6
Ene Alexandra Lma, Anul III, Engleza- Germana Homo Faber Pasagerul de Max Frisch Prima etapă Am plecat din La Guardia, New York, cu o întârziere de trei ore, din cauza viscolului. Avionul nostru era, ca de obicei pe această rută, un Super-Constellation. M-am pregătit imediat de culcare, era noapte. Am mai aşteptat apoi vreo patruzeci de minute afară, pe pistă, zăpadă în lumina reflectoarelor, zăpadă spulberată, învârtejindu-se deasupra pistei, iar eu nu puteam dormi, nu mă enerva ziarul împărţit de stewardesă, ştirea First Pictures Of World's Greatest Air Crash In Nevada ,pe care o citisem încă de la prânz, cât o făcea vibraţia avionului care stătea pe loc cu motoarele pornite — şi în afară de aceasta, tânărul german de lângă mine, care mi-a atras atenţia din prima clipă, nu ştiu de ce, dar îţi atrăgea atenţia, şi când şi -a scos paltonul, şi când s-a aşezat şi şi-a potrivit dungile pantalonilor, de altfel şi când nu făcea nimic, ci aştepta pe scaun, ca toată lumea, să decolăm, un blond cu pielea trandafirie, care s- a prezentat imediat, încă înainte de a ne pune centurile de siguranţă. N-am înţeles cum îl chema, căci începuseră să ambaleze motoarele unul după altul, se verifica funcţionarea în plin. Eram frânt de oboseală. Ivy mă bătuse la cap timp de trei ore, cât aşteptasem avionul întârziat, deşi ştia că, din principiu, nu mă însor. Îmi părea bine că sunt singur. În sfârşit, am pornit.

Homo Faber

Embed Size (px)

DESCRIPTION

homor faber traducere pg. 1-11

Citation preview

Ene Alexandra Lma, Anul III, Engleza- Germana

Homo Faber Pasagerul de Max Frisch

Prima etap

Am plecat din La Guardia, New York, cu o ntrziere de trei ore, din cauza viscolului. Avionul nostru era, ca de obicei pe aceast rut, un Super-Constellation. M-am pregtit imediat de culcare, era noapte. Am mai ateptat apoi vreo patruzeci de minute afar, pe pist, zpad n lumina reflectoarelor, zpad spulberat, nvrtejindu-se deasupra pistei, iar eu nu puteam dormi, nu m enerva ziarul mprit de stewardes, tirea First Pictures Of World's Greatest Air Crash In Nevada ,pe care o citisem nc de la prnz, ct o fcea vibraia avionului care sttea pe loc cu motoarele pornite i n afar de aceasta, tnrul german de lng mine, care mi-a atras atenia din prima clip, nu tiu de ce, dar i atrgea atenia, i cnd i -a scos paltonul, i cnd s-a aezat i i-a potrivit dungile pantalonilor, de altfel i cnd nu fcea nimic, ci atepta pe scaun, ca toat lumea, s decolm, un blond cu pielea trandafirie, care s- a prezentat imediat, nc nainte de a ne pune centurile de siguran. N-am neles cum l chema, cci ncepuser s ambaleze motoarele unul dup altul, se verifica funcionarea n plin.Eram frnt de oboseal. Ivy m btuse la cap timp de trei ore, ct ateptasem avionul ntrziat, dei tia c, din principiu, nu m nsor.mi prea bine c sunt singur.n sfrit, am pornit.N-am pomenit decolare pe un asemenea viscol, doar ce s-a ridicat avionul de pe pista alb, i nici urm de luminile galbene de jos, nici o licrire, iar mai trziu, nici mcar dinspre Manhattan nu se vedea vreo raz, att de tare ningea. Nu vedeam dect lumina verde a semna- semnalizatorului de pe aripa avionului nostru, care se balansa puternic, ba uneori i trepida; timp de cteva secunde disprea n negur pn i aceast lumin verde, i aveai impresia c eti orb.Fumatul era permis.Vecinul meu venea de la Dsseldorf, i nu era chiar aa de tnravea vreo treizeci i ceva de ani, n orice caz mai tnr dect mine; mergea spre Guatemala, dup cum m-a informat imediat, ntr-o cltorie de afaceri, cel puin aa am neles.Rafalele era destul de dese.Vecinul mi-a oferit o igar, dar am luat una dintr-ale mele, dei n-am vrut s fumez, i-am mulumit i am deschis nc o dat ziarul, neavnd nici un chef s fac cunotin cu el. Eram nepoliticos, a putea spune. Avusesem o sptmn grea, n fiecare zi cte o conferin, voiam s fiu lsat n pace, oamenii sunt obositori. Mai trziu, mi-am scos actele din serviet ca s lucrez, din nefericire tocmai atunci ni s-a servit o sup fierbinte i din acel moment (cnd am vorbit n german, vznd c se exprim anevoios n englez, i-a dat imediat seama c sunt elveian) neamul nu a mai fost de oprit. Vorbea despre vreme, respectiv despre radar, cu toate c nu se prea pricepea; apoi a trecut la fraternitatea european, aa cum era obiceiul dup al doilea rzboi mondial. De ndat ce mi-am mncat supa, m-am uitat pe fereastr, dei nu se vedea dect semnalizatorul verde de pe aripa ud a avionului, cnd i cnd o ploaie de scntei, ca ntotdeauna, vpaia roie din capota motorului.Ne nlam tot mai sus..ntr-un trziu am adormit.Rafalele se mai domoliser.Nu tiu ce m enerva, figura lui mi era oarecum cunoscut, o figur foarte german. Am reflectat cu ochii nchii, dar fr folos. Am ncercat s dau uitrii obrazul lui trandafiriu, am reuit i, extenuat cum eram, am adormit vreo ase ore dar de cum m-am trezit, iar a nceput s m enerveze.Tocmai i lua micul dejun. M-am prefcut c mai dorm.Ne aflam (dup cum am putut s vd cu ochiul drept) undeva deasupra Mississippiului, zburam la mare nlime i ct se poate de linitit, elicele sclipeau n lumina soarelui de diminea, obinuitele discuri pe care le vezi i prin care vezi, la fel sclipeau i aripile, ncremenite n spaiu, de balans nici vorb, pluteam nemicai ntr-un cer fr nori, un zbor ca alte sute de zboruri anterioare, motoarele funcionau cum trebuie. Bun ziua! spuse germanul.L-am salutat si eu. Ai dormit bine? m ntreb. Se puteau vedea ncrengturile fluviului de sub noi, dei nceoate, apele strluceau n soare ca alama sau ca bronzul ; era nc dis-de-diminea, cunoteam traseul, am nchis ochii s-mi continui somnul.El citea un volum mic, rororo.Nu avea nici un rost s nchid ochii, eram treaz i apoi vecinul meu m preocupa totui, l vedeam, ca s zic aa, i cu ochii nchii. Am cerut s mi se aduc micul dejun ... Vecinul meu se afla, dup toate probabilitile, pentru prima oar n Statele Unite, dar ajunsese s-i fac o prere definitiv (n general i socotea pe americani inculi), dei, trebuia s recunoasc, aveau i unele caliti, de pild majoritatea americanilor erau prietenoi cu germanii.Nu l-am contrazis.Nici un neam nu dorete renarmarea, dar ruii i oblig pe americani la asta, toat tragedia, pe care eu, ca elveian (Schwyzzer, cum i plcea s spun), nu pot s-o neleg, deoarece nu am fost niciodat n Caucaz, n timp ce el l cunoate bine pe Ivan, care nu poate fi strunit dect cu arma n mn. l tiu eu pe Ivan! Asta a spus- o de mai multe ori. Numai cu arma n mn poi s-l struneti! a mai spus, fiindc doar asta l impresioneaz pe Ivan.Mi-am curat mrul.Deosebirea asta ntre oamenii superiori i oamenii inferiori, pe care a susinut-o Hitler, e o prostie, bineneles; dar asiaticii rmn asiatici. Mi-am mncat mrul.Mi-am scos din serviet aparatul electric de ras, pentru a m rade, respectiv pentru a fi un sfert de or singur, nu-mi plac nemii, dei Joachim, prietenul meu, era i el neam... La toalet m-am gndit dac nu a putea s m aez n alt parte, nu aveam nici un chef s-l cunosc mai ndeaproape pe acest domn, i pn la Mexico City, unde cobora, mai aveam pe puin nc patru ore de drum. Eram hotrt s m aez n alt parte; n avion mai erau locuri libere. Cnd m-am ntors din cabin, ras, aa m simeam mai dezinvolt, mai sigur pe mine nu pot suferi s fiu nebrbierit , vecinul meu i permisese s-mi ridice actele de pe jos, ca s nu le calce cineva n picioare, i mi le ntinse. Era politeea ntruchipat. n timp ce mi aezam actele n serviet, i -am mulumit, probabil mult prea clduros, fiindc s-a folosit de acest prilej pentru a-mi pune imediat alte ntrebri. Lucrai cumva la UNESCO?Mi-am simit stomacul ca de attea ori n ultima vreme, nu m supra, nu m durea, dar l simeam, simeam c am stomac, o senzaie stupid.Probabil de aceea eram att de nesuferit. M-am aezat pe locul meu i, pentru a nu fi nesuferit, l-am informat despre activitatea mea, asisten tehnic pentru popoarele subdezvoltate, pot s vorbesc despre acest subiect i cnd m gndesc la cu totul altceva. Nici nu tiu la ce m gndeam. UNESCO, dup cum mi se pare, i-a fcut impresie, ca orice organism internaional, acum nu m mai considera un Schwyzzer, ci m asculta ca pe o autoritate, de-a dreptul cu veneraie, interesat pn la umilin, ceea ce nu nsemna c m scotea mai puin din srite.Am fost bucuros de escal.n clipa cnd am prsit avionul i ne-am desprit n faa vmii, am tiut la ce m gndisem nainte: Faa sa (trandafirie i rotunjoar, cum Joachim nu o avusese niciodat) mi amintea totui de Joachim.Dar am uitat din nou. Asta era la Houston, n Texas.Dup controlul vamal, dup obinuitele necazuri din pricina aparatului meu de filmat, cu care colindasem totui jumtate din lume, m-am dus la bar s beau ceva, dar am observat c omul meu din Dsseldorf se afla acolo, ba chiar reinuse i un scaun probabil pentru mine! i am cobort direct la toalet, unde, pentru c nu aveam altceva de fcut, m-am splat pe mini.Staionarea: 20 de minute.Faa mea n oglind, n timp ce m spl ndelung pe mini i apoi mi le usuc: alb ca ceara, faa mea, respectiv cenuie i glbejit, cu vine violete, hidoas ca un cadavru. Mi-am zis c arat aa din pricina luminii de neon i mi-am uscat minile, care erau tot glbui- violete, apoi a rsunat nelipsitul difuzor, care se aude n toate ncperile, chiar i la subsolul:Your attention please, your attention please! Nu tiam ce s-a ntmplat. Aveam minile transpirate, dei, cu toat canicula de afar, n toalet era frig de-a binelea. tiu doar att: cnd mi-am revenit, lng mine, n genunchi, sttea negresa gras, ngrijitoarea, pe care nu o observasem nainte, dar de data aceasta, n imediat apropiere, i vedeam gura uria, cu buze negre, gingiile trandafirii, i auzeam difuzorul rsuntor, pe cnd eram nc pe jos.Plane is ready for departure.A doua oar:Plane is ready for departure.Cunoteam aceast voce de la difuzor. All passengers for Mexico-Guatemala-Panama, ntre timp se auzea zgomotul motoarelor, kindly requested, zgomot de motoare, gate number five, thank you.M-am ridicat de jos.Negresa rmsese n genunchi.M-am jurat s nu mai fumez n viaa mea i am ncercat s-mi in faa sub robinet, dar nu se putea din cauza chiuvetei, era un acces de transpiraie, nimic altceva, transpiraie cu ameeli.Your attention please.