalele biliare extrahepatice .......................................................................................... 98Unităţi morfologice şi funcţionale hepatice ..................................................................... 98

Lobulul hepatic clasic ................................................................................................... 98Lobulul portal ............................................................................................................... 99

Acinul hepatic .............................................................................................................. 99Regenerarea hepatică ...................................................................................................... 100Funcţia ficatului - histofiziologie ................................................................................... 100

Vezica biliară ...................................................................................................................... 101Mucoasa ......................................................................................................................... 102

Epiteliul de suprafaţă .................................................................................................. 102Lamina propria ........................................................................................................... 103

Musculara ....................................................................................................................... 103Adventiţia/seroasa .......................................................................................................... 104Histofiziologie ................................................................................................................ 104

Aparatul respirator .................................................................................................................. 105

Generalităţi ..................................................................................................................... 105Căile aeriene ....................................................................................................................... 105


9/250

Cuprins 5

Segmentul de conducere............................................................................................. 105Segmentul respirator .................................................................................................. 106

Cavitatea nazală .................................................................................................................. 107Vestibulul ................................................................................................................... 107Segmentul respirator .................................................................................................. 107

Segmentul olfactiv ...................................................................................................... 107Mucoasa olfactivă ...................................................................................................... 107Sinusurile paranazale .......................................................................................................... 109Faringele ............................................................................................................................. 110Laringele ............................................................................................................................. 110Traheea ............................................................................................................................... 110

Mucoasa ......................................................................................................................... 111Epiteliul ...................................................................................................................... 111Corionul ...................................................................................................................... 112

Submucoasa .................................................................................................................... 112Stratul cartilaginos .......................................................................................................... 112

Adventiţia ....................................................................................................................... 112Bronhiile ............................................................................................................................. 112Bronhiolele ......................................................................................................................... 114

Bronhiolele terminale ..................................................................................................... 115Bronhiolele respiratorii ...................................................................................................... 116

Ductele alveolare ............................................................................................................ 116Sacii alveolari ................................................................................................................. 116

Alveolele pulmonare .......................................................................................................... 116Celulele alveolare sau pneumocitele de tip I .............................................................. 117Celulele alveolare sau pneumocitele de tip II ............................................................ 117Septele alveolare ........................................................................................................ 117

Vascularizaţia pulmonară ............................................................................................... 119Limfaticele plămânului .................................................................................................. 119Inervaţia pulmonară ........................................................................................................ 119

Plămânii .............................................................................................................................. 119Pleura .................................................................................................................................. 120

Pleura parietală ............................................................................................................... 120Pleura viscerală .............................................................................................................. 120

Aparatul urinar ....................................................................................................................... 121Generalităţi ..................................................................................................................... 121

Rinichiul ............................................................................................................................. 121

Capsula renală ................................................................................................................ 122Cortexul şi medulara ...................................................................................................... 122Lobi, lobuli renali ........................................................................................................... 123

Nefronul ......................................................................................................................... 124Tipuri de nefroni ......................................................................................................... 124Structura nefronului .................................................................................................... 124

Corpusculul renal Malpighi ............................................................................................ 124Bariera de filtrare glomerular ă ....................................................................................... 125Mezangiul ....................................................................................................................... 128Tubul renal ..................................................................................................................... 129

Părţile componente ale tubului renal: ......................................................................... 130

Structura şi funcţia tubului renal .................................................................................... 130Segmentul gros proximal (tubul contort şi drept) ...................................................... 131


10/250

Cuprins6

Segmentul subţire sau intermediar ............................................................................. 132Segmentul gros distal ................................................................................................. 133

Tubii colectori ................................................................................................................ 134Interstiţiul renal .............................................................................................................. 136Aparatul juxtaglomerular ............................................................................................... 136

Sinteza eritropoetinei ...................................................................................................... 137Vascularizaţia rinichiului ............................................................................................... 137Arterele ....................................................................................................................... 137Venele renale .............................................................................................................. 138Limfaticele rinichiului ................................................................................................ 138

Inervaţia rinichiului ........................................................................................................ 138Cãile urinare ....................................................................................................................... 139

Stuctura generală a căilor urinare ................................................................................... 139Uroteliul ..................................................................................................................... 139Lamina propria ........................................................................................................... 139

Musculoasa ..................................................................................................................... 140

Adventiţia ....................................................................................................................... 140Ureterele ............................................................................................................................. 140Vezica urinară .................................................................................................................... 140Uretra .................................................................................................................................. 141Sfinctere ............................................................................................................................. 142

Aparatul genital masculin ....................................................................................................... 143Generalităţi ..................................................................................................................... 143

Testiculul ............................................................................................................................ 144 Noţiuni de anatomie şi embriologie ............................................................................... 144Tubii seminiferi .............................................................................................................. 145

Celulele Sertoli ........................................................................................................... 146Rolul celulei Sertoli .................................................................................................... 146Celulele germinale ...................................................................................................... 147

Spermatogeneza ............................................................................................................. 147Spermatocitogeneza sau faza spermatogonială .......................................................... 148Meioza sau faza spermatocitară ................................................................................. 148Spermiogeneza sau faza spermatidică ........................................................................ 149

Structura spermatozoidului matur .................................................................................. 150Capul spermatozoidului .............................................................................................. 150Coada spermatozoidului ............................................................................................. 150

Interstiţiul testicular ........................................................................................................ 151

Celulele Leydig .......................................................................................................... 151Căile spermatice intratesticulare ........................................................................................ 152Căile spermatice extratesticulare ........................................................................................ 152

Epididimul ...................................................................................................................... 152Canalele eferente sau conurile eferente ...................................................................... 152Canalul epididimar ..................................................................................................... 153

Ductul deferent ............................................................................................................... 153Glandele anexe ................................................................................................................... 154

Veziculele seminale........................................................................................................ 154Prostata ........................................................................................................................... 155Glandele bulbo-uretrale .................................................................................................. 156

Sperma ........................................................................................................................ 156Aparatul genital feminin ......................................................................................................... 157


11/250

Cuprins 7

Glandele endocrine ................................................................................................................. 191Pielea ...................................................................................................................................... 213Organele de simt ..................................................................................................................... 230

Ochiul ................................................................................................................................. 230Generalităţi ..................................................................................................................... 230

Structura histologicã a ochiului ...................................................................................... 231Stratul sclero-cornean ................................................................................................. 231Stratul uveal ................................................................................................................ 232Retina ......................................................................................................................... 233Arii specializate ale retinei ......................................................................................... 236

Nervul optic ................................................................................................................ 236Mediile transparente ale ochiului ............................................................................... 236

Organele anexe ale ochiului ........................................................................................... 237Conjunctiva ................................................................................................................ 237Pleoapele .................................................................................................................... 237Glandele lacrimale ...................................................................................................... 238

Urechea............................................................................................................................... 238Generalităţi ..................................................................................................................... 238Urechea externă .............................................................................................................. 239Urechea medie ................................................................................................................ 239

Membrana timpanică .................................................................................................. 239Conţinutul urechii medii ............................................................................................. 239

Urechea internă .............................................................................................................. 240Labirintul osos ............................................................................................................ 240Labirintul membranos ................................................................................................ 240Mecanoreceptorii urechii interne ............................................................................... 240Cohleea ....................................................................................................................... 241Organul lui Corti ........................................................................................................ 242Organul statoreceptor sau al echilibrului ................................................................... 243

Prescurtãri mai frecvent folosite în text ............................................................................. 245Bibliografie ............................................................................................................................. 246


12/250

Aparatul digestiv8

Aparatul digestivGeneralitãţi

Rolul aparatului digestiv este de a prelucra alimentele, în aşa fel încât ele să poată fi absorbite.Acest proces cuprinde cinci faze importante: ingestia, fragmentarea, digestia, absorbţia şieliminarea reziduurilor.Ingestia şi fragmentarea iniţială a alimentelor începe în cavitatea bucală, unde se formează

bolul alimentar. Acesta, prin acţiunea combinată a limbii şi a muşchilor faringieni, este trimis

în esofag prin deglutiţie. Formarea bolului alimentar şi înghiţirea sa este facilitată de secreţia glandelor salivare. Esofagul este un simplu segment de transport, prin intermediul căruia bolul alimentar ajunge în stomac, unde continuă fragmentarea şi începe procesul de digestie(proces prin care alimentele sunt reduse sub acţiunea enzimelor în molecule destul de mici casă poată fi absorbite). În urma acestor procese rezultă chimul gastic, un lichid pe jumătatedigerat care ajunge în intestinul subţire (duoden, jejun şi ileon), unde continuă procesul dedigestie şi începe cel de absorbţie. Produsul de secreţie al ficatului şi pancreasului esteeliminat în acest segment al aparatului digestiv, facilitând digestia. Reziduurile neabsorbite înintestinul subţire trec în intestinul gros, unde prin reabsorbţia apei, conţinutul capătă oconsistenţă din ce în ce mai mare, rezultatul fiind formarea materiilor fecale. Partea terminalăa intestinului gros, rectul , are capacitatea de a le reţine, înainte de a fi eliminate în exterior

prin canalul anal.

Se poate considera, deci, că aparatul digestiv are două compartimente funcţionale şi un sistemde glande anexe:Comparti mentele funcţionale sunt reprezentate de cavitatea bucală şi tubul digestiv, carecuprinde la rândul său un segment de transport (esofagul şi canalul anal) şi un segment dedigestie (stomac, intestin subţire şi gros).Glandele anexe cuprind glandele salivare, ficatul şi pancreasul .

De-a lungul tubului digestiv, alimentele sunt propulsate prin două mecanisme:

-

acţiunea voluntară a muşchilor striaţi din cavitatea bucală, faringe şi treimea superioară aesofagului - peristaltism, contracţia involuntară a musculaturii netede din restul aparatului digestiv.

Prin contactul său cu mediul extern, aparatul digestiv reprezintă o poartă de intrare posibilă pentru diferiţi agenţi patogeni, împotriva cărora el are numeroase mecanisme de apărare. Unuldintre ele îl constituie ţesutul limfoid dispersat de-a lungul tractului digestiv, sub formă difuzăsau sub formă de agregate, constituind, în ansamblu, componenta digestivă a ţesutului limfoidasociat mucoaselor (MALT).


13/250

Cavitatea bucală 9

Cavitatea bucalãCavitatea bucală este unică prin structura şi funcţia sa. Principalele structuri pe care leconţine sunt: - mucoasa cavităţii bucale - buzele- limba- mugurii gustativi

-

organul dentar, format din dinte şi aparatul său de susţinere în arcada dentară, parodonţiul - glandele salivare, glande anexe ale aparatului digestiv- ţesut limfatic

Limitele cavităţii bucale sunt: - antero-lateral: buzele- posterior: orificiul de deschidere în faringele ce se continuă cu esofagul şi fosele nazale - lateral: obrajii- superior: palatul dur şi moale - inferior: limba şi planşeul cavităţii bucale

Arcadele dentare împart cavitatea bucală în două compartimente: - vestibulul cavităţii bucale, situat anterior şi delimitat de buze, obraji şi faţa anterioară a

gingiilor şi a dinţilor. Suprafeţele care privesc spre vestibul (dinţi, mucoasă) se mainumesc şi vestibulare, iar cele care privesc spre cavitatea bucală propiu-zisă, suprafeţe

bucale sau linguale.- cavitatea bucală propriu- zisă, situată înapoia arcadelor dentare, are aceleaşi limite

superioare, inferioare şi posterioare, ca şi întreaga cavitate bucală. Cea mai mare parte acavităţii bucale propriu-zise e ocupată de limbă.

Rolurile cavităţii bucale sunt multiple: - digestie: cavitatea bucală reprezintă prima porţiune a tubului digestiv, adică locul în care

începe digestia. Cavitatea bucală are rol în ingestia, fragmentarea, umidificareaalimentelor şi formarea bolului alimentar.

- vorbire - expresie facială - receptor senzitiv - respiraţie.

Mucoasa cavităţii bucale

Cavitatea bucală este în întregime acoperită de o mucoasă, care este de trei tipuri: mucoasa demasticaţie, de acoperire şi specializată.


14/250

Cavitatea bucală 10

Aspectul şi structura mucoasei bucale sunt diferite în diferite regiuni, ca o adaptare ladiversele sale funcţii: - barieră structurală între mediul extern şi intern, împotriva agresiunilor mecanice,

chimice, bacteriene, etc.- protecţie mecanică şi imunologică a ţesuturilor şi structurilor subiacente; ţesutul limfatic

din mucoasa bucală, reprezintă prima barieră de apărare a organismului - funcţie secretorie; ea secretă saliva ce conţine enzime digestive, anticorpi- intervine în procesul de reglare termică şi hidrică - funcţie de absorbţie - epiteliul mucoasei bucale este capabil să absoarbă diferite

substanţe: primii produşi ai digestiei, vitamine, apă, electroliţi, medicamente (exemplunitroglicerina administrată sublingul în angina pectorală).

- rol inf ormativ - furnizează relaţii în legătură cu senzaţiile de cald sau rece, starea deumectare, textura şi gustul alimentelor.

Caracterele generale ale mucoasei cavităţii bucale

Mucoasa bucală poate fi formată din două straturi, epiteliu şi lamina propri a sau trei straturi,când celor două amintite mai sus li se adaugă submucoasa . Epiteliul este despărţit de ţesutulconjunctiv subiacent printr-o membrană bazală.

Epiteliul

Epiteliul cavităţii bucale este de tip stratificat pavimentos necheratinizat. În zonele supusefricţiunii, el poate fi cheratinizat (gingie şi palatul dur) sau cu fenomene de paracheratoză(persistenţa nucleilor în stratul de cheratină).

Epi teli ul stratif icat pavimentos necheratini zat se găseşte pe versantul intern al buzelor, alobrajilor, pe mucoasa alveolară, planşeul bucal, faţa inferioară a limbii şi palatul moale.Este un epiteliu subţire, format din trei straturi:

- stratul bazal- stratul spinos- stratul superficial

Epi teli ul strati fi cat pavimentos cheratini zat este asemănător cu epidermul pielii, dar spredeosebire de acesta, este alcătuit din patru straturi, lipsind stratul lucid:

- stratul bazal- stratul spinos- stratul granulos

-

stratul cornos sau de cheratină. În gingie, stratul cornos poate prezenta paracheratoză, adică persistenţa nucleilor în stratul superficial.

Celulele epiteliului mucoasei cavităţii bucaleEpiteliul mucoasei bucale este constituit din 4 tipuri de celule, prezente în permanenţă în acestepiteliu. Acestea sunt:- cheratinocitele, ce reprezintă aproximativ 90% din populaţia celulară- melanocitele, celule specializate, pigmentare, localizate în stratul bazal al epiteliului, printrecheratinocite. Ele sunt responsabile de coloraţia brun maronie, chiar neagră, ce se observă înanumite regiuni ale epiteliului bucal, dată de pigmentul elaborat de aceste celule: melanina.Pigmentarea melanică se observă mai ales în gingii, obraji, palatul dur şi limbă. În general

există un raport direct între pigmentaţia pielii şi a mucoasei bucale.- celulele Langerhans, implicate în elaborarea răspunsului imun, având rol de celule


15/250


prezentatoare de antigen. Ele fac parte din sistemul monocitar-macrofagic.- celulele Merkel, celule epiteliale modificate, cu rol de mecanoreceptori. Sunt mai numeroaseîn regiunea palatului dur.Alte celule tranzitează doar epiteliul; limfocitele şi polimorfonuclearele sunt cele maifrecvente.

Lamina propria

Lamina propria (corionul) este situată imediat sub membrana bazală; ea corespunde dermului pielii. Are două straturi, ce nu sunt separate morfologic: stratul papilar şi stratul reticular. Stratul papilar este format din acel ţesut conjunctiv care pătrunde sub forma unor prelungiridigitiforme, în grosimea epiteliului, formând papile . Structural, stratul papilar este un ţesutconjunctiv lax, tânăr, cu foarte multe vase de sânge şi nervi. În mod normal are un infiltratdifuz de limfocite.Stratul reticular (sau subpapilar) este alcătuit din ţesut conjunctiv dens, cu aspect tendinos, încare predomină fibrele conjunctive. Pe lângă vase şi nervi, poate conţine infiltrat limfocitardifuz sau chiar organizat în foliculi limfatici şi rare glande salivare accesorii.

Când lamina propria se ataşează direct pe periostului oaselor, mucoasa este fixă, imobilă (ex:gingie, palatul dur), iar când se fixează de muşchii subiacenţi printr -o submucoasă, mucoasaeste mobilă, ea putând fi ridicată în pliuri (ex: palatul moale, planşeul bucal, mucoasaobrajilor, etc.).

Submucoasa

Submucoasa are structura unui ţesut conjunctiv cu densitate şi grosimi diferite, în diferiteregiuni. Conţine glande salivare minore, vase de sânge, nervi, ţesut adipos. În submucoasăsosesc arterele mari ce vascularizează mucoasa bucală. Ocazional, submucoasa poate conţineglande sebacee, neataşate firului de păr, vizibile cu ochiul liber sub forma petelor Fordyce (comisurile gurii).

Submucoasa este prezentă doar în mucoasa obrajilor, a planşeului bucal, palatului moale, faţavestibulară a buzelor. În locurile unde ea este prezentă, mucoasa bucală este mobilă, deci

poate fi ridicată în pliuri. Gradul de mobilitate depinde de caracterul lax sau dens al ţesutuluiconjunctiv care o alcătuieşte.

Inervaţia mucoasei bucale

Inervaţia mucoasei bucale este asigurată de ramurile mediane şi inferioare ale trigemenului,dar şi din fibre ce provin din nervii cranieni VII, IX şi X. Terminaţiile nervoase sunt de maimulte tipuri:

-

terminaţii nervoase libere, localizate în epiteliu sau în ţesutul conjunctiv-

corpusculii Krause, prezenţi peste tot în lamina propria, asigură percepţia senzaţiei de rece- corpusculii Meissner sunt receptori tactili, foarte numeroşi, mai ales în regiunea buzelor.

Vascularizaţia mucoasei bucale

Reţeaua vasculară a mucoasei bucale, provine din arterele mari, situate în submucoasă. Înzonele în care submucoasa lipseşte (gingie), arterele îşi au emergenţa direct din oaselesubiacente. Ramificările laterale ale acestor artere mari, din ce în ce mai mici, se îndreaptăspre lamina propria. În apropierea papilelor dermice, formează o importantă reţea capilară(fig.3). Ele se continuă cu structuri postcapilare, cu diametru mai mare decât al capilarelor,

apoi cu venule şi vene.Vasele sanguine sunt însoţite de o importantă reţea limfatică ce ia naştere în corionul papilar,


16/250


dintr-o extremitate în fund de sac. Vasele limfatice se varsă în ganglionii cervicali superiori,submaxilari sau cervicali, în funcţie de teritoriul din care provin.

Aspecte specifice ale mucoasei bucale

În scop descriptiv şi didactic, mucoasa cavităţii bucale se poate împărţi în următoarele regiunisau arii:- ar ii cheratini zate în care sunt cupr inse:

- mucoasa masticatorie dingingie

palatul dur- roşul buzelor

- ari i necherati nizate:- mucoasa de acoperire

palatul moalefa

ţa internă a obrajilor

mucoasa alveolară - mucoasa specializată

faţa dorsală a limbii

I. Ariile cheratinizate

1. Mucoasa masticatorie

Mucoasa masticatorie se întâlneşte la nivelul gingiei şi a palatulu i dur şi are anumitecaracteristici comune:- este cheratinizată - epiteliul are aceeaşi grosime - lamina propria are aceeaşi structură şi densitate - este fixă - are culoare roz- gingia nu are submucoasă

Gingia

Gingia este partea mucoasei bucale care acoperă osul alveolar, maxilar şi mandibular. Ea estesupusă permanent fricţiunii şi presiunii din timpul masticaţiei. Structura epiteliului şi alaminei propria este adaptată acţiunii acestor factori. Gingia are în general o culoare roz, dar poate avea şi o tentă brun-maronie. Culoarea eidepinde de prezenţa sau absenţa stratului de cheratină, de grosimea lui şi de pigmentaţiaepiteliului. Culoarea roz este dată de prezenţa vaselor de sânge din lamina propria, care se văd

prin transparenţa epiteliului, iar cea brună de prezenţa melaninei.Structural, este alcătuită din epiteliu şi lamina propria; submucoasa lipseşte în gin gie.

Epiteliul. În mod normal, epiteliul gingival este paracheratinizat în proporţie de 75%,cheratinizat în 15% şi 10% necheratinizat.

Lamina propri a are structura descrisă în partea generală. Papilele sunt în general lungi şisubţiri, spre deosebire de cele din mucoasa alveolară unde sunt scurte. Lamina propria


17/250


ataşează puternic gingia de periostul osului alveolar şi, pe o mică porţiune, de dinte.Din punct de vedere anatomic, gingia poate fi împărţită în trei porţiuni: - gingia ataşată - gingia marginală sau liberă - gingia papilară sau papila interdentară

Gingia ataşată este acea parte a gingiei care aderă la osul alveolar şi la coletul dinţilor (fig.1).

Gingia marginală sau liberă formează un coleret în jurul smalţului, în dreptul coletuluidentar şi este separată de dinte prin şanţul (sulcusul) gingival (fig.1).Epiteliul gingiei marginale, de pe versantul bucal, are structura descrisă anterior. În vârfulmarginii libere, acest epiteliul stratificat pavimentos gros suferă o tranziţie abruptă şi devine un epiteliu fin, de tip stratificat pavimentos necheratinizat (epiteliu crevicular), fără papile(fig.1).Partea profundă a şanţului gingival este formată de epiteliul joncţional . Când şanţul gingivallipseşte, nu există gingie liberă.

Fig. 1: Modul de ataşare al gingiei la dinte. Gingia liberă (GL), epiteliul gingieimarginale (E), joncţiunea smalţ-cement (JCE), cement (C), os alveolar (O), resturi

organice (Db).

Epiteliul joncţional se găseşte în fundul şanţului gingival şi are rolul de a fixa g ingia dedinte. Situat la nivelul coletului dentar, el este în contact prin faţa sa externă cu lamina

propria gingivală şi prin faţa sa internă, cu suprafeţa amelară sau cementară a dintelui. El secontinuă cu epiteliul gingiei marginale, de care se deosebeşte ca structură şi funcţie.Epiteliul joncţional este un epiteliu care nu se cheratinizează şi care cuprinde: - un strat de celul e bazale, cubice, ancorate prin hemidesmozomi la membrana bazală

externă, care le separă de lamina propria gingivală - un strat de celu le suprabazale , foarte turtite, paralele cu suprafaţa dintelui, de care sunt


18/250


ataşate foarte strâns, prin membrana bazală internă. Aceste celule joacă rol de celule bazale, deoarece secretă componenţi ai membranei bazale interne, de care se leagă apoi prin hemidesmozomi.

Membrana bazală internă are rolul de a fixa strâns epiteliul joncţional de dinte.

Componenţii ei sunt sintetizaţi de ameloblastele reduse (după ce îşi încetează producţia desmalţ) şi de celulele suprabazale din epiteliul joncţional. Membrana bazală internă este foarteferm ataşată de dinte (mecanismul de fixare este molecular). Pe versantul opus, prinhemidesmozomi este fixată de epiteliul joncţional. Membrana bazală internă are trei straturi, diferite de cele ale membranei bazale externe, careare structura clasică: lamina lucida, lamina densa, lamina sublucida, ultima fiind un rezultatal forţelor electrostatice de respingere şi de atracţie.

Rolul joncţiunii dento-gingivale Rol de apărare antimicrobiană: polimorfonuclearele din s paţiul intercelular au rol de barierăantimicrobiană. Ele se găsesc în tranzit prin epiteliu, nu datorită unui proces inflamator.

Are rol în fixarea ţesutului gingival de ţesutul dentar, prin sinteza şi secreţia componentelormembranei bazale interne, prin hemidesmozomi şi prin molecule de adeziune celulară.Ruperea echilibrului dintre aceste structuri, deschide drumul spre leziuni parodondale.

Gingia papilară este constituită din două protuberanţe, una vestibulară, alta linguală, numite papile interdentare, separate de o depresiune, numită col interpapilar . Papila interdentarăumple spaţiul dintre doi dinţi adiacenţi. Gingia papilară este acoperită cu epiteliu pavimentosnecheratinizat, foarte vulnerabil la boala parodontală.

Vascularizaţia şi inervaţia gingiei Vascularizaţia gingiei se face prin ramuri ale arterelor alveolare, ramuri superficiale alearterelor linguale, bucale, palatine, asigurând vascularizaţia gingiei ataşate şi marginale.Limfaticele drenează în nodulii submentali şi submandibulari.Gingia este bine inervată prin terminaţii libere şi încapsulate (corpusculi Meissner sauKrause).

Palatul dur

Palatul dur constituie plafonul cavităţii bucale. Mucoasa sa este ferm ataşată de osulsubiacent şi este deci fixă, imobilă. Ea este expusă forţelor de masticaţie, compresiune,abraziune, etc, ceea ce determină cheratinizarea epiteliului.Ca şi gingia, palatul dur are culoarea roz. Este acoperit de mucoasă şi submucoasă, cu o structură perfect adaptată funcţiei pe care oîndeplineşte.

Epiteliul este stratificat pavimentos cheratinizat, cu o grosime nu prea mare (0,25 mm). La joncţiunea epitelio-mezenchimatoasă prezintă un număr mare de papile lungi, unele putândocupa chiar 2/3 din grosimea totală a epiteliului. Numărul şi aspectul acestor papile, precumşi numărul crescut de desmozomi şi tonofilamente, sunt adaptări funcţionale, ce daurezistenţă acestui epiteliu.

Lamina propria are structura caracteristică, deja descrisă în partea generală. În apropierea

submucoasei, fasciculele de fibre iau o orientare din ce în ce mai perpendiculară pe suprafaţaosoasă.


19/250


Submucoasa . Cu excepţia a două zone, palatul dur are o submucoasă evidentă. Aceste douăzone sunt: zonele periferice, unde ţesutul palatin este identic cu gingia şi de-a lungul linieimediane a palatului dur (rafeul palatin). În aceste zone, lamina propria se leagă strâns de

periostul oaselor (fig.2).

Fig. 2: Palatul dur şi moale al cavităţii bucale.

În restul zonelor, submucoasa este bine reprezentată. În ciuda prezenţei submucoasei, mucoasa palatului dur este fixă, imobilă, ataşată puternic de

periostul maxilar şi al oaselor palatine. Această ataşare se face prin benzi groase şi dense deţesut conjunctiv, perpendiculare pe periostul oaselor, ce provin din lamina propria. Benzile de

ţesut conjunctiv împart submucoasa într -o serie de compartimente neregulate, de diferitedimensiuni. Aceste compartimente conţin în regiunea latero-anterioară ţesut adipos, carefuncţionează ca o perniţă, comparabilă cu ţesutul subcutanat al palmei mâinilor. În regiunealatero- posterioară submucoasa conţine glande salivare mici de tip mucos şi este încontinuitate cu cea a palatului moale.

2. Roşul buzelor

Această structură va fi tratată la buză.

II. Mucoasa de acoperire

Este localizată pe buze (faţa internă), obraji, fornixul vestibular, mucoasa alveolară şi faţainferioară a limbii şi are următoarele caracteristici (fig.3): - este formată din mucoasă şi submucoasă - epiteliul este stratificat pavimentos necheratinizat- este mobilă, permiţând mişcările buzelor, obrajilor şi a limbii - are două caracteristici structurale ce-i dau mobilitate: fixarea submucoasei direct pe

epimisiumul sau fascia muşchilor şi conţinutul mare în fibre elastice - are culoare roşie

Palatul moale

Între mucoasa palatului moale şi cea a palatului dur există o delimitare netă: mucoasa


20/250


palatului moale are culoare roşie, iar cea a palatului dur este roz. Aceste diferenţe decolorabilitate se datorează unei reţele vasculare foarte bine dezvoltate şi mai abundente a

palatului moale şi unei transparenţe mai mari a epiteliului.Mucoasa palatului moale este mobilă; ea este ataşată prin submucoasă de epimisiummuşchilor subiacenţi.

Fig. 3: Reprezentare schematică a structurii mucoasei bucale mobile.

Faţa internă a obrajilor şi a buzelor

Faţa internă a obrajilor şi a buzelor ocupă o parte importantă din suprafaţa totală a mucoasei bucale. Structura versantului intern al buzei va fi descrisă la buză. În comisura gurii, mucoasaobrajilor conţine glande sebacee izolate, neataşate firului de păr , ce sunt vizibile cu ochiulliber, sub forma petelor Fordyce.

Mucoasa alveolară

Mucoasa alveolară are structura mucoasei bucale mobile.Ea acoperă şi este ataşată periostului osului alveolar. Mucoasa alveolară este o continuare amucoasei buzelor şi a obrajilor ce se reflectă la nivelul fornixului vestibular, pe osul alveolar.La nivelul fornixului, mucoasa este ataşată foarte lax de structurile subiacente, în aşa fel încâtmişcările buzelor şi a obrajilor să fie posibile.

III. Mucoasa bucală specializată

Mucoasa bucală specializată se găseşte pe faţa dorsală a limbii şi va fi tratată în acestsubcapitol.


21/250


Consideraţii practice Între diferitele regiuni ale mucoasei bucale există diferenţe structurale. În zonele încare există ţesut conjunctiv lax, e posibilă apariţia edemului şi a hemoragiilor. De

asemenea, infecţiile se propagă cu mai multă uşurinţă în aceste zone. Dacă estenecesară injectarea unor substanţe, e indicat ca aceasta să se facă în aceste zone(mucoasa alveolară, fornix), deoarece structura permite distensia ţesuturilor.

Gingia este expusă forţelor mecanice în timpul masticaţiei şi infecţiilor, ce pot produceleziuni, ale aparatului de fixare dento-gingival, datorită structurii sale relativ fragile.Cheratinizarea gingiei poate să-i confere protecţie împotriva acestor agresiuni. Procesul decheratinizare al gingiei poate fi stimulat artificial prin masaje sau periaj, periaj care înlăturătotodată şi placa bacteriană, diminuând riscul infecţiilor. Multe boli sistemice pot cauza modificări caracteristice ale mucoasei bucale. Saturnismul (acumularea de plumb în organism) determină o coloraţie particulară a marginilor gingivale.

Leucemiile, anemia pernicioasă, alte boli de sânge, determină un aspect atât de caracteristic

al mucoasei bucale, încât pot constitui criterii de diagnostic. În rujeolă, apar petecaracteristice pe mucoasa obrajilor, petele lui Koplik, sub forma unor pete mici, roşii, cu uncentru albăstrui. Ele apar cu câtva timp înainte de erupţia cutanată. Mucoasa bucală poate oglindi diferite boli endocrine, inclusiv perturbări ale hormonilorsexuali, pancreatici, etc.În unele boli, se modifică aspectul limbii, de exemplu în scarlatină, unde apare limbazmeurie.

La bătrâni , mucoasa cavităţii bucale devine atrofică. Ea este subţire, pergamentoasă.Suprafaţa limbii devine netedă, datorită atrofiei papilelor linguale. Atrofia glandelor salivare

poate produce sindromul de gură uscată sau xerostomie.

Buzele

Buzele delimitează şi circumscriu orificiul anterior al cavităţii bucale. Pe o secţiune sagitală prin buză, se poate observa că, ea prezintă un schelet musculo-conjunctiv, central, acoperit detrei tipuri de învelişuri, situate pe trei feţe (fig.7).

Învelişurile buzei

Faţa externă este acoperită de piele , subţire, formată din epiderm şi derm. Epidermul este unepiteliu pavimentos stratificat cheratinizat. Dermul are aceeaşi structură ca în orice piele şiconţine toate anexele pielii: fire de păr, glande sebacee, glande sudoripare. Dermul este

puternic aderent de epimisiumul muşchiului orbicular din axul musculo-conjunctiv al buzei.Faţa internă sau vestibulară se află spre cavitatea bucală, între roşul buzelor şi fundulvestibulului bucal. Ea este acoperită de mucoasa vestibulară, mucoasă mobilă a cavităţii

bucale, care conţine şi o submucoasă puternic aderentă de epimisiumul muşchiului orbicularal buzelor.

Marginea liberă sau roşul buzelor face legătura între celelalte două feţe şi este prezentănumai la om. Este o zonă de tranziţie între pielea buzei (versantul extern) şi mucoasa buzei

(versantul intern), ce priveşte spre cavitatea bucală. Epiteliul acestei zone are o grosime mică,este stratificat pavimentos cheratinizat, dar cu un strat foarte fin de cheratină. În lamina


22/250


propria papilele sunt numeroase şi lungi, ajungând până aproape de suprafaţa epiteliului. Ele prezintă numeroase anse capilare mari. Această dispoziţie a papilelor şi a anselor capilare,asociată la grosimea mică a epiteliului, permit vizualizarea culorii sângelui, prin transparenţaepiteliului, explicând culoarea roşie-vie, specifică, a acestei regiuni. Spre deosebire de pieleaadiacentă, roşul buzelor nu are glande sudoripare, foliculi piloşi, iar glandele sebacee, foarte

puţine, sunt localizate mai mult în comisura buzelor. Absenţa glandelor sebacee şi a glandelorsalivare determină uscarea buzelor, ele necesitând o umectare continuă cu salivă din cavitatea bucală cu ajutorul limbii.

Scheletul musculo-conjunctiv

Este format dintr-un muşchi striat, orbicularul buzelor şi fibre conjunctive colagene (fig.7).Orientarea particulară a fibrelor musculare (paralel şi oblic faţă de axul buzei), asigurămişcările complexe ale buzelor.

Fig. 7: Buza şi dintele – reprezentare schematică a unei secţiuni prin mandibulă.

Limba

Limba este un organ musculos, ce ocupă cea mai mare parte a cavităţii bucale. Pe o secţiunesagitală, se observă că limba are un ax central, acoperit cu o mucoasă.

Axul limbii este format din muşchi striaţi extrinseci (au un punct de ataşare în afara limbii:genioglos, hioglos, stiloglos) şi intrinseci (limitaţi exclusiv la limbă) (fig.4). Fasciculelemusculare sunt orientate în trei planuri: vertical, orizontal şi longitudinal, fiecareintersectându-se în unghi drept cu fasciculele adiacente. Acest aranjament specific, îi asigurăun grad înalt de mobilitate şi flexibilitate, necesar pentru realizarea masticaţiei, înghiţirii,fonaţiei. Între fibrele musculare se găseşte o cantitate variabilă de ţesut adipos şi numeroaseglande salivare mici, seroase şi mucoase, ale căror canale de excreţie străbat corionul şi se

deschid la suprafaţa epiteliului.


23/250


Mucoasa, care acoperă axul, este diferită ca aspect macroscopic, structură histologică şifuncţii pe cele două feţe, cea dorsală şi cea inferioară a limbii.

Faţa dorsală a limbii

Faţa dorsală a limbii este acoperită cu un epiteliu gros, puternic aderent de ţesutul conjunctiv

subiacent. O linie sub forma literei "V", deschis spre vârful limbii, împarte limba într-o porţiune anterioară, foarte mobilă, ce constituie 2/3 din lungimea ei, numită şi " corpullimbii" şi o porţiune posterioară, mai puţin mobilă, "baza sau rădăcina limbii" (linia înformă de "V" este, de fapt, un şanţ numit "sulcus terminalis"). Mucoasa celor două porţiuniare aspecte diferite: în cele 2/3 anterioare ea prezintă papilele linguale (mucoasa papilară), iarîn 1/3 posterioară conţine amigdala linguală (mucoasa părţii posterioare a limbii).

1. Mucoasa papilară

Anterior de sulcus terminalis, faţa dorsală a limbii este acoperită de o multitudine deexcrescenţe, numite papile linguale sau gustative, ce-i dau un aspect catifelat. Există patrugrupuri distincte de papile linguale, fiecare grup prezentând propriile sale caracteristici

structurale şi o distribuţie particulară: papilele filiforme, fungiforme, foliate şi circumvalate.Papilele sunt structuri epiteliale ce au un ax conjunctivo-vascular, care poate forma papilesecundare la joncţiunea epitelio-conjuctivală. Epiteliul este stratificat pavimentosnecheratinizat sau, cu o singură excepţie, cheratinizat, în cazul papilelor filiforme.

Papilele fi li forme Papilele filiforme sunt cele mai numeroase papile, ele acoperind cvasitotalitatea suprafeţeilimbii, fiind responsabile de aspectul catifelat al limbii. Sunt aşezate în rânduri paralele întreele şi cu laturile "V"-ului lingual. Lungimea lor este de aproximativ 2 mm.Au o formă conică, sunt uşor încurbate, cu vârful orientat spre posterior (fig.4). La suprafaţă

prezintă un capişon de cheratină. Papilele filiforme nu conţin muguri gustativi.

Consideraţii practice Celulele cheratinizate de la suprafaţa papilelor filiforme se descuamează continuu. Înanumite afecţiuni gastro-intestinale sau în sindroame de deshidratare, descuamarea numai are loc sau este întârziată. Celulele se acumulează la suprafaţă dând un aspect de"limbă încărcată" , acest aspect reprezentând un semn de boală.

Papil ele fungif orme

Papilele fungiforme sunt mult mai puţin numeroase. Ele sunt localizate exclusiv în parteaanterioară a limbii, au o formă de ciupercuţă, cu o bază îngustă şi o porţiune superioarăhemisferică, uşor turtită, cu suprafaţa netedă. Culoarea lor roz şi faptul că sunt puţin maiînalte decât cele filiforme le face uşor de observat pe suprafaţa limbii. Aceste papile sunt acoperite cu un epiteliul stratificat pavimentos necheratinizat, ce conţine

puţini (1-3) muguri gustativi. Corionul papilar are papile secundare.

Papil ele calicif orme sau cir cumvalate Papilele circumvalate sunt în număr de 6-14. Ele sunt localizate doar în partea posterioară alimbii, aliniate în faţa "V"-ului lingual. Sunt cele mai voluminase papile, cu un diametru deaproximativ 3 mm; spre deosebire de celelalte, ele nu proemină la suprafaţa limbii. Din

această cauză, papilele circumvalate par înconjurate sau delimitate de un şanţ, numit valum,care le separă de restul epiteliului limbii (fig.4).


24/250


Epiteliul care le acoperă, de tip necheratinizat, este neted la suprafaţă, iar cel ce delimiteazăvalum-ul conţine foarte mulţi muguri gustativi (10-12 pe o secţiune verticală prin papilă),numărul lor fiind estimat la circa 250 într -o singură papilă circumvalată (fig.5).

Fig. 4: Faţa dorsală şi secţiune transversală prin limbă.

Corionul papilar face numeroase papile secundare, iar cel profund conţine glande salivaremici, seroase, numite glandele von Ebner, al căror canal de excreţie se deschide în valum.Secreţia acestor glande are rolul de a spăla valumul şi de a dizolva diferitele substanţe pentrurealizarea senzaţiei de gust (fig.5).

Fig. 5: Secţiune transversală prin papila circumvalată.

Papilele fol iatePapilele foliate sunt rudimentare la om, dar sunt bine dezvoltate la maimuţe şi alte animale.


25/250


Ele au aspectul unor plici, în număr de 3-10, paralele între ele, situate pe părţile laterale alelimbii, la joncţiunea dintre partea anterioară şi partea posterioară a limbii.Epiteliul este de tip necheratinizat şi conţine pe părţile laterale ale papilelor, câţiva mugurigustativi. În depresiunile dintre papile se deschid canalele de excreţie ale glandelor seroasevon Ebner.

2. Mucoasa părţii posterioare a limbii

Mucoasa părţii posterioare a limbii conţine în lamina propria din baza limbii, deci posteriorde "sulcus terminalis", amigdala linguală (fig.4). Ea este constituită din foliculi limfatici cucentri germinali şi din ţesut limfatic interfolicular. Acest ţesut limfatic face parte din ţesutullimfoid asociat mucoaselor (MALT), un tip de ţesut limfoid neîncapsulat. Împreună cuamigdala palatină şi cea faringiană, formează în jurul orificiului posterior al cavităţii bucale,un inel de protecţie imunologică, numit inelul Waldeyer.

Mugurii gustativi

Muguri gustativi se găsesc în papilele linguale, în arcul glosopalatin, palatul moale, suprafaţa epiglotei, în peretele posterior al faringelui până la nivelul cartilajului cricoid. Înlimbă, unde sunt cei mai numeroşi, numărul lor poate ajunge până la aproximativ 3000.Pe secţiunile histologice au formă de butoiaş sau de corpusculi ovoizi, mai palid coloraţidecât restul epiteliului limbii (fig.5). Ei se întind pe toată grosimea epiteliului, de lamembrana bazală, până la suprafaţă (înălţime de 50-90 μ). La suprafaţa epiteliului muguriigustativi sunt mai înguşti şi sunt acoperiţi în totalitate de câteva celule epiteliale turtite, ceînconjoară un mic orificiu, porul gustativ . Porul gustativ comunică cu un mic spaţiu ceconţine un material amorf, în care proemină microvilozităţile celulelor mugurelui gustativ(fig.6). Un mugure poate avea unul sau mai mulţi pori gustativi.Mugurele gustativ este alcătuit din 50-90 de celule, care după colorabilitatea lor, în coloraţiacu hematoxilină eozină, se împart în: - celule clare, care sunt celulele senzoriale, gustative- celule întunecate sau sustentaculare, care sunt celulele de susţinere Dacă le clasificăm după rolul lor, deosebim trei tipuri de celule (fig.6): - celule senzoriale (neuroepiteliale)- celule de susţinere - celule bazale


26/250


Fig. 6: Reprezentare schematică structurii mugurelui gustativ.

Celulele senzoriale şi de susţinere sunt celule fusiforme ce se întind de la membrana bazală lasuprafaţa epiteliului; ele sunt uşor mai late la bază decât la vârf. Celulele bazale sunt aşezatelângă membrana bazală şi sunt considerate celule "stem" pentru toate celelalte tipuri decelule.În microscopia electronică s-a constatat că celulele mugurelui gustativ sunt de patru tipuri: - celul ele tip I sunt celule întunecate, subţiri, situate atât la periferia mugurelui, cât şi în

interiorul său, înconjurând şi separând totodată celelalte tipuri celulare. La polul apical aumicrovili lungi ce se proiectează în porul gustativ. Citoplasma lor apicală prezintă granulesecretorii, dense la fluxul de electroni; ele sunt eliminate sub forma unui material amorfce înconjoară microvilii, într -un mic spaţiu situat imediat sub porul gustativ. Acestecelule sunt considerate celule de susţinere.

- celu lele tip I I sunt situate mai central şi nu au granule secretorii. La polul apical aumicrovili lungi.

- celulele tip III sunt celule clare, senzoriale. Ele conţin în citoplasmă granule cuneurotransmiţători. La polul apical au un proces foarte lung, cu un diametru de câteva or imai mare decât al microvilozităţilor, ce se extinde prin materialul amorf, până la suprafaţaepiteliului. Acest proces, precum şi microvilozităţile celorlalte celule, sunt receptori de

suprafaţă pentru simţul gustului. Când sunt expuse la o substanţă la care sunt capabile sărăspundă, celulele tip III se depolarizează şi eliberează neurotransmiţători ce stimuleazăterminaţiile nervilor aferenţi din interiorul mugurelui.

În general, terminaţiile nervoase din interiorul mugurelui vin în contact cu toate cele treitipuri de celule, dar se pare că doar cu celulele tip III stabilesc legături sinaptice. Unii autoriconsideră aceste celule ca fiind receptorul gustativ primar, iar granulele dense,neurotransmiţători. Totuşi, se consideră că şi celulele tip I (de susţinere) au şi o funcţiesenzorială, având în vedere prezenţa microvilozităţilor şi a contactului lor cu terminaţiilenervoase. Celulele tip II ar reprezenta doar o formă de evoluţie din celulele bazale sprecelulele tip III.

-

celu lele tip I V sunt celule bazale, ele având rolul de a înlocui continuu celelalte tipuri decelule (durata de viaţă a celulelor din mugurele gustativ este de 10-12 zile).


27/250


Inervaţia mugurelui gustativ. Terminaţiile nervoase prezente în mugurii gustativi provin dinnervii cranieni VII (facial), IX (glosofaringian) şi X (vag). Mugurii gustativi din papilelecircumvalate sunt inervaţi de ramuri linguale ale nervului glosofaringian. Cei ai epiglotei şide pe partea posterioară a limbii sunt inervaţi de ramura laringiană superioară a nervului vag.

Mugurii gustativi reacţionează la doar patru tipuri de stimuli: dulce, sărat , amar şi acru. Îngeneral, mugurii de la vârful limbii sunt specializaţi pentru gustul dulce, cei postero-laterali pentru sărat, iar gustul amar este detectat de mugurii din papilele circumvalate.

Cu toate acestea, nu există diferenţe morfologice între mugurii gustativi cu diferite localizări.Diferitele gusturi recepţionate, reflectă mecanisme diferite de transducţie, mai degrabă decâtdiferenţe morfologice. Astfel, gustul acru se pare că depinde de blocarea canalelor de K + deioni acizi. Gustul sărat depinde de canalele de Na+. Canalele de Na+ şi de K + sunt localizatenumai la polul apical al celulei, deoarece pe laturile celulelor sunt prezente joncţiuni strânse.Gustul dulce şi amar depinde de prezenţa unor receptori specifici de la suprafaţa membraneicelulare. Cuplarea unei anumite substanţe pe receptor determină modificări în permeabilitatea

membranei, urmată de depolarizarea celulei.

Consideraţii practice: absenţa congenitală a gustului.Senzaţia de gust este determinată genetic. La o extremă se află persoanele la caresenzaţia gustului este foarte dezvoltată: de exemplu degustătorii de vin, de ceai. Lacealaltă extremă, sunt indivizi complet lipsiţi de senzaţia de gust. În aceste cazuri seconstată absenţa congenitală a mugurilor gustativi şi a papilelor fungiforme.

Faţa inferioară a limbii

Sunt acoperite de o mucoasă subţire, ataşată în mod suplu de structurile subiacente. Epiteliul este fin, necheratinizat.Lamina propria este constituită din fibre colagene şi elastice. Papilele conjunctive suntnumeroase şi scurte. Submucoasa conţine ţesut adipos şi un număr important de glande salivare minore. Pe faţainferioară a limbii există zone în care submucoasa lipseşte. În aceste cazuri, lamina propriaaderă direct la învelişul conjunctiv al muşchilor.

Ţesutul limfatic al cavităţii bucale

În jurul orificiului posterior al cavităţii bucale, ţesutul limfoid este organizat sub formă deagregate limfocitare voluminoase, neîncapsulate, care formează un inel de protecţieimunologică, numit inelul Waldeyer. Acest inel cuprinde: amigdala linguală, amigdala

palatină, amigdala faringiană, amigdala tubară şi vegetaţiile adenoide. Acest tip de ţesut limfoid (împreună cu ţesutul limfoid difuz sau sub formă de agregate dintractul digestiv şi respirator) este considerat la ora actuală ca organ limfoid şi este denumit înansamblul său ţesut limfoid asociat mucoaselor (MALT= mucosa-associeted lymphoidtissue). Agregatele limfocitare mari, funcţionează în manieră analogă nodulilor limfatici,adică preiau materialul antigenic care pătrunde în cavitatea bucală şi elaborează răspunsuri


28/250


imunitare mediate umoral sau celular, în funcţie de necesităţi. Ele conţin zone distincte decelule B şi T, ca şi celule imunitare accesorii.Epiteliul care acoperă agregatele limfocitare mari este epiteliul cavităţii bucale; el estespecializat în preluarea antigenelor din exterior, îndeplinind deci rolul limfaticelor aferenteale nodulului limfatic. MALT nu conţine decât limfatice eferente, care se îndreaptă spre

nodulii limfatici regionali.Ţesutul limfoid, situat în corionul acestei mucoase, este organizat în foliculi limfoizi (zone delimfocite B) şi ţesut interfolicular (zone de limfocite T). Foliculii limfoizi ce se dezvoltă înviaţa fetală sunt foliculi primari: centrii germinali apar doar după naştere şi după primulcontact cu antigenele. Dezvoltarea acestui ţesut este maximă în copilărie, apoi involuează

până la atrofie la vârsta adultă.

Glandele salivare

Epiteliul cavităţii bucale este umidificat în permanenţă prin intermediul produsului de secreţieal glandelor salivare, saliva. Acest fluid, formează un film hidratant şi protector la suprafaţamucoasei bucale şi a dinţilor. În cursul prânzurilor, saliva secretată în cantitate foarte mare,este amestecată cu alimentele, acest proces constituind primul pas al digestiei.

Aspecte de embriologie a glandelor salivare

Dezvoltarea glandelor salivare are loc în teritorii specifice ale cavităţii bucale, prin înfundareaepiteliului de suprafaţă în corionul subiacent. Celulele acestui epiteliu proliferează spre

profunzime dând naştere unui bulb epitelial. În acelaşi timp, ţesutul mezenchimatos din jur secondensează, formând un fel de capsulă ce delimitează teritoriul. Prin proliferare, bulbul

epitelial dă naştere canalelor de excreţie principale şi ramificaţiilor lor, ce au la capătulterminal câte un mugure epitelial din care se vor diferenţia celulele acinoase. La scurt timp, la

periferia acinilor se diferenţiază celulele mioepiteliale.Prima dintre cele trei glande majore care se dezvoltă este glanda parotidă, la apoximativ 6săptămâni de gestaţie, apoi glanda submaxilară şi, în final, glanda sublinguală.

Structura generală a glandelor salivare

Glandele salivare sunt glande exocrine şi au o structură generală comună: capsulă, parenchim,

stromă. Capsula. Glandele salivare mari sunt învelite la exterior de o capsulă conjunctivă, alcătuitădin fibre şi celule conjunctive, vase de sânge, nervi, ţesut adipos. Ea trimite în interiorul

parenchimului septuri, delimitând lobuli. Septurile au aceeaşi structură histologică cu cea acapsulei.Parenchimul. Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase compuse, alcătuite dintr -oagregare de unităţi secretorii. Aceste unităţi sunt constituite

Documents

Histologie RO